Sunteți pe pagina 1din 209

www.nida.netai.net

An 10

C 1

Informa ţ ii secrete KALACHAKRA TANTRA -Ini ţ ierea strict secret ă în vederea comuniunii (punerii în stare de rezonan ţă ) cu sfera tainic ă de for ţă a SHAMBALA-ei ş i cu Regele Lumii, precum ş i a îndumnezeirii întregii fiin ţ e -INI Ţ IEREA TRADI Ţ IONAL Ă SECRET Ă ÎN KALACHAKRA MANDALA. -MANDALA CORPULUI ILUMINAT

(continuare la cursul nr. 48, An 9)

- În gr ă dina din sectorul vestic, pe un fundal de culoare galben ă , de la stânga la dreapta, sunt

reprezentate ca ofrand ă "cele 8 semne favorabile": (1) o Roat ă galben ă a Legii Divine, care simbolizeaz ă înv ăţă tura lui BUDDHA; (2) un drapel simbolizând victoria corpului, vorbirii ş i min ţ ii aspirantului asupra tuturor obstacolelor lor KARMA-ice specifice; (3) "nodul etern" care simbolizeaz interdependen ţ a tuturor fenomenelor manifest ă rii ş i uniunea indisolubil ă dintre În ţ elepciunea Divin ă (PRAJNA) ş i Compasiunea Universal ă (KARUNA); (4) o umbrel ă magic ă simbolizând protec ţ ia subtil ă în fa ţ a "c ă ldurii" mole ş itoare a bolilor, piedicilor ş i for ţ elor ostile; (5) doi pe ş ti ş ori aurii cu aripioarele colorate, care simbolizeaz ă împreun ă neînfricarea, libertatea ş i spontaneitatea; (6) o cochilie de scoic ă a ş ezat ă vertical, al c ă rei sunet cheam ă (treze ş te) aspiran ţ ii, inspirându-i s ă ac ţ ionez pentru binele celorlal ţ i; (7) flori de lotus, care sunt reprezentate sub toate ofrandele ş i care simbolizeaz ă purificarea ş i înflorirea faptelor utile celorlal ţ i; (8) vase aurii, care simbolizeaz ă aici o via ţă lung ă ş i fericit ă , bun ă stare, prosperitate ş i eliberarea de suferin ţă (vezi Fig. 1).

ş i eliberarea de suferin ţă (vezi Fig. 1). - în gr ă dina din sectorul

- în gr ă dina din sectorul nordic, pe un fundal de culoare alb-argintie, de la stânga la dreapta,

sunt reprezentate urm ă toarele ofrande: piatra nestemat ă (RATNA) care îndepline ş te toate dorin ţ ele elevate, o oglind ă ş i o Roat ă a Legii Divine; la dreapta por ţ ii se afl ă : o cochilie de scoic ă plasat ă vertical, un VAJRA de culoare albastr ă (toate aceste obiecte-ofrand ă au acelea ş i semnifica ţ ii simbolice ca ş i obiectele similare descrise în celelalte gr ă dini) ş i un clopo ţ el albastru-deschis cu vârfu auriu, care simbolizeaz ă în ţ elepciunea ş i sunetul subtil (MANTRA-ic) al Vidului Beatific. Toate aceste ofrande sunt a ş ezate pe câte o floare de lotus (vezi Fig.2).

Cele 6 cercuri exterioare ale MANDALA-ei lui KALACHAKRA (vezi Fig.3) Cele 6 cercuri concentrice care înconjoar ă palatul p ă tratic al lui KALACHAKRA reprezint ă , de la interior c ă tre exterior, cele 5 TATTVA -e fundamentale (PRITHIVI, APAS, TEJAS, VAYU ş i AKASHA TATTVA), împreun ă cu Con ş tiin ţ a (sau În ţ elepciunea). 1) Primul cerc (cel mai interior) este acela al p ă mântului subtil (PRITHIVI TATTVA). Culoarea sa este galben ă ş i el este împodobit cu un lan ţ de SVASTICI LEVOGIRE (YANG) (+) de culoare verde (albastr ă în MANDALA noastr ă ), care simbolizeaz ă aspectul de stabilitate, specific lui PRITHIVI TATTVA (vezi Fig.4).

de stabilitate, specific lui PRITHIVI TATTVA (vezi Fig.4). În plus, cercul lui PRITHIVI mai con ţ
de stabilitate, specific lui PRITHIVI TATTVA (vezi Fig.4). În plus, cercul lui PRITHIVI mai con ţ

În plus, cercul lui PRITHIVI mai con ţ ine dou ă simboluri ale cosmosului: un soare asfin ţ ind (lâng ă col ţ ul sud-vestic al "palatului") ş i o lun ă r ă s ă rind (lâng ă col ţ ul nord-estic al "palatului"). 2) Cercul urm ă tor (al apei subtile, APAS TATTVA) este de culoare alb-argintie. El con ţ ine reprezentarea unor valuri, precum ş i aceea a dou ă animale mitologice care trag fiecare o tr ă sur ă . La est se afl ă regele tuturor p ă s ă rilor, pas ă rea fabuloas ă KHADING ANILA, iar la vest se afl ă SENGE KANGPA GYEPA, legendarul leu al z ă pezilor care este prev ă zut cu 8 picioare. Amândou ă aceste creaturi legendare trag (în sens YANG, pe MANDALA) câte o tr ă sur ă în care se afl ă , în fuziune amoroas ă extatic ă (MAITHUNA), câte un cuplu de divinit ăţ i teribile protectoare (gardiene), care sunt reprezentate printr-o pereche de puncte colorate (albastru deschis ş i verde - respectiv albastru, în MANDALA noastr ă ), plasate în centrul unui lotus cu 8 petale. (În reprezentarea tridimensional ă a palatului lui KALACHAKRA, aceste divinit ăţ i se afl ă deasupra ş i dedesubtul acestuia.) Cele dou ă perechi de divinit ăţ i teribile gardiene fac parte, în realitate, din grupul celor care sunt reprezentate la intr ă rile celor 4 por ţ i ale MANDALA-ei Corpului Iluminat ş i care au drept vehicul grupele de câte 7 animale simbolice. Împreun ă , ele alc ă tuiesc deci 6 perechi

de divinit ăţ i teribile gardiene care p ă zesc cele 6 direc ţ ii (cele 4 direc ţ ii cardinale, sus ş i jos) ale palatului lui KALACHAKRA. 3) ş i 4) Dincolo de cercul lui APAS TATTVA se afl ă cercul ro ş u al lui TEJAS TATTVA ş i cercul fumuriu (albastru, în MANDALA noastr ă ) al lui VAYU TATTVA. Întreaga zon ă delimitat ă d marginile acestor dou ă cercuri mai este cunoscut ă , tradi ţ ional, ş i sub numele de "cimitire". Ea (zona comun ă a lui TEJAS ş i VAYU) cuprinde reprezent ă rile a 10 Ro ţ i (câte una de culoare ro ş ie, în fiecar direc ţ ie cardinal ă , câte una de culoare alb ă , în fiecare direc ţ ie intercardinal ă ş i înc ă dou ă , suplimentare, de culoare ro ş ie, la est ş i la vest în centrul fiec ă rei ro ţ i se afl ă câte o floare de lotus cu 8 petale (de aceea ş i culoare cu roata respectiv ă ), în centrul c ă reia este reprezentat ă o terifiant ă divinitat feminin ă , îmbr ăţ i ş at ă extatic (în MATHUNA) de o divinitate din categoria "Regilor Ş erpilor" (NAGA). [Ambele divinit ăţ i sunt simbolizate prin puncte colorate întocmai ca acelea ale divinit ăţ ilor teribile gardiene.] În fiecare asemenea "cimitir" delimitat de aceste Ro ţ i se afl ă 11 BIJA-MANTRA-e împreun ă , toate cele 88 (8x 11) BIJA-MANTRA-e reprezint ă principalele categorii de entit ăţ i TATTVA-ice superioare (de pe acest nivel de manifestare) cunoscute în tradi ţ ia KALACHAKRA TANTRA. 5) Dup ă cercul lui VAYU TATTVA urmeaz ă cercul verde (indigo, în MANDALA noastr ă ) al lui AKASHA TATTVA), care cuprinde o îngr ă ditur ă format ă din 16 VAJRA-uri aurii. Fiecare VAJRA are 5 vârfuri ş i este legat de VAJRA-urile al ă turate prin elemente decorative simbolice, tot d culoare galben-auriu. 6) Cercul cel mai exterior al întregii MANDALA-e mai este numit ş i "marele cerc de protec ţ ie sau "muntele fl ă c ă rilor", "cercul în ţ elepciunii", "lumina orbitoare" etc. El simbolizeaz ă aspectul de con ş tiin ţă iluminat ă ş i este alc ă tuit din 32 zone colorate alternativ ,,în ro ş u, albastru, galben ş i verde (indigo, în MANDALA noastr ă ); aceste 4 culori sunt pastelate cu alb. Rezult ă deci în total 5 (4+1) culori, care simbolizeaz ă razele celor 5 "În ţ elepciuni" divine, î ţ i forma unui curcubeu. În plus, culoril ro ş u ş i galben sunt reprezentate sub forma unor fl ă c ă ri, iar culorile albastru ş i verde (indigo, în MANDALA noastr ă ) sub forma unor frunze. Nu exist ă o limit ă exterioar ă (un cerc exterior) acestui mare cerc de protec ţ ie, aceasta simbolizând faptul c ă nu exist ă nici un fel de limit ă ri pentru ac ţ iunile realizate de fiin ţ a care a atins starea de iluminare, compasiunea sa nesfâr ş it ă rev ă rsându-se în mod egal c ă tre toate f ă pturi le universului. În MANDALA tridimensional ă , 5 dintre cele 6 cercuri exterioare sunt în realitate "straturi" succesive pe care se a ş eaz ă MANDALA propriu-zis ă . "Stratul" cel mai de sus (suprafa ţ a) este cercul lui PRITHIVI TATTVA, palatul lui KALACHAKRA fiind ridicat chiar pe el. Urmeaz ă apoi, în adâncime: cercul lui APAS TATTVA, cercul lui TEJAS TATTVA, cercul lui VAYU TATTVA ş i, în final, cercul lui AKASHA TATTVA, care este atotp ă trunz ă tor. Cel de-al ş aselea cerc, al con ş tiin ţ ei iluminate, formeaz ă de fapt o sfer ă subtil ă de protec ţ ie care înconjoar ă în totalitate palatul lui KALACHAKRA. Aceasta este prezentarea ezoteric ă tradi ţ ional ă complet ă a MANDALA-ei lui KALACHAKRA *** În cazul marii MANDALA-e realizate din nisip colorat, dup ă încheierea ini ţ ierii colective extraordinare în KALACHAKRA TANTRA (de obicei, dup ă cea de-a dou ă sprezecea zi),

MANDALA din nisip este "demolat ă " (distrus ă ); aceasta simbolizeaz ă caracterul efemer al tuturor fenomenelor manifest ă rii ş i resorb ţ ia lor în Vidul Suprem Transcendent al Con ş tiin ţ ei Divine. Astfel, în ultima zi a ini ţ ierii colective, dup ă ce VAJRA-GURU-l, împreun ă cu asisten ţ ii s ă i, au consacrat numeroase ofrande (alimente pure, flori etc.) lui KALACHAKRA ş i tuturor celorlalte entit ăţ i divine subtil- prezente în MANDALA, to ţ i aspiran ţ ii care au primit ini ţ ierea sunt invita ţ i s ă vad ă din nou MANDALA de nisip. Dup ă ce MANDALA a fost v ă zut ă ş i contemplat ă de to ţ i cei ini ţ ia ţ i, VAJRA- GURU-l ş i asisten ţ ii s ă i vin în fa ţ a por ţ ii estice a MANDALA-ei binecuvântând toate ofrandele care au fost consacrate divinit ăţ ilor prin rug ă ciuni speciale ş i MANTRA-e de comuniune subtil ă cu aceste entit ăţ i divine. Apoi, VAJRA GURU-l înconjoar ă de 3 ori MANDALA, ţ inând în mâini sceptrul (VAJRA) ş i clopo ţ elul (DILBU) ceremonial; cu spatele la poarta estic ă , el î ş i exprim ă acum în fa ţ a tuturor divinit ăţ ilor MANDALA-ei regretul pentru toate eventualele erori care au putut fi comise involuntar în timpul ini ţ ierilor ş i roste şte, în aceast ă direc ţ ie, o rug ă ciune tradi ţ ional ă . În continuare, VAJRA-GURU-l evoc ă toate divinit ăţ ile MANDALA-ei ş i le vizualizeaz ă intrând în inima sa; pocnind apoi din degete (cu mâna dreapt ă ), el le cere acestor entit ăţ i divine s ă se reîntoarc ă în re ş edin ţ ele lor subtile. Apoi, de îndat ă ce VAJRA-GURU-1 consider ă c ă respectivele divinit ăţ i au p ă r ă sit MANDALA, procesul de resorb ţ ie subtil ă ş i de "demolare" a întregii MANDALA-e poate începe. Mai întâi Maestrul realizeaz ă o medita ţ ie asupra Vidului Transcendent. Dup ă aceasta, rostind o anumit ă formul ă MANTRA-ic ă operativ ă , începând de la est ş i mergând acum în sensul acelor de ceasornic (sensul YIN), el "culege" toate punctele colorate ş i toate BIJA-MANTRA-ele scrise cu nisi în interiorul MANDALA-ei, acestea reprezentând (dup ă cum am ar ă tat în cadrul ini ţ ierii în simbolismul secret al acesteia) cele 722 de divinit ăţ i componente; nisipul respectiv este pus cu grij ă într-o urn ă special ă . Divinit ăţ ile care sunt reprezentate singure sau în MAITHUNA (YAB-YUM) sunt "culese" individual; în cazul grupurilor mai mari de divinit ăţ i, VAJRA-GURU-l trece pur ş i simplu cu degetel peste ele, luând câte o parte din nisipul care le alc ă tuie ş te. Procesul de resorb ţ ie este realizat de la periferie c ă tre centru, în sens invers procesului de construc ţ ie a MANDALA-ei: Maestrul începe deci de la perimetrul exterior, "culegând" divinit ăţ ile gardiene din cele 8"cimitire", în sens YIN, ş i a ş a mai departe, pân ă când încheie, în centru, cu KALACHAKRA ş i cu VISHVAMATA. Dup ă aceasta, începând tot de la est, VAJRA-GURU-l "taie", cu un VAJRA ritual, liniile subtile de for ţă ale MANDALA-ei (vezi Fig.5), neutralizându-le ("t ă ierea" liniilor se face tot de la periferie c ă tre centru, mai întâi de la est, apoi de la sud, de la vest, de la nord, de la sud-est, de la sud-vest, de la nord-vest ş i de la nord-est). A ş eza ţ i în cele 4 puncte cardinale, asisten ţ ii Maestrului adun ă cu grij ă , în centrul MANDALA-ei, tot nisipul care a mai r ă mas dup ă "culegerea" divinit ăţ ilor (vezi Fig. 1 din cursul urm ă tor - An 10 C 2). El (nisipul) este pus apoi într-un vas special, care este acoperit dup ă aceea cu costumul ş i cu coroana ceremonial ă a lui KALACHAKRA. VAJRA-GURU-l î ş i pune ş i el pu ţ in

ă aceea cu costumul ş i cu coroana ceremonial ă a lui KALACHAKRA. VAJRA-GURU-l î ş

din acest nisip pe coroana ceremonial ă pe care o poart ă simbolic pe cap ş i ofer ă câte pu ţ in din el, ca pe o binecuvântare, aspiran ţ ilor ini ţ ia ţ i. Vasul (urn ă ) con ţ inând tot nisipul MANDALA-ei este dus apoi, cu mult respect ş i devo ţ iune, î sunetele unor rug ă ciuni, binecuvânt ă ri, formele MANTRA-ice ş i instrumente muzicale tradiţ ionale ş i înso ţ it de drapele ale victoriei spirituale, într-o procesiune colectiv ă , la o ap ă curg ă toare (râu, fluviu) sau la un lac (ocean, mare). Pe malul acelei ape se a ş eaz ă un altar special, pe care VAJRA- GURU-l consacr ă diferite ofrande (pr ă jituri tradi ţ ionale tibetane, TORMA) pentru entit ăţ ile subtile superioare ale apei, entit ăţ i numite generic NAGA- ş i ("Regi ai ş erpilor"). Astfel, aceste entit ăţ i ale apei vor accepta nisipul consacrat, pentru binele tuturor fiin ţ elor.

Fig.5 Actualul Dalai Lama, realizând, în finalul ini ţ ierii colective în KALACHAKRA TANTRA, "t ă ierea" simbolic ă a liniilor subtile de for ţă ale MANDALA-ei, cu ajutorul unui VAJRA consacrat

= VA URMA =

An 10

C 2

Informa ţ ii secrete KALACHAKRA TANTRA -Ini ţ ierea strict secret ă în vederea comuniunii (punerii în stare de rezonan ţă ) cu sfera tainic ă de for ţă a SHAMBALA-ei ş i cu Regele Lumii, precum ş i a îndumnezeirii întregii fiin ţ e- INI Ţ IEREA TRADI Ţ IONAL Ă , SECRET Ă ÎN KALACHAKRA MANDALA

(continuare la cursul nr. 1, An 10)

ÎN KALACHAKRA MANDALA (continuare la cursul nr. 1, An 10) Pentru a "intensifica" (dinamiza subtil) ş

Pentru a "intensifica" (dinamiza subtil) ş i mai mult aceste ofrande, Maestrul (sau unul dintre asisten ţ ii s ă i) construie ş te, pe un suport circular, o mic ă MANDALA în centrul c ă reia sunt plasate simbolurile lui KALACHAKR ş i VISHVAMATA ş i pe petalele c ă reia sunt plasate simbolurile celor 10 "Regi ai ş erpilor”. În continuare, VAJRA- GURU-l realizeaz ă "generarea" (dinamizarea) subtil ă a acestor 12 divinit ăţ i (Cuplul KALACHAKRA- VISHVAMATA ş i cei 10 NAGA- ş i), vizualizându-le interior în aceast ă mic ă MANDALA.

-------------------------------------------------------------

Fig. 1 "Distrugerea" MANDALA-ei ceremoniale, dup ă ce au fost t ă iate mai întâi liniile sale subtile vectoriale de for ţă

--------------------------------------------------------------

Dup ă aceasta, el (VAJRA-GURU-l) vizualizeaz ă c ă atât KALACHAKRA, cât ş i VISHVAMATA se resorb din nou în inima sa ş i c ă to ţ i NAGA- ş ii primesc, cu un profund respect, nisipul consacrat. În final, nisipul micii MANDALA-e este pus în acela ş i vas care con ţ ine nisipul MANDALA-ei lui KALACHAKRA ş i apoi VAJRA-GURU-l arunc ă tot acest nisip în ap ă , con ş tientizând c ă nisipul a fost acceptat de entit ăţ ile subtile ale apei ş i de întreaga via ţă acvatic ă , ce a fost umplute astfel toate de o divin ă bucurie. Dup ă aceasta, Maestrul spal ă vasul, îl umple cu ap ă ş i se reîntoarce la locul, în care a fost construit ă MANDALA. Aici (pe locul în care a fost construit ă KALACHAKRA MANDALA), el (VAJRA-GURU-l) strope ş te cu aceast ă ap ă întregul spa ţ iu care a ad ă postit MANDALA ş i, împreun ă cu asisten ţ ii s ă i, spal ă cu grij ă suprafa ţ a respectiv ă , ş tergând toate liniile constitutive ale MANDALA-ei Apoi, ţ inând în mâini sceptrul (VAJRA) ş i clopo ţ elul (DILBU), el recit ă o formul ă MANTRA- ic ă de binecuvântare, scoate cele 10 pumnale rituale (PURBA) din suporturile lor (aceste pumnale au constituit cercul de protec ţ ie al întregii MANDALA-e) ş i le cur ăţă vârfurile, simbolic, cu lapte proasp ă t pentru a elibera astfel entit ăţ ile subtile supuse (subordonate) de aceste pumnale în timpul ini ţ ierii propriu-zise. La sfâr ş itul ceremoniei de resorb ţ ie a MANDALA-ei. VAJRA-GURU-l, a ş ezat cu fa ţ a c ă tre Es în centrul suprafe ţ ei care a ad ă postit MANDALA, recit ă rug ă ciunile finale, de dedica ţ ie c ă tre Dumnezeu ş i de binecuvântare, ale întregii ceremonii. Pu ţ inul nisip consacrat, care a f ă cut parte din KALACHAKRA MANDALA ş i care a fost primit de aspiran ţ i de la VAJRA-GURU, este considerat a avea o intens ă înc ă rc ă tur ă spiritual ă ş i poate sluji, tradi ţ ional, drept protec ţ ie divin ă (de regul ă , el este pus de aspiran ţ i în funda ţ ia casei sau într-un vas cu ap ă ).

COMPLETARE CEREMONIA TRADI Ţ IONAL TBETAN Ă DE OFERIREA UNEI MANDALA-E

Oferirea unei MANDALA (care reprezint ă , simbolic, întreaga plenitudine a universului arhetipal) unui LAMA (fiin ţă evoluat ă spiritual), GURU-lui nostru sau acelui aspect al Divinului fa ţă de care sim ţ im c ă avem cele mai multe afinit ăţ i (concept numit, în limba tibetan ă , YI DAM) reprezint ă cea mai înalt ă exprimare ceremonial ă a devo ţ iunii în tradi ţ ia tibetan ă budist ă . În esen ţă , oferirea unei MANDALA-e reprezint ă actul ultim de d ă ruire sau de abandonare plin ă de iubire ş i abnega ţ ie fa ţă de Dumnezeu sau fa ţă de Maestrul spiritual, care este transfigurat ş i privit a fi

inseparabil de natura esen ţ ial ă a ilumin ă rii spirituale. Discipolul se abandoneaz ă astfel pe sine însu ş i, în con ş tiin ţ a sa nemair ă mânând acum decât Unicul (Dumnezeu). Pentru el acum "forma" (manifestarea) este identic ă cu Vidul Beatific, iar Vidul este identic cu forma, dincolo de orice separare sau diferen ţ iere.

O MANDALA care este construit ă din nisip ş i care reprezint ă în realitate, la modul esen ţ ial,

Muntele MERU ("Axul" median al manifest ă rii, în leg ă tur ă cu Vidul Divin Creator) ş i întregul Univers manifestat este identificat ă simbolic, de c ă tre aspirant, în întreaga manifestare obiectiv ă .

În practicile preliminare din cadrul budismului VAJRAYANA, ceremonia de oferire a

MANDALA-ei formeaz ă una dintre cele patru practici esen ţ iale (BHUMI) - fiecare fiind alc ă tuit ă din

o sut ă de mii de prostern ă ri, simultan cu rostirea formulei MANTRA-ice a lui VAJRASATTVA ş i

înso ţ ite de consacr ă ri c ă tre Dumnezeu, precum ş i de unele practici esoterice de adorarea Maestrului spiritual, care este transfigurat ş i identificat cu Dumnezeu Însu ş i (aceste practici formeaz ă sistemul tibetan secret numit GURU YOGA). Prostern ă rile elimin ă în special impurit ăţ ile de la nivelul corpulu fizic, rostirea MANTRA-ei lui VAJRASATTVA îndep ă rteaz ă impurit ăţ ile vorbirii ş i ale min ţ ii, consacrarea MANDALA-ei duce la acumularea meritelor celor ş ase perfec ţ iuni (SIDDHI-uri), iar GURU YOGA aduce aspirantului binecuvânt ă rile liniilor de mae ş trii VAJRAYANA, începând cu

VAJRADHARA însu ş i, aspectul primordial (DHARMAKAYA) în care se manifest ă natura pur ă ş i esen ţ ial ă a ilumin ă rii spirituale (BUDDHA) pentru a permite transmiterea înv ăţă turilor divine secrete ale budismului tantric. Cele ş ase perfec ţ iuni (PARAMITA) apar atât prin acumularea de merite spirituale, cât ş i prin în ţ elepciune. Ele sunt: generozitatea, moralitatea, r ă bdarea, for ţ a, medita ţ ia (acestea cinci constituie mijloacele prin care practicantul poate acumula merite spirituale) ş i

în ţ elepciunea, care ţ ine direct de Gra ţ ia Divin ă . Atingerea perfec ţ iunii în ceea ce prive ş te

concentrarea în medita ţ ie este singura dintre cele ş ase perfec ţ iuni care implic ă un act de retragere solitar ă , celelalte cinci având o natur ă perfect integrabil ă în via ţ a obi ş nuit ă . Cu alte cuvinte - spun mae ş trii tibetani - atunci când o persoan ă declar ă : "Nu am timp s ă practic YOGA", aceasta înseamn ă de fapt c ă ea nu percepe în mod corect legile divine. Con ş tiin ţ a multidimensional ă a unui yoghin avansat nu are "u ş i" care s ă se închid ă sau s ă se deschid ă în timpul perioadelor de medita ţ ie. Nu exist nici un fel de ziduri, iar realitatea exterioar ă este perceput ă în toat ă limpezimea sa imaculat ă ; f ă r ă s ă mai apar ă vreo diferen ţă între via ţ a cotidian ă ş i practica spiritual ă (ca fiind concepte ce apar ţ in una domeniului SAMSARA-ei ş i cealalt ă NIRVANA-ei sau, respectiv, "aparen ţ elor" ş i "esen ţ ei"). Dimpotriv ă , autenticitatea practicii spirituale a unui discipol este dată , în primul rând, de modul în care el aplic ă cele ş ase perfec ţ iuni în via ţ a sade zi cu zi. Termenul tibetan pentru MANDALA (KYIL-KHOR) înseamn ă , textual, "ceea ce alc ă tuie ş te u cerc (KHOR) în jurul unui centru (KYIL)"; sensul ezoteric al acestei expresii este îns ă absorb ţ ia în Esen ţă (ATMAN). O MANDALA alc ă tuit ă din nisip este oferit ă în mod tradi ţ ional unui LAMA (fiin ţă foarte evoluat ă spiritual) în momentul în care i-a fost adresat ă de c ă tre respectivul aspirant

cererea de a primi anumite ini ţ ieri sau înv ăţă turi ezoterice. Aceast ă veritabil ă "oferire" simbolic ă a întregului univers Maestrului spiritual reprezint ă cea mai adecvat ă "r ă splat ă " pentru valoarea inestimabil ă a acelor înv ăţă turi. Se spune, de exemplu, c ă odat ă , într-un loc pustiu din India, MAHASIDDHA TILOPA i-a cerut discipolului s ă u NAROPA s ă îi ofere astfel o MANDALA; îns ă , deoarece în acel loc pustiu nu existau nici un fel de materiale din care s ă poat ă construi o MANDALA la modul obi ş nuit, NAROPA a urinat pe nisip ş i a "desenat" astfel o MANDALA din nisipul ud. Cu alte ocazii, NAROPA ş i-a folosit câteva pic ă turi de sânge sau întregul s ă u trup (pe care l-a men ţ inut perfect imobil într-o anumit ă ASANA, o perioad ă îndelungat ă ), pentru a crea astfel de MANDALA-e pentru maestrul s ă u, TILOPA, carte era foarte încântat de aceste ofrande spontane ale discipolului s ă u Într-o inim ă purificat ă de fl ă c ă rile iubirii ş i devo ţ iunii intense fa ţă de Dumnezeu nu mai exist ă inhibi ţ ii sau obstacole.

O MANDALA tradi ţ ional ă din nisip este construit ă în mod obi ş nuit pe o baz ă circular ă , care

are un diametru cuprins între 20 ş i 30 cm). Baza MANDALA-ei din nisip poate fi ş i de form ă p ă trat ă , sau uneori, semicircular ă sau triunghiular ă , ea reprezentând, în fiecare dintre aceste situa ţ ii, una dintr cele patru ac ţ iuni KARMA-uri tradi ţ ionale: pacificare (în cazul formei circulare), amplificare (cre ş tere) ş i prosperitate (în cazul formei p ă trate), fascina ţ ie (în cazul formei semicirculare) ş i exorcizare (în cazul formei triunghiulare). Baza MANDALA-ei poate fi realizat ă din lemn, piatr ă ,

ceramic ă , plac ă de ardezie sau metal, de ş i - se men ţ ioneaz ă tradi ţ ional - bazele din aur, argint, cupru sau bronz sunt cele mai potrivite scopului atât de înalt pe care îl vizeaz ă oferirea ceremonial ă a unei MANDALA-e. Spre exemplu, MANDALA-ele sunt alc ă tuite de obicei dintr-o baz ă metalic ă plat ă (u ş or ridicat ă pe un piedestal) a c ă rei compozi ţ ie este de regul ă un metal pre ţ ios ş i având gravate pe e reprezent ă rile în relief ale celor patru continente ş i opt subcontinente, oceanul cu ap ă s ă rat ă , lan ţ ul muntos VAJRA, cele patru semne ale prosperit ăţ ii ş i lan ţ urile muntoase interioare (toate acestea fiind detaliile tradi ţ ionale simbolice ale structurii Universului, care sunt desenate în ordinea lor corect ă pe cercul exterior al bazei metalice. O serie de trei sau patru inele deschise, din ce în ce mai mici, formeaz ă inelele de fixare care asigur ă ridicarea MANDALA-ei. Inelele din metal sunt gravate în relief, pe p ă r ţ ile laterale ale MANDALA-ei: cu cele ş apte simboluri ale fiin ţ ei eliberate (CHAKRAVARTIN) - ş i cu vasul comorilor spirituale pe inelul inferior ş i cel mai larg; cu cele Opt divinit ăţ i feminine ale ofrandelor pe cel de al doilea inel; cu soarele, luna, umbrela protec ţ iei divine ş i stindardul victoriei pe cel de al treilea inel. În aceste inele ascendente sunt a ş ezate gr ă m ă joare de nisip, iar pe gr ă m ă joara aflat ă pe inelul superior se plaseaz ă o Roat ă a Legii divine (DHARMACHAKRA) din aur, având opt spi ţ e din metal, care simbolizeaz ă gloria nesfâr ş it ă a Muntelui MERU.

O MANDALA din nisip alc ă tuit ă din aceste elemente de baz ă , împreun ă cu inelele de fixare ş i

cu DHARMACHAKRA, este a ş ezat ă de obicei pe altarele budiste - fiind adesea înso ţ it ă de mici imagini dreptunghiulare ale componentelor MANDALA-ei, care sunt ridicate pe ni ş te be ţ i ş oare ş i a ş ezate în interiorul inelelor. Nisipul din care este constituit ă MANDALA simbolizeaz ă substan ţ ele foarte subtile (particulele elementare ş i elementele constitutive ale universului). Cea mai indicat ă ofrand ă pentru a acumula bog ăţ ie ş i prosperitate este alc ă tuit ă din pietre pre ţ ioase, perle sau bijuterii. Plantele de leac m ă cinate fin sau remediile folosite la construirea unei MANDALA-e, în acest context, conduc la trezirea puterii de a vindeca. Mai pot fi folosite de asemenea pietricele, scoici sau pulberi minerale, îns ă cele mai folosite substan ţ e sunt f ă ina de orz, de

orez sau de plante leguminoase. Orezul trebuie cur ăţ at în prealabil de orice murd ă rie ş i cl ă tit apoi cu ap ă amestecat ă cu praf de ş ofran, pentru a c ă p ă ta o nuan ţă aurie care atrage succesul. În ceremonia efectiv ă de "Oferire a MANDALA-ei", baza acesteia - care este de obicei circular ş i placat ă cu bronz sau cu aur pentru a reprezenta elementul p ă mânt (PRITHIVI TATTVA) - este mai întâi sp ă lat ă în ap ă cu ş ofran. Apoi oficiantul ţ ine baza MANDALA-ei în mâna stâng ă , împr ăş tie orez pe aceast ă suprafa ţă , dup ă care îl ş terge de câteva ori cu antebra ţ ul mâinii drepte sau cu încheietura mâinii drepte, cu o mi ş care circular ă . În acela ş i timp, el vizualizeaz ă MANDALA-ele aerului (VAYU TATTVA), apei (APAS TATTVA) ş i p ă mântului (PRITHIVI TATTVA) ridicându-se una deasupra celeilalte în interiorul bazei MANDALA-ei. Mi ş carea circular ă (în sensul acelor de ceasornic) realizat ă cu antebra ţ ul pe baza MANDALA-ei simbolizeaz ă cur ăţ area ei de impurit ăţ i ş i asimilarea în interiorul ei a virtu ţ ilor spirituale. Sunt realizate apoi trei mi ş c ă ri circulare în sensul opus mi ş c ă rii acelor de ceasornic (tot cu antebra ţ ul), aceasta reprezentând, respectiv, binecuvântarea corpului, a vorbirii ş i a min ţ ii. Toate activit ăţ ile implicate în aranjarea, oferirea ceremonial ă ş i "dizolvarea" (distrugerea final ă ) a unei MANDALA-e sunt înso ţ ite de anumite vizualiz ă ri ş i rug ă ciuni precum ş i d rostirea unor formule MANTRA-ice speciale. Orientarea MANDALA-ei urmeaz ă sistemul tradi ţ iona indian al alinierii est-vest. De obicei, estul este a ş ezat în partea MANDALA-ei care este diametral opus ă locului în care se afl ă oficiantul, acesta fiind a ş ezat astfel cu fa ţ a c ă tre binecuvânt ă rile tuturor divinit ăţ ilor invocate. În cazul unei MANDALA-e realizate în scopul unei anumite cereri, estul coincide de obicei cu direc ţ ia în care se afl ă oficiantul. Dup ă aceasta, degetul inelar al mâinii drepte este introdus în ap ă parfumat ă cu flori de ş ofran ş i se realizeaz ă un cerc pe marginea p ă r ţ ii exterioare a bazei MANDALA-ei - vizualizându-se lan ţ ul muntos VAJRA care se ridic ă în aceast ă zon ă , asemenea unui zid impenetrabil. Sunt aruncate apoi pe întreaga suprafa ţă a bazei MANDALA-ei boabe de orez, care sunt vizualizate ca o r ă spândire de flori ş i inestimabile pietre pre ţ ioase în întregul univers. Pe marginea bazei MANDALA-ei este trasat un cerc din boabe de orez reprezentând lan ţ ul muntos VAJRA. Dup ă ce baza MANDALA-ei a fost a ş ezat ă ş i purificat ă în acest mod, începe construirea propriu-zis ă a gr ă m ă joarelor de nisip foarte fin care simbolizeaz ă Muntele MERU, împrejurimile acestuia ş i ofrandele f ă cute. Cea mai complet ă astfel de '"construc ţ ie", în cadrul unei MANDALA-e ceremoniale, const ă din 37 de asemenea gr ă m ă joare de nisip, de ş i sunt destul de frecvente MANDALA-ele cu 25, 23, 7 sau chiar 6 gr ă m ă joare. Amplasarea celor 37 de gr ă m ă joare, cu ordinea lor numeric ă , direc ţ iile în care sunt a ş ezate ş i unele dintre denumirile lor sanscrite ş i tibetane sunt ilustrate în Fig.2.

= VA URMA = An 10 C 3 Informa ţ ii secrete

= VA URMA =

An 10

C 3

Informa ţ ii secrete

KALACHAKRA TANTRA -Ini ţ ierea strict secret ă în vederea comuniunii (punerii în stare de rezonan ţă ) cu sfera tainic ă de for ţă a SHAMBALA-ei ş i cu Regele Lumii, precum ş i a îndumnezeirii întregii fiin ţ e COMPLETARE: CEREMONIA TRADI Ţ IONAL Ă TIBETAN Ă DE OFERIRE A UNEI

MANDALA-E (continuare la cursul nr. 2, An 10)

În centrul MANDALA-ei este vizualizat ă MANTRA secret ă a lui CHINNAMASTA care caracterizeaz ă esen ţ a sau alc ă tuirea interioar ă divin ă a SAMSARA-ei. Peste aceasta se toarn ă un pumn de nisip, ea devenind astfel marele "munte" (ax esen ţ ial) al lumii, MERU, având patru fa ţ ete, patru terase, baza scufundat ă în apele primordiale ş i populat de o întreag ă "constela ţ ie" de fiin ţ e divine care sunt aranjate ierarhic, începând cu nivelul "apei" (planul subtil bioenergetic) ş i pân ă la cel mai elevat plan al manifest ă rii în care nu mai exist ă form ă (nivelul cauzal). Apoi sunt construite gr ă m ă joare de m ă rime medie în cele patru direc ţ ii cardinale (est, vest, nord ş i sud), acestea reprezentând cele patru continente principale cunoscute în cosmogonia tibetan ă . În stânga ş i în dreapt acestor patru continente principale sunt a ş ezate apoi câte dou ă gr ă m ă joare mai mici, simbolizând în total cele opt subcontinente. La mijlocul distan ţ ei dintre Muntele Meru şi cele patru continente principale sunt puse înc ă patru gr ă m ă joare de nisip, care reprezint ă "bog ăţ iile" (aspectele sublime, paradisiace) caracteristice fiec ă ruia dintre ele aceste patru continente. În partea de est, "bog ăţ ia" caracteristicului PURVAVIDEHA este reprezentat ă simbolic de imaginea unui munte de pietre pre ţ ioase; la sud - continentul pe care se afl ă situat ă ş i lumea noastr ă (JAMBUDVIPA) - este reprezentat ă o dumbrav ă de copaci fabulo ş i care îndeplinesc toate dorin ţ ele benefice; la vest, aspectul divin numit APARAGODANIYA este reprezentat de o vac ă ce îndepline ş te dorin ţ ele, a c ă rei urin ă ş i excremente sunt din aur lichid, respectiv solid Aspectul divin UTTARAKURU, situat la nord, este reprezentat prin bogate recolte ap ă rate mod natural, care se regenereaz ă spontan chiar în ziua în care sunt culese. În interiorul grani ţ ei acestor patru "comori" sunt a ş ezate gr ă m ă joare de nisip simbolizând cele ş apte pietre pre ţ ioase ale Regelui Lumii (CHAKRAVARTIN). La est, vest, sud ş i nord sunt plasate Roata Legii Divine (DHARMA CHAKRA), nestemata magic ă (RATNA), Regina (contrapartea feminin ă a Regelui Lumii) ş i ministrul. În direc ţ iile intercardinale sud-est, sud-vest ş i nord-vest sunt plasate cele trei nestemate ale Regelui Lumii (CHAKRAVARTIN), care sunt numite:

"nestemata elefantului pre ţ ios", "nestemata calului" ş i "nestemata generalului". În sfâr ş it, în col ţ ul din nord-est al MANDALA-ei este plasat nepre ţ uitul vas de aur al comorilor. În aceast ă incint ă (circular ă sau p ă tratic ă ) a sediului Regelui Lumii sunt a ş ezate apoi alte gr ă m ă joare de nisip, simbolizând cele opt divinit ăţ i feminine ale ofrandelor. Aceste zei ţ e foarte frumoase ş i împodobite cu bijuterii ş i pietre pre ţ ioase sunt reprezentate cel mai adesea în pozi ţ ii de dans ş i ţ in în mâini ofrandele lor specifice. Astfel, la est se afl ă zei ţ a frumuse ţ ii; la sud, zei ţ a ce ofer ă ghirlande; la vest, zei ţ a cântecului; la nord, zei ţ a dansului; la sud-est, zei ţ a florilor; la sud-vest, zei ţ a t ă mâiei; la nord-vest, zei ţ a luminii; iar la nord-est, zei ţ a parfumurilor sublime. În sfâr ş it, în cele patru col ţ uri intercardinale ş i pe acela ş i nivel c cele patru "comori" situate în exterior se a ş eaz ă gr ă m ă joare de nisip reprezentând: la nord-est, soarele la sud-vest, luna; la nord-vest, umbrela de soare împodobit ă cu pietre pre ţ ioase, iar la sud-est, stindardul victoriei depline. Soarele, luna, umbrela ş i stindardul victoriei pot fi amplasate ş i pe direc ţ iile celor patru puncte cardinale. Toate acestea completeaz ă cele 37 de ofrande ale unei MANDALA-e complete. În cazul MANDALA-ei cu doar 25 de gr ă m ă joare de nisip sunt omise cele

opt zei ţ e ale ofrandelor, iar cele patru "comori" sunt incluse în structura continentelor principale. MANDALA cu doar 23 de gr ă m ă joare omite fie umbrela ş i stindardul, fie baza MANDALA-ei ş i lan ţ ul muntos exterior (VAJRA), conform unor tradi ţ ii diferite. În final, dup ă ce MANDALA din nisip a fost construit ă ş i consacrat ă , baza ei este basculat ă iar tot nisipul este adunat într-o pânz ă . Dac ă nisipul este turnat în direc ţ ia practicantului, acest lucru duce la acumularea- de c ă tre acesta - de numeroase binecuvânt ă ri, iar când este turnat în direc ţ ie opus ă , îndep ă rteaz ă de la el toate obstacolele. Astfel de consacr ă ri ale MANDALA-elor sunt realizate în num ă r de 100.000 de practican ţ ii tibetani, ele fiind parte important ă a practicilor spirituale preliminar primirii diferitelor ini ţ ieri majore. Simbolismul consacr ă rii unei MANDALA-e ac ţ ioneaz ă pe patru niveluri: MANDALA exterioar ă reprezint ă universul fizic ca SAMSARA (devenirea iluzorie); MANDALA interioar ă reprezint ă corpul fizic, vorbirea ş i mintea tuturor fiin ţ elor însufle ţ ite care tr ă iesc în acest univers. MANDALA "secret ă " este alc ă tuit ă din cele 84.000 categorii de gânduri (cunoscute în tradi ţ ia budismului tantric tibetan) care constituie mintea uman ă , iar MANDALA "secret ă interioar ă " reprezint ă revelarea "în ţ elepciunii divine înn ă scute", care se g ă se ş te în Inima (Esen ţ a) fiec ă rei fiin ţ e umane.

MUNTELE MERU

Cosmologia budist ă se bazeaz ă pe dou ă sisteme conceptuale despre structura universului. Primul provine din sistemul timpuriu ABHIDHARMAKOSHA, structurat de maestrul indian VASUBANDHU (aproximativ sec. 4 e.n.), iar cel ă lalt din KALACHAKRA TANTRA, care a ap ă rut mai târziu." KALACHAKRA TANTRA a fost introdus ă în Tibet în anul 1024. Se spune c ă a fost revelat ă regelui SUCHANDRA (ZLA BA BZANG PO, în limba tibetan ă ) de c ă tre BUDDHA SAKYAMUNI în regatul mistic al SHAMBALA-ei sau " ţ inutul lui SHIVA". KALACHAKRA TANTRA ofer ă o descriere detaliat ă a cosmosului ş i a dimensiunilor sale; totu ş i, elemente ale acestui sistem par s ă fi fost adoptate din cosmologia complex ă a TANTRA-elor jainiste timpurii. ABHIDHARMAKOSHA postuleaz ă faptul c ă întregul univers fizic ("marele univers") const ă dintr-o mie de milioane de sisteme planetare sau "mici universuri", dintre care sistemul nostru este doar unul. Crearea sistemului nostru a început cu o mi ş care înspre interior a patru curen ţ i principali d aer subtil (VAYU TATTVA) provenind din patru direc ţ ii diferite ce au fost produse de KARMA colectiv ă planetar ă , care au convers în "vidul spa ţ iului" (AKASHA TATTVA). Impactul acestor patr curen ţ i de aer subtil a dus la formarea unor nori care, la rândul lor, au dat na ş tere unor torente inepuizabile de ploaie. Fulgerul ş i furtuna au amplificat for ţ a cu care curen ţ ii au fost atra ş i în acest vortex embrionar ş i au f ă cut ca suprafa ţ a apelor provenite de la "ploaie" (în realitate, diferite manifest ă ri specifice ale lui APAS TATTVA) ş i care erau pân ă atunci "suspendate" în spa ţ iu, s ă fuzioneze toate. Aceast ă amalgamare a apelor a dat na ş tere unei spume de culoare galben-argilos, car a început s ă se solidifice, formând astfel elementul p ă mânt (PRITHIVI TATTVA) ş i care s-a scufundat apoi sub suprafa ţ a apei. Pe m ă sur ă ce elementul p ă mânt (PRITHIVI TATTVA) a devenit mai compact, densitatea sa variabil ă a f ă cut s ă apar ă ş i s ă se solidifice diferitele substan ţ e pre ţ ioase, rare sau obi ş nuite, sub oglinda discului de ap ă . Chiar în centrul acestui ocean cosmic s-a ivit atunci la

suprafa ţă marele munte central al universului nostru, Muntele MERU, având, întocmai ca o PIRAMID Ă , patru fa ţ ete alc ă tuite din cele mai pre ţ ioase substan ţ e derivate din solidificarea spumei primordiale: "cristal, lapis lazuli sau safir, rubin ş i aur. Apoi au ap ă rut dintre ape ş apte lan ţ uri concentrice de mun ţ i care înconjoar ă Muntele MERU, fiecare lan ţ fiind desp ă r ţ it de celelalte printr-o mare interioar ă format ă din apa ploilor. Aceste lan ţ uri muntoase descresc progresiv în în ă l ţ ime, pe

m ă sur ă ce se îndep ă rteaz ă de centru (de Muntele MERU). De jur împrejurul lor se afl ă un vast ocean

cu ap ă s ă rat ă , împrejmuit la exterior de un gard sau de un lan ţ de mun ţ i din fier. Din acest ocean imens cu ap ă s ă rat ă s-au ridicat patru continente, orientate pe direc ţ iile celor patru puncte cardinale, care înconjoar ă Muntele MERU întocmai ca ni ş te insule în mijlocul oceanului. Fiecare dintre aceste patru continente are dou ă subcontinente pozi ţ ionate de o parte ş i de alta a continentului principal, care au aceea ş i culoare ca ş i acestea, dar suprafa ţ a lor este doar jum ă tate din cea a continentului principal. Acest plan schematic al Muntelui MERU cu patru fa ţ ete ş i patru terase suprapuse, înconjurat de un ocean interior cu ap ă dulce ş i de ş apte lan ţ uri muntoase circulare din aur curat - fiecare cu oceanul s ă

interior - precum ş i de un ocean exterior cu ap ă s ă rat ă , în care se afl ă patru continente ş i opt subcontinente ş i care este împrejmuit de un lan ţ exterior de mun ţ i de fier, constituie, conform modelului budist timpuriu, ABHIDHARMAKOSHA, planul de baz ă al universului nostru (infim ă parte a unui ansamblu alc ă tuit din o mie de milioane de asemenea "mici universuri") (Vezi Fig. 1). Dimensiunile Muntelui MERU, ale mun ţ ilor, oceanelor ş i continentelor care îl înconjoar ă sunt foarte mari dar ş i foarte precise, de ş i sunt diferite în sistemul ABHIDHARMA fa ţă de sistemul KALACHAKRA. Unitatea de m ă sur ă este o YOJANA sau "leghe" (aproximativ 7,25 km) în sistemu ABHIDHARMA ş i de aproximativ 14,4 km, în sistemul KALACHAKRA. De exemplu, în sistemul KALACHAKRA, suprafa ţ a superioar ă a Muntelui MERU de la est la vest ş i de la nord la sud m ă soar

50.000 YOJANA- echivalentul a 2.502.000 km. În ă l ţ imile celor ş apte lan ţ uri muntoase din aur situate

în jurul Muntelui MERU (care sunt descrise ca având form ă circular ă sau, uneori, p ă tratic ă ) ş i

distan ţ ele dintre ele devin din ce în ce mai mici pe m ă sur ă ce se îndep ă rteaz ă de centru. În cazul unei structuri p ă tratice a acestor ş apte lan ţ uri de mun ţ i care scad în în ă l ţ ime, având în centru Muntele

MERU, se creeaz ă aparen ţ a unei piramide care aminte ş te de modelul asiatic al Ora ş ului Divin, având cetatea central ă plasat ă pe culmea unui deal ap ă rat de ş apte ziduri defensive care sunt situate pe pantele sale descendente. De asemenea, ea aminte ş te ş i de structura marii piramide egiptene de la Gizeh (aproximativ anul 2560.înaintea lui Cristos), cea mai veche dintre cele ş apte minuni ale lumii antice care mai exist ă în prezent. Conceptul metafizic al crea ţ iei perpetue a cosmosului, ca fiind o form ă dinamic ă ce apare ş i se dezvolt ă din Vidul Creator Beatific î ş i g ă se ş te expresia în "densitatea" atomic ă progresiv ă a substan ţ elor (TATTVA-elor) primordiale: din spa ţ iul vid (AKASHA TATTVA) se trece la curen ţ ii d aer (VAYU TATTVA), apoi la foc sau fulger (TEJAS TATTVA), la ap ă (APAS TATTVA) ş i în fina la solidificarea p ă mântului (PRITHIVI TATTVA). Aceste cinci elemente TATTVA-ice " ţ es" întreaga structur ă cosmologic ă , de la macrocosmosul exterior (MANDALA universului exterior) la microcosmosul interior (MANDALA formei individuale ş i MANDALA secret ă a corpului uman), precum ş i circula ţ ia suflului subtil vital prin canalele energetice (NADI-uri). În accep ţ iunea sa de centru axial al universului, Muntele MERU reprezint ă în corpul uman coloana vertebral ă (SUSHUMNA NADI sau canalul subtil central). Acesta este reprezentat iconografic printr-o linie central ă vertical ă ("linia lui BRAHMA") care trece întotdeauna prin centrul

picturilor tibetane (TANKA) reprezentând diferitele aspecte ale Divinului ş i care este intersectat ă , în plus, de o a doua linie orizontal ă a lui BRAHMA (perpendicular ă pe prima ş i alc ă tuind astfel amândou ă o CRUCE) în construc ţ ia MANDALA-elor. În viziunea cosmologic ă a sistemului ABHIDHARMAKOSHA, Muntele MERU apare din oceanul care îl înconjoar ă , având o form ă piramidal ă , cu patru straturi sau terase situate cu baza la nivelul apei. Fa ţ eta estic ă a Muntelui MERU este din cristal alb, cea sudic ă este din albastrul lapis lazuli sau din safir, cea vestic ă este din rubin ş i cea nordic ă este din aur pur. Cerul, oceanul ş i continentele aflate în fiecare dintre cele patru p ă r ţ i ale Muntelui MERU reflect ă culoarea fe ţ ei care este direc ţ ionat ă spre ele. Sistemul nostru este situat pe continentul sudic principal cunoscut ca JAMBUDVIPA - "Insula M ă rului (este vorba aici de copacul cu acest nume ş i nu de fruct) trandafiriu", în care cerul ş i marea sunt de culoare albastr ă , reflectând albastrul lapis lazuli din care este constituit ă fa ţ eta sudic ă a Muntelui MERU. Muntele MERU este cunoscut în tradi ţ ia indian ă , sub denumirea de SUMERU, ş i el este analogul muntelui Olimp, l ă ca ş ul zeilor, în tradi ţ ia greac ă . Muntele SUMERU este situat în centrul p ă mântului, iar deasupra sa se afl ă SWARGA, paradisul zeului INDRA. Descrierea sa mitologic ă (în care se specific ă faptul c ă este încercuit de patru râuri) a condus la identificarea sa frecvent ă cu muntele KAILASHA, care este considerat a fi sursa din care izvor ă sc cele patru râuri principale care se revars ă din cump ă na apelor pe partea vestic ă a platoului tibetan. Cosmologia budist ă situeaz ă în prim-plan ierarhiile cere ş ti, atribuind întreaga formare a Muntelui MERU DEVA- ş ilor (îngerilor). Fiin ţ ele umane nu reprezint ă centrul universului, iar domeniul terestru este situat, umil, pe unul dintre continentele aflate în marea exterioar ă cu ap ă s ă rat ă Terasa inferioar ă a Muntelui MERU este locuit ă de " ş erpii" NAGA, urm ă toarea de GARUDA- ş i, cea de a treia de demonii din categoriile RAKSHASA ş i DANAVA, iar terasa superioar ă este populat ă de o ş tirile "p ă zitorilor comorilor", YAKSHA. Cea mai înalt ă dintre cele patru terase ale Muntelui MERU, situat ă deasupra suprafe ţ ei vizibile a apei, este locuit ă de cei patru mari îngeri gardieni ale celor patru direc ţ ii ale spa ţ iului, precum ş i de entit ăţ ile subtile subordonate care alc ă tuiesc alaiurile (suitele) acestor îngeri principali. Ace ş ti patru îngeri gardieni ai spa ţ iului fizic guverneaz ă primul t ă râm celest al Muntelui MERU ş i tr ă iesc în palate frumos împodobite cu pietre pre ţ ioase, într-un loc paradisiac. În acest t ă râm cresc flori din abunden ţă iar c ă r ă rile care duc la treptele palatelor sunt din nisip auriu. De ş i locuitorii acestor t ă râmuri au în

general o via ţă lini ş tit ă ş i fericit ă , experimenteaz ă ş i ei uneori nenorociri ş i calamit ăţ i, ca de exemplu

r ă zboaie. =VA URMA=

An 10

C 4

Informa ţ ii secrete KALACHAKRA TANTRA

-Ini ţ ierea strict secret ă în vederea comuniunii (punerii în stare de rezonan ţă ) cu sfera tainic ă de for ţă a SHAMBALA-ei ş i cu Regele Lumii, precum ş i a îndumnezeirii întregii fiin ţ e COMPLETARE: MUNTELE MERU

(continuare la cursul nr. 3, An 10)

Îngerul (regele) gardian al estului este DHRITIRASHTRA cel alb, care cânt ă la l ă ut ă ş i îi are î subordine pe GANDHARVA- ş i (muzicienii cele ş ti) ş i pe PISHACHA- ş i (entit ăţ i care se hr ă nesc cu carne animal ă sau uman ă ). VIRUDAKA cel albastru este îngerul (regele) gardian al sudului; el are o sabie lung ă scoas ă din teac ă ş i guverneaz ă peste KUMBHANDA (demonii pitici) ş i PRETA- ş i (fantome sau spirite dezîncarnate ş i fl ă mânde). VIRUPAKSHA cel ro ş u este îngerul gardian al vestului; el ţ ine în mân ă o STUPA (templu budist) în miniatur ă ş i un ş arpe ş i guverneaz ă peste cobrel NAGA ş i peste spiritele feminine otr ă vitoare (PUTANA DAKINI). VAISHRAVANA cel galben este îngerul (regele) gardian al nordului; el ţ ine în mân ă stindardul victoriei ş i o mangust ă care poate materializa pietre pre ţ ioase ş i guverneaz ă YAKSHASA- ş ii (care se manifest ă adesea sub forma unor entit ăţ i astrale mici de statur ă ş i cu burta mare, ce p ă zesc comorile terestre) ş i RAKSHASA- ş i (spiridu ş i). Cei patru regi gardieni sunt a ş eza ţ i uneori pe o a cincea teras ă sau chiar pe un vârf al Muntelui MERU, de unde privesc spre cele patru direc ţ ii cardinale ale acestui t ă râm celest. Localizarea exact ă a acestor DEVA- ş i prezint ă mici diferen ţ e în diverse tradi ţ ii, nici chiar structura conceptual ă a cosmologiei Muntelui MERU nefiind unanim acceptat ă . În realitate, muntele propriu- zis este gol în interior, având doar MANTRA secret ă a lui CHINNAMASTA scris ă cu litere de foc în centrul s ă u. Sub culmea Muntelui MERU ş i la r ă d ă cina copacului fabulos care îndepline ş te toate dorin ţ ele ( ş i care se afl ă tot în centrul s ă u) tr ă iesc titanii (ASURA- ş ii) care duc un r ă zboi constant cu DEVA- ş ii asupra posesiunii acestui copac divin. Pe culmea Muntelui MERU se afl ă palatul lui INDRA ş i copacul care îndepline ş te toate dorin ţ ele, care este plasat în mijlocul dumbr ă vii CHITRARATHA a lui INDRA, precum ş i alte patru gr ă dini divine ale lui INDRA situate în direc ţ iile cardinale. Acest al doilea t ă râm ceresc, prezidat de INDRA, este cunoscut ca "paradisul celor 33 de zei (TRAYASTRIMSA)" datorit ă altor 32 de re ş edin ţ e ale DEVA- ş ilor care îl înso ţ esc pe INDRA. Deasupra acestuia se afl ă un al treilea t ă râm ceresc care cuprinde patru paradisuri unde tr ă iesc îngerii din ceruri. Primul dintre acestea este cel al lui YAMA, cunoscut sub denumirea de "paradisul în care nu exist ă ceart ă ". Cel de al doilea este numit TUSHITA ("paradisul mul ţ umirii") în care tr ă ie ş te BODDHISATTVA MAITREYA - cel care este menit s ă fie BUDDHA (modelul spiritual planetar) în perioada sfâr ş itului de KALIYUGA (epoca noastr ă ). Al treilea este numit NIRMANARATI ("paradisul minunatei, manifest ă ri"). Al patrulea este numit PARANIRMITAVASAVARTIN ("paradisul bucuriei aflate chiar în fenomen al „ iluzorii"). Cele dou ă paradisuri ale DEVA- ş ilor ce str ă juiesc P ă mântul (cei patru regi gardieni ş i paradisu celor 33 DEVA- ş i), precum ş i cele patru niveluri ale DEVA- ş ilor care locuiesc în ceruri însumeaz ă ş ase paradisuri ce sunt cunoscute sub denumirea de "paradisurile formei din t ă râmul dorin ţ ei (KAMALOKA)". Deasupra acestor ş ase paradisuri ce alc ă tuiesc KAMALOKA se afl ă cele 18 paradisuri superioare ale DEVA- ş ilor din t ă râmurile formei pure, în care nu exist ă ata ş amentul, ce sunt cunoscute sub denumirea de RUPALOKA (în unele descrieri, num ă rul lor este doar 17). DEVA- ş ii

care populeaz ă aceste paradisuri au transcens dorin ţ ele ş i sunt înzestra ţ i cu superbe forme eterice luminoase, de o frumuse ţ e greu de imaginat de c ă tre fiin ţ a uman ă obi ş nuit ă . Ei sunt total absorbi ţ i în cele patru niveluri de medita ţ ie cunoscute sub denumirea de "cele patru st ă ri de SAMADHI" (CHATUR-DHYANI- BHUMI) - st ă ri de con ş tiin ţă care se rafineaz ă progresiv, conducând fiin ţ a c ă tre a ş a-numita "Con ş tiin ţă purificat ă ". Primul, al doilea ş i cel de al treilea dintre cele patru niveluri ale st ă rii de SAMADHI sunt corelate fiecare cu câte trei paradisuri astrale ale c ă ror frecven ţ e de vibra ţ ie sunt din ce în ce mai rafinate, alc ă tuind în total nou ă asemenea paradisuri subtile. Cel de al patrulea nivel al st ă rii pure de SAMADHI este constituit la rândul s ă u din alte nou ă paradisuri, în tota fiind deci 18 paradisuri asociate st ă rilor de SAMADHI. Cel mai elevat dintre aceste 18 paradisuri est Cunoscut sub numele de AKANISHTHA (cel "neasemuit") ş i el este paradisul fiin ţ elor "f ă r ă de întoarcere" (ANAGAMIN), care nu mai pot fi tentate s ă decad ă din aceast ă condi ţ ie divin ă ş i care se afl ă la un pas de starea de total ă îndumnezeire. Deasupra acestor 18 paradisuri ale formei pure se afl ă cele patru paradisuri superioare ale "t ă râmurilor de-dincolo-de-form ă ", cunoscute sub denumirea de ARUPALOKA. Fiin ţ ele care populeaz ă aceste paradisuri nu au deloc o form ă corporal ă , îns ă prezint ă în continuare anumite "urme ale identific ă rii personale (un fel de reminiscen ţ e ale egoului, de ş i într-o m ă sur ă foarte redus ă , ş i mai sunt prin urmare -de ş i într-o foarte mic ă m ă sur ă - supuse legilor cauzalit ăţ ii. Primul dintre aceste patr paradisuri "de-dincolo-de-form ă " este cunoscut sub denumirea de "paradisul spa ţ iului infinit" (AKASHANANTYAYATANA). Cel de-al doilea este "paradisul con ş tiin ţ ei pure" (VIJNANANATYAYATANA). Cel de-al treilea este "paradisul Vidului" (AKINCHAYAYATANA) iar cel de al patrulea este "paradisul situat dincolo de dualitatea con ş tiin ţă - non-con ş tiin ţă " (NAIVASHANJNANASAMJNA-AYATANA). Dincolo de aceste t ă râmuri f ă r ă de form ă se afl ă starea de perfect ă îndumnezeire, în care nu mai exist ă nici o urm ă de ego, iar flac ă ra cauzalit ăţ ii KARMA-ice a fost stins ă în totalitate. Aceste t ă râmuri paradisiace care exist ă deasupra Muntelui MERU sunt descrise, din punct de vedere conceptual, în diverse texte budiste - cum ar fi lucrarea ABHIDHARMAKOSHA scris ă de în ţ eleptul VASHUBANDHU, sau VISHUDDHIMAGGA scris ă de BUDDHAGOSHA. Perioadele de via ţă ale DEVA- ş ilor din aceste t ă râmuri au o durat ă din ce în ce mai mare, ele culminând cu existen ţ aproape etern ă a DEVA- ş ilor din t ă râmurile cauzale "de-dincolo-de-form ă ", care tr ă iesc 80.000 de mari KALPA (cicluri universale, care cuprind fiecare crea ţ ia ş i distrugerea universului). Pe de alt ă parte, odat ă cu manifestarea oric ă rei forme minore de SAMADHI sau stare de extaz indus ă prin putere personal ă , experien ţ e devo ţ ionale, transfigurare etc., sau chiar prin anumite substan ţ e naturale psihodinamizante - omul contemporan, chiar dac ă este orientat totu ş i c ă tre latura spiritual ă a existen ţ ei, poate foarte u ş or s ă ajung ă s ă cread ă în mod gre ş it c ă a atins starea de iluminar ultim ă . Aceast ă iluzie este îns ă - în mod paradoxal - chiar mai pronun ţ at ă în cazul DEVA- ş ilor din t ă râmurile superioare "f ă r ă de form ă " care experimenteaz ă o stare foarte profund ă de SAMADHI în timp ce universurile iau na ş tere şi sunt distruse. Totu ş i, cauzalitatea universal ă î ş i are propriul s ă u mod de ac ţ iune, iar "destinul" (condi ţ ionarea) apare din nou odat ă ce KARMA anterioar ă pozitiv ă a fost epuizat ă . Se spune astfel c ă ultimele ş apte "zile" din existen ţ a unui DEVA din t ă râmurile "formei pure" dep ăş esc în intensitate întreaga triste ţ e experimentat ă într-o via ţă de om, chiar dac ă transmigrarea KARMA-ic ă îl va putea duce doar într-unul dintre paradisurile aflate pe unul dintre nivelurile "inferioare". În aceste ş apte "zile" se produc multe schimb ă m în structura acelui DEVA car

urmeaz ă s ă p ă r ă seasc ă planul respectiv: pentru prima dat ă el începe s ă simt ă o anumit ă stare de aversiune fa ţă de celelalte fiin ţ e din acel plan, ghirlanda de flori pe care o poart ă la gât se ofile ş te, încep s ă se manifeste la el transpira ţ ia ş i mirosurile corporale, hainele sale încep ş i ele s ă capete miros, iar înf ăţ i ş area i se schimb ă repede, pierzându- ş i progresii frumuse ţ ea uluitoare. Semnele iminente ale p ă r ă sirii acelui plan se manifest ă de asemenea - mai men ţ ioneaz ă tradi ţ ia budist ă - prin evitarea companiei sale de c ă tre ceilal ţ i DEVA- ş i, sunetele clopo ţ eilor lui de la picioare (este vorba d descrierea tradi ţ ional ă a unui astfel de DEVA) nu mai sunt delicate ş i suave, ochii s ă i frumo ş i ca floarea de lotus încep s ă î ş i piard ă str ă lucirea, iar radia ţ ia luminoas ă a corpului s ă u începe s ă scad ă . În t ă râmurile DEVA- ş ilor nu exist ă ceva echivalent Soarelui sau Lunii; în schimb, întregul peisaj vizibil este luminat de radia ţ iile luminoase emise de corpurile DEVA- ş ilor ş i nu apar nic ă ieri umbre. În perioada precedent ă dispari ţ iei unui DEVA din planul în care se afl ă , el poate s ă vad ă t ă râmul urm ă toarei sale na ş teri, iar când acest loc se afl ă într-un plan cu un nivel inferior de vibra ţ ie, el resimte o mare suferin ţă gândindu-se la viitorul s ă u. Cu toate acestea, ş i în cazul DEVA- ş ilor exist ă atât evolu ţ ie, cât ş i involu ţ ie, în ceea ce prive ş te trecerea lor în alte planuri ale existen ţ ei, iar din t ă râmurile superioare "lipsite de form ă " se pot manifesta BODDHISATTVA- ş i având o str ă lucire spiritual ă comparabil ă doar cu frumuse ţ ea sublim ă a galaxiilor n ă scânde. Curcubeuri magnifice, ploi cu petale de flori sau cu pietre pre ţ ioase, viziuni dumnezeie ş ti, materializarea cenu ş ii sacre a lui SHIVA (VIBHUTI) ş i a nectarului divin (AMRITA), materializarea sau transmuta ţ ia unor obiecte materiale miraculoase etc., toate aceste lucruri sunt u ş or de ob ţ inut de c ă tre realizatul (SIDDHA) care poate s ă se proiecteze la voin ţă în aceste planuri ş i s ă le controleze. Nu este u ş or pentru o fiin ţă uman ă obi ş nuit ă s ă în ţ eleag ă sau chiar s ă vizualizeze aceste t ă râmuri paradisiace ale con ş tiin ţ ei purificate, care se afl ă acolo unde chiar gândul ş i conceptualizarea dispar în Vidul Beatific. Problema principal ă const ă pur ş i simplu în identificarea iluzorie cu manifestarea corporal ă ş i mental ă . Transformarea acestui mod de a gândi ne poate aduce din ce în ce mai aproape de Adev ă rul Divin. În starea de veghe obi ş nuit ă , realitatea fizic ă a lumii exterioare pare s ă se manifeste cu o logic ă ş i cu o putere de convingere implacabile, care totu ş i nu sunt altceva decât o proiec ţ ie KARMA-ic ă pe ecranul Con ş tiin ţ ei Pure (Sinele Divin, ATM AN), întocmai ca diferitele imagini ce apar într-o oglind ă sau pe un ecran alb de cinema care r ă mâne mereu nep ă tat ş i neafectat de nesfâr ş itele pove ş ti epice, tragedii, comedii sau fantezii proiectate pe el. KARMA nu este deloc im depozit în care o alt ă fiin ţă ne acord ă binecuvânt ă ri sau blesteme; KARMA reprezint ă ceea ce tr ă im chiar în acest moment: fructele dulci sau amare ale ac ţ iunilor noastre trecute ş i savoarea acestora nu sunt decât suma total ă a experien ţ elor noastre. În schimb, în starea de vis sunt proiectate diverse "identit ăţ i" ale min ţ ii noastre, precum ş i o serie nesfâr ş it ă de lumi fenomenale; timpul se comprim ă sau se dilat ă în ceea ce pare s ă fie o realitate conving ă toare, în care totul este posibil. În câteva minute de timp a ş a-zis "real" în care se desf ăş oar ă mi ş c ă rile rapide ale ochilor celui care viseaz ă , pentru vis ă tor se produc o serie lung ă de evenimente cu totul separate. Totu ş i, oricare ar fi forma fizic ă sau înf ăţ i ş area pe care ş i-o ia un vis ă tor în visele sale, pe parcursul realit ăţ ii visului, sim ţ ul "eu-lui" r ă mâne absolut acela ş i! Se spune, în aceast ă direc ţ ie, c ă în ţ eleptul chinez CHUANG TZU a visat odat ă c ă era fluture ş i apoi, când s-a trezit din acest vis, el ş i-a pus întrebarea: "Oare CHUANG TZU a visat c ă era un flutur sau un fluture viseaz ă acum c ă el este CHUANG TZU?" În starea de somn profund f ă r ă vise atât egoul, cât ş i mintea ş i universul fizic nu se mai manifest ă deloc pentru noi, deoarece con ş tiin ţ a noastr

se întoarce în ea îns ăş i. Acum - în exemplul nostru analogic - nu mai exist ă ecran, proiector, sal ă de cinema, film, spectatori sau martori. Cu toate acestea, con ş tiin ţ a noastr ă persist ă ; la fel, inima continu ă s ă bat ă , pl ă mânii s ă respire etc., iar la trezire spunem: "Am dormit profund". KARMA este cea care creeaz ă întreaga realitate experimentat ă de fiecare f ă ptur ă ş i ea este

alimentat ă în permanen ţă de cele trei "otr ă vuri" (ignoran ţ a, ata ş amentul ş i aversiunea). Iluminarea reprezint ă "arderea" sau transcenderea KARMA-ei, "stingerea fl ă c ă rii" KARMA-ice sau, altfel spus, NIRVANA. Cuvântul "iluminare" are, în contextul budist, în primul rând sensul de "a purifica" prin îndep ă rtarea "greut ăţ ii" KARMA-ei. Pe de alt ă parte, starea de iluminare este starea noastr ă natural ă ş ceva la care trebuie s ă ajungem în viitor. Asemeni unui diamant acoperit de noroi, ignoran ţ a ne acoper ă deocamdat ă natura noastr ă esen ţ ial ă divin ă (Sinele-Esen ţă , ATMAN). Toate fiin ţ ele însufle ţ ite sunt BUDDHA- ş i care nu au atins înc ă starea de iluminare, iar BUDDHA- ş ii sunt fiin ţ e însufle ţ ite iluminate. "Fiecare fiin ţă trebuie s ă fac ă toate eforturile pentru a atinge eliberarea", a spus BUDDHA. Aceast ă afirma ţ ie ne conduce la întrebarea ultim ă : "Care este cauza primordial ă a apari ţ iei KARMA-ei ş i ignoran ţ ei?" Asupra acestui subiect, BUDDHA a p ă strat t ă cere aproape absolut ă , revelând astfel inutilitatea oric ă rei explica ţ ii conceptuale sau verbale. El a r ă spuns îns ă , la fel ca ş i Iisus Cristos, prin intermediul unor parabole: "S ă presupunem c ă un om este grav r ă nit de o s ă geat ă otr ă vit ă ş i prietenii lui cheam ă un medic s ă îl trateze. Îns ă acel om spune: «Nu îl las pe medic s ă îmi scoat ă s ă geata pân ă când nu aflu numele ş i prenumele celui care m-a r ă nit, pân ă

nu ş tiu ce fel de arc era acela din care a pornit s ă geata, dac ă s ă geata era otr ă vit ă sau nu

Toate aceste am ă nunte pot r ă mâne un mister pentru acel om ş i, în timp ce el vrea s ă le afle, poate chiar s ă moar ă . Deci, chiar dac ă cineva ar spune: «Nu voi duce via ţ a spiritual ă ş i virtuoas ă propov ă duit ă de BUDDHA pân ă când el nu îmi va explica în cuvinte ş i concepte dac ă lumea este ve ş nic ă sau trec ă toare, dac ă este finit ă sau infinit ă , dac ă sufletul este identic cu corpul fizic sau dac ă este diferit de acesta, dac ă cel care ş i-a trezit Con ş tiin ţ a Divin ă continu ă s ă existe sau dispare cu totul dup ă ce p ă r ă se ş te planul fizic etc., etc.» - aceste întreb ă ri ar r ă mâne f ă r ă r ă spuns din partea lui BUDDHA, iar cel care le pune va pierde un timp pre ţ ios." (pasaj din CHULAMALUNKYA SUTRA În mod similar, se spune c ă însu ş i PADMASHAMBHAVA l-a întrebat odat ă , înainte s ă ating ă iluminarea, pe GURU-l s ă u SHRISHINGA: "Care este diferen ţ a între cei care au atins starea de BUDDHA ş i ceilal ţ i?" SHRI SHINGA a r ă spuns: "Chiar dac ă încerci s ă g ă se ş ti diferen ţ a, de fapt nu este nici o diferen ţă . De aceea nu- ţ i mai pune atâtea probleme în ceea ce prive ş te lucrurile exterioare.

Pentru a învinge îndoiala interioar ă folose ş te-te de în ţ elepciunea divin ă perfect ă . Nimeni nu a descoperit pân ă acum o cauz ă primar ă sau una secundar ă . Eu însumi nu am reu ş it s ă fac acest lucru. Iar tu, "Cel N ă scut din Lotus (PADMASHAMBHAVA)", vei e ş ua ca ş i mine în aceast ă încercare inutil ă ." În sistemul cosmologic KALACHAKRA TANTRA, dispunerea structural ă a Muntelui MERU ş i a împrejurimilor sale este foarte diferit ă de modelul ABHIDHARMAKOSHA timpuriu. Muntele MERU, în viziunea sistemului KALACHAKRA, formeaz ă o piramid ă înscris ă într-o emisfer ă în form ă de umbrel ă alc ă tuit ă din dou ă sprezece sfere subtile planetare întrep ă trunse, care se arcuiesc pornind din vârful acestui munte. Aceste dou ă sprezece sfere subtile planetare, colorate în ş ase (5+1) culori TATTVA-ice conform sistemului KALACHAKRA, reprezint ă casele zodiacale sau orbitele echinoc ţ iale solare (GOLA) în fiecare dintre cele dou ă sprezece luni ale anului. Astfel, Berbecul ş i Fecioara au, simbolic, culoarea-alb ă , Pe ş tii ş i Balan ţ a - culoarea ro ş ie, Taurul ş i Leul - culoarea

etc., etc.»

galben ă , V ă rs ă torul ş i Scorpionul - culoarea neagr ă , Racul ş i Gemenii - culoarea albastr ă , iar S ă get ă torul ş i Capricornul - culoarea verde. Cele patru fe ţ e ale Muntelui MERU ş i continentele corespunz ă toare sunt colorate în felul urm ă tor: albastru închis la est (iar continentele au o form ă circular ă ), ro ş u la sud (iar continentele au o form ă triunghiular ă ), alb-argintiu la nord (iar continentele au o form ă de semilun ă ) ş i-auriu la vest (iar continentele au o form ă p ă tratic ă ). În sistemul KALACHAKRA, Muntele MERU este înconjurat de ş ase lan ţ uri muntoase concentrice ş i de lacuri, iar fundul m ă rii s ă rate exterioare este alc ă tuit din discurile suprapuse ale p ă mântului (PRITHIVI TATTVA), apei (APAS TATTVA), focului (TEJAS TATTVA) ş i respectiv aerului (VAYU TATTVA), care sunt suspendate în spa ţ iu (AKASHA TATTVA) ş i a c ă ror m ă rime cre ş te progresiv. În cosmologia ABHIDHARMAKOSHA, baz ă care sus ţ ine universul ce apare din spa ţ iu (AKASHA TATTVA) este reprezentat ă sub forma unui imens "dublu-VAJRA" (VISHVAVAJRA)- care corespunde unei cruci, simbolizând cei patru curen ţ i principali ai aerului subtil (VAYU TATTVA). Pe aceast ă baz ă se afl ă discul oceanului exterior, m ă rginit de zidurile de fier (VAJRA) care cuprind în ele lumina Soarelui, a Lunii, a planetelor ş i stelelor din micul nostru univers. O mie d milioane de astfel de mici universuri "insulare" se manifest ă în imensitatea nesfâr ş it ă a spa ţ iului, constituind un mare univers. Muntele MERU, a ş a cum este prezentat în sistemul ABHIDHARMAKOSHA, se ridic ă la 80.000 de YOJANA-uri (aproximativ 448.000 km) deasupra suprafe ţ ei oceanului interior; o distan ţă egal ă este atribuit ă adâncimilor de sub suprafa ţ a oceanului interior, iar l ăţ imea acestui ocean interior dintre baza muntelui MERU ş i primul lan ţ circular de mun ţ i, este tot de-80.000 de YOJANA-uri (aproximativ 448.000 km). Discurile Soarelui ş i Cel al Lunii sunt pozi ţ ionate fie deasupra, fie dedesubtul vârfului Muntelui MERU, sau la jum ă tatea distan ţ ei dintre MERU ş i continentele din juru s ă u. Soarele este pozi ţ ionat la nord-est, iar luna la sud-vest (un sistem alternativ, derivat din cosmologia oferirii unei MANDALA-e, pozi ţ ioneaz ă soarele la-est, iar luna la vest). Sferele subtil planetare ("casele" astrale) se învârt etern într-o mi ş care sideral ă , în sensul acelor de ceasornic, pe bolta cereasc ă infinit ă ; rela ţ iile armonice dintre acestea ş i configura ţ iile lor tranzitorii creeaz ă modele KARMA-ice de tip cauz ă -efect a tot ceea ce este n ă scut în timp. Conform sistemului ABHIDHARMAKOSHA; fiecare culme a Celor ş apte lan ţ uri muntoase de aur de form ă circular ă sau p ă tratic ă ce înconjoar ă Muntele MERU este împodobit ă cu un ora ş al DEVA- ş ilor în care se afl ă un palat central din aur, "iar pe pantele descendente ale mun ţ ilor ş i în pe ş terile de pe plaja oceanului tr ă iesc diverse triburi de ASURA- ş i. Aceste ş apte lan ţ uri de mun ţ i, car scad progresiv în în ă l ţ ime pe m ă sur ă ce se îndep ă rteaz ă de centru, sunt cunoscute sub denumirile de:

YUGANDHARA,ISHADHARA, KHADIRAKA, SUDARSHANA, ASHVAKAMA, VINATAKA ş NIMINDHARA. Între aceste ş apte lan ţ uri de mun ţ i se afl ă ş apte lacuri cu ap ă dulce cunoscute sub denumirea de SITA, a c ă ror suprafa ţă scade la jum ă tate pe m ă sur ă pe se îndep ă rteaz ă de centru. Apa din aceste lacuri are cele opt calit ăţ i ale apei pure ş i constituie locul unde se afl ă „regii- ş erpi” (NAGA- ş ii) cu comorile lor de minerale ş i pietre pre ţ ioase. În cosmologia KALACHAKRA, lan ţ ul muntos exterior care împrejmuie ş te marele ocean cu ap ă s ă rat ă este cunoscut sub denumirea de lan ţ ul muntos VAJRA, iar cele ş ase lan ţ uri de mun ţ i din interior poart ă denumirile urm ă toare, în ordinea îndep ă rt ă rii de Muntele MERU: NILABHA, MANDARA; NISATA, MANIKARA, DRONA ş i SITA. Cele ş ase lacuri interioare dintre lan ţ urile d

mun ţ i sunt alc ă tuite, simbolic, din: melas ă , unt clarifiat, iaurt, lapte, ap ă ş i vin. Lacul exterior (al ş aptelea) este marele ocean cu ap ă s ă rat ă în care se afl ă patru continente ş i opt subcontinente. = VA URMA =

An 10

C 5

Informa ţ ii secrete KALACHAKRA TANTRA -Ini ţ ierea strict secret ă în vederea comuniunii (punerii în stare de rezonan ţă ) cu sfera tainic ă de for ţă a SHAMBALA-ei ş i cu Regele Lumii, precum ş i a îndumnezeirii întregii fiin ţ e

COMPLETARE: MUNTELE MERU (continuare la cursul nr. 4, An 10)

KALACHAKRA TANTRA asociaz ă sec ţ iunea transversal ă a Muntelui MERU esen ţ ei indestructibile (VAJRA) sau focarului subtil (BINDU) al Vidului spa ţ iului necuprins (AKASHA TATTVA). La est de afl ă semicercul corespondent elementului aer (VAYU TATTVA), la sud se afl ă triunghiul corespondent elementului foc (TEJAS TATTVA), la nord se afl ă discul Lunii Pline corespondent elementului ap ă (APAS TATTVA), iar la vest se afl ă p ă tratul galben corespondent elementului p ă mânt (PRITHIVI TATTVA). Amplasarea în cele patru direc ţ ii a celor cinci TATTVA- e fundamentale formeaz ă structura geometric ă a MANDALA-ei lui KALACHAKRA (SHIVA MAHAKALA), ea simbolizând simultan cei cinci DHYANI-BUDDHA- ş i, cele cinci forme de vid ş i cele cinci aspecte ale În ţ elepciunii Divine pe care le-am prezentai anterior, în cadrul ini ţ ierii în KALACHAKRA TANTRA. Dispunerea TATTVA-elor în cele patru direc ţ ii cardinale este îns ă , a ş a cum am ar ă tat în lec ţ iile respective, diferit ă în KALACHAKRA MANDALA ş i în descrierile sistemului cosmologic KALACHAKRA, din motive pe care nu le mai repet ă m aici. Cercurile de culoare albastru închis (corespunz ă toare continentelor estice) sunt pozi ţ ionate în partea din fa ţă a MANDALA-ei Muntelui MERU, triunghiurile ro ş ii (corespunz ă toare continentelor sudice) sunt pozi ţ ionate în partea din stânga a MANDALA-ei, p ă tratele galbene (corespunz ă toare continentelor vestice) sunt plasate în spate (sau, uneori deasupra MANDALA-ei), iar semilunile argintii (corespunz ă toare continentelor nordice) sunt a ş ezate în dreapta MANDALA-ei. În cosmologia ABHIDHARMAKOSHA, continentul estic de culoare alb ă ş i în form ă de cerc (sau, uneori, de semicerc) este cunoscut sub numele de PURVAVIDEHA ("t ă râmul vast"). Diametrul s ă u este de 9000 de YOJANA-uri (aproximativ 50000 km), iar locuitorii acestui continent au fe ţ ele rotunde precum Luna Plin ă , sunt de dou ă ori mai înal ţ i decât fiin ţ ele umane ş i au o durat ă medie de via ţă de 300 de ani. P ă mântul, marea ş i cerul din PURVAVIDEHA sunt albe, iar peisajul mun ţ ilor este compus din pietre pre ţ ioase. De ş i acest t ă râm este plin de pace, aici DHARMA nu este nici predat ă , nici practicat ă . La stânga ş i la dreapta acestui continent se afl ă dou ă subcontinente, numite VIDEHA ş i DEHA. Continentul sudic, de culoare albastr ă , este cunoscut ca JAMBUDVIPA ("t ă râmul m ă rului JAMBU"). Denumirea JAMBUDVIPA provine de la sunetul JAMBU care se spune c ă se aude atunci

când fructele de m ă r cad în ap ă . Aceste fructe sunt consumate de c ă tre NAGA- ş i ( ş erpii mitologici p ă zitori ai comorilor), ale c ă ror excremente se transform ă în aurul renumit al râului JAMBU. JAMBUDVIPA este caracterizat de abunden ţ a copacilor fabulo ş i care îndeplinesc toate dorin ţ ele ş i care simbolizeaz ă plenitudinea P ă mântului (PRITHIVI TATTVA). JAMBUDVIPA are un diametru de 7000 de YOJANA-uri (aproximativ 38920 km) ş i are forma trapezoidal ă a unui cap de secure care a fost f ă cut ă - se spune - din omoplatul unei oi folosit ă în anumite procedee secrete de divina ţ ie. JAMBUDVIPA este continentul pe care se afl ă