Sunteți pe pagina 1din 146

TEMA 1.1. - AMENAJAREA PDURILOR N CONTEXTUL SILVICULTURII CU ELURI MULTIPLE.

SARCINILE , BAZELE I PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PDURILOR CU FUNCII MULTIPLE . (2 ORE 1. 2. 8. :. E!"#$%&& '(!")(*&#+ ,- (.+-(/(.+-0 1"-+2&$-& 1$ (#0+ 30&&-%+ I40")&( (.+-(/5)&& 657$)&#") 7&- R+6$*#&1( M"#7"!( S()1&-&#+ 3& *(9+#+ (.+-(/(.+-0$#$& P)&-1&6&& 7+ (.+-(/()+ ( 657$)&#") 1$ '$-1%&& .$#0&6#+.

Noiuni A.+-(/()+ 657$)&#") - tiina organizrii i conducerea pdurilor spre starea lor de maxim eficacitate polifuncional, potrivit sarcinilor multiple economico-sociale i ecologice ale silviculturii. A.+-(/(.+-0 4&#!&1 - lucrare multidisciplinar ce cuprinde un sistem de masuri pentru organizarea i conducerea unei pduri spre starea cea mai corespunztoare funciilor multiple ecologice, economice i sociale. Conform CODUL SILVIC Articolul 71. A.+-(/(.+-0$# 4&#!&1 include un sistem de masuri pentru asi urarea ospod!ririi raionale a terenurilor din fondul forestier si reali"!rii folosinelor sil#ice$ re enerarea eficienta$ pa"a si protecia p!durilor$ promo#area unei politici te%nico&tiinifice unice$ 'a"ate pe concepia de de"#oltare dura'ila a p!durilor si sil#iculturii. Ca termen amena(area p!durilor pro#ine din lim'a france"! ).+-(;+ - ;"46"75)&)+*. Dup! definiia pre"entat! de L. +arrde )1,-.* ea mai /nseamn! re lementarea e0ploat!rii unei p!duri conform necesit!ilor de lemn a societ!ii pe care o deser#esc$ adic! re lementarea t!ierilor /n a&a fel /nc1t s! se asi ure recolte anuale susinute de material lemnos. 1. E!"#$%&& '(!")(*&#+ ,- (.+-(/(.+-0 Amena(area p!durilor cu eluri multiple /n e#oluia sa a suferit dou! etape de de"#oltare 2 a 1 3 economic!$ referitoare doar la calcularea posi'ilit!ii de mas! lemnoas! )calcularea posi'ilit!ii prin metoda parc%et!rii simple*. 4a 3 caracteri"at! prin polifuncionalitatea p!durilor 3 atri'uirea ar'oretelor pe l1n ! funcia de producie &i funcia de protecie. La /nceputul apariiei amena(amentului sil#ic ca &tiin! &i practic! )secolul 5I5*$ accentul principal constituia necesitatea satisfacerii cerinelor mereu cresc1nde ale societ!ii pri#ind produsele lemnoase. Astfel$ p!durea era pri#it! doar ca o resurs! natural! de mas! lemnoas!$ ne li(1ndu-se celelalte produse ale p!durii &i funciile de protecie ale acesteia. Aceast! concepie a st!p1nit 1ndirea amena(istic! p1n! la (um!tatea secolului 55. Atunci s-a constatat )6aader$1,78*$ necesitatea unor sc%im'!ri conceptuale /n direcia recunoa&terii cerinelor mult mai #ariate ale societ!ii fa! de p!dure &i a rolului acesteia /n conser#area &i protecia mediului /ncon(ur!tor. A&adar$ de unde /nainte de cel ele al doilea r!"'oi mondial amena(!rii p!durilor /i re#enea$ /n esen!$ sarcina de a sta'ili condiii menite s! pre#in! epui"area sau distru erea 9re"er#ei9 de lemn$ /n noua concepie /i re#ine o'li aia de a aciona direct asupra procesului de producie$ fi01ndu-i eluri$ conduc1ndu-l deci pe linia o'iecti#elor social-economice$ &i re lement1nd modul de reali"are a acestora. Sinteti"1nd aceste tendine &i preocup!ri$ profesorul Nicolae Rucreanu )1,.:-1,;:* aprecia$ /n 1,:4$ c! rolul amena(!rii p!durilor const! /n or ani"area lor pentru funciile ce le-au fost atri'uite &i /n consecin!$ definea$ atunci disciplina ca fiind <30&&-%( ");(-&95)&& 657$)&#") ,- 1"-'").&0(0+ 1$ 4()1&-&#+ ;"46"75)&+& 4&#!&1+=
1

Aceast! e#oluie po"iti#! a &tiinei &i practicii amena(istice$ pornind de la recunoa&terea polifuncionalit!ii p!durii$ a pus fundamentul primelor pro rese pentru ospod!rirea funcional! a p!durii$ /n 'a"a conceptului de "onare funcional! a acesteia. Astfel$ /ncep1nd cu a doua (um!tate a secolului 55$ se poate #or'i despre promo#area concepiei sistemice /n amena(amentul sil#ic. +rin aplicarea acestei concepii$ se trece de la /nele erea simplist! a p!durii ca drept surs! de mas! lemnoas!$ la de"#oltarea ideii eficacit!ii funcionale a acesteia$ ca prefa! a polifuncionalit!ii p!durilor. +romo#area conceptului sistemic /n ospod!rirea dura'il! a p!durilor se poate reali"a doar prin ela'orarea &i aplicarea amena(amentului sil#ic pe 'a"e ecolo ice$ astfel do#edindu-se indispensa'ile le !turile dintre amena(ament &i ecolo ia modern!. +!durea este pri#it! ast!"i ca +1"4&40+. '")+40&+), /n care se manifest! clar tr!s!turile specifice sistemelor 'iolo ice comple0e$ dintre care cele mai importante sunt2 &-0+;)(#&0(0+(, +1>&#&*)$# 7&-(.&1 3& ($0")+;#()+(. Ca sistem 'iolo ic dinamic$ capa'il de autoor ani"are &i autore enerare$ p!durea tinde de la sine$ /n #irtutea finalit!ii sale naturale$ spre starea )caracteristic!* de ec%ili'ru dinamic$ prin care /&i asi ur! ($0"1"-4+)!()+(. Antrenat! /ns! /n procesul social-economic$ p!durea 3 &i odat! cu ea ar'oretele ce o compun 3 nu-&i pot /ndeplini funciile ce re#in /n acest proces$ fie c! se refer! la producia de lemn$ fie c! se refer! la anumite ser#icii de protecie /n scopuri economice sau sociale$ dec1t dac! sunt aduse de fiecare dat!$ din punct de #edere structural$ /ntr-o stare adec#at! acestor funcii. <ste e#ident /ns! c! acest lucru nu se poate /nf!ptui dec1t prin inter#enia omului$ inte r1ndu-se$ adic!$ el /nsu&i /n sistem$ ca or an conduc!tor. Se constituie astfel un nou sistem$ un 4&40+. *&"0+>-&1" +1"-".&1$ compus din dou! su'sisteme2 unul condus - p!durea$ &i altul conduc!tor 3 administraia sil#ic!. =n cadrul acesteia se distin 2 conducerea superioar!$ ser#iciile te%nico-operati#e )ocoalele sil#ice etc.* &i unit!ile speciale de amena(are a p!durilor. >iecare din aceste ");(-+ ale sistemului conduc!tor /i re#in$ pe linia transform!rii structurale a p!durii$ sarcini specifice. Se /nele e /ncadrarea p!durilor /n procesul economic &i social /i re#ine conducerii ospod!riei sil#ice. +entru aceasta /ns! ea tre'uie s! cunoasc! at1t posi'ilit!ile p!durilor de a satisface ne#oi sociale$ resursele lor$ c1t &i modul /n care aceste resurse pot fi utili"ate /n condiii economice. Sarcina de a sta'ili toate acestea &i de ( ");(-&9( apoi p!durile$ fi01ndu-le funcii &i cre1nd$ /n raport cu ele$ unit!i de ospod!rire$ apoi de a conduce p!durile$ su' aspect structural-funcional$ spre 40()+( 7+ .(2&.5 +'&1(1&0(0+ /n raport cu funciile atri'uite /i re#ine amena(!rii p!durilor. Starea de ma0im! eficacitate se define&te$ desi ur$ printr-un proiect. ?i /n trecut &i sta'ilea prin proiect o anumit! stare de atins@ numai c! /n loc de starea de ma0im! eficacitate era #or'a de starea normal!$ prin care se /nele ea cu totul altce#a. Starea normal! /nseamn! un o'iecti# 'ine determinat din punct de #edere structural2 prin num!rul claselor de #1rst! &i raportul dintre ele$ prin m!rimea fondului de producie etc.$ pe c1nd starea de ma0im! eficacitate definit! prin proiect nu pre"int! dec1t o ima ine$ mai mult sau mai puin e0act!$ a st!rii optime. Aceasta $).+(95 s! fie atins! din aproape /n aproape printr-un control or ani"at$ prin e0periment!ri &i re#i"uiri. Ai(locul de conducere a p!durilor &i a ar'oretelor spre starea optim! /n raport cu funciile ce li s-au atri'uit /l constituie 1"-+2&$-+( &-!+)45. Din aceste preci"!ri re"ult! c! amena(area p!durilor cuprinde$ /n esen!$ dou! feluri de lucr!ri2 ");(-&9(0")&1+ &i de 1"-7$1+)+. Cele dint1i au ca o'iecti# constituirea p!durilor /n sisteme$ respecti# formarea unit!ilor de ospod!rire &i Bamena(areaC lor su' aspect structural-funcional prin crearea condiiilor necesare pentru asi urarea unei 'une orient!ri /n p!dure &i pentru desf!&urarea cu succes &i f!r! riscuri a lucr!rilor de cultur! sil#ic! $ de e0ploatare$ protecie &i control etc.$ precum &i ela'orarea modelului structural al ansam'lului )sistemului* de ar'ori sau ar'orete$ model menit s!-i asi ure funcionalitatea &i permanena@ - iar cele de conducere au ca o'iecti# asi urarea reali"!rii structurii e0primate de model$ prin identificarea &i descrierea$ ar'oretelor componente$ specificarea lucr!rilor de efectuat &i planificarea desf!&ur!rii acestora /n timp &i spaiu. Studiul condiiilor or ani"atorice &i structurale #iitoare$ studiul relaiilor dintre m!rimea &i structura fondului de producie$ pe de o parte$ &i m!rimea &i structura recoltelor lemnoase ori eficiena p!durii /n funciile de protecie$ pe de alt! parte$ apoi ela'orarea unor ."7+#+ care s! e0prime aceste relaii &i s! permit! re lementarea recoltelor lemnoase /n conformitate cu interesele economice ori sociale &i cu condiiile naturale$ sta'ilirea m!surilor &i metodelor practice de reali"are a condiiilor or ani"atorice fi0ate &i diri(area consec#ent! a procesului de structurare a ar'oretelor &i p!durii$ urm!rind
4

ne/ncetat adaptarea structurii lor la funciile ce li s-au atri'uit$ acestea sunt - /n esen! - pro'lemele care definesc domeniul &i sensul amena(!rii p!durilor /n condiiile actuale. Dup! caracterul lor$ toate acestea sunt pro'leme de or ani"are sistemic!$ modelare &i conducere structural-funcional!. Se poate formula deci urm!toarea definiie2 Amenajarea pdurilor este tiina organizrii, modelrii i conducerii structural-funcionale a pdurilor, n conformitate cu sarcinile complete social-ecologjce i economice ale gospodriei silvice. Actualmente$ dar &i /n #iitor$ sil#icultura #a e#alua /n direcia unor acti#it!i comple0e$ cu eluri multiple economice$ sociale &i ecolo ice. Cu toate acestea$ interesul fa! de producia de lemn nu #a fi /n sc!dere$ ci dimpotri#!$ #a fi /n cre&tere$ cunosc1nd noi forme de utili"are. Ceia ce este nou &i dura'il /n noul concept$ se refer! la responsa'ilitatea suprem! a sil#iculturii &i implicit a amena(amentului sil#ic$ pri#ind asi urarea ec%ili'rului ecolo ic &i ameliorarea am'ianei umane. Aceasta din urm! presupune /n fond renunarea la supunerea oar'! fa! de modelele amena(istice /n#ec%ite &i doar aparent /nnoite$ 'a"ate pe o concepia economic! /n ust!. A&a dar$ sunt necesare aciuni ferme /n direcia 'ioeconomiei$ a proteciei mediului &i a ecode"#olt!rii. Amena(area p!durilor este mai de ra'! o in inerie &i economie a ecosistemelor forestiere$ cu profunde implicaii sociale. Su' raport &tiinific tre'uie s! i se recunoasc! /n mod deose'it caracterul ei de &tiin! sintetic!$ inte ratoare de cuno&tine do'1ndite /n alte domenii a&a ca2 dendrometria $ dendrolo ia $ sil#icultura $ protecia plantelor$ 'otanica$ ecopedolo ie$ tipolo ie &i staiuni forestiere $ plante indicatoare &. a. Amena(amentul /&i p!strea"! /ns! indi#idualitatea$ pentru c! deocamdat! este sin ura preocupare &tiinific! c%emat! s! cercete"e le it!ile de formare &i or ani"are a folosirii raionale /n timp &i spaiu a resurselor forestiere /n scopuri multiple social-economice. Ca &tiin!$ amena(area p!durilor caut! s! sta'ileasc! le it!i de sporire a eficacit!ii funcionale a p!durilor$ /n care scop cercetea"! le !tura dinamic! dintre structura acestora &i funciile socialeconomice atri'uite. Ca orice &tiin!$ amena(area p!durilor folose&te anumite metode de cercetare$ prioritar! este metoda e0perimental!. +rin experimentare, cercet!torul concepe &i construie&te anumite modele de studiu pe care le supune apoi unui re im controlat$ impus dup! re uli dinainte sta'ilite. I- aceste condiii$ se studia"!
reaciile &i efectele la care se a(un e prin mi(loace de in#esti aie adec#ate sau c%iar prin o'ser#aie$ tr! 1nd apoi conclu"ii cu caracter mai eneral.

Amena(amentul este o sinte"! a principalelor discipline forestiere$ ce preia &i de la acestea cele mai importante cuno&tine$ din punct de #edere practic &i teoretic. Ca /n orice disciplin! de sinte"!$ unele cuno&tine au doar caracter aplicativ$ pe c1nd altele sunt importante pentru pro resul te%nolo ic$ ce se reali"ea"! prin aplicarea /n practic! a re"ultatelor cercet!rilor. =n ta'elul 1$ ce sinteti"ea"! aceste raporturi$ /n parante"! sunt specificate aceste detalii2 CD - cuno&tine utile /n sectorul de cercetare-de"#oltare al amena(!rii p!durilor@ A+ 3 cuno&tine folosite /n acti#itatea practic!. T(*+#$# 1 - R(6")0$)&#+ 7&-0)+ (.+-(/()+( 657$)&#") 3& 1+#+#(#0+ 7&41&6#&-+ '")+40&+)+ Dopo rafie$ foto rammetrie &i teledetecie 6iometria &i au0olo ia forestier! Aeteorolo ie &i climatolo ie forestier!$ +edolo ie &i staiuni forestiere Dipolo ie forestier! ridicarea /n plan a suprafeelor forestiere$ raportarea acestora pe planurile de 'a"!$ actuali"area 'a"ei carto rafice prin folosirea foto ramelor$ asam'larea fotoplanurilor &i ela'orarea %!rilor )A+* estimarea m!rimii fondului de producie &i a cre&terii ar'oretelor pe 'a"a #alorilor medii$ pe elemente de ar'oret@ calculul #olumului ar'oretelor in#entariate prin diferite procedee )A+ECD* <lementele definitorii ale potenialului staional$ factorii limitati#i ai diferitelor tipuri staionale$ factorii fa#ora'ili anumitor specii forestiere pe anumite staiuni$ tendine de e#oluie a solurilor /n diferite condiii de ar'oret )A+*$ interaciunea condiiilor climatice cu cele de sol &i #e etaie )CD* prin /ncadrarea ar'oretelor /n tipuri de p!duri se reduce #olumul de date ce descriu suficient de precis fitoceno"ele forestiere )A+*
-

<conomie forestier! Sil#icultur! <colo ie forestier!

+rincipii enerale pri#ind renta'ilitatea in#estiiilor )CD* Dratamente &i lucr!ri de /n ri(ire &i conducere )A+* =mpreun! cu tipolo ia forestier!$ a(ut! la /nele erea funcion!rii ecosistemelor forestiere )CD*

2. I40")&( (.+-(/5)&& 657$)&#") 7&- R+6$*#&1( M"#7"!( +reocup!ri practice pri#ind amena(area p!durilor dintre r1urile +rut &i Nistru$ potri#it datelor din ar%i#!$ datea"! /nc! din 1;:1$ c1nd s-a /ntocmit primul amena(ament de c!tre comisiile topometrice ale Aarelui Stat Aa(or al Imperiului Fus. +1n! /n 1,1;$ amena(amentele se f!ceau de c!tre ec%ipe speciale de amena(i&ti ta0atori dup! normele ela'orate de c!tre o comisie permanent! de pe l1n ! Departamentul +!durilor din +etro rad. =n p!durile de atunci se aplicau /n e0clusi#itate t!ieri de cr1n simplu$ practicate /n 'en"i alterne$ cu ciclu de 4.-7. ani &i numai /n anumite ca"uri se aplica tratamentul t!ierilor succesi#a cu ciclu de ;.-1.. ani. =n perioada primului r!"'oi mondial$ suprafee imense de p!dure au fost t!iate &i defri&ate. Aa(oritatea proprietarilor particulari urm!reau s! o'in! un ma0im profit din p!duri$ f!r! a se preocupa de conser#area &i mai ales ameliorarea lor. Imense suprafee au fost e0ploatate$ pe care apoi le-au parcelat$ #1n"1ndu-le la s!teni$ pentru ca ace&tia s! le defri&e"e imediat /n #ederea o'inerii terenurilor de cultur!$ f1nee$ poieni. +entru aceast! perioad! nu au mai fost respectate amena(amentele sil#ice din cau"a condiiilor specifice r!"'oiului. La 4; noiem'rie 1,1; Sfatul G!rii 6asara'iei a #otat le ea de reform! a rar!$ prin care s-au e0propriat p!durile marilor proprietari$ acestea trec1nd /n proprietatea statului. Dot /n aceast! perioad! se punea pro'lema constituirii p!durilor comunale. Atunci apare le ea pentru satisfacerea tre'uinelor normale de foc &i de construcie ale populaiei rurale$ care pre#edea c! din p!durile persoanelor (uridice$ pu'lice sau pri#ate se #or e0propria suprafeele necesare. =n anul 1,41 administrarea p!durilor se reali"a de c!tre Administraia Casei +!durilor prin Direcia Fe ional! II C%i&in!u cu 17 ocoale sil#ice. >!c1nd a'stracie de p!durile statului$ toate p!durile erau ospod!rite /n cr1n cu ciclu de 4.-7. ani. Se inau urase cr1n ul cu re"er#e &i /ncepuse s! se aplice re imul codru. =ncep1nd cu anul 1,4-$ pre#ederile Codului sil#ic din 1,1. a Fom1nia s-au e0tins &i asupra p!durilor din 6asara'ia. =n 1,-;$ Direcia re imului sil#ic din Ainisterul A riculturii &i Domeniilor a pre !tit proiectul unui nou cod sil#ic. =n proiect se preci"ea"! c! amena(amentele sil#ice &i re#i"uirile sunt /ntocmite de c!tre in inerii amena(i&ti ai Corpului De%nic Sil#ic Fom1n. Amena(amentele sil#ice se fac pe p!duri dup! situaia lor (uridic!$ indiferent dac! aparin unuia sau mai multor proprietari. Doate p!durile aparin1nd persoanelor de interes pu'lic sau pri#at$ inclusi# cele o'&te&ti$ urmau s! se administre"e din punct de #edere te%nic sil#ic de c!tre stat$ /n ca"urile /n care nu a#eau administraie sil#ic! proprie. Urmea"! apoi perioada de dup! 1,7.$ perioada so#ietic!. La /nceputul anului 1,71$ /n urma reor ani"!rii au fost constituite 48 de ospod!rii sil#ice$ f!r! ocoale. Acti#itatea ospod!riilor a fost /ntrerupt! de cel de-al II F!"'oi Aondial. Dup! eli'erarea Aoldo#ei$ p1n! la finele anului 1,77 &i-au restituit acti#itatea toate cele 48 de ospod!rii sil#ice administrate de Direcia Aoldo#eneasc! de protecie a p!durilor &i /mp!durire$ supus! structurii u#ernamentale a Uniunii So#ietice$ care /n 1,77 a fost reor ani"at! /n Ainisterul ospod!riei sil#ice. =n 1,8- acesta comasat cu Ainisterul A riculturii &i Apro#i"ion!rii$ /n componena c!ruia se instituie Direcia +rincipal! a ospod!riei sil#ice &i protecie forestier!. Din Fom1nia /n 1,78 au fost aduse o parte din documentele te%nice din domeniul sil#iculturii.
7

=n anii 1,7:-77$ p!durile Aoldo#ei au fost amena(ate /ntr-un sistem unitar$ de c!tre speciali&tii Institutului din L#o#. =n anii 1,7;-8. au fost amena(ate &i p!durile col%o"urilor &i so#%o"urilor. Au urmat apoi reamena(!rile din anii 1,87-1,:8$ 1,78 &i 1,;8 e0ecutate de c!tre Institutul de proiectare sil#ice BLesproiectC din Hie#$ /n conformitate cu normele te%nice unionale e0istente /n fosta UFSS. +1n! /n anul 1,:8$ p!durile se ospod!reau /n #ederea asi ur!rii permanenei recoltelor de mas! lemnoas! )lemn ros &i foarte ros pentru ater$ mo'il! &i alte mo'ili"!ri*. Necesit!ile de lemn de mici dimensiuni &i mi(locii erau asi urate prin lucr!rile de /n ri(ire. Nu erau ne li(ate nici sortimentele secundare de lemn de foc pentru populaie. Nu se punea pro'lema unei ospod!riri difereniate a p!durilor. =ncep1nd cu anul 1,:8 p!durile se ospod!reau /n cadrul a dou! rupe funcionale2 p!duri cu funcii de protecie &i p!duri cu funcii de producie. <0istau sectoare ocrotite de stat. De&i e0ist! aceast! /mp!rire pentru principalele rupe de specii$ #1rstele e0ploata'ilit!ii nu erau difereniate. Dup! 1,:8 s-a reluat pro'lema p!durilor de protecie /ntr-o nou! perspecti#! &i s-a a(uns la necesitatea unei ospod!riri difereniate a p!durilor$ sporindu-se suprafaa p!durilor cu funcii de producie. Fe lementarea produciei s-a f!cut in1ndu-se seama de /ncadrarea funcional!$ e0ecut1ndu-se de la t!ieri anumite ar'orete de funcii speciale de protecie. =n perioada 1,78-1,;8 ca tratamente s-au folosit numai t!ierile rase$ care au fost urmate de /mp!duriri. Din situaia pre"entat! /n amena(amentul din 1,;8 reiese c! ;:I din culturile instalate erau reu&ite. La amena(area din 1,;8$ ca 'a"! carto rafic! s-au folosit planuri restituite de oficiul de cadastru la scara 121.... &i plan&ete sil#ice. La calculul #olumelor s-au folosit ta'ele de producie simplificate$ ela'orate de catedra de amena(!ri din Ucraina. S-a continuat procesul de con#ersiune de la cr1n la codru a ar'oretelor$ prin /mp!durirea suprafeelor t!iate ras. Ca tratamente s-au aplicat numai t!ierile rase. =mp!duririle s-au e0ecutat pe suprafee /ntinse$ ni#elul de reali"are al planific!rilor fiind de ;-I. +re !tirea solului s-a reali"at mecanic prin ar!turi /n r1nduri la distane de 4-: m /ntre ele. Salc1mul$ ste(arul &i salcia s-au folosit ca specii de /mp!durire /n cadrul terenurilor de radate$ afectate de ero"iune &i alunec!ri. Dup! 1,,.$ administrarea &i ospod!rirea fondului forestier este asi urat! pe 'a"a unei noi le islaii forestiere. =ncep1nd cu anul 1,,4 &i p1n! /n 1,,8$ lucr!rile de amena(are a p!durilor au fost efectuate de c!tre speciali&tii amena(i&ti din Fom1nia ) Staiunile de cercetare &i amena(are sil#ic! din 6ra&o# &i Craio#a * &i speciali&tii amena(i&ti /ncep!tori din F. Aoldo#a. Din 1,,: p1n! /n pre"ent$ amena(area p!durilor se efectuea"! de c!tre colecti#ul de amena(i&ti sil#ici din cadrul Institutului de Cercet!ri &i Amena(!ri Sil#ice ) ICAS* C%i&in!u &i asistena te%nic! acordat! de c!tre ICAS - 6ucure&ti. Asistena te%nic! din partea 6ucure&tiului se refer! /n deose'i la a(utorul acordat de c!tre speciali&tii rom1ni la capitolul cartare staional!$ sta'ilirea corect! a tipurilor de p!dure &i a tipurilor de sol$ la capitolul te%noredactare &i a#i"are. Amena(area p!durilor se efectuea"! /n 'a"a normati#elor te%nice rom1ne&ti )racordate la standardele europene$ 1,,4 &i 4..1 * adaptate &i modificate /n conformitate cu particularit!ile specifice p!durilor moldo#ene&ti &i a le islaiei F. Aoldo#a /n #i oare. 8. S()1&-&#+ 3& *(9+#+ (.+-(/(.+-0$#$& Sarcinile amena(amentului s1nt 2 - cunoaterea structurii i a potenialului protectiv i productiv al pdurilor n dinamica lor$ /n care scop se impune descrierea ecosistemelor forestiere prin in#entarieri succesi#e inte rate ale acestora@ - precizarea obiectivelor social-economice i ecologice ale gospodriei silvice i atribuirea de funcii pe arborete@ - construirea unitilor de gospodrire; - proiectarea modelelor structurale optime pe arborete i pe ansam'lul pdurii$ corespun"!toare funciilor atri'uite &i potenialului natural@ - elaborarea planurilor amenajistice$ prin care se urm!re&te /ndrumarea structurii reale a ar'oretelor &i a p!durii spre structurile optime sta'ilite /n #ederea cre&terii eficacit!ii funcionale@
8

- controlul periodic complex al strii pdurilor n legtur cu msurile proiectate i aplicate$ ceea ce implic! monitori"area parametrilor de stere a p!durilor. La aceste se mai pot ad!u a principiul ospod!ririi funcionale-difereniate a p!durilor &i principiul economic. Amena(area p!durilor ca &tiin! aplicati#! tinde s! re lemente"e &i normali"e"e fondul forestier utili"1nd c!ile de diri(are a ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul s!u de la structura actual! c!tre cea optim! c1t &i cea corespun"!toare diferitelor etape intermediare. =n acest scop ea utili"ea"! c!i ce se intercondiionea"! &i repre"int! bazele de amenajare. care includ2 re imul de ospod!rire$ compo"iia-el$ tratamentul$ e0ploata'ilitatea &i ciclul. aza de amenajare ! element te"nic i organizatoric prin care se definete ntr-un amenajament structura optim a arboretelor i a pdurii, corespunztor obiectivelor multiple social-economice i ecologice urmrite. Din componenii 'a"elor de amena(are fac parte 2 R+;&. 7+ ;"46"75)&)+. - #istem de msuri adaptat particularitilor unei pduri i aplicat n mod consecvent n vederea realizrii elurilor de gospodrire. E26#"(0(*&#&0(0+( 3 starea de maxim eficacitate funcional, la care un arboret devine exploatabil n raport cu elurile de gospodrire urmrite, ea se grupeaz n c$teva tipuri de exploatabilitate %de regenerare, te"nic i de protecie&. C&1#$ ? perioada medie de ani c$nd toate arboretele dintr-o subunitatea de producie trec prin toate fazele de dezvoltare de la regenerare, exploatare p$n la momentul unei noi regenerri. T)(0(.+-0$# ? modul special cum se face exploatare i se asigur regenerarea unei pduri n cadrul aceluiai regim, n vederea atingerii unui anumit scop. 'n sens larg, tratamentul include ntreg complexul de msuri silvote"nice prin care o pdure este condus de la ntemeiere p$n la exploatare i regenerare, n conformitate cu structura i elurile fixate. C".6"9&%&+-%+# - compoziia pe specii stabilit pentru un arboret, in$nd seama deopotriv at$t de cerinele social-economice, c$t i de exigenele ecologice n orice moment al existenei lui. P)&-1&6&& 7+ (.+-(/()+ ( 657$)&#") 1$ '$-1%&& .$#0&6#+. +entru actuala etap! de de"#oltare a concepiei amena(istice$ c1nd accentul se pune mai ales pe amena(area p!durilor c!rora li se atri'uie funcii multiple$ se 'a"ea"! pe patru principii2 (ontinuiti;, eficacitii funcionale; folosirii raionale a tuturor resurselor forestiere; stabilitii ecologice. 1. +FINCI+IUL CONDINUIDJGII - /nc! la sf1r&itul secolului al 5VIII-lea K%eor LudLi Marti define&te c! ,)Administraiile silvice trebuie s reglementeze tierile din pduri n aa fel nc$t generaiile viitoare s poat avea de pe urma lor cel puin tot at$tea avantaje ca i generaia actual) . De&i se referea numai la t!ieri$ respecti# la producia de lemn$ Marti $ concepea continuitatea /n sens pro resi#$ l!s1nd s! se /nelea ! faptul c! eneraiile #iitoare au dreptul s! 'eneficie"e de recolte mai mari de lemn. O dat! cu apariia modelului p!durii normale din punct de #edere al structurii pe clase de #1rst!$ continuitatea a fost definit! mai precis$ ca fiind un ec"ilibru ntre recoltele de lemn i creterea pdurilor )F. Ne'er*. Ulterior principiul continuit!ii a fost deformat$ odat! cu promo#area conceptului economic de renta'ilitate. =n noile condiii c1nd ma(oritatea p!durilor /ndeplinesc funcii multiple$ iar efecti#ul populaiei umane este /n cre&tere$ ca &i cerinele fa! de ni#elul de trai &i calitatea #ieii$ principiul continuit!ii reflect! preocuparea susinut! de a reali"a prin amena(ament condiii tot mai 'une pentru ca p!durea amena(at! s! ofere societ!ii cu continuitate produse lemnoase &i de alt! natur!$ precum &i ser#icii de protecie &i sociale c1t mai mari &i de calitate superioar!.
:

La "iua de a"i acest principiu se e0prim! *+rin dezvoltare durabil se nelege * capacitatea de a satisface cerinele generaiei prezente fr a compromite capacitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi). <l se refer! at1t la continuitatea /n sens pro resi# a funciilor de producie$ c1t &i la permanena $ &i ameliorarea celor de producie social!$ #i"1nd nu numai interesele eneraiei actuale$ dar &i pe cele de perspecti#! ale societ!ii. =n condiiile cre&terii demo rafice apare /ntr-o nou! lumin! importana principiului continuit!ii /n deci"iile amena(istice. C!ci un consum e0a erat sta'ilit pentru sine de eneraia actual!$ ar implica un consum mai redus pentru eneraiile #iitoare care$ cu si uran! #or a#ea un efecti# mai mare al populaiei &i cerine superioare su' raportul ni#elului de trai &i al calit!ii #ieii. Numai /n accepiunea /nele erii corecte &i e0%austi#e a principiului continuit!ii$ /n sistem cu celelalte principii$ resursele forestiere s1nt re enera'ile &i inepui"a'ile. =n scopul respect!rii acestui principiu #a fi ne#oie de o conlucrare str1ns! /ntre proiectare )Amena(amente*$ implementarea proiect! &i monitori"area implement!rii Ama(amentelor prin /ndeplinirea sarcinilor p!rilor incluse /n proces. Astfel 2 prima sarcin o are amenajamentul$ respecti# de a or ani"a &i conduce p!durea /n acest spirit$ a doua sarcin revine organelor de execuie$ care au o'li aia de a aplica pre#ederile prescrise$ a treia sarcin revine din nou amenajamentului$ care periodic tre'uie s! controle"e e#oluia p!durilor /n direcia dat! de principiile lui fundamentale. +rincipiul continuit!ii tre'uie s! funcione"e nu numai pe lo'al$ dar &i pe tipuri de resurse ) sortimente de lemn$ efecte de protecie distincte etc.* =n ca" contrar$ anumite resurse forestiere se pot epui"a$ iar am'iana uman! #a a#ea mult de suferit. Noul sens al continuitii n condiiile amenajrii pdurilor ca sisteme cibernetice S-a ar!tat mai /nainte c! asi urarea continuit!ii funcionale constituie$ ca &i satisfacerea c1t mai complet! a ne#oilor de lemn 2 o preocupare permanent! a ospod!riei sil#ice &i c! urm!rirea /n e0clusi#itate fie numai a asi ur!rii continuit!ii$ fie numai a satisfacerii c1t mai complet! a ne#oilor de lemn poate pricinui nea(unsuri serioase altor interese ospod!re&ti. S-a #!"ut la ce poate duce$ /n ca"ul p!durilor$ urm!rirea reali"!rii cu orice pre a unor rente sau profituri c1t mai mari$ &i f!r! /ndoial! c! re"ultatele nu s-ar sc%im'a$ dac! /n loc de rente s-ar urm!ri direct e0tra erea din p!dure a unor cantit!i c1t mai mari de material lemnos. Dar dac!$ /n acest ca"$ e0ploat!rile e0a erate pot duce la distru erea p!durii /ns!&i &i deci la imposi'ilitatea celor interesai de a se folosi /n #iitor de a#anta(ele ei cel puin o perioad! oarecare de timp$ o'li aia de a se recolta cu orice pre$ anual &i permanent$ cantit!i e ale de material lemnos de#ine &i ea d!un!toare$ prin faptul c! /nt1r"ie$ adesea$ aplicarea m!surilor ce se pot lua /n #ederea ridic!rii producti#it!ii p!durilor. A ne mulumi cu recolte e ale$ /n ca"ul unor p!duri 'r!cuite$ de e0emplu$ /nseamn! a ne mulumi cu ceea ce poate da p!durea /n starea /n care se !se&te &i a sfida$ prin urmare$ orice idee de pro res pe linia m!ririi produciei. Ca s! nu se a(un ! aici$ tre'uie$ /n primul r1nd$ ca noiunea de continuitate s! fie (ust /neleas!. De aceea preci"!m c! dac! din punct de #edere economic prin continuitatea se /nele e a"i$ ca &i pe timpul lui M1rti $$ e0istena unui acord permanent /ntre cerinele societ!ii &i a#anta(ele oferite de p!duri$ pentru amena(ament$ care este c%emat s! reali"e"e acest acord prin or ani"area &i conducerea structurai-funcional! a p!durilor$ continuitatea prime&te un coninut nou@ ea /nseamn!2 recolte anuale permanente$ sta'ilite /n ideea asi ur!rii$ pe de o parte$ a acoperirii ne/ntrerupte a cerinelor de lemn$ iar pe de alta$ a conducerii p!durii spre structurile cele mai proprii funciilor atri'uite. Cum se #ede$ recoltele repre"int! nu numai o e0presie a produciei p!durilor$ ci &i un mi(loc de m!rire a producti#it!ii lor &i a celorlalte efecte utile societ!ii$ /n aceast! calitate /ns! recoltele nu r!m1n constante ca m!rime$ ci #aria"! /n funcie de condiiile naturale &i de scopul urm!rit Faportul susinut$ prin urmare$ tre'uie /neles$ nu /n sensul de recolte anuale@ e ale$ ci ca un raport c1t mai constant /ntre dou! m!rimi #aria'ile2 cre&terea p!durii &i m!rimea recoltelor. Gin1nd seama /ns! c! prin raport s-a /neles recolta /ns!&i$ respecti# #enitul anual din p!dureO$ pentru a se e0prima o'li aia ospod!riei sil#ice de a tinde spre recolte tot mai mari$ continuitatea s-a numit &i ea 9cu raport pro resi#9
7

%,ucreanu -.. +opescu-.eletin P$$ Amztescu C.$ 7,88*. <ste de o'ser#at /ns! c! du'lul sens al cu#1ntului raport este de natur! s! produc! confu"ii. +entru amena(ament e0presia de raport pro resi# nu este necesar!. =n condiiile amena(!rii p!durilor ca sisteme ci'ernetice$ /n care fiecare component! depinde de toate celelalte$ iar acestea de /ntre ul sistem$ &i in#ers$ principiul continuit!ii prime&te o interpretare teoretic! &i practic! /n #i"iune sistematic!$ /n sensul c! ideea de continuitate este inclus! in /ns!&i noiunea de sistem ci'ernetic care odat! creat nu numai c! se menine. Din principiu$ permanent /n funciune$ dar este &i /ntr-o continu! adaptare$ in1nd prin cone0iunea in#ers! spre starea optim!. Astfel$ principiul continuit!ii cap!t! mo'ilitatea necesar! pentru a putea corespunde orc!ror /mpre(ur!ri. <l implic! a&adar at1t p!strarea ne&tir'it! a p!durii ca /ntre $ c1t &i culti#area$ or ani"area$ modelarea &i conducerea ei /ntr-o perspecti#! a de"#olt!rii dura'ile &i fia'ile. 4. +FINCI+IUL <>ICACIDJGII >UNCGIONAL< - e0prim! preocuparea permanent! pentru sporirea capacit!ii de producie &i de protecie a p!durilor$ precum &i pentru #alorificarea optim! a produselor acestora. La "iua de a"i acest principiu se e0prim! prin - gestionarea durabil a pdurilor ce subnelege administrarea i utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel nc$t s li se menin i amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sntatea i s li se asigure pentru prezent i viitor capacitatea de a exercita funciile multiple ecologice, economice i sociale, la nivel local, regional i mondial, fr a genera prejudicii altor ecosisteme. +roducti#itatea unei p!duri este capacitatea acesteia de a produce. +roducia unei p!duri este re"ultatul cre&terii ei /n #olum$ de aceea producti#itatea p!durilor se e0prim!$ /n eneral$ prin cre&terea /n )#olum* pe an &i pe %ectar &i se determin! pe specii &i sortimente. Variaia cre&terii anuale la %ectar a unei p!duri arat! #ariaia producti#it!ii ei &i aceast! #ariaie se datorea"! pe de o parte m!surilor te%nice aplicate )lucr!rilor ce se e0ecut! /n p!dure*$ iar pe de alta structurii p!durii /ns!&i. =n mod practic se ia /n considerare cre&terea medie pe o perioad! de 8$ 1. sau 4. ani@ producti#itatea astfel determinat! se refer! deci &i ea la perioada respecti#!. Dar pentru caracteri"area producti#it!ii unei p!duri$ a unui ar'oret /n /ntre ul s!u se folose&te cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ calculat! de fiecare dat! pentru compo"iia$ consistena &i clasa de producie din momentul respecti#. Ai(locul prin care se poate influena producti#itatea p!durilor este planificarea$ care constituie metoda de lucru a amena(!rii &i care se concreti"ea"! /n proiectul de amena(are. +rin acest proiect se fi0ea"! /n primul r1nd o'iecti#ele ce tre'uie /ndeplinite pentru cultura p!durilor$ ar!t1ndu-se ce specii$ unde &i /n ce m!sur! tre'uie preferate sau introduse /n cultur! &i p1n! la ce dimensiuni tre'uie conduse ar'oretele. Se fi0ea"! apoi sarcinile de /ndeplinit$ /ntocmindu-se planuri pentru lucr!rile de cultur! &i e0ploatare ce urmea"! a se e0ecuta &i se orientea"! te%nica de lucru prin indicarea re imului de aplicat &i a tratamentelor celor mai corespun"!toare. +roducia cre&te$ de e0emplu$ prin ameliorarea condiiilor staionale$ dac! se introduc /n ar'oretele pure specii de a(utor potri#ite &i mai ales dac! se introduc /n cultur! unele specii #aloroase repede cresc!toare proprii staiunii. <a cre&te de asemenea$ dac! re imul &i tratamentele indicate sunt 'ine alese &i dac! se are ri(! ca toate ar'oretele s! fie 'ine e0ploatate &i re enerate la momentul potri#it$ iar cele sla' producti#e s! fie /nlocuite c1t mai cur1nd. <0amin1nd cu profesionalism at1t condiiile de producie &i interesele economice c1t &i perspecti#ele e#oluiei lor /n #iitor$ amena(istul #a coordona cultura &i e0ploatarea p!durilor astfel /nc1t din aciunea lor comun! s! re"ulte o producti#itate c1t mai mare$ un efect economic lo'al c1t mai a#anta(os. Acest principiu urm!re&te at1t cre&terea producti#it!ii p!durilor$ c1t &i sporirea capacit!ii de protecie a acestora. La aplicarea principiului eficacit!ii funcionale este /ns! necesar! respectarea concomitent! a principiului fundamental$ al continuit!ii. Astfel nu este admis ca$ /n numele principiului producti#it!ii p!durilor$ s! se e0tind! t!ierile pe mari suprafee$ cu mult peste /ntinderea unei suprafee periodice normale$ afect1nd astfel continuitate funciilor de protecie. Feferitor la producia de lemn$ principiul eficacit!ii funcionale pune accentul principal pe calitatea masei lemnoase. +rincipiul eficacit!ii funcionale$ referindu-se la ansam'lul funciilor de producie &i protecie$ e0clude necesitatea formul!rii de principii specific fiec!rei funcii.

Amena(istul$ e0amin1nd cu ri(! &i /n c%ip o'iecti# at1t condiiile de producie &i interesele social-economice$ c1t &i perspecti#ele e#oluiei lor /n #iitor$ #a c!uta s! coordone"e cultura &i e0ploatarea p!durilor /n a&a fel /nc1t din aciunea lor comun! s! re"ulte o producti#itate c1t mai mare$ respecti# un efect social-economic lo'al c1t mai a#anta(os. -. +FINCI+IUL VALOFI>ICJFII FAGIONAL< A DUDUFOF F<SUFS<LOF +JDUFII 3 acest principiu deri#! nemi(locit din /ns!&i conceptual de sil#icultur! cu eluri multiple$ care o'li ! la optimi"area structurii ar'oretelor &i a p!durii$ astfel /n c1t s! sporeasc! di#ersitatea potenialului producti#e al acestora. +e l1n ! producia de lemn &i efecte de protecie$ cuprinde sfera lar ! a resurselor cine etice$ salmonicole$ melifere$ ener etice$ precum &i a celor pri#ind producia de plante medicinale etc. +rin punerea /n aplicare a acestui principiu nu #a tre'ui /ns! afectat! cu nimic funcionarea celorlalte principii fundamentale ale amena(!rii p!durilor. Utili"area resurselor forestiere nu este un pri#ile iu al unei sin ure eneraii$ ele aparin /n e al! m!sur! &i eneraiilor #iitoare ca suport necesar e0istenei lor. 7. +FINCI+IUL CONS<FVJFII ?I AA<LIOFJFII 6IODIV<FSIDJGII - urm!re&te conser#area &i ameliorarea 'iodi#ersit!ii la cele patru ni#eluri ale acesteia$ /n scopul ma0imi"!rii sta'ilit!ii &i al potenialului polifuncional al p!durilor. asi urarea continuit!ii$ eficacit!ii funcionale &i a #alorific!rii raionale a tuturor resurselor p!durii nu este posi'il! f!r! ri(a permanent! ce tre'uie manifestat! fa! de sta'ilitatea ecosistemelor forestiere. O ospod!rire sil#ic! 'a"at! pe ecosisteme insta'ile$ de"ec%ili'rate sau u&or deteriora'ile la aciunea factorilor naturali sau antropici pertur'atori este ea /ns!i insta'il!$ se desf!&oar! /n condiii de risc$ &i ca atare ofer! &anse reduse /n pri#ina continuit!ii &i cre&terii eficacit!ii funcionale. Insta'ilitatea$ riscul$ ca &i ineficacitatea funcional! #or fi cu at1t mai mari cu c1t structura ar'oretelor #a fi mai dep!rtat! de optimul di#ersit!ii ecolo ice$ cu c1t ciclul #a fi mai redus fa! de cel optim su' raport ecolo ic$ cu c1t posi'ilitatea se #a a'ate /n plus fa! de capacitatea de suport a ecosistemelor forestiere$ cu c1t te%nolo iile de recoltare &i colectare a lemnului #or fi mai a resi#e din punct de #edere al suportanei ecolo ice. +rincipiul ecolo ic e0prim! deci o'li aia care /i re#ine amena(!rii p!durii de a asi ura ec%ili'rul ecolo ic$ respecti#e o ma0im! sta'ilitate ar'oretelor &i p!durii /n ansam'lul ei$ prin optimi"area structurii acestora$ astfel /nc1t s! de#in! posi'il! diminuarea riscului &i ma0imili"area eficacit!ii funcionale a ospod!riei sil#ice. Numai p!durile ecolo ic ec%ili'rate s1nt /n m!sur! s! asi ure ec%ili'rele /n natur!. +rincipiul ecolo ic are o mare #aloare educati#! pentru amena(ist$ 1ndirea cu a(utorul conceptelor ecolo ice /l face atent /n permanen! asupra unor consecine nefaste pe care le-ar putea a#a anumite deci"ii amena(istice sau fapte peste care$ de mult timp se trece cu prea mare u&urin!. +rincipiile fundamentale ale amena(!rii p!durilor nu pot fi interpretate &i aplicate i"olat. Inter condiion1ndu-se reciproc$ ele pot fi de mare utilitate numai atunci c1nd se aplic! concomitent$ /n sistem.

TEMA 1.2. ? CONCEPIA SISTEMATIC DESPRE PDURE I AMENAJAMENT. ISTORICUL DEZVOLTRII EI. 1. F$-7(.+-0+ +1"#";&1+ 6+-0)$ (.+-(/()+( 657$)&#") 1$ '$-1%&& .$#0&6#+. 2. E!"#$%&( 1#(4&'&15)&& +1"4&40+.+#") '")+40&+)+ 8. B"-&0()+( 40(%&$-&#") 3& 6)"7$10&!&0(0+( ()*")+0+#")

(1 OR

1. F$-7(.+-0+ +1"#";&1+ 6+-0)$ (.+-(/()+( 657$)&#") 1$ '$-1%&& .$#0&6#+. Sistemul repre"int! un ansam'lu or ani"at de elemente sau fenomene$ identice sau diferite$ unite prin cone0iuni /ntr-un /ntre . Conform definiiei date de Odum /n 1,71 <cosistemul este - )/rice unitate care include toate organismele ,comunitatea de pe un teritoriu dat i care interacioneaz cu mediul fizic n aa fel n c$t curentul de energie creeaz o anumit structur trofic, o diversitate de specii i un circuit de substane n interiorul sistemului % sc"imbul dintre partea biotic i abiotic& reprezint un sistem ecologic sau un ecosistem). +otri#it acestei definiii$ p!durea tre'uie /neleas! ca un sistem comple0 format dintr-o parte ne#ie &i una #ie. Aceste dou! p!ri /n realitatea o'iecti#! din natur! nu sunt separate fi"ic /ntre ele@ dimpotri#!$ prin su'sistemele lor #ii &i ne#ii aflate /n permanent! interaciune$ formea"! un sistem desc%is$ o unitate funcional! a 'iosferei care folose&te eficient$ su' raport dinamic &i structural$ curentul de ener ie care se scur e prin el. +!durea ca sistem /n plan teritorial este constituit! din su'sisteme$ care tre'uie separate pe teren$ studiate &i ospod!rite /n mod corespun"!tor /n raport cu structura &i modul lor de funcionare$ in1nd seama de funciile socialeconomice atri'uite fiec!rui ar'oret. Din care cau"! amena(istul tre'uie s! cunoasc! p!rile componente$ s! poat! corect determine cone0iunile dintre ele$ iar /n scopul sporirii eficacit!ii s! propun! corect lucr!ri sil#ote%nise adec#at o'iecti#elor social-economice atri'uite fiec!rui ar'oret. B&"1+-"9( - asociaie 'iolo ic! de plante care se afl! /ntr-un ec%ili'ru dinamic dependent de mediu. B&"1+-"9( '")+40&+)5 este sistemul 'iolo ic format din mai multe populaii de or anisme cu funcii ecolo ice complementare$ ce con#euesc untrun spaiu mai mult sau mai puin omo en su' raportul factorilor ecolo ici &i asi ur! un circuit complet al materiei or anice$ respecti# comunitatea de #ia! ce este format! din populaii de or anisme cu funcii ecolo ice multiple &i complementare le ate printr-un sistem specific de relaii. =n cadrul acesteia se distin 2 fitocenoza &i zoocenoza. S0(%&$-+( '")+40&+)5 repre"int! mediul /n care se afl! 'ioceno"a. =n cadrul staiunii forestiere a&e"area$ relieful$ su'stratul litolo ic$ aerul &i solul sunt considerate ca mediu fi"ic$ repre"ent1nd condiiile ecolo ice$ denumite geotop. +e de alt! parte$ radiaia$ apa$ a"ele din aer &i ionii din sol constituie ecotopul. E1"4&40+.$# '")+40&+) /m'in! /ntr-un tot /ntre 'ioceno"a forestier! &i staiunea forestier!. +rincipalele /nsu&iri ale ecosistemelor$ inclusi# ale p!durii$ sunt e0%austi# pre"entate de Odum )1,78*. Aai importante sunt cele referitoare la integritate, informaie, fidelitate i redundan, ec"ilibru dinamic, existena programelor, autoreglare, stabilitate, structurare, praguri de suportan. Structura ecosistemelor forestiere are o importan! e0istenial! su' raportul sta'ilit!ii &i eficacit!ii funcionale ale acestora. Destructurarea 'ioceno"ei prin aciuni antropice de"ec%ili'rante are ca urmare sl!'irea sta'ilit!ii$ pun1nd /n pericol /ns!&i e0istena p!durii &i a ec%ili'relor /n natur!. Descrierea ar'oretelor la amena(area p!durilor #a tre'ui su'stanial ameliorat!$ urm1nd s! fie a&e"at! pe 'a"e ecolo ice. +entru optimi"area compo"iiei &i a densit!ii ar'oretelor este important de cunoscut le it!ile fundamentale care e0prim! relaiile dintre mulimea de indi#i"i &i mulimea de specii2 a& cu c$t sunt mai variabile condiiile de existen ale unui biotop, cu at$t este mai mare numrul de specii din biocenoza respectiv; b& cu c$t se abat condiiile de existen ale biocenozei fa de optim, cu at$t va fi mai mare bogia de indivizi ai speciilor respective.
1.

A&adar$ /n raport cu 'onitatea 'iotopului mulimea de indi#i"i este in#ers proporional! cu mulimea de specii. =n staiunile cu condiii de #ia! e0treme domin! speciile strict speciali"ate ecolo ic. <cosistemele forestire naturale sau c#asinaturale manifest! o permanent! tendin! de ma0imali"are a sta'ilit!ii &i implicit a polifuncionalit!ii lor. =n sc%im' ecosistemele forestiere artificiale$ su'or ani"ate cu structuri simplificate de tipul monoculturilor$ manifest! o tendin! in#ers!$ de sc!dere a sta'ilit!ii$ ele fiind incapa'ile s! in! su' control mediul am'iant. Din cele pre"entate re"ult! c! sta'ilitatea este o proprietate esenial! a ecosistemelor$ prin care acestea /&i menin 3 /n limite date 3 inte ralitatea structural! &i funcional!$ permi1ndu-le ca /n urma oric!rei pertur'!ri s! re#in! la st!ri de ec%ili'ru. Aceast! /nsu&ire se manifest! numai /n limitele pra urilor de suportan! specifice fiec!rui tip de ecosistem. Dac! pertur'!rile dep!&esc anumite limite$ se pot produce modific!ri ire#ersi'ile cu toate implicaiile ce decur de aici. =n sc%im'$ inter#eniile efectuate /n limitele capacit!ii de suport$ cum sunt t!ierile r!din!rite$ se /ncadrea"! /n cate oria aciunilor ospod!re&ti care produc modific!ri re#ersi'ile$ trec!toare. 6a"ele de amena(are &i planurile de amena(ament #or tre'ui astfel sta'ilite /n c1t ele s! nu produc! pertur'!ri peste suportana ecosistemelor. +rocesele de or ani"are &i minerali"are tre'uie s! stea la 'a"a ale erii criteriilor pentru clasificarea ecosistemelor forestiere. <colo ia demonstrea"! c! ecosistemele forestiere sunt sisteme desc%ise$ informaionale. Datorit! modului lor de or ani"are ele au capacitatea de 2 or ani"area 3 dispunerea componentelor sistemului /ntr-o structur! spaial! &i temporal!$ proprie$ specific! sistemului respecti# inter ralitate 3 /nsu&irea sistemului de a se manifesta ca /ntre $ de a a#ea caracteristici &i or ani"are deose'it! de cele ale p!rilor componente %etero itatea componentelor 3 di#ersitatea lor calitati#! condiie necesar! pentru formarea &i de"#oltarea inte ralit!ii &i or ani"!rii asi ur1nd /nmulirea &i di#ersificarea le !turilor dintre componente asi ur1nd coe"iunea sistemului@ autore larea 3 /nsu&irea ce asi ur! meninerea structurii specifice a sistemului@ autoconser#are - a&i conser#a prpiea e0isten! autoreproducere - /nsu&ire a materiei #ii prin care or anismele /&i automat &i de la sine$ urma& autode"#oltare de la forme simple spre cele comple0e de or ani"are$ <cosistemele dispun de un comportament antiantropic finali"at$ care le asi ur! sta'ilitatea /n relaiile lor cu alte sisteme. 6ioceno"ele forestiere se caracteri"ea"! nu numai prin autoap!rare &i autore enerare$ dar &i printr-o accentuat! aciune antientropic!$ eneratoare de ordine$ ceea ce le confer! capacitatea de a ine su' control 'iotopul. Din aceast! /nsu&ire /"#or!&te capacitatea ecosistemelor forestiere de a /ndeplini funcii multiple de protecie a calit!ii factorilor de mediu. =n spiritul teoriei sistemelor$ amena(area p!durilor poate fi pri#it!$ ea /ns!&i$ ca o aciune sistematic!. Amena(amentul este un or an al su'sistemului conduc!tor din cadrul ospod!riei sil#ice. >uncia lui este de a sta'ili lucr!rile ce urmea"! a fi efectuate de c!tre or anele de e0ecuie$ pentru ca su'sistemul conduc!tor din ce face parte s! funcione"e normal$ adic! s! acione"e asupra p!durii pentru a o conduce$ din punct de #edere structural$ spre starea ceea mai corespun"!toare funciei sau funciilor ce l-au fost fi0ate. =n consecin!$ acti#itatea de amena(are se desf!&oar! dup! o metodolo ie definit!$ /n linii mari$ de /ns!&i sc%ema eneral! a sistemelor ci'ernetice2 intrri - structur - ieiri - conexiune invers. =ntocmirea oric!rui proiect de amena(are /ncepe prin cule erea de informaii despre p!dure cu pri#ire la starea ei &i a ar'oretelor componente$ la capacitatea lor ca ecosisteme de a satisface sarcinile social-ecolo ice &i economice ce le re#in &i la diferii factori e0terni care le pot influena. Aceste informaii constituie /ntrarea /n sistem. +rin prelucrarea acestora se a(un e la caracteri"area eneral! a p!durii. +e 'a"a cuno&tinelor astfel do'1ndite &i a informaiilor culese din e0periena ocolului sil#ic respecti#$ /n ce pri#e&te modalit!ile de aplicare a diferitelor lucr!ri sil#ice &i re"ultatele o'inute$ &i in1ndu-se seama de sarcinile ospod!riei sil#ice$ se fi0ea"! eluri social-ecolo ice &i economice precise pentru ospod!rirea p!durilor ce se amena(ea"!$ /n funcie de acestea$ se ela'orea"! apoi modele de structur! - ima ini ale st!rii spre care tre'uie s! fie conduse ar'oretele &i p!durea /ntrea !$ - e0primate prin caracteristicile lor de 'a"!. Se define&te$ cu alte cu#inte$ starea normal )optim!* a p!durii. Apoi se /ntocmesc planurile de m!suri &i lucr!ri care
11

urmea"! s! fie efectuate /n p!dure de c!tre or anele de e0ecuie. Aceste planuri constituie ie&irea din sistem. Doate aspectele acti#it!ii de amena(are menionate mai sus$ formea"! la un loc proiectul de amenajare respecti# amenajamentul. +rin aplicarea acestuia$ p!durea se or ani"ea"!$ tin"1nd spre ceea mai corespun"!toare funciilor ei social-ecolo ice &i economice dar deoarece planurile au #ala'ilitate limitat!$ procesul urmea"! s! se reia$ pe 'a"a unui nou amena(ament$ la /ntocmirea c!ruia se ine seama de re"ultatele o'inut! pe urma aplic!rii celui e0pirat$ ceea ce presupune monitori"area amena(istic! a parametrilor de state &i eficacitate funcional! a p!durii$ /n acest fel se reali"ea"! conexiunea invers. 2. E!"#$%&( 1#(4&'&15)&& +1"4&40+.+#") '")+40&+)+ =n #ederea or ani"!rii &i conducerii p!durilor spre starea lor de ma0im! eficacitate funcional!$ este necesar! cunoa&terea acestora su' raport ecolo ic$ a#1nd /n #edere at1t staiunea$ c1t &i 'ioceno"a. >iind un num!r mare de unit!i e0istente /n natur!$ amena(amentul apelea"! la tipologia pdurilor. =n ultimul timp se fac eforturi &tiinifice (ustificate pentru ela'orarea unei clasificaii tipolo ice unitare a p!durilor$ de pe po"iiile concepiei ecosistemice. 0ipul de ecosisteme este conceput ca model statistic al unei mulimi de ecosisteme concrete$ suficient de asem!n!toare din punctul de #edere al calit!ii ecotopurilor &i 'ioceno"elor &i definit prin caracterele structurale &i funcionale ale acestora. Criteriile de clasificare au fost alese /n concordan! cu procesele fundamentale care au loc /n ecosistemele forestiere2 producerea de 'iomas!$ descompunerea acesteia. consumarea 'iomasei =n mod concret$ pe m!sura perfecion!rii$ tipolo ia ecosistemelor forestiere #a tre'ui aplicat! la2 construirea unit!ilor de ospod!rire$ delimitarea unit!ilor amena(istice &i descrierea lor pe 'a"e ecolo ice$ "onarea funcional! a p!durilor$ fi0area elurilor social-economice$ sta'ilirea 'a"elor de amena(are$ formulare de restricii ecolo ice la sta'ilirea posi'ilit!ii$ ale erea te%nolo iilor de re enerare &i e0ploatarea lor. Dipolo ia descris! are /n #edere p!durea natural!$ sau numai cea puin modificat! de om. +entru p!durile care se a'at mult de la starea normal! sau pentru situaiile /n care p!durea a disp!rut este necesar! o tipolo ie distinct!$ 'a"at! pe ideea 'onit!rii staionale. +ri#itor la istoricul clasific!rii tipolo ice forestiere putem comunica c! 'a"ele lor au fost puse la /nceputul secolului 55 de eminentul sil#icultor rus K. >. Aoro"o# pentru pinete de pin sil#estru prin ela'orarea tratatului BUcenie o leseC editat /n 1,.- /n scopul de a ser#i pentru determinarea lucr!rilor de re enerare a pinului. Aoro"o# a /ntrodus &i noiunea de B tip de staiuneC pentru terenurile ne/mp!durite. La scurt timp A. H. Ca(ander )1,.,* ela'orea"! clasificarea p!durilor >inlandei pe 'a"a indicatorilor ecolo ici din p!tura #ie. =n continuare prin anii 8. al secolului 55-lea au ap!rut descrierile separat a tipurilor de p!dure &i tipurilor de staiune. Sa#antul so#etic SuQacio# a ela'orat tipolo ia pinetelor &i molidi&urilor pe 'a"e 'io eocenotice. Astfel la intersecia acslor au fost instalat tipul optim. De la tipul optim /n sus au fost a&e"ate tipurile de p!dure /n staiunile c!rora scade umeditatea$ /n dreapta tipurile cu sporirea troficit!ii$ /n (os tipurile cu ap! 'ine minerali"at! iar /n st/n a soluri cu umeditate sla' minerali"at! )ml!&tini*. =n aceia& perioad! +o re'niac face de descrierea tipurilor de staiune numit Bteren forestierC. Astfel pe osia ordonatelor el a&ea"! patru rupe de troficitate de la minimal! la ma0imal! )A$ 6$ C &i D* iar pe osia a'ciselor radul de umeditate de la foarte uscat la su'lim. =n a&a fel s-au c!p!tat 47 tipuri de staiuni$ care se pot /mp!ri /ns!$ fiecare la r1ndul lui /n , su'tipuri. =n 1,8; pentru Fomania +a&co#sc%i &i Leandru ela'orea"! B Dipuri de p!dure din Fepu'lica +opular! Fom1n!C$ iar /n 1,77 pentru Fomania C%iri! lucrarea de sinte"! BStaiuni forestiereC care sunt lar folosite /n lucr!rile de amena(are a p!durilor. Sisteme de clasificare tipolo ic! au ap!rut &i /n alte !ri ca2 >inlanda$ Kermania$ Ce%oslo#acia$ An lo-Sa0on! &. a. Conceptul de ecosistem /ncepe s! tre"easc! interesul speciali&tilor /n tipolo ia forestier! de Con resul din Aontreal )1,8,*. Din descursurile a#ute loc la con res se disprinde con#in ere /nele erea p!durii ca ecosistem este cea mai apropiat! de natura ei &i cea nai util! din punct de #edere practic.
14

=n ultimul timp se fac eforturi &tiinifice (ustificate pentru ela'orarea unei clasificaii tipolo ice unice a p!durilor$ de pe po"iiile concepiei ecosistemice. O prim! reali"are este cea propus! de N. Doni! &.a. BDipuri de ecosisteme forestiere din Fom1niaC )1,;8$ 1,,.* . Dipul de ecosistem este conceput ca model statistic al unei mulimi de ecosisteme concrete definite prin caracterele structurale &i funcionale eseniale ale acestora. 8 - B"-&0()+( 40(%&$-&#") 3& 6)"7$10&!&0(0+( ()*")+0+#") Sil#icultorii ru&i definind 'onitatea )1234565& menionea"! c! 7bonitatea este o unitate economic, fiind o caracteristic comparativ a unitilor de gospodrire unitilor economice a obiectelor biologice sau sisteme ce difer de altele asemenea formaiuni).

Staiunea dispune de potenial care poate fi /nsu&it de specii sau nu /n dependen! de cerinele ei ecolo ice &i starea ei fi"iolo ic! &i fitosanitar!. Acest ansam'lu poate fi mai fa#ora'il sau mai puin fa#ora'il de"#olt!rii #e etaiei &i deci produciei de lemn$ /n ca"ul p!durii$ de unde re"ult! c! fiecare staiune este dotat! cu elemente fa#ora'ile produciei de lemn /ntr-un rad mai mare sau mai mic. Docmai radul de dotare a unei staiuni cu elemente utili"a'ile /n folosul produciei determin! potenialul productiv. Acesta determin! la r1ndul s!u calitatea propriu "is! sau bonitatea staiunii. Deose'ire dintre potenialul producti# &i 'onitatea unei staiuni consta /n faptul c! pe dint1i e0prim! posi'ilit!ile pe care staiunea respecti#! le ofer! #e etaiei pentru de"#oltarea ei$ 'onitatea e0prim! numai m!sura /n care acest potenial este folosit pentru de"#oltarea ar'oretelor$ &i se aprecia"!$ /n eneral$ pe specii. +otenialul nu este folosit niciodat! complet de p!dure /n procesul de producie. Kradul de folosire /ns!$ poate fi m!rit prin amena(are &i cultur!$ /n acest sens se ale speciile cele mai proprii staiunii &i se proporionea"! /n mod (ust amestecul lor@ se d! ar'oretelor o structur! potri#it! &i se fi0ea"! 'ine momentul e0ploat!rii lor@ uneori se acionea"! asupra factorului limitati# etc.
1-

+1n! la "iua de a"i sil#icultorii ru&i sta'ilesc 'onitatea at1t pentru staiuni forestiere c1t &i ar'orete ceia ce nu este normal deoarece staiunea forestier! are potenial ce este caracteri"at de componenii s!i staionali ce pot sau nu pot fi utili"ai de speciile forestiere ce #e etea"! /n ele$ iar producti#itatea ar'oretelor este De pild! diferite specii forestietre au diferit! producti#itate /n aceea&i staiune fapt ce depinde de cerinele ecolo ice al fiec!rei specii /n parte c1t &i de coinfluena /ntre ele. Cum menionea"! Stu ren )1,:8* B +roducti#itatea este capacitatea 'ioceno"ei de a acumula$ prin e0ploatarea resurselor %a'itatului$ materie or anic! &i ener ie potenial! B. +rocesul de acumulare depinde /ns!&i de 'ioceno"!$ de starea ei. C%iar la aceia&i specie pro#enite din l!star de diferite eneraii acumularea de 'iomas! difer!. +roducti#itatea ne pre"int! comparati# #olumul de mas! lemnoas! colectat de un ar'oret /n dependen! de #1rst!. Din aceast! cau"! tre'uie s! nu confund!m 'onitatea staional! &i producti#itatea ar'oretelor. =n dependen! de producti#itate$ ar'oretele se rupea"! /n trei rupe 2 superioare ce include ar'orete de clasa I &i II de producie$ mi(locie ce include ar'orete de clasa III de producie &i inferioare ce includ ar'orete de clasa IV &i V de producie +roducti#itatea unui ar'oret se sta'ile&te dup! /n!limea atins! de ar'orii dominani din ar'oret pe specii la momentul dat sau dup! #olumul de mas! lemnoasa acumulat pe specii la momentul dat utili"1nd ta'ele de producie pe specii &i pro#eniene. +entru sta'ilirea producti#it!ii ar'oretelor s-au utili"at ar'orete ec%iene de diferit! pro#enien! pe dimensiuni a'solute sau relati#e. =n!limea$ cu toate c! este influenat! de mai muli factori$ fiind foarte sensi'il! la #ariaiile staionale$ repre"int!$ totu&i$ un remarca'il indicator$ de&i nu a'solut$ al 'onit!ii staiunii. Dar #ariaia ei$ fiind diferit! do la specie le specie$ sc%im'!rile de 'onitate nu se reflect!$ /n mod consec#ent /n aceast! #ariaie dec1t la una &i aceea&i specie. De aceea$ sc%emele de clasificare se /ntocmesc pe specii$ forma cur'elor$ deose'indu-se de la o specie la alta$ #aria"! &i de la o sc%em! la alta . Cum s-a ar!tat$ clasificarea staional! cap!t! sens numai dac! se arat! &i caracteristicile te%nice corespun"!toare st!rii optime a ar'oretelor din diferite clase$ /n special suprafaa de 'a"!$ #olumul &i producia lor. Aceste elemente sunt date$ pentru arboretele pure i ec"iene n tabelele de producie, iar pentru cele de codru r!din!rit /n anumite distribuii-tip. De&i sunt /ntocmite pentru ar'orele pure$ ta'elele de producie se folosesc &i pentru determinarea produciei ar'oretelor amestecate$ trat1ndu-se fiecare specie ca &i c1nd ar constitui un ar'oret pur pe o suprafa! proporional! cu cota de participare /n amestec. Nu se a&teapt! /n acest ca"$ /n calcule$ re"ultate e0acte. Nici pentru ar'oretele pure calculele 'a"ate pe ta'elele de producie nu sunt dec1t apro0imati#e@ la cele amestecate inter#ine$ /n plus$ ca o surs! de erori$ faptul c!$ datorit! condiiilor diferite de de"#oltare a ar'orilor /n amestec$ datele din ta'ele nu reflect! aceste condiii. Docmai pentru acest moti# s-a pus problema /ntocmirii unor ta'ele de producie pentru ar'oretele@ amestecate. ?i /n Fom1nia s-au /ntocmit asemenea ta'ele difereniate /n funcie de proporia de participare a speciilor /n amestec$ conin1nd indici de producie pentru fa $ 'rad &i molid$ pe cele cinci clase de producie )Arm!&escu$ 1,74@ 8ecei, 1,;7*. Caracterul apro0imati# al datelor din ta'elele de producie re"ult!$ dup! cum s-a afirmat$ din faptul c! /ntre /n!limea &i #olumul ar'orilor sau ar'oretelor nu e0ist! o corelaie perfect!@ pe de o parte$ din cau"a deose'irilor de form! ce e0ist! /ntre ar'orii crescui /n diferite staiuni$ iar pe de alta$ din cau"a structurii ar'oretului sau$ altfel spus$ a deose'irilor /n ce pri#e&te repartiia ar'orilor pe cate orii$ care depinde de caracterul operaiunilor culturale. De aici re"ult! c! o tabel de producie d rezultate bune )cu re"er#ele f!cute mai sus* numai pentru arborele n care s-a practicai acelai fel de operaiuni culturale ca i n cele care au stat la baza ntocmirii tabelelor. O anali"! mai am!nunit! a ta'elelor de producie au f!cut printre alii$ Assmann )1,:1* &i 9iurgiu )1,7,@. Da'elele de producie repre"int! un model stocastic dinamic al de"#olt!rii ar'oretelor$ care$ /n limitele unei anumite pro'a'ilit!i$ se poate folosi pentru estimarea #alorilor pro'a'ile ale produciei ar'oretelor. Acest rol #a fi corect /ndeplinit daca ta'elele #or reflecta c1t mai fidel le ile de de"#oltare a ar'oretelor.
17

Dat fiind c! o staiune poate ap!rea /n acela&i timp de clasa I de 'onitate$ /n raport cu o specie$ &i de clasa II-V$ /n raport cu alte specii$ /n diferite com'inaii$ aprecierea de ansam'lu a unei p!duri din punctul de #edere al calit!i ei staionale$ de#ine aproape imposi'il!. <a este u&urat!$ /ns!$ dac! se face apel la clasa de producie absolut adopt1nd drept criteriu de clasificare cre&terea medie a producii totale la #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute. =n acest sens$ sistemul de clasificare romanesc s-a conceput astfel /nc1t s! se poat! sta'ili at1t clasa de producie relati#!$ c1t &i cea a'solut! %Armescu. 1,7-*$ care se e0prim! prin num!rul de ordine al metrilor cu'i pe an &i pe %a )m -PanP%a* la e0ploata'ilitate$ f!c1nd$ astfel$ posi'il! compararea ar'oretelor de diferite specii su' raportul producti#it!ii lor. O alt! modalitate de-a u&ura aprecierea de ansam'lu a p!durii su' aspectul calit!ii ei staionate$ prin crearea unei 'a"e de comparaie mai si ure$ nu numai /ntre di#erse staiuni$ ci &i /ntre ar'orete de specii diferite instalate /n staiuni di#erse$ ar consta /n atri'uirea fiec!rei staiuni 'onitatea indicat! de specia de #aloare cea mai fa#ori"at! &i ruparea /n acela&i timp a staiunilor pe specii. S-ar distin e astfel$ de e0emplu2 staiuni de molid$ staiuni de 'rad$ de fa $ de orun etc.$ iar /n cadrul fiec!reia$ clase de 'onitate. Dar deoarece 'onitatea e0prim! efectul lo'al al factorilor staionai asupra de"#olt!rii ar'orilor &i ar'oretelor /ntr-un inter#al oarecare de timp$ ea nu spune nimic despre condiiile staionale speciale care o determin! /n fiecare ca"$ condiii care sunt %ot!r1toare pentru modul de cultur! a p!durilor. Alte m!suri necesit! ste(!retele de ro#in!$ de e0emplu$ pentru asi urarea cre&terii producti#it!ii lor$ dec1t cele situate pe solurile compacte formate pe pietri&uri &i caracteri"ate ca staiuni de aceea&i 'onitate. Dac!$ /n plus$ se mai ine seama c! nici /n!limea ar'orilor sau ar'oretelor nu constituie un indicator a'solut al 'onit!ii$ ea put1nd fi influenat! &i de ali factori$ de#ine clar c! determinarea 'onit!ii staionale nu este dec1t unul dintre aspectele su' care amena(istul tre'uie s! cunoasc! staiunea. +entru a putea asi ura prin planurile sale folosirea c1t mai complet! a factorilor naturali /n procesul de producie$ el tre'uie s! cunoasc! ad1nc$ /n fiecare ca"$ toate aspectele su' care se manifest! sau se pot manifesta relaiile dintre #e etaie &i staiune$ /n acest sens tre'uie s! /ntreprind! sin ur cercet!ri &i o'ser#aii &i$ mai ales$ s! #alorifice re"ultatele o'ser#aiilor &i cercet!rilor anterioare. Din acest punct de #edere$ cartarea staional! &i cartarea tipolo ic! sau ecosistemic! pre"int! pentru amena(ist un interes deose'it.

18

TEMA 2.8. - OBIECTIVELE SOCIAL-ECONOMICE I ECOLO@ICE ALE SILVICULTURII (1 OR 1. O*&+10&!+#+ 4"1&(#-+1"-".&1+ 2. O*&+10&!+#+ +1"#";&1+ Scopul ma(or /n procesul de ospod!rire a unei p!duri$ este acela de a pune /n #aloare la un rad c1t mai /nalt$ at1t produsele p!durii$ c1t &i influenele 'inef!c!toare ale acesteia /n conformitate cu interesele social-economice$ su' presiunea c!rora &i /n #irtutea c!rora a ap!rut &i s-a de"#oltat p!durea$ precum &i /n corespundere cu funciile atri'uite acesteia. +entru asi urarea /ndeplinirii cu eficien! ma0im! de c!tre p!dure a celor dou! funcii ma(ore pe care ea &i le asum! prin /ns!&i pre"ena sa /ntr-un teritoriu$ dar &i prin cerinele mereu cresc1nde ale societ!ii umane$ /n noile condiii este ne#oie ca ospod!rirea p!durilor s! se fac! (udicios$ ar umentat &tiinific$ respect1ndu-se at1t interesul societ!ii$ c1t &i interesul p!durii prin asi urarea continuit!ii calitati#e &i cantitati#e ale acesteia /n spaiu &i timp. O'iecti#ele social-economice &i ecolo ice ale sil#iculturii reflect! cerinele societ!ii fa! de produsele &i ser#iciile oferite de p!dure. Aceste solicit!ri se sta'ilesc prin directi#e politice$ pro rame naionale$ planuri economice de perspecti#! pri#ind de"#oltarea social-economic! a !rii$ prin le i &i acte normati#e$ studii de pro no"!$ "on!ri economico-sociale ale p!durilor &i produciei forestiere. Sarcina fundamental! a amena(!rii p!durilor este aceia de a or ani"a &i conduce p!durile spre starea lor de ma0im! eficacitate funcional!$ /n condiiile respect!rii principiilor2 continuit!ii$ ecolo ic$ #alorific!rii raionale a tuturor resurselor forestiere. O'iecti#ele social-economice ale sil#iculturii sunt /ndreptate /n dou! direcii 2 cea economic! &i cea ecolo ic!. 1. O*&+10&!+#+ 4"1&(#-+1"-".&1+ #i"ea"! producerea masei lemnoase &i ne lemnoase. =n pri#ina produciei de lemn$ studiile de pro no"!$ tendinele pe plan mondial &i potenial economic al staiunilor forestiere arat! c! sil#icultura din ara noastr! tre'uie orientate /n direciile2 a* produceri de lemn de dimensiuni mari de calitate superioar!$ lemn de diferite sortimente pe specii c1t &i lemn de foc$ '* satisfacerii cererilor mereu cresc1nde a economiei naionale /n produse accesorii )r!c%it!$ plante medicinale$ pomu&oare$ cine etic! &.a.*. Cre&terea accentuat!$ cu prec!dere /n ultimele dou! secole$ a consumului de lemn a determinat o acut lips de lemn$ /n special a lemnului de dimensiuni mari de calitate superioar!$ ceea ce a impus o raionali"are c%i'"uit! a resurselor forestiere &i o estionare pe principii mai s!n!toase a p!durilor. =n scopul satisfacerii economiei naionale cu lemn de dimensiuni mari pentru p!durile !rii a fost adoptat re imul codru$ re im ce pre#ede re enerarea ar'oretelor din s!m1n! deci producerea lemnului de dimensiuni mari. =n condiiile social-economice &i ecolo ice ale !rii noastre$ amplasarea$ dimensionarea &i profilul industriei de prelucrare a lemnului #or tre'ui sta'ilite &i la ne#oie readaptate la potenialul de producie &i la structura pe sortimente a #olumului de lemn posi'il de recoltat din p!durile respecti#e$ /n accepiunea unei sil#iculturi intensi#e cu eluri multiple2 economice$ sociale$ ecolo ice &i informaional-&tiinifice. De asemenea sil#icultura nu #a putea ne li(a cererile mereu cresc$nde n resurse energetice $ de a asi ura din partea sil#iculturii cu lemn de foc$ care #a continua /nc! multe decenii s! pre"inte interes economic pentru economia !rii /n deose'i cu acuti"area pro'lemei ener etice la ni#el lo'al. 'n privina produciei de materie prim de rc"it pentru /mpletituri amena(amentul #a manifesta interes$ dar &i pruden! deose'it!$ astfel /nc1t prin e0tinderea culturilor de r!c%it! s! nu se mic&ore"e suprafaa p!durilor$ cunosc1nd faptul c! respecti#ele culturi nu pot /ndeplini funcii multiple de protecie &i producie. Sil#icultura este c%emat! de /mpre(ur!ri economice s!-&i di#ersifice preocup!rile$ astfel /n c1t s! contri'uie la satisfacerea amei tot mai lar i de ne#oi materiale ale societ!ii$ /n afar! celor #i"1nd producia de lemn. Aceste solicit!ri se refer! la #1nat$ ciuperci$ fructe de p!dure$ plante medicinale.
1:

+entru ca &i eneraiile #iitoare s! poat! 'eneficia cel puin /n aceea&i m!sur! ca &i eneraiile pre"ente de ser#iciile &i produsele oferite de p!dure s-au pus 'a"ele or ani"!rii teritorial administrati#e a acestora$ condiie a'solut necesar! pentru o estionare cu continuitate a p!durilor. Aceast! or ani"are a p!durii permite asi urarea cu continuitate a produciei de lemn care s! satisfac! piaa. +e de alt! parte$ or ani"area teritorial-administrati#! a p!durilor permite &i o mai 'un! estionare /n #ederea /ndeplinirii funciilor ecolo ice )stoparea ero"iunii$ a alunec!rilor de teren$ a /nml!&tin!rilor$ stoparea sau diminuarea modific!rilor climatice$ stoparea declinului 'iodio#ersit!ii etc.*. O'iecti#ele social-economice nu pot fi sta'ilite f!r! s! se in! seama de potenialul natural al ecosistemelor forestiere. De aceea$ amena(amentul este c%emat s! pun! de acord cerinele social-economice cu acest potenial. Astfel amena(amentul particip! nemi(locit la sta'ilirea o'iecti#elor socialeconomice &i ecolo ice ale ospod!riei sil#ice$ c!ut1nd s! armoni"e"e strate ia naturii cu strate ia societ!ii umane. 2. O*&+10&!+#+ +1"#";&1+. Concomitent cu de"#oltarea societ!ii umane &i cre&terea demo rafic! accentuat! a crescut &i presiunea antropic! asupra p!durii. Acest fenomen a dus at1t la restr1n erea suprafeei p!durilor c1t &i la de radarea celor e0istente. Nu tre'uie uitate catastrofele naturale a c!ror frec#en! a crescut /n urma distru erii p!durii &i de rad!rii mediului. De&i se propune$ /n primul r1nd$ o'inerea unor producii mari de lemn$ /ntr-un timp relati# scurt$ nu tre'uie ne li(at$ mai ales /n conte0tul sc%im'!rilor climatice$ rolul ecolo ic al p!durilor. De&i acesta este mai reu de cuantificat$ ea se aprecia"! c! #aloarea ser#iciilor ecolo ice aduse de p!dure care sunt de 1.-8. de ori mai mari dec1t #aloarea lemnului &i a celorlalte produse oferite de p!dure. <ste important de su'liniat c! p!durea /ndepline&te /n acela&i timp mai multe funcii &i c! practica amena(!rii sil#ice const! tocmai /n a Rpune /n #aloareC toate funciile pe care aceasta le /ndepline&te. +rotecia &i ameliorarea am'ianei umane prin asi urarea ec%ili'rului ecolo ic$ /n natur! #a constitui o'iecti#ul central al sil#iculturii #iitorului. >a! /n fa! cu cerinele social-economice tot mai di#ersificate &i /n continu! cre&tere$ sil#icultura este cointeresat! de /mpre(ur!ri s!-&i re#i"uiasc! o'iecti#ele. De la o'iecti#e limitate la producia de lemn sau la unele funcii de protecie$ sil#icultura do'1nde&te eluri multiple2 economice$ sociale$ ecolo ice &i informaionale. <ste o consecin! a inte r!ri tot mai accentuate a sil#iculturii /n sistemul economico-social at1t /n ansam'lul !rii$ c1t &i /n profil teritorial p1n! la ni#el de ar'oret. 'n scopul sporirii stabilitii ecologice republican i global, :oldova a semnat si a ratificat ;< convenii si acorduri internaionale in domeniul proteciei mediului nconjurtor, care vizeaz, direct sau indirect, protecia resurselor forestiere si conservarea diversitii biologice a pdurilor$ inclusi# Con#enia asupra "onelor umede de importanta internaional! in special ca %a'itat al p!s!rilor ac#atice )Famsar$ 1,71*$ Con#enia pri#ind conser#area #ieii s!l'atice si a %a'itatelor naturale din <uropa )6erna$ 1,7,*$ Con#enia pri#ind conser#area speciilor mi ratoare de animale s!l'atice )6onn$ 1,7,*$ Acordul pri#ind conser#area liliecilor in <uropa )Londra$ 1,,1*$ Con#enia pri#ind di#ersitatea 'iolo ica )Fio de Saneiro$ 1,,4*$ Con#enia-cadru a Or ani"aiei Naiunilor Unite cu pri#ire la sc%im'area climei )Fio de Saneiro$ 1,,4*$ Con#enia pri#ind protecia si utili"area cursurilor de apa transfrontaliere si a lacurilor internaionale )MelsinQi$ 1,,4*$ Acordul asupra conser#!rii p!s!rilor de apa mi ratoare african-eurasiatice )Ma a$ 1,,8*. Astfel$ ara noastr! este o'li at! s! ospod!reasc! /n particular p!durile astfel$ ca s! se respecte aceste con#enii$ deci p!durilor #or fi /ns!rcinate cu funcii ca ele s! /ndeplineasc! c1t mai eficient scopul fi0at pentru fiecare /n parte. La fi0area o'iecti#elor social-economice &i ecolo ice tre'uie a#ut /n #edere particularit!ile proceselor de 'ioprotecie &i 'ioproducie din sil#icultur!. +rin amena(ament se preci"ea"! c!ile de /ndrumare a structurii reale a ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul ei spre structurile corespun"!toare o'iecti#elor sta'ilite. Se /nele e c! sta'ilirea o'iecti#elor multiple social-economice ale sil#iculturii este condiionat! de factorii naturali. Doar /n anumite limite acestea pot fi ameliorai. =n aceste condiii amena(istului /i re#ine misiunea de a participa nemi(locit la fi0area o'iecti#elor socialeconomice ale ospod!rii sil#ice$ c!ut1nd s! armoni"e"e cerinele societ!ii cu potenialul natural al fiec!rui ar'oret &i al p!durii. De asemenea tre'uie de inut cont$ c!$ ecolo ia a#erti"ea"! amena(amentul asupra faptului c! acti#it!ile 'ine intenionate ale eneticienilor forestieri$ de a promo#a o sil#icultur! clonal$ 'a"at! pe /nmuliri #e etati#e ale speciilor forestiere /n #ederea cre&terii rapide a produciei de lemn$
17

/n ustea"! 'a"a enetic! &i ecolo ic! a ecosistemelor forestiere$ reduce sta'ilitatea &i elasticitatea p!durii$ afectea"! poli#alena sil#iculturii &i capacitatea ei de a se adapta la #iitoare cerine impre#i"i'ile. 'n concluzie putem meniona c obiectivele ecologice urmresc scopul= a&. sporirii stabilitii i eficacitilor de protecie al arboretelor b&. sporirea suprafeelor cu arborete de tip natural fundamental i protejarea ecofondurilor naturale existente. O'iecti#ele social-economice &i ecolo ice ale sil#iculturii decur din directi#e politice$ pro rame naionale pri#ind de"#oltarea ramurii$ din le i &i alte normati#e$ care au la 'a"! pro no"e economice &i ecolo ice pe termen lun . Aici este necesar de menionat c! conform unui &ir /ntre de acte le islati#e &i normati#e naionale %>egea ariilor protejate -r.;?@A-BCCC din D?.ED.FA, >egea nr. ;EG;-BCH din ;?.E<.DEEE privind ameliorarea prin mpdurire a terenurilor degradate, #trategia dezvoltrii durabile a sectorului forestier naional %nr. @?E-BH din ;D iulie DEE;&, "otr$rea 9uvernului nr. <@< din D< mai DEE@ *8espre aprobarea +rogramului de valorificare a terenurilor i de sporire a fertilitii solurilor) etc.& p$n n anul DEDE este stabilit sarcina de a planta ;@E mii "a. Aceste obiective se stabilesc prin metode previzionale la nivelul economiei naionale i n profil teritorial. 8in aceste considerente activitatea Ageniei 7:oldsilva) se va direciona la ntrirea capacitilor instituionale, armonizarea cadrului legislativ i normativ, conservarea diversitii forestiere, instruirea cadrelor n domeniul silviculturii, cooperarea internaional, informatizarea sectorului forestier Hezi #AC0I> 7moldsilva. gov.md) Conform pre#ederilor Strate iei de"#olt!rii dura'ile a sectorului forestier naional )Mot!r1rea +arlamentului nr. -8.-5V din 14..7.4..1* estionarea dura'il! a p!durilor Fepu'licii Aoldo#a poate fi asi urat! prin promo#area unei politici forestiere adec#ate noilor cerine.. O'iecti#ele principale necesare de reali"at /n perioada urm!toare$ anii 4.1.-4.1-2 1* Consolidarea capacit!ilor autorit!ii sil#ice centrale de formulare &i implementare a politicilorPstrate iilor naionale$ de control$ monitori"arePe#aluare a acti#it!ilor din sectorul forestier. 4* A(ustarea politicii forestiere naionale la recomand!rile forurilor internaionale de specialitate@ -* Separarea acti#it!ilor de administrare &i control de cele de estionare economic!@ 7* Asi urarea re ener!rii$ e0tinderii$ amelior!rii compo"iiei &i a calit!ii p!durilor$ sporirea producti#it!ii acestora@ 8* Asi urarea respect!rii re imului sil#ic /n p!durile &i #e etaia forestier! deinute de autorit!ile administraiei pu'lice locale )sectorul comunitar* &i pri#ai@ :* Administrarea de stat &i estionarea fondului cine etic$ protecia #1natului$ formarea unor tradiii naionale /n domeniul #1n!torii. Acti#it!i pro ramate pentru perioada anilor 4.1.-4.1-2 1* Optimi"area structurii instituionale. a* Optimi"area &i reformarea structurii A eniei 9Aoldsil#a9$ inclusi# descentrali"area funciilor &i responsa'ilit!ilor. '* =nt!rirea capacit!ilor A eniei 9Aoldsil#a9 de formulare &i implementare a politicilorPstrate iilor naionale$ de control &i de pro ramare$ monitori"arePe#aluare a acti#it!ilor din sectorul forestier. 4* Conser#area 'iodi#ersit!ii forestiere a* In#entarierea &i e#aluarea st!rii ariilor naturale prote(ate de stat din cadrul fondului forestier estionat de A enia pentru Sil#icultur! BAoldsil#aC )177 o'iecte$ suprafaa 7- mii %a*.
1;

'* <fectuarea reconstruciei ecolo ice a p!durilor pe suprafaa de 8$7 mii %a. -* Fe enerarea p!durilor a* Implementarea +ro ramului de stat pri#ind re enerarea &i /mp!durirea terenurilor fondului forestier pe suprafaa de 18$. mii %a. 7* <0tinderea terenurilor /mp!durite a* Atin erea /n anul 4.1- a indicelui de 1-I terenuri acoperite cu p!duri din teritoriul !rii )747$8 mii %a* prin plantarea pe suprafaa de 1. mii %a a culturilor sil#ice. 8* De"#oltarea resurselor umane )perfecionarea cadrelor &i ridicarea profesionalismului* a* <ducarea con&tiinei ecoforestiere '* Fidicarea presti iului profesiei de sil#icultor /n societate prin propa area cuno&tinelor despre sectorul forestier$ despre rolul sil#icultorilor /n asi urarea inte rit!ii resurselor forestiere &i sporirea ni#elului de moti#aie a personalului sil#ic. :* Informati"area sectorului forestier a* <la'orarea sistemelor pentru prelucrarea automati"at! a informaiei /n domeniul forestier@ '* <la'orarea conceptului &i constituirea sistemului informatic eo rafic )KIS* pentru fondul forestier naional. 7* Aspecte sociale a* Fidicarea ni#elului de remunerare a muncii a an a(ailor din sectorul forestier$ reali"area /n 4.1- a unui salariu mediu 44..leiPlun!Ppersoan! .

1,

TEMA 2.:. - FUNCIILE SOCIAL-ECONOMICE I ECOLO@ICE ATRIBUITE ARBORETELOR I PDURII (2 ORE 1. F$-1%&&. E!"#$%&( 6)&!&-7 ,-1(7)()+( ,- ;)$6+ 4$*;)$6+ 3& 1(0+;")&& '$-1%&"-(#+ 2. C)&0+)&& 6+-0)$ ,-1(7)()+( ()*")+0+#") 7&- R+6$*#&1( M"#7"!( ,- ;)$6+, 4$*;)$6+ 3& 1(0+;")&& '$-1%&"-(#+. Dup! N Kiur iu )1,;;* F$-1%&+ - aciunea n care este angajat o pdure sau un arboret, n raport cu obiectivele social-economice i ecologice ale gospodriei silvice. Cate oria funcional! se sta'ile&te pentru fiecare su'parcel! /n parte. Noua orientare /n amena(ament$ 'a"at! pe acceptarea realit!ii o'iecti#e potri#it c!reia p!durile /ndeplinesc concomitent mai multe funcii socialeconomice$ ia o amploare cresc1nd!$ mai ales /n #iitor pe m!sura ce omul 3 cercet!tor descoper! noi /nsu&iri ale ecosistemelor forestiere$ pe care societate omeneasc! le poate folosi /n scopuri multiple pentru cre&terea ni#elului de trai &i a calit!ii #ieii. At1t la noi c1t &i pe plan mondial sunt tot mai clar conturate funciile /n trei direcii principale2 de producie@ de protecie@ de recreare. >uncia de recreare$ denumit! &i funcie social! se refer! &i la rolul sanitaro-i ienic &i estetico-peisa istic al p!durii. +rin /ns!&i natura lor ecosistemele forestiere naturale sau c#asinaturale s1nt funcional poli#alente$ unul &i acela&i ar'oret put1nd /ndeplini concomitent mai multe funcii. +olifuncionalitatea ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul ei necesit! o ospod!rire funcional! difereniat! cu luarea /n considerare a funciei prioritare$ dar f!r! ne li(area funciilor secundare &i teriale /ndeplinite concomitent. +rincipiul ospod!ririi funcional difereniate a p!durilor respin e te"a$ susinut! /n unele cercuri de speciali&ti potri#it c!reia p!durea amena(at! &i ospod!rit! pentru producia de lemn /ndepline&te /n condiii optime &i funciile de protecie$ prin /ns!&i e0istena ei. >iecare funcie implic! o anumit! structur! a ar'oretelor &i a p!durii /ns!&i$ p!durea #a tre'ui astfel condus! /nc1t s! de#in! posi'il! reali"area structurii urm!rite$ corespun"!toare funciei atri'uite. Ar'oretele &i p!durile optim structurate su' raport ecolo ic &i sta'ile /n acela&i timp s1nt de re ul! poli#alente funcional. =ndrumarea ar'oretelor &i a p!durii spre asemenea structuri de /nalt! sta'ilitate &i polifuncionalitate constituie sarcina primordial! a amena(!rii p!durilor$ unde ma(oritatea lor /ndeplinesc funcii multiple. <VOLUGIA =N +FIVINGA CFID<FIILOF D< TONAF< >UNCGIONALJ A +JDUFILOF Folul de protecie al p!durilor a fost recunoscut /nc! din antic%itate. Astfel istoricul antic rec +liniu cel 6!tr1n )4--7, d.M.* arat! c! Bdup! distru erea p!durilor s-au format torente prime(dio&i pe #ersaniC. Omul f!r! a ine sama de le ile de nestr!mutat ale naturii &i ale societ!ii a ispr!#it totdeauna prin a pricinui dup! /nl!turarea p!durilor pertur'area climatului$ secarea i"#oarelor$ st1rpiciunea c1mpurilor &i nimicirea puterii 'o !iei naturale. =n ara noastr! p!durile au fost /mp!rite /n dou! rupe funcionale2 ;)$6( I2 p!duri cu funcii speciale de protecie )conform pre#ederilor amena(amentului din 1,:8 &i 1,78 7-I din 1,;8 - ,7 I &i 1,,4 1..I*@ ;)$6( II2 p!duri cu funcii de producie &i protecie )conform amena(amentului din 1,:8 &i 1,78 3 47I &i din 1,;8 3 :I * $ +1n! la amena(amentul din 1,;8$ de&i e0ist! o /mp!rire pe rupe &i cate orii funcionale$ modul de ospod!rire )cu mici e0cepii * &i #1rstele de e0ploatare pentru principalele rupe de specii erau /n principiu acelea&i .
4.

Criteriile de /ncadrare a p!durilor pe rupe$ su' rupe &i cate orii funcionale au fost oficiali"ate odat! cu ela'orarea -ormelor te"nice pentru amenajarea pdurilor %;FAE& rom$neti. S<+AFAF<A =N CAD<KOFII >UNCGIONAL< ?I DI+UFI D< CAD<KOFII >UNCGIONAL< A AF6OF<D<LOF DIN =N F. AOLDOVA Din 1,,7 conform MK 1..; din -.. 1. 1,,7 $ toate p!durile se cuprind /n urm!toarele su' rupe funcionale2 )suprafaa &i I conform datelor preluate de la conferina 7.ani ICAS - starea la .1..1.4..8* A. P57$)& 1$ '$-1%&& 7+ 6)"0+1%&( (6+#") ? A,B .&& >( (1,CD a*. +erdele forestiere de protecie a #ersanilor r1urilor$ r1uleelor$ lacurilor$ lacurilor de acumulare &i ai altor 'a"ine ac#atice )1.1I D II* B. P57$)& 1$ '$-1%&& 7+ 6)"0+1%&+ ( 0+)+-$)&#") 3& 4"#$)&#") ? 2B,A .&& >( (E,FD a*. +!durile antiero"ionale )1.4< D II* '*. +erdele forestiere de protecie limitelor c!ilor ferate )1.46 D II* perdele forestiere de protecie limitelor drumurilor auto de interes naional )1.7I D II* C. P57$)& 1$ '$-1%&& 7+ 6)"0+1%&+ 1"-0)( '(10")&#") 1#&.(0&1& 3& &-7$40)&(#& 75$-50")& ? 1E1,F .&& >( (:E,:D a*. +erdele forestiere de protecie a terenurilor a ricole )1.-< D II* '*. +erdele de step!$ p!durile de limit! dintre step! &i sil#ostep! cu e0cepia "!#oaielor de lunc! din aceste "one )1.-C D II* c*. Derenurile de p!dure dispersate cu suprafaa su' 8. %a$ situate /n "ona de c1mpie )1.-A D II* d*. Sectoare sil#ice deose'i de #aloroase )1.8S D II* D. P57$)& 1$ '$-1%&& 7+ )+1)+()+ ? FA,F .&& >( (2C,:D a*. +!durile "onelor #er"i din (urul ora&elor &i altor localit!i$ inclusi# sectoare de p!duri 3 parc din aceste "one )1.76 D III* '*. +!duri din prima &i a doua "on! de protecie sanitar! a surselor de apro#i"ionare cu ap! )1.1A D II * c*. +!durile din "onele de protecie sanitar! a staiunilor 'alneoclimaterice &i a sanatoriilor )1.7.C D II*@ +!durile ur'ane &i p!durile-parc )1.7A D II*@ E. P57$)& 7+ &.6")0(-%5 30&&-%&'&15 3& 7+ 1"-4+)!()+ ( ;+-"'"-7$#$& 3& +1"'"-7$#$& 4&#!&1 ? CG,C .&& >( (1C,ED a*. +!durile din re"er#aiile naturale )1.8.C D I*@ '*. +!durile din parcurile naionale &i naturale )1.8.A D II*@ c*. Sectoare de p!dure aflate /n re im de re"er#aie )1.8.S@ 1.8 M D II*@ d*. +!durile de importan! &tiinific! sau istorico-cultural! )1.8.D D I*@ e*. +!durile declarate monumente ale p!durii )1.8.> D I*@ f*. +lantaiile sil#ice cu pomi fructiferi. )D I R T R* La "iua de a"i la lucr!rile de amena(area p!durilor este utili"at sistemul pro#i"oriu de "onare funcional! a fost ela'orat /n conformitate cu pre#ederile Codului sil#ic &i MK FA U. 1..; din -..1..,7 RCu pri#ire la clasificarea p!durilor pe rupe &i cate orii funcionaleC. =n scopuri practice$ inclusi# pentru sta'ilirea elurilor social-economice$ categoriile funcionale au fost grupate n < tipuri de categorii funcionale $ dup! natura &i importana funciilor de protecie &i de producie luate /n considerare. +entru ar'oretele aparin1nd aceluia&i tip de cate orii funcionale$
41

funciile se ordonea"! astfel2 &tiinific!$ pedolo ic!$ %idrolo ic!$ social!$ climatic!. Mot!r1toare #or fi /ns! particularit!ile funcionale ale fiec!rui ar'oret. Dup! num!rul funciilor atri'uite concomitent unui ar'oret se poate determina gradul polifuncionalitii pe ar'orete. Kradul intensit!ii funcionale e0prim! ni#elul de /nc!rcare funcional! a ar'oretului respecti#$ se poate calcula ca o sum! a coeficienilor care e0prim! intensitatea fiec!rei funcii atri'uite. Intensitatea funcional! #a fi cu at1t mai ridicat!$ cu c1t acest indicator este mai mare. Kradul intensit!ii polifuncionale a unui ar'oret se poate calcula prin urm!toarea formul!2 Gp = 10 1/T i unde Gp - radul intensit!ii polifuncionale$ iar 0i - pre"int! tipul de cate orie funcional!. Cum se #ede$ el depinde de num!rul de funcii /n care este /ncadrat ar'oretul /n care se calculea"! radul de intensitate polifuncional!. =n urma unei anali"e detaliate a eficacit!ii sistemului de /ncadrare funcional! a p!durilor ce a fost aplicat p1n! la 1,,4 )sistemul so#ietic*$ dar &i a celui utili"at dup! anul 1,,4 )sistemul naional*$ precum &i dup! parcur erea de c!tre amena(i&tii moldo#eni cu lucr!ri de amena(are a /ntre ului fond forestier estionat de c!tre AS BAoldsil#aC s-a conturat o #i"iune mai clar!$ 'a"at! at1t pe ar umente teoretice$ c1t &i pe un suport aplicati# #ast pri#ind structura sistemului naional de /ncadrare funcional! a p!durilor. Astfel$ /n ta'elul 4 se propune de aplicat /ncep1nd cu anul 4..: urm!torul sistem de /ncadrare funcional! a p!durilor fondului forestier al F. Aoldo#a estionat de AS BAoldsil#aC &i corespondena acestuia cu sistemul de "onare funcional! aplicat /n fondul forestier /n perioada anilor 1,,7 - 4..7 &i cu pre#ederile normelor te%nice /n #i oare. La "iua de a"i este /naintat! spre apro'are la Ku#ernul r Aoldo#a sistemul de /ncadrare funcional! a p!durilor fondului forestier al F. Aoldo#a estionat de AS BAoldsil#aC afi&at pe sait ."#74&#!(.;"!..7 S&40+.$# 6)"!&9")&$ 7+ 9"-()+ '$-1%&"-(#5 6+-0)$ 657$)&#+ 7&- R+6$*#&1( M"#7"!( (7.&-&40)(0+ 7+ AS =M"#74&#!(=

44

Denumire rupei$ su' rupei &i cate oriei funcionale

1.1 1.1A 1.16 1.1C

@)$6( I.P57$)& 1$ '$-1%&& 46+1&(#+ 7+ 6)"0+1%&+ !ub"rupa 1. #duri cu $uncii speciale de protecie a apelor +!duri situate /n perimetrul de protecie a i"#oarelor &i surselor de ap! mineral!$ pota'il! &i industrial! +!duri situate pe #ersanii r1urilor$ r1uleelor$ lacurilor &i a altor 'a"ine ac#atice +!duri situate /n al'ia ma(or! de protecie a malurilor r. +rut &i fl. Nistru

II II II

1.1 1.1A -

1.1 1.1A 1.1C 1.1<


4-

conform pre#ederilor normelor te%niceCodul rupei$ su' rupei &i cate oriei funcionale

Codul rupei$ su' rupei &i cate oriei funcionale

1,,7-4..7 Codul aplicat rupei$/n su' perioada rupei &i cate oriei funcionale

Dipul de cate orii funcionale

1.1D 1.2 1.4A 1.46 1.4C 1.4D 1.8 1.-A 1.-6 1.-C 1.: 1.7A 1.76 1.7C 1.7< 1.7.> 1.7I 1.7S 1.A 1.8A 1.86

+!duri situate /n luncile r. +rut &i fl. Nistru !ub"rupa %& #duri cu $uncii speciale de protecie a terenurilor 'i solurilor +!duri situate pe terenuri cu ero"iune /n ad1ncime &i pe terenuri cu /nclinare mai mare de 4.. +!duri constituite pe terenuri din parcele /ntre i$ limitrofe drumurilor pu'lice de interes deose'it &i c!ilor ferate +lantaii forestiere situate pe terenuri de radate +!duri situate pe terenuri cu su'straturi litolo ice foarte #ulnera'ile la ero"iuni &i alunec!ri$ cu pant! p1n! la 4.. . !ub"rupa (& #duri cu $uncii speciale de protecie contra $actorilor climatici 'i industriali duntori +!duri situate /n "ona de step!$ cele de la limita dintre step! &i sil#ostep! &i p!duri situate /n "onele cu ec%ili'ru climatic fra il Drupuri de p!dure dispersate cu suprafee su' 8. %a situate /n "ona colinar! &i de c1mpie +!duri care /ndeplinesc funcii de protecie a mediului /ncon(ur!tor$ de mare importan! pentru ameliorarea factorilor climatici$ asanarea )purificarea * atmosferei &i prote(area s!n!t!ii populaiei !ub"rupa )& #duri cu $uncii speciale de recreere +!duri - parc &i alte p!duri de recreere de intensitate funcional! foarte ridicat! +!duri din (urul ora&elor$ municipiilor &i a altor localit!i$ precum &i p!durile situate /n perimetrul construi'il al acestora +!duri din (urul staiunilor 'alneoclimaterice &i sanatoriilor$ de intensitate funcional! foarte ridicat! )situate /n prea(ma &i a doua "on! de protecie* +!duri din (urul monumentelor de cultur! ar%eolo ic!$ de o mare importan! istoric! &i estetic! Sectoare sil#ice de protecie special! cu re im limitat de ospod!rire$ delimitate pe o ra"! de 8.. m /n (urul sanatoriilor$ caselor de odi%n!$ 'a"elor turistice$ ta'erelor de odi%n! &i altor instituii de recreere dec1t cele /ncadrate /n cate oria 1.7.C +!duri constituite din parcele /ntre i situate de-a lun ul c!ilor de comunicare turistice de importan! deose'it! +!duri de interes cine etic deose'it !ub"rupa *& #duri cu $uncii speciale de interes 'tiini$ic 'i de conser+are a "eno$ondului 'i eco$ondului $orestier superior +arcuri naionale ce cuprind spaii naturale repre"entati#e fondului forestier$ di#erse peisa(e eo rafice$ o'iecti#e &i comple0e naturale$ specii floristice &i faunistice auto%tone destinate conser#!rii enofondului &i ecofondului forestier Fe"er#aii &tiinifice ce includ suprafee de teren din cadrul fondului forestier$ de /ntinderi #ariate destinate cercet!rilor &tiinifice de specialitate &i conser#!rii fondului enetic auto%ton$ conser#!rii 'iodi#ersit!ii &i ela'or!rii 'a"elor &tiinifice de protecie ale mediului

II II II II III II II III )II* II III II II II III)II* III

1.1I 1.4 1.4A 1.46 1.7I 1.4< 1.4L 1.1.7 1.7A 1.76 -

1.1D 1.4 1.4A 1.46 1.4< 1.4L 1.1.-A 1.-K 1.7 1.7A 1.76 1.7C 1.7< 1.7.>

1.7.S 1.8

1.7I 1.7.S 1.8 1.8A 1.8D

I I).*

47

1.8C 1.8D 1.8< 1.8> 1.8K 1.8M 1.8I 1.8S

Fe"er#aii naturale ce cuprind suprafee de teren &i de ape din cadrul fondului forestier destinate conser#!rii unor medii de #ia!$ a enofondului &i ecofondului forestier$ precum &i resta'ilirii unor componente ale naturii a#1nd ca scop meninerea ec%ili'rului ecolo ic +!duri - parcele sau p!ri de parcele$ constituite ca unit!i amena(istice distincte /n care sunt amplasate suprafee e0perimentale pentru cercet!ri sil#ice de lun ! durat! Fe"er#aii peisa(istice /n care sunt cuprinse asociaii de #e etaie din cadrul fondului forestier prin care se urm!re&te conser#area naturii Aonumente ale naturii$ repre"ent1nd asociaii sau specii de plante &i animale pe cale de dispariie$ ar'ori seculari$ fenomene eolo ice unice$ precum &i locuri fosilifere de p!dure din cadrul fondului forestier +!duri seculare de #aloare deose'it!$ precum &i poriuni de p!dure constituite din specii forestiere rare Fe"er#aii semincere destinate producerii de semine forestiere &i conser#!rii enofondului forestier Tone de p!dure destinate ocrotirii unor specii rare din fauna indi en! sau coloni"at! +arcuri dendrolo ice &i ar'oretumuri

I).* II I I II II II II

1.8C 1.8< 1.8> 1.8M 1.8I 1.8H

1.8C 1.8K 1.8< 1.8> 1.8S 1.8M 1.8I 1.8H

48

TEMA 2.A. .

ELURI DE @OSPODRIRE (1 OR

1. +#$)& 7+ ;"46"75)&)+H %+#$)& 7+ 6)"0+1%&+, %+#$)& 7+ 6)"7$1%&+ 2. Z"-()+( '$-1%&"-(#5 ( 657$)&#"). Z"-()+( 4"1&(#-+1"-".&15 8. P)&-1&6&& 7+ ");(-&9()+( 4$*$-&05%&#") 7+ 6)"7$1%&+ (SUP . Dup! Fuc!reanu )1,;4 +# 7+ ;"46"75)&)+ 3 un model structural al pdurii sau al unui arboret, preconizat prin proiect i definit prin caracteristicele structurale ale acestora. =n condiiile sil#iculturii intensi#e$ funciile de producie &i cele de protecie se sta'ilesc pentru fiecare ar'oret /n parte. +entru fi0area lor$ amena(amentul ia /n considerare2 o'iecti#ele social-economice &i ecolo ice at1t cele locale &i re ionale$ c1t &i cele de interes naional$ actuale &i de perspecti#!@ condiiile staionale &i caracteristicile de 'a"! ale fiec!rui ar'oret@ criteriile de /ncadrare a ar'oretelor pe rupe$ su' rupe &i cate orii funcionale. A. S0(*&#&)+( %+#$)&#") 7+ ;"46"75)&)+ 6+-0)$ 657$)&#+ 1$ '$-1%&& 46+1&(#+ 7+ 6)"0+1%&+. +rimul tip )D-I* cuprinde cate oriile funcionale referitoare la ar'oretele destinate ocrotirii inte rale a naturii$ ele fiind destinate ocrotirii structurilor naturale. +!durile respecti#e sunt supuse regimului de ocrotire integral. Al doilea tip )D-II* se refer! la ar'oretele care din di#erse moti#e necesit! o ospod!rire deose'it!$ respecti# un regim special de conservare$ ele /ndeplinind funcii de protecie de o deose'it! importan!. Al treilea tip )D-III* rupea"! ar'oretele cu funcii speciale de protecie de mare importan!$ c!rora pe l1n ! funciile de protecie respecti#e$ definite prin criteriile de clasificare funcional! a ar'oretelor$ li se pot atri'ui /n secundar &i eluri de producie$ cu condiia ca acestea s! poat! fi atinse prin aplicarea unor tratamente foarte intensi#e. Al patrulea tip )D-IV* cuprinde ar'oretele destinate s! /ndeplineasc! funcii speciale de protecie de intensitate relati# redus!$ comparati# cu cea proprie ar'oretelor /ncadrate /n tipul III. =n consecin!$ se (ustific! atri'uirea /n secundar a unor eluri de producie compati'il! cu /ndeplinirea funciilor de protecie prioritare. Gelurile de protecie re"ult! c%iar din criteriile de clasificare funcional! a ar'oretelor respecti#e. Din cele pre"entate mai sus re"ult! c!@ 1 3 pentru ar'oretele /ncadrate /n tipurile I &i II$ destinate s! /ndeplineasc! /nalte funcii de protecie$ nu se oportun! fi0area unor eluri de producie$ acestea /ntr1nd /n incompati'ilitate cu funciile speciale de protecie atri'uite. =n ca"ul tipului II se admite recoltare de mas! lemnoas! numai prin lucr!ri speciale de conser#are &i /n ri(ire. 4 3 pentru ar'oretele /ncadrate /n tipul III$ armoni"area intereselor economice cu cele ecolo ice se poate reali"a cu condiia ospod!ririi p!durilor respecti#e /n codru r!din!rit sau /n codru c#asi r!din!rit. - 3 /n ca"ul ar'oretelor incluse /n tipul IV$ armoni"area elurilor de protecie cu cele de producie se reali"eau! prin respectarea uneia din urm!toarele condiii2 ospod!rirea lor /n codru r!din!rit$ aplicarea codrului re ulat sau c#asi r!din!rit cu eluri economice$ care s! solicite conducerea ar'oretelor &i a p!durii la #1rsta e0ploata'ilit!ii cu cicluri mari. 6. S0(*&#&)+( %+#$)&#") 7+ ;"46"75)&)+ 6+-0)$ 657$)&#+ 1$ '$-1%&& 7+ 6)"7$1%&+ 3& 6)"0+1%&+ ( pentru Fom1nia
4:

Dipul al cincilea )D-V* - se refer! la ar'oretele /ncadrate /n rupa p!durilor de producie &i protecie$ destinate s! produc! lemn de calitate superioar!. +entru acest el de producie #or fi a#ute /n #edere urm!toarele specii2 orun$ ste(ar pedunculat$ /rni! &i cer$ cire&$ paltin$ frasin$ tei$ salcie selecionat!. Dipul al &aselea )D-VI*. =n acest tip de cate orii funcionale se /ncadrea"! marea ma(oritate a p!durilor destinate s! /ndeplineasc! funcii de producie &i protecie. Su' raportul produciei de lemn$ /n #ederea fi0!rii elurilor de producie$ /ntr! /n anali"a urm!toarelor sortimente@ lemn pentru c%erestea$ lemn pentru construcii$ lemn de foc. La fi0area elului de producie este deci raional s! se cear! de la fiecare ar'oret ceea ce el poate ma0im oferi /n raport cu potenialul sil#oproducti# de care dispune. =n raport cu acest principiu este firesc ca ar'oretele de producti#itate superioar! &i mi(locie s! li se sta'ileasc!$ ca el de producie$ producerea de sortimente #aloroase &i de mari dimensiuni$ /n sc%im'$ pentru ar'oretele de producti#itate inferioar! &i mi(locie cel mai potri#it el de producie este lemnul pentru celulo"!$ construcii. Se reali"ea"! astfel o speciali"are a ar'oretelor /n producerea de sortimente #ariate /n raport cu o'iecti#ele economice &i potenialul sil#oproducti# de care acestea dispun. Din cele pre"entate$ re"ult! c! pentru sta'ilirea funciilor &i a elurilor )de producie &i protecie* pe ar'orete &i pe ansam'lul p!durii amena(amentul tre'uie s! ia /n considerare nu numai cerinele social-economice cuprinse /n planurile de stat$ cerinele locale de produse &i ser#icii ale p!durii$ dar &i potenialul sil#oproducti# &i ecoproducti# al ecosistemelor forestiere$ aplic1nd cu ri uro"itate &i /n interaciune ansam'lul de principii fundamentale ale amena(!rii p!durilor. 2. Z"-()+( '$-1%&"-(#5 ( 657$)&#"). Z"-()+( 4"1&(#-+1"-".&15 +rin "onarea funcional! a p!durilor se /nele e operaia de delimitare a suprafeelor de p!dure menite s! /ndeplineasc! diferite funcii de protecie &i producie. Aceast! "onare se e0ecut! odat! cu fi0area funciilor &i sta'ilirea elurilor pe ar'orete. =n scopuri &tiinifice &i practice se pot ela'ora "on!ri speciali"ate pe funcii2 %idrolo ice$ antiero"ionale$ climatice$ peisa istice$ pe rade de poluare$ pe clase de producti#itate. De fiecare dat! este indicat s! se foloseasc! clasific!ri ale ar'oretelor su' raportul potenialului de producie &i protecie al acestora. Conceputul de sil#icultur! cu eluri multiple o'li ! la reali"area de ecosisteme forestiere poli#alente care s! ofere concomitent &i pe termen nelimitat nu numai a#anta(e economice dar &i efecte de protecie &i social-culturale necesare meninerii &i amelior!rii calit!ii #ieii. 6a"ele actualului sistem naional al "on!rii funcionale utili"at /n procesul de amena(are a p!durilor /n F Aoldo#a au fost sta'ilite in urma unui studiu detaliat a /ncadr!rii funcionale fi0ate /n amena(amentul din anul 1,;8$ a sistemului de /ncadrare funcional! a p!durilor din Fom1nia &i racord!rii acestuia la acel aplicat p1n! la 1,,4 &i la specificul p!durilor F. Aoldo#a. Astfel$ iniial a fost oficiali"at sistemul rom1nesc de /ncadrare funcional! a p!durilor prin MK 117 din anul 1,,7. +rin acest sistem au fost instituionali"ate funciile protecti#e e0ercitate de #e etaia forestier!. La data respecti#!$ toate p!durile F. Aoldo#a erau de(a /ncadrate /n rupa I funcional! - p!duri cu funcii speciale de protecie. Aerit! s! fie e#ideniat faptul trecerii celor 17... %a de p!duri /ncadrate /n Krupa II 3 funcional! conform amena(amentului din 1,;8 /n cate oria I 3 funcional!. Ulterior sistemul "on!rii funcionale a fost actuali"at periodic$ efectuinduse &i modific!rile ce se impuneau /n urma propunerilor #enite din partea amena(i&tilor &i a speciali&tilor sil#ici din cadrul unit!ilor sil#ice teritoriale. Doate aceste modific!ri a#eau ca scop crearea de condiii optimale pentru o ospod!rire a p!durilor c1t mai difereniat! funcional$ &i care s! permit! /n cele din urm! optimi"area compo"iiei &i structurii ar'oretelor /n conformitate cu potenialul staional &i a funciilor atri'uite acestora. Odat! cu aplicarea normelor te%nice rom1ne&ti din 1,,4$ a fost introdus conceptul de tip funcional$ prin care se asocia"! fiec!rei cate orii funcionale unul sau mai multe tratamente recomandate$ f!c1ndu-se astfel mai u&or le !tura funcie 3 structur! 3 tratament de aplicat. Dipul funcional I este cel mai restricti# &i este predestinat re"er#aiilor supuse re imului de protecie a'solut! sau conser#are$ iar orice inter#enie /n ar'oretele /ncadrate /n astfel de cate orii funcionale este posi'il! doar cu acordul Inspectoratului ecolo ic &i Academiei de ?tiine a FA.
47

=n ar'oretele /ncadrate /n cate orii funcionale de tip II sunt permise numai lucr!ri de conser#are$ care /n funcie de condiiile efecti#e ale ar'oretului presupun e0tra erea a 1.-18 I din #olumul ar'oretului /n urma unei inter#enii. =n ar'oretele /ncadrate /n cate orii funcionale de tip III &i IV se aplic! tratamente ce conduc la crearea unor structuri pluriene$ relati# pluriene &i relati# ec%iene. C")+46"-7+-%( ,-0)+ 0&6$#$& '$-1%&"-(# 3& #$1)5)&#+ 4&#!"0+>-&1+ 6+).&4+ Dipul Krupa Dratamentul aplicat &i structura el ce tre'uie reali"at! funcional Nici o inter#enie nu este permis! f!r! acordul forurilor academice ce supra#e %ea"! respectarea re imului de conser#are I deose'it!$ impus prin le e /n re"er#aiile &tiinifice &i /n parcurile naionale D!ieri de conser#are 3 se reali"ea"! structuri c1t mai apropiate de cele naturale@ scopul principale este meninere II I #e etaiei forestiere$ nu o'inerea de 'eneficii prin recoltarea acesteia III Dratamentul c#asi r!din!rit &i r!din!rit@ structuri pluriene sau relati# pluriene IV Dratamente cu re enerare su' ad!post structuri ec%iene sau relati# ec%iene V$VI II Dratamente cu t!ieri unice sau c%iar cr1n 3 structuri ec%iene

8. P)&-1&6&& 7+ ");(-&9()+( 4$*$-&05%&#") 7+ 6)"7$1%&+ (SUP .


Unit!ile de producie sau de protecie )ocol sil#ic*$ /n funcie de necesit!i se /mpart$ din punct de #edere amena(istic$ /n su'unit!i )SU+*. Aceast! /mp!rire se face c1nd /n interiorul unit!ilor lor sunt poriuni de p!dure rupate sau dispersate$ /n care este necesar &i (ustificat$ su' raport ecolo ic$ economic sau social$ s! se aplice un re im de ospod!rire diferit de cel al celorlalte poriuni de p!dure. Constituirea su'unit!ilor se face la a#i"area temei de proiectare &i la a#i"area soluiilor amena(istice. Su'unit!i de amena(ament se #or constitui /n ca"ul c1nd se impune2 - adoptarea unor eluri de producie diferite )lemn pentru furnire$ lemn de re"onan!$ lemn pentru celulo"! etc.* care determin! cicluri distincte )cu diferene mai mari de 48 I*@ - sta'ilirea unor eluri de protecie care necesit! ospod!rirea lor aparte@ - ale erea unor regimuri de gospodrire tranant diferite= codru re ulat$ cr1n etc.@ - ocrotirea unor pduri /n sistemul re"er#aiilor )re"er#aii &tiinifice$ re"er#aii naturale$ re"er#aii peisa istice*@ - conservarea pdurilor pentru care nu este admis! sau posi'il! recoltarea de mas! lemnoas!. Suprafaa minim! a unei su'unit!i este$ de re ul!$ de2 -.. %a la codru re ulat )inclusi# codru c#asi r!din!rit*@ 18. %a la codru r!din!rit@ 1.. %a la cr1n $ inclusi# la culturile de plopi euramericani &i s!lcii selecionate. =n ca"uri 'ine (ustificate se pot constitui &i su'unit!i de /ntinderi mai mici. Constituirea de su'unit!i se #a face cu respectarea criteriilor de mai sus$ e#it1ndu-se f!r!miarea prea mare /n situaiile /n care nu se impun 'a"e de amena(are diferite. +!durile supuse re imului de ocrotire &i conser#are deose'it!$ inclusi# re"er#aiile seminolo ice$ se #or constitui /n su'unit!i distincte$ indiferent de suprafaa lor.

4;

TEMA C. - OR@ANIZAREA PDURILOR DIN PUNCT DE VEDERE TERITORIAL. (1 OR 1. 2. 8. T)$6$)& 7+ 657$)+. S&40+.$# 7+ 6()1+#+, #&-&& 6()1+#()+ 3& 4$*6()1+#()+. C)&0+)&& 7+ 4+6()()+ ( 4$*6()1+#+#"). P)&-1&6&$# ");(-&95)&& ,-0)+6)&-7+)&#") 3& "1"(#+#"). M"7$# 4+6()5)&& #") ,- -(0$)5.

1. T)$6$)& 7+ 657$)+. S&40+.$# 7+ 6()1+#+, #&-&& 6()1+#()+ 3& 4$*6()1+#()+. +rin 657$)+ se /nele e un tip de vegetaie situat pe o ntindere apreciabil, caracterizat prin prezena str$ns a arborilor astfel nc$t ntre ei i mediul nconjurtor au loc influene reciproce care determin n spaiul respectiv condiii de via specifice. Aceast! noiune este destul de lar ! &i poate face referire deopotri#! la un masi# forestier$ Rp!dureC$ trup de p!dure sau ar'oret$ de&i acestea$ /n m!sura /n care repre"int! p!ri de p!dure deose'ite prin natura lor$ sunt di#i"iuni sau unit!i teritoriale naturale ale p!durii. Ca sistem de /mp!rire /ns!$ sistemul natural nu corespunde ne#oilor ospod!re&ti. De aceea s-au format di#i"iuni teritoriale$ determinate fie de ne#oile administrati#e$ fie de necesit!ile or ani"!rii &i conducerii procesului de producie. +entru ara noastr sub raport te"nic i administrativ sunt caracteristice ca uniti teritoriale 2 /ntreprindere sil#ic! )=S* sau ocolul sil#ic )O.S.*$ su'unitatea produciePprotecie )SU+* fiind parte component! a ocolului sil#ic /n dependen! de tipul de cate orie funcional!. U-&0(0+( 7+ 6)"7$1%&+ )U+* fiind ocolul sil#ic - este o parte a /ntreprinderii pentru care se re lementea"! procesul de producie sau de protecie forestier!.
Dac! /n unitatea de producie e0ist! ar'orete care tre'uie s! ai'! un re im de ospod!rire diferit acestea se rupea"! /n su'unit!i de producie )SU+*. La noi /n ar! ocolul sil#ic constituie o sin ur! unitate de producie /n 'a"a faptului c! toate ar'oretele se ospod!resc /n re im codru.

=n practic! $-&0(0+( (.+-(/&40&15 este o su'di#i"iune a unit!ii de producie /n care se aplic! te%nolo iile sil#ote%nice. <ste #or'a parcel, suprafa! de ordinul %ectarelor sau "ecilor de %ectare$ m!r inite Ia dealuri &i la munte de limite naturale )#!i$ culmi*$ iar la c1mpie de limite artificiale )drumuri$ linii desc%ise /n ar'oret*. <ste #or'a &i de subparcel, cu acela&i ordin de m!rime$ care repre"int! o su'di#i"iune a parcelei$ omo en! din punct de
#edere al 'ioceno"ei &i ar'oretului$ /n ca"ul c1nd parcela nu este uniform! din aceste puncte de #edere. +arcela se notea"! cu cifre ara'e )1$ 4$ ... $ 4.$ etc.* iar su'parcel! poart! num!rul parcelei &i o liter! de ordine )48 A$ 48 6$ etc*.

T)$6$# 7+ 657$)+ - un sector de p!dure independent de num!rul unit!ilor &i su'unit!ilor de producie ce include parcele /ntre i &i are denumire proprie Conform Cadastrului funciar eneral la .1..1.4.1.$ fondul forestier naional ocup! suprafaa de 77:$.1 mii %a )11$,I din teritoriul !rii*$ inclusi# suprafaa acoperit! cu p!duri -:8$,1 mii %a )1.$7I din teritoriul !rii*. Date 4..7 Concomitent$ Fepu'lica Aoldo#a mai dispune de 7,$. mii %a #e etaie forestier! din afara fondului forestier )-.$8 mii %a perdele forestiere de protecie &i 1;$8 mii %a plantaii de ar'ori &i ar'u&ti*$ care de asemenea contri'uie su'stanial la meninerea ec%ili'rului ecolo ic. Autorit!ile sil#ice de stat estionea"! -:1$,; mii %a sau ;1$4I din fondul forestier$ inclusi# p!duri 3 -1;$: mii %a. Festul terenurilor fondului forestier )77$1 mii %a sau 1.$,I* se afl! /n estiunea prim!riilor &i altor dein!tori funciari$ inclusi# .$7 mii %a p!duri se afl! /n proprietate pri#at! )ta'elul 1*. S$6)('(%( 3& 40)$10$)( '"-7$#$& '")+40&+) -(%&"-(# 1"-'"). C(7(40)$#$& '$-1&() ;+-+)(# #( G1.G1.2GG:
N). 7I" C(0+;")&&#+ 7+ 7+%&-50")& S$6)('(%( 0"0(#5, .&& >(I6"-7+)+(, S$6)('(%( (1"6+)&05 1$ 657$)&I6"-7+)+(, D
4,

D 1. 4. -. 7. >ondul forestier estionat de or anele sil#ice de stat >ondul forestier proprietate pu'lic! de stat estionat de alte ministere &i departamente >ondul forestier proprietate pu'lic! a unit!ilor administrati#-teritoriale )prim!riile* >ondul forestier proprietate pri#at! T,T-./ -8,$- P ;,$1 ,$4P4$-7$8P ;$8 .$7P .$1 )0(,) -1;$: P ;7$, ,$4P 4$8 -7$8P ,$8 .$7P .$1 (0%,1

+!durile Fepu'licii Aoldo#a sunt amplasate ma(oritar /n "ona de centru a !rii )8;I din suprafaa total! a p!durilor* care su' aspect istoric este denumit! &i "ona codrilor moldo#ene&ti. R+6()0&9()+( 46(%&(#5 ( 657$)&#") R. M"#7"!( 6+ 9"-+ ;+";)('&1+
Tonele eo rafice NOFD C<NDFU SUD Suprafaa total! a "onei$ mii %a 117,$7 177;$; 7;:$, Suprafaa acoperit! cu p!duri$ mii %a ,4$, 4.,$7 :.$7 +rocentul de /mp!durire$ I ;$1 17$8 7$7 Num!rul de locuitori$ mii 141-$7 47,;$7 :--$8 Suprafaa de p!duri re#enit! la 1 locuitor$ %a .$.; .$.; .$1., Volumul total al masei lemnoase$ mii m11,:1$7 4:.8:$1 747;$8 Volumul masei lemnoase re#enite la 1 locuitor$ m,$, 1.$7 11$8

Nr. dPo 1. 4. -.

Dotal pe ar!2

--;8$1

-:4$7

1.$7

7-78$-

.$.;

784,.$.

1.$7

=n compo"iia p!durilor Fepu'licii Aoldo#a predomin! speciile de foioase ),7$;, procente*$ inclusi# c#ercineele 3 17-$; mii %a )-,$:I*$ fr!sinetele 3 1:$: mii %a )7$:I*$ c!rpinetele 3 ,$7 mii %a )4$:I*$ salc1metele 3 1-1$. mii %a )-:$1I*$ plopi&urile 3 8$7 mii %a )1$:I* etc.. F!&inoasele sunt pre"ente doar /n proporie de 4$1I. Drupurile de p!dure sunt reparti"ate pe ocoale sil#ice. Dripurile de p!dure mari f!r! a fi fra enentate pot fi ospod!rite de mai multe /ntreprinderi sil#ice. Suprafaa =SS este /ntre 7$4 mii %a )Aanta - V* 3 -7 mii %a )M/nce&ti - Sil#a* . Suprafaa ocoalelor este cuprins! /n limitele 4...-:... %a. +entru ocoalele cu profil cine etic se admit limitele de 7-; mii %a. =n ca"ul or ani"!rii &i reconstituirii de ocoale$ unit!ile de producie &i protecie sau cele speciale de protecie nu tre'uie scindate. =mp!rirea ocoalelor sil#ice /n unit!i administrati#e )'ri !"i* se #a face astfel /nc1t acestea s! fie comod /n coordonarea lucr!rilor sil#ice$ cantoanele se #or delimita dup! #olumul lucr!rilor sil#ice$ dispersarea trupurilor &i dificult!ii pri#itor la pa"a fondului forestier. Ocolul sil#ic tre'uie s! ospod!reasc! toate p!durile de stat e0istente /n teritoriul dat. Criteriul de 'a"! pentru constituirea ocolului r!m1ne cel teritorial. A&adar unit!ile de producie &i protecie$ ca &i cele speciale de protecie cuprind p!duri situate /ntr-un cadru eo rafic 'ine determinat@ ele au m!rimi sta'ilite con#enional prin norme te%nice pentru amena(area p!durilor. R+6()0&%&( 657$)&#") R. M"#7"!( 6+ 6)&-1&6(#+ '").(%&$-& '")+40&+)+
-.

D+-$.&)+( N). '").(%&$-&#") 7I" '")+40&+)+ 1. 4 -. 7. 8.. :. C#ercinee Salc1mete >r!sinete C!rpinete +lopi&uri Alte specii T"0(#J

S$6)('(%(, .&& >( -& 2oioase 17-$; 1-1$. 1:$: ,$7 8$7

P"-7+)+(, D -,$: -:$1 7$: 4$: 1$:

S&40+.$# 7+ 6()1+#+, #&-&& 6()1+#()+ 3& 4$*6()1+#+ =n cadrul or ani"!rii teritoriale a p!durilor$ /mp!rirea /n parcele deine un rol important.

7;$8 1-$7 8AA,G FE,F 3& R'inoase 7. +inete 7$7 4$1 T"0(#J E,E 2,1 Total "eneral/ (0%,1 100 A!rimea parcelei depinde /n dependen! de cate oria lucr!rilor de amena(area p!durilor$ cu c1t cate oria lucr!rilor de amena(area p!durilor este mai superioar! cu at1t suprafaa medie a parcelei scade. C)&0+)&& 7+ ,-1(7)()+( #$1)5)&#") 7+ (.+-(/()+( 657$)&#") ,- 1(0+;")&& Indicii dendrometrici Dimensiunile parcelelor$ Qm Suprafaa parcelei$ %a Suprafaa medie a su'parcelei$ %a +lantaii$ ar'orete preioase Derenuri afectate Ar'orete e0ploata'ile /n ar'orete nee0ploata'ile sau plantaii Valoarea indicelor conform cate oriilor de amena(are Ia I II III IV .$8 0 1 0 .$8 1 0 1 404 707 .$8 101 104 407 4 0; 8. 3 1.. 3 7.. 3 48 1:.. 1.. 4.. ;.. 1-4 --8 : -18 1: - -8 -: -;. .$1 .$1 .$1 .$: .$1 .$1 .$1 .$: .$1 .$8 1 1.

-1

P()1+#( - suprafa de teren bine delimitat fie prin forma de relief , fie prin linii artificiale cu caracter permanent %drumuri, ci ferate, linii desc"ise&, servind ca unitate de organizare a teritoriului independent de categoria i folosina , de structura i funcia i funcia arboretului . Sistemul de /mp!rire a p!durii /n parcele poart! denumirea de parcelar. =mp!rirea p!durii /n parcele se reali"ea"! prin fi0area &i desc%iderea liniilor parcelare. Acestea au roluri multiple$ ser#ind pentru orientarea la teren &i pe %art!$ studierea &i amena(area p!durii$ colectarea lemnului$ efectuarea cu u&urin! a lucr!rilor sil#ice$ practicarea #1n!torii$ i"olarea unor e#entuale incendii. Dimensiunile lor sunt sta'ilite potri#it normelor te%nice pentru amena(area p!durilor )mediu 8. %a*. O condiie esenial! pentru reali"area unui /nalt ni#el al ospod!riei sil#ice este pstrarea nesc"imbat a sistemului parcelar, inclusi# a numerot!rii parcelelor &i 'ornelor. S$*6()1+#( - o poriune de pdure care dup caracteristicile ei se deosebete distinct de cele din jur, av$nd un potenial silvoproductiv i ecoprotectiv determinat de staiunea n care se afl, biocenoza dat put$nd ndeplini funcii deosebite de cele atribuite poriunilor de pdure vecine i constituind n consecin, obiect independent de gospodrie. Astfel definit!$ noiunea de su'parcel! se apropie de conceptul de ar'oret$ cu deose'irea c! su'parcela este o noiune amena(istic!$ iar ar'oretul repre"int! un concept ecolo ico-sil#icultural. Ar'oretul$ /neles ca ecosistem$ este omo en din punct de #edere staional &i 'io enotic$ constat1nd astfel un criteriu esenial pentru delimitarea su'parcelelor. +entru o corect! delimitare a su'parcelelor se impune studierea atent! a celor dou! componente ale ecosistemului2 'iotopul &i 'ioceno"a. =n practic! se includ uneori /n aceea&i su'parcel! mai multe ar'orete$ care dup! caracteristicile lor staionale &i structurale nu se deose'esc esenial /ntre ele. Se creea"! astfel mai mult! independen! fiec!rei su'parcele fa! de su'parcelele #ecine. Din acest punct de #edere su'parcela este o noiune mai cuprin"!toare dec1t noiunea de ar'oret$ /n aceea&i su'parcel! se pot deci include mai multe ar'orete$ cu condiia c! deose'irile dintre ele s! nu dep!&easc! anumite tolerane sta'ilite con#enional prin norme te%nice pentru amena(area p!durilor. 2. C)&0+)&& 7+ 4+6()()+ ( 4$*6()1+#+#"). Criteriile de constituire a su'parcelei s/nt urm!toarele2 a* s! fie format! dintr-o sin ur! unitate de ecosistem sau staional!$ a c!rei omo enitate s! fie mai mare sau ec%i#alent! cu cea a tipului de staiune$ de p!dure sau de ecosistem. Dup! acest principiu se #or delimita su'parcele /n toate situaiile /n care se modific! tipul enetic de sol$ tipul de staiune$ tipul de p!dure sau tipul de ecosistem@ '* se #or delimita su'parcele dup! criteriul staional /n situaiile /n care se modific! substratul litologic )apariia de pietri&uri$ nisipuri &.a.*$ nclinarea terenului$ /ndeose'i atunci c/nd aceasta de#ine o condiie de includere a ar'oretelor /n re im de conser#are )peste -8 .$ pe pietri&uri 3 peste -..*$ etajul de vegetaie, regimul "idric, condiiile climatice )"one #/ntuite$ !uri de er*$ ori c/nd apar "one cu st/nc!rii$ s!raturi$ ero"iuni$ alunec!ri etc. c* s! conin! un ar'oret care pe toat! /ntinderea lui s! pre"inte2 o structur! de acela&i tip )ec%ien$ relati# ec%ien$ relati# plurien sau plurien*@ aceea&i compo"iie )proporia speciei principale sau ma(oritare s! nu #arie"e /n limite mai lar i de 4 unit!i pe o /ntindere de minimum 4 %a*@ #1rsta medie s! nu difere cu mai mult de 4. ani la codru re ulat &i 8 ani la cr/n &i plopi euramericani@ o sin ur! cate orie de producti#itate@ cel mult dou! clase de calitate@ aceea&i consisten! cu #ariaii de cel mult 4 "ecimi$ dar s! necesite acelas tip de lucr!ri sil#oculturale@ acela&i mod de re enerare$ iar dac! aceasta este mi0t!$ num!rul e0emplarelor de aceea&i pro#enien! s! nu difere cu mai mult de
-4

-.I pe o suprafa! de minimum 1 %a@ cel mult 4 rade de #!t!mare$ /n raport cu di#er&i factori d!un!tori )incendii$ #/nt$ "!pad!$ #/nat$ emanaii industriale noci#e$ uscare a ar'oretului etc.*@ s! ai'! aceea&i folosin! sau aceea&i funcie prioritar! )C>*. 8. P)&-1&6&$# ");(-&95)&& ,-0)+6)&-7+)&#") 3& "1"(#+#"). M"7$# 4+6()5)&& #") ,- -(0$)5.

--

TEMA 8.E. - DESCRIEREA ARBORETELOR. PRINCIPIUL OPTIMIZRII POLICRITERIALE A STRUCTURII ARBORETELOR. (2 ORE
1. 2. 8. I-7&1&& 7+ 40)$10$)5 ( 657$)&& D+41)&+)+( ()*")+0+#") P)&-1&6&$# "60&.&95)&& 6"#&1)&0+)&(#+ ( 40)$10$)&& ()*")+0+#")

1. I-7&1&& 7+ 40)$10$)5 ( 657$)&& S0)$10$)( ")&9"-0(#5 ? modul de distribuie pe suprafa a populaiilor de plante, sinuziilor sau microfitocenozelor. Structura ori"ontal! poate fi omojen c1nd populaiile sunt distri'uite mai mult sau mai puin uniform pe suprafa!$ sau %etero(en!$ c1nd distri'uia este de alt! natur!. S0)$10$)( !+)0&1(#5 ? modul de aezare pe straturi a fitopopulaiilor i, eventual pe subuniti de straturi. Structura #ertical! este discontinu c1nd straturile sunt 'ine difereniate sau continu$ c1nd stratificarea nu este e#ident! &i se reali"ea"! o /ntrep!trundere a structurilor. Din caracteristicele structurale orizontale a ar'oretelor putem meniona 2 compo"iia$ amestecul$ pro#ienena$ consistena$ #italitatea $ diametru. Din caracteristicele structurale verticale a ar'oretelor putem meniona 2 eta(are$ structura$ /n!limea$ #1rsta. 2. D+41)&+)+( ()*")+0+#"). =n termeni amena(istici$ arboretul este definit ca o poriune de p!dure distinct! cu aspect unitar su' raportul condiiilor staionale &i de #e etaie$ suficient de mare pentru a putea forma o'iect independent de ospod!rire@ din punct de #edere ecolo ic$ el constituie un ecosistem$ care este or ani"at &i funcionea"! dup! principii ci'ernetice. +rocesul de conducere a fiec!rui ar'oret la starea optim! presupune /n primul r1nd cunoa&terea st!rii reale$ a#1nd /n #edere at1t staiunea$ c1t &i 'ioceno"a. =n practic! aceast! caracteri"are se reali"ea"! /n cadrul descrierii unitii amenajistice. Scopul ei este cunoa&terea ar'oretelor /n #ederea planific!rii m!surilor necesare normali"!rii structurii lor$ respeti# a aciunilor menite s! pun! /n #aloare potenialul sil#oproducti# &i ecoproducti# al acestora$ in1nd seama de o'iecti#ele social-economice$ /n condiiile respect!rii principiului continuit!ii &i a celui ecolo ic. Se reali"ea"! astfel o planificare individual, pe arborete. La ni#elul actual de dotare te%nic! &i al posi'ilit!ilor de reali"are$ descrierea ar'oretului se limitea"! la un num!r

-7

Suprafaa su'parcelei 1 4 7 8 :-7 ;-1. 11-18

Num!rul +.+. /n dependen! de consisten! .$--.$88 .$:-.$; .$,-1$. : 7 4 7 8 ; : 7 , 7 8 1. ; : 14 , 7 17 1. ; 18 11 ,

relati# restr1ns de caracteristici$ dar care se #a ma(ora treptat pe m!sura cre&terii e0i enelor &i a dot!rii. Descrierile parcelare se fac /n urma descrierilor primare pe piee de pro'! ca /n urma prelucr!rii lor sinteti"!m descrierea ar'oretului /ntre dintr-o su'parcel!. Num!rul pieelor de pro'! depinde de suprafaa &i structura ar'oretului. =n ta'elul sun pre"entate num!rul pieelor de pro'! /n dependen! de caracteristicele ar'oretului din su'parcel!.

Datele sintetice pe su'parcel! se /nre istrea"! /n fia unitii amenajistice, care /mpreun! cu cele referitoare la descrierea profilelor de sol &i la in#entarieri$ constituie documentele surs! ale sistemului informatic al amena(!rii p!durilor. +e l1n ! datele cu caracter eneral se /nre istrea"! datele pri#ind staiunea, biocenoza, lucrrile executate i cele necesare. =n 'a"a tuturor acestor informaii de teren prelucrate electronic$ a datelor din literatur! &i studiilor menionate mai sus$ inclusi# a amena(amentelor anterioare se ela'orea"! sinte"a de ansam'lu pentru caracteri"area dinamicii ecosistemelor forestiere din cadrul unit!ii de ospod!rire &i al ocolului dat. Aceast! sinte"! cuprinde e#idene statistice$ caracteri"!ri sintetice$ dia no"e$ precum &i m!suri de ospod!rire corespun"!toare condiiilor ecolo ice date &i funciilor atri'uite fiec!rui ar'oret &i p!durii /n ansam'lul ei. =n acest studiu de sinte"! referitor la descrierea staiunii$ se preci"ea"! caracteristicile eomorfolo ice$ climatice$ %idrolo ice$ pedolo ice$ tipurile de soluri &i tipurile de staiune. =n pri#ina descrierii 'ioceno"ei se fac referiri sintetice pri#ind@ speciile componente$ distri'uia &i modul lor de de"#oltare /n raport cu re imul de ospod!rire &i condiiile naturale@ cu preci"area /n#!!mintelor ce se desprind pentru #iitor$ tipurile de p!dure &i tipurile de ecosisteme$ re imul de ospod!rire din trecut &i influenele acestuia asupra st!rii p!durilor$ efectele diferiilor a eni #!t!m!tori de natur! climatic!$ #e etal!$ animal! sau antropic!$ caracteristicile fondului de producie lemnos$ /nsu&irile ecoprotecti#e ale #e etaiei lemnoase$ m!suri ce se impun pentru normali"area structurii ar'oretelor !i a p!durii. La ela'orarea acestui studiu se iau /n considerare$ pe l1n ! informaiile menionate mai sus$ lucr!rile de cercetare &i proiectare e0ecutate /n teritoriul dat$ studiile de sinte"! referitoare la diferite aspecte ale ospod!ririi p!durilor$ %!rile eolo ice$ %!rile pedolo ice$ clasific!rile oficiali"ate pri#ind solurile &i staiunile$ tipurile de flor! indicatoare Feali"area practic! a studiului se face dup! recomand!rile cuprinse -ormele te"nice pentru amenajarea pdurilor. 8. P)&-1&6&$# "60&.&95)&& 6"#&1)&0+)&(#+ ( 40)$10$)&& ()*")+0+#") +!durea amena(at!$ de#enind sistem 'iosocioeconomic$ este c%emat! s! /ndeplineasc! funcii multiple social-economice &i ecolo ice impuse de om. =n consecin!$ ar'oretele &i p!durea /n ansam'lul ei tre'uie /n a&a fel structurat!$ /nc1t eficacitatea funcional! a ei s! fie ma0im!. Criteriile de optimi"are #or fi orientate /n dou! direcii principale2 I 3 scopuri economice )producerea sortimentelor lemnoase &i nelemnoase conform cerinelor societ!ii /n limita sta'ilit!ii ecosistemului forestier* II 3 ecolo ice )protecia apelor$ protecia terenului &i solului$ protecia contra factorilor climatici pertur'!tori &i poluani$ de recreare &i conser#area enofondului &i ecofondului forestier* In acest scop$ mai /nt1i$ tre'uie sta'ilit criteriile de optimizare$ care poate fi simpli sau comple0e. /n primul ca" optimi"area #a fi unicriterial$ /n al doilea policriterial. Ault timp teoria &i practica amena(!rii p!durilor a urm!rit optimi"are structurii ar'oretelor &i a p!durii dup! criterii unilaterale$ referitoare doar la o am! restr1ns! de sortimente lemnoase$ f!r! s! impun! restricii se#ere in pri#ina sta'ilit!ii &i re"istenei ar'oretului &i a p!durii. Astfel de-a lun ul a dou! secole de amena(area p!durilor &i aplicare practic! a amena(amentelor respecti#e$ /n <uropa Central! s-a a(uns la o destructurare
-8

masi#! a p!durilor naturale$ cu toate consecinele ecolo ice &i social-economice &i$ implicit$ funciile atri'uite p!durilor s-au amplificat &i di#ersificat. A ap!rut astfel o neconcordan! e#ident! /ntre modul cum s1nt structurate actualele ar'orete &i funciile pe care acestea tre'uie s! le /ndeplineasc!. At1t pe plan mondial c1t &i /n ara noastr! se manifest! o tendin! de /ndrumare a structurii ar'oretelor spre structuri de tip natural &i c#asinatural$ aciune (ustificat! din considerente ecolo ice &i /n ultima anali"!$ con#ena'il! &i su' raport economic. Se #a a#ea /n #edere c! re#enirea la ecosisteme care s! posede structuri identice celor naturale nu este /ntotdeauna posi'il!$ prin faptul c! /ntre timp$ s-au modificat /ns!&i$ condiiile naturale$ respecti# 'iotopul. De aceia$ /n cadrul reconstruciilor ecolo ice se acord! prioritate conceptului de structur! natural-potenial!$ care urm!re&te reali"area de ar'orete cu structuri c1t mai aproape de cele naturale$ pe m!sura potenialului staional modificat. +e de alt! parte$ cu e0cepia p!durilor destinate ocrotirii inte rale a naturii nici nu este necesar! &i posi'il! reali"area de ar'orete cu structuri dup! modelul nemodificat al celor naturale$ #ir ine. =ns!&i ecolo ia admite a'ateri de la structurile naturale /n limitele capacit!ii de suport a ecosistemelor forestiere$ l!s1nd suficient! li'ertate pentru opiuni 'a"ate pe criterii social-economice. Accentul se pune pe cunoa&terea le ilor naturii /n scopuri social-economice$ pentru a nu aciona /mpotri#a lor$ ci /n consens cu ele. Ar'oretul ecosistemic tinde spre structuri optim di#ersificate dotate cu o ma0im! sta'ilitate ecolo ic!. :aximul stabilitii i maximul eficacitii funcionale nu se afl n legtur direct cu valoarea maxim a diversitii structurale, exist$nd un optim al acesteia. #-a demonstrat astfel c arboretele de tip natural i cvasinatural, pluriene, amestecate cu subetaj i subarboret, n care este prezent ntreaga diversitate a florei i faunei de pdure n proporii optime potrivite staiunii, s$nt de maxim stabilitate i polivalente sub raport social-economic, put$nd ! n consecin-ndeplini funcii multiple n condiii de maxim eficacitate. Dre'uie de preci"at /ns! c! in condiiile p!durilor cu funcii multiple$ optimi"area structurii ar'oretelor nu se poate limita doar la /m'in!ri (udicioase de ar'ori de diferite specii$ forme &i m!rimi. Aciunea #a tre'ui e0tins! asupra /ntre ii structuri ecolo ice a ar'oretului$ lu1nd /n considerare su'ar'oretul$ p!tura er'acee$ fauna suprateran!$ fauna din sol etc. De pild!$ lipsa su'ar'oretului /n ar'oretele de ste(ari atra e dup! sine a'sena ornitofaunei$ iar ine0istena acesteia determin! ra#e de"ec%ili're trofice$ /nsoite de deterior!ri ale st!rii de s!n!tate a ecosistemelor forestiere respecti#e$ fa#ori"1nd producerea sau amplificarea unor fenomene de uscare anormal!. Optimi"area stricturii pe ar'orete nu poate fi reali"at! independent de o'iecti#ele ce se impun ansam'lului din care ele fac parte$ respecti# p!durii ce se amena(ea"!$ ceea ce re"ult! din /ns!&i principiului inte rit!ii.

-:

TEMA :.B. - EFICACITATEA FUNCIONAL A ARBORETELOR N RAPORT CU STRUCTURA LOR DUP MODUL DE RE@ENERARE I COMPOZIIA ARBORETELOR. SELECTAREA SPECIILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL EFICACITII FUNCIONALE. (2 ORE 1. E'&1(1&0(0+( '$-1%&"-(#5 ( ()*")+0+#") ,- )(6")0 1$ 40)$10$)( 7$65 ."7$# 7+ )+;+-+)()+ 2. C".6"9&%&( 3& +'&1(1&0(0+( '$-1%&"-(#5 ( ()*")+0+#"). 8. C)&0+)&& 7+ (#+;()+ ( 46+1&&#") 7&- 6$-10 7+ !+7+)+ (# +'&1(1&05%&& '$-1%&"-(#+. P)&- >"05),)+( K+#4&-L& 1 7&- 1FF8 ($ '"40 40(*&#&0+ 1)&0+)&&#+ 7+ ;+40&"-()+ 7$)(*&#5 ( 657$)&#") +$)"6+-+. Dup! pro#ienen! ar'oretele pot fi2 din s!m1n!$ l!star sau dra(oni. Structura ar'oretelor dup! modul de re enerare a ar'orilor influenea"! esenial asupra eficacit!ii funcionale a ecosistemelor forestiere$ at1t su' raport 'ioproducti#$ c1t &i ecoprotecti#. Conform datelor istorice$ teritoriul F. Aoldo#a$ doar cu dou! secole /n urm!$ era ocupat de p!duri /n proporie de peste -.I. <#oluia suprafeei acestora p1n! la /nceputul anilor 4. ai secolului 55 a fost /n descre&tere continu!. Astfel$ /n anii 1;14-1,1; suprafaa acoperit! cu #e etaie forestier! s-a mic&orat de peste 4 ori. Acest proces a fost practic stopat doar odat! cu naionali"area ma(orit!ii p!durilor dup! intrarea /n 1,1; a pro#inciei istorice 6asara'ia /n componena Fom1niei. =ns!$ sporirea suprafeelor de p!duri a demarat /n special /n perioada post'elic!$ dup! anul 1,78$ c1nd su' scopurile respecti#e au fost alocate "eci de mii de %ectare de terenuri de radate$ impractica'ile folosinelor a ricole. Astfel$ /n ultimii 8. ani$ suprafaa culturilor sil#ice a constituit 81CCFF >(, dintre care c+ercineele repre"int! 01011 4a sau 1,$7 I$ salc5metele 6 1(7870 4a sau 7-$, I$ nucetele 9 (*7** 4a sau 11$I$ plopi'urile 9 11077 4a sau -$7 I$ coni$erele 9 %%0(8 4a sau 7$1 I &i altele )frasin$ tei$ paltin$ &.a.* 9 )0*%0 4a sau 17$, I. Ca re"ultat$ se constat! o cre&tere semnificati#! a proporie salc1mului de la . I /n 1,48 la 14$4 I /n 1,87 &i -:$1 I /n 4..7. De asemenea se constat! &i o cre&tere a suprafeei /mp!durite cu c#ercinee de la 1.,$1 mii %a /n 1,48 la 114$7 mii %a /n 1,87 &i 17-$; mii %a /n 4..7. Dotodat!$ de&i suprafaa ste(!retelor /n aceast! perioad! a crescut cu -7$7 mii %a$ proporia acestora s-a redus de la 87 I /n 1,48 la -,$: I /n 4..7$ adic! cu 17$7 I. Cu toat! aceast! cre&tere su'stanial! a fondului forestier naional este stopat! de uscarea p!durilor de foioase. Una din cele mai importante pro'leme cu care se confrunt! /n ultimele decenii sectorul forestier al F. Aoldo#a$ este cea ce ine de intensificarea procesului de uscare /n mas! a p!durilor de foioase$ /ndeose'i a orunetelor &i a ste(!retelor de ste(ar pedunculat &i ste(ar pufos. Uscarea ste(!retelor &i a orunetelor din F. Aoldo#a este re"ultatul reducerii re"istenei 'iolo ice a acestor ceno"e pro#ocate de un comple0 de factori care acionea"! /n str1ns! le !tur!$ concordan! &i interdependen!. Amplificarea procesului de uscare a ste(!retelor care rele#! o sc!dere a re"istenei 'iolo ice a acestora$ se reflect! /n mod direct &i asupra calit!ii &i cantit!ii masei lemnoase. =n urma cercet!rilor efectuate s-a constatat$ c! producti#itatea ste(!retelor din F. Aoldo#a este de 1- 4 ori mai sc!"ut! dec1t ste(!retele din re iunile limitrofe ale Ucrainei )re iunea Vinia &i Odessa*. Cau"a principal! ce a influenat su'stanial de radarea st!rii de s!n!tate a c#ercineelor$ se consider! a fi ospod!rirea /n re im de cr1n a acestora pe parcursul secolelor 5I5-55$ ceea ce a re"ultat /n present$ pro#eniena #e etati#! din l!stari a lor$ /n proporie de peste ;. I. Conform amena(amentului sil#ic din 1,;8$ ma(oritatea p!durilor )1::$; mii %a sau 8:$:I* sunt pro#enite din l!stari )c#ercineele care ocup! 7-$4 I din suprafaa total! &i care repre"int! comunitatea forestier! principal! a fondului forestier$ sunt pro#enite din l!stari /n proporie de peste ;. I *$ iar 11- mii %a sau 74 I din p!duri nu corespund condiiilor staionale. Dintre aceste p!duri$ ,8I sunt repre"entate de specii de esen! tare$ dintre care salc1mul constituie 84I$ frasinul 3 18I$ carpenul 3 ;I$ ste(arii 3 ; I &i alte specii 17 I$ iar 8I de esen! moale )-$8 mii %a*$ coniferele - 7 mii %a &i ar'u&tii 3 .$, mii %a. De asemenea$ conform amena(amentului din 1,;8$circa 4I din ar'orete au consistena su' .$7$ iar /n perioada dintre
-7

amena(amentele 1,78 &i 1,;8 au fost trecute la pierderi 7$; mii %a de culturi sil#ice sau 1,I din totalul celor plantate. =n scopul sporirii suprafeelor fondului forestier$ prin Mot!r1rea Ku#ernului nr. :-: din 4: mai 4..- RDespre apro'area +ro ramului de #alorificare a terenurilor &i de sporire a fertilit!ii solurilorC etc.* p1n! /n anul 4.4. este sta'ilit! sarcina de a planta 1-. mii %a. Conform datelor pre"entate de 6oa %e D /n Aediul A'iant Nr 4 din 4..8 - peste ;.I din ste(!rete )suprafaa total! a ste(!retelor este de apro0imati# 18. mii %a* sunt pro#enite din l!stari cu o capacitate redus! de fructificaie$ceea ce presupune lucr!ri o'li atorii de a(utorare a re ener!rii naturale &i de con#ersiune a acestora de la re imul cr1n )re enerare din l!stari* de ospod!rire la re imul codru )re enerare din semine*@ - peste 8.I din salc1mete )suprafaa total! a salc1metelor este de apro0imati# 1-. mii %a* sunt ar'orete necorespun"!toare staional &i necesit! lucr!ri de su'stituire cu alte ar'orete constituite din specii corespun"!toare condiiilor staionale )condiii de mediu*@ - apro0imati# 8.I din suprafaa acoperit! cu #e etaie forestier! o constituie ar'oreturile producti#e )clasa IV-V de producie*$ de radate )consistena 3 .$1- .$-*$ re'utate )consistena 3 .$7 - .$:* &i deri#ate )compo"iie necorespun"!toare tipului natural fundamental* &i care necesit! /n mod o'li ato riu lucr!ri de reconstrucie ecolo ic!@ Dat fiind faptul pro#enienei din l!stari a c#ercineelor de eneraia --7$ iar /n unele ca"uri a 8-;$ acestea au de"#oltat un sistem radicular superficial$ afectat /n mare parte de putre ai &i incapa'il s! asi ure /n condiii optimale partea aerian! a ar'orilor cu ap! &i su'stane minerale. Ca re"ultat$ se reduce acti#itatea de fotosinte"! a aparatului foliar &i #italitatea ar'orilor. =n urma anali"ei num!rului de ar'ori pro#enii de la aceea&i cioat! s-a constatat$ c! num!rul acestora #aria"! /n dependen! de clasa de producie &i de eneraia pro#enienei din l!stari. =n acest conte0t s-a sta'ilit$ c! odat! cu /naintarea /n eneraie &i reducerea clasei de producie a ar'oretului$ cre&te num!rul de ar'ori pro#enii de la aceea&i cioat!. De asemenea s-a constatat$ c! pe m!sur! ce eneraia de pro#enien! din l!stari este mai mare$ cu at1t cre&te &i /ndep!rtarea ar'orilor de centrul Bcioatei-mam!C. Distanarea ar'orilor de Bcioata 3 mam!C atin e /n unele ca"uri 4.--. m. =n urma anali"ei datelor pri#ind descrierea st!rii sistemului radicular$ s-a constatat$ c! pi#otul r!d!cinii de re ul! lipse&te sau este foarte sla' de"#oltat. F!d!cinile ar'orilor de 1-4 eneraie de pro#enien! din l!stari /&i au /nceputul mai (os de colet$ la cele din eneraia a --a /ncepe apro0imati# la ni#elul coletului$ iar la ar'orii de eneraia a 7-a &i peste$ r!d!cina /ncepe mai sus de coletul Bcioatei-mam!C. +rin urmare$ cu c1t ar'orii sunt de o eneraie mai /naintat!$ cu at1t ei /&i au /nceputul r!d!cinilor mai aproape de suprafaa solului &i ca re"ultat sunt mai u&or afectai de factorii de mediu nefa#ora'ili &i mai sensi'ili la atacurile diferitor 'oli &i d!un!tori. Aa(oritatea cioatelor ar'orilor din eneraia precedent! au putre"it$ iar /n locul lor au ap!rut oluri. La cioatele ce au putre"it se instalea"! putre aiul$ care ulterior trece /n trunc%iul ar'orilor noii eneraii. Acesta contri'uie su'stanial la reducerea cre&terii curente$ pro#oac! apariia l!starilor lacomi$ iar /n cele din urm! duce la de radarea treptat! calitati#! &i cantitati#! a ar'orelui &i ar'oretului /n ansam'lu. - Astfel$ ar'oretele din s!m1n! fa! de cele pro#enite din l!star$ de aceia&i compo"iie &i aceia&i producti#itate la e0ploatare au de la 8 3 4.I mai mult! mas! lemnoas! la %a. Ar'oretele din l!star parcur 1nd mai repede fa"ele de de"#oltare$ formea"! ar'ori de dimensiuni reduse. =n consecin!$ calitatea produciei este inferioar!. Lemnul lor are utili"!ri industriale restr1nse. Defectele lemnului sunt frec#ente$ mai ales putre aiul pornit de la cioat!. =n consecin!$ ste(!retele &i orunetele din l!stari nu pot fi ospod!rite /n scopul producerii lemnului pentru furnire@ e0ist! /ns! &i ar'orete din l!stari foarte #i uroase$ respecti# cele din prima eneraie pro#enit! din l!stari. Unele dintre aceste ar'orete$ dac! #i oarea de cre&te &i s!n!tatea lor permit$ pot fi conduse p1n! la #1rsta de 1..-17. ani$ cu condiia ca ele s! ai'! un su'eta( format din specii de um'r!. =n aceea&i staiune producti#itatea ar'oretelor scade de la o eneraie la alta de l!stari. >aptul se e0plic! prin /m'!tr1nirea cioatei &i a sistemului de /nr!d!cinare. Iat! de ce ar'oretele din l!stari din a doua sau a treia eneraie sunt /ntr-o stare a#ansat! de de radare.

-;

Ca urmare a sta'ilit!i ecolo ice sc!"ute$ ar'oretele constituie din ar'ori re enerai pe cale #e etati#! din l!stari sau dra(oni nu sunt /n m!sur! s! /ndeplineasc! eficient funcii speciale de protecie$ /ndeose'i cele %idrolo ice$ climatice &i de recreare. =n sc%im' ar'oretele din primele eneraii de l!stari /ndeplinesc /n condiii satisf!c!toare funcia antiero"ional!$ tocmai prin 'o atul sistem de /nr!d!cinare de care dispun ar'orii respecti#i@ cu timpul /ns! acest sistem se de radea"! &i implicit ar'oretul /&i reduce eficacitatea funcional!. >a! de cele pre"entate mai sus$ se desprind urm!toarele concluzii pentru amenajarea pdurilor= - n condiiile rii noastre, pdurile trebuie gospodrite n regimul codrului; - aplicarea cr$ngului se va efectua n staiunile i formaiile forestiere n care nu se poate aplica regimul codru;. - arboretele constituite majoritar sau parial din arbori provenii din lstari urmeaz s fie supuse prin amenajament unui regim de reconstrucie ecologic, care va cuprinde= a& promovarea prin lucrri de ngrijire a arborilor din sm$n n toate arboretele n care se afl exemplare at$t din lstari c$t i din sm$n, astfel nc$t treptat structura acestor arborete s se amelioreze, fr s fie necesar refacerea lor prin tieri de regenerare la v$rste mici; b& conversiunea prin mbtr$nire a arboretelor de cr$ng sntoase, aplic$nd tratamente intensive; c& refacerea arboretelor funcional necorespunztoare prin metode silvote"nice adecvate %tieri n oc"iuri, benzi, n margine de masiv&. 'n cazul arboretelor cu funcii speciale de protecie este necesar majorarea pe c$t este posibil a perioadei de refacere, astfel nc$t structura viitoarelor arborete s fie optim diversificat; d& ameliorarea structurii calitative a arboretelor. +entru amena(area p!durilor din ara noastr!$ reconstrucia ecolo ic! a ar'oretelor cu ar'ori pro#enii din l!stari este de importan! ma(or!$ /n special pentru p!durile de c#ercinee. 4. C".6"9&%&( 3& +'&1(1&0(0+( '$-1%&"-(#5 ( ()*")+0+#"). +rin eficacitate funcional! se su'/nele e sta'ilitatea ma0im! a 'ioceno"ei din punct de #edere al funciei /n care este ea /ncadrat!. Stabilitatea maxima a biocenozei se realizeaz la o diversitate optima realizata prin asocierea unor specii intre care sunt posibile relaii stabile. Principiile biocenotice fundamentale, formulate de Thienemann (citat de Stugren N ,!"#$ %azele &cologiei 'enerale, &d. (tiinific )i &nciclopedic, %ucure)ti*, potrivit crora mulimea de indivizi si mulimea de specii sunt invers proporionale, prezint pentru silvicultura practica un interes deosebit. +ceste principii arata ca, a* -.u cat sunt mai variabile condiiile de existenta ale unui biotop, cu at/t este mai mare numrul de specii din biocenoza respectiva biodiversitatea-,

b* 0.u cat se abat condiiile de existenta ale biotopului mai mult de normal, iar pentru cele mai multe vieuitoare de la optimal, cu at/t mai sraca in specii devine biocenoza,cu at/t mai caracteristic va fi ea si cu at/t mai mare va fi bogia de indivizi a speciilor respective- autoreglarea 1n biotopurile cu condiii extreme domina speciile strict specializate sub raport ecologic adaptate la condiiile de mediu. 2 analiza atenta a actualelor norme tehnice privind schemele de 3mpdurire si compoziiile de regenerare va evidenia numeroase exemple de incompatibilitate fata de principiile biocenotice fundamentale enunate mai sus. +entru p!durile cu funcii multiple$ a&a cum sunt ma(oritatea celor din ara noastr!$ optimi"area compo"iiei ar'oretelor nu poate fi dec1t policriterial!. Inter#in deci criterii multiple ecolo ice$ economice &i sociale. CRITERIUL ECOLO@IC +otri#it criteriului ecolo ic se #or promo#a speciile &i compo"iiile natural-poteniale$ c$t mai aproape de cele ale ecosistemelor naturale, respect$nd 7cile fireti ale naturii - singurele pe care se merge n silvicultur) )Dr!cea$ 1,-;*. Dre'uie preci"at c!$ de re ul!$ numai p!durile s!n!toase &i ro'uste$ corespun"!tor structurate &i constituite din specii proprii staiunii sunt capa'ile de polifuncionalitate superioar!$ r!spun"1nd la solicit!ri multiple de ordin economic$ %idrolo ic$ antiero"ional$ i ienico-sanitar &i peisa istic$ /n condiii de deplin! sta'ilitate &i de renta'ilitate economic! ridicat!. Ale erea speciilor numai dup! criteriul produciei de lemn /ndrum! sil#icultorul spre re"ol#area unei sin ure pro'leme din multitudinea celor pe care le are /n fa!$ conduce la unilateralism economic &i la o uniformi"are a structurii p!durilor$ cu consecine ne ati#e pe termen lun . Su'stituirea speciilor locale &i introducerea altora nu /nseamn! numai modificarea compo"iiei populaiei de ar'ori din ecosistem$ ele produc modific!ri profunde asupra /ntre ului sistem$ sc%im'! structura 'ioceno"ei /n ansam'lul ei$ elimin! multe specii din flu0urile de materie &i ener ie e0istente &i adao ! altele$ influenea"! e#ident asupra 'iotopului /n direcii diferite$ uneori afectea"! ec%ili'rul ecolo ic$ su'min1nd capacitatea 'ioceno"ei de a ine su' control factorii de mediu. =n conclu"ie putem spune c!2 nu pot fi concepute pduri stabile fr compoziii de tip natural sau cvasinatural, constituite din specii auto"tone rezistente i adaptate de milenii la condiii de mediu respectiv. >iecare specie tre'uie culti#at! &i promo#at! /n staiunea ei fa#ora'il!. Alegerea speciilor dup criterii ecologice nu vine n contradicie cu interesele economice ale viitorului . La punerea /n aplicare a acestui principiu$ doar pre"entul este asociat cu unele dificult!i o'iecti#e &i su'iecti#e$ dificult!i le ate de cau"e or ani"atorice$ te%nice sau pur &i simplu de 'ariere psi%olo ice posi'il de /nl!turat. Ultimul aspect se refer! la efortul intelectual ce tre'uie f!cut pentru /nele erea rolului ecolo ic &i economic al tuturor speciilor auto%tone$ c%iar dac! unele au fost pe nedrept ne li(ate )carpenul$ salcia $ ste(arul pufos*. Un rol deose'it /l au speciile2 cire&ul$ frasinul$ paltinul. Nu tre'uie ne li(ate &i speciile pomacee )m!rul$ p!rul$ corcodu&ul*. CRITERII FUNCIONALE E1"-".&1 ierar%i"area eneral! a speciilor dup! criterii economice interesea"! /n primul r1nd producia de lemn. Cele mai producti#e ar'orete sunt plopi&urile cu -1. mcP%a$ dup! care urmea"! fr!sinetele cu 4-8 mcP%a$ c!rpinetele cu 4-7 mcP%a$ c#ercinetele cu 1,4 mcP%a$ &i salc1metele cu 1-4 mcP%a. +entru o ierar%i"are eneral! a speciilor forestiere /n raport cu producti#itatea lor inter#ine cre&terea medie a produciei totale la #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute. Dup! acest criteriu )m-P%aPan* superioare #or fi speciile cu clasa I de producie2 plopii euramericani - -.$4 salc/mul 3 1,$4 &i salcia 3 4,$=n scopul select!rii speciilor se #or parcur e urm!toarele etape2 ;. - analiz creterea medie a produciei totale la v$rsta exploatabilitii absolute . Dup! acest criteriu re"ult! superioritatea speciilor repede cresc!toare cu condiia ca ele s! fie culti#ate /n staiuni de 'onitate superioar!@ dimpotri#!$ /n staiuni de 'onitate inferioar! produc c%iar mai puin dec1t unele specii cunoscute ca sla' producti#e. <ste necesar s! se in! seama /n primul r1nd de faptul c! fiecare specie are arealul ei de #e etaie$
7.

N). 1 4 7 8 : 7 ; , 1. 11 14 117 18 1:

Specia Aolid 6rad +in sil#estru +in ne ru >a Aesteac!n Korun Carpen Ste(ar Dei Cer K/rni! Salc/m +lopi indi eni +lopi Salcie

Clasa de producie I 17$1 17$4 1-$1 11$7 11$, ,$; 1.$: 1.$8 14$; 17$. 1.$; ,$; 1,$4 4.$, -.$4 4,$II 17$. 11$7 1.$ ;$; ,$; ;$1 ;$8 ;$, 1.$4 11$8 ;$, ;$1 17$7 18$, 4-$7 47$. III 11$1 ;$7 7$8 :$: 7$; :$8 :$: 7$8 ;$,$4 7$. :$: 1.$8 11$7 1;$4 1,$4 IV ;$7$; 8$4 7$: :$. 7$, 8$. :$4 :$7 7$4 8$8$. :$: 7$; 1-$. 18$1 V 8$; 8$, -$1 -$. 7$-$7 -$7 8$1 7$, 8$7 -$7 -$: -$: 7$; ;$; 11$1

Cre&teri medii ale produciei totale la #/rsta e0ploata'ilit!ii a'solute )m-PanP%a* )dup! Kiur iu *

4. - se va in seama nu numai de volum ci i de calitatea i valoarea masei lemnoase. >!r! aceast! anali"! suplimentar! se pot adopta deci"ii eronate. -. - cererea pentru consumul de viitor al lemnului de diferite specii . Su' acest aspect se impun pro no"e pe termen lun . Dendinele e#ideniate p1n! /n pre"ent arat! cre&teri ale consumului pentru toate rupele de specii$ dar mai ales pentru foioasele de #aloare &i r!&inoase. Fetrolo ia &i #iitorolo ia forestier! demonstrea"! faptul c! se aplic! pe an ce trece 'unurile &i ser#iciile pe care p!durea le ofer! societ!ii. Dar aceast! l!r ire este posi'il! tocmai datorit! di#ersit!ii p!durilor su' raportul structurii lor compo"iionale. Sil#iculturii /i re#ine sarcina s! #alorifice eficient potenialul natural deose'it de di#ers &i 'o at al fondului forestier naional$ f!r! a copia modele din str!in!tate neadec#ate realit!ilor noastre$ ci cre1nd modele proprii ale p!durilor #iitorului dup! le ile naturii &i cerinele economico-sociale de lar ! perspecti#!. 7. 3 stabilirea corect a compoziiei pe arboret cu conexiuni inverse. +entru marea ma(oritate a tipurilor de staiuni din ara noastr!$ natura$ prin pro ramele ei de optimi"are$ a a(uns la soluia ar'orete amestecate$ di#ersitatea compo"iional! fiind direct proporional! cu poli#alena staiunii. <ste cunoscut faptul c! nu orice amestec este o soluie de adoptat su' raport ecolo ic &i economic. Amestecuri producti#e sunt numai acelea care permit reali"area de structuri ecosistemice$ 'a"ate pe cone0iune in#ers! )amestecuri de 'rad cu fa $ orun cu fa &.a. @ f!r! cone0iune in#ers! sunt amestecurile de ste(ar cu salc1m$ ste(ar ro&u cu ste(ar pufos*. Ar'oretele amestecate$ constituite din specii incompati'ile ecolo ic$ /nfiinate /n staiuni e0treme$ de re ul!$ produc mai puin dec1t ar'oretele pure. =n condiiile ar'oretelor amestecate$ fiecare specie component! se comport! altfel dec1t /n condiii de ar'oret pur$ fapt e0plica'il dac! a#em /n #edere c! /ntre specii apar relaii specifice sistemelor 'iolo ice 'a"ate pe inte ritate. deocamdat! cercet!rile demonstrea"! c! c%iar &i /n condiiile menionate unele ar'orete amestecate sunt superioare celor pure. +entru compo"iia-el$ proporiile de specii #or tre'ui s! fie apropiate de cele ale compo"iiei natural-poteniale$ uneori ameliorate su' raport economic /n limitele capacit!ii de suport a respecti#elor ecosisteme. 8. 3 proporionalizarea corect a speciilor de amestec . Speciile a(utorate de amestec )carpenul 1n orunete &i ste(!rete$ ararul $ (u astrul &.a.* tre'uie meninute /n proporii con#ena'ile. Valoarea economic! a multor p!duri din spaiul nostru eo rafic$ /ndeose'i la deal &i c1mpie poate fi su'stanial m!rit!$ nu at1t prin introducerea forat! a r!&inoaselor /n staiuni nefa#ora'ile$ c1t prin promo#area speciilor de foioase #aloroase de amestec$ /n amestecuri intime &i rupate$ /n proporii de 1.-48 I$ /n funcie de staiune. :. 3 ,estabilirea arboretelor compoziional de tip natural fundamental n deosebi a cvercineelor . Feintroducerea orunului /n multe staiuni de deal de unde a fost eliminat$ a ste(arului pedunculat /n staiunile fa#ora'ile lui constituie alte aciuni de mare eficacitate funcional!$ care tre'uie s! stea /n atenia amena(amentului. O preocupare deose'it! este necesar! pentru meninerea &i reintroducerea$ /n staiunile lor$ a ste(arului 'rum!riu$ ste(arului pufos$ peste tot unde aceste #aloroase specii au fost eliminate prin culturi de salc1m. =n pri#ina speciilor e0otice sil#icultura noastr!$ a manifestat mult
71

optimism neacoperit su' raport &tiinific &i de e0perien! practic!. Cu e0cepia reu&itei depline a culturii salc1mului - dar care n-a fost adus /n ara noastr! pentru /nlocuirea unor specii auto%tone$ ci doar pentru /mp!durirea de terenuri de radate$ nisipoase. 7. 3 speciile exotice se vor introduce n culturi numai dup cercetri de lung durat =n cultura speciilor e0otice s-au /nre istrat unele e&ecuri$ p1n! la acumularea unor suficiente cuno&tine &tiinifice$ nu este oportun! e0tinderea lor prin culturi cu caracter de producie$ cu e0cepia culturilor e0perimentale efectuate /n "one fa#ora'ile. =n ultimii 77 ani secol este nefondat! cre&terea su'stanial! a suprafeei ocupate de salc1mete &i reducerea altor comunit!i forestiere naturale$ precum celor de f! ete$ tei&uri$ c!rpinete &i plopi&uri. D&-(.&1( +!"#$%&+& 46(%&(#+ ( 6)&-1&6(#+#") 1".$-&05%& '")+40&+)+ Suprafaa Comunit!i forestiere mii %a I 1,48 1,,, 1,48 1,,, C#ercinee ,1$1 17.$: 8:$, 7-$4 Salc1mete .$, 147$. .$7 -;$1 >! ete 4$8 .$7 1$4 .$1 Dei&uri 18$4 4$, 7$4 .$, C!rpinete 4-$, ,$7 11$7 4$, >r!sinete 14$8 1:$: :$. 8$1 F!&inoase .$.: 7$4 .$.4$4 =n anii urm!tori salc1mul #a fi locali"at pentru /mp!durirea de terenuri de radate$ el put1nd oferi producii mari pe terenuri nisipoase fertile$ 'ine apro#i"ionate cu ap!$ fiind necesar! e#itarea culturii lui /n staiuni fa#ora'ile ste(arilor &i suprafeelor cu soluri car'onate$ supeficiale &i tasate. C)&0+)&& )+'+)&0"()+ #( '$-1%&&#+ 7+ 6)"0+1%&+ >&7)"#";&15. Ginerea su' control a re imului %idrolo ic se /ncadrea"! /n strate ia eneral! a naturii$ pus! /n aplicare prin optimi"area tuturor structurilor naturale 'iotice &i a'iotice$ inclusi# prin optimi"area compo"iiei ar'oretelor$ difereniat pentru fiecare "on! fitoclimatic! &i 'iotop. Din punct de #edere %idrolo ic #or tre'ui ree#aluate po"iti# salc1metele &i plopi&urile inclusi# pentru protecia malurilor. Su' raport %idrolo ic$ compo"iiile-el ale ar'oretelor #or tre'ui astfel sta'ilite /nc1t ele s! nu implice aplicarea de t!ieri rase la e0ploata'ilitate. Sunt astfel neindicate culturile de pini &i molid$ care implic! t!ieri rase$ /n staiuni fa#ora'ile f! etelor$ amestecurilor de fa &i r!&inoase &i orunetelor$ care se pot re enera prin aplicarea de tratamente intensi#e$ tratamente cu perioad! lun ! sau continu! de re enerare$ compati'ile cu funcia %idrolo ic! atri'uit! ar'oretelor. Cu aceea&i necesitate #or fi e#itate compo"iiile-el pe ar'orete care an a(ea"! #1rste mici ale e0ploata'ilit!ii$ &i /n consecin! cicluri reduse pe unitate de ospod!rire. Cu c1t ciclurile #or fi mai mari$ /n limitele celor de protecie$ cu at1t se reduce suprafaa p!durii acoperit! cu ar'orete &i culturi tinere ineficiente su' raport funcional. C)&0+)&& )+'+)&0"()+ #( '$-1%&( 7+ 6)"0+1%&+ ( 4"#$#$& 3& 0+)+-$)&#"). +entru ar'oretele care /ndeplinesc funcia de protecie a solului &i terenurilor e0i enile s1nt /ns! cu mult mai mari su' raportul radului de /ndep!rtare a compo"iiei-el fa! de compo"iia ar'oretelor natural-fundamentate sau natural-poteniale. Aa(oritatea acestor ar'orete s1nt situate /n condiii staionale deose'it de dificile pentru #e etaia forestier!$ respecti# pe terenuri cu pante mari$ pe terenuri erodate etc. =n consecin!$ele tre'uie ospod!rite /n re im special de conser#are$ principiul de 'a"! aplica'il pentru sta'ilirea compo"iiilor-el fiind cel ecolo ic$ care urm!re&te reali"area ma0imei eficacit!i funcionale /n condiii de /nalt! sta'ilitate@ la ni#elul actual al cuno&tinelor$ acest o'iecti# se poate reali"a /n condiiile unor ar'orete cu structuri naturale sau de tip natural. Feferitor la /mp!durirea terenurilor
74

de radate$ la ale erea &i asocierea speciilor se #or a#ea /n #edere cele care /n condiiile staionale date$ pot #e eta &i funciona cu ma0im! eficacitate pe termen c1t mai lun . =n raport cu particularit!ile staiunii$ pot fi folosite speciile2 pinul sil#estru$ pinul ne ru$ salc/mul$ s!lcioara$ cire&ul$ plopii &.a. +e anumite terenuri$ culturile cu aceste specii #or a#ea un caracter pro#i"oriu$ fiind meninute doar p/n! la ameliorarea condiiilor staionale@ /n continuare se urm!re&te reali"area de ar'orete cu compo"iii de tip natural. De pild!$ dup! /m'un!t!irea condiiilor staionale$ culturile de pin efectuate pe terenuri de radate din eta(ul orunului &i din eta(ul fa ului #or fi /nlocuite la e0ploata'ilitate prin culturi pe 'a"! de orun$ respecti# de fa $ care #or /ndeplini la un ni#el superior funciile multiple atri'uite. De asemenea /n ar'oretele situate pe pante &i limitrofe ra#enelor se #or introduce /n compo"iii &i ar'u&t care #or filtra i mai 'ine apele de suprafa! #or menine /n#eli&ul &i #or /m'un!t!i /nfiltrarea apelor /n sol. C)&0+)&& )+'+)&0"()+ #( '$-1%&( 1#&.(0&1+. =n scopul proteciei climatice$ sunt indicate ar'orete constituite din specii c1t mai lon e#i#e$ potri#ite staiunii$ /n com'inaii apropiate de compo"iia ar'oretelor naturale. Astfel /n sil#ostep! se #a da prioritate ste(arului 'rum!riu &i ste(arului pufos$ fa! de salc1m$ pini$ ste(ar pedunculat sau plopi. C)&0+)&& )+'+)&0"()+ #( '$-1%&( 7+ )+1)+()+. Ca &i /n celelalte ca"uri$ criteriul de 'a"! r!m1ne cel ecolo ic$ urm!rindu-se reali"area de ar'orete cu compo"iii adaptate condiiilor naturale$ care s! poat! fi conduse la #1rste c1t mai /naintate &i s! permit! formarea de ar'orete cu structuri #erticale de tip plurien sau relati# plurien. =n acest conte0t speciile de mare lon e#itate pre"int! un interes deose'it )ste(arul$ ulmul$ 'radul$ fa ul*. =n p!duri limitrofe "onelor de a rement se #or forma ar'orete eta(ate ca s! se forme"e efecte estetice deose'ite$ prin folosirea contrastelor$ respecti# prin #ariaii de forme$ colorit$ lumin! &i um'r!. <#ident aceste cerine nu pot fi la plopul euramerican sau salcie selecionat! pentru producia de lemn. =n p!duri de a rement mai ales /n p!durile parc se #or introduce specii ornamentale$ inclusi# specii e0otice cu /nsu&iri estetice deose'ite. Soluia ar'oretelor pure este e0clus!$ de asemenea potri#it principiului contrastelor se #a e#ita repetarea acelora&i compo"iii pe suprafee mari. Din compo"iia ar'oretului nu #or lipsi &i su'ar'oretul modific1nd po"iti# starea estetic!. - 6)&!&-%( 657$)&#") 7+40&-(0+ "1)"0&)&& &-0+;)(#+ ( -(0$)&& )constituite /n re"er#aii naturale$ monumente ale naturii$ parcuri naionale* ca sin ur! soluie se impune cea 'a"at! pe compo"iiile naturale$ ca &i /n situaia ar'oretelor destinate ocrotirii florei &i faunei rare )Doni!-1,;4*. =n ca"ul parcurilor naturale$ pe l1n ! compo"iiile naturale$ se admit &i cele c#asinaturale. =n p!durile de interes &tiinific$ compo"iia ar'oretelor poate #aria /n raport cu scopul cercet!rilor.

7-

T+.( :.F. - EFICACITATEA FUNCIONAL A ARBORETELOR N RAPORT CU STRUCTURA VERTICAL A ACESTORA. (2 ORE 1. Structura natural!. 4. Structura plurien!. -. Structura relati# plurien!. 7. Ar'orete 'ieta(ate. 8. Structura ec%ien! sau relati# ec%ien!. Ar'oretele pot fi structurate /n mod diferit pe #ertical!. Din acest punct de #edere se deose'esc mai multe tipuri de structur!2 natural!$ plurien!$ relati# plurien!$ relati# ec%ien!$ ec%ien!$ eta(at!. S0)$10$)( -(0$)(#5. +rin optima lor di#ersitate structural! ecolo ic! &i enetic!$ p!durile naturale pre"int! o /nalt! sta'ilitate$ ceea ce le confer! /nsu&iri ecoprotecti#e de mare importan!. Aceasta se e0plic! prin re imul termo%idric mai fa#ora'il pentru descompunerea litierei &i #iaa microor ani"melor din sol &i un circuit al apei mai 'o at &i mai acti#$ respecti# intercepia mai mic! /n coronament &i litier!$ ceea ce m!re&te infiltraia. Dotodat! cercet!rile au ar!tat c! ecosistemele naturale de mare atitudine /ndeplinesc /n e0clusi#itate o e0traordinar! funcie climatic!$ prote(1nd p!durea de la altitudini mai (oase /mpotri#a curenilor de aer rece de la culme$ a scur erilor prea a'undente de precipitaii &i ero"iuni. =n sc%im'$ ar'oretele cu alte structuri )ec%iene$ relati# ec%iene* nu pot /ndeplini aceste funcii pentru simplul moti# al lipsei lor de sta'ilitate$ fiind influenate de comple0ul factorilor naturali nefa#ora'ili. <cosistemele forestiere naturale pre"int! structuri optime su' raport ecoprotecti#$ fiind re"ultatul unui /ndelun at proces de adaptare &i autoperfecionare. <le sunt capa'ile s! /ndeplineasc! funcii multiple$ care nu se pot e0ercita /ntocmai dec1t /n pre"ena tuturor 'arierelor de re"isten! create de natur!. Distru erea p!durilor naturale sau /nlocuirea lor cu ecosisteme forestiere artificiale insta'ile totdeauna au a#ut consecine ecolo ice &i economice ra#e imediat sau la distane temporale mai mari. Dotodat! ar'oretele cu structuri naturale posed! alese /nsu&iri estetice &i i ienico-sanitare. Su' raportul 'iomasei totale ar'oretele naturale nu sunt inferioare altor forme structurale@ /n staiuni compara'ile$ pe mari perioade$ au o producti#itate cel puin e al! cu cea a ar'oretelor altfel structurate. A.+-(/(.+-0$# !( $).5)&J ( "1)"0&)+( 1+#") .(& !(#")"(4+ ()*")+0+ -(0$)(#+ ,- 4&40+.$# )+9+)!(%&&#") -(0$)(#+ 3& 7+ (#05 -(0$)5, ,- 41"6$)& 30&&-%&'&1+ 3& +1"6)"0+10&!+, ,- *+-+'&1&$# ;+-+)(%&&#") !&&0"()+, (6#&1M-7 #+;+( 6)&!&-7 6)"0+1%&( .+7&$#$& ,-1"-/$)50"). * ;"46"75)&)+( ,- )+;&. 46+1&(# 7+ 1"-4+)!()+ ( 0$0$)") ()*")+0+#") 1$ 40)$10$)& -(0$)(#+, 7+40&-(0+ 45 ,-7+6#&-+(415 (#0+ '$-1%&& 46+1&(#+ 7+ 6)"0+1%&+ 7+ .()+ &.6")0(-%5. 1 ;"46"75)&)+( )+40$#$& ()*")+0+ 6#$)&+-+ -(0$)(#+ 7+ 6)"0+1%&+ ,- )+;&. 7+ 1"7)$ 1!(4&;)57&-5)&0 4($ 1"7)$ ;)57&-5)&0 ,- 1(7)$# 15)")( 40)$10$)&#+ -(0$)(#+ -$ !") '& 6$0+)-&1 (#0+)(0+H ,- 1(9$)&#+ ,- 1()+ -$ +2&405 0"(0+ 1"-7&%&&#+ -+1+4()+ 6+-0)$ (6#&1()+( (1+40") 0)(0(.+-0+ &-0+-4&!+, 1( 4&;$)5 4"#$%&+ )5.M-+ (.M-()+( 0+.6")()5 ( &-0)"7$1+)&& #") ,- 1&)1$&0$# +1"-".&1. S0)$10$)( 6#$)&+-5. Arboretele la care v$rsta medie a generaiei cele mai tinere difer de v$rsta medie a generaiei cele mai mari cu cel puin ;EE ani vor avea structur plurien.
77

Structura plurien! se reali"ea"! at1t /n p!duri naturale$ c1t &i /n cele ospod!rite /n codrul r!din!rit$ mai ales /n formaiile forestiere ale molidi&urilor$ f! etelor &i oruneto-f! etelor. Indiferent de natura lor ele funcionea"! ca sisteme or ani"ate$ dinamice$ dup! principii ci'ernetice. Ar'oretele pluriene r!din!rite se deose'esc de cele pluriene naturale prin faptul c!$ pentru primele$ amena(amentul caut! s! modifice structura natural!$ urm!rind reali"area unei structuri optime$ corespun"!toare funciilor atri'uite ar'oretelor. Ar'oretele pluriene r!din!rite sunt deci ecosisteme forestiere de tip c#asinatural$ modelate /n scopuri social - economice /n 'a"a le ilor de structurare &i funcionare a p!durilor naturale. A#anta(e ale ar'oretelor pluriene2 asi ur! o producie de lemn cel puin tot at1t de mare ca &i ar'oretele ec%iene@ #aloarea produciei este /ns! totdeauna mult mai ridicat!@ producia de 'iomas! lemnoas! nu este puternic dependent! de #olumul mare al unor lucr!ri sil#iculturale costisitoare sau noci#e )/mp!duriri masi#e$ com'aterea d!un!torilor$ fertili"!ri*@ este asi urat! re enerarea natural! a p!durilor cu specii proprii staiunii@ costurile de producie la e0ploatarea lemnului$ pe ansam'lul p!durii &i pe termen lun $ nu sunt mai mari dec1t /n ca"ul p!durilor constituite din ar'orete ec%iene@ structura p!durilor naturale cu toat! di#ersitatea lor ecolo ic! &i enetic! este conser#at! &i transmis! eneraiilor #iitoare@ posed! o re"isten! sporit! la factorii naturali &i antropici d!un!tori )'oli$ insecte$ #1n!t$ #1nt$ "!pad!$ poluare*@ recoltarea /n ri(it! a lemnului nu afectea"! calit!ile estetice ale p!durii@ e0ercit! mai 'ine comple0ul de funcii de protecie@ se reali"ea"! o compati'ilitate /ntre interesele sil#iculturale &i cele ale ospod!riei cine etice@ pre"int! fle0i'ilitate fa! de e#entualele sc%im'!ri de o'iecti#e social-economice ale sil#iculturii. +entru ospod!rirea p!durilor /n codrul r!din!rit nu este necesar! o reea de drumuri mai deas! dec1t cea solicitat! de ospod!rirea intensi#! a acelora&i p!duri /n codru re ulat. +utem spune deci c! ospod!rirea sil#ic! 'a"at! pe ar'orete pluriene se suprapune peste o'iecti#ele sil#iculturii ecolo ice. S0)$10$)( )+#(0&! 6#$)&+-5. Arboretele , la care v$rsta medie a generaiei cele mai tinere difer de la v$rsta medie a generaiei cele mai n v$rst p$n >a ;EE ani vor avea structur relativ plurien. Structura relati# plurien! se reali"ea"! at1t /n ar'oretele naturale$ c1t &i /n cele culti#ate$ respecti# /n cele ospod!rite /n re im de codru c#asi r!din!rit. Acest tip de structur! asi ur! permanena p!durii &i a funciilor atri'uite ar'oretelor. <ficacitatea ridicat! a p!durilor constituite din ar'orete cu structuri relati# pluriene se e0plic! &i prin faptul c! acest tip de structur! fa#ori"ea"!2 a* reali"area de ar'orete optim amestecate@ '* adoptarea unor #1rste ale e0ploata'ilit!ii &i cicluri mari )de 14.-4.. ani* /n cadrul c!rora /nsu&irile ecoprotecti#e ale ar'oretelor se manifest! la un ni#el superior@ c* promo#area re ener!rii naturale &i a speciilor #aloroase potri#ite staiunii &i a di#ersit!ii enetice e0istente@ d* constituirea de forme structurale eficiente su' raport estetic. e* ar'oretele cu structuri relati# pluriene pot fi u&or transformate /n ar'orete pluriene. =n eneral$ sil#icultura 'a"at! pe ar'orete de tip relati# plurien se /ncadrea"! /n sfera sil#iculturii ecolo ice$ respect1nd /n mare m!sur! doctrina acestea. +entru ecosistemele forestiere care prin natura lor nu se pretea"! pentru formarea de structuri de tip plurien$ structura de tip relati# plurien poate fi
78

considerat! ca optim!. Nu este aplica'il! la ar'oretele pure de molid situate /n staiuni cu frec#ente &i puternice aciuni d!un!toare pro#ocate de #1nt$ precum &i pentru culturile efectuate cu specii auto%tone &i e0otice repede cresc!toare. A)*")+0+ *&+0(/(0+. +entru ca ar'oretele s! fie incluse /n cate oria ar'oretelor 'ieta(ate ele tre'uie s! satisfac! urm!toarelor criterii 2 3 s! ai'! cel puin -. m- P %a /n!lime eta(ului al doilea s! sa difere de la /n!lime primului eta( cu 4.I consistena eta(ului superior tre'uie s! fie cel puin .$- $ iar eta(ului doi nu mai puin de .$4 diametru mediu al eta(ului nu mai puin de ; cm Ar'oretele 'ieta(ate apar fie pe cale natural!$ fie pe cale artificial!. =n raport cu #1rsta ar'orilor componeni ele pot fi ec%iene sau relati# ec%iene$ relati# pluriene$ pluriene. >a! de ar'oretele ec%iene pure monoeta(ate$ ele pre"int! e#idente a#anta(e at1t economice$ c1t &i ecolo ice. Arborete bietajate amestecate cu specii de lumin i de umbr, dac! o specie de lumin! se com'in! cu o specie de um'r! distanate cronolo ic$ se o'in ar'orete eta(ate distincte2 /n primul eta( specia de lumin!$ /n al doilea eta( specia de um'r! introdus! artificial sau natural$ de re ul! /ntr-o perioad! ulterioar! /nfiin!rii primului eta(. Su' raport au0olo ic$ dac! acest amestec este raional alc!tuit$ aduce un spor de producie e#ident$ prin contri'uia suplimentar! a celui deal doilea eta(. Densitatea primului eta( #a fi totdeauna mai mic! dec1t /n situaia ar'oretului unieta(at$ pentru a oferi lumina necesar! speciei aflate /n su'eta(. =n p!durile noastre /nt1lnim amestecuri naturale 'ieta(ate de orun cu fa $ orun cu carpen$ ste(ar cu tei$ ste(ar cu carpen. S0)$10$)( +1>&+-5 4($ )+#(0&! +1>&+-5. Ar'oretele $ la care #1rsta medie /ntre eneraiei nu difer! mai mul te 8 ani #or a#ea structur! ec%ien!$ iar ar'oretele la care #1rsta /ntre elementele componente a ar'oretului se afl! /n limitele a 8 3 -. ani #or a#ea structur! relati# ec%ien!. Dup! modul de /ntemeiere$ ar'oretele ec%iene sunt artificiale sau naturale@ dup! speciile componente ele sunt fie pure fie amestecate@ dup! modul de alc!tuire pe #ertical!$ ele sunt de re ul! monoeta(ate cu profil continuu. =n eneral ar'oretele ec%iene sunt o creaie a sil#iculturii de tip a ricol$ care /n mai mic! m!sur! are /n o'iecti# protecia mediului /ncon(ur!tor. =n condiiile staionale identice$ ar'oretele ec%iene nu produc mai mult dec1t ar'oretele pluriene &i relati# pluriene. Nici lemnul produs nu este /ntotdeauna de calitate superioar!. Sil#icultura 'a"at! pe ar'orete ec%iene ofer! /n plus2 a* - a#anta(ul de a produce lemn la #1rste mai reduse ale e0ploata'ilit!ii@ '* - posi'ilit!i de or ani"are$ planificare &i e0ecutare mai u&oar! a lucr!rilor de re enerare &i conducere a ar'oretelor$ de amplasare &i e#aluare a masei lemnoase destinat! e0ploat!rii@ c* 3 ofer! condiii mai 'une de mecani"are a unor lucr!ri$ at1t la cultura p!durilor$ c1t &i la e0ploatarea lemnului@ d* - &anse sporite de a reali"a lucr!ri sil#ice cu personal insuficient calificat@ e* - a#anta(ul tipi"!rii cu u&urin! a soluiilor te%nice. De"a#anta(ele lor sunt multiple$ dar cele mai importante sunt urm!toarele2 a*. - procesul de re enerare$ p1n! la formarea noului ar'oret$ care s! preia /n /ntre ime funciile celui e0ploatat$ se produc importante dere l!ri %idrolo ice prin starea intercepiei$ reducerea infiltraiei$ ma(orarea scur erilor de suprafa!$ sc!derea consumului de ap!@ '*. - /n aceea&i perioad! au loc ero"iuni &i alunec!ri de teren$ care sunt cu at1t mai ra#e cu c1t panta terenului este mai mare$ iar su'stratul litolo ic mai fa#ora'il producerii acestor procese@ c*. - t!ierile rase &i culturile forestiere tinere au o contri'uie important! la deteriorarea calit!ii peisa(ului@ d*. - su' raport climatic$ dere l!rile se caracteri"ea"! prin2 cre&terea #ite"ei #1ntului$ ma(orarea al'edoului$ cre&terea daunelor aduse de /n %eurile t1r"ii$ ma(orarea pa u'elor produse de secet!. e*. - =n anumite condiii staionale$ cum sunt cele de la mare altitudine sau /n sil#ostepa e0tern! re/mp!durirea de#ine foarte dificil!.
7:

A&adar$ ospod!rirea sil#ic! 'a"at! pe formarea de ar'orete ec%iene &i relati# ec%iene nu este$ /n eneral$ compati'il! cu doctrina sil#iculturii ecolo ice$ deoarece2 1. nu este asi urat! continuitatea funciile ecoprotecti#e ale p!durilor. <ste afectat! inte ritatea &i di#ersitatea enofondului &i ecofondului forestier@ 4. ar'oretele cu asemenea structuri simplificate nu sunt or ani"ate dup! le ile naturii$ referitoare la structurarea &i funcionare sistemelor 'iolo ice &i autore lare. =n consecin!$ sunt insta'ile$ ineficiente su' raport economic &i social@ -. pentru meninerea sta'ilit!ii lor la un ni#el satisf!c!tor reclam! inter#enii sil#iculturale costisitoare &i ener ointensi#e@ 7. nu sunt /n m!sur! s! in! 'iotopul su' control eficient@ 8. implic! cel mai frec#ent cicluri reduse$ incompati'ile din punct de #edere ecolo ic &i economic@ :. sta'ilitatea ar'oretelor &i a ospod!riei sil#ice /n ansam'lul ei este redus!. (oncluzii i recomandri pentru amenajarea pdurilor 2 1. structurile de tip ec%ien &i relati# ec%ien sunt incompati'ile cu funciile multiple specifice ma(orit!ii ar'oretelor ce alc!tuiesc p!durile !rii noastre@ 4. /n mod e0cepional ele pot fi luate /n considerare doar pentru staiunile nefa#ora'ile form!rii de ar'orete cu structuri pluriene &i relati# pluriene@ -. culturi ec%iene cu cicluri scurte$ destinate s! produc! lemn de r!&inoase$ culturile Bener eticeC$ ca &i alte asemenea ecosisteme artificiale destinate s! /ndeplineasc! funcii economice unilaterale@ 7. ar'oretele ec%iene &i relati# ec%iene$ /n mare parte pro#enite din l!stari$ monoeta(ate &i pure$ necesit! reconstrucia ecologic a acestora #a constitui o preocupare ma(or! a amena(amentului. =n consecin! lucrrile de transformare a ar'oretelor ec%iene &i relati# ec%iene /n ar'orete cu structuri pluriene &i relati# pluriene sau 'ieta(ate #a constitui o caracteristic! esenial! a sil#iculturii pentru o lun ! perioad!.

77

TEMA :.1G. SPORIREA EFICIENEI FUNCIONALE PRIN OPTIMIZAREA CONSISTENEI ARBORETELOR 1. 2. I-'#$+-%( #$1)5)&#") 7+ ,-;)&/&)+ ( ()*")+0+#") (4$6)( 6)"7$1%&+& 7+ #+.-. I-'#$+-%( #$1)5)&#") 7+ ,-;)&/&)+ 3& 1"-7$1+)+ (4$6)( +'+10+#") 7+ 6)"0+1%&+ ( ()*")+0+#")

(1 OR

Consisten! 3 )indice de acoperire$ densitate &i desime 3 diferene /ntre ele* Sistem al lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor - totalitatea operaiunilor silviculturale aplicate de la instalarea arboretului p$n la nceperea lucrrilor de regenerare, efectuate pe baze ecologice, in funcie de elul de gospodrire stabilit. =n sistem sunt incluse /n ri(irea culturilor &i semini&urilor$ de a(!rile$ cur!irile$ r!riturile$ t!ierile de i ien!$ ela a(ul$ emonta(ul$ desc%iderea te%nolo ic! a ar'oretelor$ /n ri(irea mar inii de masi#. =nainte de a sta'ili oportunitatea &i parametrii de 'a"! ai oric!rei lucr!ri de /n ri(ire$ #or tre'ui cunoscute elurile de producie sau protecie$ structura-el concreti"at! /n compo"iia &i structura ori"ontal!$ necesar! pentru fiecare ar'oret. Scopul esenial al lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor este acela de a reali"a sau fa#ori"a formarea de ar'orete cu structuri optime su' raport ecolo ic &i enetic$ /n conformitate cu le ile de structurare &i funcionare a ecosistemelor forestiere$ /n #ederea cre&terii eficacit!ii funcionale multiple a p!durilor. =n mod concret se urm!re&te2 cre&terea radului de sta'ilitate &i re"isten! a ar'oretului la aciunea a resi#! a factorilor e0terni &i interni desta'ili"atori@ p!strarea &i ameliorarea st!rii de s!n!tate a ar'oretelor &i a p!durii /n ansam'lul s!u@ asi urare calit!ii factorilor de mediu )apei$ aerului$ solului$ peisa(ului*@ cre&terea producti#it!ii ar'oretelor &i a p!durii /n /ntre ul ei@ /m'un!t!irea calit!ii produciei de lemn@ m!rirea capacit!ii de fructificare a ar'orilor &i ameliorarea condiiilor de re enerare@ recoltarea 'iomasei lemnoase /n #ederea #alorific!rii ei. 1. I-'#$+-%( #$1)5)&#") 7+ ,-;)&/&)+ ( ()*")+0+#") (4$6)( 6)"7$1%&+& 7+ #+.-. )factorul economic* Cercet!rile efectuate arat! c! e0ist! un inter#al optim al densit!ii$ corespun"!tor unei producti#it!i ma0ime. )Ciur iu$ 1,;7@ Assmann$1,:1*. Densitatea optim! depinde de tipul de ecosistem$ #1rsta ar'oretului &i elul de ospod!rire. =n ca"ul ar'oretelor pure &i ec%iene$ producia total! de lemn nu este$ /n eneral$ influenat! esenial de lucr!rile de /n ri(ire$ cu e0cepia ca"urilor de reducere a consistenei su' limita critic!. -ormele te"nice pentru ngrijirea i conducerea arboretelor nu admit reducerea consistenei ) radul de /nc%iderea a coronamentului* su' .$7 ).$;8*. Aeninerea ar'oretelor la consistena normal! de .$,. -1$.$ arantea"! o producti#itate ma0im!$ care /n anumite condiii staionale &i de ar'oret$ poate fi cu --8I mai mare dec1t cea a ar'oretelor neparcurse cu lucr!ri de /n ri(ire. S-a demonstrat necesitatea2 reducerii treptate a intensit!ii r!riturilor pe m!sur! ce ar'oretele /naintea"! /n #1rst!@ sist!rii lor in ultima treime a ciclului #ital al ar'oretului$ treimea sta'ilit! /n funcie de #1rsta e0ploata'ilit!ii. F!riturile forte sunt /n eneral neindicate$ mai ales pentru ar'oretele trecute de 7. ani &i neparcurse anterior cu lucr!ri de /n ri(ire adec#ate.
7;

Cercet!rile efectuate arat! c! producia total! &i sta'ilitatea ar'oretelor poate fi influenat! de intensitatea r!riturilor$ mai ales /n sens ne ati#$ atunci c1nd se aplic! inter#enii forte )-: - 8.I e0tras* pe o perioad! /ndelun at! de timp. =n ceea ce pri#e&te aportul lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor asupra calit!ii produciei de lemn la e0ploata'ilitate$ se preci"ea"! c! ma(oritatea cercet!rilor au e#ideniat sporuri semnificati#e$ at1t prin ma(orarea dimensiunilor ar'orilor$ c1t &i prin modificarea fa#ora'il! a structurii calitati#e a ar'orilor. A&adar$ pentru a a#ea un criteriu mai si ur de conducere a ar'oretelor este necesar s! se separe pe r1nd influena modific!rilor aduse periodic /n structura ar'oretelor. =n acest fel$ te%nica sil#icultural! #a reu&i s! sc%im'e structura ar'oretelor /n sensul cre&terii unor condiii de cre&tere tot mai fa#ora'ile pentru fiecare ar'ore din ar'oret &i pentru /ns!i ar'oretul /ntre $ /n #ederea m!ririi eficacit!ii funcionale a p!durilor. =n sinte"! se poate spune c!$ factorii care condiionea"! #ariaia cre&terii /n #olum /ntr-un ar'oret parcurs cu operaiuni culturale sunt2 po"iia cenotic! a ar'orilor /n ar'oret$ #olumul e0tras /n inter#enii &i num!rul de inter#enii$ spaierea ar'orilor &i felul amestecului pe specii$ compo"iia ar'oretului. 2. I-'#$+-%( #$1)5)&#") 7+ ,-;)&/&)+ 3& 1"-7$1+)+ (4$6)( +'+10+#") 7+ 6)"0+1%&+ ( ()*")+0+#"). )factorul ecolo ic* =n condiiile amena(!rii p!durilor cu funcii multiple se pune pro'lema sta'ilirii consistenei optime$ care s! corespund! ma0imului de eficacitate funcional! 2 protecia terenurilor &i solului$ %idrolo ic!$ antiero"ional!$ climatic! &i sanitar-peisa istic!. Amena(istul #a tre'ui s! indice acele lucr!ri de /n ri(ire care pot contri'ui eficient la reali"area structurii optime su' raportul sta'ilit!ii ecosistemelor forestiere. ;.;.C.;;.D.J - 'n arboretele de protecia terenului i apelor )1.1. &i 4.1.* la aplicarea lucr!rilor de /n ri(ire &i tratamentelor nu se permite efectuarea acestor lucr!ri pe f1&ie de -.-8.m de la li"ier!$ iar /n ar'orete consistena s! nu scad! su' .$7. Neap!rat se #or menine structurile f1&iilor forestiere conform tipului proiectat )penetra'il$ semipenetra'i &i inpemetra'il*. La finisarea lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere pentru f1&ii de tip penetra'il consistena #a constitui .$7 .$;. +entru formarea perdelelor de protecie de tip a(urat la fiecare inter#enie are loc r!rirea la 8.I a ar'u&tilor pe /ntrea a lun ime a perdelei$ iar densitatea plafonului superior se #a reduce la .$: 3 .$7. >!&ii forestiere de tip consistent )impermia'il* formea"! condiii fa#ora'ile de cre&tere &i de"#oltare a speciilor de 'a"!$ normali"area cre&terii ar'u&tilor iar consisten! se menine /nalt!. K$iile antitorent se menin la consistene sporit!$ astfel la finisarea lucr!rii consistena nu #a fi mai mic! de .$;. Lucr!rile de /n ri(ire #or a#ea scop formarea condiiilor fa#ora'ile pentru de"#oltarea ar'orilor cu r!d!cini pi#otate. Li"iera se menine intact!. K$ii forestiere de pe malurile r$urilor sunt fa#ori"ai ar'orii cu r!d!cini pi#otai$ menin1ndu-se consistena sporit! a coronamentului cu p!strarea li"ierei compuse. D!ieri de /n ri(ire se efectuea"! ca /n f1&ii situate pe #ersani. =n p!durile de protecie a 'a"inelor ac#atice se #or introduce ar'ori cu r!d!cini pi#otate )ste(ar$ tei$ corn$ ect.*. <ste o'li atoriu formarea ar'oretelor amestecate$ 'ieta(ate cu participarea su'ar'oretului$ periodicitate t!ierilor se m!re&te iar consistena dup! inter#enie nu #a sc!dea su' .$7 - .$;$ /n afara ste(!retelor tinere. =n li"iere se #or efectua numai lucr!ri de i ien!. Lucr!rile de /n ri(ire se #or efectua prioritar /n perioada de iarn! c1nd solul este /n %eat 1.7.6. - 'n zona spaiilor verzi lucr!rile de /n ri(ire au scop cre&terea ar'oretelor /nalt producti#e$ #i uroase$ re"istente /n condiii de recreaie /n mas!. <ste indicat formarea ar'oretelor polieta(ate de Vuercete. ;.G.A. - 'n arborete de agrement %trase turistice, zon de odi"nsporit, parcuri turistice, etc. & se #or forma diferite land&afturi2 desc%se poienecu ar'ori solitari@ semidesc%ise 3 sectoare de ar'orete cu consistena .$- 3 .$8 &i amplasare uniform! sau /n 'io rupe pe suprafa!@ land&afturi /nc%ise 3 sectoare de ar'orete cu consistena de .$; -1$.
7,

'n arborete de protecie din zona industrial au menirea dea a fa#ori"a ar'orete prioritate au speciile de ar'ori cele mai re"istente )S!lcioara$ p!rul$ ste(arul pedunculat$ plop canadian$ salcie$ c!tina al'!$ 'iota$ ulmul #elni&$ salc1m$ safora (apone"!$ l!dia$ plop al'$ plop ne ru$ (u astru$ p!ducel*. <num!rarea este /n ordinea descre&terii re"istenei la poluare. Intensitate lucr!rilor de /n ri(ire tre'uie s! fie moderat!$ iar consistena )/n afar! de ar'orete tinere amestecate* nu mai mic! de .$7. ;.?.(. - 'n arborete din cadrul ariilor protejate t!ierile de /n ri(ire #or fi incluse /n lucr!rile speciale de conser#are ce #or include2 lucr!ri de /n ri(ire nu numai /n ar'oret dar &i su'ar'oret$ se #or efectua lucr!ri de /n ri(irea semini&ului$ se #or crea condiii de cre&terea speciilor #aloroase$ dup! necesitate se /n oc%iuri se #or planta specii #aloroase 1.8.M. - =n p!duri de importan! &tiinific!$ istoric! t!ierile de /n ri(ire se #or efectua numai /n ca"ul dere l!rii st!rii ar'oretelor pentru resta'ilirea ec%ili'rului ecolo ic. Lucr!rile de /n ri(ire se #or efectua numai conform proiectelor indi#iduale. 'n arborete situate pe pante consistena fa fi limitat! de /nclinarea pante$ astfel pe pante 11 3 4. . consistena /n ar'orete nu #a co'or/ mai (os de .$7$ /n pante de peste 4.. consistena nu #a co'or/ su' .$;. +e pante peste -.. se #or efectua numai lucr!ri de i ien!. Aplicarea lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere /n ar'oretele cu funcii preponderent de protecie au scop 2 ameliorarea compoziiei arboretelor, nc din stadiile de dezvoltare inferioar prin apropierii ei treptat de compoziie natural sau natural-potenial. Astfel$ /n culturile pure de Vuercinee #a promo#a speciile necesare form!rii su'ar'oretului &i a su'eta(ului@ optimizarea consistenei n toate stadiile de dezvoltare E,A-E,F; mbuntirea strii de sntate a arboretelor prin e0tra erea treptat! a ar'orilor uscai &i /n curs de uscare$ 'olna#i$ cu potenial fi"iolo ic redus@ ameliorarea structurii genetice n direcia promovrii formelor genetice cu nsuiri superioare su' raportul re"istenei lor la ad#ersit!i@ formarea de arborete cu structuri verticale diversificate, pluriene sau relativ pluriene, de sta'ilitate ridicat!@ trebuie de inut cont c rrirea forte i puternic a coronamentului reduce intercepia precipitaiilor, produce neleniri ale solului, cre$nd astfel condiii nefavorabile pentru ptrunderea apei n structuri ad$nci. =ntre structura ar'oretului$ e0primat! prin densitate &i compo"iie$ pe de o parte$ &i dinamica procesului de ero"iune a solului$ pe de alt! parte$ e0ist! o corelaie semnificati#!@ eliminarea prin extrageri a speciilor ajuttoare i amelioratoare peste limitele ecologice necesare$ creea"! ulterior importante de"ec%ili're ecolo ice$ cu efecte ne ati#e asupra sta'ilit!ii &i capacit!ii protecti#e a ar'oretelor$ astfel ele tre'uie inute /n proporii necesare. eliminarea foioaselor din culturile de rinoase efectuate /n staiuni fa#ora'ile fa ului &i ste(arului pro#oac! de"ec%ili're %idrolo ice prin cre&terea intercepiei in coronament &i reducerea pe aceast! cale a cantit!ii de ap! a(uns! /n sol$ cre1nd st!ri %idrolo ice &i fi"iolo ice su'normale. +entru funciile de recreare &i sanitar-i ienice$ prin lucr!ri de /n ri(ire &i conducere tre'uie meninute &i formate ar'orete cu structuri c1t mai apropiate de cele naturale. L&0+)(0$)( 2 1. V. Kiur iu Amena(area p!durilor cu funcii multiple <d. Cire& 6ucure&ti$ 1,;;$ p 148-1-4@ 4. I Lea%u Amena(area p!durilor$ <d Didactic! &i peda o ic!$ 6ucure&ti$ 4..1$ p 1:4-1,7@ -. =ndrum!ri te%nice pri#ind /n ri(irea ar'oretelor /n fondul forestier al Fepu'licii Aoldo#a$ A.A.A. C%i&in!u$ p -8-77.

8.

T+.( A.11. - RELAII NTRE STRUCTURA ARBORATELOR I REZISTENA LOR LA ACIUNEA FACTORILOR EXTERNI PERTURBATORI, BOLILOR I INSECTELOR DUNTOARE, A VNNATULUI I LA POLUARE . (1 OR 1. 4. -. 7. 8. :. Structura ar'oretului ce /mpiedic! influena d!un!toare a soarelui &i secetei. Structuri optime pentru ar'oretele aflate su' influena apei /n e0ces. Condiii structurale care /mpiedic! aciunea d!un!toare a "!pe"ii. A!suri de pre#enire. Condiii structurale care /mpiedic! aciunea d!un!toare a #1ntului. A!suri de pre#enire. Sporirea re"istenei ar'oretelor la aciunea 'olilor &i insectelor d!un!toare. Structura ar'oretelor &i re"istena lor la poluare.

Desf!&urarea normal! a proceselor naturale de producie &i protecie este frec#ent pertur'at! de aciunea unui comple0 de factori naturali &i antropici noci#i$ cum sunt2 soarele$ #1ntul$ "!pada$ apa$ #1natul$ 'olile &i insectele d!un!toare$ poluarea$ p!&unatul$ turismul. La ela'orarea soluiilor de adoptat se porne&te de la ipote"a #erificat! /n foarte multe situaii$ potri#it c!reia ecosistemele naturale &i cele c#asinaturale au cele mai mari &anse de reu&it! /n condiiile aciunii factorilor dere latori. 1. R+#(%&& ,-0)+ 40)$10$)( ()*")+0+#") 3& )+9&40+-%( #") #( (1%&$-+( 4"()+#$&. Fe"istena la temperaturi ridicate este determinat! /n mare m!sur! de fa"a de cre&tere &i de"#oltare a plantei. Daune mai eseniale pro#oac! temperaturile ridicate /n fa"ele /ncep!toare ale de"#olt!rii$ datorit! faptului c! esuturile tinere$ /n cre&tere acti#!$ sunt mai puin re"istente dec1t cele '!tr1ne. >ondul forestier al F. Aoldo#a se afl! su' influena fluctuaiilor meteo-climatice caracteristice climatului continental. +eriodic se /nre istrea"! episoade secetoase sau e0cesi# de secetoase cu influene asupra #italit!ii p!durilor e0istente dar mai ales asupra plantaiilor &i re ener!rilor /n curs de instalare. +e fondul unor secete prelun ite$ riscul apariiei incendiilor de p!dure sau al /nmulirii /n mas! a unor populaii de insecte d!un!toare este foarte ridicat. Seceta din ultimii ani$ /ndeose'i cea din anul curent care este una dintre cele mai se#ere /nre istrat! /n repu'lic! /n ultimul secol - a creat &i #a crea pe #iitor pro'leme deose'ite fondului forestier naional prin multitudinea pro'lemelor enerate /n cascad! de deficitul prelun it de precipitaii &i sc!derea re"er#ei de ap! din sol. Cele mai frec#ente daune aduse de soare &i secet! s1nt2 usc!ri de ar'ori &i puiei$ uscarea solului$ p1rlirea scoarei$ reducerea produciei de lemn &i a efectelor de protecie$ dere l!ri asupra faunei de p!dure. In conclu"ie$ putem meniona$ c! primele re"ultate pri#ind consecinele secetei asupra #e etaiei forestiere sunt de(a #i"i'ile prin uscarea masi#! a culturilor sil#ice create /n ultimii 4-- ani$ prin defolierea &i decolorarea prematur! la unele cate orii de specii )salc1m$ mesteac!n*$ iar primele informaii pri#ind starea de s!n!tate a p!durilor #or fi cele acumulate /n cadrul pro ramului de monitorin forestier. C%iar dac! daunele nu pot fi e#itate$ amena(istul le #a putea diminua$ acion1nd /n direcia conser#!rii &i reali"!rii de ar'orete dup! modelul structural al celor naturale$ respecti# prin2 e#itare introducerii in compo"iiile de re enerare a unor specii alo%tone &i auto%tone /n staiuni improprii@ reintroducerea speciilor potri#it staiunii@ folosirea ecotipurilor re"istente la secete.
81

formarea de ar'orete cu structuri #erticale corespun"!toare$ de tip plurien &i relati# plurien$ cu su'eta( &i su'ar'oret 'o at@ meninerea ar'oretelor la consisten! plin!$ e#it1nd r!riturile forte &i foarte puternice@ e0cluderea t!ierilor rase mai ales /n "onele cu deficit de meditate@ e#itarea t!ierilor prin care se formea"! multe mar ini de masi# /n '!taia soarelui@ cre&terea #italit!ii ar'oretelor$ /m'un!t!ind structura lor su' raportul modului de re enerare a ar'orilor@ meninerea su'ar'oretului sau reintroducerea lui. 2. S0)$10$)& "60&.+ 6+-0)$ ()*")+0+#+ ('#(0+ 4$* &-'#$+-%( (6+& ,- +21+4. Apa /n e0ces constituie un factor cu influene ne ati#e nu numai /n staiuni de lunc!$ dar &i /n "ona forestier! de c/mpie. Ar'oretele aflate /n lunc! pe soluri alu#iale e#apor! o mare cantitate de ap! astfel menin1nd ec%ili'rul %idrolo ic. =n ca" de aplicarea t!ierilor rase /n staiuni cu soluri rea#ene &i (ila#e se pot produce de de"ec%ili'r!ri ai re imului %idric $ proces ce ar conduce spre declan&area proceselor de /nml!&tinire . =nc!l"irea ine ala a suprafeei terestre si dinamica foarte acti#a a aerului umed tropical peste teritoriul Fepu'licii Aoldo#a din perioada cald! a anului fac ca in acest timp din an$ o 'una parte din ploi sa capete caracter torenial$ de#enind un risc climatic pentru mediul /ncon(ur!tor si pentru economia naionala. +loile toreniale )a#ersele* se caracteri"ea"! prin cantitate mare de apa c!"uta intr-un timp foarte scurt$ fapt care implica o intensitate mare si deci pot pro#oca$ local$ cre&teri 'ru&te ale scur erii in 'a"inele %idro rafice$ ceea ce poate pro#oca pa u'e materiale si c%iar #ictime omene&ti. Conform datelor e0istente$ precipit!ile toreniale$ deose'it de a'undente si puternice$ cad in lunile2 iulie )7.I*@ in iunie )-:$8I*@ in au ust )18$7I*. S-a constatat ca 8I din ploile toreniale aduc precipitaii cu #olum de 8. mm si mai mult in focarul lor. +entru a pre#eni asemenea e#oluii a situaiilor Amena(amentul #a tre'ui s! ia /n considerare necesitate2 1. conser#area &i ameliorarea ultimelor ecosisteme cu structuri naturale$ /nc! e0istente /n condiiile staionale menionate@ 4. re#enirii la ar'orete de tip natural /n toate situaiile /n care culturile artificiale din lunci nu au dat re"ultate satisf!c!toare@ -. #or tre'ui e#itate prin amena(ament toate inter#eniile sil#ote%nice prin care se reduce drena(ul 'iolo ic &i se pro#oac! /nml!&tiniri. Numai ar'oretele cu structuri naturale &i c#asinaturale$ pluriene$ &i cu su'eta( &i ar'oret pot da deplin! satisfacie. 8. C"-7&%&& 40)$10$)(#+ 1()+ ,.6&+7&15 (1%&$-+( 75$-50"()+ ( 956+9&& 3& !M-0$#$&. Cele mai ra#e daune aduse de "!pad! se petrec atunci c1nd temperatura este /n (ur de . . C$ W/nd lapo#ia /n %ea! pe ramuri produc1nd rupturi puternice a cracilor &i c%iar &i fusului. De asemenea aciunii d!un!toare a "!pe"ii au a#ut loc /n noiem'rie )4:-4;* 4.... De c%iciur! au fost afectate 81 mii %a de p!dure inclu"1nd 11 /ntreprinderi &i 4 re"er#aii$ ceia ce constituie 1- I din totalul suprafeei /mp!durite a F. Aoldo#a.. Cel mai puternic au fost afectate /ntreprinderile sil#ice2 ?old!ne&ti 3 ,;I$ Soroca 3 7-I$ Or%ei 3 7;I$ Delene&ti 3 78I. =n ar'oretele de pe solurile foarte uscate cu troficitate ridicat! cel mai puternict au fost afectate ar'oretele cu #1rsta de :. ani. =n ele ste(arul a fost afectat /n proporie de 7:I$ frasinul 3 ,4I$ salc1mul 3 ;,I. Aa(oritatea acestora au a#ut rupturi /n #1rful coroanei &i /n partea de mi(loc a ei$ dar se /nt1lnesc &i ar'ori cu rupturi de trunc%i. +e solurile 'o ate &i uscate aproape c! nu au fost afectai ar'orii din clasa I de #1rst! );$,I*. Cu cre&terea #1rstei &i reducerea consistenei ar'oretelor proporia ar'orilor afectai cre&te p1n! la 7.-;.I$ salc1m la 18ani - 7.I$ frasin 3 71$:I$ pin 3 ;.I. +e solurile nisipoase s!race frasinul a fost afectat doar /n proporie de 7.I$ iar pe soluri calcaroase doar /n proporie de 44$-I. =n condiiile solurilor foarte 'o ate ste(arul ro&u a suferit mai mult$ orunul 3 77-,.I$ salc1mul 3 18 ani 3 ,-I. +e solurile 'o ate ar'oretele de ste(ar cu cire& au fost afectate /n proporie de 7.$1I.
84

Nr. Ord . 1. 4. -. 7. 8. :. Dotal

Comunit!i forestiere C#ercinee Salc1mete >r!sinete +lopi&uri Di#erse tari Di#erse moi

Suprafaa total afectat! )%a* 4..;8 8:81774 ;, 4:87 ;;7 -.;1-

Inclusi# pe #1rste ) I * I :8 1; 8 , 1.. X7. ani -:-: 8141 --4 :; 1.;7 ;77 111-1 71 3 7. ani 8:,7 8-. 71, 41 1148 4, ;4-4 +este 71 ani 1.784 4 -,1 . 778 11 11:74

Cercet!rile demarate /n anul 4..1au constatat faptul c! radul de afectare de c%iciur! depinde de specie$ #1rst! &i forma coronamentului. Odat! cu mic&orarea densit!ii ar'oretelor se m!re&te radul de afectare de c%iciur! . Acesta se poate e0plic! prin faptul c! ar'orii din ar'oretele cu densitate ridicat! de"#olt! un coronament su' form! de piramid!$ care este mai re"istent la c%iciur! dec1t coronamentul su' form! o#al!$ de"#oltat de ar'oretele cu densitate sc!"ut!.

=n scopul sporirii re"istenei ar'oretelor contra do'or1turior de c%iciur! &i "!pad! sil#icultorii tre'uie 2 - se menin! ar'oretele la consistena normal! ).$;-.$,* - s! forme"e compo"iii optime conform compo"iiilor-el. :. C"-7&%&& 40)$10$)(#+ 1()+ ,.6&+7&15 (1%&$-+( 75$-50"()+ ( 956+9&& 3& !M-0$#$&. V1nturile o'i&nuite$ cu o #ite"! de p1n! la 11mPs$ nu produc /n eneral mari pa u'e. Cele puternice$ cu #ite"e /ntre 11 &i 18mPs produc daune mai ales /n ar'orete cu soluri umede$ cu ar'ori a#1nd /nr!d!cinare sla' de"#oltat!$ cu putre ai. >urtunile$ respecti# #1nturile cu #ite"e cuprinse /ntre 18 &i 4:mPs$ pro#oac! do'or1turi &i rupturi /n mas!$ c%iar &i /n p!duri s!n!toase. Cuno&tinele &tiinifice do'1ndite p1n! /n pre"ent$ ca &i studiile 'a"ate pe statistice arat! c! daunele produse de #1nt depind de2 compoziia arboretului. Ar'oretele pure constituite din specii de sla'! re"isten! sunt cel mai puternic &i frec#ent afectate. structur vertical. Aai re"istente sunt ar'oretele naturale &i cele de tip natural pluriene$ ceea ce e0plic! prin faptul c! ar'orii crescui /n aceste condiii de structur! au re"isten! indi#idual!$ ca urmare a unor #alori optime ale indicilor de "#eltee$ formei coroanelor$ particularit!ilor sistemului de /nr!d!cinare. consistena arboretului. Deose'it de e0puse la aciunea #1ntului sunt ar'oretele de peste 7. ani$ parcurse cu r!rituri puternice$ f!r! ca /n preala'il ele s! fi fost pre !tite prin lucr!ri de /n ri(ire adec#ate. starea solului. Cele u&oare$ superficiale$ /m'i'ate cu ap! sunt mai fa#ora'ile unor daune frec#ente@ poziia arboretului pe versani, astfel pe #ersanii /nali$ C/n #1ntC se produc mai rar do'or1turi masi#e@ starea fitosanitar a arboretelor. Ar'orii de molid cu putre ai ro&u de r!d!cin! &i cei cu putre ai de tulpin! sunt mai frec#ent afectai@ productivitatea arboretelor. Se produc daune mai mari &i frec#ente /n ar'orete de producti#itate superioar!@ caracteristicile formei arborilor. =n eneral$ daunele sunt mai frec#ente /n ar'oretele cu ar'ori a#1nd indici de "#eltee supraunitari$ cu proporii reduse ale coroanei fa! de /n!limea total!. structura arboretului. Ar'oretele amestecate$ pluriene sunt mai puin #!t!mate. Dre'uie acionat /nc! din tineree /n direcia cre&terii sta'ilit!ii indi#iduale$ prin crearea unui spaiu mai mare de cre&tere pentru fiecare ar'ore. - 41"6$# 6)+!+-&)&& 7"*")M0$)&#") 7+ !M-0 (.+-(/&40$# 6"(0+ (1%&"-( 6+-0)$J - reali"area de ar'orete optim amestecate$ /n a&a fel /nc1t proporia speciilor re"istente /n compo"iia ar'oretului s! fie de cel puin -.I.
8-

- asi urare unei di#ersit!i enetice a#ansate$ dup! modelul structurii enetice a ar'oretelor naturale$ ceia ce se poate reali"a prin promo#area re ener!rii naturale@ - formarea de ar'orete pluriene &i relati# pluriene$ multi sau 'ieta(ate$ cu su'ar'oret@ se impune /n primul r1nd conser#area ar'oretelor cu asemenea structuri@ - parcur erea ar'oretelor cu lucr!ri de /n ri(ire@ puternice /n tineree $apoi moderate &i sla'e la #1rste mai mari@ - aplicarea tratamentului codrului r!din!rit. pentru molidi&uri se recomand! adoptarea tratamentelor t!ierilor succesi#e &i pro resi#e /n mar ine de masi#@ - e#itarea tuturor aciunilor care fa#ori"ea"! formarea putre aiului de r!d!cin! &i de tulpin!@ - formarea de li"iere re"istente la aciunea de consolidare a mar inii ar'oretelor este necesar s! se e0tind! pe o distan! e al! cu 1-4 /n!limi de ar'ore@ - or ani"area succesiunilor de t!ieri. A. S6")&)+( )+9&40+-%+& ()*")+0+#") #( (1%&$-+( *"#&#") 3& &-4+10+#") 75$-50"()+. Soluia de fond pentru cre&terea re"istenei ar'oretelor la aciunea 'olilor &i d!un!torilor const! /n conser#area ecosistemelor forestiere naturale &i c#asinaturale$ dotate cu sisteme perfecionate de autoap!rare &i autonomie ener etic!. De asemenea$ este necesar! prote(area &i reintroducerea faunei entomofa e corespun"!toare p!durilor naturale. Vor tre'ui e#itate toate aciunile antropice care afectea"! re"istena ar'oretelor. C1nd sunt necesare se #or planifica com'ateri numai prin metode 'iolo ece &i inte rate$ prin care s! nu fie deteriorat! structura faunei de p!dure &i calitatea altor factori de mediu sau a resurselor alimentare &i medicinale din fondul forestier. C. S0)$10$)( ()*")+0+#") 3& )+9&40+-%( #") #( 6"#$()+. +oluare acion1nd ca un factor e0tern e0cesi# de a resi# - afectea"! /n primul r1nd procesele 'ioc%imice &i c%imice din plante$ animale &i sol$ urmate de sl!'irea or anismelor #ii@ se declan&ea"! /n lan de"ec%ili're ecolo ice$ ecofi"iolo ice &i enetice$ cu consecine nefa#ora'ile asupra polifuncionalit!ii p!durii$ afect1nd at1t producia de lemn &i alte produse ale ecosistemelor forestiere$ c1t &i funciile ei %idrolo ice$ antiero"ionale$ climatice$ i ienicosanitare &i peisa istice. Ar'oretele aflat /n curs de uscare sunt incluse /n planul de recoltare$ independent de #1rsta lor$ ar'oretele puternic poluate sunt supuse re imului special de conser#are. +entru re enerarea p!durilor aflate su' influena polu!rii$ t!ierile rase &i c#asirase tre'uie inter"ise@ cele mai eficiente #or fi tratamentele cu perioad! lun a de re enerare $de tipul t!ierilor c#asi r!din!rite$ precum &i tratamentul codrului r!din!rit. Dup! unii autori c%iar &i ar'oretele de tip r!din!rite sunt afectate de poluare$ /ndeose'i ar'ori ro&i cu coroane fi"iolo ic sl!'ite. <ste important de su'liniat c! artificiali"area compo"iiei ar'oretelor &i simplificarea structurilor prin t!ieri rase &i c#asirase contri'uie la formarea de p!duri foarte #ulnera'ile /n #iitor la aciunea no0elor industriale. >ertili"area c%imic! a solurilor forestiere din "onele poluate$ /n anumite condiii staionale$ poate fr1na temporar e#oluia rapid! a de rad!rii p!durilor. O m!sur! important! pri#e&te renunarea la su'stituirea speciilor locale prin culturi insta'ile care sunt mai sensi'ile la poluare. +!durile puternic poluate$ /n care fenomenul de uscare se manifest! cu intensitate$ #or tre'ui e0cluse de la re lementarea clasic! a procesului de 'ioproducie lemnoas! de produse principale$ tocmai pentru a profita c1t mai mult de mediul p!durii$ /n #ederea re ener!rii ei su' ad!post. +ro ramarea t!ierilor nici nu este posi'il!$ c!ci starea ar'oretelor se modific! puternic la perioade foarte mici.

87

TEMA O C.12 J RE@IM SILVIC DE @OSPODRIRE (1 OR


1. 2. 8. :. C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 ."7$# 7+ )+;+-+)()+ C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 0)(0(.+-0+#+ (6#&1(0+ C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 0&6$# 7+ 4")0&.+-0+ S+#+10()+( 3& (6)"*()+( )+;&.$#$& 4&#!&1

Conform literaturii so#etice Re"im 3 asocierea inter#eniilor sil#ote%nice /n ospod!rirea fondului forestier /n scopul atin erii elurilor dorite /n dependen! de condiiile economice actuale )Aono#ilo# 1,81*$ Re"im 3 asocierea inter#eniilor sil#ote%nice /n ospod!rirea fondului forestier /n scopul atin erii elurilor dorite cu o eficacitate c1t mai sporit! )Aura%tano# 1,;-*. Astfel sil#icultorii so#etici definind re"imul nu #or'esc de modul de re enerare cum se are /n #edere la noi /n ar!$ ci #or'esc de or ani"area inter#eniilor sil#ote%nice /n a&a mod ca s! atin em c1t mai efecti# scopurile dorite. =n continuare ei clasific! re imul dup! scopurile &i inter#eniile sil#ice$ tratamentele aplicate$ sortimentele-el &i modul de ospod!rire a fondului forestier. Codul sil#ic adoptat /n 4..: nu #or'e&te nimic de re imul sil#ic. Conform Art. ,$ alin. 4 din Le ea nr. 4:P1,,: din Fom1nia 9 Re"im sil+ic 3 sistemul unitar de norme te%nice sil#ice$ economice si (uridice pri#ind amena(area$ cultura$ e0ploatarea$ protectia si pa"a fondului orestier$in scopul asi urarii estionarii dura'ile. Re"imul codrului - modul eneral de ospodarire a unei paduri$ 'a"at pe re enerarea din samanta. Re"imul cran"ului - modul eneral de ospodarire a unei paduri$ 'a"at pe re enerarea #e etati#a. Conform Codul sil#ic nr.;;7-5III din 41 iunie 1,,: completat /n 4..8 F. Aoldo#a /naintat actual spre a fi susinut. Re"im 3 sistem de conducere &i e0ploatare a unei p!duri$ propriu unui anumit mod de re enerare )s!m1n!$ l!stari*. Se deose'esc re imul codrului$ re imul cr1n ului simplu$ re imul cr1n ului compus. Re"im sil+ic 3 politic! de ospod!rire a fondului forestier &i a #e etaiei forestiere din afara acestuia$ indiferent de natura propriet!ii &i forma de ospod!rire$ e0ercitat! de c!tre autoritatea sil#ic! central!. Doate formele de ospod!rire &i re ime au un scop unic de folosire raional! a masei lemnoas! cu un #olum mai mic posi'il de c%eltuieli financiare$ dar cu o ma0im! eficacitate polifuncional!. Fe imul de ospod!rire al unei p!duri raional conduse sta'ilit de amena(ament$ /nseamn! m!suri concrete$ (udicios ela'orate$ /n #ederea reali"!rii &i meninerii unei st!ri clar e0primate. .onducerea arboretelor de ctre deintorii de fond forestier naional se face dup normative 3n vigoare, din care desprindem principalele direcii ale aplicrii regimului silvic, 3nfiinarea de noi rezervaii de semine )i 3mbuntirea celor vechi existente 3n a)a fel 3nc/t s se poat recolta semine numai din aceste arborete4
88

efectuarea lucrrilor 3mpduriri pe baz de cartri staionale )i stabilirea formulelor )i schemelor de 3mpdurire 3n strict corelaie cu aceste cartri4 efectuarea lucrrilor de 3ngri5ire )i conducere a arboretelor la timp, de cea mai bun calitate )i cu tehnicile cele mai avansate4 efectuarea, pe baza experienelor acumulate p/n 3n prezent )i a rezultatelor cercetrilor )tiinifice efectuate 3n ultimele dou decenii, de tratamente, pe baza noilor tehnologii privind regenerarea arboretelor )i a noilor criterii pentru alegerea )i aplicarea acestor tratamente, 3n concordan cu noile prevederi, legate de conservarea )i dezvoltarea fondului forestier, de gospodrirea apelor )i de protecia mediului 3ncon5urtor4 efectuarea evalurii masei lemnoase prin metode noi, )tiinifice, care presupun aciuni tehnico economice de determinare, cantitativ, calitativ )i valoric a tuturor produselor principale, secundare (curiri, rrituri*, accidentale, de igien etc., prevzute a se exploata4 amena5area pe baze noi a tuturor arboretelor din fondul forestier naional, indiferent de deintor4 supunerea pdurilor fiecrui ocol silvic unei atente aciuni de recunoa)tere, la nivelul fiecrei uniti amena5istice, a strii lor de sntate, 3n vederea semnalrii fenomenelor de uscare anormal )i deteriorare fizic sau biologic a arborilor )i arboretelor (3n sistem monitoring*4 concomitent, se vor efectua lucrri intense de reconstrucie ecologic a pdurilor, prin ameliorarea compoziiei arboretului, refacerea integral a arboretelor afectate complet de uscare )i substituirea arboretelor din staiunile necorespunztoare4 efectuarea la timp )i de cea mai bun calitate a tuturor tratamentelor de prevenire )i combatere a duntorilor, folosind ultimele descoperiri 3n acest domeniu )i pun/ndu se un accent deosebit pe combaterea biologic4 organizarea )i desf)urarea activitilor de prevenire )i stingere a incendiilor )i dotarea cu mi5loace tehnice de stingere 3n conformitate cu ultimele descoperiri din acest domeniu4 - asi urarea proteciei muncii$ str1ns le at de pre tirea profesional a muncitorilor )i de respectare cu strictee a re ulilor de protecia muncii din sil#icultur )i e0ploatri forestiere. Acest scop /nsumea"! toate tipurile de re ime care ar putea fi di#i"ate /n dou! direcii principale. +rima rup! pre#ede 1.C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 ."7$# 7+ )+;+-+)()+. Clasificarea re imului dup! modul de re enerare =n 2. C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 0)(0(.+-0+#+ (6#&1(0+ 8. C#(4&'&1()+( )+;&.$#$& 7$65 0&6$# 7+ 4")0&.+-0+

8:

:. S+#+10()+( 3& (6)"*()+( )+;&.$#$& 4&#!&1

87

TEMA C.18. - EXPLOATABILITATEA. EXPLOATABILITI DE PRODUCIE (2 ORE


1. 2. 8. :. E26#"(0(*&#&0(0+( (*4"#$05. E26#"(0(*&#&0(0+( 0+>-&15. E26#"(0(*&#&0(0+( .(2&.5 7+ +'+10 +1"-".&1. R+-0( 657$)&&. E26#"(0(*&#&0(0+( 6+-0)$ '$-1%&& +1"-".&1+ .$#0&6#+

<ste cunoscut faptul$ c! ritmul de cre&tere /n #olum a unui ar'ore$ respecti# a unui ar'oret$ de-a lun ul #ieii sale difer! de la o perioad! a #ieii la alta. Astfel$ ritmul de cre&tere este mai accelerat la /nceputul #ieii$ a&a /nc1t$ /nre istr1nd apo eul cre&terii /n #olum$ acest ritm se reduce treptat$ de#enind spre '!tr1nee tot mai sla'$ p1n! c1nd ar'oretul trece /ntr-o stare de decrepitudine. Aceast! #ariaie /n procesul de acumulare a 'iomasei lemnoase$ face ca &i eficiena economic! a ar'orelui$ respecti# a ar'oretului$ s! #arie"e /n funcie de etapa de de"#oltare$ adic! de #1rsta acestuia. <ste e#ident$ c! /n momentul /n care se /nre istrea"! o sc!dere a indicelui de cre&tere$ respecti# a eficienei economice a ar'oretului$ acesta tre'uie /nlocuit cu un nou ar'oret. =n acest ca" se poate #or'i despre faptul c! ar'oretul a a(uns la o #1rst! a e0ploata'ilit!ii$ la o #1rst! de ma0im! eficien! economic!$ care se define&te prin termenul de exploatabilitate, iar e0primat! /n ani$ prin +5rsta exploatabilitii. Dat fiind faptul c! p!durile F. Aoldo#a sunt /ncadrate inte ral /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ pentru acestea se adopt! +26#"(0(*&#&0(0+( 7+ 6)"0+1%&+, dar nu este ne li(at! totalmente &i funcia de protecie-producie . Ierar%ia criteriilor de ospod!rire a p!durilor din aceast! rup! funcional! porne&te de la preocuparea de conser#are a ecosistemului$ moti# pentru care accentul se pune pe principiul continuit!ii &i cel ecolo ic$ producti#itatea &i renta'ilitatea estion!rii p!durii fiind trecute pe plan secundar$ dar f!r! a fi ne li(ate. E26#"(0(*&#&0(0+ - starea de maxim eficacitate funcional, la care un arboret devine exploatabil n raport cu elurile de gospodrire urmrite. Arboret exploatabil - Ar'oret a(uns la #1rsta e0ploata'ilii!ii specifice funciei atri'uite sau a c!rui stare necesit! re enerarea lui prematur!$ sta'ilit! ca atare prin amena(ament. Jxploatabilitate - starea unui ar'ore sau ar'oret de a fi recolta'il )Codul sil#ic modificat 4..8 propus a fi adoptat*@ H$rsta exploatabilitii - #1rsta e0primat! /n ani la care un ar'oret de#ine e0ploata'il. #acrificiu de exploatabilitate - a'aterea e0primat! /n ani a #1rsta de t!iere fa! de #1rsta e0ploata'ilit!ii. H$rsta de tiere - #1rsta real! la care un ar'oret este pro ramat la t!iere sau la care efecti# se e0ploatea"!@ <0ploata'ilitatea se di#i"ea"! conform funciilor /n care s1nt /ncadrate ar'oretele$ astfel e0ploata'ilit!ile se di#i"ea"! /n trei grupe= exp'oatabilitii de producie, exploatabiliti de protecie i exploatabilitate de regenerare 'n cazul exploatabilitii de producie deosebim= e0ploata'ilitatea a'solut!$ te%nic!$ ma0imului de efect economic &i celei mai mari rente &.a. 'n cazul exploatabilitii de protecie nelegem, starea optim! ce tre'uie definit! pentru fiecare funcie /n parte )%idrolo ic!$ antiero"ional!$ climatic!$ de recreare$ pentru conser#area enofondului &i a ecofondului forestier*. Cum ar'oretele /ndeplinesc funcii multiple$ #a tre'ui s! accept!m &i noiunea de e0ploata'ilitate pentru funcii multiple. F!m1n /n continuare de mare actualitate &i interes e0ploata'ilitatea de re enerare &i cea fi"ic!. =n ca"ul ar'oretelor ospod!rite /n codrul r!din!rit$ pentru recunoa&terea st!rii la care ar'orii a(un la e0ploata'ilitate se folose&te diametrul limit!. At1t #1rsta e0ploata'ilit!ii la codrul re ulat$ c1t &i diametrul limit! la codrul r!din!rit$ constituie 'a"e de amena(are$ c!rora cercetarea &tiinific! &i amena(amentul le-a acordat importana ce li se cu#ine.
8;

1. E26#"(0(*&#&0(0+( (*4"#$05. Jxploatabilitatea absolut - starea la care un ar'oret de#ine e0ploata'il dup! criteriul produciei totale de lemn. Se consider! reali"at! /n momentul /n care cre&terea medie a produciei totale a de#enit ma0im!. Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii a'solute se determina prin intermediul ta'elelor de producie. Urm!rind #ariaia cre&terii medii a produciei totale /n funcie de #1rst!$ !sim /n dreptul #alorii ma0ime #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute. =ntruc1t #aloarea ma0im! se menine pe o perioad! mai lun ! de timp$ se folose&te suplimentar &i #aloarea cre&terii curente a produciei totale@ #1rsta e0ploata'ilit!ii #a fi reali"at! /n momentul /n care cre&terea medie este e al! cu cre&terea curent!. Dependena #1rstei e0ploata'ilit!ii a'solute clasa de producie )SD 3 cl. I &i SD 3 cl. V*. Cum se o'ser#! #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute cre&te cu sc!derea producti#it!ii ar'oretelor. La speciile repede cresc!toare #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute de asemene este atins! mai de#reme dec1t la speciile /ncet cresc!toare. Conform datelor pre"entate de Aura%tano# )1,;-* unele #1rste a e0ploata'ilit!ii a'solute /n Ucraina la2 plop euramerican 3 18 ani$ plop ne ru 4. ani$ plop al' 3 48 ani. +entru pinete din re iunea Aosco#a cl. I 3 II de producie /n -8 3 7. ani cu cre&teri medii de 8$8 3 :$8 m-:P%a. Cre&terea a'solut! depinde nu numai de specii$ structura ar'oretului &i condiiile staionale dar &i de lucr!rile de /n ri(ire aplicate. Din punct de #edere practic #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute este pra ul cre&terilor totale a masei lemnoase /n #olum al ar'oretului aduc1nd /n continuare pierderi economice. 2. E26#"(0(*&#&0(0+( 0+>-&15. <0ploata'ilitatea te%nic! se sta'ile&te numai pentru ar'oretele destinate producerii unui anumit sortiment de mas! lemnoas!. Jxploatabilitatea te"nic - se consider! reali"at! /n momentul c1nd cre&terea medie a produciei totale$ calculat! numai /n raport cu sortimentulel$ a de#enit ma0im!. +entru determinarea e0ploata'ilit!ii te%nice se ia /n considerare numai sortimentele de lemn sta'ilite ca el de producie$ f!c1nduse a'stracie de restul masei lemnoase. Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii te%nice se determina prin intermediul ta'elelor de producie &i ta'elelor de sortare +entru sortimentele industriale ele se re#i"uiesc periodic /n raport cu e#oluia restriciilor calitati#e sta'ilite prin standarde. =n codru r!din!rit e0ploata'ilitatea$ ca 'a"! de amena(are se e0prim! prin diametru mediu la e0ploata'ilitate. La noi /n ar! pentru ar'oretele ospod!rite /n SU+ A este utili"at! e0ploata'ilitatea te%nic!. Cre&terea nefondat! /n urma amena(amentului sil#ic din anul 1,;8 a #1rstelor e0ploata'ilit!ii pentru principalele specii forestiere a creat premise serioase /n deteriorarea continu! a st!rii de s!n!tate a p!durilor$ /ndeose'i a celor de #1rst! pree0ploata'il! &i e0ploata'il!$ a dus la cre&terea considera'il! a #olumelor anuale de mas! lemnoas! e0tras! /n urma lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere )14.., mii m- /n 1,:8 fa! de 471 mii m- /n 1,;8* /n detrimentul #olumelor de recoltat /n urma lucr!rilor de e0ploatare-re enerare )4.,.1 mii m- /n 1,:8 &i 17-.; mii m- /n 1,;8*$ au de"ec%ili'rat structura pe #1rste a fondului forestier &i /n cele din urm! au contri'uit esenial la de radarea calit!ii masei lemnoase recoltate &i la reducerea eficacit!ii funcionale )inclusi# a funciei de protecie* ale p!durii. De asemenea$ cre&terea su'stanial! a #1rstei e0ploata'ilit!ii pentru orunete &i ste(!rete de ste(ar pedunculat &i ste(ar pufos cu circa -.-7. ani /n cadrul amena(!rii p!durilor din 1,;8$ meninute &i /n cadrul amena(amentului dup! 1,,4$ a de"ec%ili'rat mult proporia ar'oretelor pe clase de #1rst! )ar'orete tinere$ ar'orete de #1rst! mi(locie$ ar'orete pree0ploata'ile &i ar'orete e0ploata'ile*. Ca urmare s-a redus proporia ar'oretelor de producti#itate
8,

superioar! &i a crescut proporia celor de producti#itate inferioar! &i mi(locie. =n consecin!$ /n pre"ent$ fondul forestier dispune de suprafee &i #olume enorme de ar'orete sla' producti#e de #1rst! pree0ploata'il! &i c%iar medie care necesit! lucr!ri de e0ploatare-re enerare sau de reconstrucie ecolo ic!. 8. E26#"(0(*&#&0(0+( .(2&.5 7+ +'+10 +1"-".&1. R+-0( 657$)&& Jxploatabilitatea maximului de efect economic se /nele e starea ar'oretului corespun"!toare celui mai mare 'eneficiu net /n sil#icultur! )inclu"1nd aici &i acti#itatea de e0ploatarea a lemnului*$ raportat la unitate de suprafa!. <a se consider! reali"at! la #1rsta corespun"!toare acestei st!ri optime. Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii financiare pentru codru re ulat se determina prin intermediul2 ta'elelor de producie$ ta'elelor de sortare$ listei de preuri$ c%eltuieli de creare$ /n ri(ire &i conducerea ar'oretelor$ o rat! de referin! a do'1n"ii. Anali"a a ar!tat c! odat! cu ma(orarea #1rstei ar'oretelor 2 a*. scad c%eltuielile de producie /n sectorul de cultur!$ necesare pentru producerea unui metru cu' de mas! lemnoas!@ '*. se ma(orea"! preul de #1n"are a unui metru cu' de lemn e0ploata'il@ c*. se reduc c%eltuielile de producie la lemn e0loata'il$ raportate la unitatea de #olum. Aceste modific!ri fa#ora'ile sunt determinate de modific!rile cantitati#e $ calitati#e &i #alorice se produc ca urmare a procesului natural de cre&tere a ar'oretelor /n 'a"a c!rora s-a &i ela'orat procedeul de sta'ilire a #1rstei de e0ploata'ilit!i de ma0imum efect economic. +rocedeul dat sta'ile&te diferene dintre #enituri &i costuri lu1nd /n considerare produsele principale &i secundare +rin raportare acestui #enit la #1rst! se o'ine indicatorul economic comple0 care surprinde starea optim!. V()&(%&( .(2&.$#$& )(-7(.+-0 +1"-".&1 #( ;")$- C#. II ,- 7+6+-7+-%5 7+ !M)405 )Kiur iu 1,7:* V1rsta )ani* ma0imului randament economic$ I 7. 8:. ;: ;. ,: ,. 1. . 1. . 1. . 11. 1.. 14. ,,

VM)40+ ( +26#"(0(*&#&05%&& .(2&.$#$& +'+10 +1"-".&1 )Kiur iu 1,7:* Specie Aolid 6rad >a V1rsta e0ploata'ilit!ii )ani* 1.. - 1-8 1.. 3 178 1.. - 18. Specie Korun Ste(ar V1rsta e0ploata'ilit!ii )ani* 1.. 3 17. 1.. - 1;. Specie K1rni! Cer V1rsta e0ploata'ilit!ii )ani* ,. 3 17. ;. - 14. Specie Salc1m +lop euramerican V1rsta e0ploata'ilit!ii )ani* -. 3 78 48 - -8

Cercet!rile /ntreprinse au scos /n e#iden! le it!i de mare importan! pentru amena(area p!durilor2
:.

- su' efect economic ar'oretele de#in e0ploata'ile mai t1r"iu comparati# cu #1rsta e0ploata'ilit!ii a'solute &i te%nice )raportat! la sortimentul-el de dimensiuni mi(locii*@ - starea optim! su' raport economic se menine pe o perioad! foarte /ndelun at!$ de 7.-8. ani la molid$ 'rad &i fa $ de 7.-;. ani la orun &i ste(ar$ de 1.-18 ani la salc1m &i plop euramericani. Aceast! constatare ofer! lar i posi'ilit!i pentru optimi"area #1rstelor de t!ieri /n raport cu criteriile te%nice$ sil#iculturale &i ecolo ice. Fecoltarea ar'oretelor la #1rste su' pra ul critic conduce la mic&orarea #eniturilor E26#"(0(*&#&0(0+( 1")+46$-950"()+ )+-0+& .(2&.+ ( 657$)&& se 'a"ea"! pe formula2
,= # +r + +s1 + +s 4 + ...+L )c + ra * r

Unde2 +r 3 este #aloarea produselor principale de pe un %a +s1$ +s4$ +L 3 este #aloarea produselor secundare recoltate anual de pe un %a c 3 c%eltuieli re enerare &i conducere anuale a 3 c%eltuieli de administraie r 3 ciclul Sursele de date pentru sta'ilirea momentului #1rstei e0ploata'ilit!ii financiare pentru codru re ulat se determina prin intermediul2 ta'elelor de producie$ ta'elelor de sortare$ listei de preuri pe sortimente$ c%eltuieli de creare$ /n ri(ire &i conducerea ar'oretelor &i c%eltuieli administrati#e. <52 s! se calcule"e renta ma0im! pentru 1 %a de p!dure de orun plantat cl. III la #1rsta e0ploata'ilit!ii de 14. ani. =n mediul costul lemnelor constituie -.. leiPm ster$ iar al lemnului de lucru /n mediu 1-.. leiPm - .C"eltuielele la cre&terea 1 %a de p!dure constituie 48... lei$ iar c%eltuielele administrati#e 1 leuPan. Volumul masei lemnoase la e0ploata'ilitate constituie 74: m- $ din care 18I constituie lemnul de lucru. +rin lucr!ri de /n ri(ire au fost e0trase 177 m- din care 18 I constituia lemnul de lucru Y)177O.$18O1-..E177O.$;8O-8O.$7.E74:O.$18O1-..E74:O.$;8O-..*-)48...E17.*Z P 17. [ ............... lei :. E26#"(0(*&#&0(0+( 6+-0)$ '$-1%&& +1"-".&1+ .$#0&6#+ +rincipiul folosirii raionale a tuturor resurselor p!durii /ndeamn! la definirea unei noi noiuni referitoare la comple0ul de produse oferite de p!dure. +un1nd astfel pro'lema$ amena(amentul este c%emat s! asi ure &i pe aceast! cale continuitatea tuturor acestor resurse prin armoni"area intereselor sectoriale /n 'eneficiul economiei naionale$ cu respectarea strict! a principiului ecolo ic. Sta'ilirea corect! a #1rstei de e0ploata'ilitate pune 'a"ele determin!rii adec#ate a ciclului de producie$ care la r1ndul s!u fundamentea"! de"#oltarea continu! /n spaiu &i timp a sectorului forestier. =n perioada so#ietic!$ cercet!rile sil#ice /n domeniul sta'ilirii #1rstei de e0ploata'ilitate a ar'oretelor au fost efectuate cu preponderen! /n p!durile /ncadrate /n rupele II &i III funcionale 3 p!duri cu funcii de producere a 'iomasei lemnoase. =n p!durile /ncadrate /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ astfel de studii nu au fost efectuate sau au fost foarte puine. Astfel$
:1

sta'ilirea #1rstei optime de e0ploatare a ar'oretelor constituie o pro'lem! fundamental! a amena(amentului$ repre"ent1nd un element de 'a"! al acestuia de care depinde eficienti"area ma0im! a funcieiPfunciilor atri'uite.

:4

TEMA E.1:. - VNRSTA EXPLOATABILITII DE PROTECIE. UR@ENE DE RE@ENERARE 1. 2. 8. :. E26#"(0(*&#&0(0+( 7+ 6)"0+1%&+. E26#"(0(*&#&0(0+( '&9&15. E26#"(0(*&#&0(0+ 7+ )+;+-+)()+. U);+-%+ 7+ )+;+-+)()+.

(2 ORE

1. E26#"(0(*&#&0(0+( 7+ 6)"0+1%&+. Jxploatabilitatea de protecie - starea optim! la care un ar'oret de#ine e0ploata'il /n raport cu funcia de protecie atri'uit!. =n conte0tul sil#iculturii cu funcii multiple$ unul &i acela&i ar'oret poate /ndeplini mai multe funcii$ impun1ndu-se deci sta'ilirea #1rstei e0ploata'ilit!ii de protecie pentru fiecare funcie /n parte. =n fine$ #a fi necesar! luarea unei sin ure deci"ii$ c!ci ar'oretul /n cau"! #a putea fi e0ploatat o sin ur! dat!. =n consecin!$ se impune sta'ilirea unei #1rste unice a e0ploata'ilit!ii$ ca o #1rst! medie ponderat! dup! anumii coeficieni pondera'ili$ #aria'ili de la o funcie la alta$ sau c%iar de la o cate orie funcional! la alta. Astfel dac! un anumit ar'oret /ndepline&te mai multe funcii$ media #1rstelor e0ploata'ilit!ilor de protecie )De.p.* #a fi dat! de e0presia2 e1 ,1 + e4 ,4 + ... + en ,n ,1 + ,4 + .... + ,n De.p. [ unde2 e1$ e4...en repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii corespun"!tor funciilor 1$4...n@ F1$ F4...Fn 3 coeficieni de ponderare sta'ilii pe funcii. <#ident$ pentru p!durile cu funcii speciale de protecie$ din care este admis! recoltarea de lemn$ #a fi luat! /n considerare &i funcia de producie. Acela&i mod de re"ol#are #a fi adoptat &i pentru p!durile cu funcii de producie &i protecie. V1rsta e0ploata'ilit!ii de protecie )%idrolo ic!$ antiero"ional! &i climatic!* se reali"ea"! la #1rste relati# mari$ respecti# la 1-. - 1;. ani pentru speciile molid$ 'rad$ fa $ orun$ ste(ar$ 1rni!. Aceast! conclu"ie corelea"! cu re"ultatele cercet!torilor pu'licate de Kaspar )1,;7- citat de Kiur iu- Dissescu*@ dup! cercet!rile efectuate B cu c1t p!durea este mai '!tr1n!$ iar #olumul aparatului s!u foliar &i rosimea litierei sunt mai mari$ cu at1t &i efectul antiero"ional este mai pronunatC$ ceea ce infirm! opiniile e0primate de ali autori$ potri#it c!rora ar'oretele tinere ar fi mai eficiente su' raportul funciei de protecie a solului. Starea optim! se menine o perioad! relati# /ndelun at!$ atenion1nd asupra faptului c! nu este (ustificat! r!'irea e0ploat!rii ar'oretelor imediat dup! reali"area #alorii ma0ime a efectului protector de mediu. V1rsta e0ploata'ilit!ii de protecie se apropie de #1rsta e0ploata'ilit!ii te%nice corespun"!toare unor sortimente superioare. Numai /n aceste condiii e0ist! o compati'ilitate /ntre funcia de protecie &i funcia de producie.
:-

Conducerea ar'oretelor de molid$ 'rad$ fa &i ste(ari la #1rste mari$ de peste 1-. ani$ corespun"!toare funciilor de protecie atri'uite$ impune reali"area de 'ioceno"e cu structuri adec#ate$ respecti# ar'orete relati# pluriene sau ec%iene eta(ate$ cu su'ar'oret. =n consecin!$ tratamentele de aplicat ar'oretelor ec%iene cu funcii de protecie tratate /n codrul re ulat sunt cele cu perioad! lun ! de re enerare@ acestea permit o u&oar! trecere la structuri pluriene$ care asi ur! condiii optime pentru e0ercitarea funciilor de protecie. 8. E26#"(0(*&#&0(0+( '&9&15. +rin e0ploata'ilitate fi"ic! se /nele e e0ploata'ilitatea unui ar'ore sau ar'oret$ determinat! dup! starea lor 'iolo ic!. Se consider! reali"at! atunci c1nd /nceputul procesului de de radare este e#ident@ /n parte se suprapune peste stadiul de de"#oltare cunoscut su' denumirea de codru '!tr1n. Su' raport au0iolo ic$ #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice se reali"ea"! atunci c1nd #olumul elimin!rii naturale dep!&e&te /n mod sistematic cre&terea curent! a produciei totale )V. Kiur iu$ 1,;;*. V1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice pre"int! importan! pentru ospod!rirea ar'oretelor cu funcii speciale de protecie supuse re imului de ocrotire inte ral! &i conser#area deose'it! )tipurile I &i II de cate orii funcionale*. Nu este #or'a despre o e0ploatare a acestor ar'orete@ dimpotri#!$ atenionea"! asupra ur ent!rii aciunilor de asi urare a permanenei lor prin lucr!ri speciale de ocrotire &i conser#are$ /nainte de a fi prea t1r"iu. Dotodat!$ #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice constituie un pra critic superior peste care nu este indicat! sta'ilirea unor #1rste ale e0ploata'ilit!ii te%nice$ economice sau de protecie. <0ploata'ilitate fi"ic! se refer! la ar'oretele ec%iene &i relati# ec%iene$ mai rar la cele relati# pluriene. =n pri#ina ar'oretelor pluriene r!din!rite nu se poate #or'i despre o #1rst! a e0ploata'ilit!ii fi"ice pe ar'oret@ /n sc%im'$ aceast! noiune are sens pentru ar'orele considerat indi#idual sau pentru p1lcuri de ar'ori aflate /n fa"e de de"#oltare diferite. =n condiiile de ar'oret plurien$ ar'orii a(un la e0ploata'ilitatea fi"ic! la #1rste /naintate$ uneori de peste -.. ani. 8. E26#"(0(*&#&0(0+ 7+ )+;+-+)()+. V1rsta e0ploata'ilit!ii de re enerare se consider! reali"at! pentru ar'oretele ospod!rite /n re im de codru /n momentul /n care ele au a(uns /n stadiul de de"#oltare optim! su' raportul reproducerii pe cale natural! din s!m1n!$ iar pentru ar'oretele ospod!rite /n re im de cr1n la #1rsta de la care re enerarea din l!stari sau dra(oni de#ine nesatisf!c!toare )V. Kiur iu$ 1,;;*. Aceast! #1rst! de e0ploata'ilitate pre"int! o importan! deose'it! pentru amena(ament naional$ deoarece sectorul forestier este direcionat spre re enerarea natural! a ar'oretelor &i a con#ersiunii c#ercineelor de la re imul cr1n de ospod!rire la re imul codru. Ca &i alte tipuri de e0ploata'ilitate$ e0ploata'ilitatea de re enerare depinde de natura speciei$ de caracteristicile ereditare a ar'orilor componeni$ de potenialul staional$ de structura ar'oretului$ de modul de ospod!rire al ar'oretului$ etc. =n ta'elul ce urmea"! se pre"int! unele date orientati#e asupra #1rstei la care /ncepe procesul de fructificaie /n masi# pentru unele specii preluate din literatura de specialitate. Sta'ilirea corect! a #1rstei de e0ploata'ilitate pune 'a"ele determin!rii adec#ate a ciclului de producie$ care la r1ndul s!u fundamentea"! de"#oltarea continu! /n spaiu &i timp a sectorului forestier. =n perioada so#ietic!$ cercet!rile sil#ice /n domeniul sta'ilirii #1rstei de e0ploata'ilitate a ar'oretelor au fost efectuate cu preponderen! /n p!durile /ncadrate /n rupele II &i III funcionale 3 p!duri cu funcii de producere a 'iomasei lemnoase. =n p!durile /ncadrate /n rupa I funcional! 3 p!duri cu funcii speciale de protecie$ astfel de studii nu au fost efectuate sau au fost foarte puine. Astfel$
:7

sta'ilirea #1rstei optime de e0ploatare a ar'oretelor constituie o pro'lem! fundamental! a amena(amentului$ repre"ent1nd un element de 'a"! al acestuia de care depinde eficienti"area ma0im! a funcieiPfunciilor atri'uite. VM)40( ,-1+6+)&& ')$10&'&1(%&+& ,- .(4&! (@&$);&$ 1FBB Specia Ne ulescu 1,7VanseloL Aura%tano# 6re a 1,;1,;: Aolid 7.-8. 8.-;. 8.-:. 7.-8. 6rad :.-7. :.-7. 8.-:. 78-88 >a :.-7. :.-;. 8.-7. Korun :.-7. 7.-;. 8.-:. Ste(ar 8.-:. 7.-;. +entru F. Aoldo#a$ in1nd cont c! ma(oritatea a'solut! a ar'oretelor natural fundamentale de c#ercinee sunt pro#enite din l!stari$ se impune necesitatea corel!rii #1rstei de e0ploata'ilitate de protecie cu #1rsta e0ploata'ilit!ii de re enerare$ dat fiind faptul necesit!ii con#ersiunii acestor ar'orete de la re imul cr1n de ospod!rire la re imul codru. S0(*&#&)+( !M)40+& +26#"(0(*&#&05%&& 6+ ()*")+0+ Normele te%nice /n #i oare preci"ea"! c! #1rsta e0ploata'ilit!ii se sta'ile&te /n dependen! de specia preponderent!$ corespun"!toare compo"iiei-el la e0ploata'ilitate$ cu condiia ca specia respecti#! s! nu scad! su' limitele indicate +rodusul V1rsta Clasa de V1rsta +rop coloanel e0ploata'ilit pecia produci e0ploata' oria or )4 0 !ii Sta'ilirea elementului de ar'oret dup! care se sta'ile&te e ilit!ii$ ani 7* ar'oretului e0ploata'ilitatea Aolid .$I :. 1;$. 6rad .$4 II ;. 1:$. ;7$. ani V1rsta ar'oretului ani >a .$8 II 1.. 8.$. 1- 7. 71- :. +este :. Compo"iia Specia principal! este preponderent! c1nd particip! /n proporie de minimum... I Dou! specii 18 48 -. Drei specii &i peste 1. 18 4.

Calculul mediu al e0ploata'ilit!ii pentru un ar'oret amestecat )dup! I. Lea%u*

:8

C()(10+)&40&1( !M)40+& ,-1+6+)&& ')$10&'&1(%&+& ,- .(4&! Aceast! #1rst! /n nici un ca" nu tre'uie confundat! cu #1rsta Dup! <. Dup! e0ploata'ilit!ii de re enerare$ deoarece la #1rsta menionat! /n ta'el Denumirea Dup! Dup! Nr.ord Ne ulescu$ A.Aurat%ano#$ procesul de formare a or anelor reproducti#e este doar la fa"a de speciei A. VanseloL A. 6re a )1,;:* )1,7-* )1,;-* demarare$ urm1nd ca acest proces s! ia amploare$ at1t su' aspect 1. Aolid 7.-8. 8.-:. 8.-:. 7.-8. cantitati#$ c1t &i calitati#. Cercet!ri comple0e /n pri#ina determin!rii 4. 6rad :.-7. :.-7. 8.-:. 78-88 #1rstei e0ploata'ilit!ii de re enerare p1n! /n pre"ent nu e0ist!. A#1nd /n -. >a :.-7. :.-;. 8.-7. #edere #1rstele /nceperii fructificaiei /n masi#$ c1t &i caracteristicile 7. Korun :.-7. 7.-;. 8.-:. 8. Ste(ar 8.-:. 7.-;. dinamicii procesului de fructificaie su' raportul calit!ii seminelor$ se afirm! c! limita inferioar! a inter#alului optimal e0ploata'ilit!ii de re enerare a ar'oretelor de pro#enien! enerati#! este de ;.-,. ani la ste(ar$ orun$ fa $ 'rad &i molid cu fluctuaii mari de la un ar'oret la altul. La noi /n ar! ca #1rst! a e0ploata'ilit!ii este primit! #1rsta e0ploata'ilit!ii te%nice )SU+ A*$ iar /n ar'orete de protecie orientati# se adopt! cele te%nice ma(orate /n mediu cu 4. ani. U);+-%+ 7+ )+;+-+)()+. Conform normei te%nice pentru amena(area p!durilor rom1ne&ti )8* din 4...$ calitatea ar'oretelor de a fi e0ploata'ile este determinat! de starea lor. Aceasta este uneori determinat! de anumii factori pertur'atori$ influena c!rora este adesea at1t de mare /nc1t le periclitea"! /ns!&i e0istena sau le reduce potenialul de producie &i protecie. =n asemenea situaii este desi ur necesar! re enerarea lor /nainte de #1rste normal! a e0ploata'ilit!ii. Fecoltarea se impune cu at1t mai de ra'! cu c1t este mai mare decala(ul e0istent /ntre potenialul producti# &i ecoprotecti# al staiunii$ pe de o parte &i efectele de producie &i protecie al ar'oretelor respecti#e$ pe de alt! parte. =n raport cu m!rimea acestui deficit funcional se sta'ilesc ur ene de re enerare pentru toate ar'oretele necorespun"!toare. Dar c%iar &i /n cate oria ar'oretelor normal e0ploata'ile$ este necesar! o e&alonare a lor dup! ur ena de re enerare$ astfel /n c1t /n prima ur en! s! fie re enerate cele care pre"int! cel mai mare deficit de eficacitate funcional! =n ca"ul unui e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ ierar%i"area lor pe ur ene de re enerare de#ine foarte util!@ #or fi reinute de la re enerare &i e0ploatare ur ent! tocmai ar'oretele de /nalt! sta'ilitate ecolo ic! &i /n consecin!$ cele dotate cu o ridicat! eficacitate funcional!. CRITERII PENTRU NCADRAREA ARBORETELOR PE UR@ENE DE RE@ENERARE U);+-%( 1. =n aceast! ur en! #or fi /ncadrate toate ar'oretele care$ /n raport cu starea lor de #e etaie &i s!n!tate$ nu mai pot fi meninute pe picior mai mult de 1. ani$ f!r! riscul de rad!rii lor totale &i al unor influene ne ati#e asupra p!durii /ns!&i. Volumul acestora urmea"! a fi recoltat /n deceniul de aplicare a amena(amentului. /n cadrul acestei ur ene se #or defini urm!toarele cate orii2 1.1. Ar'orele cu #1rste de peste 4. ani la codru &i peste 8 ani la cr1n $ foarte puternic afectate de factori 'iotici &i a'iotici ne ati#i )incendii$ #1nt$ "!pad!$ uscare$ #1nat$ re"ina( etc.*$ /ncadrate /n cel mai ridicat rad de #!t!mare - e0cesi# #!t!mate. 1.4. Ar'orete nee0ploata'ile cu densit!i de la ..1 Ia ..-$ cu #1rsta de peste 4. ani la codru &i peste 8 ani la cr1n . 1.-. Ar'orete constituite predominant )peste 7. I* din ar'ori cu cioate puternic de radate )cu putre ai$ scor'uri mari$ cu #italitate foarte sc!"ut! etc.*. l .7. Ar'orete e0ploata'ile parcurse cu t!ieri de re enerare$ cu densit!i de la .. l la ..-$ cu sau f!r! semini& utili"a'il.
::

U);+-%( 2. Se /ncadrea"! /n aceast! ur en! toate ar'oretele e0ploata'ile care$ /n raport cu dinamica procesului de re enerare$ impun un ritm accelerat de e0ploatare$ precum &i ar'oretele nee0ploata'ile aflate /ntr-o stare de #e etaie precar! sau a#1nd o producti#itate mult inferioar! celei poteniale. Se #or a#ea /n #edere urm!toarele cate orii de ar'orele2 4.1. Ar'oretele e0ploata'ile &i trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii afectate de factori 'iotici &i a'iotici ne ati#i /ncadrate /n radele de #!t!mare foarte puternic i puternic )#olumul ar'orilor foarte puternic &i puternic afectai - cu putre ai$ scor'uri$ usc!ri$ rupturi$ etc. - repre"ent1nd peste 4.I din #olumul total* 4.4. Ar'oretele de tip artificial$ de producti#itate inferioar!$ cu #1rste mai mari de 4. ani situate /n staiuni de 'onitate superioar! &i mi(locie pentru speciile corespun"!toare tipului de p!dure natural fundamental. 4.-. Ar'orete cu densit!i de la ..7 la ..:$ cu #1rste mai mari dec1t (um!tatea #1rstei e0ploata'ilit!ii normale$ a c!ror stare nu permite redresarea lor prin lucr!ri de /mp!durire a olurilor e0istente. 4.7. Ar'orete e0ploata'ile de tip pro#i"oriu. 4.8. Ar'orete e0ploata'ile din unit!i de codru cu peste 7. I ar'ori pro#enii din l!stari. 4.:. Ar'orete e0ploata'ile cu densit!i de la ..7 la ..:$ cu semini& utili"a'il. 4.7. Ar'orete e0ploata'ile cu densit!i de la ..7 la ..:$ f!r! semini& utili"a'il. 4.;. Ar'orete e0ploata'ile ec%iene &i relati# ec%iene$ cu densit!i de ..7 &i mai mari$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate su'normal!. 4.,. Ar'orete din unit!i de cr1n trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii$ care nu pot fi meninute f!r! a-&i pierde su'stanial capacitatea de re enerare din l!stariP dra(oni. U);+-%( 8. Se #or /ncadra /n aceast! ur en! ar'oretele a(unse sau trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii$ care prin structura$ #italitatea &i starea lor de s!n!tate ar putea fi meninute pentru acoperirea unor e#entuale deficite din perioada urm!toare )sacrificii /n plus*. Acestor cerine r!spund urm!toarele cate orii de ar'orele2 -.1. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate cel puin normal!$ trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii. -.4. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate mi(locie &i superioar!$ de #italitate cel puin normal!$ trecute de #1rsta e0ploata'ilit!ii. -.-. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate inferioar!$ de #italitate cel puin normal!$ a(unse la #1rsta e0ploata'ilit!ii. -.7. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ ec%iene &i relati# ec%iene$ de producti#itate mi(locie &i superioar!$ de #italitate cel puin normal!$ a(unse la #1rsta e0ploata'ilit!ii. -.8. Ar'orete cu densit!i de ..7 &i peste$ pluriene &i relati# pluriene$ de producti#itate inferioar! &i Psau de #italitate su'normal!$ considerate ca e0ploata'ile /n raport cu #1rsta ce le-a fost atri'uit!. U);+-%( :. Se includ ar'orele cu structuri naturale sta'ile$ de re ul! ar'orele pluriene &i relati# pluriene$ de producti#itate superioar! &i mi(locie$ de #italitate cel puin normal! &i cu consisten! normal!$ considerate e0ploata'ile /n raport cu #1rsta ce le-a fost atri'uit!. 7.l. Ar'orete pentru care$ din cau"a condiiilor de teren$ nu este posi'il! aplicarea codrului r!dinarii. 7.4. Ar'orele pentru care$ /n #iilor$ este posi'il! aplicarea codrului r!dinarii. U);+-%( A. /n aceast! ur en! se #or /ncadra ar'orele considerate e0ploata'ile /n condiiile sacrificiilor de e0ploata'ilitate /n ca"uri 'ine (ustificate$ asemenea ar'orele #or fi incluse /n r1nd de t!iere$ /ncep1nd cu cele mai puin producti#e &i #aloroase.
:7

8.l. Ar'orele cu densit!i de p1n! la .$7. 8.4. Ar'orele cu densit!i de ..7 &i peste. Aceast! ordine de ur en! are un caracter orientati#@ de la ca" la ca"$ ea se poate adapta la particularit!ile p!durii de amena(at$ in1nd seama mai ales de funciile de protecie atri'uite$ de caracterul actual al tipului de p!dure$ de perioada de re enerare adoptat!$ de starea semini&ului instalat etc. De fiecare dat!$ soluia aleas! #a fi (ustificat! prin anali"e te%nico-economice &i restricii ecolo ice@ /n acest scop$ determinarea cre&terii curente /n #olum prin m!sur!tori efecti#e se poate do#edi deose'it de util!. =ncadrarea ar'oretelor pe ur ene de re enerare se #a putea face /n condiii superioare prin mi(loace informatice$ apel1nd &i la metode ale cercet!rilor operaionale prin care #or fi luate /n considerare toate restriciile ecolo ice$ precum &i factori te%nico-economici. Nu se #or include la refacere ar'oretele de producti#itate inferioar! situate /n staiuni pentru care nu se /ntre#!d soluii certe$ #erificate e0perimental /n condiiile naturale date. Dotodat!$ se #a a#ea /n #edere c! multe ar'orele de producti#itate inferioar! /ndeplinesc importante funcii de protecie$ moti# pentru care oportunitatea &i metodele de refacere #or fi anali"ate &i sta'ilite dup! criterii ecolo ice. De asemenea$ nu #or fi pre#!"ute la refacere prin t!ieri de re enerare ar'oretele funcional necorespun"!toare care pot fi ameliorate prin lucr!ri de /n ri(ire )e0tra erea treptat! a ar'orilor din l!stari$ a celor #!t!mai etc.* sau prin /mp!duriri )/mp!durirea olurilor$ /mplinirea consistenei prin sem!n!turi su' masi# etc.*. Ur enele de re enerare se sta'ilesc pe teren$ cu prile(ul descrierii fiec!rei su'parcele &i se definiti#ea"! dup! anali"a de ansam'lu efectuat! la 'irou. Ar'oretele marcate de c!tre ocoalele sil#ice /n #ederea e0ploat!rii lor #or fi /ncadrate pe ur ene de re enerare dup! criteriile menionate mai sus$ f!c1ndu-se modific!rile necesare c1nd aceste marc!ri s1nt necorespun"!toare su' raportul ur enei de re enerare$ tratamentului adoptat &i al intensit!ii t!ierilor. De asemenea$ nu #or fi incluse /n planul de recoltare$ dac! s1nt nee0ploata'ile sau fac parte din su'unit!i destinate ocrotirii naturii sau conser#!rii deose'ite a p!durilor.

:;

TEM 1A. CICLUL. PERIOADA. (1 OR 1. Sta'ilirea #iratei medii a e0ploata'ilit!ii si a ciclului )SU+ - A* 4. >i0area ciclului -. +erioada. Suprafaa periodic!. 1. S0(*&#&)+( !&)(0+& .+7&& ( +26#"(0(*&#&05%&& 4& ( 1&1#$#$& (SUP - A C&1#$# () - norma medie de timp n care se nlocuiete ntregul fond de producie ca urmare a aplicrii tratamentelor silviculturale prescrise de amenajament, respect$ndu-se v$rstele exploatabilitii la nivel de arboret. C"-'"). C"7$#$& S&#!&1 (# R. M"#7"!( 1&1#$ 7+ 6)"7$1%&+ - numrul de ani stabilit de amenajamentul silvic ca baz de calcul pentru determinarea structurii i mrimii normale a fondului de producie ntr-o unitate de gospodrire Conform BNorma 8C )Norme te%nice pentru amena(area p!durilor din 4...* C&1#$ - baza de amenajare prin care se definete n amenajament structura unitii de gospodrire n raport cu obiectivele social-economice i ecologice urmrite. Ciclu$ e0primat /n ani$ constituie criteriul de 'a"! pentru re lementarea produciei /n unit!i de ospod!rire de codru re ulat. Ciclului de producie din codru re ulat /i corespunde /n codru r!din!rit rotaia. Ciclul se calculea"! rotun(ind /n plus$ la multipli de 1.$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii ar'oretelor natural fundamentale$ ponderat! pe suprafaa ocupat! de acestea. Ciclul este elementul cel mai important al politicii forestiere &i elementul /n funcie de care se sta'ile&te structura normal! a fondului de producie$ deoarece num!rul claselor de #1rst! depinde de m!rimea ciclului. <l se /mparte /n clase de #1rst!$ pentru urm!rirea procesului de normali"are a structurii fondului de producie$ &i /n perioade pentru re lementarea procesului de producie &i calculului posi'ilit!ii prin metoda claselor de #1rst!. =n funcie de ciclu &i m!rimea perioadei$ se sta'ile&te suprafaa periodic! normal!. =n practic!$ anali"a structurii reale &i a radului /n care aceasta se a'ate de la structura normal! se face pe 'a"a distri'uiei suprafeelor pe clase de #1rst!. =n esena lui$ ciclul caracteri"ea"! structura p!durii normale pe clase de #1rst!@ repre"int! norma de timp pentru meninerea /n funcie a ar'oretelor p!durii respecti#e. Sta'ilirea lui se spri(in! /n primul r1nd pe media #1rstelor e0ploata'ilit!ii$ sta'ilite pe ar'orete /n raport cu funciile atri'uite acestora. Cum mediile nu se pot sta'ili dec1t pentru colecti#it!i statistice omo ene$ un ciclu unic de#ine posi'il numai pentru unit!i de ospod!rie cu un /nalt rad de omo enitate su' raport ecolo ic &i funcional. =n condiiile acord!rii importanei prioritare produciei de lemn$ media se calculea"! in1nd seama de #olumul sau cre&terea medie la e0ploata'ilitate ale ar'oretelor componente. =n aceast! ipote"! formula cea mai potri#it! este urm!toarea2 e i s + e 4 i 4 s 4 + ... + e n i n s n J= 11 1 @ i1 s1 + i1 s 4 + ... + i n s n Unde2 e1$ e4.....en - repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii sta'ilite pentru ar'oretele 1$4$....n@ i1$ i4.....in - cre&terile medii ale produciei principale pentru ar'oretele respecti#@ s1$ s4....$ sn - suprafeele acestor ar'orete.

:,

Cu apro0imaie$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii este dat! de o formul! simplificat!$ respecti# de media ponderat! prin suprafa!2 e1 s1 + e 4 s 4 + ... + e n s n s1 + s 4 + ... + s n \[ @ unde2 e1$ e4$ ]en repre"int! #1rstele e0ploata'ilit!ii sta'ilite pentru ar'oretele 1$4$]n@ s1$ s4$ ]sn 3 suprafeele acestor ar'oret. =n practic! s-a folosit frec#ent media #1rstei e0ploata'ilit!ii sta'ilit! pe specii &i clase de producie$ f!c1nd a'stracie de realitatea$ conform c!reia$ /n ca"urile ar'oretelor amestecate$ speciile componente sunt inte rate /n sistem &i$ /n consecin!$ se e0ploatea"! ar'oretul &i nu o anumit! specie din cadrul lui. <#ident procedeul nu este corect. =n calcule$ &i respecti# la sta'ilirea ciclului$ se iau /n considerare numai ar'oretele normale$ caracteristice staiunilor date &i elurilor de ospod!rire sta'ilite$ 'ine repre"entate /n unitatea de ospod!rire respecti#!. Sunt deci e0cluse din calcul ar'oretele de funcionalitate redus!$ pro#i"orii sau alte ar'orete care nu se /ncadrea"! /n specificul ecolo ic &i economico-social al unit!ii de ospod!rire. SDA6ILIF<A VIFSD<I A<DII A <5+LOADA6ILIDADII SI A CICLULUI )SU+2A*
*************************************************************************** * | |ARBORETE NAT.PARTIAL DERIVATE * * | T O T A L A R B O R E T E |ARTIF.DE PROD.SUP.SI MIJ: 0% * * SPECIA |---------------------------------------------------------------* * | SUPRAFATA | CLP | TE |CICLUI SUPRAFATA | CLP | TE |CICLU* * | HA % | MED | MED | | HA % | MED | MED | * *========================================================================== * 1 SC | 535. !5 | !.1 | 31 | | 0.0 "5 | 3.0 | 3# | * *-------------------------------------------------------------------------* * " ST | "##.0 "" | !.1 | #1 | | 115. !0 | !.1 | 0 | * *-------------------------------------------------------------------------* * 3 FR | ""$.$ 1$ | !.0 | %% | | "5.% $ | 3.3 | $ | * *-------------------------------------------------------------------------* * ! STP | .% $ | ".5 | 5 | | %#." 1 | ".% | $ | * *-------------------------------------------------------------------------* * 5 DT | % .! 5 | 3. | $1 | | 1%. ! | 3.1 | ## | * *-------------------------------------------------------------------------* * % DR | "!." 1 | 3." | % | | 13.0 3 | ".$ | ! | * *-------------------------------------------------------------------------* * $ AR | "0.1 1 | !.! | 5# | | ".5 0 | !." | 3 | * *-------------------------------------------------------------------------* * # PA | 1 .1 1 | ".# | 1 | | .% " | ".! | 10! | * *-------------------------------------------------------------------------* * &L | 1!." 1 | !.0 | 33 | | 3.! 0 | 3.3 | !1 | * *-------------------------------------------------------------------------* * 10 DM | $.3 0 | !.0 | % | | ".0 0 | 3.! | %$ | * *-------------------------------------------------------------------------* * TOTAL | 1305.5 100| 3. | 5# | %0 | 3!$.1 100| 3.3 | $$ | #0 * ***************************************************************************

(iclul odat fixat, trebuie s aib un caracter stabil. Aodificarea lui se (ustific! doar prin profunde sc%im'!ri ale o'iecti#elor socialeconomice ale ospod!ririi sil#ice ori prin #ariaii semnificati#e ale condiiilor staionale. Sc%im'area lui se impune ori de c1te ori a fost sta'ilit eronat la amena(!rile anterioare. Dre'uie mereu a#ut /n #edere c! ciclul repre"int! cadrul eneral$ de lun ! durat!$ al ospod!ririi p!durilor &i c! el nu poate fi modificat periodic prin plan. Dimpotri#!$ el tre'uie sta'ilit corect$ pe termen lun $ de aceea se impune luarea /n considerare a tuturor criteriilor importante su' raport economic$ social &i ecolo ic. Ciclul adoptat constituie o important! 'a"! de calcul pentru determinarea posi'ilit!ii &i totodat! cadrul eneral de or ani"are a p!durii /n raport cu o'iecti#ele social-economice ale ospod!riei sil#ice$ respecti# cu funciile atri'uite ar'oretelor componente. De ciclu se #or'e&te doar /n ca"ul unei su'unit!i de ospod!rire 3 o su'unitate de producie &iPsau protecie$ pe c1nd de e0ploata'ilitate se #or'e&te doar la ni#el de ar'oret. 6a"a de amena(are este ^E26#"(0(*&#&0(0+(_ nu ^V1rsta e0ploata'ilit!ii_. V1rsta e0ploata'ilit!ii se refer! strict la ar'oretele de codru re ulat$ cu funcii de producie i protecie. =n ca"ul ar'oretelor cu funcii speciale de protecie$ de intensitate foarte ridicat!$ supuse
7.

re imului de conser#are$ se #or'e&te de e0ploata'ilitate de protecie$ dar nu &i de #1rst!. 12 =n ca"ul su'unit!ilor de ospod!rire ce reunesc doar ar'orete supuse re imului de conser#are deose'it!$ nee0ist1nd o #1rst! a e0ploata'ilit!ii$ nu e0ist! nici ciclu. 42 Dac! procesul de producie nu se re lementea"!$ nu e0ist! o limit! inferioar! a suprafeei unei su'unit!i supuse re imului de ospod!rire$ deoarece o astfel de limit! se (ustific! doar pentru su'unit!ile pentru care se re lementea"! procesul de producie$ potri#it principiului continuit!ii. =n raport cu ciclul adoptat$ unit!ile de ospod!rire se clasific! dup! cum urmea"!2 normale, n ateptare, deficitare, excedentare. +durile normale pre"int! o distri'uie normal! a ar'oretelor pe clase de #1rst! astfel ca s! fie respectat principiul continuit!ii. +durile n ateptare sunt cele care nu au ar'orete /ncadrate /n ultima clas! de #1rst!. +durile excedentare au surplus de ar'orete e0ploata'ile Cum #1rstele e0ploata'ilit!ii se a'at fa! de ciclul$ /n plus &i /n minus$ o caracteri"are mai corect! a unit!ilor de ospod!rire su' raportul normalit!ii lor se face /n funcie de timpul necesar ar'oretelor s! de#in! e0ploata'ile. 2. F&2()+( 1&1#$#$& Fepre"ent1nd perioada de timp necesar! pentru o'inerea de ar'orete e0ploata'ile$ ciclul de#ine cadrul de or ani"are a p!durii /n raport cu multiplele funcii pe care ea le are de /ndeplinit. La sta'ilirea ciclului tre'uie a#ute /n #edere o serie de elemente &tiinifice de ordin economic$ ecolo ic &i sil#icultural. <l determin! structura p!durii pe clase de #1rst! &i prin aceasta$ influenea"! nemi(locit asupra cantit!ii &i calit!ii de 'unuri materiale &i ser#icii pe care este c%emat! s! le reali"e"e. Dotodat! influenea"! esenial sta'ilitatea p!durii su' raport economic &i ecolo ic. :onsiderente economice. =n primul r1nd se menionea"! c! prin intermediu elurilor social-economice ce se fi0ea"! pe ar'orete$ ciclurile sunt o e0presie a cerinelor economice de foarte lun ! durat!. =n consecin!$ ele nu tre'uie sta'ilite sau modificate /n funcie de cerine economice de moment. Ciclurile mari$ sta'ilite la ni#elul lor optim influenea"! po"iti# asupra unui /ntre ansam'lu de indicatori economici$ dup! cum urmea"!2 m!resc producia #aloric! prin cre&terea #olumului lemnului de calitate superioar! apt pentru producerea de sortimente de mare #aloare@ reduc c%eltuielile de cultur! /n ramura sil#iculturii@ scad c%eltuielile de producie /n industrie de e0ploatare a lemnului@ cresc producti#itatea muncii /n industriile de e0ploatare &i industriali"are a lemnului@ asi ur! un raport con#ena'il /ntre #enituri &i c%eltuieli /n ramura sil#iculturii &i /n cele consumatoare de lemn@ reduc consumurile ener etice. A#anta(ele reducerii ciclurilor sunt seduc!toare pentru moment$ dar trec!toare$ l!s1nd /n urm! dere l!ri economice &i pertur'!ri ecolo ice cu consecine pe termen lun . Sustificate prin calcule economice pe termen scurt$ ciclurile reduse ne socotesc &i sunt incompati'ile cu interesele de #iitor. C"-4&7+)+-0+ +1"#";&1+. Din aceste puncte de #edere$ pro'lema ciclurilor se refer! la aspecte de mare comple0itate$ cu implicaii dintre cele mai profunde asupra sta'ilit!ii &i funcionalit!ii multiple ale p!durilor. +rincipiul ecolo ic$ cere ca ciclurile s! fie optime su' raportul interdependenelor dintre 'ioceno"! &i 'iotop@ este deci necesar ca ciclul s! fie astfel sta'ilit /n c1t puterea de control a 'ioceno"ei asupra 'iotopului s! de#in! ma0im!$ ca &i influena p!durii /n ansam'lul ei asupra mediului /ncon(ur!tor. C"-4&7+)+-0+ 4&#!&1$#0$)(#+. La cicluri mici este redus! &ansa de succes a re ener!rii naturale2 aplicarea tratamentelor cu perioad! lun ! de re enerare este /n reunat!@ uneori$ tratamentul t!ierilor c#asi r!din!rite nici nu poate fi aplicat )de pilda la cicluri de numai 7.-;. ani*.
71

D!ierile rase &i c#asirase$ asociate ciclurilor mici$ au implicaiile economice &i ecolo ice cunoscute. <#ident$ ciclurile reduse ofer! foarte puine posi'ilit!i /n scopul2 a* reali"!rii de ar'orete amestecate. '* transform!rii ar'oretelor ec%iene /n ar'orete relati# pluriene$ /n #ederea trecerii /n #iitor la codrul r!din!rit sau c#asi r!din!rit. C"-1#$9&& ;+-+)(#+. +ro'lema ciclurilor are o importan! %ot!r1toare pentru #iitorul p!durilor &i al economiei naionale. <a tre'uie re"ol#at! in1nd seama de un comple0 de factori de natur! economic!$ social!$ ecolo ic! &i sil#icultural!. Sta'ilirea unor cicluri reduse$ prin ne li(area sau su'estimarea criteriilor de natur! ecolo ic! &i social!$ sau a celor economice aplicate pe termen lun $ /nseamn! /n ultim! anali"! insta'ilitatea ecolo ic! pe spaii mari &i mo'ilitate economic! restr1ns!$ risip! de resurse &i ener ie. Ciclurile mici /ntrerup 'rutal &i mult prea de#reme procesele ecolo ice din ecosistemele forestiere$ fa#ori"ea"! pertur'area ec%ili'rului ecolo ic$ restr1n poli#alena funcional! a p!durii@ ele nu sunt proprii condiiilor naturale$ economice &i sociale. +entru p!durile cu funcii speciale de protecie$ au recomandate cicluri superioare celor specifice p!durilor cu funcii prioritare de producie$ cu e0cepia unit!ilor de ospod!rire destinate s! produc! lemn de mare #aloare$ pentru care ciclurile pentru am'ele rupuri de p!duri sunt identice. 8. P+)&"(7(. S$6)('(%( 6+)&"7&15. +erioada %p& ! cadrul de timp necesar pentru organizarea lucrrilor de regenerare i exploatare a arboretelor pe termen scurt %tactica&. <ste o
su'di#i"iune a ciclului /n care urmea"! s! se re enere"e ar'oretele de codru re ulat sau de cr1n dintr-o parte a unit!ii de producie. +entru ar'oretele de codru re ulat este de 4. - -. la 7. - :. de ani$ pentru cele de cr1n de 8 - 1. ani. +entru ar'oretele de la noi /n ar! ospod!rite /n re im codru perioada a constituie 4. ani iar pentru cele din cr1n 8 ani.

Conceptul de perioad! s-a n!scut odat! cu aplicarea principiului continuit!ii la codru re ulat$ /n ipote"a t!ierilor rase. =n principiu$ suprafaa ce se descoper! anual nu tre'uie s! fie mai mare de Sn [ St P r. +erioada de amena(ament tre'uie corelat! cu perioada de re enerare. Aceasta din urm! are /nelesuri diferite. Se deose'esc dou! noiuni distincte2 perioada special de regenerare - inter#alul de timp optim$ dintre momentul instal!rii semini&urilor &i momentul punerii lor /n plin! lumin!$ prin /nl!turarea complet! a ad!postului oferit de #ec%iul ar'oret /ntr-un anumit punct de re enerare al ar'oretului. perioada de regenerare pe arboret - este timpul /n care tre'uie f!cut! re enerarea total! a unui ar'oret de codru re ulat sau a unei p!ri din acesta$ cuprins /n perioada de re enerare. Depinde de fotofilia speciilor de ar'ori )mai scurt! la speciile de lumin!$ mai lun ! la cele de um'r!*. De pild!$ /n ca"ul t!ierilor pro resi#e aceast! perioad! este de 4.--. ani$ iar /n cel al t!ierilor c#asi r!din!rite de 7.-:. ani. +erioada de amena(ament se corelea"! cu perioada de re enerare pe ar'oret. La sta'ilirea posi'ilit!ii dup! procedee inducti#e$ perioada special! de re enerare de#ine un factor important. S$6)('(%( 6+)&"7&15 dup! >lorescu &i alii )Sil#ote%nic! 1,,;* este o su'di#i"iune a unit!ii de producie pe care se aplic! t!ieri &i care urmea"! s! se e0ploate"e &i s! se re enere"e inte ral /n cursul perioadei. =n a"ul !rii noastre /n loc de U+ )unitate de producie* #a fi SU+ )su' unitate de producie* +!durile de#enite e0ploata'ile$ care sunt an a(ate /n e0ploatare-re enerare$ constituie a&a-numit! 4$6)('(%5 6+)&"7&15 ,- )M-7.

74

PQRS O 1CJ STABILIREA COMPOZIIEI-EL (1 OR


1. 2. 8. :. T".6"9&%&&-%+# T".6"9&%&&-%+# T".6"9&%&&-%+# T".6"9&%&&-%+# 7+ )+;+-+)()+ #( +26#"(0()+ &-0+).+7&()+ 6+ SUP 4($ "1"# 4&#!&1

C".6"9&%&(-%+# 7$65 L&(>$ (2GG1 - combinaia de specii din cadrul unui arboret, care mpac n modul cel mai favorabil, at$t prin proporia c$t i prin gruparea lor, exigenele biologice ale pdurii cu cerinele social-ecologice i economice, n orice moment al existenei lui. <a se sta'ile&te pentru fiecare ar'oret. Ca 'a"! de amena(are ea se e0prim! prin compo"iia-el la e0ploata'ilitate &i compo"iia-el de re enerare. Ca &i tratamentul &i e0ploata'ilitatea$ compo"iia-el face parte din 'a"! de amena(are ce #i"ea"! /n mod direct m!surile de ospod!rire la ni#el de ar'oret$ moti# pentru care compo"iia 3 el este intim le at! de caracterul tipului de p!dure actual. =n acela&i timp$ ca o re"ultant! a compo"iiilor el sta'ilite la ni#el de ar'oret$ compo"iia 3 el poate fi sta'ilit! &i la ni#el de p!dure$ ca o medie ponderat! pe suprafa! a proporiilor de participare ale fiec!rei specii$ /n fiecare ar'oret component. =n funcie de caracterul tipului de p!dure actual$ se sta'ilesc compo"iiile-el enumerate /n ta'elul de mai (os. M"7$# ,- 1()+ 4+ 40(*&#+30+ 1".6"9&%&( %+#, ,- '$-1%&+ 7+ 1()(10+)$# (10$(# (# 0&6$#$& 7+ 657$)+ :aracterul tipului de pdure actual D1n!r nedefinit )pentru ar'oretele a c!ror #1rst! este mai mic! de 4. ani* Natural fundamental de producti#itate s.$m.$ i Natural fundamental su'producti# +arial deri#at Dotal deri#at$ de di#erse producti#it!i Artificial :ompo;iia el se stabile'te n $uncie de&&& La ar'oretele pro#enite din re ener!ri naturale compo"iia-el la e0ploata'ilitate$ corespun"!toare tipului de p!dure natural fundamental@ La ar'oretele pro#enite din plantaii$ compo"iia-el se sta'ile&te /n funcie de cea actual! &i tendinele pre#i"i'ile /n care aceasta se #a sc%im'a p1n! la e0ploata'ilitate prin aplicarea operaiunilor culturale. Compo"iia actual! Normele te%nice de re enerare +osi'ilit!ile te%nice de a conduce ar'oretul spre compo"iia tipului natural fundamental$ prin operaiuni culturale )cur!iri &i r!rituri* Compo"iia de re enerare corespunde tipului de p!dure natural fundamental Dac! ar'oretul nu face parte dintr-o su'unitate de ospod!rire ce reune&te toate ar'oretele artificiale$ compo"iia el este sta'ilit! /n raport cu tipul de p!dure natural fundamental.

Caracterul actual al tipului de p!dure se sta'ile&te /n funcie de compo"iia actual!$ de compo"iia corespun"!toare tipului de staiune &i tipului de p!dure$ precum &i de #1rsta ar'oretului. +1n! la (um!tatea #1rstei e0ploata'ilit!ii$ ar'oretele$ /n funcie de proporia de participare a speciilor pioniere &i a celor de a(utor$ pot fi /ncadrate /n tipul parial deri#at$ /n m!sura /n care prin e0tra erea e0emplarelor din speciile prea a'undente se poate a(un e la compo"iia tipului natural fundamental. =n scopul normali"!rii structurii ar'oretului $ amena(istul tre'uie s! sta'ileasc! corect compo"iia3el. <ste #or'a despre o punere de acord a compo"iiei ar'oretelor cu cerinele social-economice$ /n limitele admise de2 potenialul staional@
7-

compo"iia &i starea lor real!. +entru suprafeele f!r! #e etaie forestier!$ compo"iia-el se sta'ile&te numai /n funcie de cerinele social-economice &i condiiile staionale. <fectu/nd descrierile parcelare $ amena(istul /nre istrea"! datele staionale$ dendrometrice$ compo"iia )ar'oretului$ su'ar'oretului* p!tura ier'acee &. a. =n 'a"a datelor colectate el sta'ile&te 2 tipul de sol$ tipul de flor! indicatoare $ tipul de staiune &i tipul de p!dure $ iar /n 'a"a lor sta'ile&te compo"iia 3 el. La reamena(are preia datele pe su'parcel! din materialele Amena(amentului pri#itor la 2 tipul de sol$ tipul de flor! indicatoare $ tipul de staiune &i tipul de p!dure$ le #erific! /n teren /nre ist r1nd noua situaie iar pentru ar'oret propune o nou! compo"iie 3 el p/n! la #iitoarea reamena(are. La sta'ilirea compo"iiei 3 el intermediare tre'uie s! se in! cont de tipul de p!dure $ tipul de staiune &i o'iecti#ele social economice sta'ilite pentru ar'oretul /n cau"!. Amena(istul$ de&i nu #a fi /n m!sur! s! sta'ileasc! compo"iii-el pentru toate stadiile de de"#oltare$ #a a#ea /n #edere cel puin momentele /ntemeierii$ /nc%iderii st!rii de masi#$ trecerii /n fa"a de p!ri& &i atin erea #1rstei e0ploata'ilit!ii. =n raport cu aceste momente definim urm!toarele compo"iii-el2 compoziia-el de regenerare; compoziia-el la momentul nc"iderii strii de masiv; compoziia-el n stadiul de pri; compoziia-el final. Compo"iia-el final!$ c1t &i cele intermediare constituie o'iecti#e sil#iculturale$ care se /nf!ptuiesc prin lucr!ri de re enerare$ /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor. +entru fiecare ar'oret studiat )su'parcel!* amena(amentul a sta'ilit o compo"iie corespun"!toare tipului fundamental de p!dure$ corelat! cu condiiile staionale e0istente$ cu funciile social-economice atri'uite &i cu starea &i structura actual! a ar'oretului respecti#. In descrierea parcelar! compo"iia-el a ar'oretelor este redat! /n mod difereniat pentru fiecare su'parcel! dup! cum urmea"!2 :ompo;iia6el la exploatabilitaie este redat! pentru ar'oretele nee0ploata'ile &i pree0ploata'ile la data /ntocmirii pre"entului amena(ament. <a repre"int! cea mai fa#ora'il! compo"iie la care tre'uie s! a(un ! ar'oretele la #1rsta de t!iere$ /n raport cu compo"iia lor actual! &i cu posi'ilit!ile de ameliorare a ei prin lucr!rile de /n ri(ire &i conducere ce se #or e0ecuta p1n! /n momentul t!ierii. :ompo;iie6el de re"enerare este redat! numai pentru ar'oretele e0ploata'ile /n pre"ent c1t &i pentru cele care #or a(un e la e0ploata'ilitate p1n! la finele primei perioade de amena(are adoptat!$ respecti# /n primii 4. de ani. La sta'ilirea compo"iiei de re enerare se ine seama de compo"iia corespun"!toare tipului natural fundamental de p!dure$ &i de -ormele te"nice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor &i de -ormele te"nice pentru compoziiile, sc"emele i te"nologiile de regenerare a pdurilor. De aceea$ /n amena(ament #a fi necesar s! se planifice toate m!surile pentru reali"area compo"iiilor el sta'ilite. De cele mai multe ori /ns! indicarea compo"iiei-el #a tre'ui /nsoit! de preci"area modului de rupare a speciilor /n ar'oret &i de eta(are a acestuia. Cu toat! posi'ilitatea de adaptare oferit! de /ndrum!rile te%nice ele nu pot da soluii pentru /ntrea a di#ersitate ecolo ic! /nt1lnit! /n fondul forestier. 8. T".6"9&%&&-%+# &-0+).+7&()+ Compo"iiile-el intermediare constituie compo"iiile-el de etap!. La sta'ilirea lor tre'uie a#ut! /n #edere$ ca o'iecti# de referin!$ 1".6"9&%&(-%+# "60&.5, respecti# compo"iia corespun"!toare condiiilor ecolo ice date &i elurilor ma(ore urm!rite prin ospod!rire. =n anumite situaii$ /n care se urm!re&te dinamica compo"iiei ar'oretelor /n raport cu inter#eniile ospod!re&ti$ se pot sta'ili$ /n plus$ compo"iiile de reali"at la sf1r&itul deceniului de aplicare a amena(amentului$ precum &i pentru alte etape intermediare. La fi0area compo"iiei-tel a fiec!rui ar'oret #or fi a#ute /n #edere2 compo"iia corespun"!toare tipului natural fundamental de p!dure@ conser#area 'iodi#ersit!ii@ condiiile staionale@ funciile ecolo ice$ economice &i sociale atri'uite ar'oretului@
77

starea actual! a ar'oretului. Unele modific!ri se pot aduce prin promo#area de specii #aloroase economic$ estetic &i cultural$ urm!rind cre&terea eficacit!ii funcionale a ar'oretului. Speciile respecti#e pot fi de amestec /n eta(ul principal sau pentru crearea unui su'eta( )de fa /n orunete$ de 'rad /n f! ete etc.*. +rocentul acestor specii nu #a dep!&i 4.I /n compo"iia ar'oretului principal. Vor fi promo#ate speciile auto%tone #aloroase )c#ercineele$ fa ul$ cire&ul$ paltinul$ teiul$ 'radul$ molidul &.a.*$ /n funcie de staiune$ e#it/ndu-se cultura r!&inoaselor /n "onele de c1mpie &i de deal$ /n staiuni corespun"!toare c#ercineelor$ cu e0cepia unor culturi pentru ameliorarea terenurilor de radate sau pentru "one de interes peisa istic. Se inter"ice$ totodat!$ cultura plopilor euramericani &i a salc1mului /n staiuni fa#ora'ile speciilor de ste(ari. :. T".6"9&%&&-%+# 6+ SUP 4($ "1"# 4&#!&1 +entru a sta'ili starea acual! din punct de #edere a compo"iiei pe SU+ sau ocol sil#ic c1t &i perspecti#ele /n scopul reorient!rii /n scopul ospod!ririi dura'ile a fondului forestier se calculea"! compo"iia-el pe ocol sil#ic c1t &i pentru SU+ )mai ales pentru SU+ A*. <0emplu calcul!rii compo"iiei-el pe SU+
N. ord 1 8-48714 Dip de p!dure Cod denumire 4 Koruneto - &leau Koruneto - ste(!ret Dotal +roporia /n I Suprafaa$ %a 1..$. 4..$. -..$. 1.. Compo"iia-el 7 7KO1>F1D<1+A$CI 7KO7SD1>F1+A$CI KO 8 7.$. ;.$. 18.$. 8. >F : 1.$. 4.$. -.$. 1. Specii componente D< +A CI 7 ; , 1.$. 1.$. 4.$. 1.$. -.$. 1. SD 1. ;.$. ;.$. 47

Cum se o'ser#! calcularea se efectuea"! proporional suprafeei totale &i suprafeei pe elemente.

78

TEMA 1E. - ALE@EREA TRATAMENTULUI. (1 OR 1A G2 1G 1. S+#+10()+( 0)(0(.+-0$#$& 2. P()&1$#()&05%&#+ 0)(0(.+-0+#") (6#&1(0+ 1. S+#+10()+( 0)(0(.+-0$#$& T)(0(.+-0 - sistem de msuri culturale %metode de regenerare, metode de ngrijire i conducere&, care se aplic ntr-un arboret n scopul optimizrii structurii acestuia, stabilit n raport de funciile atribuite, viz$nd maximalizarea eficacitii funcionale a gospodriei silvice. Codul sil#ic F Aoldo#a )4..-* define&te 0)(0(.+-0 4&#!&1 - totalitatea masurilor sil#ote%nice de re enerare$ conducere$ e0ploatare si protectie$ indicate a fi aplicate de-a lun ul #ieii ar'oreturilor. +rin tratament se /nele e doar metoda de re enerare a ar'oretului$ prin care se reali"ea"! structuri ce asi ur! /ndeplinirea cu ma0im! eficacitate a funciilor social-economice &i ecolo ice atri'uite acestuia. 0ratamentul trebuie s asigure permanena pdurii respectiv polifuncionalitatea. Se &tie c! intre structura unui ar'oret &i capacitatea lui de a /ndeplini anumite funciuni economice e0ist! o str1ns! le !tur!. S-a #or'it /n repetate r1nduri$ de e0emplu$ superioritatea arboretelor grdinrite fa de cele regulate, din punct de vedere estetic i social, ca i din vedere al rezistenei mpotriva factorilor duntori naturali, de asemenea, c arboretele grdinrite produc, n aceleai condiii staionale i cu aceleai specii, o proporie mai mare de sortimente de mari dimensiuni, dec$t arboretele de tip regulat, iar acestea, la r$ndul lor, dau o proporie mai mare de sortimente superioare, dac s$nt conduse prin rrituri selective, dec$t n caz contrar . Aceste constat!ri ne o'li ! s! ne /ntre'!m /n fiecare ca"$ la amena(area unei p!duri2 care este structura cea mai 'un! spre care pot &i tre'uie s! fie conduse ar'oretele /n condiiile date )in1nd seama de destinaia si compo"iia lor*$ pentru ca eficiena lor economic! &i ecolo ic! s! fie c1t mai ridicat!.
V! tre'uie s! se sta'ileasc! deci /n primul r1nd tipul de structur! 2 r! din!rit$ re ulat$ c#asi r!din!rit sau eta(at. Apoi s! se aprecie"e$ /n cadrul tipului ales$ anumite caracteristici mai de detaliu. =n ca"ul ar'oretelor re ulate$ de pild!$ dac! ar fi de preferat ar'orete dese$ pentru o producie de mas!$ ori ar'orete mai rare$ cu ar'ori selecionai$ cu lemn de /nalt! calitate. =n fiecare ca" se poate preci"a structura special! a ar'oretelor$ in1nd seama de staiune &i de funciunea lor. Aceast! structur! urmea"! a se reali"a@ constituie deci un el de gospodrire.

>!r! /ndoial! c! reali"area acestui el implic! aplicarea unui anumit tratament. De aceea$ /n loc s! se #or'easc! de structura ar'oretelor se poate #or'i de caracteristicele tratamentului ce tre'uie aplicat. In practic! nici nu se vorbete dec$t de tratament . Dar nu tre'uie s! se /nelea ! re&it. Aici nu este #or'a de modul de re enerare a ar'oretelor$ ci de ansamblul de msuri silviculturale la care este supus un arboret, in mod consecvent, ntregii lui viei, pentru a se asigura condiiile ecologice i structurale cele mai proprii funciunilor lui social-economice. In astfel de tratament ns nu poate fi stabilit dec$t dac s-a fixat cu anticipaie un el = structura arboretelor .
Desi ur ale erea tratamentului nu este determinat! numai de consideraiile pri#ind raporturile dintre structura unui ar'oret &i efectele lui economice$ ci &i de o serie de alte considerente$ pe care le #om aminti$ pe scurt$ /n cele ce urmea"!. Ca sistem de m!suri menit s! fie aplicat consec#ent un mare num!r de ani$ tratamentul indicat de amena(ament are$ /n principiu$ un caracter sta'il$ ca &i elurile economice. Acest caracter ins! nu i se poate asi ura dec1t printr-o fundamentare &tiinific!$ in1ndu-se seama$ /n primul r1nd$ de condiiile naturale de producie$ apoi de condiiile economice &i de e0periena local! pe linie sil#icultural!. De aceea$ fi0area tratamentului are la 'a"! descrierea eneral! a ocolului &i a unit!ii de ospod!rire respecti#e$ care tre'uie s! conin! toate dalele necesare /n acest sens. Dratamentul tre'uie s! preci"e"e modul de re enerare$ sistemul de r!rituri$ precum si lucr!rile culturale de alt! natur!$ in m!sura /n care se impun cu re ularitate. Deoarece pentru o'inerea unui anumit efect$ inter#eniile sil#iculturale #aria"! cu staiunea$ re"ult! c!-tratamentele tre'uie s! se sta'ileasc! pe tipuri staionale$ iar in cadrul acestora pe tipuri de p!dure$ potri#it compo"iiei-el fi0ate. = n acelea&i condiii naturale /ns! tratamentul #aria"! cu mul / n cadrul c!ruia se aplic! &i cu condiiile economice &i de ospod!rire$ aceast! pri#in! d!m c1te#a indicaii.

=n ca"ul codrului$ /mpre(ur!rile de care tre'uie s! se in! seama la sta'ilirea tratamentului s1nt mult mai #ariate$ de aceea &i m!surile sil#iculturale ce se impun pot diferi de la p!dure la p!dure$ iar /n cadrul aceleia&i p!duri$ de la un Ioc la altul. Aodul de inter#enie
7:

)e0tracii de ar'ori sau t!ieri locali"ate*$ succesiunea inter#eniilor$ ritmul t!ierilor$ m!rimea &i forma parc%etului$ orientarea t!ierilor$ modul de re enerare &i de /n ri(ire a ar'oretelor etc. s1nt aspecte care urmea"! s! fie luate in considerare la carac teri"area tratamentului.
A!sura /n care se ine seama de aceste elemente e0prim!$ desi ur$ atenia de factorii staionali &i prin ea e0prim! radul de intensitate al culturii /ns!&i. Se &tie /ns! c! acesta depinde de condiiile de ospod!rire &i costul lucr!rilor. =n condiii u&oare$ cultura poate a#ea un caracter intensi#@ /n condiii rele$ ea are un caracter e0tensi# @ tratamentul /nsu&i de#ine arm! pe mari /ntinderi &i se simplific!. Amena(istul tre'uie s! se /ncadre"e din toate punctele de #edere in realit!i.

=n eneral$ la sta'ilirea tratamentului tre'uie s! se ai'! in #edere urm!toarele idei 2 1* Amenajamentul interpreteaz tratamentul silvicultural ca aspecte a aceluiai proces de exploatare i regenerare; 4* 0ratamentul trebuie s asigure, pe cit se poate, regenerarea arboretelor pe cale natural $ pe de o parte$ fiindc! este ratuit!$ iar pe de alta c! asi ur! o producti#itate mai ridicat!$ datorit! succesiunii imediate a eneraiilor &i condiiilor mai 'une de de"#oltare a semini&ului. -* Scopul ospod!ririi p!durilor /ns! nu este re enerarea$ ci producia de lemn sau asi urarea unei protecii oarecare n condiii cit mai economice . De aceea$ /n principiu$ tratamentul cel mai 'un este acela care asi ur! reali"area elului economic cu cele mai mici c%eltuieli$ /nele 1ndu-se prin aceasta nu recoltarea cit
mai ieftin! a ar'oretelor e0istente$ ci asi urarea unui proces de producie ne/ntrerupt &i a unei producti#it!i tot mai mari$ prin conser#area &i ameliorarea factorilor de producie naturali.

7*
de rezisten .

Dratamentul tre'uie s evite expunerea arboretelor la aciunea factorilor duntori externi )do'or1turi$ uscarea solului$ inml!&tinire etc.* i s ridice pe cit posibil capacitatea lor

8* Dratamentul tre'uie s! corespund! funciunii p!durii. =n aceast! pri#in! e0ist!$ f!r! /ndoial!$ prea puine cuno&tine e0acte despre influenta pe care o face$ inter#enie de o anumit! natur! &i intensitate$ practicat! /ntr-un ar'oret o poate a#ea asupra capacit!ii funcionale a aces tuia. O astfel de cunoa&tere presupune cercet!ri speciale$ mult! e0perien! local! &i mai ales o'ser#aii or ani"ate la ni#elul produciei$ care$ cel puin p1n! /n pre"ent$ au lipsit. Str!duina ins! de a adapta tratamentul la funcia sau la
funciile p!durii tre'uie s! caracteri"e"e pe orice amena(ist. +entru sta'ilirea unui tratament care s! fie /n m!sur! s! asi ure condiii cit mai proprii de structur! pentru reali"area scopurilor urm!rite$ sa apelat la metodele moderne de in#esti are &i$ in special$ la metoda simul!rii$ care permite cunoa&terea cu anticipaie a efectelor diferitelor modific!ri structurale asupra funciilor social-economice ale ar'oretelor.

Conform Normei - ale erea tratamentelor se face cu oca"ia reamena(!rii p!durilor$ pe 'a"a anali"ei particularit!ilor 'io-ecolo ice &i a st!rii ar'oretelor respecti#e$ funciilor social-economice ale acestora$ a accesi'ilit!ii lor actuale &i de perspecti#!$ precum &i /n raport cu condiiile te%nice &i economice e0istente. Din acest punct de #edere$ /nt1i este de ales /ntre codru re ulat &i codru r!din!rit. Dup! Dr! oi )4..7* r e"um!m pe scurt criteriile tratamentul se adopt! /n funcie de2 1* intensitatea funciilor de protecie &iPsau producie 4* structurile compati'ile cu aceste funcii$ -* compati'ilitatea dintre structur! &i m!surile de re lementare a produciei$ 7* compati'ilitatea dintre structur! &i cerinele ecolo ice ale speciilor principale 8* posi'ilit!ile te%nice de aplicare cu succes a tratamentului ales$ mai ales atunci c1nd este #or'a de tratamente cu perioad! lun ! de re enerare ce tre'uie aplicate /n condiii de accesi'ilitate redus!. =n prima fa"!$ din toat! ama posi'il! a tratamentelor #or fi reinute cele ce conduc la structuri compatibile cu cerinele ecologice ale speciei principale$ /n primul r1nd compati'ile cu cerinele fa de lumin i ap$ factori ecolo ici ce sunt limitati#i /n ma(oritatea ca"urilor. =n fa"a a doua$ din soluiile posi'ile #or fi reinute cele ce conduc la structuri compatibile cu intensitatea funcional. Cele cinci condiii cu reu pot fi respectate /n situaiile practice cu care se confrunt! in inerul amena(ist. Cele mai multe pro'leme apar atunci c1nd se pune pro'lema satisfacerii simultane a condiiilor -$ 7 &i 8. Dratamentele se deose'esc /ntre ele prin intensitatea e0tra erilor &i dinamica imprimat! procesului de re enerare. Structurile posi'il de creat prin aceste tratamente sunt cele pre"entate /n ta'elul de mai (os.
77

C")+46"-7+-%( 7&-0)+ 0)(0(.+-0+ 3& 40)$10$)&#+ )+9$#0(0+ ,- $).( (6#&15)&& #") Dratamentul re ener!rilor pro resi#e )DFK*$ Structur! ec%ien! DFK cu perioad! normal! de re enerare Structur! relati# ec%ien! Dratamentul t!ierilor r!din!rite Structur! relati# plurien! Se /nele e c! pentru sta'ilirea structurii-el se #a ine seama de ansam'lul funciilor atri'uite fiec!rui ar'oret. =n scopuri practice$ tratamentele se pot sta'ili pe tipuri de cate orii funcionale. Caracteri"area sil#icultural! a tratamentelor este pre"entat! /n tratate de specialitate precum &i /n -ormele te"nice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor. Din tratamentele aplicate /n ara noastr! putem meniona 2 tratamentul t!ierilor rase pe suprafee mici cu re enerare artificial!$ din semine &i mi0t!@ tratamentul t!ierilor succesi#e &i tratamentul t!ierilor pro resi#e. Un loc aparte /l ocup! lucr!rile speciale de conser#are. Dratamentul t!ierilor r!din!rit &i c#a&i r!din!rit la noi /n ar! nu se aplic! cu toate c! /n 1,,4 s-a propus pentru a fi aplicat /n ar'oretele O.S. M/r(auca =SS C!l!ra&i. =n #ederea raionali"!rii ale erii tratamentelor dup! o concepie unitar! a fost ela'orat! o sc%em! adec#at! acestui scop$ cu luarea /n considerare a urm!toarelor caracteristici factoriale )Kiur iu $ 1,;7*. (ondiiile ecologice, e0primate prin formaia sau rupa de formaii forestiere$ 'onitatea staiunii &i structura ar'oretului dat@ Kunciile atribuite fiec!rui ar'oret$ reflectate /n tipul de cate orii funcionale /n care se /ncadrea"! ar'oretul respecti#. Sc%ema ela'orat! cu unele modific!ri$ a fost oficiali"at! prin -ormele te"nice pentru alegerea i aplicarea tratamentelor La ale erea tratamentelor dup! aceast! ultim! sc%em!$ pe c1t este posi'il$ #or tre'ui e#itate tratamentele prin care se o'in ar'orete cu structuri inferioare celor ale ar'oretelor de re enerat. Nu este indicat! adoptarea tratamentului t!ierilor c#asi r!din!rite pentru molidi&uri$ c%iar dac! structura lor este plurien!. +rin ar'orete destinate s! produc! lemn de re"onan!$ tratamentul optim este cel al t!ierilor r!din!rite. Lucr!ri de conser#are se impun pentru toate ar'oretele pluriene$ atunci c1nd nu sunt create condiiile necesare aplic!rii t!ierilor r!din!rite. =n pri#ina ar'oretelor de salc1m &i foioase moi$ /ncadrate /n tipul III de cate orii funcionale$ poate fi admis! re enerarea lor prin tratamentul t!ierilor rase /n 'en"i. 2. P()0&1$#()&05%&#+ 0)(0(.+-0+#") (6#&1(0+ :r5n"ul comport! puine #ariaii /n ce pri#e&te formele de tratament aplica'ile. Condiiile staionale impun$ de re ul!$ &i re imul &i funciile economice &i tratamentul. Cr1n ul simplu este forma de tratament o'i&nuit! /n cadrul acestui re im. In "!#oaiele cu specii tari /ns! apariia acestor specii face s! se aplice cr1n ul cu re"er#e$ prin care se poate m!ri &i /m'un!t!i producia p!durilor. In sf1r&it tot staiunea
determin! aplicarea$ pe suprafee restr1nse$ a cr1n ului cu t!ieri /n scaun. =n toate situaiile$ prin tratament tre'uie s! se preci"e"e m!surile sil#iculturale menite s! fie aplicate sistematic /n #ederea p!str!rii consistenei &i s!n!t!ii ar'oretelor$ precum &i pentru asi urarea amestecului de specii &i a unor forme de ar'ori c1t mai corespun"!toare. +entru re"er#e se adau ! m!surile necesare /n scopul ale erii &i distri'uirii lor raionale$ precum &i al /n ri(irii lor.

Tratamentul de codru re"ulat &i modul lor de aplicare s1nt indicate in dec1t de ales soluia care i se pare i#it!.

eneral /n practica noastr!$ pe

rupe funcionale$ prin instruciuni speciale /n a&a fel /nc1t amena(istul nu are

<ste 'ine ins! s! se rein! c! tratamentul fi0at prin instruciuni fiind o 'a"! de amena(are fi0at! din oficiu$ nu poate contri'ui cu ade#!rat la m!rirea &i ameliorarea produciei p!durilor. <a de#ine doar o dispo"iie restricti#!$ ca &i compo"iia-el$ dealtfel$ c1nd se reduce la formula de /mp!durire$ &i c%iar #1rsta e0ploata'ilit!ii$ dac! este fi0at! din oficiu. De aceea astfel de indicaii ar putea c%iar s! lipseasc! din proiectul de amena(are$ in1nd seama c! dispo"iiile respecti#e se !sesc &i /n alt! parte )instruciuni de amena(are$ re uli de t!iere$ instruciuni de aplicare a operaiilor culturale etc.*$ de unde dealtfel se transcriu pur &i simplu. :odru "rdinrit se poate aplica numai /n p!durile constituite din specii de um'r! &i semium'r!$ 'rad &i fa sau 'rad$ fa &i molid. >iind caracteri"at printr-o producie mare de
lemn ros$ este de preferat codrului re ulat$ c1nd se urm!re&te o astfel de producie. De asemenea$ este de preferat codrului re ulat /n p!durile de protecie$ mai ales in cele cu rol estetico-sanitar$ ca &i /n p!durile e0puse do'or1turilor de #1nt. Ca s! poat! fi aplicat /ns! este necesar ca p!durea s! fie cu o reea suficient de deas! de drumuri de scoatere$ pentru a nu se distru e sau #!t!ma semini&ul prin t1r1rea sau alunecarea 'u&tenilor. =n plus$ aplicarea tratamentului r!din!rit cere un personal instruit &i numeros.

7;

Lipsit$ /n eneral$ aceste condiii$ codrul r!din!rit este puin aplicat la noi. <ste totu&i de o'ser#at c! e0ista multe /mpre(ur!ri /n care s-ar putea succes$ f!r! s! fie ne#oie de mai multe drumuri dacit sunt necesare pentru aplicarea raional! a oric!rui alt tratament. Unde coastele s1nt /n uste$ de pild!$ #!ile sunt suficiente ca locuri de scoatere &i pentru r!din!rit. T)(0(.+-0$# 1"7)$#$& ;)57&-5)&0 constituie$ deocamdat!$ soluia cea mai a#ansat!$ capa'il! s! armoni"e"e interesele economice cu cele ecolo ice. De aceea$ /n condiiile sil#iculturii cu eluri multiple$ poate de#eni soluia optim! pentru amena(area p!durilor. Conceptul de lucrri speciale de conservare a fost introdus recent /n literatura noastr! de specialitate )Kiur iu$ 1,;1-1,;7* se refer! la p!durile supuse re imului special de conser#are$ pentru care nu este admis! sau posi'il! efectuarea lucr!rilor o'i&nuite de re enerare. .ucrrile speciale de conser+are - ansamblul interveniilor necesare a se aplica n pdurile cu funcii de protecie, scoase definitiv sau temporar din circuitul economic, n scopul= meninerii i realizrii de structuri optime; pstrrii nealterate i ameliorrii strii de sntate i stabilitate; desfurrii proceselor de regenerare ntr-un ritm lent, astfel nc$t s fie asigurat permanena pdurii;asigurrii continuitii i mbuntirii funciilor de protecie i a potenialului silvoproductiv. <le includ2 lucr!rile de /n ri(ire a ar'oretelor@ /n ri(irea nucleelor e0istente de re enerare natural!@ /mp!durirea olurilor e0istente@ efectuarea de e0tracii de intensitate foarte redus! )4-:I*$ /n raport cu starea ar'oretelor &i necesit!ile re ener!rii ar'oretelor$ #i"1nd ar'ori cu defecte ra#e$ ar'ori a(un&i la limita lon e#it!ii$ unele e0emplare din specii de #aloare redus!. +rin aceste e0tracii$ denumite tieri de conservare, se crea"! condiii pentru de"#oltarea semini&urilor e0istente &i dup! necesit!i se formea"! c%iar noi nuclee de re enerare. ,egimul de ocrotire integral se aplic! tuturor ar'oretelor constituite /n re"er#aii de diferite cate orii. Tratamentului tierilor c+asi"rdinrite #a tre'ui s! i se acorde toat! atenia cu#enit!$ el a#1nd atitudini apropiate de cele ale codrului r!din!rit@ /n plus poate fi aplicat c%iar &i la ecosistemele forestiere constituite din specii de lumin! )ste(!rete$ orunete* pentru care codrul r!din!rit nu este posi'il de aplicat. Amena(amentul #a tre'ui s! promo#e"e toate m!surile sil#iculturale care contri'uie la conser#area &i formarea de ar'orete sta'ile optim structurate. =n aceast! concepie$ atenia amena(istului #a tre'ui /n permanen! orientat! /n direciile2 - alegerii de tratamente intensive )tratamentul t!ierilor r!din!rite &i c#asi r!din!rite* i relativ intensive; - promovrii lucrrilor de transformare$ prin care s! se reali"e"e /n timp trecerea de la ar'orete cu structuri ec%iene &i relati# ec%iene la ar'orete cu structuri pluriene &i relati# pluriene$ amestecate$ naturale sau c#asinaturale$ cu ar'ori pro#enii din s!m1n!@ - conservrii actualelor arborete cu structuri pluriene i relativ pluriene. Acest o'iecti# se poate reali"a numai prin ale erea &i aplicarea de tratamente intensi#e. =n le !tur! cu aplicarea principiului ecolo ic &i al eficacit!ii funcionale$ la ale erea tratamentelor se #a a#ea /n #edere promo#area tuturor lucr!rilor de reconstrucie ecolo ic! necesar!. =n primul r1nd la refacerea ar'oretelor funcional necorespun"!toare@ acest scop se #a reali"a prin aplicarea unui ansam'lu de lucr!ri de refacere$ care include /n primul r1nd2 tratamente cu re enerare su' ad!post )t!ieri /n oc%iuri$ coridoare &i 'en"i$ t!ieri succesi#e /n mar ine de masi#$ t!ieri pro resi#e*@ /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale$ folosind specii #aloroase corespun"!tor condiiilor staionale &i compo"iiilor de re enerare sta'ilite@ lucr!ri de /n ri(ire adaptate scopului urm!rit. Tieri rase de re$acere pe supra$ee $oarte mici se admit numai /n ca"ul culturilor de salc1m$ plopi &i salcie &i unele molidi&uri sau al ar'oretelor puternic de radate care nu se pot re enera su' ad!post$ cu respectarea m!rimii &i a perioadei de al!turare a parc%etelor. La ale erea tratamentelor &i altor m!suri sil#ote%nice se #a aplica principiul ospod!ririi funcional-difereniate a ar'oretelor. Aceast! difereniere se reali"ea"! pe tipuri de cate orii funcionale. =n tipul 1 sunt admise numai m!suri de ocrotire inte ral! a naturii@ /n tipul II sunt indicate &i se pot aplica doar lucr!ri speciale de conser#are@ /n tipul III sunt recomandate numai tratamente intensi#e ) C;, C1*$ iar /n lipsa condiiilor necesare aplic!rii lor se
7,

recur e la soluia lucr!rilor speciale de conser#are$ mai ales /n ca"ul ar'oretelor situate pe terenuri cu pante foarte mari@ /n tipul IV$ pe l1n ! tratamente intensi#e$ /n mod e0cepional &i pro#i"oriu$ se pot ale e &i tratamente relati# intensi#e (P, S. 3& P. .

;.

TEMA 1B - CONCEPIA PDURII NORMALE PENTRU FUNCII MULTIPLE. CALCULAREA FONDULUI DE PRODUCIE NORMAL (2 ORE 1. 2. 8. :. A. T+")&( 657$)&& -").(#+. C"-1+60$# 7+ 657$)+ -").(#5 6+-0)$ '$-1%&& .$#0&6#+. M+0"7( 0(*+#+#") 7+ 6)"7$1%&+ M+0"7( 1)+30+)&& .+7&& #( +26#"(0(*&#&05%&& C(#1$#$# !"#$.$#$& ()*")+0$#$& 4+1$-7()

1. Deoria p!durii normale


La /nceputul secolului 5I5-lea$ c1nd p!durile /nc! purtau amprenta tratamentului #itre la care fuseser! supuse /n trecut$ ele nu ofereau nici modele concrete$ nici criterii de orientare la or ani"area ospod!ririi lor raionale$ /n lipsa acestora s-a recurs la crearea unui model ideal al p!durii raional ospod!rite$ ela'or1ndu-se de c!tre ("r. Mundes"agen, /n 1;4:$ teoria pdurii normale, perfecionat! /n 1;71 de C. MeNer. Aceast! teorie este prima$ &i p1n! ast!"i sin ura /n telul ei$ care se refer! ia o unitate de ospod!rire %,ic"ter, ;F<@&. MeNer consider! c! o pdure este n stare normal, dac asigur anual i permanent recolte egale de material lemnos. +entru aceasta$ ea tre'uie s! pre"inte o cre&tere normal! %(n& &i o succesiune normal! de #1rste sau clase de #1rst! normale su' aspectul suprafeei &i a&e"!rii lor. Din acestea decur 2 un fond de producie %Kn& &i o posi'ilitate normal!$ +n . Cre&terea anual! Cn a p!durii re"ult! din suma cre&terilor anuale ale ar'oretelor2 cn O c; P cD P c@P ... P crO mr Dac! /n loc de cre&terile curente se folose&te cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ care re"ult! din raportul c1 + c4 + c- + ... + cr m =c= r r r atunci cnO r c i cnOpn Volumul fondului de producie normal re"ult! din elementele pre"entate mai /nainte2 a* pentru situaia dinaintea e0ploat!rii2 Kn O m; P mD P m@ E ...P mr '* pentru situaia imediat urm!toare e0ploat!rii2 Kn O E P m1 E m4 E ... E mr-;; Deoria se 'a"ea"! pe ipote"a c! p!durea se e0ploatea"! prin t!ieri rase. <a a ser#it /ns! permanent &i ser#e&te /nc! &i ast!"i la /nele erea lucrurilor$ 'ine/neles d$ndu-se elementelor din formul i rezultatelor interpretrii adevrate. +e 'a"a relaiilor fundamentale sta'ilite mai sus s-au ela'orat &i se folosesc dou! procedee de calcul )clasice* pentru determinarea #olumului fondului de producie normal2 cu a(utorul ta'elelor de producie &i pe 'a"a cre&terii medii la e0ploata'ilitate$ pe care le #om pre"enta /n r1ndurile urm!toare. +e l1n ! acestea /ns! #om mai pre"enta &i alte matematicii moderne$ care permit trecerea de la un model ri id la unui dinamic$ fle0i'il &i /n acela&i timp$ adopti#.
;1

2. C"-1+60$# 7+ 657$)+ -").(#5 6+-0)$ '$-1%&& .$#0&6#+. ?tiina amena(!rii p!durilor a a#ut /n #edere modelul p!durii normale su' raportul produciei de lemn. Dar$ /n condiiile /n care fiecare ar'oret /n parte &i p!durea /n ansam'lu ei /ndeplinesc funcii multiple$ iar /n #iitor cu prec!dere #or /ndeplini funcii de protecie &i /n secundar funcii de producie$ modelul p!durii normale anterior conceput #a tre'ui re 1ndit &i adaptat la aceste noi &i #iitoare /mpre(ur!ri. De#ine necesar! ela'orarea modelului pentru p!durea normal! cu funcii multiple. Amena(amentul teoretic #a tre'ui s! se ocupe /n continuare de pro'lema p!durii normale de codru re ulat /n accepiunea polifuncionalit!ii ecosistemelor forestiere. De asemenea$ este necesar! ela'orarea modelului p!durii normale ospod!rit! /n codru c#asi r!din!rit. Sc%ema p!durii normale$ a&a cum a fost ea conceput! /n trecut$ reflect! concepia timpului /n care codrul re ulat cu t!ieri rase era /neles ca forma superioar! de cultur! forestier!. =n conte0tul actual$ prin stare normal! )optim!* a p!durii /nele em starea ei de ma0im! sta'ilitate &i eficacitate funcional!. +durea normal va trebui privit ca sistem desc"is cu caracter dinamic, constituind un model programat de gospodrie n scopul creterii eficacitii ei funcionale. +rin modelul pe care /l ofer!$ ea contri'uie la optimi"area mediului /ncon(ur!tor &i la folosirea raional! neepui"ant! a resurselor naturale. Aodelul p!durii normale #a fi treptat inte rat /n modelul am'ianei umane. Structura p!durii )normale* este dat! de modul de alc!tuire a ei$ /n raport cu principalele elemente componente. =ntr-o #i"iune nou!$ 'a"at! pe concepia ecosistemic!$ structura p!durii tre'uie /neleas! mai lar de c1t p1n! acum . +!durea ca sistem este ea /ns!&i constituit! din su'sisteme$ respecti# din ecosisteme forestiere elementare delimitate p1n! la ni#el de ar'oret) su'parcele*. Numai aceste unit!i$ /n /ntre ul lor$ pot fi luate /n considerare la caracteri"area de ansam'lu a structurii p!durii. =n aceast! #i"iune$ reparti"area suprafeelor pe clase de #1rst!$ ocupate de diferite specii dintr-o p!dure constituit! din ar'orete amestecate$ este lipsit! de sens &i de importan! practic!. +e clase de #1rst!$ clase de producie$ cate orii de consisten! &.a$ se pot reparti"a numai ar'orete /n /ntre ul lor$ ca su'sisteme. +entru caracteri"area fondului de producie se formea"! distri'uii reale &i teoretice. =n acest scop a fost necesar s! se constituie clase )de #1rst!$ de diametre* ele fiind /nelese ca su'di#i"iuni ale sistemului$ de rupare statistic! a elementelor componente ale fondului de producie. +e 'a"a distri'uiilor constituite se poate caracteri"a &i anali"a structura p!durii prin mi(loace oferite de statistica matematic!$ teoria informaiei$ teoria si uranei. +ro'lema p!durii normale su' raportul funciilor de protecie sau al funciilor multiple r!m1ne /ns! o pro'lem! desc%is! pentru #iitoare cercet!ri fundamentale. Va tre'ui s! se fac! apel &i la alte caracteristici alei ecosistemelor forestiere$ cum sunt 'iomasa &i sta'ilitatea. Su' raport statisticomatematic #or tre'ui puse /n funciune distri'uiile teoretice multidimensionale$ ele fiind sin urele care pot modela ecosistemul forestier ca /ntre . Distri'uiile unidimensionale$ at1t de frec#ent folosit /n teoria amena(amentului$ au o putere relati# redus! de caracteri"are. Cre&terea sta'ilit!ii &i a eficacit!ii funcionale ale p!durilor este posi'il! prin ma(orarea radului de or ani"are$ respecti# prin m!rirea di#ersit!ii &i comple0it!ii lor structurale. Dre'uie /ns! de preci"at$ c! at1t sta'ilitatea$ c1t &i efectele multiple social-economice ale p!durii nu cresc necontenit odat! cu ma(orarea di#ersit!ii. <0ist! un optim pe care amena(istul tre'uie s!-l sesi"e"e. 8. M+0"7( 0(*+#+#") 7+ 6)"7$1%&+ Deoria se 'a"ea"! pe ipote"a c! p!durea se e0ploatea"! prin t!ieri rase. <a a ser#it /ns! permanent &i ser#e&te /nc! &i ast!"i la /nele erea lucrurilor$ 'ine/neles d$ndu-se elementelor din formul i rezultatelor interpretrii adevrate. Volumul fondului de producie normal >n se poate determina cu apro0imaie dup! procedeul ta'elelor de producie. Se /nsumea"! #olumele de producie principale pentru #1rstele indicate /n ta'ele p1n! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ lu1nd /n calcul suprafaa p!durii )S t*$ #1rsta medie a e0ploata'ilit!ii
;4

)r* &i inter#alul )(* dintre #1rstele luate /n considerare /n ta'ele. Cum /n ta'elele de producie acest inter#al este de 8 ani )( [ 8*$calculele se pot sistemati"a potri#it formulei e#idente@ Q #t Hr #t Hr H cl >n [ Scl i =1 [ r ( )V( E V4( E V-( E]E 4 *@ >n [ 8 r )V8 E V1. E V18 E]E 4 *@ Calculele se efectuea"! pe specii &i clase de producie$ apoi$ prin /nsumare$ re"ult! #olumul fondului normal de producie pe unitate de ospod!rire. +entru ar'oretele amestecate se folosesc ta'elele de producie e0istente ela'orate pentru ar'oretele pure. De aceea se ine seama de proporia de participare a fiec!rei specii /n compo"iia ar'oretelor. +entru scopuri practice ta'elele de producie pot fi completate cu #alori pri#ind #olumul fondului de producie normal la %ectar. E2+.6#$ 7+ 1(#1$# 6+-0)$ 7+0+).&-()+( .5)&.&& '"-7$#$& 7+ 6)"7$1%&+ -").(# #( " 657$)+ 7+ 40+/() 7+ 1GGG>( 1"-4&7+)M-7 !M)40( +26#"(0(*&#&05%&& 7+ 1GG (-& Clasa de producie II III IV III IV IV +roporia pe clase de producie 7 .$.$: .$1 .$: .$7 1$. Volumul mediu la %a /n m- dup! ta'ele de #1rst! de .. ani Colon 40 col 7 8 .$1; .$-: .$.: .$14 .$.; .$4 1$. 1. : ,8. -8 :84 48 -. 7 1;: 1-; 1.. 4.1 18: 11. 8. ; -8. 4:; 1,, -18 487 17, 7. , 8.. 7.1 -1. -77 -1. 4-,. 1. :.8 7,7 -,: 7.7 --; 471 Dotal col : - 1. 11 17-7 1-87 1.7. 1-:. 111. ;1; Colon 8 0 col 11 14 -14 7;7 :4 1:;, 1:7 1477

Specia 1 ste(ar tei carpen DODAL

+roporia 4 : 4 4 1$.

Y)Vi1. E Vi -. E Vi 8. E Vi 7. EVi ,.* Z[ 4.. 0 1477 [ 4887.. mUnde2 ( 3 m!rimea inter#alului /n ani@ St 3 suprafaa total! a fondului normal /n %a@ n 3 num!rul de elemente din compo"iia ar'oretului @ r 3 m!rimea ciclului /n ani@ i 3 num!rul inter#alului. >ormulele de mai sus dau m!rimea fondului de producie numai pentru ar'oretul principal$ de aceea ca fondul de producie normal s! fie compara'il$ su' raportul m!rimii$ cu cel real$ care se sta'ile&te pe 'a"! de in#entarieri$ este ne#oie s! adau e la cel dint1i #olumul corespun"!tor ar'oretului secundar. Acesta se o'ine dup! formula2
i =1

#t Hr #t >n [ ( r )V1( E V4( E V-( E]E 4 * [ ( r

:. M+0"7( 1)+30+)&& .+7&& #( +26#"(0(*&#&05%&&


;-

A doua metod! clasic! de calcul$ pentru determinarea m!rimii fondului de producie normal se spri(in! pe urm!torul raionament. +resupunem o p!dure /n care s-a reali"at fondul de producie normal. Fecolte anuale$ /n acest ca"$ sunt e ale /ntre ele &i e ale$ /n medie$ cu cre&terea anual! a fondului de producie. Ar'oretele ce se recoltea"! au$ /n medie$ aceea&i #1rst!$ #1rsta e0ploata'ilit!ii. Se poate spune deci c! #olumul lor este format clin cre&terile a r ani consecuti#i. Dac! not!m cu c1$ c4...cr cre&terile respecti#e$ atunci$ a&a cum s-a mai ar!tat$ c1 + c 4 + ... + c r = c$ r adic! media lor )cre&terea medie la e0ploata'ilitate*. Not1nd cu + #olumul r recoltelor anuale &i cu C cre&terea anual! a fondului de producie$ putem scrie2 + [ c; P cD P cr [ rc [ ( Dar pentru a se putea recolta anual aceia&i #olum de material$ format din ar'orete de aceea&i #1rst!$ tre'uie s! admitem c! fondul de producie este format din ar'orete astfel reparti"ate pe #1rste$ /nc1t #olumelor lor$ ordonate dup! #1rste$ s! nu difere /ntre ele dec1t cu o cre&tere medie c. =n consecin!$ #olumul ar'oretelor de un an #a fi e al cu o sin ur! cre&tere c@ #olumul ar'oretelor de D ani #a fi e al cu Dc &.a.m.d.$ iar #olumul ar'oretelor e0ploata'ile$ de #1rsta r, #a fi + [ rc. Suma acestor #olume repre"int! tocmai fondul de producie2 Kn O c P Dc P .,. Prc Suma acestor #olumele repre"ent1nd o pro resie aritmetic! cu r termeni &i cu raia c$ #aloarea ei este2
Kn = r rc r )c + rc* = + rc 4 4 4 r ( (+ 4 4

Dar deoarece dup! relaia %G.;;& rc O + O C$ putem scrie )sc%im'1nd odinea termenilor*2
Kn =

=n formula ultimul termen luat /n calcul$ rc [ C$ repre"int! #olumul ar'oretelor e0ploata'ile$ a&a c! se poate considera produs. Sc!"1ndu-l din formula$ !sim2
Kn = r ( ( 4 4 Kn = r ( 4

>!c1ndu-se media /ntre #alorile &i$ re"ult! relaia eneral!2 Impreci"ia formulei se datorea"! ipote"ei re&ite de la care s-a pornit la sta'ilitatea ei. =n ade#!r$ presupunerea c! fondul de produciei norma` ar fi constituit din ar'orete astfel reparti"ate pe #1rste /nc1t #olumele corespun"!toare$ ordonate dup! m!rime$ s! difere /ntre ele /n mod constant cu aceea&i #aloare c )#ariaie liniar!*$ este ar'itrar! c!ci$ dup! cum &tim$ #ariaia #olumului /n funcie de #1rst! est cur'ilinie$ cur'a repartiiei fondului de producie normal pe #1rste pentru o p!dure de ste(ar pedunculat de clasa de producie. Deci formula pentru calculul #olumului fondului de producie inaplica'il!. Dotu&i nu s-a renunat la ea$ dat fiind u&urina calculelor$ ci s-a dat o form! adapta'il! la diferite /mpre(ur!ri. =nlocuindu-se coeficientul ;RD, cu un parametru Q, formula de#ine2
;7

Kn O Qr( sau Kn [ Qr+ Valoarea parametrului Q se poate sta'ili$ dac! se determin! mai /nt1i #olumul fondului de producie normal$ pentru diferite /mpre(ur!ri$ cu a(utorul ta'elelor de producie )+redescu$ 1,87*. >ie$ de pild!$ >n m!rimea acestui fond /ntr-un ca" dat. Se scrie relaia Qr+ [ >n$ din care re"ult! S O Kn Rr+@ m!rimea lui + este determinat! tot cu a(utorul ta'elelor de producie. A. C(#1$#$# !"#$.$#$& ()*")+0$#$& 4+1$-7() Doate formulele date pentru calculul m!rimii >n consider! #aloarea #olumului /n timp continu!. O astfel de #ariaie /ns! nu are dec1t ar'oretul principal$ de aceea formulele dau m!rimea fondului de producie normal numai pentru acest ar'oret$ /n realitatea$ la un moment dat toate ar'oretele prin care nu s-a trecut /n anul respecti# cu operaiunii culturale conin &i ar'oret secundar. =n ade#!r$ dac! ar'oretul principal este format din ar'orii ce r!m1n dup! efectuarea unei r!rituri$ el se caracteri"ea"! printr-o anumit! densitate ar'oretului cre&te din nou$ ar'orii de#enind din ce /n ce mai /n %esuii$ p1n! la o e0tracie. Volumul de material lemnos ce se e0tra e printr-o r!ritur! este deci re"ultatul unui proces de acumulare continu!$ care face ca ar'oretul secundar ce se formea"! sa creasc! de la an la an$ apro0imati# /n aceea&i m!sur!. >ie ,b #olumul ar'oretului secundar ce urmea"! s! se e0tra ! la #1rsta '$ &i n num!rul de ani /n care s-a format$ adic! num!rul de ani ce s-au scurs de la r!ritur! precedent! f!cut! la #1rsta a. adic! admitem c! procesul de formare a lut ,b este uniform$ re"ult! c! fiecare an contri'uie la formarea lui cu o cantitate e al! cu ,bRn, astfel /nc1t /n ar'oretele de #1rste intermediare2 %a E ;&r %a E D&, %a P @& etc.$ ar'oretul secundar$ care este /n curs de formare$ atin e /n ipote"a c! ar'oretele de diferite #1rste sunt de aceea&i natur! &i e ale ca suprafa! - urm!toarele #alorii2 La #1rsta de2 %a P ;& ani ... ,bRn %a PD& ani ... D,bRn %a P@& ani ... @,tRn .................................... %a P n& - b ani... n ,bRn O ,b +rin /nsumare se o'ine #olumul ar'oretului secundar din toate ar'oretele cu #1rste /ntre )a E 1* &i ' ani$ &i anume2 Ha-b Se o'ser#! c! termenii /nsumai formea"! o pro resie aritmetic! cu raia F'Pn. =n acelea&i fel se deduce &i #olumul ar'oretului secundar din ar'oretele cu #1rste /ntre %b P ;& &i c ani$ %c P ;& &i d ani etc.$ iar prin /nsumare$ ar'oretul secundar total. Vom a#ea deci2 .
Hs = 4 ,a + 4 ,b + ... + 4 ,t = 4 , Femarc!m /ns! c! /n calculul de mai sus s-au luat /n considerare &i #olumele ar'oretului secundar la #1rstele a,b..... r. S-a presupus$ adic!$ situaia ar'oretului secundar /nainte de efectuarea r!riturilor. +entru a se o'ine #olumul lui dup! efectuarea acestora$ se scade din #aloarea lui HTs de mai sus , $ iar formula de#ine2 cantit!ile Fa$ F'$.... Ft. respecti#
= Hs n +1 n +1 n +1 n +1 = n +1 ,b 4

se o'ine formula eneral! folosit! /n practic! %,ucreanu. ;FGG&. >!c1ndu-se media /ntre HTs &i Hs
;8

n 1 , 4

Hs = Hs =

n , 4

Volumul ar'oretului secundar astfel calculat urmea"! s! se adau e la #olumul ar'oretului principal determinat dup! oricare din metodele amintite.
n , 4

/n care Vs - #olumul ar'oretului secundar$ n 3 inter#alul de timp )considerat acela&i* la care se repet! r!riturile$ aF 3 #olumul ce se reali"ea"! anual din r!rituri din /ntrea a p!dure.

;:

TEMA 1F. MODELAREA STRUCTURII @RDINRITE. (1 OR 1. 4. -. :. M"7+#()+( 40)$10$)&& ;)57&-5)&0+. Determinarea elementelor pro resiei Liocourt pentru un ca" dat Determinarea distri'uiei normale pentru un diametru limit! dat S0)$10$)&-."7+#.

1. M"7+#()+( 40)$10$)&& ;)57&-5)&0+. =n codrul r!din!rit fiecare ar'oret )su'parcel!* constituie o'iect de normali"are )optimi"are* a structurii. Se /nele e c! p!durea /n ansam'lul ei #a fi optim structurar!$ dac! fiecare ar'oret component #a a#ea structura normal!. +entru ela'orarea modelelor de structur! optim! sa-u aplicat le ile de structurare a p!durii natural pluriene. Ca elemente de anali"! au fost considerai ar'orii indi#iduali$ acestea fiind interpretai (ust ca cele mai e0presi#e componente ale ecosistemelor forestiere natural pluriene. Doate anali"ele &i caracteri"!rile se refer! la %ectarul de p!dure$ soluia fiind (ustificat! de faptul c!$ /n condiii staionale similare$ structura tre'uie s! fie aceia&i pe orice suprafa!. Caracteristica de 'a"! a ar'orilor din p!durea r!din!rit! a fost considerat diametru. Alte componente ale 'ioceno"ei nu au fost luate /n seam!. La codru r!din!rit ar'orii se reparti"ea"! pe cate orii sau clase de diametre dup! distri'uia LIOCOUFD

A2
/n care A 3 num!rul de ar'ori din cate oria iniial! L -; - raia pro resiei eometrice descresc!toare n - num!rul cate oriilor de diametre$ potri#it relaiei n O %l - i& R " P ; l 3 cate oria limit!$ i - cate oria iniial!$ iar " 3 m!rimea cate oriei de diametre De pild! b 3 num!rul de ar'ori dintr-o cate orie oarecare 0 sau funcia AAc<F

A A A A 2 4 2 - 2...2 n 1 L L L L

)1*

)4* =n a doua relaie$ b repre"int! num!rul de ar'ori din cate oria de diametre 0$ iar Q &i constituie parametrii funciei$ ce depind de caracteristicile ar'oretelor.e 3 'a"a lo aritmic! natural! )4$71;-*. Aai (os este repre"entat! In#entarierea unui ar'oret de 'rad &i distri'uirea lui conform funcia A<c<F efectuat! de Dr. In . D. A#!c!riei /n OS 6orca U+ IV Sa'asa
;7

N = Q e x

C(0+;")&( 7+ 7&(.+0)+ d (1. ; 14 1: 4. 47 4; -4 -: 7. 77 7; 84 8: :. :7 :; 74 7: ;. ;; Dotal Diametrul mediu$ d )cm* A'aterea standard$ sd )cm* Coeficientul de #ariaie$ sUd )I*

F)+1!+-%+ +26+)&.+-0(#+ B)(7 F(; M"#&7 78 4 47 17 1 1; 18 1 , 14 4 7 1 7 1 1 4 4 1 1 1 1 1 1 1 4 7 7 1 4 4 1 1 1 144 8; 41 4.$1 1,$4 81$7 1,$, ;$7 4-$. ,,$1 78$. 77$;

F)+1!+-%+ 0"0(# ()*")+0 8. 74 -7 41 7 7 7 4 4 1 1 : 7 8 4 1 4.1 4-$1 4.$4 ;7$7

di tri!"ia e#$erimenta%&

di tri!"ia teoretic&

56 52 48 44 40 36 32 28 24 20 16 12 8 4 0 0 8 16 24

Frecvene, n

n = 55,139e-0,0498d

32

40

48 56 64 72 80 88 Categoria de diametre, d (cm)

;;

4. Determinarea elementelor pro resiei Liocourt pentru un ca" dat


>ondul de producie normal este un element de control$ la sta'ilirea c!ruia se iau /n considerare doar ar'orii al c!ror diametru este mai mare dec1t pra ul de in#entariere. Determinarea num!rului de ar'ori din prima cate orie de diametre se 'a"ea"! pe urm!torul raionament2 pentru ca /ntr-o situaie normal! fondul de producie s! r!m1n! nesc%im'at$ adic! /ntr-un ec%ili'ru permanent$ tre'uie ca /n fiecare an /n prima clas! de diametre s! intre un num!r de ar'ori e al cu cel al ar'orilor recoltai$ ce ies din ultima clas! de diametre. Not1nd cu D timpul c1t ar'orii r!m1n /n prima clas! de diametre$ tre'uie s! e0iste relaia2 A = a0 /n care BaC repre"int! raportul dintre cre&terea anual! a p!durii &i #olumul mediu al ar'orilor e0tra&i. Din practic!$ s-a constat c! e0ist! un raport m = m 7 . apro0imati# constant /ntre #olumul ar'orelui mediu e0tras &i #olumul ar'orelui mediu pe parcel! md2 =nlocuind /n relaia )1*$ se o'ine urm!toarea formul! de determinare a num!rului de ar'ori din prima cate orie de diametre2 - ( A = 0 7 m /n care D se determin! pe cale dendrometric!2 Se sta'ile&te$ mai /nt1i$ pe 'a"a unor pro'e de cre&tere recoltate cu 'ur %iul$ cre&terea anual! medie /n diametru$ apoi se /mparte m!rimea unei cate orii de diametre la aceast! cre&tere. D se mai poate calcula prin compararea datelor o'inute din dou! in#entarieri consecuti#e. Num!rul de cate orii de diametre$ BnC$ se determin! prin sta'ilirea rosimii ma0ime admisi'ile a ar'orilor$ respecti# a cate oriei limit!. Aceasta depinde de #i oarea de cre&tere a ar'orilor sau de considerente economice. Distri'uia normal! tre'uie s! corespund! potenialului de cre&tere a ar'oretelor pe staiunea respecti#!. #e consider c diametrul limit corespunde ultimei clase de diametre din care exist cel puin un arbore la "ectar. Deci n se determin! cu a(utorul urm!toarei relaii2 l i n= +1 d /n care2 i - repre"int! pra ul de in#entariere$ l - diametru ma0im$ d - m!rimea clasei de diametre. Dac! num!rul de ar'ori din ultima clas! de diametre se notea"! cu $ atunci raia L se determin! cu urm!toarea relaie2 A L = n 1 8. D+0+).&-()+( 7&40)&*$%&+& -").(#+ 6+-0)$ $- 7&(.+0)$ #&.&05 7(0 C1nd pentru ar'oretele e0ploata'ile se fi0ea"! un diametru limit! mai mic dec1t cel corespun"!tor ec%ili'rului fi"iolo ic$ distri'uia normal! urmea"! s! fie determinat! /n funcie de acest diametru. Se porne&te /n acest scop de la distri'uia tip corespun"!toare clase staionale respecti#e.

Aai /nt1i se afl! suprafaa de 'a"! a ar'orilor mai ro&i dec1t diametrul limit! sta'ilit &i se reparti"ea"! la cate oriile r!mase$ proporional cu suprafaa lor de 'a"!. Apoi se cumulea"! num!rul de ar'ori corespun"!tor$ pe cate orii$ ad!u 1ndu-se la cel iniial. =n #ederea amena(!rii &i ospod!ririi p!durilor /n codru r!din!rit este necesar! cunoa&terea structurii optime$ care s! asi ure o eficacitate funcional! ma0im!. <a se sta'ile&te dup! modelul p!durii naturale pluriene$ prin e0periment!ri /n fiecare p!dure &i model!ri matematice de tipul celor menionate. De re ul! se folose&te funcia e0ponenial! Aeber /n forma liniari"at! prin lo aritmare. A(ustarea distri'uiilor reale )e0perimentale* se reali"ea"! cu u&urin!$ folosind procedee cunoscute /n statistica-matematic!@ re"ultate 'une ofer! metoda celor mai mici p!trate. Aodelul matematic al p!durii r!din!rite nu are /nc! o fundamentare &tiinific!$ mai ales su' raport ecolo ic. Dinamica structurii ar'oretelor amestecate r!din!rite #a putea fi e0primat! numai prin modele matematice 'a"ate pe o profund! cunoa&tere a le it!ilor ecolo ice de structurare a ecosistemelor forestiere. +ro'lema diametrului-limit! necesit! o anali"! aparte. <l corespunde cate oriei limit!$ respecti# cate oriei /n care la ar'oretul dat se mai poate /nt1lni /nc! cel puin un ar'ore la %ectar cu stare fi"iolo ic! normal!. =n funcie de distri'uia normal! a ar'orilor pe cate orii de diametre astfel modelat!$ se trece apoi la determinarea m!rimii fondului de producie normal. <l depinde nu numai de specia$ ci &i de 'onitatea staiunii. Aceasta din urm! se sta'ile&te dup! sistemul de clasificare a ar'oretelor pluriene pe clase de producie. :. S0)$10$)&-."7+#. =n ca"urile /n care p!durile s1nt pentru prima dat! amena(ate /n codru r!din!rit$ de#in necesare repere de orientare /n direcia structurii optime. Din aceast! necesitate s-a n!scut ideea unei tipi"!ri a structurii normale a ar'oretelor pluriene. Au fost luai /n considerare urm!torii factori2 specia$ condiiile staionale &i crupa funcional! atri'uite ar'oretelor. Structurile - model ale p!durii r!din!rite nu pot fi folosite ca reper /n primele fa"e ale procesului /ndelun at de transformare a ar'oretelor cu structur! ec%ien! sau relati# ec%ien! /n ar'orete cu structur! plurien!. Aceste tipuri de ar'orete sunt incompati'ile cu ideea unui model unic. Deci sunt necesare modele dinamice de structuri optime specifice perioadei de transformare$ prin care se urm!re&te meninerea potenialului producti# &i ecoprotecti#$ ca &i sta'ilitatea ar'oretului$ pe /ntre procesul de transformare. Aplicarea tratamentului t!ierilor c#asi r!din!rite se do#ede&te deose'it de util! /n procesul de transformare. A'ia dup! reali"area structurii relati# pluriene$ ar'oretele respecti#e #or putea fi conduse$ din aproape /n aproape$ prin control periodic $ spre structuri optime specifice codrului r!din!rit. Ar'oretele ec%iene ne/m'!tr/nite$ cu #1rste mai mici de 7. ani$ de #italitate cel puin normal! pot fi conduse direct spre r!din!rit. +rimele t!ieri de aplicare a r!din!ritului tre'uie s! ai'! mai mult caracterul unor lucr!ri pre !titoare de intensitate moderat! pe seama ar'orilor defectuo&i$ cu #italitate sc!"ut!$ deprisani$ urm!rind deci mai mult /m'un!t!irea structurii calitati#e a ar'oretului$ dec1t o anumit! structur! a acestuia pe cate orii de diametre. +e #iitor modelele de structuri optime #or tre'ui s! se refere nu numai la distri'uia num!rului de ar'ori$ la fondul normal &i la suprafaa de 'a"! normal!$ dar &i la compo"iia ar'oretului$ ca &i la cre&terea curent! /n #olum pentru diferite #ariante de cultur!$ pun1nd /n aplicare modele matematice multidimensionale. Aspectele pri#ind structura ecolo ic! a ar'oretului nu #or mai putea fi ne li(ate. ?anse mai mari de reu&it! #or a#ea acele modele care se #or ela'ora pe tipuri de ecosisteme$ /n profil teritorial$ pe c1t posi'il locale. =n aceste condiii$ structurile-model /ndeplinesc un rol or ani"atoric important$ /ndemn1nd pe amena(ist s!

D&40)&*$%&& ? ."7+# 6+-0)$ ()*")+0+#+ 7+ '(; ;"46"75)&0+ ,- 1"7)$ ;)57&-5)&0 )norme te%nice 1,;.* Clasa Diametrul >uncia de N la limit!$ atri'uit! produc Di Di$ cm ie
I II III IV V I II III IV V I II III IV V I II III IV V :; :7 :. 8: 84 :7 :. 8: 84 7; ,4 ;7 7: :; :. ;7 7: :; :. 84 -$. 4$; 4$8 4$4 4$. -$1 4$, 4$7 4$: 4$8 1$. 1$8 4$. 4$8 -$. 1$. 1$4 1$8 1$7 4$.

Num!rul de ar'ori la %ectar


-,1 747 787 8.: 87; 7-7:7 8.8 87; 8,-78 -:. -,. 778 818 -,. 74. 7:8 818 888

V
1$-. 1$-: 1$77 1$88 1$:, 1$-8 1$74 1$84 1$:1$7, 1$48 1$47 1$1$-8 1$77 1$-. 1$-8 1$78 1$87 1$:7

Num!r de ar'ori /n I pe clase Volum /n I pe clase de diametre$ /n cm de diametre )cm* 84 &i 84 &i 1:-47 4;--: 7.-7; 1:-47 4;--: 7.-7; peste peste
8: :4 :; 77 ;. :1 :: 74 7; ;8. 81 88 :. :7 8: :. :: 74 ;. 4: 47 44. 17 47 441 1; 18 48 48 48 47 448 47 441 17 11 1. 7 8 1. ; : 7 4 11411, 1. 7 11 1. ; : 7 7 4 1 8 1 14 11 ; : ; : 1 1: 41 4; -7 7; 4. 4: -7 788 1. 14 18 4. 4, 41, 48 -7 77 4: 4, -4 -8 -7 4, -4 -7 -: -4 1; 1, 44 47 -4 44: -. -7 -7 4: 4: 48 41 1: 47 4: 41; 144 44 47 48 47 44 47 47 1; 1: -4 47 18 7 4 47 1: , 8. 77 -, 4; 18 7. -1 41 18 -

Volum total )optim* m-P%a


71: --4 481 4.. 18: -,4 -1. 4-, 1,1 184 84. 774 -88 4;. 44. 7;. -7. 4;8 41. 1:.

Suprafaa de 'a"! )optim!* m-P%a


4;$. 4:$7 47$7 4-$4 44$1 4:$: 48$8 47$8 4-$. 4-4$. -4$8 -1$7 -.$7 4,$7 4;$8 -.$; 4;$4 48$48$7 4-$.

?anse mai mari de reu&it! #or a#ea acele modele care se #or ela'ora pe tipuri de ecosisteme$ /n profil teritorial$ pe c1t posi'il locale. =n aceste condiii$ structurile-model /ndeplinesc un rol or ani"atoric important$ /ndemn1nd pe amena(ist s! urm!reasc! prin control relaia dintre modific!rile structurale inter#enite ca urmare a lucr!rilor efectuate &i influena lor asupra produciei &i efectelor de protecie ale fiec!rui ar'oret ospod!rit /n codru r!din!rit.

+roducie &i protecie

Fecreare

+rotecia apelor+rotecia solului

TEMA 2G. - STRUCTURI OPTIME PENTRU CODRU RE@ULAT. (2 ORE 1. S0)$10$)& "60&.+ 6+-0)$ 1"7)$ )+;$#(0. 2. S0)$10$)( 6+ 1#(4+ 7+ !M)405 6+-0)$ ()*")+0+ 6$)+ 3& 7+ (1++(3& 6)"7$10&!&0(0+ 3& ()*")+#+ 6$)+, 7() 7+ 6)"7$10&!&0(0+( 7&'+)&05. 8. S0)$10$)( 6+ 1#(4+ 7+ !M)405 6+-0)$ ()*")(0+ (.+40+1(0+ 3& 7+ 7&'+)&0+ 1#(4+ 7+ 6)"7$1%&+ 1. S0)$10$)& "60&.+ 6+-0)$ 1"7)$ )+;$#(0. =n codrul re ulat fiecare ar'oret /n parte &i p!durea /n ansam'lul ei posed! o di#ersitate relati# redus!$ &i /n consecin! o distri'uie a su'stanei &i ener iei pe canale puine dar lar i. +!durea este lipsit! de un ec%ili'ru ecolo ic intern$ necesar funcion!rii ei cu ma0im de folos pentru societate. De aceea$ pentru meninerea ei /n stare de ec%ili'ru dinamic este necesar! inter#enia uman! permanent! su' raport or ani"atoric &i sil#icultural. =n acest cadru$ amena(amentului /i re#ine un rol %ot!r1tor$ pentru re"ol#area a dou! pro'leme fundamentale2 1. - normali"area fondului de producie ca m!rime &i structur!@ 4. - asi urarea sta'ilit!ii fondului de producie fa! de aciunea factorilor naturali dere latori. >a! de codrul r!din!rit$ codrul re ulat r!m1ne la un ni#el inferior de or ani"are$ tocmai datorit! faptului$ c! prin structurarea o'li atorie a p!durii pe clase de #1rst!$ este constituit predominant din ecosisteme )ar'orete* tinere su'or ani"ate$ de sta'ilitate redus! &i ineficiente funcional. +!durile conduse la ciclu mici /n loc s! prote(e"e mediul$ ele /nsele au ne#oie de protecie $ /n care scop solicit! din partea societ!ii mari consumuri de ener ie. Dar sta'ilitatea &i eficacitatea funcional! a codrului re ulat cre&te odat! cu ma(orarea ciclului )/n limitele perioadei optime su' raport ecolo ic &i economic*. (ondiia fundamental a normalitii unei pduri gospodrite n codrul regulat este repartizarea arboretelor componente n clase de v$rst astfel ca s putem recolta succesiv din arborete exploatabile mas lemnoas respect$nd principiu continuitii . Se produce un proces continuu de /ntinerire &i deplasare a fiec!rui ar'oret dintr-o clas! /n alta de #1rst!. De la ar'orete cu un ni#el ridicat de or ani"are cum sunt cele e0ploata'ile$ se trece la o nou! eneraie de ar'ori su'or ani"at! &i cu /nsu&iri funcionale reduse$ eneraie care prin cultur! poate fi /ndrumat! spre forme structurale tot mai e#oluate pe m!sur! ce trece dintr-o clas! de #1rst! /n alta. De re ul! se formea"! clase de #1rst! de 4. ani )I21-4.@ II241-7.. ..VI21.1-14....*. Se pot adopta &i alte m!rimi ale claselor din 1. /n 1. ani$ sau din 8 /n 8 ani*. =n dependen! de distri'uirea suprafeelor ar'oretelor pe clase de #1rst! marea ma(oritate a p!durilor noastre se /ncadrea"! /n urm!toarele tipuri de structur! )Kiur iu$1,;4*2 descresc!tor deficitare )tip L*$ cresc!tor deficitare)tip S*$ deficitare la e0tremit!i )tip F*$ deficitare la mi(loc )tip U*$ dar pot fi &i alte com'inaii. =n continuare se #a anali"a condiiile distri'uiei normale pe clase de #1rst! pentru diferite caracteristici a ar'oretelor. Dac! la distri'uia p!durilor /n codru r!din!rit s-a luat distri'uia num!rului de ar'ori pe cate orii de diametre pentru codru re ulat s-a luat ca unitate de distri'uie %ectarul de p!dure. =n codru re ulat ospod!rit dup! principiul continuit!ii$ se fac e0ploat!ri /n fiecare an deci se descoper! o suprafa! de teren fie prin tieri rase, fie prin aplicarea altui tratament, pe care pune st!p1nire imediat$ cu aceea&i continuitate &i /n acela&i ritm cu t!ierile$ o nou! eneraie de ar'ori. +rocesul acesta continuu de e0ploatare &i re enerare face ca ar'oretele noi ce se nasc s! se ocupe de la an la an sau de la perioad! la perioad! suprafee de m!rime e al! cu aceea a suprafeelor descoperite prin e0ploatare. Astfel se na&te /n p!dure un ansam'lu unitar de elemente aflate /n interaciune$ constituit intr-o mulime de ar'ori &i de ar'orate cu #1rste diferite$ #ariind intre un an &i #1rsta e0ploata'ilit!ii. Se pune

/ntre'area2 ce suprafa! ar tre'ui s! se ocupe ar'oretele de diferite #1rste$ in1ndu-se seama de diferenele de producti#itate$ pentru ca$ dac! fiecare s-ar e0ploata /n momentul cel mai corespun"!tor scopul economic urm!rit$ cantit!ile de lemn recoltate s! fie e ale de la an la ane +entru a r!spunde la aceast! /ntre'are$ #om considera diferite ca"uri2 2. S0)$10$)( 6+ 1#(4+ 7+ !M)405 6+-0)$ ()*")+0+ 6$)+ 3& 7+ (1++(3& 6)"7$10&!&0(0+ 3& ()*")+#+ 6$)+, 7() 7+ 6)"7$10&!&0(0+( 7&'+)&05. 1*. +ornim de la situaia cea mai simpl!. +resupunem c! p!durea este constituit! din arborele pure i de aceeai productivitate; e#ident$ /n starea cea mai 'un!. F!spunsul /n acest ca" se impune de la sine2 /n condiii staionale identice$ ar'oretele a(un 1nd la e0ploata'ilitatea la aceea&i #1rst! &i a#1nd atunci acelea&i #olum la %ectar$ pentru a se putea recolta /ncontinuu &i /n fiecare an acelea&i cantitate de material lemnos$ este necesar ca fondul de producie s! cuprind! ar'orete de toate #1rstele$ /ntre un an &i #1rsta e0ploata'ilit!ii$ &i anume2 - c1nd ar'oretele sunt ec%iene$ fiecare #1rst! s! fie e al repre"entat! pe suprafa!@ - c1nd ar 'eretele sunt relati# ec%iene$ fiecare clasa de #1rst! s! fie e al repre"entat! pe suprafa!. 4*. Alta este situaia c1nd p!durea este constituit! din arborele pure, dar de productivitatea diferit. >ie + aceasta producie medie$ calculata pentru /ntrea a p!dure$ &i # suprafaa medie a unei clase de #1rst!. Dac! notam$ mai departe cu +;$ +D etc$$ producia medie la %ectar pe clase de #1rst! si cu S@ etc.$ suprafaa normal! a acestor clase )adic! suprafaa pe care tre'uie s! o ai'! pentru a asi ura la e0ploata'ilitatea recolte e ale*$ a#em relaia2 #;,+;, O #D+D, [ ... O #n+n O #+ De aici re"ult! /n ca"ul unei p!duri constituie din ar'orete de producti#itate diferit!$ dstribuia arboretelor pe clase de v$rste este normal dac suprafeele aferente sunt invers proporionale cu productivitatea lor <0emplu2 o p!dure de fa are urm!toarele caracteristici2 Suprafaa@ 1... %a@ Fepartiia pe clase de producie2 7.. %aPI$ -..PII$ -..PIII@ Volumul mediu la e0ploata'ilitate corespun"!tor2 :8.@ 8.. &i 7.. m -P %a@ V1rsta medie a e0ploata'ilit!ii - 1.. ani@ Ar'eretele sunt reparti"ate pe 8 clase de #1rst!$ urm1nd ca fiecare clas! s! fie e0ploatai /n 4. de ani. +roducia medie anuala a p!durii este2 )7..O:8.E-..O8..E-..O7..*P1..[8-..m-Pan Ca situaia s! fie normal!$ tre'uie ca p!durea s! cuprind! toate clasele de #1rst!$ iar fiecare clasa s! ai'! o m!rime care s! asi ure la e0ploata'ilitate$ /n 4. de ani$ o producie de 2 4. O 8-.. [ 1.:... m-. Se pot i#i diferite situaii2 a* Dac! proporia claselor de producie rm$ne aceeai n toate clasele de v$rst, condiia de mai sus este /ndeplinit! atunci c1nd clasele de #1rst! sunt e ale /ntre ele. =ntre-ade#!r$ /n acest ca" a#em2 7..P8O:8.E-..P8O8..E-..P8O7..[1.:... m-

Vol la Dotal Clasa de e0ploat %a producie m-P%a I :8. 7.. II 8.. -.. III 7.. -.. Dotal 1... V tot m-

In spiritul acestei idei se urm!re&te constituirea unor unit!i de Fepartiia ar'oretelor pe clase de #1rst! /n ospod!rire c1t mai omo ene su' raportul potenialului producti# al %a ar'oretelor. Kradul de normalitate a structurii p!durii /n raport cu #1rsta I II III IV V ar'oretelor se poate e0prima prin suma diferenelor po"iti#e %V8j& dintre ;. ;. ;. ;. ;. suprafeele reale %#i& &i cele normale %#n& pe clas! de #1rst!$ /ntr-ade#!r$ c1nd :. :. :. :. :. suma V8i [ V%#i - #n& tinde spre "ero$ p!durea se apropie de structura ei :. :. :. :. :. normal! pe clase de #1rst!$ pe m!sur! /ns! ce suma V8i se /ndep!rtea"! de 4.. 4.. 4.. 4.. 4.. 1.:.. 1.:.. 1.:. 1.:. 1.:... "ero$ apropiindu-se de suprafaa /ntre ii . . . . p!duri %V#i&, starea acesteia se /ndep!rtea"! &i ea din ce /n ce mai mult modelul structurii fondului de producie normal. Aici /ns! nu se are /n #edere anormali"area determinat! de /ncadrarea ar'itrar! a ar'oretelor pluriene naturale /n cate oria celor Wexploatabile n raport cu v$rstaW trecerea lor$ /n consecin!$ /n ultima clas! de #1rst!$ cre1ndu-se astfel ilu"ia unui 9e0celent9 de ar'orete e0ploata'ile care ar urma apoi s! se /ncorpore"e forat /n modelele structurii normale pe clase de #1rst! specifice codrului re ulat$ /n contradicie cu necesitatea p!str!rii di#ersit!ii structurale sta'ilit!ii acestor ar'orete$ de tip natural$ prin conducerea lor spre structura r!din!rit! normal!. '* S! presupunem /ns! c! productivitatea arboretelor scade continuu pe msur ce v$rsta lor crete. Dac! repartiia suprafeei p!durii pe clase de producie r!m1ne ca mai sus$ dac! 4.. %a sunt de clasa I$ &i c1te 7.. %a$ de clasele II &i III$ calcul1nd /n aceste condiii suprafaa necesar!$ pe clase de #1rst!$ astfel ca producia acestora s! r!m1n! e ala$ #om !sii datele din ta'elul de mai (os Vol la Dotal e0ploat %a m-P%a Fepartiia ar'oretelor pe clase de #1rst! /n %a I II III IV V Intr-ade#!r$ dac! producia periodica este de 1.:... m-$ iar ar'oretele de clasa I de producie dau :8. m-%af 1$ num!rul de %ectare necesar pentru clasa l de #1rst! #a fi2 1.:.... 2 :8. [ 1:- %a. Festul de 4-7 %a fac parte deci$ /n mod normal din clasa a ll-a &i III-a de #1rst! etc.

Clasa de producie I :8. 7.. 1:1:77 II 8.. -.. 11: 1;7 III 7.. -.. -8 4:8 Dotal 1... 1:1:1,. 41, 4:8 V tot m1.:... 1.:... 1.:.. 1.:.. 1.:... /ntr-ade#!r$ dac! se /nmulesc suprafeele ar!tate In ta'el cu #olumul lor mediu la e0ploata'ilitate$ pe clase de producie$ se o'ine pentru fiecare clas! de #1rst! apro0imati# acelea&i #olum2 1.:... m-. Not1ndu-se$ ca mai sus$ cu # &i +$ respecti# suprafaa medie a unei clase de #1rst! &i producia ma0im! a p!durii pe an &i pe %ectar$ iar cu #C, SII$ SIII$ i +C, +CC, +CCC etc.$ suprafeele corespun"!toare diferitelor clase de producie dintr-o clas! de #1rst! &i producti#itatea lor$ m!rimea normal! a fiec!rei clase de #1rst! )/n %ectare de p!dure* tre'uie s! fie astfel determinat! /nc1t s! satisfac! condiia2 #+cl O #R+C,P #CC+CC P...#H+H 8. S0)$10$)( 6+ 1#(4+ 7+ !M)405 6+-0)$ ()*")(0+ (.+40+1(0+ 3& 7+ 7&'+)&0+ 1#(4+ 7+ 6)"7$1%&+ C!"ui cel mai complicat /l pre"int! o p!dure constituit! din arborate amestecate i de diferite clase de producie. /n ce pri#e&te amestecul de specii$ situaia cea mai fa#ora'il! )normal!* pentru ospod!rire se poate /ncepe /n dou! moduri2 cea mai fa#ora'il! posibil, /n raport cu condiiile staionale@

cea mai fa#ora'il! /n raport cu condiiile de amestec. Cea dint1i se sta'ile&te de amena(ist pe 'a"! studiilor staionate &i tipolo ice$ &i constituie un o'iecti# pentru lucrarea de re enerare &i de conducere a ar'oretelor din noua eneraia. Cea de a doua repre"int! starea care$ /n condiiile de amestec date$ ar putea asi ura continuitatea produciei /n modul cel mai a#anta(os. Kondul de producie real nu se poate compara dec$t cu un fond normal determinat n raport cu amestecul existent. 8istribuia normal a suprafeelor de pdure pe clase de v$rst, c$nd clasa deproducie scade Speciile influenea"! m!rimea produciei /ntocmai ca &i clasele de producie. De aceea$ pentru a se determina distri'uia normal! pe clase de #1rst! a fondului de producie /n ca"ul unei p!duri constituite din ar'orete amestecate$ urmea"! s! se sta'ileasc! /nt1i suprafaa corespun"!toare fiec!rei clase de producie pe specii &i clase de #1rst! apoi s! se determine suprafaa normal! a fiec!rei dintre aceste clase$ compar1ndu-se producia la e0ploata'ilitate corespun"!toare repartiiei reale a suprafeelor de producti#itate diferit!$ cu producia medie$ dup! relaia #+ O #R+C,P #CC+CCP...#H+H >ie$ de e0emplu$ situaia din ta'elul de mai (os$ o p!dure de orun &i fa de 14..%a compo"iia 7KO->A$ constituit! din ar'orete pure &i amestecate$ /n care speciile se reparti"ea"! pe - clase de producie &i pe : clase de #1rst!$ ciclu 14. ani$ m!rimea clasei de producie 4. ani$ corespun"!toare situaiei normale. +roducia medie )normal!* pentru o clas! de #1rst! este :;..... 2 : [ 11---- m -$ adic! producia total! pe inter#alul de 14. de ani )coloana 11* /mp!rit! la num!rul perioadelor. +roducia la e0ploala'ilitate corespun"!toare distri'uiei reale$ pe clase de #1rst! date de ta'el este2 +entru clasa I de #1rst!$ se /nmulesc pe r1nd cantit!ile din coloana - cu #olumele corespun"!toare din coloana 1. &i se adun!. +entru clasa II de #1rst! se /nmulesc pe r1nd cantit!ile din coloana 7 cu #olumele corespun"!toare din coloana 1. &. a. m. d. Faport1ndu-se pe r1nd producia normal! de 11-.--- m - la #olumele astfel o'inute &i /nmulind aceste rapoarte cu suprafaa real! a clasei de #1rst!$ se o'ine distri'uia normal! ar!tat! /n ultimul r1nd al ta'elului. Aceast! distri'uie asi ur! e alitatea produciei pe perioade. +articiparea speciilor la aceast! producie /ns! corespunde proporiei lor actuale pe clase de #1rst!. Aodalitatea aceasta de calcul se refer! la p!durile destinate s! produc! lemn &i$ trat1nd fiecare specie /n rnod independent$ consider! p!durea ca &i$ cum ar fi constituit! din ar'orete pure$ folosindu-se pe aceast! 'a"!$ pentru determinarea producti#it!ii lor$ ta'elele de producie. Or$ este &tiut c! producia unui ar'oret amestecat nu este e al! cu producia unor ar'orete pure formate din speciile respecti#e pe aceea&i suprafa! &i /n proporia repre"entat! /n amestec. +entru aceste moti#e s-ar putea face un calcul mai concret$ dac! ar'oretele s-ar rupa pe tipuri de amestec, nu dup! proporia actual! a speciilor$ ci dup! amestecul final cel mai potri#it spre care s-ar putea conduce$ prin aplicarea unor metode raionale de cultur!$ /n acest ca"$ un ar'oret de 48 de ani$ de e0emplu$ format din 7>a E -Ko s-ar putea /ncadra la tipul :Ko E 7>a. 8istribuia real i normalizat pe clase de v$rst a fondului de producie dintr-o pdure de gorun i fag de ;.DEE "a; v$rsta medie a exploatabiiitii ;DE fie ani Clas! de produc1ie 4 I II Fepartiia speciilor pe clase de #1rst!$ %a I 7. 4. II 7 1.. -. III 8 7. :. IV : 4. 8. V 7 . 8. VI ; . ,. Dotal %a , 4.. -.. +roducia normal! m-P%a 1. :.. 84. +roducia total! 11 14.... 18:...

Specie 1 Korun

>a T"0(# F"-7 #+.-"4 -").(#&9(0

III I II

-. 8. -. 1EG

8. 7. 8. 2EG

8. 4. 7. 21G

-. 1. 4. 18G

:. 1. -. 1AG

;. 4. ;. 2EG

-.. 18. 48. 12GG

7-. 78. :8. -

14,... 114... 1:4... CBGGGG

118888,8888 118888,8888 118888,8888 118888,8888 118888,888 118888,8

1 +roducia la e0ploata'ilitat e pe cl. #1rst! mCoeficient H S$6)('(%( -").(#&9(05

1.7-.. 1$.;::.,17 1B:,E28AA8 F 7-$7:7-:8: 1 41$7-41;4; 1 -4$8,;4774 1 87$--.787. 4 -4$8,;4774 1 1B:,E28AA8 F 118888,888 8

7 18,:.. .$71.1.;:. 8 1F1,E2F828 8 71$.1.;:.7 ; 41$-.-48;1 8 -8$8.87-.4 7 4;$7.7-771 , -8$8.87-.4 7 1F1,E2F828 8 118888,888 8

8 1177.. .$,:4,...4 ; 2G2,2GFGGA F -;$81:..11 87$777..17 7;$178..17 4 1,$48;...8 7 -;$81:..11 2G2,2GFGGA F 118888,888 8

: 717..

7 7;;.
6789:;8<=3> ($*.ln?

; 17;4.. . .$7:774 2GC,:EE E . ;. ;. 4. -7$-8; 21:,8AB 118882, E

Continuarea ta'elului 1. 11 CBGGGG

I Korun II III I >a II T"0(# F"-7 #+.-"4 -").(#&9(0

1$8;7-.18; 7 2GC,8:F2GC 8 -1$77:.-17 8 7,$-:8.7,7 77$:1,.77: 4 18$;7-.18; 7 -1$77:.-17 8 2GC,8:F2GC 8 118888,888 8

1$7-;47.47 21A,E8CG:1 18$4:4771 -,$;48 8:$1-4 14$1-7 77$47: 2GG,C2FE:1 118888,8GA

12GE 4.. -.. -.. 18. 48. 12GG :.. 84. 7-. 78. :8. 14.... 188,,,$; 14;,,,$, 1147,,$, 1:47,,$; CEFFFF,8 : CEFFFF,8

La care s-ar putea a(un e p1n! la e0ploata'ilitatea$ dac! din punct de #edere cultura acest amestec este accepta'il. S-ar sta'ili apoi #1rsta e0ploata'iiit!ii &i producia ce se poate a&tepta de la fiecare tip de amestec$ iar distri'uia normal! s-ar calcula dup! modelul de mai sus@ numai c! /n loc ca suprafeele s! se reparti"e"e pe specii$ se #or reparti"a pe tipuri de amestec$ printre care fi urea"!$ f!r! /ndoial!$ &i ar'oretele pure$ pe clase de producie )Fuc!reanu$ 1,:4*$ De aceea$ soluia corect! const! /n formarea de unit!i de ospod!rire c1t mai omo ene su' raportul amestecului de specii &i al producti#it!ii$ respecti# de unit!i de ospod!rire relati# omo ene din punct de #edere ecolo ic$ ceea ce permite constituirea de clase de #1rst! normale cu suprafee e ale. Aceast! soluie este con#ena'il! din punct de #edere al funciilor de protecie. +entru caracteri"area radului de anormalitate a structurii p!durii /n raport cu #1rsta ar'oretelor$ se poate folosi urm!toarea formul!2

#t s

# Unde2 #t - repre"int! suprafaa p!durii )%a*@ - suma dep!&irilor suprafeei normale pe fondul forestier )%a*. +entru starea normal!$ A[1...Cea mai necorespun"!toare structur! se caracteri"ea"! prin A [ .. Din cele pre"entate mai re"ult! necesitatea conser#!rii tuturor ar'oretelor naturale pluriene$ renun1nd la /ncadrarea lor forat! /n sc%emele ri ide ale codrului re ulat. Amena(area acestora /n codru r!din!rit sau /n re im special de conser#are r!m1ne sin ura soluie de adoptat PERSPECTIVE (D+ 1".6#+0(0 Cu toate de"a#anta(ele lui$ codrul re ulat #a continua s! fie aplicat la amena(area multor p!duri$ dar cu prec!dere /n #arianta tratamentelor cu perioad! lun ! de re enerare. Dar important e c! amena(amentul nu poate fi lipsit de o teorie a p!durii normale$ /n acord cu noile cerine &i mi(loace oferite de &tiina modern!. Kondului de producie normal #a tre'ui s! i se acorde o mai mare importan! la amena(area p!durii de codru re ulat$ raportul dintre fondul real &i fondul optim constituind un criteriu important de anali"! la fundamentarea deci"iilor amena(istice. Se pot sta'ili &i fonduri de producie-el$ pentru perioada de tran"iie spre stare optim!

A[

#t

1..

TEMA 21. - POSIBILITATEA. (1 OR 1. P"4&*&#&0(0+( 7+ )+1"#0()+ 2. R(6")0$# 7&-0)+ 6"4&*&#&0(0+ 3& 1"0( 7+ 05&+)&. 8. R+#(%&&#+ 7&-0)+ 6"4&*&#&0(0+ 3& 1+)&-%+#+ 4&#!&1$#0$)(#+. :. P"4&*&#&0(0+( 3& (11+4&*&#&0(0+( 657$)&#"). Conform Codului sil#ic F. Aoldo#a din 1,,:$ #osibilitate de recoltare - volumul de mas lemnoas care urmeaz a fi recoltat dintr-o pdure, n baza amenajamentului silvic, n scopul realizrii unei stri normale a acesteia. Volumul de mas! lemnoas! recoltat anual /nseamn! posi'ilitate de recoltare anual!$ iar cel ce urmea"! a fi recoltat /ntr-o perioad! de timp posi'ilitate de recoltare periodic!@ A&adar$ amena(istul este c%emat s! sta'ileasc! #olumul de material lemnos posi'il de recoltat dintr-o p!dure /n condiiile asi ur!rii continuit!ii &i amelior!rii potenialului staional$ f!r! ca prin aceasta s! fie afectate /nsu&irile ei ecoprotecti#e. =ntr-o formulare concis!$ prin posi'ilitate se /nele e #olumul de material lemnos destinat s! fie recoltat dintr-o p!dure$ sta'ilit de amena(ament. Dac! posi'ilitatea se sta'ile&te /n spiritul principiilor fundamentale ale amena(!rii p!durilor$ ea repre"int!$ /n acela&i timp$ producia p!durii &i mi(loc de normali"are a structurii acesteia. Dre'uie /ns! preci"at c! posi'ilitatea de#ine un mi(loc de /ndrumare a st!rii reale a p!durii spre starea normal! numai prin aplicarea corespun"!toare a ei pe teren. Corect sta'ilit! &i transpus! pe teren posi'ilitatea constituie acea cot! parte din fondul de producie care prin recoltare nu epui"ea"! p!durea$ ci dimpotri#!$ contri'uie la ameliorarea ei din toate punctele de #edere. Dup! modul de e0primare$ se distin 2 o posibilitate pe suprafa, o posibilitate pe volum pentru codru regulat i cr$ng iar pentru codru grdinrit o posibilitate pe numr de arbori. Ca re"ultat de clacul$ posi'ilitatea are un caracter a'stract de cifr! de control@ ea de#ine /ns! o realitate concret! c1nd se transpune pe teren$ /n acest ca"$ posibilitatea anual pe volum devine recolt, posibilitatea pe suprafa se concretizeaz n ceea ce se numete parc"et anual, iar posibilitatea periodic pe suprafa, n ceea ce se numete suprafa periodic +entru determinarea posi'ilit!ii s-au folosit /n decursul timpului &i se folosesc /nc! mai multe metode &i procedee$ dup! forma p!durii pentru care se calculea"! &i dup! concepia or ani"atoric! de 'a"!. +osibilitatea anual pe suprafa %+s& rezult, /n principiu$ ce m!rime de control$ din relaia2 # +s = t @ /n care2 St este suprafaa p!durii@ cameralistuc! r - ciclu` respecti#. r Faportul e0prim! c! unul din o'iecti#ele principale ale re lement!rii t!ierilor$ mai ales /n ca"ul c1nd posi'ilitatea se sta'ile&te pe suprafaa$ este asi urarea unor recolte de material lemnos c1t mai e ale de la an la an$ parc%etul determinat numai pe 'a"a acestui raport nu poate constitui o m!sur! con#ena'il! a posi'ilit!ii$ dec1t dac! materialul lemnos ce se recoltea"! de pe fiecare parc%et are acelea&i #olum. Aceast! condiie se poate reali"a /n mod satisf!c!tor numai atunci c1nd e0ploatarea se face prin t!ieri rase$ condiiile de producie sunt omo ene pe toat! suprafaa p!durii$ iar ar'oretele se e0ploatea"! la aceea&i #1rsta.

=n condiii neomo ene de producie urmea"! s! se sta'ileasc! parc%ete nee ale$ in1nd-se seama de #olumul lor. =n acest ca" posi'ilitatea se sta'ile&te pe suprafa!$ cu control pe volum, dup! formula2 # +s = t X@ /n care #t &i r au semnificaiile ar!tate mai sus$ iar < repre"int! o suprafa! sta'ilit! /n raport cu structura de ansam'lu a fondului r de producie &i cu starea eneral! a ar'oretelor etc. Corecti#ul g asi ur! un raport str1ns /ntre posi'ilitatea &i condiiile de producie nou create@ el poate /ndeplini &i rolul de mi(loc de control al meninerii &i /ndrum!rii p!durii spre starea normal!. 6a"a unui asemenea control /ns! se pot re lementa t!ierile pe suprafa! &i /n ca"ul t!ierilor succesi#e$ cu condiia ca num!rul acestora pe fiecare parc%et s! fie acela&i &i s! se e0tra ! de fiecare dat! o cot! 'ine determinata din #olumul ar'orilor e0isteni. +osibilitatea pe volum e0prim1nd direct cantitatea de material ce urmea"! a se recolta$ sta'ilirea ei este mai dificila dec1t a posi'ilit!ii pe suprafa!$ deoarece elementele pe care se spri(in! sunt #aria'ile &i reu de determinat. =n ade#!r$ elementul de 'a"! pe care se spri(in! sta'ilitatea posi'ilit!ii pe #olum este cre&terea p!durii. Dac! fondul de producie are o m!rime normal!$ aceasta m!rime tre'uie meninut!@ posi'ilitatea tre'uie s! fie deci ec%i#alent! cu cre&terea Iui. Not1nd cu + posi'ilitatea &i cu ( este cre&terea anual! medie a p!durii$ calculat! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ /n acest ca" se poate scrie # = :c. Dar dac! fondul de producie este diferit de cel normal$ pentru normali"area lui este necesar ca posi'ilitatea s! fie ori mai mare dec1t cre&terea p!durii - c1nd fondul real este &i el mai mare - pentru a se lic%ida cu timpul surplusul e0istent$ ori mai mic!$ pentru ca$ prin acumularea diferenei$ fondul de producie real s! atin ! treptat m!rimea normal!. >ormula eneral! a posi'ilit!ii pe #olum se poate scrie deci2 #+ =:c = =n care B repre"int! o diferen! po"iti#! sau ne ati#!$ /n funcie de starea fondului de producie real. Dac! se notea"! cu a timpul /n care diferena dintre #olumul fondului de producie normal s-ar putea lic%ida f!r! a fi ameninat! continuitatea &i f!r! a se mic&ora cre&terea$ &i se notea"! cu 2r si 2n respecti# m!rimea fondului de producie real &i normal$ posi'ilitatea re"ult! din relaia2 K Kn +H = ( c + r @ a Diferena Kr - Kn lu1nd #alori po"iti#e sau ne ati#e$ dup! cum unul sau altul din termeni este mai mare$ + de#ine &i el$ dup! ca"$ mai mare sau mai mic dec1t C. Aceast! formul! a fost preconi"at! /nc! din primele timpuri de aplicare a amena(!rii p!durilor &i este cunoscut! /n literatur! su' numele de formula cameralist %austriac&, dup! numele primei metode de amena(are care a folosit-o. Din relaiile sta'ilite /ntre m!rimea fondului de producie normal &i cre&terea lui s-au dedus &i alte formule pentru determinarea posi'ilit!ii pe #olum$ pe care le #om anali"a odat! cu metodele de amena(are 'a"ate pe normali"area m!rimii fondului de producie. =n eneral$ ast!"i posi'ilitatea pentru p!durile de codru re ulat nu se sta'ile&te nici numai pe suprafa!$ nici numai pe #olum$ ci pe suprafa! &i #olum$ respecti# pe volum cu control pe suprafa. =ntr-ade#!r$ deoarece determinarea #olumului fondului de producie &i a cre&terii lui sunt operaii rele &i e0puse la erori$ s-a recurs la o cale mai simpl!$ sta'ilindu-se o posibilitate periodic pe suprafa &i calcul1ndu-se apoi$ pentru recoltarea materialului respecti#$ o posibilitate anual pe volum. Astfel posi'ilitatea anual! pe #olum este condiionat! de posi'ilitatea periodic! pe suprafaa$ care constituie &i un control al continuit!ii de-a lun ul ciclului. =n principiu$ posi'ilitatea periodic! pe suprafa! )s* re"ult! din relaia@

#=

#t /n care #t ! /n care repre"int! suprafaa total! a p!durii@ n - num!rul perioadelor din ciclu. n
#

De unde posi'ilitate pe suprafa! se #a calcula prin formul +s = p @ posi'ilitatea anual! pe #olum %+& se #a calcula din e0presia2
+v = H + p (c H ( 4 = + c@ p p 4

H - #olumul real al ar'oretelor din suprafaa periodic! /n r1nd$ constituit!$ de e0emplu$ dup! criteriul claselor de #1rst!@ C c - cre&terea anual! curent! a ar'oretelor incluse /n suprafaa periodic! /n r1nd pe /ntrea a perioad!$ /n ordinea ur enelor de re enerare@ p - num!rul de ani din perioad!. R(6")0$# 7&-0)+ 6"4&*&#&0(0+ 3& 1"0( 7+ 05&+)&. At1t amena(amentul c1t &i planificarea economic! sta'ilesc cote de t!iere din p!duri. +rimul /ns! sta'ile&te )planific!* cota normal! de t!iere$ respecti# posi'ilitatea$ cu respectarea principiilor fundamentale ale amena(!rii p!durilor$ respecti# a principiilor 'unei ospod!riri a acestora /n scopuri multiple$ iar a doua conform cerinelor economiei naionale. Desi ur cerinele economiei naionale s1nt luate /n considerare de amena(ament odat! cu adoptarea elurilor economice &i a 'a"elor de amena(are. Dimpotri#!$ planul economic sta'ile&te cota de consum /n funcie de necesit!i$ dar cu luarea /n considerare a cotei normale de t!ieri Cele dou! planific!ri nu pot &i nici nu tre'uie confundate sau suprapuse. =ntre ele e0ist! le !turi de reciprocitate. Amena(amentul nu poate prelua funciile planific!rii economice$ iar pre#ederile acesteia din urm! nu tre'uie impuse la ela'orare planific!rii amena(istice. =n condiiile unor amena(amente &tiinific fundamentale &i a unor raporturi interdepartamentale ec%ili'rate$ 'a"ate pe interesele enerale ale societ!ii /n e#oluia ei$ soluia decur e /n mod lo ic2 planificarea economic!$ prin cota de t!iere ce o sta'ile&te$ tre'uie s! respecte posi'ilitatea$ at1t pe ansam'lul fondului forestier naional$ c1t &i /n profil teritorial2 pe raioane$ ocoale sil#ice &i unit!i de ospod!rire. R+#(%&&#+ 7&-0)+ 6"4&*&#&0(0+ 3& 1+)&-%+#+ 4&#!&1$#0$)(#+. =n conte0tul sil#iculturii intensi#e$ pentru codrul re ulat se impune aplicarea de tratamente cu perioad! lun ! de re enerare$ iar$ acolo unde t!ierile rase nu pot fi e#itate$ m!rimea parc%etelor tre'uie &i ea restricionat!. =n aceste condiii$ posi'ilitatea nu se mai poate sta'ili /n afara ansam'lului restriciilor sil#iculturale$ acestea de#enind importani factori de influen! la sta'ilirea ei. =n sistemul sil#iculturii intensi#e$ suma #olumelor posi'ile de e0tras dup! criterii sil#iculturale din fiecare ar'oret inclus /n suprafaa periodic! /n r1nd constituie un indicator de posi'ilitate ce se impune ateniei /n mod o'iecti#. #ensul ecologic al posibilitii. Orice e0tra ere de 'iomas! lemnoas! din ecosistemele forestiere produce o anumit! pertur'are a ec%ili'rului ecolo ic. <0tra erile de intensitate ridicat!$ mai ales cele su' form! de t!ieri rase &i c#asirase$ produc deterior!ri ra#e cu urm!ri pe termen lun $ uneori ire#ersi'ile. =n consecin!$ posi'ilitatea #a tre'ui fundamentat! &i su' raport ecolo ic. =n acest scop$ /n preala'il$ se impun cercet!ri &tiinifice$ prin care s! se sta'ileasc! capacitatea de suport a diferitelor tipuri de ecosisteme forestiere la presiunea economico-social! e0ercit! asupra lor prin recoltarea de 'iomas! lemnoas!. Su' raport teoretic$ ecologic va fi acea posibilitate, care, prin recoltarea ei cu te"nologii adecvate, nu va deteriora ec"ilibrul ecologic al ecosistemelor forestiere peste capacitatea de suport a acestora. P"4&*&#&0(0+( 3& (11+4&*&#&0(0+( 657$)&#"). Accesi'ile sunt acele p!duri care posed! o reea suficient de deas! a c!ilor de transport permanente$ indispensa'ile unei 'une ospod!rii a fondului forestier$ inclusi# pentru recoltarea posi'ilit!ii. =n condiiile /n care /ntrea a p!dure este inaccesi'il!$ posi'ilitatea ei r!m1ne o cifr! a'stract!. De aceea $ /n mod normal$ posi'ilitatea tre'uie calculat! iniial numai pentru p!durile accesi'ile$ sta'ilind totodat! dinamica ei /n corelare cu de"#oltarea reelei de

transport permanente. =n aceast! concepie$ sporul de posi'ilitate accesi'il! constituie efectul economic direct al efortului de in#estiii f!cut de societate pentru accesi'ili"area p!durilor.

TEMA 22. RE@LEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPROTECIE PENTRU PDURILE SUPUSE RE@IMULUI DE OCROTIRE, CONSERVARE (2 ORE 1. R+;#+.+-0()+( 6)"1+4$#$& 7+ *&"6)"0+1%&+ 6+-0)$ 657$)&#+ 4$6$4+ )+;&.$#$& 7+ "1)"0&)+ &-0+;)(#5. 2. R+;#+.+-0()+( 6)"1+4$#$& *&"6)"0+1%&+ '")+40&+)5 6+-0)$ 657$)&#+ 4$6$4+ )+;&.$#$& 46+1&(# 7+ 1"-4+)!()+. Fe lementarea procesului de 'ioproducie forestier! const! /n 2 a*sta'ilirea cuantumului normal al recoltelor@ '*ela'orarea planurilor de amena(ament. <a se reali"ea"! prin aplicarea principiilor de amena(are a p!durilor$ e0puse anterior. Se urm!re&te /n permanen! ameliorarea structurii fiec!rui ar'oret &i a p!durii /n ansam'lul ei$ /n #ederea cre&terii eficacit!ii funcionale a acestora. =ns!&i posi'ilitatea este interpretat! ca un mi(loc eficient pentru reali"area acestui scop. +entru atin erea elului menionat #a tre'ui aleas! cea mai potri#it! metod! de re lementare a procesului de 'ioproducie forestier!$ care s! corespund! o'iecti#elor social-economice &i cerinelor ecolo ice specifice fiec!rei unit!i de ospod!rire. =n conte0tul sil#iculturii cu eluri multiple$ amena(amentul #a fi stimulat de /mpre(ur!ri economice s! cuprind! /n sfera sa &i pro'leme referitoare la alte produse forestiere$ dec1t lemnul. 1. R+;#+.+-0()+( 6)"1+4$#$& 7+ *&"6)"0+1%&+ 6+-0)$ 657$)&#+ 4$6$4+ )+;&.$#$& 7+ "1)"0&)+ &-0+;)(#5. Fe lementarea procesului de 'ioprotecie forestier! pentru p!durile ocrotite se refer! la parcurile naionale$ re"er#aiile naturale$ re"er#aiile &tiinifice$ re"er#aiile peisa istice &i monumentele naturii$ constituite /n fondul forestier potri#it le ii pri#ind protecia mediului /ncon(ur!tor )cate oriile funcionale /ncadrate /n tipul I *. Descrierea unit!ilor amena(istice se #a face$ pe c1t este posi'il$ dup! metodolo ii specifice ecolo iei. Su' raportul or ani"!rii teritoriale aceste p!duri se constituie /n serii de ospod!rire distincte. +entru fiecare re"er#aie se pre"int! o'iecti#ele de prote(at. Aceste p!duri nu #or fi incluse la re lementarea procesului de producie lemnoas!. =n sc%im'$ este util! ela'orarea de planuri speciale de amena(ament$ prin care se urm!re&te2 a* asi urarea ec%ili'rului ecolo ic dinamic al ecosistemelor ocrotite@ '* reconstrucia ecolo ic! a celor cu ec%ili're deteriorate. Aceste lucr!ri se pot referi la2 e#entuale /mp!duriri ale terenurilor oale$ folosind numai material de /mp!durire de pro#enien! strict local!@ reintroducerea unor specii disp!rute din flora &i fauna ecosistemelor forestiere respecti#e@ accesi'ili"area p!durii$ cu respectarea tuturor restriciilor ecolo ice@ asi urarea pa"ei &i re lementarea accesului pu'licului /n p!dure@ lucr!ri de /n ri(ire &i a(utorare a re ener!rii naturale a ar'oretelor /n care se manifest! procese contrare o'iecti#elor de ocrotire@ constituirea de "one de protecie. Studiul pri#ind re lementarea procesului de 'ioprotecie forestier! se #a ela'ora pe 'a"e ecolo ice$ cu participarea nemi(locit! a speciali&tilor ecolo ici. Volumul de mas! lemnoas! posi'il de e0tras se calculea"! /n dependen! de #olumul ar'oretelor care necesit! reconstrucii ecolo ice &i #or fi supuse /n deceniul ce #a urma$ de caracteristicele dendrometrice$ /n dependen! de intensitatea inter#eniilor pe suprafa! &i #olum$ starea lor fi"ic! &i fi"iolo ic! cu respectarea tuturor restriciilor ecolo ice &i sil#ice. 2. R+;#+.+-0()+( 6)"1+4$#$& *&"6)"0+1%&+ '")+40&+)+ 6+-0)$ 657$)&#+ 4$6$4+ )+;&.$#$& 46+1&(# 7+ 1"-4+)!()+.

O'iectul acestei re lement!ri se refer! la p!durile destinate s! /ndeplineasc! funcii speciale de protecie de o importan! deose'it!$ pentru care nu este posi'il! sau admis! recoltarea de produse principale lemnoase prin t!ieri de re enerare clasice. <le sunt e0cluse de la re lementarea procesului de 'ioproducie lemnoas! de produse principale@ /n sc%im' sunt necesare lucr!ri speciale de conser#are. Se urm!re&te reali"area de ar'orete cu structuri optim di#ersificate$ de tip natural &i c#asinatural$ de /nalt! sta'ilitate ecolo ic!$ capa'ile s! /ndeplineasc! cu ma0im! eficacitate funciile importante atri'uite. >iecare cate orie funcional! de ar'orete$ inclus! /n acest re im de ospod!rire$ necesit! planuri de amena(ament specifice. Comun este ansam'lul lucr!rilor speciale de conser#are$ prin care se urm!re&te asi urarea permanenei p!durii$ respecti# meninerea &i ameliorarea /nsu&irilor ecoprotecti#e ale ar'oretelor$ inclusi# re enerarea lor prin metode adec#ate. =n acest ansam'lu$ planurile de amena(ament se refer! la urm!toarele lucr!ri2 D!ieri de conser#are /n ar'orete mature. +rin aceste lucr!ri se urm!re&te re enerarea treptat! a ar'oretelor aflate /n perioada e0ploata'ilit!ii de re enerare) din semine*. Se planific! e0tracii de intensitate foarte sla'!$ dar strict necesare promo#!rii nucleelor e0istente de re enerare natural! &i form!rii unor nuclee de re enerare noi. <0traciile #i"ea"!$ /n primul r1nd$ ar'ori cu defecte ra#e$ e0emplare a(unse la limita lon e#it!ii$ unele e0emplare din specii de #aloare sc!"ut!. Volumul de recoltat la o inter#enie nu #a putea dep!&i 8I din #olumul pe picior$ iar pentru ar'oretele apropiate de #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice$ indicele de recoltare #a putea fi ma(orat p1n! la :I@ la aceste cantit!i se adau ! #olumul de e0tras prin t!ieri de i ien!. =n ar'oretele situate pe terenuri cu pante mai mari de 7. rade$ pe st1nc!rii$ ro%oti&uri$ precum &i pe terenurile alunec!toare &i /nml!&tinate permanent$ intensitatea t!ierilor se poate reduce p1n! la ni#elul corespun"!tor t!ierilor de i ien!. +rin /ns!&i denumirea lor$ t!ierile de conser#are nu urm!resc recoltarea de mas! lemnoas! ca scop /n sine@ rolul lor este acela de a asi ura permanena p!durii &i a funciilor atri'uite acestora. De aceea$ #olumul astfel planificat nu #a fi considerat posi'ilitate )de produse principale sau secundare*@ a#1nd un caracter pro'a'ilistic$ tre'uie e#ideniat distinct$ ca mas! lemnoas! posi'il de recoltat prin lucr!ri de conser#are. Lucr!ri de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor. =n eneral$ intensitatea e0tra erilor #a fi mai redus!$ iar periodicitatea mai mare$ dec1t /n ca"ul ar'oretelor cu funcii de producie &i protecie. =n actualele condiii economice &i de dotare te%nic!$ nu se planific! r!rituri /n ar'oretele reu accesi'ile sau situate /n staiuni e0treme. D!ieri de i ien! se planific! pentru toate ar'oretele /n care nu se pre#ede e0ecutarea de r!rituri sau lucr!ri de conser#are$ indiferent de stadiu de de"#oltare al acestor ar'orete. Se au /n #edere indici de recoltare de .$8-1$. m-PanP%a. Lucr!ri de re enerare. +rin specificul ecolo ic &i al funciilor atri'uite$ /n aceste p!duri nu se e0ecut! t!ieri de re enerare clasice@ /n consecin!$ nu poate fi #or'a despre un plan de re enerare o'i&nuit. Se planific! doar /mp!durirea tuturor terenurilor oale &i a oc%iurilor din ar'orete$ completarea re ener!rii naturale /n nucleele e0istente$ introducerea su'eta(ului &i a su'ar'oretului. +lanul de organizare a pdurilor pentru recreare. Amena(area p!durilor de recreare se conturea"! tot mai mult ca o ramur! distinct! a amena(amentului$ ca o disciplin! de rani! /ntre ar%itectura peisa istic!$ amena(ament &i ecolo ie. =n consecin!$ lucr!rile de conser#are aplicate p!durii tre'uie alese astfel /nc1t2 a* t!ierile s! nu produc! modific!ri percepti'ile cadrului natural@ '* s! se asi ure o di#ersitate structural! optim! su' raport estetic &i ecolo ic. +lanul de gospodrire a arboretelor constituite n rezervaii seminologice. La ela'orarea planului se au /n #edere principalele funcii ale acestor ar'orete2 1* conser#area resurselor enetice@ 4* producia de semine. =n consecin! se #a pre#edea reali"area de structuri optime adec#ate acestor funcii. De re ul!$ ar'oretele /n cau"! se constituie /n unit!i de ospod!rire distincte ) /n serii pe ocol sau pe unit!i de producie &i protecie*.+rin planul menionat se urm!re&te transformarea ar'oretelor surse de semine /n re"er#aii seminolo ice. Se #a a#ea /n #edere necesitatea constituirii de re"er#aii seminolo ice pe tipuri de ecosisteme /n cadrul fiec!rei unit!i de "onare ecolo ic!@ /n lipsa acestora tre'uie recomandat! folosirea de material de /mp!durire de pro#enien! strict local!. Dot at1t de necesare sunt2 planul lucr!rilor pentru p!durile destinate s! prote(e"e sursele de ap! mineral! &i

pota'il!$ planul lucr!rilor pentru ameliorarea terenurilor de radate &i corectarea torenilor$ planul pentru /nfiinarea$ /n ri(irea &i conducerea perdelelor forestiere de protecie a c1mpurilor$ planul de reconstrucie ecolo ic! a p!durilor puternic afectate de poluare$ precum &i alte planuri specifice.

T+.( UU. ? C#(4&'&1()+( .+0"7+#") 7+ (.+-(/()+ Aetodele de amena(are sunt rupate /n urm!toarele mari cate orii2 - metode 'a"ate pe repartiie - metode ce urm!resc normali"area fondului de producie su' raportul2 structurii$ m!rimii$ cre&terii. I - M+0"7+#+ *(9(0+ 6+ )+6()0&%&+ Din punct de #edere istoric$ primele metode au fost cele 'a"ate pe repartiie$ prin care se urm!rea /n primul r1nd$ &i aproape /n e0clusi#itate$ continuitatea recoltelor de lemn. Aceste metode sunt /mp!rite$ la r1ndul lor$ /n dou! rupe2 parc%etaia )simpl! sau proporional!* &i metode 'a"ate pe afectaii. Comun! acestor metode este preocuparea de a asi ura continuitatea produciei prin /mp!rirea suprafeei p!durii /n parc%ete anuale /n ca"ul parc%etaiei 3 sau /n afectaii$ adic! suprafee de p!dure ce sunt e0ploatate /n perioade de timp 'ine preci"ate. >etoda parc4etaiei simple +arc%etaia simpl! este cel mai simplu mod de re lementare /n timp a produciei de lemn$ fiind de fapt doar o e&alonare a parc%etelor anuale astfel /nc1t s! se asi ure recolte relati# constante$ pornind de la ideea c! dac! se recoltea"! inte ral lemnul de pe suprafee e ale se o'in #olume relati# e ale. Aetoda parc%etaiei simple necesit! doar cunoa&terea suprafeei fondului de producie$ parc%etele anuale re"ult1nd din raportul dintre suprafaa fondului de producie &i num!rul de ani ai rotaiei &i nu a ciclului. +s [ St P F )%a*@ >etoda parc4etaiei proporionale ?pe +olum@ Dac! se taie suprafee e ale$ aceasta nu /nseamn! c! se o'in &i #olume e ale@ moti#ul2 diferenele de productivitate a diverselor staiuni . Consider1nd trei ni#eluri de producti#itate$ recolte constante se o'in dac! este satisf!cut! urm!toarea relaie2 S1OVeI [ S4OVeII [ S-OVeIII [ S7OVeIV [ S8OVeV /n care S1$4$-$7$8 repre"int! suprafaa parc%etului anual pentru clasele de producie I$ II$ III$ IV &i V iar V e I$II$III$IV$V repre"int! cre&terile medii la e0ploata'ilitate pentru clasele de producie respecti#e. De asemenea$ potri#it relaiei de calcul a m!rimii parc%etului anual &i a#1nd /n #edere c! suprafaa ce corespunde fiec!rui tip staional tre'uie /mp!rit! /n parc%ete anuale in#ers proporionale cu cre&terea medie )producia*$ se poate scrie urm!toarea relaie2 S1PS1 E S1IPS4 E S1IIPS- E S1VPS7 E SVPS8 [ r /n care S1$4$- repre"int! suprafeele corespun"!toare celor trei ni#eluri de producti#itate staional iar r este ciclul. >etoda a$ectaiilor pe +olum +otri#it principiului continuit!ii formulat de LudLi Marti din p!durile statului nu tre'uie s! se e0tra ! nici mai mult nici mai puin lemn dec1t se poate o'ine din ele /n mod permanent &i susinut$ adic! /n cantit!i e ale de la an la an$ /n condiiile unei 'une ospod!riri. >orma spre care tre'uie /ndrumat! p!durea este codru re ulat. Suprafaa este /mp!rit! /n parcele mari$ de -8-8. %a$ pe care urma s! se reali"e"e ar'orete uniforme. Su'parcelele$ separate la /nceput din ne#oia de a determina c1t mai e0act #olumul ar'oretelor &i producia$ tre'uiau s! dispar!. Aodul de determinare a posi'ilit!ii apare ca o consecin! lo ic! a principiului metodei. +entru determinarea posi'ilit!ii &i asi urarea continuit!ii se parcur urm!toarele etape2 se fi0ea"! ciclul &i se /mparte /n perioade e ale$ /n eneral de 4. de ani@

ar'oretele se rupea"! apoi pe clase de #1rst! iar acestea se reparti"ea"! /n mod corespun"!tor pe perioade$ dup! care se determin! #1rsta la care urmea"! s! fie e0ploatat fiecare ar'oret@ pe 'a"a #1rstelor astfel calculate$ /n funcie de caracteristicile fiec!rui ar'oret$ se calculea"! #olumul la e0ploata'ilitate$ precum &i #olumul produselor secundare e0trase p1n! atunci2 #olumele se totali"ea"! pe perioade. 8atorit distribuiei neuniforme pe clase de v$rst volumele astfel obinute nu sunt egale, motiv pentru care distribuia obinut se modific, ntocmindu-se un plan general de recoltare, astfel nc$t fiecare perioad s furnizeze un volum recoltabil relativ constant. 8iferenele, inevitabile de altfel, nu trebuie s depeasc DEU. +rin /mp!rirea #olumului de e0ploatat /ntr-o perioad! la num!rul anilor din perioad! se o'ine posi'ilitatea anual!. +e 'a"a planului eneral de recoltare$ se /ntocme&te un plan special de recoltare$ la /nceputul fiec!rui deceniu. >etoda a$ectaiilor pe supra$a Aetoda afectaiilor pe #olum a fost 1ndit! /n primul r1nd pentru p!durile de molid$ ce erau re enerate prin t!ieri rase urmate de /mp!duriri. >iind #or'a de o t!iere unic!$ nu erau pro'leme le ate de m!rimea perioadei de re enerare. =n ca"ul ar'oretelor de foioase din >rana$ /n care se aplica tratamentul t!ierilor pro resi#e$ continuitatea ar fi fost mai reu asi urat! de metoda afectaiilor pe #olum$ /ntruc1t$ t!ierile pro resi#e presupun t!ieri repetate$ e&alonate pe o perioad! mai mare de timp. =n plus$ aceste t!ieri tre'uie corelate cu fructificaiile ar'orilor$ ceea ce /nseamn! mai mare li'ertate /n aplicarea amena(amentului &i$ implicit$ un control mai redus pe #olum. Unul dintre ele#ii lui LudLi Marti $ Meiric%. Cotta$ a(uns profesor la &coala de sil#icultur! de la Nancb$ a adaptat metoda afectaiilor pe #olum la specificul sil#icultural al p!durilor din >rana$ urm!rind continuitatea pe suprafa!$ nu pe #olum. +rin metoda afectaiilor pe suprafa! se urm!re&te normali"area structurii p!durii &i amplas!rii spaiale a parc%etelor$ potri#it unei radaii normale de clase de #1rst!$ pe parcursul unui sin ur ciclu. Aceasta se /nt1mpl!$ cel puin teoretic$ deoarece repartizarea arboretelor pe perioade nu se face doar n raport cu v$rsta i starea acestora, ci i n funcie de amplasarea n spaiu a arboretelor. +a&ii ce tre'uie parcur&i$ potri#it acestei metode$ sunt urm!torii2 Se sta'ile&te parcelarul p!durii. Se fi0ea"! ciclul &i se /mparte /n perioade de 4. ani. Se face planul pe afectaii 3 planul eneral de e0ploatare 3 similar metodei afectaiilor pe #olum$ diferena const1nd /n faptul c! se urm!re&te e alitatea dintre suprafeele afectaiilor$ nu e alitatea #olumelor$ ca /n ca"ul metodei propuse de Marti . =n funcie de amplasarea pe %art! a parcelelor$ se fac compensaii /ntre afectaii$ c%iar cu preul unor sacrificii de e0ploata'ilitate. +entru afectaia /n r1nd se sta'ile&te posi'ilitatea anual! pe suprafa!. Se face un plan special de e0ploatare pentru perioada curent!. >etoda a$ectaiilor mixte Din necesitatea de a com'ina a#anta(ele metodei afectaiilor pe #olum 3 continuitatea recoltelor 3 &i a#anta(ele metodei afectaiilor pe suprafa! 3 ordinea spaial! a ar'oretelor e0ploata'ile 3 a re"ultat metoda afectaiilor mi0te$ prin care se urm!resc$ /n paralel$ am'ele o'iecti#e. Se procedea"! astfel2 Ar'oretele se reparti"ea"! pe perioade$ /n funcie de #1rst!$ form1ndu-se afectaii de suprafee e ale. Se determin! #olumul produciei pe perioade$ dar calculele se limitea"! la 4-- perioade. Dac! #olumele corespun"!toare nu difer! prea mult 3 se admit diferene de 4.I -- se p!strea"! repartiia iniial!. Dac! nu$ se fac deplas!ri de parcele de la o perioad! la alta p1n! c1nd se o'ine o situaie con#ena'il!. Aetoda afectaiilor mi0te a fost aplicat! o perioad! /ndelun at!$ moti# pentru care metoda a suferit numeroase adapt!ri &i /m'un!t!iri.

>etoda a$ectaiilor permanente Luis +arade$ unul dintre ele#ii profesorului Meinric%. Cotta$ a simplificat metoda afectaiilor pe suprafa!$ renun1nd la o'iecti#ul normali"!rii structurii p!durii dup! primul ciclu de producie. Accentul a fost pus$ /n sc%im'$ pe concentrarea t!ierilor /n p!ri unitare de p!dure &i pe reducerea sacrificiilor de e0ploata'ilitate$ sacrificii ce erau ine#ita'ile atunci c1nd se urm!rea normali"area structurii p!durii dup! primul ciclu. >etoda a$ectaiilor re+ocabile Aceast! metod! a re"ultat din metoda afectaiilor permanente$ sc%im'1ndu-se condiiile de constituire a afectaiilor. Aai precis$ s-a renunat &i la ideea constituirii unei afectaii dintr-o poriune unitar! de p!dure$ &i la ideea caracterului permanent al afectaiilor. Ceea ce s-a p!strat a fost doar principiul minimi"!rii sacrificiilor de e0ploata'ilitate &i a asi ur!rii continuit!ii recoltelor$ urm1nd ca la finele fiec!rei perioade s! se refac! planul eneral de recoltare. O particularitate a metodei este aceea c! admite afectaii ine ale$ dar care respect! raportul

# r = s p
/n care S 3 suprafaa p!durii$ s 3 suprafaa afectaiei$ r 3 ciclul$ p 3 lun imea perioadei. =ntruc1t afectaiile ce nu sunt /n r1nd &i-au pierdut orice sens pentru re lementarea produciei 3 fiind doar un mi(loc de #erificare a asi ur!rii continuit!ii$ metoda a condus la afectaiile unice. >etoda a$ectaiilor unice Fenun1ndu-se complet la ideea cre!rii unei radaii de clase de #1rst! sau la aceea a rup!rii ar'oretelor /n afectaii suprapuse peste trupuri compacte de p!dure$ s-a a(uns la constituirea unor afectaii unice$ a c!ror suprafa! este proporional! cu m!rimea perioadei de timp pe care se urm!re&te asi urarea continuit!ii. De la relaia S1PS1 E S1IPS4 E S1IIPS- E S1VPS7 E SVPS8 [ r

s=

s-a a(uns direct la sta'ilirea m!rimii afectaiei$ potri#it relaiei +entru constituirea afectaiei se porne&te fie de la suprafaa ar'oretelor e0ploata'ile$ situaie /n care se determin! p$ fie la sta'ilirea anticipat! a perioadei p$ situaie /n care se determin! s$ urm1nd ca aceast! suprafa! s! fie Bcompletat!_ cu ar'orete a(unse sau care #or a(un e la #1rsta e0ploata'ilit!ii /n p ani. AA 6 >etode ce urmresc normali;area structurii $ondului de producie Aetoda cea mai cunoscut! prin care se reali"ea"! normali"area structurii fondului de producie este metoda claselor de #1rst!. :etoda claselor de v$rst, n varianta rom$neasc, are un caracter analitic ! n sensul c realizeaz o analiz detaliat a structurii actuale i a modalitilor de a ndruma aceast structur spre una normal. 8e asemenea, are un profund caracter cultural, deoarece ndrumarea fondului de producie se realizeaz n funcie de posibilitile silviculturale de aplicare a tratamentelor prin care se realizeaz structurile el stabilite. <tapele de parcurs sunt urm!toarele2 se sta'ilesc structurile real! &i normal!@ se sta'ile&te suprafaa periodic! normal!$ Sn$ cu a(utorul relaiei

# p r

#n = p

# r

/n care p repre"int! num!rul de ani din perioad!$ S 3 suprafaa p!durii iar r este ciclul@ Se constituie suprafaa periodic! /n r1nd$ &i se sta'ile&te dac! e0ist! e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ sau deficit. <0istena e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile &i m!rimea acestuia se face potri#it urm!toarelor condiii2 +erioad! de -. ani S1hSn S4hSn S1hSn S1ES4h4Sn <[S1-Sn <[S1ES4-4Sn +erioad! de 4. ani S1hSn S4hSn S4ES-h4Sn S1hSn S4XSn S-hSn )S1ES4*h4Sn S1hSn S-XSn S1ES4ES-h-Sn <[S1-Sn <[S1ES4-4Sn

<[S1ES4ES---Sn

=n care Sn este suprafaa periodic! normal!$ S1$4$- repre"int! suprafeele periodice 1$ 4 &i - iar < este e0cedentul de ar'orete e0ploata'ile. Dac! este un e0ces de ar'orete e0ploata'ile$ /n funcie de m!rimea acestui e0ces$ se corectea"! suprafaa periodic! /n r1nd conform relaiei # #p = a Q r /n care a repre"int! num!rul de ani ai perioadei curente$ S &i r au semnificaiile cunoscute iar Q este un factor modificator sta'ilit prin normele te%nice$ /n raport cu m!rimea e0cedentului$ e0primat! procentual. 'ncadrarea arboretelor n suprafee periodice trebuie fcut n aa fel nc$t posibilitatea pe suprafa n perioada a CC-a s nu scad cu mai mult de DEU fa de posibilitatea din perioada C. =n situaia unui deficit de ar'orete e0ploata'ile 3 perioada I este mai mic! dec1t Sn$ /n perioada I #or fi /ncadrate toate ar'oretele din ur ena I$ iar pentru #erificare se folose&te &i procedeul suprafeei minime la e0ploata'ilitate. +otri#it acestui procedeu$ suprafaa ma0im! a suprafeei periodice I este dat! de minima urm!torului &ir de rapoarte2 si s s +s 1 1 4 #p = min @ @...@ ai a1 a1 + a4 Se /ntocme&te planul de recoltare &i se definiti#ea"! posi'ilitatea pe #olum$ folosindu-se dou! procedee2 deducti# &i inducti#.

P)"1+7+$# 7+7$10&!. +otri#it acestui procedeu$ posi'ilitatea anual! este raportul dintre #olumul ce se poate e0tra e din fiecare ar'oret inclus /n suprafaa periodic! I &i lun imea perioadei enerale de re enerare adoptat! pentru ar'oretul respecti#. Holumul arboretelor exploatabile neparcurse cu tieri se majoreaz cu creterea corespunztoare unei perioade de timp egal cu jumtate din mrimea perioadei de regenerare. +osibilitatea se calculeaz cu ajutorul urmtoarei relaii= vi vj += + nj /n care i este m!rimea perioadei de re enerare pentru ar'oretele i$ #( este #olumul ar'oretelor /n care a /nceput procesul de re enerare &i au mai r!mas n( ani p1n! la terminarea perioadei enerale de re enerare. +entru 'r!dete$ f! ete &i amestecuri se recomand! perioade de -. ani. Dac! ciclul nu este multiplu de 4. ani$ prima perioad! #a fi de -. ani$ restul de 4.. P)"1+7+$# &-7$10&! porne&te de la indicii de recoltare sta'ilii pentru fiecare ar'oret /n parte$ iar ceea ce re"ult! este posi'ilitatea decenal!$ ce tre'uie apoi /mp!rit! la 1. pentru a sta'ili posi'ilitatea anual!. AAA 6 >etode ce urmresc normali;area mrimii $ondului de producie P)&-1&6&$# 7+ *(95J Sta'ilirea posi'ilit!ii pe 'a"a cre&terii p!durii constituie calea cea mai fireasc! pentru re lementarea recoltelor de mas! lemnoas!. >etoda cameralist Aetoda cameralist! )sau met. austriac* permite calculul posi'ilit!ii )+* folosind urm!toarea relaie2 Kr Kn +=(+ a /n care C este cre&terea anual! medie a p!durii$ calculat! la #1rsta e0ploata'ilit!ii$ >r este fondul de producie real$ >n fondul de producie normal iar a este perioada de timp /n care se dore&te lic%idarea diferenei dintre >r &i >n. Aetoda a fost descris! pentru prima dat! /n 1;11$ de&i a fost aplicat! /nc! de la 17;;$ ca urmare a unui decret al Curii Imperiale de la Viena. >etoda Barl CeDer Sin ura diferen! dintre metoda austriac! &i metoda Harl Meber const! /n faptul c! cea de a doua ia /n consideraie &i #olumul e0tras pe parcursul perioadei de timp /n care se lic%idea"! diferena dintre fondul de producie real &i fondul de producie normal. >etoda raional Autorii metodei au plecat de premisa c! p!durea este un mi(loc de producie$ iar lemnul este un produs. Duc1nd analo ia mai departe$ p!durea este un Bcapital_ natural$ ce fructific! asemeni unui capital depus /n 'anc!$ aduc1nd o rent! anual! e al! cu cre&terea. +entru a putea recolta cantit!i constante$ p!durea tre'uie s! fie constituit! dintr-o radaie continu! de ar'orete de #1rste diferite$ dar de suprafee e ale. Dot a&a cum renta creat! de un capital depus /ntr-o 'anc! este e al! cu do'1nda corespun"!toare capitalului depus$ &i procentul de recoltare poate fi e0primat ca raport dintre cre&terea normal! &i fondul de producie normal. A&adar posi'ilitatea + este dat! de relaia2

(n /n care F este m!rimea fondului real de producie$ N este fondul normal de producie iar Cn este cre&terea )medie* a fondului normal de producie. Deoarece se presupune in#entarierea tuturor ar'oretelor 3 ceea ce ar putea fi ne-economic 3 /n practic! s-a adoptat o relaie simplificat!$ /n care fondul real se estimea"! doar pentru ar'oretele a c!ror #1rst! a dep!&it (um!tatea ciclului$ iar fondul de producie normal se sta'ile&te tot pentru aceea&i cate orie de ar'orete. >etoda cre'terii indicatoare +otri#it acestei metode$ posi'ilitatea anual! a unei p!duri normale este e al! cu cre&terea curent! a acesteia. =ntruc1t /n ma(oritatea situaiilor structura nu este normal!$ relaia de calcul est urm!toarea2 + = m (i /n care + este posi'ilitatea$ C este cre&terea indicatoare iar m este un factor +=,
i

modificator. (reterea indicatoare este creterea curent a unui fond de producie normal, similar celui real din punct de vedere al compoziiei, consistenei i productivitii, singura diferen const$nd n distribuia normal a suprafeelor pe clase de v$rst. >actorul modificator m se sta'ile&te /n funcie de ciclu &i m!rimea excedentului de ar'orete e0ploata'ile. <0cedentul de ar'orete e0ploata'ile se sta'ile&te /n funcie de #aloarea unui alt parametru g$ ce se calculea"! /n funcie de cre&terea indicatoare &i diferena dintre cea mai mic! posi'ilitate anual! calculat! pentru urm!torii :. ani &i cre&terea indicatoare. Dac! g este mai mare dec1t unu posi'ilitatea se calculea"! /n funcie de cre&terea indicatoare &i factorul modificator$ iar dac! g este su'unitar )deficit de ar'orete* posi'ilitatea este e al! cu posi'ilitatea anual! minim!$ pentru urm!torii :. ani$ in1nd cont de m!rimea perioadei de re enerare$ #olumul ar'oretelor &i cre&terea medie a acestora la (um!tatea inter#alului /n care #or fi e0ploatate. >etoda controlului P)&-1&6&$# '$-7(.+-0(# (# .+0"7+&2 /ntr-o structur! plurien!$ orice e0tra ere de ar'ori modific! relaiile dintre ar'orii r!ma&i2 unii #or #alorifica spaiul de nutriie &i #or cre&te mai mult$ alii$ datorit! po"iiei cenotice &i temperamentului$ mai puin. Drept urmare$ orice e0tra ere conduce la modific!ri ale m!rimii fondului de producie &i tre'uie s! e0iste un procent de recoltare c!ruia /i corespunde un fond de producie ma0im ca m!rime. A&adar$ dac! se in#entaria"! periodic aceea&i suprafa! se o'in #olume diferite$ V4 &i V1. Dac! se notea"! cu < #olumul e0tras /ntre cele dou! inter#enii$ se poate sta'ili &i cre&terea dintre cele dou! inter#enii$ potri#it relaiei2 ( = H4 H1 + J <0periment1nd di#erse intensit!i ale e0tra erilor <$ /ntr-o reea de suprafee permanente de pro'!$ instalate /n condiii tipice din punct de #edere al condiiilor staionale &i de structur!$ se poate sta'ili acea intensitate < c!reia /i corespunde o cre&tere ma0im! a fondului de producie. D+41)&+)+( .+0"7+&. Suprafaa p!durii se /mparte /n parcele 'ine delimitate /n teren$ a c!ror m!rime nu tre'uie s! dep!&easc! 18 3 4. %a$ pentru a /ndeplini condiia omo enit!ii staionale. >iecare parcel! este o unitate independent! de cercetare &i control. =n fiecare parcel! se in#entaria"! ar'orii /naintea oric!rei inter#enii$ /n repausul #e etati# pentru a m!sura c1t mai precis efectul inter#eniilor asupra m!rimii fondului de producie. +osi'ilitatea se calculea"! pe fiecare parcel!$ prin taton!ri repetate. Fotaia se fi0ea"! la peste 1. ani. Cel mai mare incon#enient al metodei const! /n in#entarierile periodice pe care se 'a"ea"!. >etoda >asson6>antel +!durea normal! presupune o serie de ar'orete ale c!ror #1rste formea"! o pro resie aritmetic! cu raie 1$ e ale din punct de #edere al suprafeei. Aceela&i model a fost aplicat &i la codrul r!din!rit$ cu meniunea c! nu se mai #or'e&te de ar'orete ci de ar'ori indi#iduali. +otri#it modelului p!durii

normale$ m!rimea fondului de producie normal poate fi e0primat! /n funcie de #1rst! &i cre&terea medie la e0ploata'ilitate$ potri#it relaiei utili"ate la calculul m!rimii fondului de producie pentru o p!dure normal! de codru re ulat. r - = (n 4 Dac! posi'ilitatea + tre'uie s! fie e al! cu cre&terea iar fondul de producie normal este e al cu cel real 3 ceea ce este ade#!rat la codru r!din!rit $atunci 4, += r Aetoda Aasson-Aantel a fost recomandat! &i pentru codru r!din!rit$ consider1ndu-se c! r repre"int! #1rsta la care se atin e diametrul-el. +entru a face operaional! o astfel de formul!$ autorii au propus determinarea fondului de producie doar pentru ar'orii )ar'oretele$ /n ca"ul utili"!rii pentru codru re ulat* a c!ror #1rst! a dep!&it (um!tatea ciclului. >etoda >elard ?a circularei de la 177(@ +otri#it aceleia&i asocieri /ntre m!rimea fondului de producie la re ulat &i m!rimea fondului de producie la codru r!din!rit 3 diferenele fiind datorate elementelor de referin! )ar'oretele la codru re ulat$ ar'orii la codru r!din!rit* &i raportului optim dintre #olumele a trei clase de diametre$ metoda Aelard presupune /mp!rirea ecartului de #ariaie a diametrelor /n trei clase de diametre2 ar'orii ro&i )V -*$ ar'orii mi(locii )V4* &i ar'orii su'iri )V1*. +ra urile de difereniere sunt 4P- Dma0$ respecti# 1P- Dma0$ prin Dma0 not1ndu-se diametrul el. A#1nd /n #edere faptul c! /ntre V- &i V4 este un raport de 8P- iar posi'ilitatea se recoltea"! numai din cate oria ar'orilor ro&i$ re"ult! c! posi'ilitatea poate fi calculat! /n dou! moduri2 >!r! a include cre&terile /n #olumul V-$ situaie /n care posi'ilitatea este dat! de raportul dintre #olumul ar'orilor ro&i &i inter#alul de timp /n care ace&tia #or fi recoltai$ respecti# rP-@ H + (+= r ad!u 1nd cre&terile la V-$ situaie /n care Dar$ a&a cum re"ult! din fi ura de mai (os 3 /n care este repre"entat! relaia dintre #olum$ cre&teri &i #1rst!$ pentru o p!dure )ar'oret* normal!$ re"ult! c! ultimei clase de diametre /i corespunde o cre&tere apro0imati# e al! cu o cincime din #olum$ ceea ce /nseamn! c!

+=

H- +

H8 = 1;H r 8r -

Ceea ce aduce /n plus metoda Aasson-Aantel &i ceea ce constituie elementul de ori inalitate al acestei metode este posi'ilitatea de a muta pra ul H- 8 = dintre V &i V la dreapta 3 spre ar'orii ro&i 3 sau la st1n a 3 spre ar'orii medii 3 astfel 1nc1t s! se respecte raportul H4 4 -

TEMA 28. - CALCULAREA POSIBILITII PIN METODA CRETERII INDICATOARE (2 ORE 1. Calcularea posi'ilit!ii pin metoda cre&terii indicatoare Cu toat! e#oluia #iitoare /n direcia r!din!ritului &i a c#asi r!din!ritului$ /nc! mult! #reme codrul re ulat #a r!m1ne /n atenia amena(!rii p!durilor$ acolo unde nu sunt sau nu pot fi create condiii necesare aplic!rii eficiente a acestor tratamente intensi#e. Vor fi a#ute /ns! /n #edere numai metode moderne de re lementare a procesului de 'ioproducie$ care s! fa#ori"e"e minimali"area influenelor ne ati#e pe care codrul re ulat le are asupra funciilor de protecie e0ercitate de p!dure. CALCULAF<A +OSI6ILIDJGII +IN A<DODA CF<?D<FII INDICADOAF< +rima #ariant! a metodei cre&terii indicatoare /n anul 1,8,$ fiind prima metod! rom1neasc! de amena(area p!durilor. Al oritml de calcul este u&or de implementat /n orice lim'! de pro ramare$ moti# pentru care autorul )Carcea 1,:;$ 1,7;* i-a adus o serie de /m'un!t!iri /n 'a"a su estiilor ap!rute /n literatura de specialitate$ dar &i /n 'a"a cercet!rilor /ntreprinse /n domeniu. Aetoda a fost oficiali"at! /nc! din 1,8,$ la /nceput cu titlu de control al re"ultatelor o'inute prin metoda claselor de #1rst!$ iar din 1,:, ca metod! de referin! pentru determinarea posi'ilit!ii /n Fom1nia. =n continuare pro ramul a mai fost /m'un!t!it /n anii 1,;.$ 1,;:. S+-4$# 3& 41"6$# )+;#+.+-05)&& Fe lementarea procesului de producie se reali"ea"! prin sta'ilirea posi'ilit!ii &i prin ela'orarea planurilor de recoltare &i de cultur!. +rin re lementarea respecti#! tre'uie s! se asi ure2 1. optimi"area structurii p!durii /n raport cu condiiile ecolo ice &i cerinele social-economice@ 4. reali"area unui fond de producie care s! permit! e0ercitarea cu continuitate pe termen lun a funciilor de producie &i de protecie ale p!durii &i cre&terea sta'ilit!ii ecolo ice &i eficacit!ii funcionale a ar'oretelor@ -. crearea cadrului adec#at pentru aplicarea unei culturi sil#ice intensi#e &i respectarea p1n! la ni#el de ar'oret a re lement!rilor de ordin sil#icultural@ =n #ederea sta'ilirii posi'ilit!ii se #or aplica mai multe criterii &i procedee$ adoptarea soluiei definiti#e fiind condiionat! de anali"a multilateral! a re"ultatelor astfel o'inute. La re lementarea procesului de producie lemnoas! se #or lua /n considerare ar'oretele /ncadrate /n tipurile de cate orii funcionale III - VI Sta'ilirea posi'ilit!ii se face at1t prin intermediul #olumelor c1t &i prin intermediul suprafeelor$ aplic1ndu-se procedee specifice metodei cre&terii indicatoare$ metodei claselor de #1rst! &i apro0imaiilor succesi#e. +osibilitatea prin intermediul creterii indicatoare se stabilete cu ajutorul formulei= + [ m 0 Ci@ )1* /n care2 Ci - cre&terea indicatoare$ repre"ent1nd cre&terea curent! a unit!ii de amena(at$ calculat! /n raport cu compo"iia$ clasele de producie &i consistenele )densit!ile* reale ale ar'oretelor &i cu luarea /n considerare a unei structuri caracteri"ate prin clase de #1rst! de /ntinderi e ale@ mun factor modificator dedus /n raport cu #olumele de mas! lemnoas! e0ploata'ile /n primele perioade ale ciclului.

+ractic$ pentru determinarea indicatorului de posi'ilitate$ se iau /n considerare2 Ci - cre&terea indicatoare@ - masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primul deceniu$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n deceniul respecti#$ de tratamentele de aplicat &i de perioadele de re enerare adoptate )relaia 4*@ # ! - masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primii 4. de ani$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n inter#alul respecti#$ de tratamentele de aplicat &i de perioadele de re enerare adoptate )relaia -*@ ve $ - masa lemnoas care ar putea fi recoltat /n primii 7. de ani$ in1nd seama de #olumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n inter#alul respecti#$ de tratamentele de aplicat &i de perioadele de re enerare adoptate )relaia 7*@
e v@ - volumul total al ar'oretelor e0ploata'ile /n primii :. de ani$ plus cre&terea produciei lor principale la (um!tatea acestui inter#al. e e e Volumele de mas! lemnoas! vd $ # ! &i v$ se determin! cu relaiile2

ve d
e

ve ( d = !A
e v! = $A (

v! v$ v@ vn d + d+ d+ d !A $A @A !A n* @
$ ! @ ! n !

)4* )-* )7*

v v v + + * $A @A !A n @ v v + * BA !A n
B $ n $

ve ( $ = BA

/n care2
$ @ n ve d $ vd $ vd $ vd - repre"int! #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primul deceniu$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i

perioadelor de re enerare adoptate$ ar putea fi recoltate inte ral /n urm!torii 1. ani$ 4. de ani$ -. de ani sau$ respecti# 1.n ani$ plus cre&terea produciei lor principale pe (um!tatea inter#alului de timp considerate@ $ @ n - v! $ v! $ v! - #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primii 4. de ani$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i perioadelor de re enerare adoptate$ ar putea fi recoltate inte ral /n 4. de ani$ -. de ani$ sau$ respecti#$ /n 1.n ani$ plus cre&terea produciei lor principale pe (um!tatea inter#alelor de timp considerate@ B n - v$ $ v$ - #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n primii 7. de ani$ care$ potri#it st!rii ar'oretelor respecti#e$ tratamentelor de aplicat &i perioadelor de re enerare adoptate$ ar putea fi recoltate inte ral /n 7. de ani$ respecti#$ /n 1.n ani$ plus cre&terea produciei lor principale pe (um!tatea inter#alelor de timp considerate@ n - repre"int! /n toate ca"urile num!rul de decenii pre#!"ut pentru materialului lemnos din ar'oretele cu perioadele mai lun i de -. )7.* ani$ dar care n datorit! /ntinderii lor reduse nu au putut fi constituite ca unit!i de ospod!rire separate@ /n relaia )7* raportul v$ 2 1.n se ia /n considerare numai /n situaiile /n care n h 7.

Se sta'ile&te apoi #aloarea unui parametru g - indicatorul al e0istenei e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile$ e0prim1nd raportul dintre #olumele de mas! lemnoas! e0ploata'ile /n inter#alele de timp considerate &i #olumele care ar fi necesare pentru recoltarea anual! &i continu! a unei posi'ilit!i e ale cu cre&terea indicatoare. Valoarea acestui parametru se determin! prin relaia2 ):* /n care Dm repre"int! minima dintre diferenele2 e e e e Dd [ 4 vd -4.Ci@ D1 [ v! - 4.Ci@ D4 [ v$ - 7.Ci@ D- [ v@ - :.Ci. 'n raport cu valoarea lui X se disting uniti de gospodrire cu deficit de mas lemnoas exploatabil %g < !&, i uniti cu mas lemnoas exploatabil normal reprezentat sau n excedent % X !&. +entru unitile cu deficit de mas lemnoas exploatabil % X < ! &, /n scopul asi ur!rii continuit!ii pe perioadele luate /n considerare$ factorul e e e e modificator m tre'uie s! fie e al cu cel mai mic dintre rapoartele2 vd 2 1.Ci@ v! 2 4.Ci@ v$ 2 7.Ci@ v@ 2 :.Ci. +osi'ilitatea depinde deci numai de #olumele ar'oretelor e0ploata'ile /n perioadele respecti#e$ sta'ilindu-se cu a(utorul formulei2
P = +
e d e !

D=

$A .i + Cm $A .i @

x vd $
e @

)7*

v v v v /n care repre"int! minima #alorilor2 !A @ $A@ BA@ EA$ iar - diferena dintre cre&terea produciei totale &i cre&terea produciei principale pe urm!torii 1. ani a ar'oretelor e0ploata'ile /n primul deceniu )# d *. Dermenul al doilea din formul! poate fi ne li(at )posi'ilitatea fiind e al! cu *$ /n

e $

situaiile /n care $ datorit! st!rii ar'oretelor respecti#e diferenele s1nt nesemnificati#e )mai ales atunci c1nd calculele se fac manual*. +entru unitile de gospodrire cu masa lemnoas exploatabil normal reprezentat sau n excedent )g !*$ indicatorii de referin! luai /n considerare la sta'ilirea posi'ilit!ii #or fi mCi &i Ci$ /n care m repre"int! factorul modificator sta'ilit /n raport cu #aloarea lui g$ cu a(utorul relaiei 2 m[ a E 'Og@ );* =n care coeficienii a &i ' s1nt difereniai /n raport cu ciclul$ a#1nd #alorile ar!tate /n ta'el Valorile coeficienilor din ecuaia de re resie m Valorile pentru ciclurile de2 Coeficient 1.. 11. ;. ani ,. ani ani ani a .$:81 .$78: .$;48 .$;:7 ' .$-7, .$477 .$178 .$1-[ a E 'Og

=n ca"ul unit!ilor de ospod!rire cu restricii funcionale )ar'orete din rupa I funcional! &i ar'orete din drupa a 14. 1-. 17. 18. 1:. II-a funcional! apte pentru producerea unor sortimente ani ani ani ani ani de mare #aloare economic!*$ posi'ilitatea nu #a dep!&i .$;,8 .$,1: .$,-1 .$,74 .$,81 ni#elul cre&terii indicatoare$ indiferent de m!rimea .$1.8 .$.;7 .$.:, .$.8; .$.7, e0cedentului de ar'orete e0ploata'ile &i$ respecti#$ de #aloarea lui m. +entru restul unit!ilor din aceast! cate orie$ /n raport cu indicatorul de referin! menionai - lu1ndu-se deci /n considerare factori modificatori cuprin&i /ntre 1 &i #aloarea lui m re"ultat! din calcul se #a sta'ili #aloarea optim! a factorului modificator )m*$ astfel /nc1t /n perioadele

urm!toare e0cedentul s! scad! treptat iar posi'ilitatea s! nu co'oare su' ni#elul cre&terii indicatoare. =n acest scop$ se #or aplica modele de simulare pentru o perioad! de cel puin :. de ani. De asemenea$ se #or lua /n considerare &i alte o'iecti#e &i restricii impuse de condiiile concrete ale unit!ilor de amena(at. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CRESTERII INDICATOARE )calcul cu calculatorul electronic*
************************************************************************************************************************ * SPECIA * ST ' SC ' &O ' FR ' PA ' STR ' MO ' DR ' DT ' DM ' TOTAL * *======================================================================================================================* * CI * 51%3' ' " #' 333' "1 ' 5"!' 3!0' !"' !#"' 1!!' $5!5* * VD * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 115* * VD1 * %01#' 1 5$"' ' !#01' 110' ' !#' ' "5$1' 133$' 3!!5$* * VD" * 10$ 33' 3% $' $0%%' ""$ ' ' ' ' ' 53 $' " !!' 1" 31%* * VD3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' * * VD! * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' * * VE * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 1$3%$$* * VE1 * %3!"' "1" %' ' %0 "' 1$!' ' 5"' ' "#0!' 13# ' 3#1! * * VE" * 15 "05' %" "' 1$3%%' 51!0' ' ' ' 315' 11 %5' 3010' "03" 3* * VE3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' * * VF * "0 "!' "##1$' "!1!0' 1!#!1' %1$' %%! ' 55$' 1"13' 1 1"$' 53#0' 311"%5* * V& * "3!53 ' " 0#5' "5 %0' 1$"5 ' 1!#$' 1"351' 1531' "153' "" 10' %55 ' 353#3!* * DD1 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' !$330* * DD" * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ""$$$* * DD3 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' !%5* * DD! * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' - ##%%* * DM * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' - ##%%* * ( * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 0.3* * VD)10 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 11* * VE)"0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' #%#3* * VF)!0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' $$#1* * V&)%0 * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5# $* * POSIB. * ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' 5# $* *======================================================================================================================* * A : 0.0000 M : 0.000 ' * * CICLUL ' 110.0 ANI * * SUPRAFATA TOTALA ' "#05.3 HA * * SUPRAFATA IN &R. I FUNC. ' "#05.3 HA

TEMA 2:. CALCULAREA POSIBILITII PIN METODA CLASELOR DE VNRST 1.Calcularea posi'ilit!ii pin metoda claselor de #1rst! 4. +rocedeul analitic )inducti#*. -. +rocedeul deducti#

(2 ORE

1. C(#1$#()+( 6"4&*&#&05%&& 6&- .+0"7( 1#(4+#") 7+ !M)405 Sta'ilirea indicatorului de posi'ilitate dup! criteriul claselor de #1rst! se face parcur 1ndu-se urm!toarele fa"e2 - anali"a structurii unit!ii de ospod!rire pe clase de #1rst! /n raport cu ciclul@ - constituirea suprafeelor periodice$ acord1ndu-se o atenie deose'it! form!rii suprafeei periodice /n r1nd@ - /ncadrarea ar'oretelor /n suprafeele periodice$ pe ur ene de re enerare@ - determinarea posi'ilit!ii dup! indicatorul claselor de #1rst!. 'n vederea analizei structurii unitii de gospodrire pe clase de v$rst se constituie de re ula clase de #1rst! de c1te 4. de ani. +entru unit!i de ospod!rire$ cu cicluri de producie p1n! la ;. ani$ se pot adopta clase de #1rst! de c1te 1. ani. La noi /n ar! este primit clasa de #1rst! de 4. ani pentru toate ar'oretele. +rin compararea claselor de #1rst! reale cu /ntinderea lor normal!$ se o'in date cu pri#ire la cuantumul t!ierilor de mas! lemnoas! &i e#oluia re ener!rii ar'oretelor$ fapt ce constituie un cadru de orientare pentru formarea suprafeelor periodice. Se #or anali"a cu toat! atenia dep!&irile de posi'ilitate ce au a#ut loc pe durata ciclului &i urm!rile acestora asupra structurii pe clase de #1rst! a unit!ii de ospod!rire respecti#e. 'n raport cu perioadele de regenerare adoptate$ se constituie suprafee periodice corespun"!toare unor perioade de 4. sau -. de ani. Suprafee periodice corespun"!toare unor perioade de -. ani se #or adopta /n toate ca"urile /n care ar'oretele din formaii pentru care normel te%nice pentru ale erea &i aplicarea tratamentelor pre#!d perioade de re enerare de peste 4. ani repre"int! cel puin 4. - 48I. =n ca"ul unor unit!i de ospod!rire cu cicluri nedi#i"i'ile cu 4. sau -.$ se pot constitui &i suprafee periodice de alte m!rimi )de pild!$ /n ca"ul ciclului de 11. ani$ prima suprafa! periodic! #a fi de -. ani$ iar celelalte 7 de c1te 4. ani*. =ntinderea unei suprafee periodice se sta'ile&te iniial prin raportarea suprafeei totale la num!rul perioadelor$ urm1nd a se /ncadra /n #ederea normali"!rii lor$ /n limita sacrificiilor de e0ploata'ilitate admise. Suprafeele periodice se /ncadrea"! cu ar'orete nominali"ate. La constituirea lor se #a urm!ri$ pe c1t posi'il$ &i asi urarea continuit!ii produciei pe specii principale apte s! produc! sortimente #aloroase. =ncadrarea primelor dou! suprafee periodice se face dup! criterii pentru /ncadrarea ar'oretelor pe ur ene de re enerare. =n scopul reali"!rii &i meninerii unei structuri ec%ili'rate a unit!ii de ospod!rire pe clase de #1rst!$ este indicat ca suprafaa periodic! /n r1nd s! ai'! o /ntindere apro0imati# e al! cu cea a unei suprafee periodice normale. Acesta se reali"ea"! u&or /n ca"ul unit!ilor de ospod!rire de(a ec%ili'rate su' raportul claselor de #1rst! sau cu structuri relati# apropiate de cea normal!. +entru celelalte ca"uri se procedea"! difereniat$ /n raport cu urm!toarele dou! situaii2 :a;ul unitilor de "ospodrire de$icitare n arborete exploatabile. +e l1n ! ar'oretele e0ploata'ile$ se /ncadrea"! /n suprafaa periodic! /n r1nd ar'orete care pot fi transferate din clasa pree0ploata'il! /n limita sacrificiilor de e0ploata'ilitate admise oficial$ a#1nd /n #edere /n primul r1nd ar'orete cu un potenial redus su' raport sil#oproducti# &i al funciilor de protecie. =ntinderea ma0im! a suprafeei periodice /n r1nd nu tre'uie s! dep!&easc! pe cea a unei suprafee periodice normale@ se #or a#ea /n #edere &i

posi'ilit!ile de /ncadrare a celorlalte suprafee periodice$ a c!ror /ntindere nu tre'uie s! fie mai mic! dec1t prima. =n situaia unit!ilor de ospod!rire la care #olumul mediu la %ectar al ar'oretelor e0ploata'ile este mai mare dec1t al celor pree0ploata'ile$ la care se adau ! cre&terea corespun"!toare$ se #a urm!ri ca posi'ilitatea /n perioada a II-a &i urm!toarele s! nu scad! /n raport cu posi'ilitatea din prima perioad!. :a;ul unitilor de "ospodrire cu excedent de arborete exploatabile& >a! de /ntinderea normal! a unei suprafee periodice$ se admit dep!&iri de ma0imum 4.I /n urm!toarele condiii2 e0cedentul s! nu fie constituit din ar'orete /ncadrate /n ultima ur en! de re enerare$ cu e0cepia ar'oretelor ec%iene$ trecute cu minimum 4. ani peste #1rsta e0ploata'ilit!ii@ >iecare dintre suprafeele periodice urm!toare s! poat! fi /ncadrat cu cel puin 7P8 din /ntinderea suprafeei periodice normale$ +osi'ilitatea /n perioada a II-a s! nu scad! fa! de cea din prima cu mai mult de 1. - 4.I$ /n raport de m!rimea e0cedentului. +entru sta'ilirea posi'ilit!ii din perioada a II-a$ la #olumul ar'oretelor /ncadrate /n aceast! suprafa! periodic! se adau ! (um!tate din cre&terea produciei principale corespun"!toare perioadei adoptate. Ar'oretele funcional necorespun"!toare$ /ncadrate /n prima ur en! de re enerare$ se includ /n suprafaa periodic! /n r1nd indiferent de /ntinderea lor. La calculul posi'ilit!ii se #or a#ea /n #edere urm!toarele dou! procedee2 %& #rocedeul analitic ?inducti+@& Se 'a"ea"! pe /nsumarea #olumelor posi'il de e0tras /n primul deceniu$ sta'ilite pentru ar'oretele /ncadrate pro#i"oriu /n suprafaa periodic! /n r1nd. Aceste #olume se determin! prin /nsumarea #olumelor sta'ilite pe teren /n 'a"a indicilor de recoltare )e0primai procentual* sta'ilit pentru fiecare ar'oret e0ploata'il /n parte. Indicii de recoltare se sta'ilesc cu luarea /n considerare a ar'oretelor incluse pro#i"oriu /n perioada I$ m!rimilor perioadelor de re enerare$ a periodicit!ii &i num!rului necesar de inter#enii$ m!rimii &i perioadei de al!turare a parc%etelor pentru fiecare ar'oret /n particular. (& #rocedeul deducti+ 'a"at pe aplicarea relaiei2

+=

Hi
i =1

-.

Hj
Q =1

mj

4.

m jj

HQ i =1 nj @

/n care Vi - #olumul ar'oretelor cu perioad! de re enerare de -. de ani$ neparcurse cu t!ieri$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea lor pe deceniu@ i [ 1..m@ V( - #olumul ar'oretelor cu perioad! de re enerare de 4. de ani$ neparcurse cu t!ieri$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea pe deceniu@ ( [ 1..mj@ VQ - #olumul ar'oretelor parcurse cu t!ieri &i al celor de ref!cut$ ma(orat cu 1P4 din cre&terea lor pe deceniu@ Q [ 1..mjj@ m$ mj$ mjj - num!rul ar'oretelor din cate oriile de mai sus )corespun"!toare lui Vi$ VQ$ V( *@ n( - num!rul de ani considerat ca optim pentru e0ploatarea &i re enerarea ar'oretelor parcurse cu t!ieri &i a celor de ref!cut@ se are /n #edere restricia 1. n( X n$ /n care n este num!rul anilor perioadei de re enerare a ar'oretelor considerat.
S$6)('(%( 6+)&"7&15 (4$6)('(%( ,- )M-7 7+ )+;+-+)()+ este partea din suprafaa unit!ii de producie /n care urmea"! s! se fac! re enerarea ar'oretelor de codru re ulat sau de cr1n /n cursul perioadei de re enerare. Suprafaa ar'oretelor care se e0ploatea"!Pre enerea"! /n primii 1. ani constituie suprafaa periodic n r$nd.

O);(-&9()+( 6)"1+4$#$& 7+ 6)"7$1%&+ 3& 40(*&#&)+( 6"4&*&#&05%&& 7$65 1)&0+)&$# 1#(4+#") 7+ !M)405 4+ 6)+9&-05 ,- 0(*+#$# $).50") V1rst!Clasa de Situaia actual! Suprafaa Volumul A4;: 1471 4,14,47 7-,7 E Suprafaa periodic! I Volumul inclusi# cre&terea produciei totale Suprafaa pe 8 ani Vi)-.* V( )4.* VQ )1.* 7 8 : 7 Suprafaa periodic! II %a ; -$: 44. 4. 17$; 8$4 7,7$4 7,7$4 4:44:44:$: 17$, 11$7 11$1 17$, -$; 1$; 17$, 1-$1 III %a , 8$. :$1 IV %a 1. 1$; V %a 11 VI Ma 14 Dotal

1 I II III IV V VI VII Dot

4 :$; ,$7 44. 8,$8 Normal Diferena.

1:$; ,$7 44. 8,$8 8,$8

+re#enti#$ pentru fiecare suprafa! periodic! se #or calcula suprafeele ar'oretelor pe clase de #1rst!. Indicatorul de posi'ilitate dup! criteriul claselor de #1rst! #a fi dat de #aloarea minim! a re"ultatelor$ o'inute prin cele dou! modalit!i pre"entate. POSIBILITATEA DUPA PROCEDEUL CLASELOR DE VIRSTA (1(#1$# 1$ 1(#1$#(0")$# +#+10)"-&1
********************************************************************************************* * S*+,-.-/- /0/-1-: "#05.3 * * C231*1: 110 * * SFM1: 0.0 ST%: 0.0 SU1: 0.! SU": !%".% * * SP1P: !!#." SP1D: !!#." * * M: !!#." E: 0.0 (: 1.00 * * V&1: "0!! V&": ""03 V&3: 0 V&!: 0 * *===========================================================================================* *NR.'LP1' LS1 'LP"' LS" 'LP3' LS3 'LP!' LS! 'LP5' LS5 'LP%' LS% 'LP$' LS$ 'LP#' LS# * *===========================================================================================* * 5 '"0 '11" .5'"0 ' 31!.3'"0 ' 13$.3'"0 ' "11.$'30 '101".5' ' ' ' ' ' * *===========================================================================================* * PI: 5$"1$ PD: 31! * *********************************************************************************************

PQRS O 2A RE@LEMENTAREA PROCESELOR DE BIOPRODUCIE LEMNOAS N CRNN@ .

)1 OFJ*

1. Fe lementarea proceselor de 'ioproducie lemnoas! /n cr1n . Corespun"!tor condiiilor de omo enitate &i suprafa! a unit!ilor de amena(at /n cr1n $ se pot adopta fie parc%etarea simpl!$ fie parc%etarea cu continuitate pe #olum. Cea dint1i se #a sta'ili /n unit!ile de producie relati# omo ene /n ce pri#e&te staiunea$ compo"iia &i producia ar'oretelor &i cu clase de #1rste ec%ili'rate$ iar cea din urm! se#a aplica /n restul ca"urilor. +osi'ilitatea de produse principale se sta'ile&te dup! reparti"area preala'il! a ar'oretelor pe deceniile ciclului$ /n raport cu #1rsta &i ur ena de re enerare a ar'oretelor$ astfel2 a*. la parc%etarea simpl!$ pe suprafa!$ se o'ine prin /mp!rirea la ciclu a suprafeei totale. '*. la parcelarea cu continuitate pe #olum posi'ilitatea se o'ine astfel2 1. - se calculea"! #olumul total al ar'oretelor la e0ploatare lu1nd /n seam! #olumele la e0ploatare Ve ale tuturor ar'oretelor componente Ve [ s;v; P sDvD E ]]]Esnvn unde s; $ sD $ YYY, sn repre"int! suprafeele acestora$ iar v; , vD $ ]].$ vn #olumele lor la e0ploatare$ sta'ilit dup! ta'elele de producie. 4. - se calculea"! #olumul anual al recoltelor +# [ Ve P r unde r este ciclu -. - /n continuare se calculea"! posi'ilitatea dup! suprafa! +s +s [ +# P Ve0p unde Ve0p #olumul mediu la %ectar al ar'oretelor e0ploata'ile

TEMA 2C. ADOPTAREA POSIBILITII (1 OR 1. A7"60()+( 6"4&*&#&05%&& Indicatorii de posi'ilitate calculai /n conformitate cu procedee descrise mai sus #or fi luai /n considerare la definiti#area m!rimii posi'ilit!ii. Valoarea minim! a m!rimii posi'ilit!ii este impus! de indicatorul de posi'ilitate sta'ilit dup! starea ar'oretelor. A!rimea posi'ilit!ii se #a sta'ili /n urma unei anali"e comple0e$ cu luarea /n considerare a tuturor factorilor care au influen! asupra calcul!rii posi'ilit!ii. =n raport cu a'aterea structurii reale a fondului de producie de la starea normal!$ se deose'esc urm!toarele situaii2 1. =n unit!i de ospod!rire cu structura apropiat! de cea normal!$ posi'ilitatea #a fi /n principiu e al! cu m!rimea cre&terii indicatoare. A!rimea cre&terii indicatoare se #a compara cu #alorile o'inute prin criteriul claselor de #1rst!. 4. =n unit!i de ospod!rire cu deficit de ar'orete e0ploata'ile$ la sta'ilirea posi'ilit!ii se #or e0amina #alorile re"ultate din aplicarea procedeelor 'a"ate pe cre&terea indicatoare &i pe clase de #1rst!. =n ca"ul /n care diferena dintre ele este de cel mai mult 1.I se adopt! o #aloare intermediar!@ dac! aceast! diferen! dep!&e&te 1.I$ proiectantul #a opta pentru soluia care s! asi ure continuitatea produciei de lemn$ /n concordan! cu e0i enele sil#iculturale referitoare la re enerarea$ /m'un!t!irea funciilor de protecie &i reconstrucia ecolo ic! a ar'oretelor. -. =n unit!i de ospod!rire cu e0cedent de ar'orete e0ploata'ile$ la sta'ilirea posi'ilit!ii se #or a#ea /n #edere toate modalit!i la calcul. Dac! #alorile ce se o'in din calcul sunt apropiate$ se #a adapta o #aloare intermediar!. =n toate cele trei soluii$ se #a lua /n considerare &i aspectele care sur#in /n starea i ienico-sanitar! a ar'oretelor )calamit!i produse de do'or1turi de #1nt$ fenomene de uscare$ poluare etc.* pe care le #a folosi ca ar umente /n o'inerea sa /n le !tur! cuantumul posi'ilit!ii. Dotodat!$ se #a efectua &i pro no"a posi'ilit!ii pe deceniile urm!toare )4. - -. ani*$ folosindu-se de preferina simularea pe calculator$ re"ultatele fiind pre"entate prin ta'ele &i rafice. La calculul acestor posi'ilit!i$ se #a a#ea /n #edere &i necesitatea reali"!rii /n perspecti#! a condiiilor necesare pentru asi urarea normali"!rii fondului de producie de timp /ndelun at.

TEMA 2E. PLANUL PRODUSELOR PRINCIPALE 1. . P#(-$# 6)"7$4+#") 6)&-1&6(#+

(1 OR

La etapa descrierilor parcelare amena(istul pentru ar'oretele e0ploata'ile sta'ile&te ur ena de re enerare conform st!rii ar'oretului$ tratamentul aplicat ca /n continuarea s! determine e&alonarea ar'oretelor. =n urma calcul!rii posi'ilit!ii produselor principale &i adopt!ri ei se alc!tuie&te B +LANUL D<C<NAL D< F<COLDAF< A +FODUS<LOF +FINCI+AL CODFUC =n plan se includ ar'orete e0ploata'ile in1nd seama de ur enele respecti#e &i de condiiile reale de e0ploatare &i de re enerare. +re#enti# se sta'ilesc ar'oretele ce urmea"! a fi parcurse cu t!ieri /n primii 1. ani$ ele /nscriindu-se /n planul decenal de recoltare cu datele de caracteri"are &i cu lucr!rile pre#!"ute pentru re enerarea lor. +entru fiecare su'parcel! inclus! /n plan se pre"int! denumirea su'parcelei$ caracteristicele dendrometrice$ suprafaa &i #olumul total cu 8 cre&teri$ felul t!ierii$ num!rul inter#eniilor &i #olumul de e0tras /n cursul primului deceniu$ suma acestora din urm! tre'uind s! fie e al! cu #olumul a 1. posi'ilit!i anuale. La /ntocmirea planului de recoltare a produselor principale se #a urm!ri respectarea tuturor restriciilor sil#iculturale referitoare la m!rimea &i perioada de al!turarea parc%etelor. =n mod deose'it$ se #a e#ita de" olirea solului &i a #ersanilor pe mari suprafee$ precum &i concentrarea t!ierilor /n "one de interes deose'it su' raport ecolo ic &i social. +lanul de recoltare #a cuprinde dou! p!ri2 prim! cu date de caracteri"are a ar'oretului$ &i a doua$ cu elemente de plan. +e l1n ! #olumele de e0tras$ /n planul de recoltare se dau indicaii /n le !tur! cu tratamentul de aplicat &i felul t!ierilor$ lucr!rile de a(utorare a re ener!rii &i natura lor@ lucr!rile de completare a re ener!rii etc. +entru fiecare ar'oret /n parte$ lucr!rile respecti#e se /nscriu /n ordinea /n care urmea"! a fi e0plicate. =n planul de recoltare se dau indicaii orientati#e /n le !tur! cu e&alonarea t!ierilor pe durata deceniului de aplicare. +rin e&alonarea preconi"at! se #a urm!ri2 re enerarea /n primii ani a ar'oretelor de radate$ de calitate inferioar!$ la care orice /nt1r"iere are ca efect o pierdere sau de radare a lemnului &i o /nr!ut!ire a condiiilor de #e etaie &i a funcionalit!ii lor protectoare@ punerea /n lumin! a semini&urilor utili"a'ile$ periclitate prin um'rire@ pro#ocarea re ener!rii naturale /n timp util pentru folosirea fructificaiilor &i pentru ca durata procesului de re enerare /n fiecare ar'oret s! fie /n concordan! cu recomand!rile instruciunilor pri#ind ale erea &i aplicarea tratamentelor. La sf1r&itul planului de recoltare se #a e#idenia separat posi'ilitatea corespun"!toare ar'oretelor pre#!"ute cu lucr!ri de refacere$ cu meniunea c! e o'li atorie &i nu poate fi /nlocuit! cu alte produse lemnoase. Fecapitularea posi'ilit!ii de produse principale conine structura posi'ilit!ii pe specii at1t pe suprafa! c1t &i pe #olum decenal! &i anual!. +lanul decenal cuprinde suprafaa &i #olumul pe specii se pre"int! la data descrierilor$ 8 cre&teri &i #olumul total$ iar posi'ilitate anual! pre"int! suprafaa /n care se #or face inter#enii c1t &i #olumul de mas! lemnoas! planificat a fi e0tras pe specii. Dotodat!$ planul de recoltare a produselor principale #a cuprinde toate soluiile de principiu referitoare la ale erea &i aplicarea te%nolo iilor de recoltare a lemnului. Se #or a#ea /n #edere /n primul r1nd necesit!ile sil#iculturale specifice fiec!rui ar'oret &i tratament luat /n considerare. =n #ederea sta'ilirii suprafeelor de parcurs cu t!ieri de re enerare$ inclusi# cu t!ieri de refacere a ar'oretelor funcional necorespun"!toare$ se #or lua /n considerare criteriile de sta'ilire a ur enilor de re enerare. Cu oca"ia aplic!rii amena(amentului$ #olumul de mas! lemnoas! e0tras su' form! de produse accidentale din ar'oretele incluse /n r1nd de t!iere se #a preconta din produsele principale.

PLANUL DECENAL DE RECOLTARE A PRODUSELOR PRINCIPALE CODRU R045216- R.A. F21.:R7+*8123- M01906O.S.:O,:72 UP: 3 SUP:A PA&: ! *************************************************************************************************************************** * |TIP| C |DST.* | | | | | | | | | | * * | F | O | * ELM. |SUPRAF| V | C | % | | | VOLUM | L U C R A R I P R O P U S E | VOLUM | %E;T.* * U.A.| U | N |COL.* | | R | L |ARB.| VOLUM | 5;CR | < | IN | DE | * * | N | S | * ARB. | ELM. | S. | P | | | | 5;CR | |RECOLTAT|PRIMA * * | C | . | * | | | |LUC.| | | | D E C E N I U L I | | * * | . | | HM * | HA | ANI| | | M.C. | M.C. | M.C. | | M.C. | INT. * *=========================================================================================================================* * 5# &| * SC 1.$ "5 ! 50 1%5 !0| "05|CRIN&-TAIERE DE JOS | "05| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.%| 1 | | 1.$ | "5| ! | 50 | 1%5| !0| "05| | "05| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |C04+0=2/27 /71 : 10 SC | | * *=========================================================================================================================* * 5 H| * SC 0.3 "5 ! 50 "3 10| 33|CRIN&-TAIERE DE JOS | 33| * * | * FR 0." "5 3 50 1 5| "!|AJUTORAREA RE& NATURALE | "!| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * | 3 | 0.$| " | | 0.5 | "5| ! | 50 | !"| 15| 5$| | 5$| * * |-------------------------------------------------------------------| |---------------* * |C04+0=2/27 /71 : % SC !FR | | * *=========================================================================================================================* * T0/-1 5*+,-.-/- SUP 13".1 HA V01*4 = "$#1! M.C. V01*4 < 5>CR = 3053 M.C. V01*4 97 ,7301/-/= 1#""3 M.C. 13$ M.C.)HA* *=========================================================================================================================*

RECAPITULATIA POSIBILITATII DE PRODUSE PRINCIPALE **************************************************************************************** * | P L A N D E C E N A L | P0528212/-/7 * * S+732.23-,2 | S*+,-.-/-| A3/*-1 | 5*CR | T0/-1 | % |S*+,-..| V01*4 * * | HA | % | MC | MC | MC | | HA | M3 * * SC | 1# ."| %%| 1%5#0| !5!0| "11"0 | 5#| 1# ."| "05#%| $0* *======================================================================================= * A. S+7322 | | | | | | | | | * * ST | !0.5| 13| %31!| %30| % !! | 1$| !0.5| "##5| * * FR | 51.0| 1%| $"!5| 0| #"35 | "0| 51.0| !" 1| 1!* * STP | ".$| | !15| 10| !"5 | 1| ".$| "!| * * AR | ".5| | 13 | | 13 | | ".5| 13 | * * &L | $."| "| #$3| 1#0| 1053 | "| $."| 10!5| 3* * DR | 1."| | 1 "| !5| "3$ | | 1."| $ | * * DT | ."| 3| #"#| 1 5| 10"3 | "| ."| 0| 3* * DM | 1."| | 3"%| 35| 3%1 | | 1."| 3%1| 1* * B. T,-/-47?/7 | | | | | | | | | * * T-27,2 5*3375267 | 3".3| 10| 5#35| 5!5| %3#0 | 1%| 3".3| 33 !| 11* * T-27,2 +,0@,75267 | 35. | 11| 5"%$| !05| 5%$" | 1!| 35. | 351"| 11* * T-27,2 ,-57 | 51.5| 1%| 5"#"| 1"05| %!#$ | 1%| 51.5| 51#$| 1$* * T-27,2 2? 3,2?@ | 1#5.0| %3| 1%5"#| !!$0| "0 # | 5!| 1#5.0| 1#30$| %1* * C. &,. .*?3/20?-17 | | | | | | | | | * * C. &,. 1 | 30!.$|100| 3" 1"| %%"5| 3 53$ |100| 30!.$| 30!00|100* *======================================================================================= * T0/-1 | 30!.$|100| 3" 1"| %%"5| 3 53$ |100| 30!.$| 30!00|100* ****************************************************************************************

T+.( 2B. PLANUL LUCRRILOR DE N@RIJIRE I CONDUCEREA ARBORETELOR 1. P#(-$# #$1)5)&#") 7+ ,-;)&/&)+ 3& 1"-7$1+)+( ()*")+0+#")

(1 OR

Sistemul lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor rupea"! urm!toarele lucr!ri2 de a(!ri &i deprisa(e$ cur!iri$ r!rituri$ ela a(e artificial$ emonda(e$ /n ri(irea mar inii de masi# &i a li"ierilor$ desc%iderea te%nolo ic! a ar'oretelor$ t!ieri de i ien!$ /n ri(irea su'eta(ului &i a su'ar'oretului etc. Se #a a#ea /n #edere faptul c! toate ar'oretele din unitatea de amena(at #or tre'ui parcurse cu una sau mai multe lucr!ri de /n ri(ire$ indiferent de specie$ #1rst!$ consisten!$ stadiul de de"#oltare$ structura$ funcii atri'uite. La ale erea ar'oretelor de parcurs cu lucr!ri de /n ri(ire se in! seama de urm!toarele preci"!ri2 >ucrri de degajare, depresare i curiri. Se #or pre#edea pentru toate ar'oretele care$ potri#it normelor te%nice /n #i oare necesit! asemenea inter#enii$ indiferent de panta terenului$ c%iar &i atunci c1nd consistena ar'oretului este numai de .$; sau mai mic! )pentru de a(!ri*$ independent de posi'ilit!ile actuale de #alorificare a materialului lemnos re"ultat. Vor fi luate /n considerare trecerea &i ie&irea ar'oretelor din &i /n alte stadii de de"#oltare dec1t cel /n care se afl! fiecare ar'oret /n anul amena(!rii$ astfel /nc1t pre#ederile din planul lucr!rilor de /n ri(ire s! corespund! situaiei reale pe deceniu. ,rituri. =n pri#ina ale erii ar'oretelor de parcurs cu r!rituri se #or a#ea /n #edere2 nu se planific! r!rituri /n ar'oretele situate pe st1nc!rii$ pe ro%oti&uri$ pe terenuri cu ero"iune de ad1ncime a#ansat!$ pe terenuri cu /nclinare mai mare de 7.o$ pe su'strate de fli&uri$ nisipuri &i pietri&uri cu /nclinare mai mare de -.--8 o$ precum &i /n ar'orete de pe terenurile /n pant! cu ero"iune puternic!@ nu se pre#!d r!rituri /n ar'oretele cu consistene de .$; &i mai mici$ dec1t /n ca"ul ar'oretelor pentru care amena(istul #a aprecia pe teren c!$ /n perioada de aplicare a amena(amentului$ acestea /&i #or /mplini consistena p1n! la .$,8-1$.. Asemenea$ situaii se pot /nt1lni /n ca"ul ar'oretelor relati# tinere recent parcurse cu lucr!ri de /n ri(ire &i al ar'oretelor mai /n #1rst! )de peste 8. ani* cu consistena de .$; /n ca"ul /n care pot a(un e la consistena plin! /n perioada de aplicare a amena(amentului. =n sc%im'$ se #or pre#ede la r!rituri &i poriuni ale acestui &i ar'oret cu consistena mai mare2 /n ultimii 1.-4. ani de #ia! al ar'oretelor$ sta'ilit prin #1rsta e0ploata'ilit!ii nu se #or mai planifica r!rituri dec1t /n situaii speciale$ cum sunt ar'oretele incluse /n unit!i de ospod!rire tratate /n codru c#asi r!din!rit$ unele &leauri pe 'a"! de ste(ar etc. 0ieri de igien. Aceste lucr!ri de /n ri(ire se pre#!d /n toate ar'oretele care nu se #or parcur e cu r!rituri$ cur!iri sau t!ieri de re enerare$ indiferent de #1rst!$ consisten! sau clasa de producie a ar'oretelor$ cu e0cepia celor supuse re imului de ocrotire inte ral!. Volumul orientati# a fi e0tras #a depinde de starea fitosanitar! a ar'oretului dar indicele de recoltare orientati# e de la .$8- .$7 m -P%a. Se #a face /ns! meniunea c! ocoalele sil#ice #or efectua t!ieri de i ien! &i /n ar'oretele /n curs de re enerare$ dac! /n perioada dintre inter#enii se impune e0tra erea ar'oretelor uscai$ /n curs de uscare$ rupi sau do'or1i de #1nt sau de "!pad!$ #olumul astfel e0tras se #a preconta din posi'ilitatea de produse principale. >ucrri de elagaj artificial. Aceste lucr!ri se pot pre#ede pentru ar'oretele #aloroase de molid$ 'rad$ plopi euramericani$ ste(ar pedunculat$ orun$ fa &. A. Aai ales pentru cele destinate s! produc! lemn de calitate superioar! )lemn pentru furnire$ lemn pentru c%erestea de calitate superioar! &. a.* la #1rste &i diametre preci"ate /n normele te%nice de specialitate. Alte lucrri de ngrijire. O deose'it! atenie se #a acorda /n amena(ament /n ri(irii mar inilor de masi# &i a li"ierelor /n care scop se #or pre#edea lucr!ri pentru ar'oretele care necesit! ur ent asemenea inter#enii. Descrierea te%nolo ic! a ar'oretelor se #a planifica /n ar'oretele tinere$ odat! cu primele cur!iri$ /n #ederea accesi'ili"!rii lor /n scopuri multiple.

+osibilitatea de produse secundare se sta'ile&te separat pentru r!rituri &i cur!iri. Volumul de e0tras prin desc%idere te%nolo ic! a ar'oretelor se include /n #olumul de recoltat prin cur!irea sau r!ritura ce se e0ecut! concomitent. Volumul de recoltare prin r!rituri sau cur!iri se sta'ile&te prin folosirea indicilor de recoltare medii &i a periodicit!ii pre#!"ute /n BNormele te%nice pentru /n ri(irea &i conducerea ar'oretelorC preci"ate pentru fiecare ar'oret /n parte conform cate oriei funcionale /n care el este inclus. +e unitatea de ospod!rire$ posi'ilitatea de produse secundare )r!rituri &i cur!iri e#ideniate separat* re"ult! prin /nsumarea #olumelor de e0tras pe durata deceniului din fiecare ar'oret /n parte$ cu luarea /n considerare a num!rului inter#eniilor &i /mp!rirea acestei sume la 1.. =n aceste calcule se #or a#ea /n #edere &i e#entualele treceri ale unor ar'orete dintr-o cate orie de lucr!ri /n alta. Separat de posi'ilitatea de produse secundare )din r!rituri &i cur!iri*$ cu titlu orientati#$ se #a sta'ili &i #olumul posi'il de e0tras prin t!ieri de i ien!$ se #or aplica indici de recoltare difereniai$ de .$8-1$. mcP%aPan$ /n funcie de #1rst! &i starea ar'oretelor su' raportul consistenei &i al s!n!t!ii acestora. +lanul de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor se /ntocme&te pe cate orii de lucr!ri. +entru fiecare cate orie$ su'parcelele se /nscriu /n ordinea lor curent!. =n ca"ul ar'oretelor cu structur! nere ulat! se introduc /n plan numai suprafeele poriunilor ce urmea"! a fi parcurse /n mod efecti# cu lucr!ri de /n ri(ire. =n ca"ul unor calamit!i )do'or1turi &i rupturi produse de #1nt &i "!pad! &. a.* /n ar'orete pre#!"ute cu lucr!ri de /n ri(ire$ #olumele re"ultate se #or preconta pe seama produselor secundare numai dac! se /ncadrea"! /n limitele indiciilor de recoltare specifici ar'oretelor respecti#e. <#entualele diferene /n plus re"ultate la produse accidentale concentrate care afectea"! fondul producti# din unitatea de ospod!rire respecti#! se #or preconta pe seama produselor principale. +lanul lucr!rilor de /n ri(ire este compus din patru p!ri componente distri'uite pe tipuri de lucr!ri de /n ri(ire )de a(!ri$ cur!iri$ r!rituri &i i ien!*. +entru fiecare tip de lucrare este pre"entat 2 denumirea UA$ suprafaa$ #1rsta$ consistena$ #olumul actual$ cre&teri m -$ suprafaa de parcurs &i #olumul de e0tras. +entru de a(!ri &i i ien! acest indici sunt redu&i. =n afar! de aceasta UA sunt arondate la drumurile de transport al masei lemnoase cele mai apropiate.

+LANUL LUCFAFILOF D< INKFISIF< A AF6OF<D<LOF


************************************************************************************************************************************** * * R A R I T U R I * C U R A T I R I *D E & A J A R I*I & I E N A *TOTAL* * * |SUPRA-|VIR|CON|VOLUM | |NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR|CON|VOLUM|NR| SPR. |VOLUM* |SUPRA|VIR*SUPRA-|VOLUM*VOLUM* * DRUM * U.A.| FATA |STA|SIS|ACTUAL|CRE| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA|SIS| ACT.| | DE | DE * U.A.|-FATA|STA* FATA | DE * DE * * * | | | | |ST.|IN| PAR- |E;TR.* | | | | |IN| PAR- |E;TR.* | | * |E;TR.*E;TR.* * * | HA |ANI| | M3|M.C| | CURS | M.C.* | HA |ANI| | M.C.| | CURS | M.C.* | HA |ANI* HA | M.C.* M.C.* *====================================================================================================================================* * DP001* 1 E| 0.5| 10|0.#| 11| | 1| 0.5| "* 1 B| ".1| 30|0.$| 15#| 1| ".1| 11* | | * | * * * * " A| 1.0| 50|0. | "$0| #| 1| 1.0| 35* 1 D| ". | 35|0.$| "3#| 1| ". | 13* | | * | * * * * | | | | | | | | * " C| 0.#| 10|0. | "!| 1| .#| !* | | * | * * * -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------* *T0/-1 9,*4 : | ".#| " |0. | 3#5| | | ".#| 51* | %.$| "$|0.$| !!$| | %.$| 3"* | | * | * * *====================================================================================================================================* *T0/-1 3-/.9,:| ".#| " |0. | 3#5| | | ".#| 51* | %.$| "$|0.$| !!$| | %.$| 3"* | | * | * * *====================================================================================================================================* *T0/-1 @,*+- :| ".#| " |0. | 3#5| | | ".#| 51* | $.%| "5|0.$| !$%| | $.%| 3$* | | * | * * *====================================================================================================================================* *T0/-1 @7?7,-1| ".#| " |0. | 3#5| | | ".#| 51* | $.%| "5|0.$| !$%| | $.%| 3$* | | * | * * *====================================================================================================================================* F<CA+IDULAF< ************************************************************************************************************************************** * R A R I T U R I * C U R A T I R I * D E & A J A R I * I & I E N A* TOTAL * *====================================================================================================================================* *P0528212/-/7 9737?-1".# HA 51 MC* $.% HA 3$ MC* 0.0 HA * 0.0 0* ## * *====================================================================================================================================* * &O * MC* * * * * ST 1 MC* MC* * * 1 * * CI * MC* * * * * FR !! MC* MC* * * 53 * * NU * 1" MC* * * 1" * * SC 5 MC* 15 MC* * * "0 * * DT 1 MC* 1 MC* * * " * * TE * MC* * * * ************************************************************************************************************************************** P0528212/-/7 -?*-10.3 HA 5 MC* .# HA ! MC* 0.0 HA * 0.0 0* * **************************************************************************************************************************************

T+.( 2F. PLANUL LUCRRILOR DE RE@ENERARE 1. +lanul lucr!rilor de re enerare

(1 OR

+rin ela'orarea acestui plan se urm!re&te introducerea imediat! /n producie a terenurilor destinate /mp!duririi &i re ener!rii cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de #edere ecolo ic &i economic adec#ate staiunii. La ela'orarea planului lucr!rilor de re enerare #or fi aplicate /ndrum!rile &i normele te%nice pri#ind mai 'un! ospod!rirea p!durilor$ cu referire la re enerarea la "i a suprafeelor din fondul forestier parcurse cu t!ieri &i terenuri f!r! #e etaie forestier! planificat! a fi re enerat! artificial$ asi urarea densit!ii optime a ar'orilor pe %ectar de p!dure$ promo#area cu prec!dere a re ener!rilor naturale &i a speciilor auto%tone #aloroase de foioase cu accent deose'it pe e0tinderea /n cultur! a orunului$ ste(arului$ frasinului$ paltinului$ cire&ului &i a altor specii #aloroase. Dup! modul de re enerare se #or deose'i2 re ener!ri naturale$ mi0te &i artificiale. Fe enerarea natural! #a fi asi urat! prin aplicarea corect! a tratamentelor$ cea artificial! prin /mp!duriri inte rale$ iar re enerare mi0t! prin re ener!ri naturale cu complet!ri pe cale artificial!. +rin aceste lucr!ri se urm!re&te &i asi urarea compo"iiei de re enerare. =n ceea ce pri#e&te ale erea &i utili"area speciilor pentru reali"area compo"iiilor de re enerare$ se #a ine seama de pre#ederile din B=ndrum!rile te%nice pri#ind compo"iii$ sc%eme &i te%nolo ii de re enerare a p!durilorC. CATE@ORII DE LUCRRI DE RE@ENERARE A. L$1)5)& -+1+4()+ 6+-0)$ (4&;$)()+( )+;+-+)5)&&, 1"-40,-7 7&-J A.;. >ucrri de ajutorare a regenerrii naturale= A.1.1. 3 mo'ili"area solului@ A.1.4. 3 /nl!turarea p!turii #ii sau a litierei roase@ A.1.-. 3 /ndep!rtarea su'ar'oretului$ a semini&ului &i a tineretului A.1.7. 3 pro#ocarea dra(on!rii la ar'oretele de salc/m@ A.1.8. 3 drenarea terenurilor pe care sta nea"! apa@ A.1.:. 3 /ndep!rtarea %umusului 'rut. A.D. >ucrri de ngrijire a regenerrii naturale A.4.1. 3 descople&irea semini&urilor@ A.4.4. 3 receparea semini&ului #!t!mat$ /ndep!rtarea l!starilor care cople&esc semini&urile &i dra(onii. B. L$1)5)& 7+ )+;+-+)()+, 1()+ 4+ 6)+!57 ,- $).50"()+#+ 1(0+;")&& 7+ 0+)+-$)&J .;. #uprafee de parcurs integral cu lucrri de mpdurire 6.1.1. 3 /mp!duriri /n terenuri oale din fondul forestier@ 6.1.1.1. 3 /mp!duriri /n poieni &i oluri@

6.1.1.4. 3 /mp!duriri /n terenuri de radate@ 6.1.4. 3 /mp!duriri /n terenuri parcurse cu t!ieri de re enerare 6.1.4.1. 3 /mp!duriri /n suprafee parcurse cu t!ieri rase@ 6.1.4.4. 3 /mp!duriri pentru /nlocuirea ar'oretelor sla' producti#e )refaceri*@ 6.1.4.-. 3 /mp!duriri pentru /nlocuirea ar'oretelor deri#ate )su'stituiri*@ 6.1.4.7. 3 /mp!duriri /n terenuri de" olite prin calamit!i naturale )incendii$ do'or/turi de #/nt sau "!pad!$ uscare etc.*. .D. #uprafee parcurse cu tieri de regenerare sub adpost sau incomplet regenerate 6.4.1. 3 /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale /n ar'orele tratate /n r!din!rit 6.4.4. 3 /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale /n ar'orele /n care se aplic! tratamentul codrului c#asi r!din!rit 6.4.-. 3 /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale dup! t!ieri pro resi#e@ 6.4.7. 3 /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale dup! t!ieri succesi#e@ 6.4.8. 3 /mp!duriri /n completarea re ener!rii naturale dup! t!ieri de conser#are@ 6.4.:. 3 /mp!duriri /n olurile din ar'oretele parcurse sau pre#!"ute s! fie parcurse cu lucr!ri@ C. C".6#+05)& ,- ()*")+0+#+ 1()+ -$ ($ ,-1>&4 40()+( 7+ .(4&!. (.;. (ompletri n arboretele tinere existente; (.D. (ompletri n arboretele nou create %DEU&. D. -;)&/&)+( (,-0)+%&-+)+( 1$#0$)&#"). 8.;. 'ngrijirea culturilor tinere existente; 8.D. 'ngrijirea culturilor tinere nou create. E. .657$)&)& ,- 0+)+-$)& 1$ 1"-7&%&& +20)+.+ 7+ )+;+-+)()+. J.;. 'mpduriri pe terenuri cu nclinare mare, sol superficial, vulnerabile la eroziune i alunecri, pe terenuri decopertat, "alde de steril; J.D. 'mpduriri pe terenuri nisipoase %plaje, dune etc.&; J.@. 'mpduriri pe terenuri fr srturate; J.G. 'mpduriri pe terenuri poluate %cu reziduuri petroliere, metale grele, sulf etc.&; J.?. 'mpduriri pe terenuri mltinoase; J.<. 'mpduriri pe terenuri situate la limita de existen a vegetaiei forestiere %step&. O cate orie aparte de lucr!ri de re enerare o constituie /mp!duririle /n terenuri cu condiii e0treme de re enerare )pct. < de mai sus*. Lucr!rile propuse /n asemenea terenuri au caracter e0perimental. <le se includ /n planul lucr!rilor de re enerare din amena(ament$ dar cantit!ile respecti#e nu se /nscriu /n fi&a indicatorilor de caracteri"are a fondului forestier. <le pot fi luate /n considerare de c!tre unit!ile sil#ice cu oca"ia /ntocmirii planurilor anule de /mp!duriri. La /ntocmirea planului lucr!rilor de re enerare se #or folosi /ndrum!rile te%nice. =n acest scop #or fi folosite2 Norme te%nice pri#ind reconstrucia ecolo ic! a ar'oretelor$ Norme te%nice pri#ind compo"iii$ sc%eme &i te%nolo ii de re enerare a p!durilor &i de /mp!durire a terenurilor de radate$ Norme te%nice pri#ind recepia te%nic! &i in#entarierea anual! a lucr!rilor de re enerare, /mp!durire &i cre&tere a materialului forestier de reproducere. .

Su'parcelele care necesit! lucr!ri de re enerare se /nscriu /n plan$ pe cate orii de lucr!ri$ cu indicarea suprafeei totale &i a suprafeei efecti#e pe care urmea"! s! se e0ecute lucr!ri. A!rirea suprafeelor de /mp!durit /n completarea re ener!rii naturale se sta'ile&te in1ndu-se seama de suprafeele efecti# nere enerate. =n /ntocmirea planului de re enerare$ o deose'it! atenie se #a acorda /mp!duririi ur ente a tuturor terenurilor de radate din fondul forestier$ e#ideniate cu prile(ul descrierii unit!ilor amena(istice. La sf1r&itul planului$ se indic! orientati#$ ordinea de e0ecutare a lucr!rilor$ f!c1ndu-se meninerea c!$ la aplicarea se #a ine seama de starea de fapt a fiec!rui ar'oret /n parte. Cantit!ile necesare de semine$ puiei sau 'uc!i se calculea"!$ orientati# 3 la ni#el de unitate de producie sau de protecie - /n raport cu m!rirea suprafeelor de /mp!durit &i cu speciile necesare a fi introduse /n #ederea reali"!rii compo"iiei de re enerare$ indic1ndu-le &i sursele corespun"!toare. =n funcie de aceste necesit!i$ se #or face recomand!ri 3 la ni#el de ocol sil#ic 3 /n le !tur! cu producerea materialului de /mp!durit /n pepiniere &i solarii$ cu referiri asupra dimensiunii lor &i a planurilor de cultur! pentru deceniul urm!tor. P#(-$# #$1)5)&#") 7+ )+;+-+)()+ 3& ,.657$)&)+ Unitatea amena(istic! Dipurile de staiuni &i tipul de p!dure Indici de acoperire )/mp!duriri$ a(utorarea ener!rii Suprafaa efecti#! naturale* )%a* Suprafaa efecti#! /mp!durit specii

U.A.

Suprafaa$ )%a*

Compo"iia el. >ormula de /mp!durire. Compo"iia semini&ului utili"a'il.

KO

SD

SC

+IN

DA

DD

1 4A A.1.7.

4 -.: 8.;.1

8 : 7 ; A. Lucr!ri necesare pentru asi urarea re ener!rii naturale A.1.7. +ro#ocarea dra(on!rii 4.4 1:4.:

1.

11

14

46 6.1.1.

4$4 :7;$-

:118714

6. Lucr!ri de re enerare 6.1.1. Derenuri oale din cuprinsul p!durii )poieni &i oluri* 7+IN4SL1AF 4$4 ;+IN1SL1AF :7;$4.$. -,$:

1$; -7;$; 178$7

,$1

.$7 118$1

6.1.-.'. Suprafee de parcurs cu t!ieri rase /n parc%ete mici pre#!"ute a fi re enerare pe cale artificial! )refacere* ,:A 6.1.-.'. 4$7 7$. ,:1,114 :SA7+LA :SA7+LA ;SA1+LA1DD 4$7 7$. 1$4 4$7 4$8 .$-

6.1.-.c. Suprafee de parcurs cu t!ieri de conser#are pre#!"ute a fi re enerate pe cale artificial! )refacere* 7L 6.1.-.c. ;$. 77$. ;NUN4SC 1.NUN 1.SC :118714 ;NUN4SC 1.NUN 1.SC ;$. 77$. 7$1 4$1 1-$, ;$. 4-$,

6.4.1.d. Ar'orete de parcurs cu t!ieri de conser#are incomplet re enerate pe cale natural! 7I 6.4.1.d. 7$4 8;$7 7+IN4SC1NU ;+IN4SC 7+IN4SC1NU :118714 .$8 4$1 -:$; .$4 4.$; 4$1 18$;

6.-.4. Ar'orete /n care se e0ecut! lucr!ri de ameliorare /n scopul /m'un!t!irii constituiei &i compo"iiei 1A 6.-.4. 1-$7 4;,$: :118714 .$8 :$7 1$77$7 8$7 -;$1 8$: 1.$-

A.1.7

8.;$1 8.;$1 :7;$-

6.1.1.

1:1$. 7$7 4;$4 F<CA+IDULAF< A. Lucr!ri necesare pentru a(utorarea re ener!rii naturale 1:4$: DODAL A 1:4$: 6. Lucr!ri de re enerare :7;$4.$. -,$:

-7;$;

178$7

,$1

118$1

6.1.-.'. 6.1.-.c. 6.4.1.d. 6.-.4.

7$. 7$. 1$4 77$. 77$. 7$1 4$1 8;$7 -:$; .$4 4;,$: 1:1$. 7$7 4;$4 77$7 1.77$DODAL 6 ,47$1 4;$8 71$1 74-$7 Complet!ri pe suprafaa de /mp!durit )4.I* 1;7$; 8$7 17$4 ;7$7 DODAL 11.;$, -7$4 ;8$8.;$1 Suprafaa la cate oriile2 6.1.1.&i 6.-.4. ;-,$47$7 :7$; 74-$4 Num!r puieilor la %ectar necesar la cate oriile2 6.1.1. &i 8$7 8$7 8$7 6.-.4.- mii 'uc. Dotal puiei necesari la cate oriile 6.1.1. &i 6.-.4. 77;7$1 1-,$1 -;:$8 4714$4 Suprafaa la cate oriile2 6.1.-.'@ 6.1.-.c &i 6.4.1.d. ;7$; 7$1 -$.$4 Num!r puieilor le %ectar necesar la cate oriile2 6.1.-.'$ 4$, 4$, 4$, 6.1.-.c &i 6.4.1.d Dotal puiei necesari la cate oriile 47:$. 11$, ,$: .$: 6.1.-.'@ 6.1.-.c &i 6.4.1.d. Suprafaa la cate oria complet!ri )4.I* 17;$; 8$7 17$4 ;7$7 Num!r puiei la %ectar necesar pentru complet!ri 8$7 8$7 8$7 Dotal puiei necesari pentru complet!ri 1.8-$7 -4$8 ;.$, 7;74$; DODAL +UI<GI N<C<SAFI$ )mii 'uc.* :.;-$8 1;-$8 777$. 4;,8$: C. Lucr!ri de /n ri(ire a culturilor &i semini&urilor C.1. Fe#i"uiri Dotal [ 11.;$, %a$ anual [ 11.$, %a C.4. Ao'ili"area solului Dotal [ 141,7$, %a$ anual [ 144.$. %a C.-. Descople&iri Dotal [ 4:.4$7 %a$ anual [ 4:.$- %a

-;$1 1;-$; -:$; 44.$: 1;-$; 8$7 1.77$7

4$8 1-$, 4.$; 8$: 81$, 1.$7 :4$17$7 8$7 ;-$; -7$4 4$, 1.7$,

.$4-$, 18$; 1.$1:8$7 --$. 1,;$7 148$7 8$7 717$; 7.$. 4$, 11:$. --$. 8$7 1;;$1 1.1;$,

-:$; 8$7 4.,$; 1487$8

1.$7 8$7 8,$481$.

TEMA 8G. PLANUL LUCRRILOR SPECIALE DE CONSERVARE 1. +lanul lucr!rilor speciale de conser#are 4. Mari amena(istice

(1 OR

1.P#(-$# #$1)5)&#") 46+1&(#+ 7+ 1"-4+)!()+ +otri#it celor menionate anterior$ /n p!durile /ncadrate le al /n sistemul de ocrotire inte ral! a naturii )p!duri incluse /n tipul de cate orie funcional! DI *$ recolt!rile de mas! lemnoas! sunt inter"ise$ /ns! asemenea inter#enii se consider! necesare /n scopul ocrotirii enofondului &i ecofondului respecti# /n deose'i pentru ar'oretele /n stare de de radare. +e 'a"a o'ser#aiilor de teren$ prin amena(ament se #or indica situaiile /n care se impun lucr!ri speciale de conser#are$ precum &i natura lor )i ien!$ /n ri(ire etc.*@ preci"1nd c!$ pentru e0ecutarea acestor lucr!ri$ or anele sil#ice tre'uie s! solicite apro'!rile le ale. =n ca"ul p!durilor pentru care /n amena(ament nu se re lementea"! procesul de producie lemnoas! )p!duri incluse /n tipul de cate orie funcional! DII *$ pre#!"1ndu-se numai lucr!ri speciale de conser#are$ preci"1ndu-se natura inter#eniilor necesare &i #olumul lemnos de recoltat pe deceniu &i /n medie anual$ in1nd seama de urm!toarele criterii2 - pentru t!ierile de i ien!$ necesare &i posi'ile$ se #or pre#edea cantit!i de .$8-1$. mcPanP%a$ cu e0cepia unor calamit!i$ /n ca"ul c!rora #olumul respecti# se #a sta'ili /n raport cu situaia de fapt@ 3 /n ar'oretele e0ploata'ile #olumul pre#!"ut a fi recoltat pe deceniu nu #a dep!&i 4--I din #olumul total pe picior$ cu e0cepia ar'oretelor apropiate de #1rsta e0ploata'ilit!ii fi"ice$ /n ca"ul c!rora aceste e0tra eri pot fi de --7I. +rin inter#eniile respecti#e$ se #a urm!ri &i crearea unor nuclee de re enerare /n #ederea asi ur!rii permanenei p!durii. L1!PLANUL LUCRARILOR DE CONSERVARE ATAIERI DE CONS. SI ALTE LUCRARIB

************************************************************************************************************************************ * 'CAT.'T' ' ' C * ' VOLUM ' VOLUM * * * NUMAR ' 'I'SUPRAF.' VIR-' O * COMPOCITIA ARBORETULUI * VOLUM ' LA 'DE E;TRAS * ALTE LUCRARI DE E;ECUTAT IN DECENIU * * 'FUNC'P' ' STA ' N * ---------------------------- * ACTUAL'MIJLOC ' INCLUSIV *-------------------------------------* * U.A. ' ' ' ' ' S * COMPOC. SEM. UTILICABIL * 'DECENIU' I&IENA * 'SUPRAFATA * * ' 'F' HA ' ANI ' . * * M3' M3' % ' * DENUMIREA LUCRARII ' % ' HA. * *==================================================================================================================================* * " B ' 5C '1' "!.1 ' $0 '0.%* %ST "DT 1CI 1&O * " !0 ' 3"55 ' 3' 11"* ' ' * * ' ' ' ' ' * * ' ' ' * ' ' * *==================================================================================================================================* * TOTAL: ' ' ' "!.1 ' $0 '0.%* * " !0 ' 3"55 ' 3' 11"* ' ' * ************************************************************************************************************************************

RECAPITULADIE P,0603-,7- 9,-E0?F,22 I4+F9*,2,2 M08212=-,7- 501*1*2 P0528212/-/7- -?*-1F +7 5+7322: SC SA PLA FR DT T0/-1 2. K5)%& (.+-(/&40&1+ #lanuri topo"ra$ice +entru /ntocmirea 'a"ei carto rafice a amena(amentului tre'uie s! se utili"e"e$ ca re ul! eneral!$ planurile topo rafice de 'a"! cele mai recente &i la scara cea mai mare. +lanurile topo rafice de 'a"! pentru lucr!rile de amena(are a p!durilor tre'uie s! /ndeplineasc! urm!toarele condiii2 - s! conin! detaliile topo rafice necesare amena(amentului &i anume2 formele de relief$ reeaua %idro rafic!$ instalaiile de transport$ limitele fondului forestier$ principalele cl!diri &i ane0e ale ospod!riei sil#ice$ repre"entate prin semnele con#enionale pre#!"ute /n standardele /n #i oare$ cu o preci"ie planimetric! de .$- mm la scara planului &i o preci"ie aritmetic! de 1P- din ec%idistana cur'elor de ni#el@ - relieful &i formele de teren specifice s! fie repre"entate prin cur'e de ni#el cu ec%idistana de 1P1.... din numitorul sc!rii. +entru suprafeele aparin/nd fondului forestier /n care detaliile oro rafice s/nt su' k 8. m fa! de ni#elul mediu$ se pot folosi &i planuri topo rafice f!r! cur'e de ni#el )fotoplanuri*@ - toponimia #a fi cea din materialele carto rafice ale cadastrului eneral$ ale amena(amentului anterior$ modific!ri fiind indicate numai /n ca"uri 'ine (ustificate$ cu respectarea re lement!rilor oficiale )apariia unor o'iecti#e de importan! deose'it! etc.*@ - s! fie carto rafiate potri#it standardelor /n #i oare$ inclusi# prin mi(loacele specifice carto rafiei di itale. +remer !tor lucr!rilor de amena(area p!durilor &i /nainte de a#i"area temei de proiectare$ planurile topo rafice de 'a"! care urmea"! s! fie folosite /n amena(ament #or fi confruntate de c!tre dele aii proprietarilor sau ai dein!torilor de p!duri cu planurile cadastrale e0istente la oficiile de cadastru teritoriale )raionale*. Cu oca"ia confrunt!rii planurilor$ se identific! &i e#entualele nepotri#iri pri#ind limitele fondului forestier$ e0istente /ntre planurile deinute de unit!ile sil#ice &i cele aflate /n dotarea oficiile de cadastru teritoriale )raionale*. Conclu"iile re"ultate /n urma confrunt!rii planurilor topo rafice de 'a"! 3 $0 43)-?H 30 43)-?H 10 43)-?H "#0 43)-?H 30 43)-?. !3"0 43)-? 155G0 :-H $ G# :-H 33G5 :-

#or fi consemnate /ntr-un proces #er'al care se #a anali"a la a#i"area temei de proiectare. =n afara planului topo rafic de 'a"!$ /n fa"a de teren a lucr!rilor de amena(are se #or folosi o'li atoriu foto rame recente$ la sc!ri corespun"!toare$ e0istente pentru "ona respecti#!. =n funcie de necesit!i$ se #or solicita "'oruri speciale pentru o'inerea de foto rame noi$ la sc!ri potri#ite$ de calitate superioar! )e#entual spectra"onale*. >oto ramele se #or folosi la or ani"area teritoriului$ la sta'ilirea corect! a limitelor fondului forestier &i a altor limite amena(istice sau administrati#e$ precum &i la ream'ularea planului de 'a"!. +lanul topo rafic amena(istic se o'ine din planul topo rafic de 'a"! pe care se transpun detaliile amena(istice ce se refer! la or ani"area /n spaiu a fondului forestier$ cum s/nt2 limitele de /ntreprindere$ limitele ocoalelor sil#ice$ parcelarul$ su'parcelarul$ 'ornele$ precum &i alte detalii cu specific forestier. +entru p!durile particulare cu suprafee mici$ se #or introduce sc%ie de plan la sc!rile admise de cadastru2 121...@ 128.. sau 124... <c%iparea planului topo rafic de 'a"! cu detaliile amena(istice necesare se reali"ea"! prin2 - preluarea direct! de pe alte materiale carto rafice e0istente )cu luarea /n considerare a e#entualelor deose'iri de protecie &i de scar!*$ dup! #erificarea preala'il! a materialelor respecti#e@ - e0ploatarea corespun"!toare$ prin procedee specifice$ a celor mai recente foto rame aeriene@ - ridicarea /n plan &i transpunerea prin mi(loace adec#ate a detaliilor amena(istice care nu apar pe foto rame ori pe materialele carto rafice e0istente. Dolerana rafic! de transpunere a detaliilor este de .$- mm la scara planului$ indiferent de metoda prin care s-a f!cut transpunerea. Dac! terenurile forestiere ce se amena(ea"! nu s/nt afectate de pertur'aii ma netice$ pentru ridicarea &i transpunerea pe planurile topo rafice de 'a"! a detaliilor amena(istice se folose&te 'usola topo rafic!$ cu procedeul staiilor s!rite. =n acest ca"$ drumuirile nu tre'uie s! dep!&easc! o lun ime desf!&urat! de 7 Qm. Lectura orient!rilor se #a face /n am'ele po"iii ale lunetei cu o toleran! de k48o$ iar lecturile la eclimetru cu o toleran! de k8o. Vi"ele #or a#ea lun imi cuprinse /ntre -. &i 18. m$ pentru #i"ele mai scurte lu/ndu-se m!suri speciale de #i"are. <roarea de ne/nc%idere planimetric! a drumuirilor se #a /ncadra /n tolerana dat! de relaia Dp A.@ n e0primat! /n mm$ unde n [ num!rul aliniamentelor. <roarea de ne/nc%idere aritmetic! D% A.B n ! #a fi e0primat! /n metri$ n a#/nd aceea&i semnificaie ca &i /n formula precedent!. =n ca"ul /n care se urm!re&te s! se o'in! preci"ii sporite$ sau se e0ecut! ridic!ri /n plan /n cadrul cadastrului forestier$ m!surarea perimetrului fondului forestier se face prin procedeul staie cu staie$ folosind teodolitul electronic. Drumuirea tre'uie s! se spri(ine pe cel puin dou! puncte ale c!ror coordonate s/nt cunoscute. Distana optim! /ntre puncte este de 8.. m$ iar preci"ia de la .$8 la l$8 cm. Cu oca"ia ridic!rii /n plan se #i"ea"! toate semnele de %otar )'orne parcelare &i perimetrale*. +o"iia acestora se determin! prin coordonate cu o preci"ie de k18 cm. Suprafaa se determin! pe cale analitic!$ pe 'a"a coordonatelor punctelor de limit!. Dranspunerea prin metode foto rammetrice a detaliilor amena(istice pe planul topo rafic de 'a"! se #a face la aparatele de stereorestituie foto rammetric! pentru "onele de deal &i cu camera clar! sau fotoredresator pentru "ona de c/mpie. Dranspunerea detaliilor amena(istice de pe planurile topo rafice mai #ec%i se #a face prin metode carto rafice clasice$ cu respectarea semnelor din atlasele de semne &i a standardelor /n #i oare. +lanul topo rafic de 'a"!$ completat cu detaliile amena(istice$ #a ser#i ca document primar la ela'orarea %!rilor amena(istice. +lanul constituie$ de asemenea$ materialul carto rafic ce #a ser#i la determinarea suprafeelor &i ca document la sta'ilirea limitelor &i %otarelor fondului forestier. Un e0emplar al planului topo rafic de 'a"!$ ec%ipat cum s-a ar!tat mai sus$ #a fi depus de e0ecutant la autoritatea sil#ic! central!$ urm/nd ca p!strarea &i utili"area lui s! se fac! prin institutul central de profil$ cu respectarea re lement!rilor /n #i oare. Determinarea suprafeelor se #a face analitic$ pentru fiecare trape"$ /n funcie de coordonatele colurilor. Suprafaa fondului forestier din fiecare trape" se #a determina prin planimetrare$ sau prin utili"area mi(loacelor de calcul automat )KIS$ AutoCad etc.*$ ca &i suprafeele ce nu aparin fondului forestier$ #erific/ndu-se ca suma lor s! se /nc%id! /n cadrul toleranelor$ pe suprafaa trape"ului respecti#. Se determin! apoi suprafeele unit!ilor

amena(istice )parcele &i su'parcele*$ astfel ca suma suprafeelor parcelelor s! se /nc%id! pe suprafaa fondului forestier din trape"ul respecti#$ iar a su'parcelelor dintr-o parcel! s! se /nc%id! pe suprafaa parcelei$ /n cadrul toleranei. Doleranele de planimetrare s/nt date /n urm!toarele relaii2 @ S $ /n ca"ul trape"elor la scara 1 2 1.....@ D = $ S $ /n ca"ul trape"elor la scara 1 2 8..... D = Indicile # este e0primat /n metri p!trai )m4*. Doleranele respecti#e s/nt cele /n care tre'uie s! se /ncadre"e cele 4 planimetr!ri$ efectuate pentru fiecare suprafa!$ ca &i cele /n care tre'uie s! se /ncadre"e suma suprafeelor o'inute$ fa! de suprafaa mai mare planimetrat!. Suprafaa fondului forestier astfel determinat! se #a confrunta cu cea din e#idena oficiilor de cadastru teritoriale )raionale* cu participarea factorilor interesai )unit!i sil#ice$ proprietari de p!duri etc.* &i a repre"entanilor oficiilor de cadastru respecti#e$ /ntocmindu-se proces #er'al de constatare. Crile amenajistice M!rile amena(istice s/nt materiale carto rafice specifice amena(amentului &i ser#esc pentru punerea /n e#iden! a unor caracteristici ale p!durilor$ precum &i a principalelor lucr!ri ce tre'uie e0ecutate /n fondul forestier. <le constituie documente carto rafice deri#ate$ prin reducere$ dup! planul topo rafic amena(istic &i se reali"ea"! prin panto rafiere sau foto rafiere. M!rile amena(istice constituie %!ri tematice &i se /ntocmesc$ dup! ca"$ la ni#elul ocoalelor sil#ice )la scara 121..... sau 124.....* &i la ni#elul /ntreprinderii sil#ice )la scara 128.....*. La ni#elul ocoalelor sil#ice$ principalele %!ri tematice s/nt2 %arta eneral!$ %arta ar'oretelor &i %arta lucr!rilor de cultur! &i e0ploatare. Marta ar'oretelor red! rafic$ /n afara detaliilor topo rafice &i amena(istice de pe planul topo rafic amena(istic$ principalele caracteristici dendrometrice ale ar'oretelor )compo"iia$ #/rsta$ consistena &i clasa de producie*$ folosind culori &i semne standardi"ate &i consemnate /n normati#ele de lucru. Marta lucr!rilor propuse pre"int! rafic principalele lucr!ri planificate a se e0ecuta /n primul deceniu. =n ca"ul unor unit!i de ospod!rire de interes deose'it se #a /ntocmi &i %arta p!durilor de #iitor$ care #a repre"enta structura optim! a ar'oretelor$ /n special su' raportul compo"iiei &i producti#it!ii$ /n funcie de condiiile naturale de #e etaie &i cerinele ecolo ice$ economice &i sociale de perspecti#!. La ni#elul /ntreprinderii pentru sil#icultur!$ se /ntocme&te o %art! eneral!$ precum &i %!ri tematice pri#ind2 solurile@ staiunile forestiere$ %arta tipurilor de p!dure &i "onarea funcional!. Coninutul acestora este re lementat prin standarde &i normati#e de lucru. =n raport cu particularit!ile p!durilor supuse amena(!rii &i cu solicit!rile 'eneficiarului$ se pot /ntocmi &i alte %!ri tematice care s! r!spund! cerinelor unei ilustr!ri semnificati#e a caracteristicilor fondului forestier respecti#. E+idena ba;ei carto"ra$ice +entru e#idena 'a"ei carto rafice a amena(amentului$ pe %arta de ansam'lu a /ntreprinderii pentru sil#icultur! se #a trasa caroia(ul trape"elor /n proiecia planurilor de 'a"! folosite. Aceast! carto ram! tre'uie s! cuprind!2 a* foile proieciei carto rafice )nomenclatur! &i a&e"are* ce acoper! suprafaa /ntreprinderii pentru sil#icultur! ce se amena(ea"!@ '* principalele detalii topo rafice$ limitele sil#ice &i administrati#e din cuprinsul fiec!rei foi@ c* /n ca"ul /n care /n cadrul unei /ntreprinderi pentru sil#icultur! se folosesc 'a"e carto rafice diferite$ aceasta se #a e#idenia /n carto rama

/ntocmit!. Copia %!rii de ansam'lu cu caroia(ul trape"elor$ /mpreun! cu un ta'el al suprafeelor trupurilor de p!dure ce alc!tuiesc fondul forestier$ se trimit oficiilor de cadastru teritoriale )raionale*$ pentru anali"! &i le ali"are a 'a"ei carto rafice &i a suprafeei fondului forestier. =n studiul eneral al amena(amentului se #a face o pre"entare succint! a materialului carto rafic folosit$ care se #a referi la urm!toarele2 a* 'a"a carto rafic! folosit! )pro#eniena$ proiecia carto rafic!$ anul ela'or!rii$ scara$ metoda de ela'orare$ preci"ia de repre"entare a detaliilor topo rafice &i amena(istice$ tolerane*@ '* %!rile amena(istice )modul de ela'orare$ scara$ coninut$ preci"ie$ tolerane*@ c* %!ri speciale )modul de ela'orare$ scara$ coninut$ preci"ie$ tolerane*@ d* foto ramele aeriene )scara medie$ anul e0ecut!rii "'orului$ modul /n care au fost utili"ate*. Detalii /n le !tur! cu /ntocmirea planurilor &i cu carto rafia amena(istic! se pre"int! /n /ndrumarul pentru amena(area p!durilor.

TEMA 81. LUCRRI PRE@TITOARE PENTRU AMENAJAREA PDURILOR. CONFERINA I I II DE AMENAJARE 1. L$1)5)& 6)+;50&0"()+ +'+10$(0+ 7+ ISS 6+-0)$ +'+10$()+( #$1)5)&#") 7+ (.+-(/()+( 657$)&#") 2. C"-'+)&-%( I 7+ (.+-(/()+ 8. C"-'+)&-%( II 7+ (.+-(/()+

(2 ORE

1. L$1)5)& 6)+;50&0"()+ +'+10$(0+ 7+ ISS 6+-0)$ +'+10$()+( #$1)5)&#") 7+ (.+-(/()+( 657$)&#") Lucr!rile pre !titoare se e0ecut! cu un an /naintea descrierilor parcelare )fa"a teren*. <le includ urm!toarele lucr!ri &i #erific!ri2 - de la A enia de Stat $$Aoldsil#a$$ se preia ultimul ordin pri#itor la or ani"area >>S pe /ntreprindere &i ocoalele componente. - se preiau datele 'ilanului funciar al >>S pe /ntreprinderea /n care se e0ecut! amena(area. - se #erific! corespondena suprafeelor pe ocoale &i /ntreprindere conform ultimului ordin al A eniei $$Aoldsil#a$$ pri#itor la suprafeele pe trupuri cu parcelele componente$ suprafaa pe ocoale &i suprafaa pe /ntreprindere. Se #a urm!ri2 - mi&c!ri efectuate /n >.>.S. numai prin M.K. - mi&c!ri de teren /ntre ospod!rii &i ocoale numai cu %ot!r1rea A.S. RAoldsil#aC - mi&c!ri /ntre cantoane a aceluia&i ocol sil#ic prin ordin I. Sil#ic!. Se preiau materialele ce au ser#it la mi&c!rile de teren /n ca" dac! au a#ut loc. Suprafeele se confrunt! cu cadastru )conturul &i suprafaa*. Se #erific! &i se preci"ea"! o'iecti#ele social-economice ce au ser#it la modificarea cate oriilor funcionale pentru /ntreprindr.rile /n care se #or efectua lucr!ri de a#ena(are. Se #erific! (usteea aplic!rii funcionalit!ii terenurilor noi primite Se preiau %!rile2 enerale$ soluri$ tip staiune$ tip p!dure pe ocoale &i /ntreprindere. Se preia Amena(amentul e0pirat$ copii la re istrele lucr!rilor sil#ice e0ecutate /n perioada e0pirat!2 Verificat! re istrului <#idena fondului forestier $$Cartea principal! $$ D!ieri principale D!ieri de /n ri(ire &i conducere I iena +a"! )num!rul de contra#enii$ #olumul de mas! lemnoas!$ incendii$ p!&unat$ 'racona( &.a.*$ protecie )focarele cu 'oli &i #!t!m!tori$ dinamica lor$ com'aterile e0ecutate* +epiniere )suprafaa$ separarea pe sectoare$ * M!rile ) enerale$ ar'oret$ DS$ D+$ DSol* +roduse accesorii )sortimentele$ #olumul &i dinamica recolt!rii$ UA din care s-au recoltat* 6iote%nice )construciile 'iote%nice$ V$ num!rul de piese recoltate anual &i dinamica recolt!rii$ fondul de #/n!toare* Se e0ecut! cartarea tip. p!dure $ tip. staiune $ tip. sol. Se aprecia"! calitatea complet!rii re istrelor &i %!rilor )t!ieri$ /mp!duriri$ mi&c!ri de teren$ pa"!$ protecie &i a parc%etelor /nre istrate pe %!ri*.

Se studia"! cum s-a /ndeplinit posi'ilitatea$ pricinile modific!rii posi'ilit!ii )cantitati# &i calitati#*@ I lemnului de lucru$ cum s-au respectat 'a"ele amena(!rii$ situaia terenurilor ce au fost propuse la /mp!duriri &i amelior!ri. Se preiau ordinele anul!rii plantaiilor sil#ice Se studia"! cerinele /n mas! lemnoas! pe sortimente &i alte produse ale p!durii. Satisfacerea /ntreprinderilor$ ocoalelor cu te%nic!$ materiale$ c!i de le !tur! &i comunicare. Lucr!rile de teren pentru amena(area p!durilor se #or desf!&ura pe 'a"a unei document!ri preala'ile &i a unei recunoa&teri enerale. Documentarea preala'il! se reali"ea"! prin consultarea urm!toarelor materiale de lucru2 amena(amentul &i %!rile amena(istice anterioare$ lucr!ri de cercetare &i proiectare e0ecutate /n teritoriul studiat$ studii de sinte"! referitoare la diferite aspecte ale ospod!ririi p!durilor$ alte lucr!ri cu implicaii /n ospod!rirea fondului forestier$ %arta eolo ic! &i %arta pedolo ic! pentru teritoriul studiat$ "onarea p!durilor din Fepu'lica Aoldo#a$ tema de proiectare pentru amena(area p!durilor pe /ntreprindere$ e#idene pri#ind aplicarea amena(amentului anterior. +e 'a"a acestei document!ri se /ntocmesc sc%ie de plan pri#ind2 eolo ia &i litolo ia$ eomorfolo ia$ clima$ solurile$ eta(ele fitoclimatice$ proiectul de cane#as al profilelor principale de sol$ listele pro#i"orii ale tipurilor de p!dure natural fundamentale &i ale tipurilor de staiuni forestiere. =n situaiile /n care e0ist! studii naturalistice preala'ile$ cane#asul profilelor de sol ela'orat cu oca"ia studiilor respecti#e se #a /ndesi corespun"!tor necesit!ilor de re"ol#are inte ral! a cart!rii staionale. Amplasarea profilelor de sol #a fi corelat! cu punctele reelei de monitorin forestier naional )404 Qm*$ urm!rindu-se respectarea densit!ii cane#asului profilelor de sol corespun"!toare sc!rii la care se /ntocme&te studiul staional. Fecunoa&terea eneral! a terenului se face /naintea /nceperii lucr!rilor de teren propriu-"ise &i are ca scop o prim! informare pri#ind2 eolo ia$ formele specifice de relief$ particularit!ile climatice$ principalele tipuri de sol$ eta(ele fitoclimatice$ staiunile intra &i e0tra"onale$ tipurile natural fundamentale de p!dure$ tipurile de flor! indicatoare$ condiiile de re enerare natural!$ starea fitosanitar! a p!durilor$ intensitatea proceselor de de radare a terenurilor etc. Aceast! recunoa&tere ser#e&te$ de asemenea$ &i la or ani"area c/t mai eficient! a lucr!rilor de teren. 2. C"-'+)&-%( I 7+ (.+-(/()+ Conferina I de amena(are se e0ecut! /n anul amena(!rii )fa"a teren*$ /n prima lun!. La ea este pre"entat! tema de proiectare Tema de proiectare +rimul document ce face parte din flu0ul informaional-deci"ional este tema de proiectare$ ce tre'uie /ntocmit! /n penultimul an de #ala'ilitate a actualului amena(ament. Dema de proiectare nu este doar o sinte"! a modului de aplicare a amena(amentului ce urmea"! a fi ref!cut$ ci &i instrumentul prin care se reali"ea"! autore larea amena(amentului$ ca sistem desc%is$ menit s! conduc! la satisfacerea ne#oilor de produse lemnoase &i ser#icii protecti#e e0ercitate de #e etaia forestier!. Dema de proiectare tre'uie s! ser#easc! urm!toarele o'iecti#e2 Semnalea"! deficienele #ec%iului amena(ament$ /n scopul /m'un!t!irii urm!torului proiect de amena(are. A(ut! la o mai 'un! fundamentare economic! &i naturalistic! a 'a"elor de amena(are ce urmea"! a fi adoptate. Conduce la o alocare optim! a efortului de proiectare /n raport cu necesarul de date pentru corecta fundamentare a soluiilor te%nice@ Ofer! o 'a"! coerent! de discuii pentru conferina I de amena(are$ la care #or fi sta'ilite su'unit!ile de ospod!rire &i 'a"ele de amena(are pe su'unit!i de ospod!rire. Dema de proiectare se redactea"! de in inerul responsa'il cu acti#itatea de fond forestier$ /mpreun! cu in inerul sil#ic &ef$ &i se /naintea"! forului imediat superior spre apro'are &i centrali"are. Dema de proiectare tre'uie s! conin! urm!toarele date2

Date enerale despre /nfiinarea &i administrarea /ntreprinderii sil#ice@ Suprafaa total! la amena(area anterioar! &i modific!ri sur#enite /n deceniu$ suprafaa administrat! de /ntreprindere &i ocoalele sil#ice$ sc%im'!rile de %otare /ntre ocoale conform ultimului ordin al A.S.S. RAoldsil#aC@ Sinte"! a modului /n care au fost aplicate planurile de cultur! din #ec%iul amena(ament$ e#entual cu menionarea factorilor care au /mpiedicat aplicarea inte ral! a acestor planuri. Sinte"! a modului de #alorificare a masei lemnoase e0ploatate /n deceniul e0pirat. Aceast! sinte"! tre'uie s! conin! date pri#ind cantit!ile de mas! lemnoas! recoltate$ distri'uia acestora pe natur! de produse &i specii$ preuri medii &i preuri e0treme reali"ate pe natur! de produse )actuali"ate la preurile curente*$ e#entuale informaii pri#ind modul de #alorificare a sortimentelor lemnoase$ /n m!sura /n care astfel de date sunt disponi'ile la ni#el de ocol. +ropuneri de /m'un!t!ire a modului de re lementare a produciei$ prin nuanarea unor aspecte ale 'a"elor de amena(are adoptate /n trecut2 compo"iii de re enerare ce nu au putut fi aplicate$ tratamente a c!ror aplicare a fost dificil! /n condiiile ocolului respecti#$ &.a. A75$;50") +( 1"-%&-+J Ordinul A.S.S. RAoldsil#aC pri#itor la /ndeplinirea lucr!rilor de amena(are a p!durilor /n /ntreprinderea dat!. Se pre"int! cerinele /ntreprinderii fa! de I.C.A.S. pri#itor la materialul carto rafic )%arta ar'oretelor$ %arta lucr!rilor propuse$ %arta eneral!$ plan&ete$ %arta solurilor*$ scara &i num!rul &i tipul de planuri pe /ntreprindere &i ocoale. Sunt pre"entate cerinele fa! de parcelare &i numerotarea parcelelor. Se preci"ea"! "onarea funcional!$ pentru fiecare trup de p!dure &i parcel!$ conform %ot!r1rii u#ernului 1..; din -..1..,7$ U 77. din 47..7.,8 RLe ea pri#ind "onele de protecie a r1urilor$ a 'a"inelor ac#aticeC U 18-;-5III din 48..4.,; RLe ea pri#ind fondul ariilor naturale prote(ate de StatC. Se pre"int! ordinul A.S.S. RAoldsil#aC pri#itor la suprafeele cu ar'ori &i ar'u&ti fructiferi$ &i terenurile administrati#e )ara'ile$ li#e"i$ #ii &i f1nee*. L( 1".6()0&.+-0$# VP)"*#+.+ D+"4+*&0+= 4+ 7&41$05J Da'elele dendrometrice folosite la determinarea #olumului de mas! lemnoas! pe ar'orete. Se atra e atenie la ar'oretele /n stare de de radare. Se /ntocme&te lista produselor accesorii propuse a fi colectate. Se propune anali"a terenurilor /mp!durite repetat cu nereu&it!. Se propune la discuie specia-el pentru fondul de #1n!toare. Conferina I de amena(are se finisea"! cu /ntocmirea +rocesului - Ver'al pri#itor la tema de proiectare$ semnat de participanii la conferin! )din partea or ani"aiilor oficiale /mputernicii a semna procesul #er'al de la2 A.S.S. RAoldsil#aC $ I.S.S$ ]. &i e0ecutor I.C.A.S.*$ care conine indicaii ce in de 2 o'li aiile administraiei /ntreprinderii sil#ice &i e0ecutorului )ec%ipa de amena(i&ti* /n scopul 'unei or ani"!ri &i /n termenii sta'ilii a lucr!rilor de amena(area p!durilor fa"a teren$ cerinele /ntreprinderii fa! de materialul carto rafic$ 'a"ele amena(!rii adoptate pentru perioada urm!toare$ se numesc

nea(unsurile la pre"entarea materialelor primare de administraia /ntreprinderii &i ocalelor sil#ice ec%ipei de amena(i&ti cu preci"area termenilor pentru a fi pre"entate. 8. C"-'+)&-%( II 7+ (.+-(/()+ Conferina II de amena(are are lor la /ntreprinderea sil#ic! /n care se efectuea"! lucr!ri de amena(area p!durilor &i are loc /n anul urm!tor finis!rii fa"ei de teren dup! prelucrare materialelor primare la calculatorul electronic &i calcularea ta'elelor sintetice ce in de structura &i ospod!rirea fondului forestier al o'iectului amena(at. La conferina II de amena(are de c!tre$ &eful de proiect pre"int! memoriul te%nic al /ntreprinderii amena(ate$ iar in inerii proiectani memoriile te%nice a ocoalelor sil#ice componente. Aemoriul te%nic de pre"entare a materialelor pri#ind ospod!rirea p!durilor /n perioada re#i"uit! &i perspecti#e pentru deceniul ce #a urma conine 2 suprafaa fondului forestier total! &i pe ocoale@ diferenele ap!rute dintre suprafaa pre"entat! de cadastru &i I.C.A.S. Anali"a cau"elor@ se pre"int! suprafaa fondului forestier pe cate orii de folosin!2 p!duri &i terenuri destinate /mp!duririi )terenuri acoperite cu p!dure$ clase de re enerare &i r!c%it!rii*$ terenuri afectate ospod!riei sil#ice )V$ C$ T$ A$ D$ +$ F &. a. *$ terenuri neproducti#e &i terenuri scoase temporar din fondul forestier@ 'a"a carto rafic! folosit! pentru amena(are@ condiiile staionale ) eomorfolo ia$ eolo ia$ climatolo ia$ solurile$ #e etaia forestier!$ D+ &i DS*@ se face anali"a structurii fondului forestier )compo"iie$ clas! de producie$ consisten!$ cre&tere$ #olum total &i la %a $ separarea pe clase de #1rst! *. se pre"int! "onarea funcional! pe rupe$ su' rupe &i cate orii funcionale cu suprafeele aferente@ se pre"int! 'a"ele de amena(are )re imul$ compo"iia-el$ tratamentele$ e0ploata'ilitatea &i ciclul*@ se face anali"a modului de ospod!rire a fondului forestier estionat de /ntreprindere pe perioada e0pirat! a amena(amentului precedent@ se propun la discuie posi'ilit!ile &i planul lucr!rilor de re enerare$ ca /n final s! se adopte posi'ilitatea decenal! &i #olumele lucr!rilor de re enerare. Conferina se finisea"! cu /ntocmirea +rocesului #er'al pri#itor la pro'lemele discutate /n care sunt pre"entate #olumele adoptate a2 posi'ilit!ii de produse principale$ secundare$ &i #olumul de mas! lemnoas! orientati# a fi colectat! /n urma aplic!rii lucr!rilor speciale de conser#are . Orientati# se pre"int! &i #olumul lucr!rilor de re enerare.

T+.( 82 NTOCMIRA AMENAJAMENTULUI SILVIC (2 ")+


1. A.+-(/(.+-0$# 4&#!&1 2. V+)&'&1()+( 3& (!&9()+( A.+-(/(.+-0+#") 4&#!&1+

1. Amena(amentul sil#ic
- +rocesul #er'al Conferina I-a &i II-a de amena(are a p!durilor$ tema de proiectare >i&ele indicatorilor de caracteri"are a fondului forestier Documente /nsoitoare )a#i"ul Consiliului te%nico-&tiinific* PARTEA I. MEMORIU TEKNIC 1. AS+<CD< +FIVIND +FO+FI<DAD<A. SIDUAGIA D<FIDOFIAL - ADAINISDFADIVJ 6a"a (uridic! a propriet!ii. <lemente de identificare a ocolului sil#ic2 aspecte cadastrale$ #ecin!t!i$ limite$ %otare. Drupuri de p!dure )'a"inele* constituente. Administrarea fondului forestier. Derenuri acoperite cu #e etaie forestier! situate /n afara fondului forestier. 4. OFKANITAF<A AA<NASISDICJ A D<FIDOFIULUI Constituirea ocolului sil#ic. Constituirea &i materiali"area parcelarului &i su'parcelarului. +lanuri de 'a"! utili"ate. Fidic!ri /n plan folosite pentru ream'ularea planurilor de 'a"!. Corespondena parcelarului actual cu cel precedent Suprafaa fondului forestier. <#idena fondului forestier pe destinaii &i dein!tori <ncla#e. Or ani"area administrati#! )sectoare sil#ice$ cantoane*. -. KOS+ODJFIF<A DIN DF<CUD A +JDUFILOF - Istoricul &i anali"a modului de ospod!rire a p!durilor din trecut p/n! la intrarea /n #i oare a amena(amentului e0pirat.

- Anali"a critic! a amena(amentului e0pirat &i a aplic!rii lui. - Conclu"ii pri#ind ospod!rirea p!durilor. 7.SDUDIUL SDAGIUNII ?I AL V<K<DAGI<I >OF<SDI<F< Aetode &i procedee de cule ere &i prelucrare a datelor de teren. <lemente enerale pri#ind cadrul natural ) eomorfolo ie$ eolo ie$ %idrolo ie$ climatolo ie*. Soluri. Dipuri de staiune. Dipuri de p!dure. Structura fondului de producie sau de protecie. Starea sanitar! a p!durii. 8. SDA6ILIF<A >UNCGIILOF <COLOKIC< $ <CONOAIC< ?I SOCIAL< AL< +JDUFII ?I A 6AT<LOF D< AA<NASAF< Sta'ilirea funciilor ecolo ice$ economice &i sociale ale p!durii. Consideraii pri#ind tipul &i formele structurale de reali"at. - Sta'ilirea 'a"elor de amena(are )re im$ compo"iie - el$ tipul sau forma structural!$ tratament$ e0ploata'ilitate$ ciclu*. :. F<KL<A<NDAF<A +FOC<SULUI D< +FODUCGI< L<ANOASJ Sta'ilirea posi'ilit!ii de produse principale. Fecomand!ri pri#ind recoltarea posi'ilit!ii de produse principale. Lucr!ri de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor. Lucr!ri de re enerare. A!suri de ospod!rire a ar'oretelor cu funcii speciale de protecie. 7. VALOFI>ICAF<A SU+<FIOAFJ A ALDOF +FODUS< AL< >ONDULUI >OF<SDI<F =N A>AFA L<ANULUI - +roducia cine etic!. +roducia piscicol!. +roducia de fructe de p!dure. +roducia de ciuperci comesti'ile. Fesurse melifere. Aaterii prime pentru /mpletituri. Valorificarea altor resurse ale fondului forestier.

;. +FOD<CGIA >ONDULUI >OF<SDI<F +rotecia /mpotri#a do'or1turilor &i rupturilor produse de #1nt &i de "!pad!. +rotecia /mpotri#a incendiilor. +rotecia /mpotri#a polu!rii industriale. +rotecia /mpotri#a 'olilor &i a altor d!un!tori. +rotecia /mpotri#a ero"iunii &i a alunec!rilor de teren. A!suri de ospod!rire a ar'oretelor cu uscare anormal!. ,. INSDALAGII D< DFANS+OFD$ D<MNOLOKII D< <5+LOADAF< ?I CONSDFUCGII >OF<SDI<F< Instalaii de transport. De%nolo ii de e0ploatare. Construcii forestiere. 1.. ANALITA <>ICACIDJGII AODULUI D< KOS+ODJFIF< A +JDUFILOF <#idena aplic!rii amena(amentului e0pirat. <#oluia produciei &i producti#it!ii p!durilor su' raport cantitati#$ calitati# &i #aloric. 11. DIV<FS< - Data intr!rii /n #i oare a amena(amentului. Durata de aplica'ilitate a acestuia. - Fecomand!ri pri#ind inerea e#idenei lucr!rilor e0ecutate pe parcursul duratei de #ala'ilitate a amena(amentului. -Indicarea %!rilor ane0ate amena(amentului. -Colecti#ul de ela'orare. -6i'lio rafie. PARTEA A II-A. PLANURI DE AMENAJAMENT 14. +LANUFI D< F<COLDAF< ?I CULDUFJ -+lanul decenal de recoltare a produselor principale. -+lanul lucr!rilor de /n ri(ire &i conducere a ar'oretelor. -+lanul lucr!rilor de conser#are -+lanul lucr!rilor de re enerare. 1-. +LANUFI +FIVIND INSDALAGIIL< D< DFANS+OFD ?I CONSDFUCGIIL< >OF<SDI<F<

-+lanul instalaiilor de transport. -+lanul construciilor forestiere. 17. +FOKNOTA D<TVOLDJFII >ONDULUI >OF<SDI<F -Dinamica de"#olt!rii fondului forestier. -Krafice pri#ind e#oluia structurii fondului de producie sau de protecie. PARTEA A III-A. EVIDENE DE AMENAJAMENT 18. <VID<NG< D< CAFACD<FITAF< A >ONDULUI >OF<SDI<F <#idene pri#ind descrierea unit!ilor amena(istice )descrierea parcelar!* <#idene pri#ind m!rimea &i structura fondului forestier. <#idene pri#ind condiiile naturale de #e etaie. <#idene a(ut!toare pentru /ntocmirea planurilor de re lementare a procesului de producie lemnoas!. <#idene pri#ind accesi'ilitatea fondului forestier &i a posi'ilit!ii. PARTEA A IV-A. APLICAREA AMENAJAMENTULUI 18. >OFAULAF< D< =NF<KISDFAF< A A+LICJFII +F<V<D<FILOF =N AA<NASAA<ND.

2. V+)&'&1()+( 3& (!&9()+( A.+-(/(.+-0+#") 4&#!&1+ B&*#&";)('&+ 1. 4. -. 7. 8. :. 7. 6<LDI< AL.$ 9>lora Indicatoare Din +adurile Noastre9 - <d. 1,:7 6OAKMI< D$ Feconstrucia ecolo ic! a p!durilor$ C%i&in!u 4..8$ 477 p. IS6N ,,78-7.-877- 5 DFJKOI A.$ Amena(area p!durilor$ Uni#ersitatea Sucia#a$ Sucia#a 4..7$ 48; p$ IS6N,7--:::-1-7-4 >LOF<SCU I. $ NICOL<SCU N. 9Sil#icultura$ Vol. II$ Sil#ote%nica9 - <ditura Uni#ersitatii Dransil#ania 6raso#$ 1,,; KIUFKIU V.$ D<C<I I.$ AFAAS<SCU S.$6iometria Ar'orilor Si Ar'oretelor Din Fomania$ <d. 1,74 KIUFKIU V.$ Amena(area p!durilor cu funcii multiple$ Ceres$ 6ucure&ti 1,;;$ 4;, p. CMIFIDA C. D.$ +ADFASCOIU N. 9<0tras Din Sistematica Unitatilor De 6a"a Ale Dipolo iei >orestiere9

;. MAFALAA6 AD. 9Cultura Speciilor >orestiere9 - <d. 1,:7 ,. CMIFIDA C. D$ Solurile Fomaniei$ - <d. 1,:7 1..CMIFIDA C. D. 9Statiuni >orestiere9 - <d. 1,77 11.CAFC<A >. 9Aetoda De Amena(are A +adurilor9 - <d. 1,74 14.FUCAF<ANU N.$ L<AMU I.$Amena(area +adurilor - <d. 1,;4 1-.KIUFKIU V.$ 6iometria Ar'orilor Si Ar'oretelor Din Fomania - <d. 1,74 17. I. C. +. +. A. 9Sistemul Foman De Clasificare A Solurilor9 - <d. 1,;. 18. L<AMU I. 9Amena(area +adurilor9 - <ditura Didactica Si +eda o ica$ F. A. 6ucuresti$ 4..1 1:.FUCAF<ANU N. 9Amena(area +adurilor9 - <ditura A ro Sil#ica$ 6ucuresti$ 1,:7 17.A. S. - I. C. A. S. 9Indrumar +entru Amena(area +adurilor9 - <d. 1,;7 1;. Indrumar te%nice pentru reconstrucia ecolo ic! a p!durilor :$ A. S.$ 6ucure&ti 1,;;$ ;. p 1,.A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Amena(area +adurilor9 - <d. 1,;: 4.. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Ale erea Si Aplicarea Dratamentelor9 - <d. 1,;; 41. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru Compo"itii$ Sc%eme Si De%nolo ii De Fe enerare A +adurilor9 - <d. 1,;7 44. A. S. - I. C. A. S. 9Norme De%nice +entru In ri(irea Si Conducerea Ar'oretelor9 - <d. 1,;: 4-. A. S. - I. C. A. S. 9Indrumari De%nice +entru Feconstructia <colo ica A +adurilor9 - <d. 1,;; 47.Coduri De Descriere +arcelara$ Da'elele De +roductie Simplificate Si Clasificarea Solurilor La Ni#el Superior )#ersiunea A III - A*$ Icas$ 1,;, 48. Norme De%nice. 9..........................9 - <ditia 4... 4:. Academia Fomaniei. Atlas Climatolo ic 47. Academia Fomaniei. Aono rafia Keo rafica