Sistemul de directie al autovehiculelor. Tipuri de servodirectii.

Automobilul pentru a se deplasa are nevoie de un sistem de directie, care dirijeaza automobilul pe traiectoriea dorita de conducatorul auto, prin pozitia adecvata a rotilor directoare astfel incat axa de rotatie a acestora sa fie concurenta cu axa de rotatie a rotilor directoare. Sistemul de directie permite stabilirea miscarii rectilinie (rotile de directie dupa ce virajul s-a efectuat sa aiba tendinta de a reveni in pozitia mersului in linie dreapta). Efortul necesar pentru manevrarea directiei trebuie sa fie cat mai redus, sa aiba un randament cat mai ridicat. Socurile provenite din nere ularitatile caii de rulare sa nu fie transmise la volan. Sistemul de directie trebuie sa aiba o intretinere usoara si sa permita re larea. !zurile sa nu fie excesive care pot duce la jocuri mari si prin acestea la micsorarea si urantei conducerii. "onstructia sa fie simpla si sa prezinte o durabilitate cat mai mare. #n scopul asi urarii unei bune tinute de drum a automobilului, rotile de directie se stabilizeaza. $rin stabilizarea rotilor de directie se intele e capacitatea lor de a-si mentine directia de mers in linie dreapta si de a reveni in aceasta pozitie dupa ce au fost blocate sau deviate sub influienta unor forme perturbatoare.

Partile componente si clasificarea sistemelor de direcie

$entru a schimba direc%ia automobilului conduc&torul auto, ac%ioneaz& asupra volanului care transmite mi'carea prin intermediul axului volanului , se an reneaz& cu sectorul 'untat pe axul sectorului din%at se afla levierul de direc%ie care este in le &tura cu bara lon itudinala de direc%ie si va avea o mi'care axiala care depinde de sensul de rota%ie a sectorului din%at. $rin deplasarea axiala a barei lon itudinale de direc%ie bra%ul fuzetei va roti fuzeta in jurul pivotului si o data cu ea si roata din st(n a. )olanul de direc%ie realizat in eneral din material plastic cu

armatura metalica av(nd forma circulara cu *-+ spi%e. Axul volanului este format dintr-o bucata sau din doua, bucati le ate intre ele printr-o articula%ie cardanica elastica de cauciuc. Solu%ia din doua bucati se folose'te atunci c(nd caseta de direc%ie nu se afla pe direc%ia axului volanului. ,in motive de securitate -ncepe sa se raspandeasca la autoturisme solu%ia cu coloana volanului deformabila sub ac%iunea unui soc puternic. #n axiala. .a unele automobile pozi%ia volanului poate fi re lata (prin deplasarea in direcia axiala in nclinarea cu un anumit unghi) . Elementele componente ale sistemului de direc%ie se -mparte in doua rupe in func%ie de destina%ia lor si anume/ eneral s-a r&sp(ndit solu%ia coloanei telescopice, compusa din doua tuburi, care devin telescopice la o anumita for%a

 mecanismul de ac%ionare sau comanda a direc%iei ce serve'te la transmiterea mi'carii de volan la levierul de direc%ie0 transmisia directa, cu ajutorul c&reia mi'carea este transmisa la levierul de direc%ie si la ro%i. Sistemele de direc%ie se clasifica dup& mai multe criterii si anume locul de dispunere a mecanismului de ac%ionare, tipul mecanismului de ac%ionare, particularit&%ilor transmisiei, locul unde sunt plasate rotile de direc%ie. ,up& locul de dispunere a mecanismului de ac%ionare a direc%iei pe partea dreapta si sisteme de direc%ie pe st(n a. ,up& tipul mecanismului de ac%ionare, sistemele de direc%ie se clasifica in func%ie de/ raportul de transmitere care poate fi constant sau variabil0 tipul an renajului, -nt(lnindu-se mecanismele cu melc, cu 'urub, cu manivela si cu roti din%ate0 tipul comenzi, care poate fi/ mecanica, mecanica cu servomecanism( hidraulic, pneumatic sau electric) si hidraulica0

Conditii impuse sistemelor de directie

"ondi%iile impuse sistemului de direc%ie sunt satisf&cute in mare m&sura de construc%ia mecanismului de ac%ionare, care trebuia sa -ndeplineasc& urm&toarele condi%ii/ sa fie reversibil pentru a permite revenirea ro%ilor de direc%ie in pozi%ia corespunz&toare mersului in linie dreapta dup& -ncetarea efortului aplicat volanului0

 sa aib& un randament ridicat, pierderile prin frecare in mecanismul de direc%ie sa fie cat mai mici in scopul usurarii conducerii. Este indicat sa aib& un randament mai mare la transmitere a miscarii de la volan la levierul de direc%ie si un randament mai redus de la levier la volan pentru ca 'ocurile provocate ro%ilor de nere ularit&%ile caii sa fie absorbite in mare m&sura in mecanism si sa se transmit& cat mai atenuate la volan0 sa asi ure caracterul si valorile necesare ale raportului de transmitere0 sa aib& un num&r minim de puncte de re lare, cu posibilitatea obli atorie de re lare a jocului dintre elementul conductor si condus al mecanismului0 1ecanismele de ac%ionare a direc%iei se clasifica in func%ie de tipul elementului conduc&tor si condus prin care se transmite momentul de la volan la axul levierului de direc%ie. "a element conductor se utilizeaz& melcul cilindric, melcul sau cremaliera. #n prezent cele mai r&sp(ndite sunt mecanismele de ac%ionare cu melc loboidal si rola si cu piston si cremaliera. 1ecanismul de ac%ionare cu melc loboidal si rola se compune dintr-o rola simpla, dubla sau tripla ( in func%ie de efortul ce trebuie transmis) si cu melc loboidal. ,atorita faptului ca intre melc si rola exista o frecare de rosto olire a mecanismului are un randament radical. 1elcul loboidal este montat la cap&tul axului volanului si se sprijin& in caseta, prin intermediul a doi rulmen%i,. rola este montata pe
4

loboidal, 'urubul sau roata din%ata, iar ca

element condus poate fi utilizat sectorul elicoidal, rola, manivela, piuli%a

bra%ul intre bra%ele furcii , prin intermediul a doi rulmen%i. 2urca este executata dintr-o bucata de direc%ie este montat in caseta de direc%ie av(nd un cap&t sprijinit pe rulmentul , arnitura de etan'are si semerin ul care -mpiedica intrarea impurit&%ilor in interiorul casetei. "apacul fixat cu 'uruburi ac%ioneaz& asupra buc'ei ce construie'te inelul exterior al rulmentului. 3arniturile de re laj, de sub capac, servesc la re larea jocului axial al melcului. #n capacul lateral al casetei se &se'te 'urubul, care este le at de axul levierului de direc%ie. 4e larea jocului an renajului dintre melcul loboidal si rola -mpreuna cu axul. 2ixarea piuli%ei dup& re lare se face cu 'tiftul. 5u'onul serve'te pentru introducerea lubrifianului in caseta. "uplajul elastic din cauciuc face le &tura intre partea inferioara a axului volanului si partea centrala . 3arnitura asi ura, etan'area axului volanului in intrarea in caseta.

Mecanismul de acionare cu pinion si cremaliera

Acest tip de mecanism se

utilizeaz& destul de des la

autoturismele cu suspensie independenta a ro%ilor si bara transversala de direc%ie la reduce la patru fata de alte solu%ii care necesita cel pu%in sase articula%ii. $inionul cu din%i inclinati al axului volantului este montat pe doi rulmen%i radiali axiali al c&ror se re leaz& cu arnituri montate sub capacul inferior al casetei de direc%ie. "remaliera este realizata pe o bara de sec%iune circulara care este introdusa in %eava de otel . An renarea corecta intre pinion si cremaliera este asi urata de un dispozitiv. 6ocul an renajului se stabileste cu ajutorul arniturilor in orificiul din centrul suportului . 7u trebuie sa se depaseasca o anumita

valoare pentru a nu provoca

riparea realizand numai frecarea

mecanismului. "apetele cremalierei se asambleaza cu barele oscilante prin articulatii sferice. 4aportul de transmitere este constant .

Servodirectie utilizate la automobile

1.Descrierea mecanismului servohidraulic.

.a unele autocamioane si autobuze de mare capacitate si unele autoturisme se utilizeaza mecanisme de comanda a directiei prevazute cu servomecanisme hidraulice. Servomecanismele de directie reduc forta necesara pentru manevrarea volanului contribuind astfel la usurarea conducerii automobilului si la amortizarea oscilatiilor mecanismului de directie.

#n functie de modul de realizare a servomecanismului se deosebesc doua tipuri de servodirectii.

.a primul tip, servomecanismul este realizat separat de mecanismul de actionare a directiei el actioneaza asupra or anelor transmisiei directiei. "el de al doilea tip de servodirectie are servomecanismul intr-un corp comun cu mecanismul de actinare a directiei. Servodirectia 829:;< utilizata la automobilele 4=1A7 se compune in principal din caseta de directie propriu-zisa (in care se gaseste si servomecanismul hidraulic) pompa de inalta presiune, rezervorul de ulei, volanul cu axul si conductele de le atura.. "aseta de directie propriu-zisa este compusa de carcasa

prevazut la interior cu un cilindru in care se deplaseaza pistonul , ce transforma miscarea de rotatie a axului volanului intr-o miscare de translatie si o transmite sectorului dintat , pe al carui ax este montat levierul de directie. . $entru aceasta pistonul este prevazut la partea exterioara cu o dantura prin care an reneaza cu sectorul dintat , iar la partea interioara cu un locas cilindric in care intra surubul conductor . #n interiorul pistonului se aseste si piulita de directie, masinata cu ajutorul piulitei inelare. Transformarea miscarii axiala a pistonului se face cu ajutorul bilelor si al piulitei in carcasa montate pe caseta de directie se aseste mecanismul supapelor servodirectiei etansat prin capacul interior si ranitura de etansare acest mecanism este compus din blocul partsupape, supape, axul de antrenare si bara de torsiune. 5locul portsupape face corp comun cu surubul conducator si contine in plan transversal doi cilindri (superior si inferior) corespunzator celor doua supape. Supapele sunt de tip piston-sertaras cea de sus permitand trimiterea uleiului in spatiul dintre caseta de directie si partea din dreapta
7

pistonului iar cea de jos trimiterea uleiului in spatiul dintre caseta de directie si partea din stan a a pistonului. Axul de antrenare este prevazut cu doua cepuri ce intra in orificiile radiale de la mijlocul supapelor sertaras in scopul actionarii lor. 5ara de torsiune este montata ri id atat pe surubul conductor cat si pe axul de antrenare, ea are rolul de a transmite momentul de rasucire de la axul volantului la surubul conducator precum si de o readucere in pozitiei neutra supapelor- sertaras, atunci cand conducatorul auto nu mai actioneaza asupra volanului. An renajul in un hi montat intr-o carcasa fixa pe caseta de directie prin intermediul unei trompe este format din doua pinioane conice. .a deplasarea automobilului in linie dreapta supapele sertaras se asesc in pozitie neutra iar centrele aurilor lor radiale de antrenare sunt in linie cu centrul aurii centrelor a blocului partsupape. #n aceasta situatie, sunt deschise orificiile de debitare din dreapta supapelor cat si orificiile de refulare din stan a supapelor sertaras. $ompa de inalta presiune trimite uleiul in spatiul din jurul blocului supapelor prin conducta . ,e aici o parte trece prin orificiul de debitare, deschis de supapa superioara si prin canal intra in caseta de directie, in spatiul din dreapta pistonului. = alta parte din ulei trece prin orificiul deschis de supapa inferioara si prin canalul intra in caseta de directie, in spatiul din stan a pistonului . ,atorita faptului ca presiunea uleiului din ambele parti ale pistonului este aceeasi , iar an renarea cu sectorul dintat se face in pozitie mijlocie. ,upa umplerea spatiilor mentionate, uleiul debitat de pompa se intoarce in rezervorul de ulei direct din canalul de debitare prin orificiile canalului control al blocului supapelor si conductelor de refulare.

.a actionarea volanului pentru virarea la dreapta capurile arborelui de antrenare deplaseaza supapa superioara spre dreapta marind sectiunea de trecere a orificiilor de debitare si de refulare in acelasi timp deplasarea spre stan a supapa inferioara , incalzind atat orificiul de debitare, cat si orificiul de refulare in acest caz, uleiul sub presiune este transmis in caseta de directie numai in dreapta pistonului prin orificiu si conducta, realizand deplasarea pistonului spre stan a si rotirea sectorului dintat si in consecinta virarea automobilului de dreapta. #n timpul deplasarii sistemului uleiului aflat in partea stan a a acestuia este refulat catre rezervorul de ulei prin conducta , orificiul de refulare, canalul central al blocului supapelor si conducta.

2.Mecanismul de servodirectie asistat electronic.

Sistemul de direc%ie electromecanic se caracterizeaz> prin faptul c> servodirec%ie este ajutat> 'i de curentul electric pentru o operare mai confortabil>. Servodirec%ie electromecanic> are, -n compara%ie cu direc%ia hidraulic>, mai multe avantaje. ?n primul r(nd nu necesit> ulei hidraulic, rezervor, pomp> 'i conducte hidraulice. ,atorit> faptului c> nu necesit>
9

ulei hidraulic putem spune c> acest sistem de direc%ie este mai @verdeA, polu(nd mai pu%in. Spre deosebire de sistemul de direc%ie ac%ionat hidraulic, care necesit> -n permanen%> circularea 'i recircularea lichidului, sistemul de direc%ie electromecanic folose'te ener ie numai atunci c(nd se vireaz>. ,atorit> acestui sistem de furnizare de ener ie numai la nevoie, consumul total de combustibil este redus cu aproximativ :.+ litri pe *:: Bm. ,atorit> desi n-ului inte rat, componentele acestui sistem de direc%ie sunt -ncorporare direct -n cutia de direc%ie. ,irec%ia electromecanic> cu ac%ionare axial> paralel> 'i 'urub cu bil> este momentan unul dintre cele mai puternice sisteme de direc%ie disponibile pe pia%>. ,atorit> re l>rii speciale a unit>%ii servo 'i frec>rilor minime, sistemul de direc%ie ofer> un feedbacB precis, -n acela'i timp atenu(nd aproape complet 'ocurile transmise prin ro%i de la suprafa%> de rulare.

!n sCstem nou de servodirectie au dezvoltat constructorii de la DolBsEa en sub denumirea de A$A-5S (AxiallC $arallel Actuation5raunSchEei ). Este proprietatea )olBsEa en A3, 5raunschEei , iar acest concept ofera un sistem de direc%ie precis, sensibil, f>r> transmitere de 'ocuri 'i puternic.

10

2unc%ii

computerizate

ofer>

confortul

maxim

-n

orice

ipostaze.

,ezvoltarea acestui sistem s-a f>cut conform specifica%iilor #E" ;*<:9, ceea ce -nseamn> c> -n caz de avariere, direc%ia electromecanic> va continua s> func%ioneze un timp limitat. Sistemul APA-BS Sistemul electromecanic se bazeaz> pe sistemul de direc%ie cu cremalier> -ns> are -n plus ac%ionare axial> paralele. 1otorul electric alimentat cu cei *F ) oferi%i de baterie, poate @ajutaA schimbarea direc%iei cu o for%> de p(n> la **.::: 7. 2or%a oferit> de motorul electric este transferat> cremalierei prin curea. "um am mai spus, desi n-ul sistemului de direc%ie a fost conceput -n a'a fel -nc(t componentele s> fie inte rate -n cutia de direc%ie. Acest mod de amplasare are avantajul r>cirii mai eficiente. $entru a enera cei **.::: 7 ca for%> de asistare a direc%iei, se folose'te un sistem sincron . $entru comutarea motorului, se folose'te un senzor de pozi%ie, senzor -ncorporat -n axul ma netic al rotorului. ?n func%ie de pozi%ia rotorului 'i comanda de necesitate a cuplului, se enereaz> o comand> pentru motor. 1odul de control al motorului are o influen%> critic> asupra percep%iei 'i preciziei sistemului de direc%ie. !nitatea de control calculeaz> precis 'i rapid, mai exact de F<:: de ori pe secund>, necesitatea cuplului. Senzorul de cuplu detecteaz> mi'carea volanului de c>tre 'ofer, put(nd da astfel comanda de a fi enerat> for%a de asisten%> corespunz>toare nevoilor.

11

!nitatea de "ontrol a ,irec%iei !nitatea electronic> de control (E"!) 'i motorul electric au fost dezvoltate conform departamentului de electric> )olBsEa en din 5raunschEei . $artener a fost Siemens ),= pentru desi n-ul 'i producerea E"!-ului 'i a motorului. E"!-ul compact este alc>tuit din carcas>, modulul sursei de alimentare ce con%ine condensatori electrici, tranzistori, etc., plac> de baz> 'i suportul de prindere pe carcasa sistemului de direc%ie. "e este important la acest E"! este faptul c> nu a necesitat instalarea unor ventilatoare pentru a disipa c>ldura. ,atorit> tehnolo iei ,irect-5onded-"opper, folosit> -n montarea componentelor electrice pe placa de baz>, c>ldur> este disipat> de carcas>. Acest desi n -mpreun> cu tehnolo iile folosite -n fabricare ofer> transferul optim de c>ldur> combinat cu volumul compact. E"!-ul este conceput
12

ca un dublu calculator. "alculatorul principal, cu procesor pe *;-5iti ofer> o putere de calcul de ;:1bGs la ;: 1Hz. Toate func%iile de comand> ale direc%iei, controlul motorului, precum 'i pornirea 'i oprirea sistemului sunt efectuateGcomandate de calculatorul principal. !n al doilea calculator, de data aceasta pe 9-5iti, monitorizeaz> calculatorul principal, cu scopul de a detecta eventuale defec%iuni. "alculatorul de monitorizare 'i cel principal comunic> -ntre ele printr-o interfa%a di ital>. Ambele schimb> frecvent secven%e "erere-si-4aspuns. Ambele au ceasuri interne 'i surse de ener ie separate pentru a pl>cii de baz> este aranta independen%a. 2iltrul-E1# pentru caracteristicile E1" (interferen%e electroma netice) combinat cu conceptul de -mp>m(ntare a responsabil (compatibilitate electroma netic>) foarte bune. #mpedan%a mic> a componentelor electrice, ce cuprind 'ase tranzistori de putere pentru a converti semnalul de la sursa de ener ie -n semnal sinusoidal compatibil, este conceput> ca $oEer-"hip-1odule. Tranzistorii de putere 1=S2ET sunt lipi%i direct pe un material conductor ceramic cu fire de cupru cu rezisten%a sc>zut>. "onectarea procesorului pe placa de baz> s-a f>cut cu tehnolo ia bond-to-bond, ca rezultat, transferul de c>ldur> mare este combinat cu rezisten%a mecanic> 'i termic> mare. 3.Mecanismul de servodirectie electro-hidraulic. Acest sistem de directie ofera o am& lar & de avantaje ,dar, -n acela'i timp men%in(nd propriet&%ile excelente de direc%ie al servomecanismului hidraulic conven%ional. $resiunea necesar& pentru servodirec%ia asistata este produs& de o pomp& hidraulic&. Aceasta pompa nu este ac%ionat& direct de c&tre motorului autovehiculului, ca 'i -n sistemele conven%ionale de servo-directie hidraulica.
13

"u alte cuvinte, nu mai este necesara o parte a puterii motorului pentru antrenarea pompei de inalta presiune. #n momentul in care este nevoie de un efort suplimentar pentru virarea rotilor pompa hidraulica debiteaza presiunea necesara pentru a usura efortul conducatorului auto. "and autoturismul se deplaseaza in linie dreapta si nu este nevoie de debit de ulei pentru actionarea pistonaselor din caseta de directie, uleiul furnizat sub presiune de pompa de inalta presiune se intoarce in rezervorul de ulei al instalatiei printr-un bC-pass. #n re im de functinare ralanti al motorului pompa este calculata sa asi ure presiunea necesara unei actionari ale mecanismului de directie cu un efort minim din partea conducatorului auto. ?n noul sistem electro-hidraulic pompa de presiune este actionata de un motor electric, independenta de motorul autovehiculului. 7oua caracteristica a mecanismului mai sus amintit este asistenta la virare pe baza cursului un hiului de virare si corelat cu viteza autovehiculului.

14

!n senzor pentru citirea un hiului de virare este inte rat in carcasa casetei de directie care transmite date unitatii de control electronic al servodirectiei . ,ate despre viteza autovehiculului ii sunt furnizate unitatii de control electronic al directiei de la indicatorul de viteza . #n tabloul de bord al autovehiculului exista un indicator al sistemului de directie numita lampa servotronic I JF. .a pornirea motorului indicatorul servotronic IJF ramane aprins pentru cateva secunde, timp in care unitatea de control realizeaza un test al sistemului dupa care se stin e. ,aca indicatorul ramane aprins, in sistem a fost detectata o defectiune.

#ntelin enta sistemului consta in faptul ca la viteza redusa, conducatorul sesizeaza miscarea volanului intr-un mod usor , pe cand la viteza mare conducatorul autovehiculului sesizeaza o miscare mai reoaie a volanului.

Schema sistemului de directie electro-hidraulic

15

Servotronic warning lamp 92 Speedometer sender !22 $220 "otronic control #nit

%ontrol #nit with displa& #nit in dash panel insert $285 Steering angle rate signal

'ower steering sensor !250 !ear p#mp

'ower steering gear Vehicle speed signal

CAN

(on)ret#rn valve

*&dra#lic +l#id ,eservoir 'ress#re limiting valve

'ower steering terminal +30 'ower steering terminal +15 -arth

'#mp motor

16

CAN

'ower steering control #nit $500

CAN

!ear p#mp