Sunteți pe pagina 1din 144

Carlos Castaneda iNVataTURILE LUI DON JUAN The Teachings of don Juan: A Yaqui Way of Knowledge 1972 Pentru

don Juan si cele doua persoane care au impartasit cu mine acceptiunea sa de timp magic. PREFAta Aceasta carte contine atat etnografie cat si alegorie. Carlos Castaneda, su indrumarea lui don Juan, ne conduce spre acel moment crepuscular, spre acea spartura in !ni"ers, intre #i si intuneric, intr$o lume nu altfel decat a noastra, dar care apartine cu totul altei ordini a realitatii. Ca sa a%unga la ea, s$a folosit de Mescalito, yerba del diablo si humito- eyote, !atura si ciuperci. &ar aceasta nu este o simpla anali#a a unor e'periente (alucinante, caci manipularile su tile ale lui don Juan au g(idat calatorul, in timp ce interpretarile sale dau sens e"enimentelor pe care noi, prin ucenicul "ra%itorului, a"em prile%ul sa le e'perimentam. Antropologia ne$a aratat ca lumea este definita diferit in locuri diferite. )u numai ca oamenii au o iceiuri diferite* nu numai ca ei cred in #ei diferiti si se asteapta la destine diferite dupa moarte. +ai degra a, putem spune ca lumea diferitelor popoare are forme diferite. C(iar si presupunerile metafi#ice difera* spatiul nu se conformea#a geometriei lui Euclid, timpul nu formea#a o curgere continua, unidirectionala, cau#alitatea nu se conformea#a logicii lui Aristotel, omul nu este diferit de regnurile nonumane sau "iata de moarte, asa cum se intampla in lumea noastra. Cunoastem ce"a despre formele acestor alte lumi din structura lim ilor materne si din mituri si ceremonii, asa cum au fost consemnate de antropologi. &on Juan ne$a aratat strafulgerari ale lumii unui bru"o ,a-ui si, fiindca ni se infatisea#a ca su influenta unor su stante (alucinogene, o percepem cu o realitate care este complet diferita de cea a altor surse. in aceasta consta "irtutea speciala a acestei lucrari. Castaneda afirma, pe una dreptate, ca aceasta lume, cu toate diferentele ei de perceptie, are logica ei interna. El a incercat sa o e'plice dinauntru adica din interiorul e'perientelor sale personale, ogate si intense, in timp ce era su indrumarea lui don Juan, mai degra a decat s$o e'amine#e in termenii logicii noastre. Faptul ca el nu poate reusi intru totul se datorea#a limitelor pe care cultura si lim a noastra le e'ercita asupra perceptiei, mai mult decat propriilor sale limite* totusi, prin eforturile sale, face legatura dintre lumea unui "ra%itor ,a-ui si lumea noastra, dintre lumea unei realitati neo isnuite si lumea realitatii o isnuite. .mportanta ma%ora a actului de a patrunde in lumi diferite de lumea noastra si, deci, a antropologiei consta in faptul ca e'perienta ne face sa intelegem ca si lumea noastra personala este un construct cultural. E'perimentand alte lumi, "edem lumea

noastra asa cum este si astfel suntem facuti apti sa intre#arim, in treacat, cum tre uie sa fie lumea reala, cea aflata la granita dintre propriul nostru construct cultural si celelalte lumi. &e aici, alegoria si etnografia. intelepciunea si poe#ia lui don Juan ca si priceperea si poe#ia scri ului sau ne ofera o "i#iune asupra noua insine si a realitatii. Ca in orice alegorie ade"arata, ceea ce "ede pri"itorul trece doar prin oc(ii lui si nu are ne"oie de o e'ege#a in lucrarea de fata. .nter"iurile lui Carlos Castaneda luate lui don Juan au fost initiate pe "remea cand cel dintai era student la Antropologie la !ni"ersitatea din California, /os Angeles. ii ramanem datori pentru ra darea si cura%ul sau, pentru perspicacitatea cu care a cautat si a facut fata pro"ocarii du lei sale ucenicii si pentru a ne fi relatat detaliile e'perientelor sale. .n aceasta lucrare, el ne demonstrea#a indemanarea esentiala a unui un etnograf, capacitatea de a patrunde intr$o lume straina. Cred ca a gasit o cale cu inima. 0alter 1oldsc(midt

#ara mi solo recorrerlos caminos que tienen cora$on, cualiquier camino que tenga cora$on #or ahi yo recorro, y la unica rueba que %ale es atra%esar todo su largo, Y or ahi yo recorro mirando, mirando, sin aliento& 23Pentru mine, nu e'ista decat calatoria pe cai care au inima, pe orice cale care ar putea a"ea o inima. Acolo calatoresc eu, si singura pro"ocare ce merita luata in seama este sa merg pana la capat. Acolo calatoresc eu cautand, cautand, pana la epui#are.45 &on Juan 3... )u se mai poate incerca nimic mai mult decat sa sta ilesti inceputul si sensul unui drum infinit de lung. Pretentia unei intregiri sistematice si definiti"e ar fi, cel putin, o autoilu#ie. Perfectiunea poate fi atinsa in aceasta pri"inta de ucenicul indi"idual doar in sens su iecti", prin comunicarea a tot ce a reusit sa "ada.4 1eorg 6immel

.)7R8&!CERE in "ara anului 199:, pe "remea cand eram student antropolog la !ni"ersitatea California, /os Angeles, am facut mai multe calatorii in sud$"est ca sa culeg informatii despre plantele medicinale folosite de indienii din #ona. E"enimentele pe care le descriu aici au inceput in "remea cand faceam una dintre aceste calatorii. Asteptand intr$un oras de frontiera ca sa soseasca auto u#ul 1re;(ound, stam de "or a cu un prieten care imi fusese g(id si a%utor pe parcursul acestei cercetari. &eodata, acesta s$a aplecat spre mine si a soptit ca indianul atran cu parul carunt care statea la fereastra, stia multe despre plante, mai cu seama despre eyote& /$am rugat pe prietenul meu sa mi$l

pre#inte pe omul acela. Prietenul meu l$a salutat, apoi s$a dus la el si i$a strans mana. &upa ce au "or it o "reme, prietenul meu mi$a facut semn sa ma alatur lor, dar rusc m$a lasat singur cu atranul, fara sa ne pre#inte. Acesta nu s$a aratat catusi de putin %enat. .$am spus numele meu si el mi$a raspuns ca numele lui era Juan si ca imi statea la dispo#itie. Folosea forma politicoasa de adresare in lim a spaniola. )e$am dat mana, la initiati"a mea, apoi am ramas tacuti o "reme. )u era o tacere %enata, ci o liniste fireasca si rela'ata, de am ele parti. &esi fata si gatul ii erau # arcite si ii tradau "arsta, am ramas surprins de faptul ca trupul lui era agil si musculos. Apoi i$am spus ca "oiam sa o tin informatii despre plantele medicinale. &esi, in realitate, eram aproape ignorant in ceea ce pri"este planta eyote, m$am pomenit pretin#and ca stiam multe lucruri, sugerand c(iar ca s$ar putea sa fie in a"anta%ul lui sa stea de "or a cu mine. in timp ce eu turuiam de #or, el dadu usor din cap si se uita la mine, dar nu spuse nimic. .$am e"itat oc(ii si am sfarsit prin a sta asa, unul langa altul, intr$o tacere deplina. in cele din urma, dupa un lung rastimp, don Juan s$a ridicat si s$a uitat pe fereastra. 6osise auto u#ul lui. +i$a spus la re"edere si a parasit statia. +i$era ciuda ca$i spusesem tot felul de a#aconii si ca fusesem pri"it de acei oc(i remarca ili. Cand prietenul meu se intoarse, incerca sa ma console#e ca nu reusisem sa aflu nimic de la don Juan. imi e'plica faptul ca atranul era adeseori tacut si re#er"at, dar efectul tul urator al acestei prime intalniri nu disparu prea repede. +i$am propus sa aflu unde locuia don Juan si, mai tar#iu, l$am "i#itat de cate"a ori. /a fiecare "i#ita pe care i$am facut$o am incercat sa$l determin sa$mi "or easca despre eyote, dar fara succes. 7otusi ne$am imprietenit si cercetarea mea stiintifica fu uitata sau, cel putin, canali#ata in alte directii, care erau cat se poate de indepartate de intentia mea originara. Prietenul care ma pre#entase lui don Juan mi$a e'plicat mai tar#iu ca atranul nu se nascuse in Ari#ona, acolo unde ne$am intalnit, ci era un indian ,a-ui din 6onora, +e'ic. /a inceput, l$am pri"it pe don Juan ca pe un om destul de ciudat, care stia o multime de lucruri despre eyote si care "or ea spaniola remarca il de ine. &ar oamenii cu care locuia credeau ca poseda niste 3cunostinte secrete4, ca era un bru"o& Cu"antul spaniol bru"o inseamna in engle#a "raci, "indecator, "ra%itor, fermecator. 6emnifica, in esenta, o persoana care are puteri e'traordinare, de o icei malefice. il cunosteam pe don Juan de un an si a ia atunci a inceput sa ai a incredere in mine. intr$o #i, mi$a e'plicat ca a"ea anumite cunostinte pe care i le transmisese un in"atator, un 3 inefacator4, cum ii spunea el, care il instruise intr$un fel de ucenicie. &on Juan ma alesese, la randul lui, pe mine ca sa$i ser"esc drept ucenic, dar m$a a"erti#at ca tre uia sa$mi iau un anga%ament foarte ferm si ca instruirea "a fi de lunga durata si foarte dificila. &escriindu$si in"atatorul, don Juan a folosit cu"antul diablero& +ai tar#iu am aflat ca diablero este un cu"ant folosit doar de indienii din 6onora. 6e refera la o persoana malefica ce practica magia neagra si poate sa se transforme intr$un animal o pasare, un caine, un coiot sau orice alta fiinta. intr$una din "i#itele mele la 6onora, am a"ut o e'perienta ciudata ce ilustrea#a ceea ce simteau indienii despre cei numiti diablero& +ergeam cu masina noaptea, impreuna cu doi prieteni indieni cand am "a#ut un animal

ce parea sa fie un caine care tra"ersa soseaua. !nul dintre to"arasii mei mi$a spus ca nu era caine, ci un coiot urias. Am incetinit si m$am oprit la marginea drumului ca sa ma uit mai ine la acel animal. A mai ramas cate"a secunde in ra#a farurilor, apoi a fugit in desisul padurii. Era, fara indoiala, un coiot, dar era de doua ori mai mare decat unul o isnuit. <or ind cu inflacarare, prietenii mei au ca#ut de acord ca era un animal foarte ciudat, iar unul dintre ei a fost de parere ca ar putea fi un diablero& +$am (otarat sa po"estesc aceasta e'perienta ca sa$i c(estione# pe indienii din #ona despre credintele lor referitoare la e'istenta fapturilor diablero& Am "or it cu multe persoane, po"estindu$le intamplarea si punandu$le intre ari. Cele trei con"ersatii ce urmea#a arata e'act ce au simtit. Cre#i ca era un coiot, C(o;= l$am intre at pe un tanar dupa ce acesta ascultase relatarea mea. Cine stie= Fara indoiala ca era un caine. Era prea mare ca sa fie un coiot. Cre#i ca putea sa fie un diablero' Asta$i o prostie. Asemenea fiinte nu e'ista. &e ce spui asta, C(o;= 8amenii isi inc(ipuie anumite lucruri. Pun pariu ca dac$ai fi prins animalul ala, ai fi "a#ut ca era caine. 8data, am a"ut trea a in alt oras si m$am tre#it inainte de i"irea #orilor si mi$am inseuat calul. Cand plecam, am dat de o um ra pe drum care arata ca un animal urias. Calul meu a dat inapoi si m$a aruncat din sa. +$am speriat destul de tare, dar s$a do"edit ca um ra era a unei femei care se indrepta spre oras. <rei sa spui, C(o;, ca nu cre#i ca e'ista diableros' !iableros' Ce$i un diablero' 6pune$mi si mie> )u stiu, C(o;. +anuel, care se afla cu mine in acea noapte, a spus ca un coiot putea fi un diablero& Poate poti tu sa$mi spui ce este un diablero& !n diablero se spune ca este un bru"o care ia orice forma doreste. &ar toata lumea stie ca asta$i o prostie. ?atranii de aici stiu enorm de multe po"esti despre diableros& Pe noi, cei tineri, n$o sa ne au#i "or ind despre asa ce"a. Ce fel de animal cre#i ca era, dona /u#= am intre at$o pe o femeie de "arsta mi%locie. &oar &umne#eu stie sigur, dar nu cred ca era un coiot. !nele fiinte par a fi coioti, dar nu sunt. Coiotul alerga sau manca= 6tatea mai mult in picioare, dar prima oara cand l$am "a#ut, cred ca ing(itea ce"a. Esti sigur ca nu ducea ce"a in gura= Poate ca da. &ar, spune$mi, asta ar sc(im a lucrurile= &a. &aca ducea ce"a in gura, cu siguranta nu era coiot. Atunci ce era= Era un ar at sau o femeie. Cum numesti asemenea oameni, dona /u#= Ea nu imi raspunse. Am mai intre at$o despre acest lucru un timp, dar fara succes. in cele din urma, mi$a raspuns ca nu stia. Am intre at$o daca asemenea oameni se numeau diableros si ea a raspuns ca diablero era, de fapt, unul din numele care li se dadeau. Cunosti "reun diablero' am intre at$o eu.

Am cunoscut o femeie, imi raspunse ea. A fost omorata. Asta s$a intamplat cand eu eram fetita. Femeia, spunea lumea, o isnuia sa se prefaca intr$o catea. si, intr$o noapte, un caine a intrat in casa unui om al sa fure ran#a. 8mul a impuscat cainele si c(iar in clipa cand animalul a murit in casa omului al , femeia a murit in coli a ei. Rudele ei s$au dus in casa omului al si au cerut despagu ire si, intr$ade"ar, omul al a platit ani uni, fiindca a omorat$o. Cum a putut sa ceara o despagu ire daca nu omorase decat un caine= Au spus ca omul al stia ca nu era un caine, pentru ca mai erau si alti oameni cu el care l$au "a#ut pe caine stand in doua picioare asemeni unui om si intin#andu$se spre ran#a, care era pe o ta"a ce atarna de acoperis. 8amenii asteptau (otul, caci omului al i se fura ran#a in fiecare noapte. Asa ca omul a ucis (otul, desi stia ca nu e caine. +ai e'ista diableros in #ilele noastre, dona /u#= Asemenea lucruri sunt foarte secrete. /umea #ice ca nu mai e'ista nici un diablero, dar eu ma indoiesc, fiindca un mem ru al unei familii de diablero tre uie sa in"ete tot ceea ce stie un diablero& Fiintele astea au propriile lor legi si una dintre ele este ca un diablero tre uie sa transmita secretul unuia din familia lui. Ce cre#i ca era animalul acela, 1enaro= l$am intre at pe un om foarte in "arsta. !n caine de la una dintre crescatoriile de "ite de prin locurile alea. Ce altce"a putea sa fie= Putea sa fi fost un diablero' !n diablerol Esti ne un. )u e'ista nici un diablero' <rei sa spui ca nu mai e'ista nici unul asta#i sau ca nu au e'istat "reodata= Pe timpuri e'istau, da> Asta stie toata lumea. stim cu totii. &ar oamenii se temeau de ei si i$au omorat pe toti. Cine i$a omorat, 1enaro= 7oti oamenii din tri . !ltimul diablero pe care il stiu eu a fost 6... El a omorat #eci, poate c(iar sute de oameni cu "ra%itoriile lui. )oi n$am putut sa ingaduim asta si oamenii s$au adunat, l$au luat pe nepregatite intr$o noapte si l$au ars de "iu. Cand s$a intamplat asta, 1enaro= Asta a fost in o mie noua sute patru#eci si doi. Ai "a#ut c(iar dumneata= )u, dar lumea inca mai "or este despre asta. 6e spune ca n$a ramas nici un fel de cenusa, cu toate ca rugul era facut din lemn tanar. 7ot ce a ramas la sfarsit a fost o alta mare de grasime. &esi don Juan il categorisea pe inefacatorul sau ca fiind un diablero, n$a pomenit niciodata locul din care isi do andise cunostintele, si nici nu a mentionat numele in"atatorului sau. &e fapt, don Juan de#"aluia foarte putin din "iata lui personala. 7ot ce mi$a spus a fost ca, se nascuse in sud$"est, in 1@91* ca isi petrecuse aproape toata "iata in +e'ic* ca in 19::, familia lui fusese e'ilata de catre gu"ernul me'ican, in partea centrala a +e'icului, impreuna cu mii de alti indieni din 6onora si ca traise in centrul si sudul +e'icului pana in 19A:. &eci, de "reme ce don Juan calatorise mult, cunostintele lui puteau fi produsul multor influente. si, desi el se considera un indian din 6onora, nu eram sigur daca sa plase# conte'tul cunostintelor lui in totalitatea culturii indienilor sonorieni. &ar nu intentione#, in aceasta lucrare, sa determin cu e'actitate mediul sau

cultural. +i$am inceput ucenicia cu don Juan in iunie 1991. inainte de aceasta, il "a#usem cu diferite prile%uri, dar intotdeauna in calitate de o ser"ator antropologic. in aceste con"ersatii incipiente, am luat notite pe furis. +ai tar#iu, a#andu$ma pe memoria mea, am reconstituit intreaga con"ersatie. Cand am inceput sa lucre# ca ucenic, totusi, acea metoda de luare a notitelor a de"enit foarte dificila, fiindca discutiile noastre atingeau su iecte diferite. Apoi don Juan mi$a ingaduit, dupa indelungi proteste, sa note# tot ce se spunea. As fi "rut, de asemenea, sa fac fotografii si sa inregistre# pe anda, dar el nu mi$a permis acest lucru. /a inceput mi$am facut ucenicia in Ari#ona, apoi la 6onora, caci don Juan s$a mutat in +e'ic in timpul instruirii mele. +etoda pe care o foloseam era sa ne intalnim pentru cate"a #ile de fiecare data. <i#itele mele au de"enit mai frec"ente si au inceput sa dure#e mai mult in lunile de "ara ale anilor 1991, 1992, 199B si 199A. Cand pri"esc in urma, a%ung la conclu#ia ca aceasta metoda de a$mi desfasura ucenicia a impiedicat antrenamentul meu sa reuseasca, caci a intar#iat aparitia anga%amentului total de care a"eam ne"oie ca sa de"in un ade"arat bru"o& 7otusi, metoda a fost enefica din punctul meu de "edere, fiindca mi$a permis un minimum de detasare, si aceasta, la randul ei, a creat o posi ilitate de e'aminare critica, care ar fi fost imposi ila daca as fi participat fara intrerupere. in septem rie 199C, am (otarat sa imi intrerup ucenicia. /a cate"a luni dupa retragerea mea, m$am gandit sa$mi fac ordine in notitele mele de teren intr$un mod sistematic. Fiindca datele pe care le stransesem erau destul de "oluminoase si includeau numeroase informatii amestecate, am inceput prin a incerca sa sta ilesc un sistem de clasificare. Am separat datele pe #one de concepte si proceduri inrudite si le$am aran%at ierar(ic, dupa importanta su iecti"a adica, dupa impactul pe care l$a a"ut fiecare asupra mea. in felul acesta, am a%uns la urmatoarea clasificareD folosirea plantelor (alucinogene* proceduri si formule folosite in "ra%itorie* ac(i#itionarea si manipularea o iectelor de putere* utili#ari ale plantelor medicinale* cantece si legende. Reflectand asupra fenomenelor pe care le$am e'perimentat, mi$am dat seama ca incercarea mea de clasificare nu se soldase cu "reun alt re#ultat decat cu un in"entar al categoriilor, orice incercare de a$mi perfectiona sc(ema nu ar fi dus decat la un in"entar mai comple'. si nu acest lucru doream eu. in decursul lunilor care au urmat retragerii mele din ucenicie, tre uia sa inteleg ce anume e'perimentasem si acest lucru era in"atarea unui sistem coerent de credinte printr$o metoda e'perimentala, pragmatica. &e"enise e"ident pentru mine, c(iar de la prima sesiune la care participasem, ca in"atamintele lui don Juan a"eau o coe#iune interna. &e indata ce luase (otararea ferma de a$mi comunica informatiile pe care le detinea, a inceput sa$si pre#inte e'plicatiile in mod ordonat, pas cu pas. &escoperirea si intelegerea acestei ordini s$a do"edit a fi o sarcina cat se poate de dificila pentru mine. .ncapacitatea mea de a intelege parea sa "ina de la faptul ca, dupa patru ani de ucenicie, eram inca un incepator. Era clar ca informatiile lui don Juan si metoda lui de a mi le transmite apartineau inefacatorului sau* de aceea, dificultatile pe care le$am a"ut eu in intelegerea in"ataturilor lui tre uie sa fi fost aceleasi cu cele pe care le intampinase si el insusi. &on Juan a facut alu#ie la asemanarile noastre ca incepatori prin comentarii accidentale pri"itoare la imposi ilitatea lui de a$si intelege in"atatorul in

timpul propriei sale ucenicii. Astfel de remarce m$au facut sa cred ca pentru orice incepator, indian sau de alta origine, cunoasterea "ra%itoriei de"enea de neinteles datorita caracteristicilor i#are ale fenomenelor pe care le e'perimenta el. Eu, personal, ca occidental, am gasit aceste caracteristici atat de i#are, incat era practic imposi il sa le e'plic in termenii "ietii mele de fiecare #i si am a%uns la conclu#ia ca orice incercare de a clasifica notitele mele din cercetarea de teren ar fi inutila. Astfel, a de"enit e"ident pentru mine ca, de fapt, cunoasterea lui don Juan tre uia e'aminata in termenii propriului sau mod de a o intelege* numai astfel inteleasa putea sa de"ina e"identa si con"ingatoare. incercand sa pun de acord propriile mele opinii cu cele ale lui don Juan, mi$am dat seama ca ori de cate ori incerca sa$mi e'plice cunoasterea lui, folosea concepte care o faceau 3inteligi ila4 pentru sine insusi. &eoarece acele concepte imi erau straine, incercand sa inteleg cunoasterea lui asa cum o intelegea el, a%ungeam intr$o po#itie pe care nu puteam s$o sustin. Prin urmare, prima mea sarcina era sa determin ordinea conceptelor sale. /ucrand in aceasta directie, mi$am dat seama ca insusi don Juan pusese un accent special pe o anume #ona a te(nicilor sale, anume folosirea plantelor (alucinogene. Pe a#a acestei reali#ari, am re"a#ut propria mea sc(ema de categorii. &on Juan folosea, separat si in oca#ii diferite, trei plante (alucinogeneD eyote ()o ho hora williamsii*, iar a Jimson (!atura ino+ia s;n. !& meteloides* si o ciuperca 2pro a il #silocybe me+icana*& inca inaintea contactului lor cu europenii, indienii americani cunoscusera proprietatile (alucinogene ale acestor trei plante. &atorita proprietatilor lor, aceste plante fusesera folosite pe scara larga pentru placere, pentru "indecari, pentru "ra%itorie si pentru inducerea unei stari de e'ta#. in conte'tul specific al in"atamintelor sale, don Juan a legat folosirea plantei !atura ino+ia si a #silocybe me+icana cu o tinerea puterii, o putere pe care el o numea 3aliatul4. A legat folosirea plantei )o ho hora williamsii cu do andirea intelepciunii sau a cunoasterii caii corecte de a trai. Pentru el, importanta plantelor consta in capacitatea lor de a produce stagii de perceptie speciala la o fiinta umana. Astfel, el m$a g(idat in e'perimentarea unui sir de astfel de stagii cu scopul de#"aluirii si "alidarii cunoasterii lui. Eu le$am numit 3stari ale realitatii neo isnuite4, intelegand prin aceasta o realitate deose ita, opusa realitatii o isnuite a "ietii de fiecare #i. &istinctia se a#ea#a pe intelesul inerent starilor de realitate neo isnuita. in conte'tul cunoasterii lui don Juan ele erau considerate reale, desi realitatea lor era diferentiata de realitatea o isnuita. &on Juan considera starile realitatii neo isnuite ca fiind singura forma de in"atare pragmatica si unica modalitate de do andire a puterii. El dadea impresia ca alte sectiuni ale in"ataturii sale erau incidentale do andirii puterii. Acest punct de "edere stra atea atitudinea lui don Juan pri"ind tot ce nu era legat direct de starile de realitate neo isnuita. in toate cercetarile mele de teren se afla referinte la felul cum simtea don Juan. &e pilda, intr$o con"ersatie el a sugerat ca unele o iecte poseda o anumita cantitate de putere. &esi el nu arata nici un respect pentru o iectele de putere, spunea ca erau frec"ent folosite ca instrumente de catre "ra%itorii de categorie mai %oasa. /$am intre at adesea despre asemenea o iecte, dar el parea total neinteresat sa discute despre ele. Cand pro lema a fost ridicata din nou cu o alta oca#ie, a acceptat, fara entu#iasm, sa discute despre ele.

E'ista unele o iecte care sunt stra atute de putere, a spus el. 6unt #eci de astfel de o iecte care sunt pastrate de oameni puternici cu a%utorul unor spirite prietenoase. Aceste o iecte sunt instrumente, nu unele o isnuite, ci instrumente ale mortii. 7otusi nu sunt decat niste instrumente* nu au puterea de a transmite in"ataturi. &e fapt, ele fac parte din domeniul instrumentelor de ra# oi* ele sunt facute pentru a ucide, pentru a fi aruncate in cine"a. Ce fel de o iecte sunt acestea, don Juan= )u sunt, de fapt, o iecte* mai degra a sunt tipuri de putere. Cum poale cine"a o tine aceste tipuri de putere, don Juan= Asta depinde de genul de o iect pe care$l doresti. Cate genuri e'ista= Asa cum ti$am spus de%a, e'ista o multime. 8rice poate fi un o iect de putere. Atunci care sunt cele mai puternice= Puterea unui o iect depinde de posesorul lui, de ce fel de om este acesta. !n o iect al puterii ce apartine unui om inferior este aproape o gluma* pe de alta parte, un "ra%itor puternic, plin de magie isi da puterea instrumentelor sale. Care sunt o iectele de putere cele mai o isnuite, deci= Pe care le prefera ma%oritatea "ra%itorilor= )u e'ista preferinte. 7oate sunt o iecte ale puterii, in acelasi fel. &umneata pose#i asa ce"a, don Juan= )u imi raspunse* doar se uita la mine si rase. Ramase tacut "reme indelungata, si m$am gandit ca intre arile mele il plictiseau. Aceste tipuri de putere au propriile lor limite, continua el. &ar un astfel de punct de "edere sunt sigur ca este de neinteles pentru tine. +ie mi$a tre uit aproape o "iata ca sa inteleg ca, de unul singur, un aliat poate de#"alui toate secretele acestor puteri inferioare, facandu$le destul de copilaresti. Cand"a am a"ut asemenea instrumente, atunci cand eram foarte tanar. Ce fel de o iecte ale puterii ai a"ut= Mai$- into, cristale si pene. Ce este mai$- into, don Juan= Este o samanta mica de porum care are o dunga rosie la mi%loc. Este o singura samanta= )u. !n "ra%itor are patru#eci si opt de seminte. Ce fac aceste seminte, don Juan= Fiecare dintre ele poate ucide un om atunci cand patrunde in corpul sau. Cum poate o samanta sa patrunda intr$un corp omenesc= Este un o iect al puterii si puterea lui consta, intre altele, in capacitatea de a patrunde in corp. Ce face cand patrunde in corp= .ntra adanc in corp* se asea#a in piept sau in intestine. 8mul se im olna"este si daca acela care il ingri%este nu este mai puternic decat "ra%itorul, "a muri in decurs de trei luni din momentul in care samanta i$a patruns in corp. E'ista "reo modalitate prin care poate fi tamaduit= 7ot ce se poate face in acest ca# este sa se e'traga samanta prin sugere, dar foarte putini samani indra#nesc sa faca asta. !n bru"o poate reusi sa e'traga astfel samanta, dar, daca nu este destul de puternic ca s$o dea afara, "a intra in el si$l "a ucide pe el in locul olna"ului.

&ar cum reuseste o samanta sa intre in trupul cui"a= Ca sa intelegi acest lucru tre uie sa$ti "or esc mai intai despre "ra%itoria cu porum care este una dintre cele mai puternice "ra%i pe care le cunosc. Asta se face cu a%utorul a doua seminte. !na din ele este pusa in o ocul unei flori gal ene. Floarea este ase#ata intr$un loc in care "a "eni in contact cu "ictimaD pe drumul pe care aceasta merge in fiecare #i sau in orice loc unde aceasta apare de o icei. .mediat dupa ce "ictima calca pe samanta sau o atinge in "reun fel, "ra%a isi face efectulD samanta patrunde in trup. Ce se intampla cu samanta dupa ce omul a atins$o= 7oata puterea ei patrunde in om si samanta se eli erea#a. in acel moment de"ine o samanta o isnuita. Poate sa ramana la locul "ra%ii sau poate fi aruncata nu contea#a. Cel mai ine este sa o arunci in tufisuri, de unde poate s$o manance o pasare. 6e poate s$o manance o pasare inainte ca un om s$o atinga= )u, nici o pasare nu e atat de proasta, pot sa te asigur. Pasarile o ocolesc. Apoi don Juan a descris unele te(nici foarte comple'e prin care asemenea seminte ale puterii pot fi o tinute. )u tre uie sa uiti ca mai$- into este doar un instrument, nu un aliat, spuse el. &e indata ce faci aceasta deose ire nu "ei mai a"ea nici o pro lema. &ar, daca tu consideri asemenea instrumente ca fiind ce"a suprem, "ei fi un prost. 6unt o iectele puterii la fel de eficiente ca un aliat= l$am intre at eu. inainte de a$mi raspunde, don Juan a ras plin de dispret. Parea ca se straduia din rasputeri sa fie ra dator cu mine. Mai$- into, cristalele si penele sunt simple %ucarii in comparatie cu un aliat, a raspuns el. Aceste o iecte care generea#a putere sunt necesare numai cand omul nu are un aliat. Este o pierdere de "reme sa le cauti, mai cu seama in ca#ul tau. 7u tre uie sa$ti cauti un aliat* cand "ei reusi, o sa intelegi ceea ce$ti spun eu acum. 8 iectele puterii sunt ca un %oc de copii. )u ma intelege gresit, don Juan, am protestat eu. <reau sa am un aliat, dar mai "reau sa si inteleg tot ce pot intelege. C(iar si dumneata ai spus ca, de fapt, cunoasterea inseamna putere. )u> mi$a raspuns el raspicat. Puterea se afla in felul de cunoastere pe care il detii. Ce rost are sa stii lucruri care nu$ti ser"esc la nimic= in sistemul de credinte al lui don Juan, do andirea unui aliat insemna e'clusi" e'ploatarea starilor de realitate neo isnuita pe care mi le inducea prin folosirea plantelor (alucinogene. El credea ca daca ma concentram asupra acestor stari si daca omiteam alte aspecte ale cunoasterii pe care mi$o impartasea, "oi o tine o pri"ire coerenta asupra fenomenelor pe care le e'perimentasem. Prin urmare, am impartit aceasta carte in doua parti. in prima parte pre#int selectii din cercetarile mele de teren ce se ocupa de starile realitatii neo isnuite prin care am trecut in timpul uceniciei mele. Pentru ca mi$am aran%at notele pentru a se potri"i cu desfasurarea po"estii, ele nu sunt intotdeauna intr$o sec"enta cronologica adec"ata. )iciodata nu mi$am notat descrierea unei stari a realitatii neo isnuite decat la cate"a #ile dupa ce o e'perimentasem, asteptand pana in momentul in care eram capa il s$o anali#e# cu calm si cu o iecti"itate. 7otusi, con"ersatiile mele cu don Juan erau consemnate pe masura ce a"eau loc, imediat dupa fiecare stare de realitate neo isnuita. Relatarile mele pri"ind aceste con"ersatii sunt uneori antedatate intregii

descrieri a unei e'periente. )otele mele din cercetarile de teren de#"aluie "ersiunea su iecti"a a ceea ce am perceput in timp ce treceam prin acea e'perienta. Acea "ersiune este pre#entata aici e'act asa cum i$am infatisat$o lui don Juan, care$mi cerea o relatare completa si fidela a fiecarui detaliu si o pre#entare amanuntita a fiecarei e'periente. in momentul inregistrarii acestor e'periente, am adaugat detalii accidentale, in incercarea de a recaptura incadrarea fiecarei stari a realitatii neo isnuite. Am tinut sa descriu impactul emotional pe care$l e'perimentasem cat mai complet. )otele de teren de#"aluie, de asemenea, continutul sistemului de credinte al lui don Juan. Am condensat multe pagini de intre ari si raspunsuri din discutiile dintre don Juan si mine pentru a e"ita repetitiile in con"ersatie. &ar, fiindca doream sa redau e'act starea de spirit a sc(im urilor noastre, am sters numai acele dialoguri care nu adaugau nimic la intelegerea mea a caii sale de cunoastere. .nformatia pe care don Juan mi$o dadea despre calea sa de cunoastere era intotdeauna sporadica si fiecare mic efort din partea lui necesita ore de instructie din partea mea. 7otusi, au fost nenumarate oca#ii in care si$a e'pus cunoasterea in mod desc(is. in cea de a doua parte a acestei carti pre#int o anali#a structurala e'trasa e'clusi" din datele relatate in prima parte. Prin anali#a mea incerc sa spri%in urmatoarele afirmatiiD 215 don Juan si$a pre#entat in"ataturile ca un sistem de gandire logica* 225 sistemul a"ea sens numai daca era e'aminat pornind de la partile sale structurale si 2B5 sistemul era conceput sa g(ide#e un ucenic la un ni"el de conceptuali#are care e'plica ordinea fenomenelor pe care le e'perimentase el.

PAR7EA i)7a. i)<ata7!R./E /!. &8) J!A) i)<ata7!R./E 1 )otele mele despre prima sedinta cu don Juan sunt datate 2B iunie 1991. Acesta a fost momentul cand mi$am inceput ucenicia. +ai inainte il "a#usem de cate"a ori doar in calitate de o ser"ator. Cu fiecare prile% il rugasem sa ma in"ete despre eyote. &e fiecare data n$a tinut seama de cererea mea, dar nici nu a respins su iectul complet si i$am interpretat e#itarea ca fiind un semn ca era inclinat sa "or easca despre cunostintele lui daca mai insistam putin. /a aceasta sedinta m$a facut sa inteleg clar ca ar putea sa$mi ia cererea in considerare daca eu ii do"edeam o limpe#ime a mintii si o preci#ie a scopului referitor la ceea ce$i cerusem. in ceea ce ma pri"este, era imposi il sa indeplinesc o asemenea conditie, caci il rugasem sa ma instruiasca despre eyote doar ca mi%loc de a sta ili o legatura prin care sa comunic cu el. +$am gandit ca su iectul fiindu$i familiar putea sa$l determine sa fie mai desc(is si mai dispus sa "or easca, si astfel sa$mi ingaduiasca sa patrund in stiinta lui despre proprietatile plantelor. El interpretase literal cererea mea si il preocupa moti"ul pentru care eu doream sa in"at ce"a despre eyote&

,ineri, -. iunie /01/ <rei sa ma in"eti despre eyote, don Juan= &e ce "rei sa in"eti astfel de lucruri= tin, cu tot dinadinsul, sa aflu despre ele. &orinta mea de a afla nu repre#inta un moti" suficient de un= )u> 7re uie sa cauti in inima ta si sa descoperi de ce un tanar ca tine doreste sa$si impuna o asemenea sarcina de in"atare. &umneata de ce ai in"atat astfel de lucruri, don Juan= &e ce ma intre i= Poate ca a"em amandoi aceleasi moti"e. +a indoiesc. Eu sunt indian. )u urmam aceleasi cai. 6ingurul meu moti" este ca "reau sa in"at despre asta, doar ca stiu. &ar, te asigur, don Juan, ca intentiile mele nu sunt rele. 7e cred. 7e$am fumat. .arta$ma> )u inteleg. )u mai contea#a acum. iti cunosc intentiile. <rei sa spui ca ai "a#ut prin mine= 6e poate spune si asa. Atunci, "rei sa ma in"eti= )u> Pentru ca nu sunt indian= )u. Pentru ca nu$ti cunosti inima. .mportant este sa stii e'act de ce "rei sa te implici. 6a in"eti despre 3+escalito4 este o trea a foarte serioasa. &aca ai fi fost indian, dorinta ta ar fi fost suficienta. Foarte putini indieni au o asemenea dorinta. !uminica, -2 iunie /01/ <ineri, am petrecut toata dupa$amia#a cu don Juan. .ntentionam sa plec pe la ora sapte seara. 6tateam pe prispa din fata casei si m$am (otarat sa$l mai intre o data despre in"atatura. Era aproape o c(estiune de rutina si ma asteptam sa ma refu#e din nou. /$am intre at daca e'ista o sansa ca el sa accepte dorinta mea de a in"ata, ca si cum as fi fost indian. ii tre ui mult timp ca sa imi raspunda. Am fost silit sa mai raman, caci el parea ca incearca sa ia o (otarare, in "reun fel sau altul. in cele din urma, imi spuse ca e'ista o cale, si incepu sa$mi pre#inte o pro lema. imi spuse ca daca stateam asa pe dusumea ma "oi simti foarte o osit si ca lucrul cel mai nimerit era sa$mi gasesc 3un loc4 (sitio*, unde puteam sa stau fara sa ma o osesc. 6tatusem cu genunc(ii stransi la piept si cu ratele in %urul pulpelor. Cand mi$a spus ca eram o osit, mi$am dat seama ca ma durea spatele si ca eram "laguit. Am asteptat sa$mi spuna ce intelegea printr$un 3loc4, dar el nu facu nici o incercare sa imi lamureasca aceasta pro lema. +$am gandit ca poate "oia sa$mi spuna ca tre uie sa$mi sc(im po#itia, asa ca m$am ridicat si m$am apropiat de el. )u a fost de acord cu acest lucru si a su liniat clar ca un 3loc4 repre#inta spatiul unde un om se putea simti, in mod firesc, fericit si puternic. El atu cu palma locul unde statea si spuse ca acesta era locul lui, adaugand ca aceasta era o g(icitoare al carei raspuns tre uia sa il aflu singur, fara sa stau sa ma gandesc.

Ceea ce$mi pre#entase drept o pro lema de re#ol"at era, desigur, o g(icitoare. )$a"eam idee cum sa incep sau ce era in mintea lui. &e mai multe ori am cerut sa mi se indice o c(eie sau, macar, o alu#ie cum tre uia sa procede# ca sa gasesc locul in care sa ma simt fericit si puternic. Am insistat si am argumentat ca n$a"eam idee de ce "oia el sa spuna, pentru ca nici nu concepeam pro lema. El imi sugera sa ma plim prin "eranda pana ce gaseam acel loc. +$am ridicat si am inceput sa masor dusumeaua in lung si$n lat. +$am simtit carag(ios si m$am ase#at in fata lui. 6$a ener"at foarte tare si m$a acu#at ca nu l$am ascultat, spunand ca, poate, nu "oiam sa in"at. &upa o "reme s$a calmat si mi$a e'plicat ca nu orice loc era un sa stau pe el sau sa ma aflu pe el si ca in toata "eranda era un singur loc unde m$as fi simtit cel mai ine. 6arcina mea era sa$l deose esc de toate celelalte locuri. .deea era ca tre uia sa 3simt4 toate locurile care$mi erau accesi ile, pana puteam sa decid, fara nici o indoiala, care era cel potri"it. Eu am argumentat ca, desi "eranda nu era prea mare 2"reo A m pe B m5 numarul de 3locuri4 posi ile era imens si ca mi$ar tre ui foarte mult timp sa le "erific pe toate si ca, deoarece el nu specificase marimea locului, posi ilitatile puteau fi infinite. Argumentele mele fura inutile. 6e ridica si ma a"erti#a, pe un ton foarte aspru, ca s$ar putea sa$mi tre uiasca #ile intregi ca sa$l descopar, dar ca, daca nu re#ol"am pro lema asta, ar fi mai ine sa plec, fiindca el nu mai a"ea ce sa$mi spuna. tinu sa$mi aminteasca ca el stia unde era acel loc al meu si ca, deci, nu a"ea rost sa$l mint* spuse ca era singura cale in care imi putea accepta dorinta de a in"ata despre +escalito ca pe un moti" "alid. Adauga ca nimic pe lumea asta nu ni se face cadou si ca orice in"atatura tre uie do andita pe o cale dificila. 8coli casa si merse spre desis ca sa urine#e. .ntra direct in casa prin spate. +$am gandit ca sarcina de a gasi locul indicat al fericirii era doar un moti" pentru a ma indeparta, totusi m$am ridicat si am inceput sa ma plim incoace si incolo. Cerul era fara nori. Puteam "edea totul din "eranda si din apropierea ei. Pro a il ca ma miscasem "reme de o ora sau c(iar mai mult, dar nu se intampla nimic care sa$mi de#"aluie locul cu pricina. +$am plictisit sa tot um lu si m$am ase#at* dupa cate"a minute m$am ase#at in alt loc, apoi in altul, pana ce am parcurs intreaga podea intr$un mod semisistematic. +$am straduit 3sa simt4 diferenta dintre locuri, dar imi lipseau criteriile diferentierii. &esi a"eam impresia ca$mi pierd "remea, totusi am continuat. +$am gandit ca "enisem de departe ca sa ma intalnesc cu don Juan si, la urma urmei, n$a"eam altce"a de facut. +$am lungit pe spate si mi$am pus mainile su cap. Pe urma m$am intors si m$am ase#at pe urta o "reme. Am repetat aceasta miscare de rotatie pe toata podeaua. Pentru prima oara am a"ut impresia ca descoperisem un "ag criteriu. +i$am simtit trupul mai cald cand m$am ase#at pe spate. +$am rostogolit din nou, de data aceasta in directia opusa, si iar am parcurs intreaga podea, ase#andu$ma cu fata in %os in toate locurile unde statusem cu fata in sus cand parcursesem "eranda prima oara. Am a"ut aceleasi sen#atii de cald si rece, in functie de po#itia pe care o a"eam, dar nu simteam nici o diferenta intre locuri. Apoi imi "eni o idee care mi se paru stralucitaD locul lui don Juan> +$am ase#at acolo, m$am lungit intai cu fata in %os, apoi pe spate, dar locul era la fel ca toate celelalte. +$am ridicat. +a saturasem> <oiam sa$i spun la re"edere lui don Juan, dar ma %enam sa$l tre#esc. +$am uitat la ceas. Era doua dimineata> +a tot rasucisem timp de sase ore.

in clipa aceea, don Juan a iesit afara si a ocolit casa indreptandu$se spre desis. 6e intoarse si se ase#a in fata usii. Eram descura%at si as fi "rut sa$i spun ce"a neplacut si sa plec. &ar mi$am dat seama ca nu era "ina lui* ca eu eram cel care (otarase sa suporte toate prostiile alea. .$am spus ca ratasem alegerea Jocului* ma tot rostogolisem ca un idiot pe podeaua lui toata noaptea si inca nu reuseam sa de#leg misterul. .# ucni in ras si mi$a spus ca nu se mira, caci nu procedasem corect. )u$mi folosisem oc(ii. Acest lucru era ade"arat, dar eu eram foarte sigur ca el spusese ca tre uia sa simt diferenta. .$am spus acest lucru, dar el a ripostat #icandu$mi ca omul poate sa simta cu oc(ii, atunci cand nu se uita direct la lucruri. in ceea ce ma pri"este, a spus el, eu nu am alt mi%loc de a re#ol"a pro lema decat folosindu$ma de tot ce amD oc(ii mei. &on Juan intra in casa. Eram con"ins ca ma urmarise. +$am gandit ca altfel n$ar fi a"ut cum sa stie ca nu ma folosisem de oc(i. Am inceput iar sa ma rostogolesc, fiindca aceasta era metoda cea mai conforta ila. &e data aceasta, totusi, mi$am spri%init ar ia in maini si m$am uitat atent la fiecare detaliu. &upa o "reme, intunericul din %urul meu s$a sc(im at. Cand mi$am atintit pri"irea pe punctul care se afla c(iar in fata mea, intreaga #ona periferica a campului meu "i#ual de"eni "iu colorata, intr$o nuanta omogena gal en$"er#uie. Efectul fu uimitor. +i$am tinut pri"irile atintite asupra punctului din fata mea si am inceput sa ma tarasc intr$o parte pe urta, stand pe un picior. &eodata, intr$un anume punct aflat in mi%locul podelei, am de"enit constient de o alta sc(im are de nuanta. 6pre dreapta mea, tot la periferia campului meu "i#ual, gal enul$"er#ui se prefacu intr$o nuanta de purpuriu intens. +i$am concentrat atentia asupra ei. Purpuriul a palit pana la o culoare sla a, totusi stralucitoare, care nu s$a pierdut atata timp cat am stat cu oc(ii pe ea. +i$am pus %ac(eta acolo, pentru a marca locul si atunci l$am strigat pe don Juan. El a iesit in "eranda. Eram profund tul urat* "a#usem, intr$ade"ar, sc(im area de nuante. El nu paru impresionat, dar imi spuse sa ma ase# in acel loc si sa$i spun cum ma simteam. +$am ase#at, apoi m$am intins pe spate. E. a ramas in picioare langa mine si m$a intre at de mai multe ori cum ma simteam* dar n$am simtit nimic deose it. 7imp de "reo cincispre#ece minute am incercat sa simt sau sa "ad o diferenta, in timp ce don Juan statea langa mine ra dator. +$am simtit de#gustat. 6imteam un gust metalic in gura. ?rusc, a inceput sa ma doara capul. 6imteam ca mi se face greata. 1andul la eforturile mele prostesti ma irita pana la furie. +$am ridicat. Pro a il ca don Juan a o ser"at profunda mea frustrare. )$a ras, dar mi$a spus foarte serios ca tre uia sa fiu infle'i il cu mine insumi, daca tineam sa in"at. A"eam de ales doar intre doua lucruri, a spus elD sau sa plec acasa, si in ca#ul acesta nu "oi in"ata niciodata, sau sa de#leg misterul. &on Juan intra iar in casa. <oiam sa plec imediat, dar ma simteam prea o osit ca sa mai conduc* in plus, faptul ca reusisem se deose esc nuantele ma uimise atat de tare, incat eram con"ins ca acesta era un anume criteriu si poate ca mai puteam descoperi si alte sc(im ari. 8ricum, era prea tar#iu ca sa plec. Asa ca m$am ase#at, mi$am intins picioarele si am luat$o de la capat. &e data aceasta m$am miscat repede din loc in loc, trecand pe langa locul lui don Juan, pana la capatul podelei, pe urma m$am intors ca sa parcurg si cealalta %umatate.

Cand am a%uns la mi%loc, mi$am dat seama ca se petrecea alta sc(im are a culorilor, tot la marginea campului meu "i#ual. Culoarea gal en$"er#uie, uniforma, pe care o "edeam in tot locul, s$a prefacut, intr$un punct din dreapta mea, intr$un gri$"er#ui intens. Ramase asa o clipa, apoi se metamorfo#a deodata in alta nuanta clara, diferita de cea pe care o o ser"asem mai de"reme. +i$am scos un pantof, am marcat locul si am continuat sa ma rostogolesc pana am parcurs podeaua in toate directiile posi ile, dar nu s$a mai produs nici$o alta sc(im are de culoare. +$am intors la locul marcat cu pantoful meu si l$am e'aminat. Era la "reo doi metri de locul marcat cu %ac(eta mea, spre sud$est. in apropiere se afla o piatra mare. +$am ase#at mai mult timp acolo, incercand sa gasesc o re#ol"are, uitandu$ma la toate detaliile, dar n$am o ser"at nimic deose it. +$am (otarat sa incerc si celalalt loc. +$am intors repede pe genunc(i si eram pe punctul de a ma ase#a pe %ac(eta mea cand am simtit o teama neo isnuita. Era mai degra a o sen#atie fi#ica parca ma lo"ea ce"a in stomac. Am sarit si, intr$o clipa, am facut un pas in spate. Parul de pe gat mi se # arli. Picioarele mi se incordasera usor, corpul imi era aplecat inainte si ratele mi se intindeau in fata rigide, cu degetele inclestate ca niste g(eare. +i$am dat seama de po#itia mea ciudata si teama mea s$a intensificat. Am sarit inapoi fara sa "reau si m$am ase#at pe piatra de langa pantoful meu. &e pe piatra, am alunecat pe podea. Am incercat sa$mi dau seama ce s$a intamplat de m$am speriat atat de tare. +i$am #is ca tre uia sa fie efectul o oselii pe care o simteam. 6e facuse #iua. +$am simtit carag(ios si %enat. 7otusi, n$a"eam cum sa e'plic ce ma speriase, nici cum sa$mi dau seama ce astepta de la mine don Juan. +$am (otarat sa mai fac o ultima incercare. +$am ridicat si m$am apropiat incet de locul marcat de %ac(eta mea si din nou am simtit aceeasi teama. &e data aceasta am facut un mare efort ca sa ma controle#. +$am ase#at %os, pe urma m$am aplecat ca sa ma poste# cu fata in %os, dar n$am putut sa stau, in ciuda "ointei mele. +i$am pus mainile pe podea c(iar in fata mea. Respiratia mi se accelera* stomacul imi era facut g(em. A"eam o sen#atie clara de panica si m$am straduit din toate puterile sa nu o iau la fuga. +$am gandit ca, poate, don Juan ma o ser"a. incet, m$am tarat spre celalalt loc si m$am spri%init cu spatele de piatra. <oiam sa ma odi(nesc cat"a timp ca sa$mi fac ordine in ganduri, dar am adormit. /$am au#it pe don Juan "or ind si ra#and deasupra capului meu. +$am tre#it. Ai gasit locul, mi$a spus el. /a inceput nu am inteles, dar el m$a asigurat ca locul unde adormisem era coltisorul cu pricina. +$a intre at din nou cum ma simteam atunci cand stateam acolo. .$am spus ca nu simteam nici o diferenta. El mi$a cerut sa$mi compar sen#atiile din acel moment cu ceea ce simtisem cand statusem in celalalt loc. Pentru prima oara mi$am dat seama ca nu puteam sa$mi e'plic teama pe care am simtit$o cu o noapte in urma. &on Juan m$a rugat, intr$un mod pro"ocator, sa stau pe celalalt loc. &intr$un moti" ine'plica il m$am temut de celalalt loc si nu m$am ase#at acolo. +i$a spus ca numai un prost n$ar fi reusit sa "ada diferenta. /$am intre at daca fiecare din cele doua locuri a"ea un anumit nume. +i$a spus ca cel un se numea sitio si cel rau era dusmanul* a adaugat ca acele doua locuri erau c(eia unei stari a omului, mai cu seama a celui care era in cautarea cunoasterii. 6implul act al sederii pe locul cu"enit crea o putere superioara* pe de alta parte, dusmanul sla ea omul si putea c(iar sa$i pro"oace moartea. 6punea ca ma reincarcasem cu energia pe care o risipisem cu o noapte in urma atunci cand atipisem

pe locul meu. imi mai spuse ca acele culori pe care le$am "a#ut a"eau acelasi efect general de a da energie sau de a o reduce. /$am intre at daca mai e'istau si alte locuri pentru mine, asemeni celor doua pe care le gasisem si cum sa fac ca sa le descopar. El mi$a raspuns ca multe locuri din lume sunt compara ile cu acestea doua si ca modul cel mai indicat de a le gasi era sa detecte# culorile lor. )u stiam sigur daca re#ol"asem pro lema si, de fapt, nici nu eram con"ins ca e'istase "reo pro lema* nu puteam sa ma impiedic sa simt ca intreaga e'perienta era fortata si ar itrara. Eram con"ins ca don Juan ma urmarise toata noaptea, ca pe urma sa$mi faca pe plac spunandu$mi ca acolo unde atipisem se afla locul pe care$l cautasem. 7otusi, eu nu reuseam sa gasesc un moti" logic pentru un astfel de act si atunci cand el mi$a cerut sa stau pe celalalt loc n$am reusit sa fac acest lucru. E'ista o ruptura ciudata intre e'perienta pragmatica de teama de 3celalalt loc4 si anali#a rationala a intregului e"eniment. &on Juan, pe de alta parte, era foarte sigur ca reusisem si, incantat de succesul meu, m$a anuntat ca ma "a pune la curent cu tot ceea ce stie despre eyote& +$ai rugat sa te in"at despre +escalito, mi$a spus el. Am "rut sa ma con"ing daca ai destula tarie de caracter ca sa$i faci fata. +escalito nu este ce"a de luat in ras. 7re uie sa$ti tii resursele su control. Acum imi dau seama ca dorinta ta este suficienta, este un moti" intemeiat ca sa iti ofer in"ataturile necesare. C(iar ai de gand sa ma in"eti despre eyote' Prefer sa$l numesc +escalito. Fa si tu la fel> Cand "rei sa incepi= )u$i c(iar atat de simplu. +ai intai, tre uie sa fii pregatit. Cred ca sunt. )u glumesc. 7re uie sa astepti pana nu mai ai nici o indoiala, si pe urma ai sa$l intalnesti. 7re uie sa ma pregatesc= )u. 7re uie doar sa astepti. 6$ar putea sa renunti la aceasta idee dupa un timp. 8 osesti repede. )oaptea trecuta erai gata sa pleci, de indata ce trea a a de"enit mai grea. +escalito cere o intentie foarte serioasa. 2 )uni, 3 august /01/ Am a%uns in casa lui don Juan din Ari#ona pe la sapte seara, "ineri. Alti cinci indieni stateau langa el pe "eranda casei. /$am salutat, m$am ase#at si am asteptat ca ei sa$mi spuna ce"a. &upa o tacere, mai mult de forma, unul din ar ati s$a ridicat, s$a indreptat spre mine si mi$a spusD 4uenas noches& +$am ridicat si eu si i$am raspunsD 4uenas noches& Apoi, toti ceilalti ar ati s$au ridicat, s$au indreptat spre mine si toti am murmurat buenas noches si ne$am strans mana, fie atingand usor degetele celuilalt, fie luandu$i mana o clipa, dupa care i$am dat drumul destul de rusc.

)e$am ase#at din nou cu totii. Ei pareau destul de timi#i, nu$si gaseau cu"intele, desi "or eau cu totii spaniola. 7re uie sa fi fost cam sapte si %umatate cand, deodata, s$au ridicat si s$au indreptat spre partea din spate a casei. &e mult timp, nimeni nu mai scosese o "or a. &on Juan mi$a facut semn sa$i urme# si ne$am urcat cu totii intr$o camioneta care era de%a parcata acolo. Eu m$am ase#at in spate cu don Juan si cu doi ar ati mai tineri. )u erau nici perne, nici anci si podeaua de metal era tare si incomoda, mai ales in momentul in care am parasit soseaua si am intrat pe un drum de tara. &on Juan mi$a soptit ca ne duceam la casa unuia din prietenii lui care a"ea sapte +escalito pentru mine. /$am intre atD &umneata nu ai asa ce"a, don Juan= Am, dar nu ti le pot oferi. stii, altcine"a tre uie sa faca asta. Poti sa$mi spui de ce= Poate ca +escalito nu te place, 3el4 nu te agreea#a si, atunci, n$ai sa$l poti cunoaste cu afectiune, asa cum tre uie* iar prietenia noastra se "a termina. &e ce sa nu ma placa= )u i$am facut nimic. )u tre uie neaparat sa$i faci ce"a ca sa te placa sau sa nu te placa. 8ri te accepta, ori te respinge. &ar, daca nu ma accepta, nu$i nimic de facut ca sa$l determin sa ma placaE= Ceilalti doi ar ati pareau sa$mi fi au#it intre area si i# ucnira in ras. )u> )u cred ca se poate face ce"a, spuse don Juan. 6e intoarse pe %umatate cu spatele la mine si n$am mai putut sa$i "or esc. Cred ca condusesem cel putin o ora, cand ne$am oprit in fata unei casute. Aproape ca se intunecase si, dupa ce soferul a stins farurile, am o ser"at doar "ag contururile cladirii. 8 femeie tanara, o me'icana, %udecand dupa infle'iunile "ocii ei, tipa la un caine ca sa nu mai latre. Am co orat din camioneta si am intrat in casa. ?ar atii au salutat$o incet cand au trecut pe langa ea. Ea le$a raspuns si a continuat sa strige la caine. Camera era mare si ticsita cu felurite o iecte. 8 lumina sla a ce "enea de la un ec electric foarte mic facea ca atmosfera sa para destul de mo(orata. 6e "edeau cate"a scaune cu picioare rupte si tapiseria stricata, ase#ate langa perete. 7rei ar ati se ase#ara pe o canapea, care era mo ila cea mai mare din incapere. Era foarte "ec(e si darapanata, incat se pra usise pana la podea* in lumina sla a, parea rosie si murdara. )oi, ceilalti, stateam pe scaune. Ramaseram tacuti destul de mult timp. !n ar at se ridica rusc si se duse in alta camera. Parea de "reo cinci#eci si ce"a de ani, era oac(es, inalt si "oinic. &upa o clipa, se intoarse cu o carafa de cafea. .$a ridicat capacul si$mi intinse mie carafa* inauntru se aflau sapte o iecte cu aspect ciudat. <ariau in pri"inta marimii si consistentei. !nele dintre ele erau aproape rotunde, altele erau alungite. Cand le pipaiai, pareau un fel de mie# de nuca sau niste suprafete de dop. Culoarea lor era maronie asemenea co%ilor de nuca tari si uscate. /e$am luat in mana si le$am pipait suprafetele o "reme destul de indelungata. asta tre uie mestecat (esto se masca*, mi$a soptit don Juan. A ia atunci cand incepu sa "or easca, mi$am dat seama ca statea langa mine. .$am pri"it pe ceilalti ar ati, dar nici unul nu se uita la mine* "or eau cu "oci foarte sca#ute. Era un moment de acuta indeci#ie si de teama. +$am simtit aproape incapa il sa ma controle#.

7re uie sa ma duc la aie, i$am spus eu. 8 sa ies afara si o sa fac o plim are. +i$a intins carafa de cafea si eu am pus inauntru maciuliile de eyote& 7ocmai "oiam sa parasesc camera cand ar atul care imi daduse carafa se ridica, se apropie de mine si$mi spuse ca era o oala de noapte in cealalta camera. 8ala de noapte se afla c(iar in spatele usii. /anga ea, lipit c(iar de aceasta, se "edea un pat mare ce ocupa mai mult de %umatate din incapere. Acolo dormea femeia. Am ramas nemiscat langa usa un timp, apoi m$am intors in camera unde se aflau ceilalti ar ati. 6tapanul casei mi se adresa in engle#aD &on Juan spune ca esti din America de 6ud. Pe acolo e'ista mescalina= Eu i$am raspuns ca nici macar n$am au#it de asa ce"a. Parea sa$i interese#e America de 6ud si, pentru o "reme, am "or it despre indieni. Apoi, unul dintre ar ati m$a intre at de ce doream sa mananc eyote& .$am raspuns ca doream sa stiu ce gust are. 7oti au ras timid. &on Juan m$a indemnat pe un ton landD +esteca, mesteca> (Masca, masca&* A"eam mainile umede si mi se stransese stomacul. Carafa cu maciuliile de eyote era pe podea, langa scaun. +$am aplecat deasupra ei, am luat una la intamplare si am agat$o in gura. A"ea un gust statut. Am muscat$o in doua si am inceput sa mestec o ucata. Am simtit o amareala puternica, patrun#atoare* intr$o clipa, toata gura imi amortise. 1ustul amar se inteti pe masura ce mestecam si un "al incredi il de sali"a imi umplu gura. 1ingiile si interiorul gurii mele ma faceau sa ma simt de parca as fi mancat carne sau peste uscat si sarat, ceea ce parea sa te forte#e sa mesteci inainte. &upa o "reme, am mestecat si cealalta ucata si gura imi amortise atat de tare, ca nici nu mai simteam amareala. +aciulia de eyote era ca un g(em de fasii, ca partea fi roasa a unei portocale sau ca trestia de #a(ar, si nu stiam daca s$o ing(it sau s$o scuip. in acel moment, stapanul casei se ridica si$i pofti pe toti sa iasa afara, in "eranda. Am iesit si ne$am ase#at, afara se innoptase de$a inelea. Era destul de conforta il si ga#da ne aduse o sticla de te-uila. ?ar atii erau insirati cu spatele la #id. Eu ma aflam la e'trema dreapta a sirului. &on Juan, care statea langa mine, imi puse carafa cu maciuliile de eyote intre picioare. Pe urma imi intinse sticla care inainte trecu pe la toti si imi spuse sa eau putina te-uila ca sa$mi treaca amareala. Am scuipat fasiile primei maciulii si am luat o gura de autura. El mi$a spus sa n$o ing(it, doar sa$mi clatesc gura cu ea ca sa opresc sali"atia. )u m$a a%utat mult in pri"inta sali"ei, dar cu siguranta mi$a facut ine si am scapat putin de amareala. &on Juan mi$a dat o ucata de caisa uscata 2sau, poate, era o smoc(ina uscata, nu puteam "edea in intuneric, nici n$o puteam simti5 si mi$a spus s$o mestec ine si incet, fara sa ma gra esc. +i$a fost greu s$o ing(it* mi se parea ca nu "a aluneca pe gat. &upa o scurta pau#a, sticla fu trecuta iar de la unul la altul. &on Juan imi dadu o ucata de carne uscata, crocanta. .$am spus ca n$a"eam c(ef sa mananc. Asta nu e mancare. 6c(ema s$a repetat de sase ori. imi amintesc ca mestecasem sase maciulii de eyote cand con"ersatia de"eni foarte animata* desi nu puteam sa ma lamuresc in ce lim a se "or ea, su iectul con"ersatiei, la care toata lumea participa, era foarte interesant si am incercat sa ascult atent ca sa pot sa iau si eu parte. &ar cand am

incercat sa "or esc, mi$am dat seama ca nu puteam* cu"intele mi se in"almaseau in minte. 6tateam cu spatele re#emat de #id si ascultam ce spuneau ceilalti ar ati. <or eau in italiana si repetau la nesfarsit o fra#a despre cat de tampiti sunt rec(inii. +i se parea un su iect coerent si logic. ii spusesem lui don Juan mai de"reme ca raul Colorado din Ari#ona era numit de primii spanioli, care au "enit in acele locuri, el rio de los ti$ones 2raul lemnului car oni#at5 si ca cine"a citise sau pronuntase gresit ti$ones si raul fusese numit el rio de los tiburones 2raul rec(inilor5. Eram sigur ca ei discutau despre aceasta po"este, cu toate ca nu$mi trecuse prin minte ca nici unul dintre ei nu a"ea cum sa "or easca in italiana. 6imteam ca imi "ine sa "omit, dar nu$mi amintesc daca am facut acest lucru. Am intre at daca poate cine"a sa$mi aduca niste apa. +uream de sete> &on Juan mi$a adus o tigaie mare. A ase#at$o pe pamant, langa perete. A mai adus si o cescuta. A luat cu ea apa din tigaie si mi$a dat, spunandu$mi ca nu tre uia s$o eau, ci doar sa$mi clatesc gura cu ea. Apa parea ciudat de lucioasa si sclipitoare, ca o "opsea groasa. Am "rut sa$l intre pe don Juan ce$i cu ea si m$am c(inuit sa$mi e'prim gandurile in engle#a, dar apoi mi$am dat seama ca el nu "or ea engle#a. Am trecut printr$un moment de mare confu#ie si am inteles ca, desi a"eam un gand clar in minte, nu puteam sa il rostesc. <oiam sa spun ce"a despre calitatea ciudata a apei, dar ceea ce urma nu se putea numi "or ire* era sentimentul gandurilor mele nerostite care "enea din gura mea intr$un soi de forma lic(ida. Era o sen#atie ciudata de "oma, minus contractiile diafragmei. Era o curgere placuta de cu"inte lic(ide. Am aut. si sen#atia ca "omam disparu. intre timp, toate sunetele se stinsesera si am descoperit ca$mi era greu sa$mi focali#e# pri"irea. +$am uitat dupa don Juan si in timp ce$mi intorceam capul am o ser"at ca mi se ingustase campul "i#ual pe o ra#a circulara in fata oc(ilor mei. Aceasta sen#atie nu ma speria si nu era neplacuta* din contra, era o noutate. Puteam, literalmente sa matur pamantul cu pri"irea, fi'andu$ma pe un anume loc si apoi miscandu$mi oc(ii incet in orice directie. Cand iesisem prima oara pe "eranda o ser"asem ca era intuneric$ e#na, in afara luminilor indepartate ale orasului. 7otusi, in cadrul #onei circulare a campului meu "i#ual, totul era clar. Am uitat de gri%a mea in legatura cu don Juan si ceilalti ar ati si m$am dedicat total e'plorarii pamantului cu "i#iunea mea. Am "a#ut cantul dintre podeaua "erandei si #id. +i$am intors capul incet spre dreapta, urmarind #idul si l$am "a#ut pe don Juan stand re#emat de el. +$am indreptat spre stanga ca sa$mi atintesc pri"irile spre apa. Am dat de fundul tigaii* mi$am ridicat usor capul si am "a#ut apropiindu$se un caine negru, de marime mi%locie. /$am #arit cum se apropie de apa. Cainele a inceput sa ea. Am ridicat mana ca sa$l indeparte# de apa mea* m$am uitat fi' la caine ca sa fac acea miscare si, deodata, am "a#ut cum de"ine transparent. Apa era un lic(id stralucitor, "ascos. Am "a#ut$o alunecand pe gatul cainelui si patrun#andu$i in trup. Am "a#ut$o curgand prin tot corpul sau, apoi tasnind prin fiecare fir de par. Am "a#ut fluidul iri#at mergand pe toata lungimea fiecarui fir de par, pe urma proiectandu$se dincolo de peri ca sa forme#e o coama lunga, al a si matasoasa. in acel moment, am simtit niste con"ulsii puternice si in cate"a clipe s$a format in %urul meu un tunel, foarte scund si ingust, tare si ciudat de rece. /a atingere il simteai ca pe un #id de staniol solid. Am descoperit ca stateam pe podeaua tunelului. Am incercat

sa ma ridic, dar m$am lo"it cu capul de ta"anul de metal si tunelul s$a ingustat pana a inceput sa ma sufoce, imi amintesc ca a tre uit sa ma tarasc spre un fel de punct circular unde se sfarsea tunelul* cand, in cele din urma, am sosit, daca, intr$ade"ar, am sosit, uitasem totul despre caine, despre don Juan si despre mine insumi. Eram e'tenuat. Fainele imi erau patrunse de un lic(id rece si lipicios. +$am intors cu fata in sus si$n %os incercand sa$mi gasesc o po#itie in care sa ma odi(nesc si in care inima sa nu$mi ata atat de tare. &upa una din aceste miscari am "a#ut din nou cainele. 7oate amintirile m$au napadit din nou si, deodata, totul de"eni limpede in mintea mea. +$am rasucit ca sa$l gasesc pe don Juan, dar nu puteam sa deslusesc nimic si pe nimeni. 7ot ce eram in stare sa "ad era cainele de"enind din nou transparent* o lumina intensa iradia din trupul lui. Am "a#ut din nou apa patrun#and prin el, iluminandu$l ca un foc in aer li er. +$am dus la apa, mi$am cufundat fata in tigaie, si am aut impreuna cu el. +ainile imi erau in fata, pe pamant, si, in timp ce eam, am "a#ut fluidul curgandu$mi prin "ene, iradiind nuante de rosu, gal en si "erde. Am aut si am tot aut. Am aut pana am luat foc cu totulD ma aprinsesem din cap pana in picioare. Am aut pana ce fluidul mi$a iesit din trup prin fiecare por si s$a proiectat ca niste fi re de matase* si mi$a crescut si mie o coama lunga, lucioasa, iri#ata. +$am uitat la caine si coama lui* era ca a mea. 8 fericire suprema mi$a in"adat tot trupul si am alergat impreuna catre un fel de caldura gal ena care "enea dintr$un loc greu de preci#at. si acolo ne$am %ucat. )e$am %ucat si ne$am (ar%onit pana cand eu am a%uns sa$i cunosc dorintele si el pe ale mele. Pe rand, ne manipulam unul pe celalalt ca intr$un spectacol de marioneteD il puteam face sa$si miste picioarele daca imi rasuceam degetele de la picioare si, de fiecare data, cand el dadea din cap, eu simteam un impuls ire#isti il sa sar. &ar gestul sau cel mai po#nas era sa ma faca sa ma scarpin in cap cu piciorul, in timp ce stateam %os* el facea acest lucru miscandu$si urec(ile dintr$o parte in cealalta. Acest lucru era, pentru mine, ire#isti il de amu#ant. 3Cat de gratios si de amu#ant* cata pricepere4, gandeam eu. Euforia care ma cuprinsese era de nedescris. Am ras pana n$am mai putut. 6imteam ca nu mai eram in stare sa$mi desc(id oc(ii* pri"eam printr$un re#er"or de apa. Era o situatie care dura de prea mult timp si simteam acut o sen#atie tare dureroasa, patrunsa de nelinistea de a nu fi capa il sa ma tre#esc, desi eram trea#. Apoi, treptat, lumea de"eni limpede si deslusita. Campul meu "i#ual fu din nou foarte centrat si amplu si, o data cu aceasta, am putut indeplini constient un act o isnuit, si anume sa ma rasucesc si sa pri"esc acel lucru e'traordinar. in acel moment m$am confruntat cu cea mai dificila tran#itie. 7recerea de la starea mea normala a"usese loc aproape fara ca eu sa reali#e# acest lucru. Eram constient. imi dadeam seama ca gandurile si sentimentele mele erau un corolar al acelei constiente si trecerea fusese lina si clara. &ar aceasta a doua sc(im are, tre#irea la o constiinta lucida, so ra, era, intr$ade"ar, socanta. !itasem ca eram om> 7ristetea generata de o astfel de situatie ireconcilia ila fu atat de coplesitoare, incat am i# ucnit in plans. 5ambata, 2 august /01/ +ai tar#iu, in acea dimineata, dupa micul de%un, stapanul casei, don Juan si cu mine ne$am intors cu camioneta acasa la don Juan. &esi eram frant de o oseala, n$am reusit sa adorm in camioneta. &oar dupa ce ar atul a plecat, am adormit pe "eranda casei lui don Juan. Cand m$am tre#it era de%a intuneric* don Juan ma acoperise cu o patura. /$am

cautat, dar nu era in casa. A aparut mai tar#iu cu o oala de fasole pra%ita si un teanc de tortillas& +i$era o foame de lup. &upa ce am terminat de mancat si ne odi(neam, don Juan mi$a cerut sa$i po"estesc tot ce mi se intamplase in noaptea trecuta. .$am relatat e'perienta mea pana in cele mai mici detalii si pe cat se poate de e'act. Cand am terminat, el a dat din cap si mi$a spusD Cred ca este ine. Este greu pentru mine acum sa iti e'plic cum si de ce. &ar cred ca totul s$a desfasurat asa cum tre uie pentru tine. <e#i, uneori el este %ucaus, ca un copil* alteori este teri il, infricosator* ori face strengarii, ori este nespus de serios. Este imposi il sa stii dinainte cum se "a purta cu o alta persoana. 7otusi, cand a%ungi sa il cunosti ine, uneori stii. in noaptea asta te$ai %ucat cu el. Esti singura persoana pe care o cunosc care a a"ut o astfel de intalnire. in ce fel e'perienta mea este diferita de cea a altora= 7u nu esti indian* deci imi este greu sa$mi dau seama cum stau lucrurile. 7otusi, el ori accepta oamenii, ori ii respinge, fie ca sunt indieni, fie ca nu. Asta stiu sigur. Am "a#ut multe ca#uri. stiu, de asemenea, ca el e g(idus, face lumea sa rada, dar nu l$am "a#ut niciodata %ucandu$se cu cine"a. Poti sa$mi spui acum, don Juan, cum poate eyote sa prote%e#e... )u m$a lasat sa imi sfarsesc fra#a si m$a apasat tare pe umarD 6a nu$i mai spui in felul asta. inca nu$l cunosti destul de ine ca sa stii cine este. Cum prote%ea#a +escalito oamenii= ii sfatuieste. Raspunde la orice intre ari pe care i le pui. &eci +escalito este real= <reau sa spun, este ce"a sau cine"a pe care$l poti "edea= &on Juan paru derutat de intre area mea. 6e uita la mine, dar parea ca pri"este in gol. Ce "reau sa spun este ca +escalito... Am au#it ce$ai spus. )u l$ai "a#ut noaptea trecuta= Am "rut sa ii spun ca n$am "a#ut decat un caine, dar am o ser"at pri"irea lui tul urata. &eci cre#i ca fiinta pe care am "a#ut$o noaptea trecuta era el= 6e uita la mine cu dispret. C(icoti, clatina din cap, de parca nu$i "enea sa creada, si adauga foarte raspicatD A oco crees que era tu&&& mam67 2)u$mi spune ca tu cre#i ca era... mama ta>5 A facut o pau#a inainte de a pronunta cu"antul 3mama4, fiindca, de fapt, ceea ce "rusese sa spuna era tu chingada madre, un idiom folosit ca o alu#ie lipsita de respect la mama celeilalte persoane. Cu"antul 3mama4 era atat de nepotri"it, incat am ras amandoi mult timp. Apoi mi$am dat seama ca adormise inainte de a$mi fi raspuns la intre are. !uminica, 1 august /01/ /$am dus pe don Juan cu masina la casa de unde luasem eyote& Pe drum mi$a spus ca numele ar atului care 3imi facuse cunostinta cu +escalito4 era Jo(n. Cand am a%uns la acea casa, l$am gasit pe Jo(n stand in "eranda cu alti doi oameni. 7oti erau foarte "eseli. Radeau si "or eau foarte rela'ati. 7oti trei "or eau engle#a la perfectie. .$am spus lui Jo(n ca am "enit sa$i multumesc pentru ca ma a%utase.

&oream sa le aflu parerea despre comportamentul meu din timpul e'perientei (alucinogene si le$am spus ca incercasem sa ma gandesc la ce facusem in acea noapte si ca nu$mi amintisem. Au ras, dar nu pareau ca "or sa "or easca despre acest lucru. Pareau ca "or sa se retraga, din cau#a pre#entei lui don Juan. 6e uitara cu totii la el, de parca asteptau un gest afirmati" din partea lui ca sa continue. &on Juan pro a il ca le$a facut un semn, desi eu nu am o ser"at nimic, caci, deodata, Jo(n a inceput sa$mi spuna ce facusem in noaptea aceea. El imi spuse ca stia ca fusesem 3luat4 cand m$a au#it "omitand. &upa parerea lui, "omitasem de "reo trei#eci de ori. &on Juan l$a corectat, spunand ca mi s$a intamplat doar de #ece ori. Jo(n a continuatD Pe urma ne$am apropiat toti de tine. Erai teapan si scuturat de con"ulsii. +ulta "reme, in timp ce stateai intins pe spate, iti miscai gura de parc$ai fi "or it. Pe urma ai inceput sa te dai cu capul de podea si don Juan ti$a pus o palarie "ec(e pe cap si te$ai potolit. Ai tremurat si ai scancit ore intregi, #acand intins pe podea. Cred ca atunci toata lumea a adormit* dar eu te$am au#it pufaind si gemand in somn. Apoi cand te$am au#it tipand, m$am tre#it. 7e$am "a#ut cum sareai si tipai. Ai facut un salt spre apa, ai rasturnat tigaia si ai inceput sa inoti in altoaca. &on Juan ti$a mai adus niste apa. Ai stat linistit in fata tigaii. Apoi, ai inceput sa sari si te$ai de# racat de toate (ainele. 6tateai in genunc(i in fata apei si sor eai cu ing(itituri mari. Pe urma ai ramas pe loc, cu pri"irile atintite in gol. Credeam ca o sa ramai acolo pentru totdeauna. Aproape toata lumea adormise, inclusi" don Juan, cand, deodata, ai mai sarit o data, urland, si te$ai luat dupa caine. Cainele s$a speriat si a urlat si el* a alergat in spatele casei. Pe urma, toata lumea s$a tre#it. )e$am ridicat cu totii. 7e$ai intors de la locul tau, urmarind cainele in continuare. Cainele alerga in fata ta, latrand si urland. Cred ca te$ai in"artit in %urul casei de doua#eci de ori, alergand in cerc si latrand ca un caine. +a temeam ca lumea "a incepe sa$si puna intre ari. )u a"em "ecini pe aproape, dar urlai atat de tare, ca se putea au#i pe o distanta de cati"a Gilometri. !n ar at mai tanar adaugaD Ai a%uns cainele din urma si l$ai adus in rate pana in "eranda. Jo(n a continuatD Pe urma ai inceput sa te %oci cu cainele. 7e$ai luptat cu el, si "$ati muscat unul pe celalalt si "$ati (ar%onit. Asta mi s$a parut carag(ios. &e o icei, cainele meu nu se %oaca. &ar, de data asta, tu si cainele meu "a ta"aleati impreuna. Pe urma te$ai repe#it la apa si cainele a aut impreuna cu tine, a spus tanarul. 7e$ai repe#it la apa cu cainele de "reo cinci, sase ori. Cat a durat asta= l$am intre at eu. 8re intregi, mi$a raspuns Jo(n. &upa o "reme "$am pierdut din oc(i. Cred ca fugiserati in spatele casei. <a au#eam doar latrand si maraind. <ocea ta semana atat de ine cu cea a unui caine, incat nu "a puteam deose i. Poate ca se au#ea doar cainele, am spus eu. ?ar atii au ras si Jo(n a adaugatD /atrai si tu acolo, aiete> Pe urma ce s$a mai intamplat= Cei trei ar ati se pri"ira intre ei si nu prea stiau ce sa spuna ca s$a intamplat in continuare. in cele din urma, tanarul care nu spusese inca nimic #iseD 6$a inecat, spuse el, pri"indu$l pe Jo(n.

&a, asa$i, te$ai inecat. Ai inceput sa tipi foarte ciudat, pe urma ai ca#ut. )i s$a parut ca iti muscasesi lim a* don Juan ti$a desclestat falcile si ti$a turnat apa pe fata. Apoi ai inceput sa tremuri si sa ai din nou con"ulsii. &upa care ai ramas nemiscat mult timp. &on Juan ne$a spus ca totul se terminase. intre timp se facuse dimineata, asa ca te$am acoperit cu o patura si te$am lasat sa dormi in "eranda. in acel moment, se opri si se uita la ceilalti ar ati care se stapaneau sa nu rada. 6e intoarse spre don Juan si$l intre a ce"a. &on Juan a #am it si i$a raspuns la intre are. Jo(n se rasuci spre mine si spuseD 7e$am lasat aici, in "eranda, fiindca ne temeam ca o sa urine#i in toata casa. Au i# ucnit cu totii in ras. Ce se intamplase cu mine= am intre at eu. C(iar am... C(iar ai..., ma imita Jo(n. )$a"eam de gand sa pomenim de asta, dar don Juan a spus ca e in regula. Ai urinat pe cainele meu din cap pana$n picioare. Ce$am facut= )u cre#i ca animalul meu fugea, fiindca se temea de tine, nu$i asa= Cainele fugea pentru ca urinai pe el. 7oata lumea rase de "or ele lui. Am incercat sa stau de "or a cu unul dintre tineri, dar toti radeau si nu m$a au#it. Jo(n continuaD 7otusi, nici cainele meu nu s$a lasat mai pre%osD a urinat si el pe tine. 6e pare ca spusele lui fusesera foarte nostime, fiindca toti i# ucnira in (o(ote de ras, si o data cu ei si don Juan. Cand se potolira, i$am intre at cu toata serio#itateaD C(iar e ade"arat= C(iar s$a intamplat asa ce"a= Fara sa se opreasca din ras, Jo(n mi$a raspunsD Pot sa %ur ca acest caine al meu a urinat pe tine. in timp ce ma intorceam cu masina spre casa lui don Juan, l$am intre atD 7oate astea c(iar s$au intamplat, don Juan= &a, mi$a raspuns el, dar ei (a ar n$au ce$ai "a#ut tu. Ei nu si$au dat seama ca te %ucai cu 3el4. &e asta eu n$am inter"enit. &ar po"estea asta cu cainele si cu mine care urinam unul pe celalalt este ade"arata= )u era un caine. &e cate ori tre uie sa$ti spun asta= &oar asa poti sa intelegi acest lucru. &oar asa> 3El4 fusese acela care se %ucase cu tine. stiai ca toate astea s$au intamplat inainte de a$ti "or i eu despre ele= so"ai o clipa inainte de a raspundeD )u, imi amintesc, dupa ce mi$ai "or it despre asta, cat de ciudat pareai. Eu mi$am inc(ipuit ca te simteai ine, fiindca nu pareai speriat. Cainele c(iar s$a %ucat cu mine, asa cum spuneau ei= Fir$ar sa fie> )u era un caine> Joi, /3 august /01/ .$am spus lui don Juan sentimentele pe care aceasta e'perienta mi le starnise. &in punctul de "edere a ceea ce eu intentionam sa fac, fusese un de#astru. Am spus ca nu tineam sa mai am o 4intalnire4 de acest gen cu +escalito. A fost de parere ca tot ce mi se intamplase fusese cat se poate de interesant, dar am adaugat ca nimic din toate astea nu m$ar putea con"inge sa repet e'perienta. Eram, intr$ade"ar, con"ins ca nu

eram facut pentru acest gen de incercare. #eyote produsese in mine, ca o reactie, un soi ciudat de disconfort fi#ic. Era o teama sau o nefericire indefinita* un fel de melancolie, pe care n$o puteam deslusi precis. si acea stare nu mi se parea catusi de putin no ila. &on Juan rase si adaugaD incepi sa in"eti. Acest gen de in"atare nu mi se potri"este. )u sunt facut pentru ea, don Juan. intotdeauna e'agere#i. Asta nu$i e'agerare. ?a da, este. Pro lema este ca e'agere#i doar partile negati"e. in ceea ce ma pri"este, partile po#iti"e nu e'ista. 7ot ce stiu este ca ma sperie. )u$i nimic rau sa te sperii. Cand te sperii, se sc(im a perspecti"a lucrurilor. &ar nu sunt deloc interesat sa "ad lucrurile intr$un mod diferit, don Juan. Cred ca am sa renunt la in"ataturile despre +escalito. )u pot sa ma descurc, don Juan. +a aflu intr$o situatie neplacuta. 6igur ca este neplacut, c(iar si pentru mine. )u esti singurul care se simte derutat. &ar dumneata de ce sa fii derutat, don Juan= +$am gandit la ce$am "a#ut a#i$noapte. +escalito s$a %ucat cu tine. Asta m$a derutat fiindca a fost un semn 2o pre"estire5. Ce fel de semn, don Juan= +escalito imi atragea atentia asupra ta. &e ce= Atunci nu mi$am dat seama, dar acum stiu sigur. A "rut sa$mi spuna ca erai 3omul ales4 (escogido*& +escalito imi atragea atentia asupra ta si, facand asta, imi arata ca erai 3omul ales4. <rei sa spui ca am fost ales dintre altii pentru o anume sarcina sau cam asa ce"a= )u, "reau sa spun ca +escalito m$a instiintat ca ai putea fi omul pe care$l caut. Cand ti$a spus asta, don Juan= +i$a spus asta cand s$a %ucat cu tine. Asta inseamna ca, pentru mine, tu esti omul ales. Ce inseamna sa fii omul ales= E'ista unele taine pe care eu le cunosc (Tengo secretos*& E'ista taine pe care eu nu le pot de#"alui nimanui daca nu gasesc omul ales. A#i$ noapte, cand te$am "a#ut %ucandu$te cu +escalito, mi$a fost clar ca tu erai acel om. &ar tu nu esti indian. Ce derutant> &ar ce inseamna asta pentru mine, don Juan= Ce tre uie sa fac= +$am (otarat si am sa te in"at tainele care construiesc soarta unui om al cunoasterii. <rei sa spui tainele despre +escalito= &a, dar astea nu sunt toate tainele pe care le cunosc. +ai e'ista si altele, de alt gen, pe care as "rea sa le daruiesc cui"a. Am a"ut si eu un in"atator, un inefacator si am de"enit si eu omul lui ales, dupa ce am indeplinit o anume fapta. El m$a in"atat tot ce stiu. /$am intre at din nou ce implica din partea mea acest nou rol* el mi$a spus ca procesul de in"atare era singurul lucru cerut, in"atarea in sensul a ceea ce acumulasem in cele doua sedinte cu el.

Felul in care e"oluase situatia era destul de ciudat. +a (otarasem sa$i spun ca a"eam de gand sa renunt la ideea de a in"ata despre eyote, apoi, pana sa apuc sa$mi pre#int punctul de "edere, el s$a oferit sa$mi predea cunoasterea sa. )u$mi dadeam seama ce putea sa insemne acest lucru, dar am simtit ca aceasta su ita sc(im are de situatie era ce"a serios. Am argumentat ca nu a"eam pregatirea necesara pentru o asemenea sarcina, caci aceasta implica un soi rar de cura% pe care eu nu$l a"eam. .$am spus ca firea mea imi cerea sa "or esc despre acte indeplinite de altii. &oream sa aflu punctul lui de "edere, opiniile lui, despre tot. .$am spus ca as fi fost fericit dac$as fi putut sta acolo sa$l ascult cum "or este, pret de #ile intregi. Pentru mine, asta ar insemna in"atatura. Asculta fara sa ma intrerupa. Am "or it indelung. Apoi spuseD 7oate aceste lucruri sunt foarte usor de inteles. 7eama este primul dusman firesc pe care tre uie sa$i in"inga omul pe calea cunoasterii. Pe langa asta, esti un om curios. Asta ec(ili rea#a lucrurile. si "ei in"ata, in ciuda a ceea ce "rei* aceasta$i regula. Am protestat inca un timp, incercand sa ii sc(im parerea. &ar el parea sa fie con"ins ca nu a"eam altce"a de facut decat sa in"at. )u gandesti in ordinea cu"enita, mi$a spus el. +escalito s$a %ucat, intr$ade"ar, cu tine. asta$i lucrul la care tre uie sa te gandesti. &e ce nu te preocupi de asta, in loc sa te gandesti la teama ta= Era ce"a atat de neo isnuit= Esti singura persoana pe care am "a#ut$o "reodata %ucandu$se cu el. )u esti o isnuit cu o astfel de "iata* de aceea, semnele 2pre#icerile5 te depasesc. 7otusi, esti o persoana serioasa, dar serio#itatea ta este legata de ceea ce faci, nu de ceea ce se in$tampla in afara ta. 7e ocupi prea mult de propria persoana. Asta$i pro lema> si asta produce o o oseala groa#nica> &ar ce altce"a poate omul sa faca, don Juan= 6a caute si sa "ada minunile din %ur. 8 sa te saturi sa tot cauti in tine insuti, si o oseala asta te "a face surd si or fata de orice altce"a. Ai dreptate, dintr$un anumit punct de "edere, don Juan, dar cum ma pot sc(im a= 1andeste$te la minunea ca +escalito s$a %ucat cu tine. )u te mai gandi la nimic altce"aD restul "a "eni de la sine> !uminica, -8 august /01/ )oaptea trecuta, don Juan a inceput sa imi faca intrarea in taramul cunoasterii sale. Am stat in fata casei lui, in intuneric. &eodata, dupa o tacere prelungita, am inceput sa "or im. +i$a spus ca a"ea de gand sa ma sfatuiasca cu aceleasi cu"inte pe care le folosise inefacatorul sau in prima #i a uceniciei lui. 6e pare ca don Juan in"atase cu"intele pe dinafara, caci mi le$a repetat de mai multe ori, ca sa se asigure ca nu rate# nici unulD 8mul se indreapta spre cunoastere asa cum se indreapta spre ra# oi, trea#, cu teama, cu respect si cu con"ingere a soluta. A te indrepta spre cunoastere si a pleca la ra# oi in orice alt fel este o greseala, si oricine o "a face "a a%unge sa$si regrete pasul. /$am intre at de ce si el mi$a spus ca, atunci cand un om a indeplinit toate cele patru cerinte, nu "or fi greseli pentru care "a tre ui sa dea socoteala* in asemenea conditii actele sale isi pierd caracterul confu# al actelor nesa uite. &aca un asemenea

om inregistrea#a un esec sau sufera o infrangere, "a pierde doar o atalie si nu "a regreta acest lucru. Pe urma mi$a spus ca a"ea de gand sa ma in"ete despre un 3aliat4 in e'act acelasi fel in care inefacatorul sau il in"atase pe el. A pus un accent puternic pe cu"intele 3e'act acelasi fel4, repetand fra#a de mai multe ori. !n 3aliat4, mi$a spus el, este o putere pe care omul o poate aduce in "iata lui ca sa$l a%ute, sa$l sfatuiasca si sa$i dea forta necesara ca sa indeplineasca actele sale, importante sau nesemnificati"e, une sau rele. Acest aliat este necesar ca sa potente#e "iata omului, sa$i g(ide#e actele si sa$i largeasca sfera cunostintelor. &e fapt, un aliat este a%utorul indispensa il dat cunoasterii sale. &on Juan a spus aceasta cu mare con"ingere si forta. Parea ca$si alege cu"intele cu gri%a. A repetat de patru ori urmatoarea fra#aD !n aliat te "a face sa "e#i si sa intelegi lucrurile despre care nici o fiinta omeneasca nu poate sa te lamureasca. Aliatul este un fel de spirit protector= )u este nici protector, nici spirit. Este un aliat. Este +escalito aliatul tau= )u> +escalito este un alt fel de putere. 8 putere unica> !n protector, un in"atator. Ce$l face pe +escalito sa difere de un aliat= )u poate fi domesticit si folosit ca un aliat, asa cum poti face cu acesta din urma. +escalito este in afara ta. El (otaraste sa se arate su multe forme celui care ii sta in fata, fie ca acea persoana este un bru"o sau un aiat de la tara. &on Juan "or i cu multa inflacarare despre faptul ca +escalito te in"ata felul cu"enit de a trai. /$am intre at in ce fel +escalito te in"ata 3felul cu"enit de a trai4 si don Juan mi$a raspuns ca +escalito iti arata cum sa traiesti. Cum arata asta= l$am intre at eu. Are multe feluri de a arata. !neori arata pe mana sau pe stanci, pe copaci sau, simplu, c(iar in fata ta. Este ca o imagine din fata ta= )u, este o in"atatura din fata ta. +escalito "or este persoanei= &a, dar nu prin cu"inte. Atunci cum "or este= ii "or este in mod diferit fiecarui om. imi dadeam seama ca intre arile mele il ener"au. )$am mai intre at nimic. +i$a e'plicat ca nu e'istau niste pasi precisi pentru a$l cunoaste pe +escalito* prin urmare, nimeni nu putea sa e'plice despre el decat +escalito insusi. Aceasta calitate facea din el o putere unica* nu era acelasi pentru fiecare om. Pe de alta parte, do andirea unui aliat, spunea don Juan, impunea e'plicarea cea mai precisa si urmarirea stagiilor sau treptelor fara nici o a atere. E'ista multe astfel de puteri ale aliatilor in lume, mi$a spus, dar el era familiar doar cu doua dintre ele. si el a"ea de gand sa ma calau#easca la ele si la tainele lor, dar depindea de mine sa aleg una dintre ele, caci nu puteam sa am decat una. Aliatul inefacatorului sau era la yerba del diablo 2iar a dia"olului5, a spus el, dar el, personal, n$o placea, c(iar daca inefacatorul sau ii impartasise tainele ei. Propriul sau aliat era humito 2micul fum5, mi$a spus el, dar nu insista asupra naturii fumului.

Eu l$am rugat sa$mi "or easca despre asta, dar a ramas tacut. &upa o lunga pau#a, l$am intre atD Ce fel de putere este un aliat= Este un a%utor. ti$am spus de%a asta. in ce fel a%uta= !n aliat este o putere capa ila sa duca un om dincolo de propriile lui limite. in acest fel aliatul poate de#"alui lucruri de care o fiinta umana nu este in stare. &ar si +escalito te duce dincolo de limitele tale. Asta nu face din el un aliat= )u. +escalito te scoate din tine insuti doar ca sa te in"ete. !n aliat te scoate din tine ca sa$ti dea putere. /$am rugat sa$mi e'plice asta mai amanuntit sau sa$mi descrie deose irea dintre efectele celor doua. +a pri"i indelung si rase. imi spuse ca a in"ata discutand nu era doar pierdere "reme, dar si ce"a stupid, caci in"atarea era sarcina cea mai grea pe care si$o putea asuma un om. imi ceru sa$mi amintesc de "remea cand incercasem sa$mi gasesc locul meu si cum dorisem sa$l gasesc fara sa ma straduiesc, fiindca ma asteptasem ca el sa$mi dea toate informatiile. &aca el ar fi facut acest lucru, adauga el, n$as fi in"atat nimic, niciodata. &ar, stiind cat de greu a fost sa$mi gasesc locul si, mai cu seama, stiind ca el e'ista, am capatat un ade"arat simt al increderii. El a spus ca, atata timp cat ramaneam in 3locul meu cel un4 nimic nu putea sa$mi faca un rau fi#ic, caci eram asigurat ca in acel loc special ma aflam in starea mea cea mai una. A"eam puterea sa alung tot ceea ce$mi putea face rau. &aca, insa, el mi$ar fi spus unde se afla, n$as fi a"ut niciodata increderea necesara ca sa$l re"endic ca pe o ade"arata cunoastere. Astfel, cunoasterea era, intr$ade"ar, putere. &on Juan imi spuse apoi ca de fiecare data cand omul se apuca sa in"ete, el tre uie sa se straduiasca tot atat de mult ca si mine cand am "rut sa gasesc acel loc, si limitele instruirii lui sunt (otarate de propria sa fire. Prin urmare, el socotea inutil sa "or easca despre cunoastere. 6puse ca anumite tipuri de cunoastere erau prea puternice pentru forta pe care o a"eam eu si a "or i despre ele nu putea decat sa$mi faca rau. 6e parea ca nu dorea sa$mi spuna nimic in plus. 6e ridica si porni spre casa. .$am spus ca situatia ma coplesea. )u la asta ma asteptasem eu sau dorisem sa se intample. El imi spuse ca temerile sunt ce"a firesc* ca toti suferim de acest lucru si ca nu e nimic de facut in pri"inta asta. &ar, pe de alta parte, oricat de mult ne$ar speria in"atatura, si mai teri il este sa te gandesti la un om lipsit de aliat sau de cunoastere.

B in cei peste doi ani care au trecut dintre momentul cand don Juan s$a (otarat sa ma instruiasca in pri"inta puterilor aliate si acela cand a considerat ca eram pregatit sa in"at despre ele in forma pragmatica, participati"a pe care o socotea el 3a in"ata4, a definit treptat caracteristicile generale ale celor doi aliati despre care era "or a. +$a pregatit pentru corolarul indispensa il al oricarui lim a% si pentru consolidarea tuturor in"ataturilor, a starilor de realitate neo isnuita. /a inceput, mi$a "or it despre puterile aliate intr$o forma foarte simpla. Primele referinte pe care le$am consemnat eu sunt intercalate printre alte su iecte de

con"ersatie. Miercuri, -. august /01/ .ar a dia"olului 2iar a Jimson5 era aliatul inefacatorului meu. Ar fi putut sa fie si al meu, dar mie nu mi$a placut. &e ce nu ti$a placut iar a dia"olului, don Juan= Are un de#a"anta% serios. Este inferioara altor puteri aliate= )u. )u ma intelege gresit. Este la fel de puternica precum cei mai uni aliati, dar ea are ce"a care mie, personal, nu$mi place. Poti sa$mi spui ce anume= &eformea#a oamenii. /e da prea de"reme gustul puterii, fara sa le intareasca inima si$i face dominatori si impredicti ili. ii face sla i in mi%locul marii lor puteri. )u e'ista nici o cale ca sa e"iti asta= E'ista o cale ca sa in"ingi asta, dar nu sa e"iti. Cel care de"ine aliatul ier ii dia"olului tre uie sa plateasca acest pret. Cum se poate in"inge acest efect, don Juan= .ar a dia"olului are patru partiD radacina, tulpina cu frun#ele, florile si semintele. Fiecare dintre ele este diferita de celelalte si cel ce doreste sa$i de"ina aliat tre uie sa in"ete despre ea in aceasta ordine. Cea mai importanta parte se afla in radacini. Puterea ier ii dia"olului este cucerita prin radacini. 7ulpina si frun#ele repre#inta partea care "indeca olile* daca este folosit asa cum tre uie, acest cap este un dar facut omenirii. Cel de$al treilea cap se afla in flori si poate sa inne uneasca oamenii, sa$i faca supusi sau sa$i ucida. 8mul care are ca aliat iar a dia"olului nu ii consuma niciodata florile, tulpina si nici frun#ele, cu e'ceptia ca#urilor cand este el insusi olna"* dar radacinile si semintele se consuma intotdeauna, mai cu seama semintele* ele sunt al patrulea cap al ier ii dia"olului si cel mai puternic dintre toate cele patru. ?inefacatorul meu o isnuia sa spuna ca semintele sunt 3capul trea#4 singura parte care poate intari inima omului. .ar a dia"olului este aspra cu prote%atii ei, o isnuia el sa spuna, caci are scopul de a$i ucide repede, lucru pe care, de o icei, il face inainte ca ei sa poata a%unge la tainele 3capului trea#4. 7otusi, e'ista po"esti despre oameni care au deslusit tainele capului trea#. Ce pro"ocare pentru un om al cunoasterii> ?inefacatorul dumitale a de#"aluit asemenea taine= )u. Ai cunoscut pe cine"a care a facut asta= )u. &ar ei au trait intr$o "reme cand asemenea cunoastere era importanta. stii pe cine"a care a cunoscut astfel de oameni= )u. ?inefacatorul dumitale a cunoscut pe cine"a= &a, a cunoscut. &e ce n$a a%uns el la tainele 3capului trea#4= 6a im lan#esti iar a dia"olului ca s$o prefaci intr$un aliat este una dintre sarcinile cele mai grele pe care le cunosc eu. Ea nu a de"enit una cu mine niciodata, poate pentru ca nu mi$a placut niciodata. Poti inca s$o folosesti ca pe un aliat, in ciuda faptului ca nu$ti place= &a, pot. 7otusi, prefer sa nu fac asta. Poate ca lucrurile o sa se petreaca altfel

cu tine. &e ce i se spune 3iar a dia"olului4= &on Juan facu un gest de indiferenta, ridica din umeri si ramase tacut o "reme. in cele din urma spuse ca 3iar a dia"olului4 era numele ei temporar (su nombre de leche*& +i$a mai spus ca mai e'istau si alte nume pentru iar a dia"olului, dar ca acestea nu tre uiau folosite, caci rostirea unui nume era o c(estiune serioasa, mai ales daca omul in"ata sa supuna o putere aliata. /$am intre at de ce pronuntarea unui nume era o c(estiune atat de serioasa. El mi$a raspuns ca numele se foloseau doar cand cine"a striga dupa a%utor, in momente de mare stres si cumpana si m$a asigurat ca astfel de momente se petrec mai de"reme sau mai tar#iu in "iata oricarui om care purcede in cautarea cunoasterii. !uminica, . se tembrie /01/ Asta#i dupa$amia#a, don Juan a cules doua plante &atura din camp. Pe neasteptate, a adus in discutie su iectul ier ii dia"olului dupa care m$a rugat sa merg cu el pe deal si sa caut si eu o planta &atura. Am plecat cu masina pana la muntii din apropiere. Am scos o lopata din port aga% si m$am indreptat spre unul dintre canioane. Am mers destul de mult, stra atand cu greu prin maracinisul care crestea in pamantul moale si nisipos. &on Juan se opri langa o planta mica, aceasta a"ea frun#ele de un "erde$inc(is si flori mari, al icioase, in forma de clopot. Asta> spuse el. incepu de indata sa sape. Am incercat sa$l a%ut, dar m$a refu#at clatinand din cap si continua sa sape o groapa circulara in %urul plantei* o groapa de forma unui con, adanca spre marginea e'terioara si formand o mo"ila in centrul cercului. &upa ce se opri din sapat, ingenunc(e langa tulpina si curata cu degetele pamantul moale din %urul ei, de#"elind "reo #ece centimetri dintr$o radacina mare, tu ulara, ifurcata, a carei latime contrasta "i#i il cu latimea tulpinei care parea, prin comparatie, fira"a. &on Juan ma pri"i si spuse ca planta era un 3mascul4, fiindca radacina se ifurca e'act in punctul unde se unea cu tulpina. Apoi se ridica si facu cati"a pasi mai departe, cautand ce"a. Ce cauti, don Juan= <reau sa gasesc un at. Eu am inceput sa ma uit prin %ur, dar el ma opri. )u tu> 7u ramai acolo> Facu semn cu mana spre niste stanci la "reo sapte metri mai incolo. il gasesc eu. 6e intoarse, dupa putin timp, cu o creanga lunga, uscata. Folosind$o ca pe un at de sapat, curata atent pamantul de$a lungul celor doua ifurcatii ale radacinii. indeparta pamantul pana la o adancime de sapte#eci de centimetri. in timp ce sapa mai adanc, pamantul de"eni atat de tare, incat fu aproape imposi il sa$l disloce cu atui. 6e opri si se ase#a %os sa$si mai traga rasuflarea. Eu m$am ase#at langa el. +ulta "reme, don Juan nu mai scoase o "or a. &e ce nu sapi cu lopata= l$am intre at eu. As putea sa tai si sa deteriore# planta. 7re uia sa gasesc un at care face parte din aceasta #ona asa incat, daca lo"esc radacina, urma lasata sa nu fie atat de adanca precum cea facuta de o lopata sau de alt o iect strain.

Ce fel de at ai gasit= 8rice ramura uscata a unui copac palo"erde este una. &aca nu gasesti ramuri uscate, tre uie sa tai una "erde. Poti sa folosesti ramurile oricarui alt copac= ti$am spus, numai palo"erde, si nu altul. &e ce, don Juan= Fiindca iar a dia"olului are foarte putini prieteni si palo"erde este singurul copac din #ona asta care i se potri"este singurul care se prinde sau se atasea#a de ea (lo unico que rende*& &aca deteriore#i radacina cu o lopata, n$o sa mai creasca atunci cand o replante#i, dar daca ii faci "reun rau cu un astfel de at, s$ar putea ca planta sa nici nu simta. Acum ce$ai de gand sa faci cu radacina= 8 s$o tai. Acum tre uie sa ma lasi singur. &u$te si gaseste o alta planta si asteapta pana te c(em eu. )u "rei sa te a%ut= Poti sa m$a%uti doar cand te rog eu. +$am indepartat cu cati"a pasi si am inceput sa caut alta planta ca sa nu ma las ispitit de dorinta puternica de a ma furisa mai aproape de el si de a urmari ce face. &upa un timp "eni si el langa mine. Acum (ai sa cautam 3femela4, a spus el. Cum faci diferenta= Femela este mai inalta si creste deasupra pamantului si e ca un pomisor. +asculul este mai lat si creste aproape de pamant* pare mai degra a un tufis mare. &e indata ce o sa scoatem femela, o sa "e#i ca are o singura radacina care se inalta destul de mult pana se ifurca. +asculul, pe de alta parte, are o radacina ifurcata lipita de tulpina. Am cautat impreuna prin campul de &atura. Apoi, aratand o planta, el spuseD Asta$i o femela. si se apuca s$o de#groape, asa cum facuse si cu cealalta. &e indata ce curata radacina, am putut sa$mi dau seama ca era e'act asa cum spusese el. /$am parasit din nou cand "eni momentul s$o taie. Cand am a%uns la el acasa, don Juan desc(ise legaturica in care pusese plantele &atura. 8 lua intai pe cea mai stufoasa masculul si o spala intr$o ta"a mare de metal. Cu mare atentie racai toata murdaria de pe radacina, de pe tulpina si de pe frun#e. &upa aceasta curatare meticuloasa, desprinse tulpina de radacina facand o inci#ie superficiala in %urul latimii #onei de im inare cu un cutit scurt, #imtat si rupandu$le in doua ucati. /ua tulpina si separa toate partile, facand grama%oare de frun#e, flori si de pastai tepoase cu seminte. Arunca tot ce era uscat sau care fusese distrus de "iermi* pastra doar acele ucati care erau intregi. /ega cele doua ramuri ale radacinii cu doua ucati de sfoara, le rupse in doua dupa ce facu o taietura superficiala in punctul de im inare si o tinu doua ucati de radacina de marimi egale. &upa aceea, lua o ucata de pan#a de sac, aspra si puse in ea mai intai cele doua ucati de radacina legate impreuna* peste ele ase#a frun#ele intr$un uc(et frumos aran%at, apoi florile, pastaile cu seminte si tulpina. impaturi pan#a de sac si ii innoda colturile. Repeta e'act aceeasi operatiune cu cealalta planta femela doar ca, atunci cand a a%uns la radacina, in loc s$o taie, lasa ifurcatia intacta, ca pe o litera ,, cu susul

in %os. Pe urma puse toate partile intr$o alta legatura de pan#a. Cand ispra"i, era de%a intuneric. Miercuri, 1 se tembrie /01/ Asta#i, dupa$amia#a tar#iu, ne$am reintors la su iectul iar a dia"olului. Cred ca tre uie sa "or im din nou despre iar a aceea, mi$a spus don Juan deodata. &upa o pau#a, asa ca de forma, l$am intre atD Ce$ai de gand sa faci cu plantele acelea= Plantele pe care le$am de#gropat si le$am taiat sunt ale mele, imi raspunse el. Este ca si cum ele fac parte din mine* cu ele am sa te in"at cum sa faci iar a dia"olului. Cum o sa procede#i= .ar a dia"olului este di"i#ata in portiuni ( artes*& Fiecare dintre aceste portiuni este diferita, a"and scopul si utilitatea ei unice. isi desfacu mana stanga si masura pe podea de la capatul degetului mare pana la capatul celui de al patrulea deget. Aceasta este portiunea mea. 7u o s$o masori pe a ta cu mana ta. Acum, ca sa sta ilesti stapanirea asupra ier ii dia"olului, tu tre uie sa incepi prin a$ti lua prima portiune a radacinii. &ar, fiindca eu te$am dus la ea, tu tre uie s$o iei la inceput de la mine. .ntra in casa si aduse cu el una dintre legaturile de pan#a de sac. 6e ase#a si o desc(ise. Am o ser"at ca era planta 3mascul4. Am mai o ser"at si altce"a ca acolo era doar o ucata de radacina. /ua ucata ramasa de .a setul original de doua si o puse in fata oc(ilor mei. Asta$i prima ta portiune, #ise el. ti$o dau tie. Am taiat$o in locul tau. Am masurat$o ca si cum ar fi fost a mea* acum ti$o dau tie. Pentru o clipa, mi$a trecut prin cap ca "a tre ui s$o rod ca pe un morco", dar el o puse intr$o punga mica, al a, de um ac. 6e duse in spatele casei. 6e ase#a acolo %os, cu picioarele incrucisate si cu un mano rotund incepu sa pise#e radacina dinauntrul pungii. Facu acest lucru pe o dala tesita ce ser"ea drept piulita. &in cand in cand spala cele doua pietre, tinand apa intr$un lig(ean mic, plat, de lemn. in timp ce pisa, mormaia o melodie neinteligi ila, foarte incet si monoton. &upa ce sfaramase in punga radacina pana de"enise o pasta moale, o puse in lig(eanul de lemn. Puse iar piulita facuta din dala si pisalogul in lig(ean, il umplu cu apa si apoi il duse intr$un fel de troaca patrata, care era spri%inita de gardul din spate. imi spuse ca radacina tre uia sa se inmoaie toata noaptea si ca era ne"oie sa fie lasata afara, ca sa se im i e de aerul noptii 9el sereno*& &aca maine e o #i insorita, calda, asta "a fi un semn e'celent, imi spuse el. !uminica, /8 se tembrie /01/ Joi, 7 septem rie a fost o #i frumoasa si calduroasa. &on Juan parea foarte multumit de semnul un si repeta ca iar a dia"olului pro a il ca ma placuse. Radacina se inmuiase toata noaptea si pe la ora 1: dimineata ne$am dus in spatele casei. 6coase lig(eanul din troaca, il puse pe pamant si ramase langa el. /ua punga si freca cu ea

fundul lig(eanului. 8 tinu la cati"a centimetri deasupra apei si$i stoarse continutul, apoi dadu drumul pungii in apa. Repeta acest lucru inca de trei ori, dupa care arunca punga in troaca si lasa lig(eanul su soarele puternic. )e$am intors la el dupa doua ore. A adus cu el un ceainic de marime mi%locie, plin cu apa clocotita, de culoare gal uie. A inclinat lig(eanul cu mare atentie si a "arsat apa de deasupra, pastrand malul gros care se adunase la fund. 7urna apa clocotita peste acel mal si lasa iar lig(eanul in soare. Acelasi lucru fu repetat de trei ori, la inter"ale de peste o ora. in cele din urma, arunca o mare parte a apei din lig(ean, il apleca intr$un ung(i potri"it ca sa capte#e soarele dupa$amie#ei tar#ii si$l lasa pe loc. Cand ne$am intors dupa mai multe ore, se inserase. Pe fundul lig(eanului se "edea un strat de su stanta lipicioasa. 6emana cu o gramada de apret preparat pe %umatate, al icios sau gri$desc(is. Parea sa fie o lingurita plina. &on Juan duse lig(eanul in casa si, in timp ce el puse niste apa .a fiert, eu am cules gunoaiele pe care "antul le aruncase peste mal. &on Juan rase de mineD 1unoaiele alea n$ar fi deran%at pe nimeni. Cand apa dadu in clocot, el turna o cana in lig(ean. Era aceeasi apa gal uie pe care o folosise si mai inainte. &i#ol"a malul, o tinand un soi de su stanta laptoasa. Ce fel de apa e asta, don Juan= Apa de fructe si flori din canion. <arsa continutul lig(eanului intr$o cana "ec(e de lut care arata ca o "a#a. Era inca foarte calda, asa ca sufla peste ea s$o raceasca. /ua o gura si$mi intinse si mie cana. Acum ea> mi$a #is el. Eu am luat$o automat si, fara sa stau prea mult pe ganduri, am aut toata apa. 1ustul era, oarecum, amar, desi amareala a ia se simtea. Ceea ce era deose it era mirosul intepator al apei. +irosea a gandaci de ucatarie. .mediat, am inceput sa transpir. +$am incal#it foarte tare si sangele a inceput sa$mi #"acneasca in urec(i. Am "a#ut o pata rosie in fata oc(ilor si musc(ii stomacului au prins sa mi se contracte in crampe dureroase. &upa o "reme, desi nu mai a"eam nici o durere, am simtit cum ma racesc si rusc m$am facut leoarca de sudoare. &on Juan m$a intre at daca am "a#ut negru sau pete negre in fata oc(ilor. .$am raspuns ca "edeam totul in rosu. &intii imi clantaneau din pricina unei ner"o#itati necontrolate care ma napadea in "aluri, de parca iradia din mi%locul pieptului. Apoi don Juan ma intre a daca imi era frica. intre arile lui mi se pareau total lipsite de sens. .$am raspuns ca ineinteles ca ma temeam, dar el ma intre a daca ma temeam de planta. &esi n$am prea inteles ce "oia sa spuna, am raspuns ca da. El a ras si a #is ca, de fapt, nu mi$era frica. +$a intre at daca inca mai "edeam rosu in fata oc(ilor. 7ot ce "edeam eu era o pata mare, rosie, in fata oc(ilor mei. &upa o "reme, m$am simtit mai ine. incet, incet, spasmele ner"oase au disparut, lasand in urma o o oseala oarecum dureroasa, dar placuta si o dorinta ar#atoare de a dormi. )u reuseam sa$mi tin oc(ii desc(isi, desi inca$i mai au#eam "ocea lui don Juan. Am adormit. &ar sen#atia ca eram cufundat intr$un rosu adanc starui toata noaptea. Pana si "isele mi$au fost colorate in rosu. +$am desteptat sam ata pe la trei dupa$amia#a. &ormisem timp de doua #ile. A"eam o usoara durere de cap si un stomac cam deran%at si dureri puternice, intermitente in intestine. in rest, tre#irea a fost una normala. /$am "a#ut pe don Juan

stand in fata casei lui, motaind. imi #am iD 7otul a decurs asa cum tre uie a#i$noapte, mi$a spus el. Ai "a#ut rosu si asta este tot ce contea#a. Ce s$ar fi intamplat daca n$as fi "a#ut rosu= Ai fi "a#ut negru si asta$i un semn rau. &e ce$i semn rau= Cand omul "ede negru inseamna ca nu$i facut pentru iar a dia"olului si "arsa tot ce are in el, numai "erde si negru. 6$ar putea sa moara= )u cred c$ar muri nimeni, dar ar fi olna" mult timp. Ce se intampla cu acei ce "ad rosu= Ei nu "omita si radacina le da o sen#atie de placere, ceea ce inseamna ca sunt puternici si au o fire "iolenta calitati pe care iar a le agreea#a. in felul asta, ea te ademeneste. 6ingurul de#a"anta% este ca oamenii sfarsesc prin a de"eni scla"ii ier ii dia"olului in sc(im ul puterii pe care o capata de la ea. &ar astea sunt pro leme pe care noi nu le putem controla. 8mul nu traieste decat ca sa in"ete. si daca in"ata, asta se datorea#a sortii lui, fie ca este ine, fie ca nu. Acum ce urmea#a sa mai fac, don Juan= 7re uie sa plante#i un lastar (brote* pe care l$am taiat din cealalta %umatate a primei parti a radacinii. Ai luat %umatate din ea noaptea trecuta, si acum cealalta %umatate tre uie pusa in pamant. 7re uie sa creasca si sa faca seminte inainte sa te apuci de o sarcina importantaD sa im lan#esti planta. Cum o s$o im lan#esc= .ar a dia"olului se im lan#este pornind de la radacina& Pas cu pas, tre uie sa in"eti tainele fiecarei parti a radacinii. 7re uie sa ti le insusesti ca sa poti patrunde in tainele lor si sa le cuceresti puterea. Restul partilor se pregatesc in acelasi fel cum ai pregatit$o pe prima= )u, fiecare parte este diferita. Care sunt efectele specifice ale fiecarei parti= ti$am spus de%a, fiecare te in"ata si iti confera o alta forma de putere. Ceea ce ai primit noaptea trecuta nu este inca nimic. 8ricine poate face acest lucru. &ar numai un bru"o poate lua portii mai mari. )u pot sa$ti spun ce efecte au, fiindca inca nu stiu daca ea te "a accepta. 7re uie sa astepti. Pana atunci cand o sa$mi spui= &e indata ce planta ta a crescut si a facut seminte. &aca prima parte poate fi luata de oricine, la ce ser"este= in forma diluata, este una pentru toate pro lemele ar atiei, pentru atrani care si$au pierdut "igoarea, pentru tineri in cautare de a"enturi sau c(iar pentru femei care au ne"oie de pasiune. +i$ai spus ca radacina se foloseste doar pentru putere, dar "ad ca se foloseste si pentru alte pro leme, care nu prea au legatura cu puterea. Am dreptate= +a pri"i "reme indelungata cu o cautatura fi'a care ma stan%enea. +i$am dat seama ca intre area mea il infuriase, dar nu puteam intelege de ce. .ar a este folosita doar pentru putere, spuse el in cele din urma, pe un ton distant, aspru. 8mul care "rea sa$si recapete "igoarea, tinerii care "or sa re#iste la o oseala si la foame, omul care "rea sa ucida alt om, o femeie care "rea sa fie in calduri toti doresc puterea. si iar a le$o "a darui. 6imti ca iar a asta$ti place= ma intre a el

dupa o pau#a. 6imt o "igoare ciudata, i$am raspuns, si asa si era. Am o ser"at acest lucru atunci cand m$am tre#it si am simtit$o si mai tar#iu. Era o sen#atie foarte speciala de disconfort sau frustrare* intregul meu corp se misca si se intindea cu o neo isnuita usurinta si "igoare. 6imteam o mancarime in rate si in picioare. !merii pareau sa mi se umfle musc(ii spatelui si ai gatului ma indemnau sa imping copaci sau sa ma frec de ei. 6imteam ca pot sa daram un perete ca un er ece. )$am mai sc(im at o "or a. Am stat in "eranda o "reme. Am o ser"at ca don Juan atipise* si$a scapat capul pe spate de cate"a ori, pe urma si$a intins picioarele si a ramas lungit pe podea, cu mainile su cap. Adormise. +$am ridicat si m$am dus in fundul curtii unde mi$am eli erat surplusul de energie fi#ica adunand gunoiul* imi amintisem ca don Juan imi spusese ca dorea sa$l a%ut sa curete in spatele casei. +ai tar#iu, cand s$a tre#it si a "enit la mine, ma simteam mai rela'at. )e$am ase#at ca sa mancam si in timpul mesei m$a intre at de trei ori cum ma simteam. &eoarece asta se intampla rar, l$am intre at, in cele din urmaD &e ce$ti faci gri%i in pri"inta starii mele, don Juan= 7e asteptai sa am o reactie neplacuta dupa ce i$am aut sucul= El rase. +i se parea ca se poarta ca un aiat rautacios care facuse o po#na si se uita din cand in cand sa "ada care sunt urmarile. Ra#and inca, imi spuseD )u pari sa fii olna". Acum cata"a "reme mi$ai "or it c(iar dur. )u$i ade"arat, don Juan, am protestat eu. )u$mi amintesc sa$ti fi "or it asa. Eram foarte serios in aceasta pri"inta, fiindca nu$mi aminteam sa ma fi ener"at "reodata pe el. .$ai luat apararea, #ise el. Cui i$am luat apararea= Ai aparat iar a dia"olului. 7e comportai, de%a, ca un iu it. Eram gata sa proteste# si mai ferm in aceasta pri"inta, dar m$am stapanitD Hau ca nu mi$am dat seama c$am aparat$o. 6igur ca nu ti$ai dat seama. )ici macar nu$ti aduci aminte ce$ai spus, nu$i asa= )u, nu$mi aduc aminte. 7re uie sa recunosc. Ai "a#ut= Asa se intampla cu iar a dia"olului. 6e insinuea#a in tine ca o femeie. )ici macar nu$ti dai seama de asta. 7ot ce te interesea#a este sa te faca sa te simti ine si plin de forta* musc(ii ti se umfla cu putere, simti o mancarime in pumni, talpile iti ard de dorinta de a do ori pe cine"a. Cand omul a%unge s$o cunoasca, de"ine plin de dorinte. ?inefacatorul meu o isnuia sa spuna ca iar a dia"olului ii pastrea#a pe cei care doresc puterea si se descotoroseste de cei care nu$i pot face fata. &ar, pe "remea aceea, puterea era ce"a o isnuit* era cautata cu mai multa a"iditate. ?inefacatorul meu era un om puternic si, %udecand dupa ce$mi spunea mie, inefacatorul lui, la randul sau, era c(iar mai dedicat urmaririi puterii, dar, pe "remurile acelea, a"ea rost sa fii puternic. Cre#i ca asta#i nu mai sunt moti"e ca sa doresti puterea= Pentru tine, puterea este ce"a un. 7u esti tanar. 7u nu esti indian. Poate ca iar a dia"olului ar fi una in mainile tale. 6e pare ca ti$a placut. 7e$a facut sa te simti puternic. si eu m$am simtit la fel. Cu toate astea, nu mi$a placut. Poti sa$mi spui de ce, don Juan= )u$mi place puterea ei> Acum nu mai este ne"oie de ea. in alte "remuri, ca acelea despre care mi$a po"estit inefacatorul meu, e'istau moti"e ca sa cauti puterea. ?ar atii faceau ispra"i e'traordinare, erau admirati pentru forta lor, temuti si respectati

pentru stiinta lor. ?inefacatorul meu mi$a po"estit intamplari cu fapte intr$ade"ar iesite din comun, petrecute cu foarte mult timp in urma. &ar acum, noi, indienii, nu mai cautam o asemenea putere. Acum, indienii folosesc iar a ca sa se frece cu ea. Folosesc frun#ele si florile cu alte scopuri* spun, c(iar, ca$i tamaduiesc de u e. &ar nu mai cauta in ele puterea, o putere care actionea#a ca un magnet, mai potent si mai prime%dios de mane"rat, pe masura ce radacina patrunde mai adanc in pamant. Cand a%unge la adancimea de aproape patru metri si se spune ca unii au o tinut asta omul gaseste salasul puterii permanente, al puterii fara sfarsit. Foarte putini oameni au reusit asta pe "remuri si nimeni n$a mai fost in stare s$o faca in "remurile noastre. Asa cum ti$am spus, puterea ier ii dia"olului nu ne mai este necesara noua, indienilor, incetul cu incetul, cred ca ne$am pierdut interesul si acum puterea nu mai contea#a. Eu, unul, nu o mai caut, cu toate ca, intr$o "reme, cand eram de "arsta ta, o simteam si eu cum se umfla in mine. +a simteam asa cum te$ai simtit tu asta#i, doar ca de cinci sute de ori mai intens. Am ucis un om cu o singura lo"itura de rat. Puteam sa a#"arl cu olo"ani, olo"ani uriasi pe care nici doua#eci de ar ati nu$i puteau clinti din loc. 8data, am sarit atat de sus ca am rete#at frun#ele din "arfurile celor mai inalti copaci. &ar asta n$a ser"it la nimic> 7ot ce$am reusit sa fac a fost sa$i sperii pe indieni doar pe indieni. Ceilalti, care nu stiau nimic despre asemenea lucruri, nu le$au cre#ut. Ei au "a#ut fie un indian ne un, fie ce"a care se misca in "arful copacilor. Am ramas tacuti "reme indelungata. As fi "rut sa ii spun ce"a. Era altfel cand erau oameni pe lume, continua el, care stiau ca omul poate de"eni o puma, sau o pasare, sau, pur si simplu, ca omul poate # ura. Asa ca eu nu mai folosesc iar a dia"olului. /a ce s$o folosesc= Ca sa$i sperii pe indieni= (#ara que' #ara asustar a los indios'* Am "a#ut cum se intrista si in acel moment m$a coplesit simpatia pentru el. As fi "rut sa$i spun ce"a, c(iar daca era o analitate. Poate ca asta$i soarta tuturor oamenilor care doresc sa stie, don Juan. Poate, spuse el incet. Joi, -. noiembrie /01/ )u l$am o ser"at pe don Juan stand pe "eranda in timp ce ma apropiam cu masina. +i s$a parut ciudat. /$am strigat tare si nora lui a iesit din casaD E inauntru, mi$a spus ea. Am descoperit ca isi scrantise gle#na cu cate"a saptamani in urma. isi facuse singur un fel de g(ips inmuind fasii de pan#a intr$o fiertura facuta din cactus si faina de oase. Fasiile, stranse tare in %urul gle#nei, se intarisera ca intr$un g(ips usor, striat. A"ea taria g(ipsului, dar nu era atat de gros. Cum s$a intamplat= )ora lui, o me'icana din ,ucatan, care$l ingri%ea, mi$a raspunsD A fost un accident> A ca#ut si aproape ca si$a rupt piciorul> &on Juan a ras si a asteptat sa iasa femeia din casa, dupa care mi$a raspunsD Accident, pe dracuE> Am un dusman pe aici, prin apropiere. 8 femeie> )a :atalina7 +i$a dat ranci intr$un moment de sla iciune si am ca#ut. &e ce a facut asta= A "rut sa ma omoare. &e asta> A fost aici, la dumneata=

&a> &e ce i$ai dat "oie sa intre= )u i$am dat eu drumul. Ea a # urat inauntru. 6cu#a$ma, nu pricep. E o mierla (chanate*& si$i tare priceputa. Am fost luat prin surprindere. &e multa "reme "rea sa$mi puna capat #ilelor. &e data asta era cat pe ce sa reuseasca. Ai #is ca e o mierla= Adica, e o pasare= .ar incepi cu intre arile tale> E o mierla> 7ot asa cum eu sunt o cioara. Eu sunt om sau pasare= 6unt un om care stie sa se prefaca in pasare. &ar, ca sa ne intoarcem la 3la Catalina4D ea e o "ra%itoare cumplita> &orinta ei de a ma ucide este atat de puternica, incat nu reusesc s$o in"ing. +ierla mi$a intrat in casa si n$am putut s$o opresc. Poti sa te prefaci in pasare, don Juan= &a> &ar asta e un su iect despre care o sa "or im mai tar#iu. &e ce "rea sa te omoare= A(, e o pro lema mai "ec(e. Eu am prins$o cu ce"a si acum pare$se ca tre uie sa$i "in de (ac pana nu mi$o coace ea. Ai de gand sa folosesti "ra%itoria= l$am intre at eu nera dator. )u fi prost> )ici o "ra%itorie nu ar a"ea efect asupra ei. Am eu alte planuri> 8 sa ti le spun cand"a. Poate aliatul tau sa te apere de ea= )u> +icul fum imi spune doar ce sa fac. Pe urma, tre uie sa ma apar singur. &ar +escalito= )u te poate apara de ea= )u> +escalito e un in"atator, nu o putere care poate fi folosita in scopuri personale. &ar iar a dia"olului= ti$am spus de%a ca tre uie sa ma apar singur, uimind sfaturile aliatului meu, fumul. si, din cate stiu eu, fumul poate face orice. &aca "rei sa afli o informatie despre orice, fumul o sa$ti spuna. si iti "a da nu numai cunoastere* iti "a spune si cum sa procede#i. Este cel mai minunat aliat pe care$l poate a"ea omul. Este fumul cel mai un aliat al oricarui om= )u se comporta la fel cu toti. +ulti se tem de el si nu au cura%ul sa$l atinga sau, macar, sa se apropie de el. Fumul este la fel ca oricare alt lucru* nu$i facut pentru toata lumea. Ce fel de fum este, don Juan= Fumul profetilor> in "ocea lui se simtea un profund respect lucru pe care ce nu il mai o ser"asem pana atunci. Pentru inceput, o sa$ti spun e'act ce mi$a spus inefacatorul meu cand a inceput sa ma instruiasca. &esi, la "remea aceea ca si tine, acum n$as fi putut intelege. 3.ar a dia"olului este pentru cei care cer puterea. Fumul este pentru cei ce cauta si "ad.4 si, dupa parerea mea, fumul este fara perec(e. 8 data ce omul intra in #ona lui, orice alta putere este in stapanirea lui. E minunat> ?ineinteles, e ne"oie de o "iata de om. Ai ne"oie de ani uni doar ca sa te o isnuiesti cu cele doua parti "itale ale saleD pipa si amestecul pentru fumat. Pipa mi$a fost data de inefacatorul meu si, dupa ce am de#mierdat$o atatia ani, a de"enit a mea. A crescut in mainile mele. 6$o predau in mainile tale, de pilda, "a fi o sarcina grea pentru mine si o mare reali#are pentru tine

daca reusesti> Pipa "a simti tensiunea de a fi mane"rata de altcine"a* si, daca unul din noi face o greseala, nu "om i# uti sa impiedicam pipa sa e'plode#e prin propria$i putere sau sa ne scape din mana si sa se faca tandari, c(iar daca locul in care cade este o mo"ila de paie. &aca se intampla asa ce"a, "a insemna ca s$a terminat cu noi> +ai cu seama cu mine. Fumul se "a intoarce impotri"a mea intr$un fel greu de cre#ut. Cum se poate intoarce impotri"a ta daca este aliatul tau=> intre area mea paru ca$i sc(im ase cursul gandurilor. 7recu multa "reme pana sa$mi raspundaD &ificultatea ingredientelor, spuse el rusc, face din amestecul pentru fumat una dintre su stantele cele mai periculoase pe care le cunosc. )imeni nu$l poate pregati fara sa fi fost instruit in preala il. Este o otra"a mortala pentru oricine, in afara de prote%atul fumului> Pipa si amestecul tre uie sa fie tratate cu o atentie infinita. si omul care doreste sa fie instruit tre uie sa se pregateasca si sa duca o "iata aspra si tacuta. Efectele sunt atat de cumplite, incat numai un om foarte puternic poate sa suporte sa traga un fum din ea. 7otul este teri il si derutant la inceput, dar cu fiecare fum tras, lucrurile de"in mai precise. si, deodata, lumea se desc(ide din nou in fata ta> &e neimaginat> Cand acest lucru se intampla, fumul a de"enit aliatul tau si "a re#ol"a orice intre are, ingaduindu$ti sa patrun#i in lumi care in momentul de fata iti par de neconceput. Aceasta este proprietatea cea mai importanta a fumului, cel mai mare dar al sau. si isi indeplineste rolul fara sa aduca nici un fel de pre%udiciu. Pentru mine, fumul este un ade"arat aliat. Ca intotdeauna, stateam in fata casei, unde pamantul este mereu curat si ine atatorit* deodata, don Juan se ridica si intra in casa. &upa cate"a clipe, se intoarse cu o legaturica ingusta si se ase#a iar %os. Asta$i pipa mea, #ise el. 6e apleca spre mine si$mi arata o pipa pe care$o scosese dintr$o teaca din pan#a "erde. Parea sa fie de "reo doua#eci de centimetri lungime. Coada era facuta dintr$un lemn rosu* era simpla, fara ornamente. Cupa arata si ea ca fiind facuta din lemn, dar era destul de mare in comparatie cu coada su tire. A"ea un capat alungit si era gri$inc(is, aproape neagra. Ridica pipa in fata oc(ilor mei. Credeam ca "rea sa mi$o inmane#e. Am intins mana s$o iau, dar el o retrase repede. Pipa asta mi$a fost data de inefacatorul meu, #ise el. Eu, la randul meu, o sa ti$o dau tie. &ar, mai intai, tre uie sa o cunosti. 8ri de cate ori "ei "eni aici, am sa ti$o dau. /a inceput, tre uie doar s$o atingi. tine$o doar cate"a clipe pana ce tu si pipa "a o isnuiti unul cu celalalt. Pe urma, ag$o in u#unar sau, poate, in camasa. /a urma, ag$o in gura. 7oate astea tre uie sa se faca incet, incet, fara gra a si cu gri%a. Cand legatura a fost sta ilita (la amistad esta hecha*, "ei fuma din ea. &aca asculti sfaturile mele si nu te gra esti, fumul poate de"eni, si pentru tine, aliatul tau preferat. imi intinse pipa, dar fara s$o lase din mana. +i$am intins ratul drept spre ea. Cu amandoua mainile, imi spuse el. Am atins pipa cu amandoua mainile doar pentru o clipa. &on Juan nu mi$o dadu in asa fel incat s$o apuc, ci doar atat cat s$o ating. Pe urma, o trase iar spre el. Primul pas este sa$ti placa pipa. Asta cere timp. 6$ar putea ca pipa sa nu ma placa= )u. )u se poate ca pipa sa nu te placa, dar tu tre uie sa in"eti s$o placi pe ea, asa incat, cand "ine "remea sa fume#i din ea, pipa sa te a%ute sa nu te temi. si ce fume#i, don Juan=

Asta> isi desc(eie gulerul si scoase la i"eala o punga mica pe care o tinea su camasa, legata la gat, ca un medalion. 8 scoase afara, o de#lega si, cu mare atentie, isi turna putin din continut in palma. +i s$a parut ca amestecul arata ca niste frun#e de ceai taiate su tire, culoarea lor "ariind intre cafeniu$inc(is si "erde$desc(is, cu pete de gal en$aprins din loc in loc. &on Juan turna la loc amestecul in punga, o inc(ise, o lega cu un siret de piele si si$o puse din nou in san. Ce fel de amestec este acesta= Contine multe lucruri. E o trea a foarte grea sa aduni toate ingredientele. 7re uie sa te duci in locuri indepartate. Ciupercutele (los honguitos* de care ai ne"oie ca sa pregatesti amestecul nu cresc decat in anumite perioade ale anului si in anumite locuri. Ai un amestec diferit pentru fiecare gen de a%utor de care ai ne"oie= )u> E'ista doar un singur fel de fum si altul ca el nu mai e. Facu semn cu mana la punga ce$i atarna pe piept si ridica pipa pe care o tinea pe genunc(iD Astea doua fac unul si acelasi lucru> !na nu merge fara cealalta. Pipa asta si secretul amestecului le am de la inefacatorul meu. Ele au a%uns la el in acelasi mod in care mi le$a dat mie inefacatorul meu. Amestecul, desi greu de pregatit, se poate prepara din nou. 6ecretul consta in ingrediente si in felul cum sunt tratate si amestecate. Pipa, la randul ei, e o trea a pentru care iti tre uie o "iata intreaga. 7re uie sa te ocupi de ea cu o gri%a infinita. Este re#istenta si puternica, dar nu tre uie niciodata s$o lo"esti sau s$o rastorni. 7re uie s$o atingi cu mainile uscate, sa nu pui mana pe ea niciodata cand ai mainile asudate si s$o folosesti doar atunci cand esti singur. si nimeni, a solut nimeni, nu tre uie s$o "ada, decat daca "rei s$o dai altcui"a. Asa m$a in"atat inefacatorul meu si asa m$am purtat cu ea toata "iata. Ce o sa se intample daca pier#i pipa sau o spargi= &on Juan clatina foarte incet din cap si se uita la mineD 8 sa mor> 7oate pipele "ra%itorilor sunt ca a dumitale= )u toti "ra%itorii au pipe ca a mea. &ar ii stiu pe unii care au. &umneata poti sa faci o pipa ca asta, don Juan= am insistat eu. inc(ipuie$ti ca n$ai a"ea$o, cum mi$ai putea da una, daca ai "rea asta= &aca n$as a"ea pipa asta, n$as putea sa$ti dau una si nici n$as "rea sa$ti dau o pipa. ti$as da, in sc(im , altce"a. Parea, intr$un fel, suparat pe mine. isi aga pipa cu mare gri%a in teaca* aceasta parea sa fie captusita cu un material moale, caci pipa, care se potri"ea fi', aluneca inauntru foarte usor. Apoi don Juan intra in casa sa$si puna pipa la locul ei. Esti suparat pe mine, don Juan= l$am intre at cand se intoarse. Paru surprins de intre area meaD )u> Eu nu sunt niciodata suparat pe nimeni> )ici un om din lume nu poate sa$mi faca "reun lucru destul de important ca sa ma supere. 7e superi pe oameni cand simti ca actele lor sunt importante. Eu nu mai simt acum asa ce"a. Marti, -1 decembrie /01/

+omentul e'act al replantarii 3lastarului4, cum ii #icea don Juan radacinii, nu fusese sta ilit, desi se presupunea ca acesta "a fi urmatorul pas pentru instruirea stapanului plantei. Am a%uns la casa lui don Juan sam ata, 2B decem rie, dupa$amia#a, de"reme. Pentru o "reme, am tacut amandoi, ca de o icei. Hiua era calda si innorata. 7recusera cate"a luni de cand don Juan imi daduse prima portiune. A sosit "remea sa reintoarcem iar a in pamant, spuse el rusc. &ar, mai intai, tre uie sa fac ce"a ca sa te prote%e#. 7u o s$o pa#esti si doar tu poti s$o "e#i. &e "reme ce eu o s$o plante#, tre uie s$o "ad si eu. Asta nu$i ine, fiindca, asa cum ti$am spus, mie nu$mi place iar a dia"olului. )u suntem una si aceeasi fiinta. &ar memoria mea nu "a dainui mult timp, sunt prea atran. 7u tre uie s$o pa#esti de oc(ii altora caci, atata timp cat isi "or aminti ca au "a#ut$o, puterea protectiei este diminuata. 6$a dus in odaia lui si a tras trei legaturi din pan#a de sac de su un pres "ec(i de paie. 6$a intors in "eranda si s$a ase#at %os. &upa o lunga tacere a desc(is una dintre legaturi. Era &atura femela pe care o culesese impreuna cu mine* toate frun#ele, florile si pastaile cu seminte care fusesera puse deoparte erau uscate. /ua ucata mai lunga de radacina, de forma literei ,, si lega pac(etul la loc. Radacina se uscase si se # arcise, si ratele furcii se indepartasera si mai mult si se contorsionasera. isi puse radacina in poala, desc(ise punga lui de piele si$si scoase afara cutitul. Ridica radacina uscata in fata mea. Partea asta este pentru cap, #ise el si facu prima inci#ie in coada literei , care, atunci cand statea cu capul in %os, semana cu un om cu picioarele rasc(irate. Asta$i pentru inima, adauga el si facu o taietura la im inarea laturilor literei ,. Apoi taie capetele radacinii, lasand cam sase centimetri de lemn pe fiecare latura a literei ,. in continuare, incet si cu ra dare, ciopli forma unui om. Radacina era uscata si fi roasa. Ca s$o ciopleasca, don Juan a facut doua inci#ii si a curatat fi rele acolo unde taiase. Apoi ciopli lemnul ca sa dea forma ratelor si mainilor. Produsul final era o figurina su tire, repre#entand un om, cu ratele incrucisate peste piept si mainile in po#itia inclestat. &on Juan se ridica si se duse spre o aga"a al astra ce crestea in fata casei, langa "eranda. 6mulse un g(impe tare din mi%locul frun#ei carnoase, il indoi si il rasuci de trei, patru ori. +iscarea circulara aproape ca$l desprinse de pe frun#a* acum atarna aproape rupt. il musca sau, mai degra a, il tinu intre dinti si il smulse. 1(impele se desfacu de pe frun#a carnoasa, tragand o data cu el un smoc de fi re lungi, atoase, care statusera lipite de partea lemnoasa ca o coada al a, lunga de "reo sai#eci de centimetri. tinand inca g(impele intre dinti, don Juan rasuci fi rele intre palme si facu o sfoara pe care o infasura in %urul picioarelor figurinei ca sa le tina lipite, incercui partea de %os a corpului pana se termina toata sfoara* dupa care, cu mare di acie, folosi g(impele ca pe o sula pe dinauntrul partii din fata a corpului, pe su ratele incrucisate, pana cand "arful ascutit iesi printre mainile figurinei. isi folosi din nou dintii si, tragand usor, scoase g(impele la suprafata. Arata ca o sulita lunga iesita din pieptul figurinei. Fara sa se mai uite la figurina, don Juan o puse in punga de piele. Efortul facut parea ca il epui#aseD se lungi pe podea si adormi. Cand se tre#i, era de%a intuneric. Am mancat me#elurile pe care le$am adus si am mai ramas cat"a timp in "eranda. Apoi don Juan se duse in spatele casei, ducand cu el cele trei legaturi din pan#a de sac. 7aie gate%e si ramuri uscate si aprinse un foc. )e$am

ase#at in ti(na in fata focului si el desfacu toate cele trei legaturi. Pe langa cea care continea ucatile uscate ale plantei$femele, mai era una cu tot ce ramasese din planta$mascul si o a treia, destul de solida, continand ucati de &atura "er#i, proaspat taiate. &on Juan se duse la troaca porcului cu un mo%ar de piatra, foarte adanc, ce arata mai mult ca o oala al carei fund se termina cu o cur a usoara. Facu o gaura nu prea adanca si fi'a ine mo%arul pe pamant. +ai puse cate"a gate%e uscate pe foc, pe urma lua cele doua legaturi cu ucatile uscate de plante$mascul si plante$femele si le arunca in mo%ar dintr$o singura miscare. 6cutura pan#a de sac ca sa fie sigur ca toate ramasitele au ca#ut in mo%ar. &in cea de a treia legatura a scos doua ucati proaspete de radacina de &atura. 8 sa le pregatesc pentru tine, a #is el. in ce fel le pregatesti, don Juan= !na din aceste ucati este din planta$mascul, cealalta din planta$ femela. Acesta este singurul moment cand cele doua plante tre uie sa fie puse impreuna. ?ucatile sunt e'trase de la o adancime de un metru. /e #dro i cu pisalogul in mo%ar cu lo"ituri egale. in timp ce facea asta, incepu sa cante pe un ton co orat, scotand un fel de #um#et fara ritm, monoton. Cu"intele erau de neinteles pentru mine. Parea a sor it de ceea ce facea. &upa ce radacinile fura #dro ite complet, scoase din legatura cate"a frun#e de &atura. Erau curate si taiate de curand, toate fiind intacte, fara gauri de "iermi si fara %ulituri. /e dadu drumul in mo%ar, una cate una. /ua o mana de flori de &atura si le lasa sa cada in mo%ar, facand totul cu mare atentie. Am numarat paispre#ece din fiecare. Apoi lua o gramada de pastai cu seminte, proaspete si "er#i, care erau intregi si nedesc(ise. )$am putut sa le numar fiindca le$a dat drumul in mo%ar la toate deodata, dar anuiesc ca erau lot paispre#ece. Adauga trei tulpini de &atura fara frun#e. A"eau culoarea rosu$inc(is, erau curate si pareau sa fi apartinut unor plante mari, %udecind dupa multiplele lor ramificatii. &upa ce toate acestea fura puse in mo%ar, le pisa pana se transformara intr$o pasta cu aceleasi lo"ituri egale. /a un anumit moment, rasturna mo%arul si, scotand amestecul cu mana, il puse intr$o oala "ec(e, intinse mana spre mine si eu am cre#ut ca "rea sa o usuc. &ar nu asta dorea el* imi lua mana stanga si, cu o miscare foarte iute, imi indeparta degetul mi%lociu de cel de al patrulea cat putu de tare. Apoi, infipse "arful cutitului intre cele doua degete si despica pielea pana mai %os de cel de al patrulea deget. /ucra cu atata pricepere si rapiditate incat, cand imi smucii mana, "a#ui ca era despicata adanc si ca sangele imi curgea din elsug. +a prinse iar de mana, o trase deasupra oalei si apasa ca sa curga si mai mult sange. ?ratul imi amorti. Eram intr$o stare de soc trapul mi se racise, de"enise rigid si a"eam o sen#atie de apasare in piept si in urec(i. 6imteam cum alunec de pe scaun. Era cat pe ce sa lesin> imi dadu drumul la mana si incepu sa amestece continutul oalei. &upa ce mi$am re"enit din soc, m$am infuriat. imi lua ce"a timp sa ma linistesc. &on Juan puse trei pietre in %urul focului si ase#a oala pe ele. Peste toate ingredientele adauga ce"a ce mi se paru a fi un ot de clei de tamplarie si o oala de apa si lasa totul sa dea in clocot. Plantele &atura au, in sine, un miros foarte deose it. Com inate cu cleiul de tamplarie, care emana un miros puternic cand amestecul incepu sa fiar a, imprastiau in %ur un a ur atat de patrun#ator, incat m$am c(inuit din rasputeri sa nu "omit. Amestecul fierse mult, in timp ce noi stateam nemiscati in fata focului. &in cand in

cand, "antul aducea a urii in directia mea si atunci du(oarea ma in"aluia si$mi tineam respiratia sa ma apar. &on Juan isi desfacu saculetul de piele si scoase figurina* o intinse spre mine cu atentie si$mi spuse s$o pun in oala si sa am gri%a sa nu$mi ard mainile. Am lasat$o sa alunece usor in pasta ce fier ea. isi scoase cutitul si, pentru o clipa, m$am gandit ca o sa ma taie din nou* in loc sa faca asta, impinse figurina cu "arful cutitului si o scufunda si mai adanc. +ai lasa pasta sa fiar a putin timp, pe urma incepu sa curete mo%arul. /$am a%utat si eu. &upa ce terminaram, don Juan a pus la uscat mo%arul si pisalogul spri%inindu$le de gard. .ntra in casa si oala fu lasata pe pietre toata noaptea. A doua #i in #ori, don Juan imi spuse sa scot figurina din clei si sa o agat de acoperis cu fata indreptata spre rasarit ca sa se usuce su ra#ele soarelui. /a pran#, era teapana ca o sarma. Caldura intarise cleiul si culoarea "erde a frun#elor se amestecase cu restul. Figurina a"ea un aspect lucios, ciudat. &on Juan imi spuse sa dau %os figurina. Pe urma imi dadu un saculet de piele pe care il facuse dintr$o %ac(eta "ec(e de caprioara pe care i$o dadusem cu cat"a timp in urma. 6aculetul arata asemeni celui pe care il a"ea si el. 6ingura deose ire era ca al lui era facut din piele moale, cafenie. Pune$ti 3imaginea4 in saculet si inc(ide$l, imi spuse el. )u se uita la mine, a"and gri%a sa$si tina capul intors. &e indata ce pusesem figurina, el imi dadu o plasa si$mi spuse sa ag oala de lut in ea. 6e duse spre masina mea, lua plasa din mainile mele si o "ari prin capacul desc(is al compartimentului pentru manusi. <ino cu mine, imi spuse el. /$am urmat. &adu ocol casei, facand un cerc complet in sensul acelor de ceasornic. 6e opri in dreptul "erandei si incon%ura iar casa, de data asta mergand contrar acelor ceasornicului si intorcandu$se iar la "eranda. Ramase nemiscat cat"a timp, pe urma se ase#a. A"eam moti"e sa cred ca tot ce facea a"ea un anume inteles. +a tot intre am ce sens a"ea incon%urarea casei, cand el imi spuseD Fei> Am uitat unde am pus$o> /$am intre at ce cauta. +i$a spus ca uitase unde pusese mladita pe care tre uia s$o replante# eu. incon%uraseram din nou casa si, intre timp, el isi aminti unde era. imi arata un orcan mic de sticla de pe o ucata de scandura atuta in cuie pe perete, su acoperis. in orcan se afla cealalta %umatate a primei portiuni din radacina de &atura. +ladita a"ea un mugur infrun#it in "arf. in orcan era putina apa, dar nu a"ea pamant. &e ce n$are nici un pic de pamant= am intre at eu. Pamantul nu e la fel peste tot si iar a dia"olului are ne"oie doar de pamantul in care "a trai si "a creste. Acum, a "enit momentul s$o redam pamantului inainte s$o distruga "iermii. Putem s$o plantam aici, langa casa= am intre at eu. )u> )u> )u aici> 7re uie s$o ducem intr$un loc care$ti place tie. &ar unde pot sa gasesc un loc care sa$mi placa= Asta eu n$am de unde sa stiu. Poti s$o plante#i din nou oriunde doresti. &ar tre uie ingri%ita si mena%ata* tre uie sa traiasca in asa fel incat tu sa poti a"ea puterea de care ai ne"oie. &aca moare, inseamna ca nu te accepta si nu tre uie s$o mai deran%e#i.

&eci, tre uie sa$i porti de gri%a, sa$i dai tot ce$i tre uie ca sa poata creste. 7otusi, nu tre uie s$o rasfeti. &e ce nu= Fiindca daca nu "rea ea sa creasca, nu a%uta la nimic s$o ademenesti. &ar, pe de alta parte, tre uie sa do"edesti ca$ti pasa de ea. Fereste$o de "iermi si ud$o cand "ii pe la ea. 7re uie sa faci asta regulat, pana face seminte. Cand ii apar primele seminte, o sa fim siguri ca te doreste. &ar, don Juan, nu se poate sa ma ingri%esc de radacina asa cum "rei dumneata. &aca$i "rei puterea, tre uie s$o faci> Altfel nu se poate. Poti sa te ocupi de ea dumneata, cand eu nu sunt aici, don Juan= )u> Eu, nu> Eu nu pot sa fac asta> Fiecare tre uie sa$si (raneasca mladita lui. Am a"ut$o si eu pe a mea. Acum tu tre uie s$o ai pe a ta. si, pana nu face seminte, asa cum ti$am spus, nu te poti socoti pregatit sa in"eti. !nde cre#i c$ar tre ui s$o replante#= Asta numai tu poti sa (otarasti> si nimeni nu tre uie sa stie locul, nici macar eu> Asa tre uie sa fie facuta replantarea. )imeni, a solut nimeni, nu tre uie sa stie unde se afla planta ta> &aca te urmareste un strain sau te "ede, ia$ti mladita si fugi in alt loc. ti$ar putea pricinui neca#uri de neinc(ipuit prin manipularea mladitei. 7e$ar putea sc(ilodi sau ucide. &e asta nici macar eu nu tre uie sa stiu unde se afla planta ta. imi intinse orcanasul cu mladitaD .a$o acum> Am luat$o. Pe urma, aproape ca m$a tarat pana la masina meaD Acum, tre uie sa pleci. &u$te si alege locul unde o sa plante#i din nou mladita. 6apa o groapa adanca in pamant moale, in apropierea unui loc cu apa. )u uitaD tre uie sa fie aproape de apa ca sa creasca. Fa o groapa numai cu mainile, c(iar daca "ei sangera. Pune mladita in mi%locul gropii si fa o mo"ila ( ilon* in %urul ei. Pe urma, im i $o de apa. Cand apa intra in pamant, umple groapa cu pamant moale. Apoi, alege un loc la doi pasi departare de mladita, in directia asta 2arata spre sud$est5. Fa o alta groapa adanca acolo, tot cu mainile, si goleste in ea ce se afla in oala. in continuare, sparge oala si ingroap$o adanc intr$un alt loc, departe de cel unde se afla mladita ta. &upa ce ai ingropat oala, du$te inapoi la mladita ta si mai ud$o o data. Pe urma, scoate$ti figurina ta, tine$o intre degetele unde ai rana si, stand in locul unde ai ingropat cleiul, atinge mladita usor cu acul ascutit, incon%oara mladita de patru ori, oprindu$te de fiecare data in acelasi loc ca s$o atingi. 7re uie sa urme# o directie anume cand merg in %urul radacinii= 8rice directie e una. &ar tre uie sa$ti amintesti intotdeauna in ce directie ai ingropat cleiul si incotro ai luat$o cand ai incercuit mladita. Atinge usor mladita cu "arful acului de fiecare data, in afara de ultima data, cand tre uie sa$l infigi adanc. &ar tre uie sa faci asta cu atentie* stai in genunc(i ca sa ai mana mai sigura, fiindca nu tre uie sa rupi "arful inauntrul mladitei. &aca$l rupi, esti terminat> Radacina n$o sa$ti mai fie de nici un folos. 7re uie sa spun anume cu"inte in timp ce ocolesc mladita= )u, o sa fac eu asta in locul tau. 5ambata, -3 ianuarie /01&e indata ce am a%uns la el acasa a#i$dimineata, don Juan mi$a spus ca imi "a

arata cum sa pregatesc amestecul pentru fumat. Porniram spre dealuri si merseram o distanta destul de mare intr$unui dintre canioane. &on Juan se opri langa un tufis inalt si su tire a carui culoare contrasta "i#i il cu cea a "egetatiei incon%uratoare. &esisul din %urul tufisului era gal ui, in timp ce tufisul era de un "erde "iu. 7re uie sa culegi frun#ele si florile de pe pomisorul asta, imi spuse el. 7impul cel mai potri"it sa faci asta este Hiua 7uturor 6fintilor (el dia de las 6nimas*& isi scoase cutitul si rete#a capatul unei ramuri su tiri. +ai alese o alta ramura asemanatoare si ii rete#a si ei capatul. Repeta aceasta operatie pana culese un manunc(i de "arfuri de ramuri. Pe urma se ase#a pe pamantD !ita$te, #ise el. Am taiat toate ramurile de deasupra ifurcatiei dintre doua sau mai multe frun#e si tulpina. <e#i= 7oate sunt la fel. Am folosit doar "arful fiecarei ramuri unde frun#ele sunt fragede si moi. Acum tre uie sa cautam un loc um rit. +erseram inainte pana cand parea sa fi gasit ce cauta. 6coase o sfoara lunga din u#unar si o lega de trunc(iul si ramurile de %os a doi pomisori, facand un fel de sfoara de rufe ca sa atarne "arfurile de ramuri cu capul in %os. /e aran%a in ordine pe frang(ie* agatate de ifurcatia dintre frun#e si tulpina, semanau cu un sir lung de calareti "er#i. 7re uie sa ai gri%a ca frun#ele sa se usuce la um ra, imi spuse el. /ocul tre uie sa fie singuratic si inaccesi il. in acest fel, frun#ele sunt prote%ate. 7re uie sa fie lasate sa se usuce intr$un loc unde$i aproape imposi il sa le gasesti. &upa ce s$au uscat, tre uie puse intr$o legatura si sigilate. Culese frun#ele de pe frang(ie si le arunca peste ar ustii din apropiere. +i s$a parut ca nu intentionase decat sa$mi arate cum se procedea#a. Am mers in continuare si don Juan culese trei flori diferite, spunandu$mi ca faceau parte din ingrediente si se presupunea ca tre uie culese in acelasi timp. &ar florile tre uiau sa fie puse in oala de lut, separate si uscate in intuneric* pe fiecare oal tre uia pus un capac, pentru ca florile sa mucegaiasca in conteiner. Adauga ca rostul frun#elor si al florilor era sa indulceasca amestecul fumului. Am iesit din canion si ne$am indreptat spre al ia raului. &upa un ocol lung ne$am intors la el acasa. 6eara tar#iu, stateam in odaia lui, lucru pe care mi$l ingaduia rar, si$mi po"esti despre ingredientele finale ale amestecului ciupercile. Ade"arata taina a amestecului se afla in ciuperci, imi spuse el. 6unt ingredientul cel mai greu de cules. Calatoria spre locul unde cresc este lunga si periculoasa si mai riscant, c(iar, este sa alegi soiul potri"it. E'ista si alte feluri de ciuperci care cresc in apropiere si care nu$ti sunt de nici un folos* o sa le strice si pe cele une, daca le usuci la un loc. E ne"oie de timp ca sa cunosti ine ciupercile si sa nu faci o greseala. 8 sa ai neca#uri mari daca le folosesti pe cele rele neca#uri pentru om si pentru pipa. Cunosc oameni care au murit pe loc fiindca au folosit fumul gresit. &e indata ce ciupercile sunt culese, se pun intr$o tartacuta, asa incat nu se mai pot controla, intelegi, tre uie sa le rupi in fasii ca sa le poti trece prin gatul ingust al tartacutei. Cum poti e"ita o greseala= 7re uie sa fii atent si sa stii cum sa alegi. ti$am spus ca$i greu. )u oricine poate im lan#i fumul* cei mai multi nici macar nu incearca. Cat timp tii ciupercile in tartacuta= !n an. 7oate celelalte ingrediente sunt si ele sigilate pentru un an. Pe urma, parti egale din ele sunt masurate si macinate separat pana se prefac intr$o pudra foarte fina. Ciupercile cele mici nu tre uie sa fie macinate fiindca se prefac singure intr$un praf

foarte fin* tot ce ai de facut este sa #dro esti ucatile mai mari. Patru ucati de ciuperci sunt adaugate la o parte din celelalte ingrediente care, in preala il, sunt puse impreuna. &upa aceea, le amesteci pe toate si le pui intr$un saculet ca al meu. si$mi arata saculetul care$i atarna su camasa. Apoi toate ingredientele sunt adunate din nou si, dupa ce le pui la uscat, te pregatesti sa fume#i amestecul pe care tocmai l$ai preparat. in ceea ce te pri"este, o sa fume#i anul "iitor. si un an dupa asta, amestecul o sa fie numai al tau fiindca l$ai cules doar tu singur. Prima oara cand fume#i, eu o sa$ti aprind pipa. 8 sa fume#i tot amestecul dintr$un ol si o sa astepti. Fumul "a aparea. 8 sa$l simti. 7e "a eli era ca sa poti "edea tot ce "rei sa "e#i. Pe una dreptate, este un aliat fara perec(e. &ar cel ce$l cauta tre uie sa ai a o intentie si o "ointa fara repros. El are ne"oie de asemenea calitati, fiindca tre uie sa intentione#e si sa "rea intoarcerea lui, caci altfel fumul nu$l "a lasa sa se intoarca. in al doilea rand, tre uie sa intentione#e si sa "rea sa$si aminteasca tot ceea ce fumul i$a ingaduit sa "ada, altfel n$o sa fie nimic altce"a decat o um ra de ceata in mana lui. 5ambata, ; a rilie /01in con"ersatiile noastre, don Juan folosea sau se referea des la e'presia 3om al cunoasterii4, dar nu mi$a e'plicat niciodata ce "oia sa spuna prin asta. /$am rugat sa ma lamureascaD !n om al cunoasterii este cel care a urmat cu ade"arat greul drum spre instruire, mi$a raspuns el. !n om care, fara sa se gra easca si fara sa so"aie, a mers cat a putut de departe in de#legarea tainelor puterii si ale cunoasterii. Poate oricine sa fie un om al cunoasterii= )u, nu oricine. Atunci, ce tre uie sa faca un om ca sa de"ina un om al cunoasterii= 7re uie sa$si pro"oace si sa$si in"inga cei patru dusmani firesti ai lui. <a de"eni un om al cunoasterii dupa ce "a in"inge acesti patru dusmani= &a. !n om se poate numi pe sine om al cunoasterii doar daca este in stare sa$i in"inga pe toti patru. Atunci, orice om care$i in"inge de"ine un om al cunoasterii= 8ricine ii in"inge este un om al cunoasterii. &ar e'ista cerinte speciale pe care tre uie sa le indeplinesti inainte de a te lupta cu acesti dusmani= )u. 8ricine poate sa incerce sa de"ina un om al cunoasterii* foarte putini oameni reusesc cu ade"arat, dar asta este firesc. &usmanii pe care omul ii intalneste in cale atunci cand in"ata sa de"ina un om al cunoasterii sunt de$a dreptul formida ili* cei mai multi oameni sunt rapusi de ei. Ce fel de dusmani sunt acestia, don Juan= &on Juan a refu#at sa imi "or easca despre dusmani, imi spuse ca a ia peste mult timp acest su iect "a a"ea un sens pentru mine. Am incercat sa nu renunt la su iect si l$am intre at daca, dupa parerea lui, puteam de"eni si eu un om al cunoasterii. El imi raspunse ca nimeni nu putea sa$mi spuna asta cu certitudine. &ar am insistat sa aflu daca e'istau unele indicii ce se puteau folosi ca sa ma lamuresc daca a"eam sau nu sanse sa de"in un om al cunoasterii. El mi$a spus ca asta depinde de lupta mea cu cei patru dusmani daca ii "oi in"inge sau ei ma "or in"inge pe mine dar era imposi il sa pre"e#i re#ultatul acelei lupte.

/$am intre at daca putea folosi "ra%itoria sau di"inatia ca sa g(iceasca re#ultatul ataliei. El imi spuse categoric ca re#ultatele luptei nu pot fi pre"a#ute prin nici un fel de mi%loace, pentru ca a de"eni un om al cunoasterii era ce"a temporar. Cand l$am rugat sa$mi e'plice acest aspect, mi$a raspunsD A fi un om al cunoasterii nu este ce"a permanent. &e fapt, nu de"ii niciodata un om al cunoasterii. +ai degra a se poate spune ca de"ii om al cunoasterii pentru o perioada foarte scurta dupa ce ai in"ins cei patru dusmani naturali. 7re uie sa$mi spui, don Juan, ce fel de dusmani sunt acestia= El nu mi$a raspuns. Am insistat din nou, dar el a renuntat la acest su iect si incepu sa "or easca despre altce"a. 5ambata, /2 a rilie /01Pe cand ma pregateam sa plec, m$am (otarat sa il mai intre o data despre dusmanii unui om al cunoasterii. Am argumentat ca nu puteam sa ma mai intorc pentru o "reme si ca ar fi o una idee sa note# ce a"ea el sa$mi spuna si apoi sa medite# despre asta cat timp "oi fi plecat. &on Juan so"ai un timp, dar apoi incepu sa "or easca. Cand un om incepe sa in"ete, nu este niciodata lamurit in pri"inta o iecti"elor lui. 6copul lui este neclar* intentia lui este "aga. 6pera la recompense care nu se "or materiali#a niciodata, caci el nu stie nimic despre greutatile instruirii. /a inceput in"ata incet ucatica cu ucatica, apoi in pasi mari. si, in curand, gandurile lui intra in conflict. )u in"ata niciodata ceea ce a sta ilit dinainte, ce si$a imaginat, asa ca incepe sa se teama. .nstruirea nu este ce$a asteptat el. Fiecare etapa a instruirii repre#inta o noua sarcina pentru el si teama pe care omul o resimte incepe sa creasca fara mila, fara sa cede#e. 6copul lui se transforma intr$un camp de atalie. Asa ca ii iese in cale primul dintre dusmanii lui firestiD frica. !n dusman teri il perfid si greu de in"ins. 6e ascunde la fiecare cotitura a drumului, pandind si asteptand. si daca omul, ingro#it de pre#enta dusmanului, o ia la fuga, dusmanul lui "a pune capat cautarilor sale. Ce se "a intampla cu acel om daca o rupe la fuga de frica= )u i se intampla nimic, numai ca nu se "a instrui niciodata. )u "a de"eni niciodata un om al cunoasterii. Poate ca "a fi un om dominator sau un om speriat, inofensi"* in orice ca#, "a fi un om in"ins. Primul sau dusman "a fi pus capat na#uintelor lui. si ce poate el face ca sa$si in"inga teama= Raspunsul e foarte simplu. )u tre uie sa fuga. 7re uie sa$si in"inga teama si, in ciuda ei, tre uie sa faca pasul urmator al instruirii, apoi urmatorul si urmatorul. 8ricat ar fi de speriat, nu tre uie sa se opreasca. Asta$i regula> si "a "eni clipa cand primul sau dusman se "a retrage. 8mul incepe sa se simta sigur pe sine. .ntentia sa de"ine mai puternica. .nstruirea nu mai este o sarcina terifianta. Cand "ine acest moment fericit, omul poate spune fara e#itare ca si$a in"ins primul sau dusman natural. Asta se intampla deodata, don Juan, sau incetul cu incetul= 6e intampla incet, incet si totusi teama este in"insa, repede, rusc. &ar omul nu "a incepe din nou sa se teama daca i se intampla altce"a= )u. 8 data ce omul a in"ins teama, "a fi li er de ea pentru tot restul "ietii, caci, in locul fricii, el a o tinut claritatea limpe#imea mintii care anulea#a frica. Atunci omul

isi cunoaste dorintele si stie cum sa si le satisfaca. Poate anticipa noii pasi in instruire si o mare claritate incon%oara totul. 8mul simte ca nimic nu$i este ascuns. si astfel s$a intalnit cu cel de al doilea dusman al sau claritatea> Acea claritate a mintii care este atat de greu de do andit alunga frica dar, in acelasi timp, te or este. Ea sileste omul sa nu se indoiasca de sine niciodata. ii da siguranta ca poate face tot ce doreste, caci el "ede clar in tot ce$l incon%oara. si este cura%os fiindca "ede clar si nu se a ate de la nimic, fiindca totul ii este clar. &ar toate sunt o greseala* ce"a parca lipseste. &aca omul cedea#a in fata acestei asa$#ise puteri, a sucom at in fata celui de al doilea dusman al sau* "a a"ea ra dare in loc sa se gra easca. si "a a% ai pe calea instruirii lui pana cand "a sfarsi incapa il sa mai in"ete ce"a. Ce se intampla cu omul care este in"ins in acest fel, don Juan= +oare din asta= )u, nu moare. Cel de al doilea dusman al sau l$a locat in incercarea lui de a de"eni un om al cunoasterii* in sc(im , omul se poate preface intr$un luptator de#lantuit sau intr$un clo"n. 7otusi, claritatea, pentru care a platit atat de scump, nu se "a transforma niciodata in intuneric si teama. 6e "a ucura de claritate atat timp cat traieste, dar nu se "a mai instrui niciodata si nu "a aspira la nimic. &ar ce are de facut ca sa nu fie in"ins= 7re uie sa faca in continuare ceea ce a facut si in pri"inta fricii* tre uie sa$si sfide#e claritatea, s$o foloseasca doar ca sa "ada, sa astepte ra dator si sa se gandeasca ine inainte de a face urmatorii pasi* tre uie sa se gandeasca, inainte de orice, la faptul ca claritatea lui este aproape o greseala. si "a "eni momentul cand "a intelege ca, de fapt, claritatea lui nu era decat un punct din fata oc(ilor. in felul asta, isi "a in"inge cel de al doilea dusman si "a a%unge in stadiul in care nimic nu$i "a mai putea face "reun rau. si nu "a mai fi o greseala. )u "a mai fi doar un simplu punct din fata oc(ilor sai. <a fi ade"arata putere. in acest moment "a sti ca puterea pe care o urmarise de atata timp este, in sfarsit, a lui. Poate sa faca orice doreste cu ea. Aliatul se afla la dispo#itia lui. &orinta lui este suprema. El "ede tot ce se afla in %urul lui. &ar acum a intalnit si cel de al treilea dusman al sauD puterea> Puterea este cel mai puternic dintre toti dusmanii sai. si, dupa cum este firesc, cel mai usor lucru de facut este sa cede#i in fata ei* acum, omul este cu ade"arat in"inci il. El comanda* incepe sa$si asume riscuri calculate si sfarseste prin a sta ili reguli, fiindca el este stapanul. 8mul aflat in acest stagiu nu prea isi da seama ca, de fapt, cel de al treilea dusman al sau l$a incoltit. si, deodata, fara sa$si dea seama, "a pierde, cu siguranta, atalia. &usmanul sau il "a fi transformat intr$un om crud si capricios. isi "a pierde puterea= )u, nu$si "a pierde niciodata claritatea sau puterea sa. Atunci ce$l "a deose i de un om al cunoasterii= !n om in"ins de putere moare fara sa$si fi dat seama, cu ade"arat, cum s$o foloseasca. Puterea nu este decat o po"ara pentru soarta lui. !n astfel de om nu detine controlul asupra propriei fiinte si nu$si poate da seama cand si cum sa$si foloseasca puterea. Este in"ingerea de catre oricare din acesti dusmani definiti"a= 6igur ca este definiti"a. &e indata ce unul dintre acesti dusmani se do"edeste mai puternic, omul nu mai poate face nimic. Este posi il, de pilda, ca omul in"ins de putere sa$si dea seama de greseala lui

si sa se indrepte= )u> Cand omul cedea#a, s$a terminat cu el. &ar ce se intampla daca este or it de putere pentru o "reme si, pe urma, respinge puterea= Asta inseamna ca lupta lui continua. inseamna ca inca mai incearca sa de"ina un om al cunoasterii. 8mul este in"ins doar atunci cand nu mai incearca si renunta definiti". &ar atunci, don Juan, este posi il ca un om sa a andone#e lupta cu teama "reme de ani de #ile dar, in cele din urma, sa iasa in"ingator= )u, asta nu se intampla. &aca el cedea#a in fata fricii, nu "a in"inge niciodata, fiindca nu "a mai a"ea cura%ul sa in"ete si nu "a mai incerca acest lucru niciodata. &ar, daca incearca sa in"ete ani de #ile, luptandu$se cu frica, s$ar putea sa o in"inga, fiindca, de fapt, nu a cedat nici o clipa. Cum poate el sa in"inga acest al treilea dusman, don Juan= 7re uie sa$l sfide#e deli erat. 7re uie sa$si dea seama ca puterea pe care, aparent, o cucerise, nu ii apartine, in realitate. 7re uie sa fie in garda tot timpul, folosind cu atentie si cu credinta tot ce in"atase. &aca "a intelege ca puterea si claritatea, lipsite de controlul asupra lui insusi, sunt mai rele decat greselile, "a a%unge intr$un punct in care totul este tinut in sa(. Atunci "a sti cand si cum sa$si foloseasca puterea. si astfel, isi "a fi in"ins si al treilea dusman. in clipa aceea, omul "a fi a%uns la capatul calatoriei spre cunoastere si, aproape fara sa fie a"erti#at, "a da peste ultimul dintre dusmanii luiD atranetea> Acest dusman este cel mai crud dintre toti, cel pe care nu "a putea sa$l in"inga cu totul, ci doar sa$l mai alunge pentru un timp. Acesta este timpul cand omul nu mai are temeri, nu mai are o nera datoare limpe#ime a mintii un timp cand isi stapaneste toata puterea, dar si timpul cand are o mare dorinta de a se odi(ni. &aca el cedea#a cu totul in fata dorintei de a se ase#a si a uita, daca se lasa do orat de o oseala, inseamna ca a pierdut ultima runda si ca dusmanul sau il "a pune la pamant ca pe o fiinta neputincioasa, "arstnica. &orinta lui de a se retrage ii "a in"inge toata claritatea, puterea si cunoasterea. &ar daca omul isi scutura de pe el o oseala si isi implineste soarta pana la capat poate sa fie numit om al cunoasterii, c(iar daca doar pentru acea scurta clipa cand reuseste sa se lupte cu ultimul dusman in"inci il. Acea clipa de claritate, putere si cunoastere ii este de a%uns.

A &on Juan "or ea in mod desc(is despre +escalito destul de rar. &e fiecare data cand ii puneam intre ari despre acest su iect refu#a sa "or easca, dar intotdeauna spunea destul cat sa pot sa$mi cree# o impresie pri"ind +escalito, o impresie care era, de fiecare data, antropomorfica. +escalito era un mascul, nu numai din cau#a regulii gramaticale o ligatorii ce$i acorda cu"antului genul masculin, dar si din pricina calitatilor constante de a fi un protector si un in"atator. &on Juan reafirma acele caracteristici su diferite forme de fiecare data cand discutam.

!uminica, -< decembrie /01/ .ar a dia"olului n$a prote%at niciodata pe nimeni. Ea nu ser"este decat ca sa dea putere. +escalito, pe de alta parte, este land, ca un copil mic. &ar ai spus ca +escalito este, uneori, cumplit. 6igur ca e cumplit, dar o data ce a%ungi sa$l cunosti, este land si un. Cum isi manifesta unatatea= Este un protector si un in"atator. in ce fel prote%ea#a= Poate sa$ti fie alaturi tot timpul si el o sa ai a gri%a sa nu ti se intample nimic rau. Cum poti sa$l ai alaturi tot timpul= intr$o pungulita, legat su rat sau in %urul gatului cu un siret. &umneata il ai asupra dumitale= )u, fiindca eu am un aliat. &ar altii il au. Ce te in"ata el= 7e in"ata sa traiesti cum se cu"ine. si cum anume te in"ata= iti arata lucrurile si$ti spune ce sunt ele (en$e=a las cosas y te dice lo que son*& Cum= Asta tre uie sa descoperi tu singur. Marti, .8 ianuarie /01 Ce "e#i atunci cand +escalito te ia cu el, don Juan= Asemenea lucruri nu isi au rostul intr$o con"ersatie o isnuita. )u pot sa$ti spun. &aca mi$ai spune, ti s$ar intampla ce"a rau= +escalito este un protector, unul un si land* dar asta nu inseamna ca poti sa$ti ati %oc de el. &esi este un protector land, el poate fi si groa#nic cu cei care nu$i plac. Eu n$am de gand sa$mi at %oc de el. <reau doar sa stiu ce$i determina el pe oameni sa intreprinda sau sa "ada. ti$am po"estit tot ce m$a facut sa "ad +escalito, don Juan. Cu tine este altfel, poate pentru ca tu nu$i cunosti o iceiurile. 7re uie sa$i in"eti o iceiurile asa cum un copil in"ata sa mearga. Cat timp mai tre uie sa in"at= Pana cand el incepe sa capete sens pentru tine. si pe urma= Pe urma o sa intelegi si singur. )u mai tre uie sa$mi spui nimic mie. Poti sa$mi spui doar unde te duce +escalito= )u pot sa "or esc despre asta. 7ot ce "reau sa stiu este daca e'ista o alta lume in care$i duce pe oameni> E'ista. Paradisul= 2cu"antul spaniol pentru 3paradis4 este 3cielo4 care inseamna si 3cer45. 7e duce prin cer (cielo*& <reau sa spun, e "or a despre paradisul (cielo* unde se afla &umne#eu= Acum ai "or it ca un prost. Eu nu stiu unde se afla &umne#eu.

Este +escalito &umne#eu singurul &umne#eu= 6au este unul dintre #ei= )u este decat un protector si un in"atator. Este o putere. Este o putere in noi insine= )u. +escalito nu are nimic de a face cu noi insine. El se afla in afara noastra. Atunci, oricine consuma +escalito tre uie sa$l "ada su aceeasi forma. )u, nicidecum> El nu este acelasi pentru toata lumea. Joi, /- a rilie /01 &e ce nu$mi spui mai multe despre +escalito, don Juan= )u$i nimic de spus. 7re uie sa fie mii de lucruri pe care ar tre ui sa le aflu inainte de a ma intalni iar cu el. )u. Poate ca pentru tine nu este nimic de aflat. &upa cum ti$am mai spus, el nu repre#inta unul si acelasi lucru pentru toata lumea. stiu, dar, totusi, as "rea sa aflu ce simt altii despre el. Parerea celor care sunt gata sa "or easca despre el nu prea contea#a. Ai sa "e#i. <ei "or i, pro a il, despre ei pana la un anume punct si din acel moment nu "ei mai pomeni niciodata despre el. Poti sa$mi "or esti despre primele dumitale impresii= &e ce= Ca sa stiu atunci cum sa ma port cu +escalito. &e%a stii mai multe decat stiu eu. 7u te$ai %ucat, intr$ade"ar, cu el. intr$o una #i "ei "edea cat de frumos s$a purtat protectorul cu tine. Cu acel prim prile% sunt sigur ca ti$a spus multe, multe lucruri, dar tu ai fost surd si or . !uminica, /< a rilie /01 +escalito poate lua orice forma atunci cand se arata= &a, orice forma. Atunci, care sunt cele mai o isnuite forme pe care le cunosti= )u e'ista forme o isnuite. <rei sa spui, don Juan, ca el se arata su orice forma c(iar si acelora care$l cunosc ine= )u, el apare su diferite forme celor care$l cunosc putin, dar pentru cei care$l cunosc ine el este intotdeauna constant. Cum este el constant= /e apare uneori ca un om, asemeni noua, sau ca o lumina. &oar o simpla lumina. +escalito isi sc(im a "reodata forma lui permanenta fata de cei care$l cunosc ine= &in cate stiu eu, nu. ,ineri, 1 iulie /01Am plecat impreuna cu don Juan intr$o calatorie spre sfarsitul dupa$amie#ei #ilei de sam ata, 2B iunie. +i$a spus ca ne ducem sa cautam honguitos 2ciuperci5 in statul

C(i(ua(ua. +i$a spus dinainte ca "a fi o calatorie lunga si grea. A a"ut dreptate. Am sosit intr$un orasel minier din nordul statului C(i(ua(ua, la ora 1:.:: seara, miercuri, 27 iunie. Am pornit pe %os din locul unde$mi parcasem masina, la marginea orasului, pana la casa prietenilor lui, un indian 7ara(umara si sotia lui. Am petrecut noaptea acolo. 1a#da ne$a adus crupe si fasole. El s$a ase#at si a stat de "or a cu don Juan in timpul mesei, dar n$a spus nimic referitor la calatoria noastra. &upa masa de dimineata, ar atul mi$a pus apa in gamela si doua c(ifle dulci in rucsac. &on Juan mi$a intins gamela, si$a legat rucsacul cu un snur pe umeri, i$a multumit ar atului pentru ama ilitate si, intorcandu$si capul spre mine, mi$a spusD E timpul sa plecam. Am mers pe drumul de tara "reun Gilometru si %umatate. &e acolo am luat$o pe camp si, dupa doua ore, eram la poalele dealurilor de la sudul orasului. Am urcat costisele in directia sud$"est. Cand am a%uns la culmile mai a rupte, don Juan a sc(im at directia si am urmat o "ale adanca care ducea spre rasarit. in ciuda "arstei sale inaintate, don Juan mergea cu un pas incredi il de iute, incat la amia#a eu eram frant de o oseala. )e$am ase#at, si el a desfacut sacul cu paine. Poti sa mananci tot, daca "rei, mi$a spus el. &ar dumneata= +ie nu mi$e foame, si, mai tar#iu, n$o sa mai a"em ne"oie de merindele astea. Eram foarte ostenit si infometat si i$am acceptat oferta. Am socotit ca era timpul potri"it ca sa "or im despre scopul calatoriei noastre si asa, ca din intamplare, l$am intre at pe don JuanD Cre#i ca o sa #a o"im mult pe aici= Am "enit aici sa culegem niste plante +escalito. 8 sa stam pana maine. !nde$i +escalito= &e %ur$impre%urul nostru. Peste tot, cresteau din elsug nenumarate specii de cactus, dar n$am o ser"at eyote printre ele. Am pornit din nou la drum si, pe la ora trei, am a%uns intr$o "ale lunga si ingusta, incon%urata de dealuri a rupte. Am simtit o ciudata sen#atie tul uratoare la gandul ca o sa gasesc eyote, planta pe care n$o mai "a#usem niciodata in mediul ei natural. Am patruns in "ale si pro a il ca am mers cam "reo suta de metri cand, deodata, am dat cu oc(ii de trei plante care erau, cu siguranta, eyote& 6e aflau intr$un ciorc(ine, la cati"a centimetri deasupra pamantului, in fata mea, la stanga potecii. Aratau ca niste trandafiri rotun#i, carnosi si "er#i. Am alergat spre ele, aratandu$i$le cu mana lui don Juan. El m$a ignorat total si, deli erat, nu s$a intors spre mine in timp ce se indeparta. imi dadeam seama ca facusem o prostie si tot restul dupa$amie#ei am mers in tacere, inaintand incet de$a lungul "aii plate si acoperite cu pietre mici si ascutite. +ergeam printre cactusi, punand pe fuga multimea de soparle si, din cand in cand, cate o pasare solitara. Am trecut pe langa #eci de plante eyote, fara sa scot o "or a. /a ora sase a%unsesem la poalele muntilor care stra%uiau "alea. Am urcat pana la un grup de stanci. &on Juan si$a trantit sacul si s$a ase#at. +i se facuse iar foame, dar nu ne mai ramasese nimic de mancare* am fost de parere sa culegem niste plante +escalito si sa ne intoarcem in oras. &on Juan paru plictisit si scoase un plescait din u#e. +i$a spus ca ne "om petrece noaptea acolo. Am tacut amandoi. in stanga noastra era un #id din stanci, iar in dreapta se intindea "alea pe care tocmai o stra atusem. Acoperea o distanta destul de mare si din

acest loc parea mai lata si nu atat de plata cum mi se paruse la inceput, era plina de coline si protu erante. +aine o sa ne intoarcem, imi spuse don Juan, fara sa ma pri"easca si aratand cu mana spre "ale. /a inapoiere o sa culegem plantele in timp ce stra atem campul. <reau sa spun ca o sa culegem plantele doar cand ele ne ies in cale. 8 sa ne gaseasca ele pe noi, nu noi pe ele. +escalito o sa ne gaseasca daca "rea el. &on Juan isi spri%ini spinarea de #idul de stanci si, cu capul aplecat intr$o parte, continua sa "or easca de parca acolo, langa el, se afla o alta persoana. si inca un lucru. &oar eu pot sa le culeg. Poate ca tu o sa cari sacul sau o sa mergi in fata mea nu stiu inca. &ar maine n$o sa arati cu mana, cum ai facut a#i. imi pare rau, don Juan. )u face nimic. )$ai stiut. ?inefacatorul dumitale ti$a spus toate astea despre +escalito= )u> )imeni nu m$a in"atat nimic despre el. insusi protectorul meu mi$a fost in"atator. &eci, +escalito este un fel de persoana cu care poti "or i= )u, nu este. Atunci cum te in"ata= &on Juan ramase tacut o "reme. iti amintesti de "remea cand te$ai %ucat cu el= Ai inteles ce "oia el sa$ti spuna, nu$i asa= &a, am inteles. asta$i modul prin care el te in"ata. Atunci nu ti$ai dat seama, dar, daca i$ai fi acordat putina atentie, el ar fi "or it cu tine. Cand= Atunci cand l$ai "a#ut prima oara. +i se parea ca intre arile mele il plictiseau pe don Juan. .$am spus ca tre uia sa$i pun toate aceste intre ari, fiindca tineam sa aflu cat mai multe cu putinta. )u ma intre a e mine7 imi #am i malitios. intrea a$l pe el7 &ata "iitoare cand il "e#i, intrea a$l tot ce "rei sa afli. &eci, +escalito este ca o persoana cu care poti sa "or esti... )u m$a lasat sa termin. Facu un pas in laturi, lua gamela, co ori de pe grupul de stanci si disparu. )u$mi placea sa raman singur acolo si, cu toate ca el nu$mi spusese sa$l urme#, am "enit dupa el. +erse "reo suta cinci#eci de metri pana a%unse la un paraias. 6e spala pe fata si pe maini si umplu gamelele cu apa. isi clati gura cu apa, dar nu au. Eu mi$am facut mainile caus, le$am umplut cu apa si am aut, dar el m$a oprit, spunandu$mi ca nu era ne"oie sa eau. imi intinse gamela si se intoarse spre grupul de stanci. Cand a%unseram acolo, ne$am ase#at din nou cu fata spre "ale si cu spatele spri%init de #idul de roci. /$am intre at daca putem sa aprindem un foc. Reactiona de parca era de neconceput sa il intre asa ce"a. imi spuse ca in noaptea aceea eram oaspetii lui +escalito, care ne "a tine de cald. 6e inserase de%a. &on Juan scoase doua paturi su tiri de um ac din sacii lui, imi arunca una in poala si se ase#a cu picioarele incrucisate, punandu$si cealalta patura pe dupa umeri. 6u noi, "alea se intunecase, si marginile i se topeau in ceata amurgului. &on Juan ramase nemiscat, pri"ind spre campul de eyote& !n "ant imi atea permanent in fata.

Amurgul este o despicatura intre lumi, spuse el incet, fara sa se intoarca spre mine. )u l$am intre at ce "oia sa spuna prin asta. +i$am simtit oc(ii o ositi. &eodata, m$a cuprins o stare de e'altare* am simtit o dorinta ciudata, coplesitoare, sa plang> +$am intins pe urta* stanca era tare si inconforta ila* tre uia sa$mi sc(im po#itia o data la cate"a minute. in cele din urma, m$am ridicat, pe urma m$am ase#at %os cu picioarele incrucisate si mi$am pus patura pe umeri. 6pre uimirea mea, aceasta po#itie era cat se poate de conforta ila si am adormit. Cand m$am tre#it, .$am au#it pe don Juan cum imi "or ea. 6e facuse intuneric de$a inelea. )u$l puteam "edea ine si nici nu intelegeam ce$mi spusese, dar l$am urmat cand a inceput sa co oare de pe stanca. )e miscam cu gri%a sau, cel putin, eu faceam asta, din cau#a intunericului. )e$am oprit la poalele #idului de stanci. &on Juan se ase#a si imi facu semn sa ma ase# in stanga lui. 6e desc(eie la camasa si scoase un saculet de piele pe care$l desfacu si$l puse %os, pe pamant, in fata lui. in el erau cate"a maciulii de eyote uscate. &upa o lunga pau#a alese una dintre maciulii. 8 tinu in mana dreapta, o freca de cate"a ori intre degetul mare si aratator in timp ce intona, incet, o melodie. &eodata, scoase un strigat cumplitD A(iii> Era ce"a ciudat, neasteptat. +a ingro#i. Am #arit cum isi aga in gura maciulia de eyote si cum incepe sa mestece. &upa o clipa, lua de %os tot sacul, se apleca spre mine si$mi spuse in soapta sa iau sacul, sa aleg un +escalito, sa pun sacul in fata noastra si, pe urma, sa fac e'act ceea ce facuse el. Am luat o maciulie de eyote si am frecat$o asa cum facuse si el. intre timp, el canta, leganandu$se in fata si in spate. Am incercat sa$mi ag maciulia in gura de mai multe ori, dar m$am simtit %enat sa scot un strigat. Apoi, ca in "is, un racnet incredi il imi iesi din guraD A(iii> 8 clipa, am cre#ut ca fusese altcine"a. &in nou am simtit efectele unui soc ner"os in stomac. Cadeam pe spate. /esinam. Am agat maciulia de eyote in gura si am mestecat$o. &upa o "reme, don Juan a mai ales una din sac. +$am simtit usurat cand am "a#ut ca si$a pus$o in gura dupa ce a intonat o scurta melodie. A intins saculetul spre mine, iar eu l$am pus din nou in fata noastra, dupa ce am mai luat o maciulie. Acest ciclu se repeta de cinci ori, pana cand am o ser"at ca$mi era sete. Am luat gamela sa eau, dar don Juan imi spuse doar sa$mi clatesc gura si sa nu eau, caci altfel "oi incepe sa "omit. +i$am clatit gura de cate"a ori. /a un moment dat, m$am simtit e'trem de tentat sa eau si am ing(itit un pic de apa. .mediat am simtit con"ulsii in stomac. +a asteptam sa$mi curga un su"oi de lic(id din gura, fara dureri si fara efort, asa cum se intamplase in timpul primei mele e'periente cu eyote, dar spre surprinderea mea, n$am a"ut decat sen#atia o isnuita de "oma. 7otusi, nu a durat mult. &on Juan lua o alta maciulie si$mi intinse saculetul* ciclul fu reluat si repetat pana ce am mestecat paispre#ece maciulii. intre timp, toate sen#atiile mele anterioare de sete, frig si disconfort au disparut. in locul lor, am incercat o sen#atie neo isnuita de caldura si e'altare. Am luat gamela sa$mi improspate# gura, dar era goala. Putem sa ne ducem la parau, don Juan= 6unetul "ocii mele nu se proiecta in afara, ci$mi lo"i cerul gurii, se intoarse in gat si rasuna in acest spatiu. Ecoul "ocii mele era land si mu#ical si parea a a"ea aripi care mi se # ateau in gat. Atingerea lor ma linisti. !rmarii miscarile lor in sus si in %os pana

disparura. Am repetat intre area. <ocea mea suna ca si cum "or eam intr$un ca"ou. &on Juan nu imi raspunse. +$am ridicat si am luat$o spre parau. +$am uitat sa "ad daca don Juan "enea dupa mine, dar el parea ca asculta ce"a cu atentie. +i$a facut un semn (otarat cu mana sa nu mai "or esc. A u(tol e de%a aici, imi spuse el. )u mai au#isem niciodata acest nume si ma intre am daca sa$l intre ce$i cu el, cand am deslusit un #gomot ce semana cu un a#ait in urec(ile mele. 6unetul se inteti, pana a%unse sa semene cu "i ratia produsa de un ar#aune enorm. 6una puternic o clipa, apoi sca#u incet, incet pana se lasa tacerea. <iolenta si intensitatea sunetului ma ingro#isera. 7remuram atat de tare, incat n$am mai putut sa ma tin pe picioare, totusi mintea imi era perfect trea#a. &aca fusesem ametit cu cate"a minute mai inainte, sen#atia aceasta se topise cu totul, lasand in urma o stare de luciditate e'trema. 6unetul imi amintise de un film de science fiction in care o al ina gigantica atea din aripi, iesind dintr$o #ona de radiatie atomica. 1andul acesta ma facu sa rad. il "a#ui pe don Juan ase#andu$se din nou in po#itia sa de rela'are. si, deodata, imaginea unei al ine gigantice ma napadi din nou. Era mai reala decat un gand o isnuit. 6tatea asa, singura, incon%urata de o claritate e'traordinara. 8rice altce"a disparuse din mintea mea. Aceasta stare de claritate mentala, pe care nu o mai pomenisem in "iata mea, produse un alt moment de teroare. Am inceput sa transpir. +$am aplecat spre don Juan sa$i spun ca eram speriat. Fata lui era la cati"a centimetri de a mea. 6e uita la mine, dar oc(ii lui erau aceia ai unei al ine. Aratau ca niste oc(elari rotun#i in care, in intuneric, lucea o lumina speciala. ?u#ele lui erau impinse inainte si scoteau un sunet ca o rapaialaD 3pe(tu($pe(tu($pe(tu(4. Eu am sarit indarat, aproape i# indu$ma de #idul de roci. !n timp, care paru cat o "esnicie, am simtit o teama de nesuportat. 1afaiam si scanceam. 6udoarea imi ing(etase pe piele, dandu$mi o rigiditate ciudata. Apoi, l$am au#it pe don Juan spunandD Ridica$te> Roteste$te> Ridica$te> .maginea disparu si, din nou, ii "a#ui fata cu care eram o isnuit. 8 sa aduc niste apa, am spus eu, dupa o alta clipa fara sfarsit. <ocea mi se sparse. &e$a ia puteam sa$mi articule# cu"intele. &on Juan dadu din cap in semn caD 3da4. in timp ce ma indepartam, mi$am dat seama ca spaima mea disparuse tot atat de repede si de misterios cum aparuse. Cand m$am apropiat de parau, am o ser"at ca puteam sa "ad orice o iect din fata mea. +i$am amintit ca tocmai il "a#usem pe don Juan clar, in timp ce inainte a ia de$i desluseam contururile c(ipului. +$am oprit si m$am uitat in departare* "edeam c(iar pana la capatul "aii. Cati"a olo"ani de la capatul celalalt de"enisera perfect "i#i ili. +$am gandit ca tre uie sa se faca #iua, dar mi$a trecut prin minte ca, poate, pierdusem notiunea timpului. +$am uitat la ceas. Era douaspre#ece fara #ece> Am "erificat ceasul sa "ad daca merge. )u se putea sa fie amia#a* tre uia sa fie mie#ul noptii> A"eam de gand sa dau fuga la apa si sa ma intorc la stanci, dar l$am "a#ut pe don Juan co orand si l$am asteptat. .$am spus ca puteam sa "ad in intuneric. El m$a pri"it tinta mult timp, fara sa scoata o "or a* daca a "or it, poate ca nu l$am au#it eu, caci ma preocupa noua, unica mea putere de a "edea in intuneric. Puteam sa deslusesc pana si cele mai mici pietricele din nisip. in anumite momente, totul era atat de clar incat parea sa fie in #ori sau in amurg. Apoi se intuneca* dupa care se lumina din

nou. in curand, mi$am dat seama ca lumina corespundea cu diastolele inimii mele si intunericul cu sistolele. /umea se transforma de la lumina la intuneric, si iar la lumina cu fiecare ataie a inimii mele. Eram a sor it de aceasta descoperire cand acelasi sunet ciudat pe care$l au#isem mai inainte rasuna din nou. +usc(ii mi se incordara. Anu(ctal 2asa am au#it cu"antul de data aceasta5 este aici, spuse don Juan. +i s$a parut ca racnetul fusese atat de puternic, atat de coplesitor, ca nimic altce"a nu mai conta. Cand se potoli, am o ser"at o crestere rusca a "olumului apei. Paraul, care cu un minut mai inainte fusese lat de mai putin de "reo trei#eci de centimetri, se marise pana se facuse un lac enorm. /umina ce parea sa "ina de deasupra lui atingea suprafata de parca stralucea printr$un frun#is ogat. &in cand in cand, apa lucea o secunda aurie si neagra. Pe urma ramanea neagra, lipsita de lumina, aproape ne"a#uta si, totusi, ciudat de pre#enta. )u$mi amintesc cat de mult am stat acolo pri"ind, stand langa malul lacului negru. Hgomotul puternic pro a il ca sla ise intre timp, fiindca ma tre#ise 2la realitate5, din nou, un a#ait cumplit. Am intors capul sa$l caut pe don Juan. /$am "a#ut urcand si disparand in spatele grupului de stanci. 7otusi, sen#atia ca sunt singur nu ma deran%a deloc* stateam acolo pe "ine intr$o stare de totala incredere si a andon. !rletul se au#i din nou* era foarte intens, ca #gomotul facut de un "ant puternic. Ascultandu$l cat de atent am putut, am reusit sa deslusesc o melodie clara. Era un amestec de sunete ascutite, asemeni "ocilor omenesti, urmate de o to a as. +i$am concentrat toata atentia asupra melodiei si am o ser"at din nou ca sistolele si diastolele inimii mele coincideau cu sunetul to ei as si cu linia melodica. +$am ridicat si melodia s$a oprit. Am incercat sa$mi ascult ataile inimii, dar nu reuseam. +$am lasat din nou pe "ine, gandindu$ma ca, poate, po#itia corpului meu pro"ocase sau eli erase sunetele. &ar nu se intampla nimic> )ici un sunet> )ici macar ataile inimii mele> +$am gandit ca asta era de$a%uns, dar, pe cand ma ridicam sa plec, am simtit cum pamantul se cutremura. Pamantul de su picioarele mele se misca. imi pierdeam ec(ili rul. Am ca#ut pe spate si am ramas asa, in timp ce pamantul se #guduia "iolent. Am incercat sa ma agat de o stanca sau de o planta, dar ce"a aluneca su mine. Am sarit in picioare, am stat asa o clipa si am ca#ut din nou. Pamantul pe care stateam se misca, alunecand in apa ca o pluta. Am ramas inlemnit, coplesit de o teroare care, ca tot restul, era unica, continua si a soluta. +$am miscat prin apa lacului negru agatat de o ucata de pamant care arata ca un utuc plin de pamant. A"eam impresia ca inaintam in directia sud, purtat de curent. <edeam apa cum se misca si se roteste in %urul meu. +a simteam rece si ciudat de greu la atingere, imi inc(ipuiam ca apa este "ie. )u se distingeau maluri sau repere si nu$mi amintesc gandurile si sentimentele care ma incercau in timpul acestei calatorii. &upa ce plutii asa "reme de ore, dupa cum mi se parea, pluta mea se intoarse in ung(i drept spre stanga, in directia rasaritului. Continua sa alunece pe apa o distanta scurta si, deodata, se ciocni de ce"a. .mpactul ma arunca inainte. Am inc(is oc(ii si am simtit o durere ascutita, atunci cand genunc(ii si ratele mele intinse inainte se lo"ira de pamant. &upa o clipa, m$am uitat in sus. Haceam pe noroi. 6e parea ca usteanul meu de (uma atinsese pamantul. +$am ridicat si m$am intors. Apa se retragea> 6e misca spre spate, ca un "al ce se pierde, pana cand disparu. Am ramas acolo multa "reme incercand sa$mi adun gandurile si sa formule# tot ce

se intamplase intr$un tot coerent. +a durea tot trupul, imi simteam gatul ca pe o rana desc(isa* cand 3ateri#asem4 imi muscasem u#ele. +$am ridicat. <antul ma facu sa$mi dau seama ca imi era frig. Fainele imi erau ude. +ainile, falcile si genunc(ii tremurau atat de puternic, incat a tre uit sa ma ase# din nou %os. Picaturi de sudoare mi se prelingeau in oc(i si ma usturau atat de tare, incat am urlat de durere. &upa o "reme mi$am re"enit putin si m$am ridicat. in amurgul dens, scena era foarte clara. Am facut cati"a pasi. !n sunet distinct facut de multe "oci umane a%unse pana la mine. Pareau sa "or easca tare. Am pornit in directia sunetului* am mers "reo cinci#eci de metri si m$am oprit rusc. A%unsesem intr$o fundatura. /ocul in care ma aflam era impre%muit de olo"ani uriasi. 8 ser"ai un alt sir, apoi altul si altul, pana cand a%unsera la muntele a rupt. &e acolo "enea mu#ica cea desa"arsita. Era o curgere de sunete fluida, neintrerupta si stranie. /anga olo"an am "a#ut un ar at care sta, cu fata intoarsa oarecum in profil. +$am apropiat de el pana am a%uns la "reo trei metri* apoi el a intors capul si s$a uitat la mine. +$am opritD oc(ii lui erau apa pe care tocmai o "a#usem> A"eau acelasi "olum enorm, aceleasi sclipiri de aur si de negru. Capul lui a"ea forma unei capsune* pielea ii era "erde, presarata cu nenumarati negi. Cu e'ceptia formei alungite, capul lui semana e'act cu suprafata unei plante eyote& Am ramas in fata lui, pri"indu$l fi'. )u$mi puteam de#lipi oc(ii de la el. 6imteam cum imi apasa cu insistenta pieptul cu greutatea oc(ilor lui. +a sufocam. +i$am pierdut ec(ili rul si m$am pra usit. si$a intors pri"irea intr$o parte. /$am au#it cum imi "or este. /a inceput, "ocea lui era asemeni adierii lande a unei ri#e usoare. Pe urma, l$am au#it ca pe o mu#ica ca pe o melodie cu "oci si mi$am dat seama ca spuneaD 3Ce doresti=4 Am ingenunc(eat in fata lui si i$am "or it despre "iata mea, pe urma am plans. El m$a pri"it din nou. 6imteam cum oc(ii lui ma trageau afara si mi$am #is ca momentul acela "a fi momentul in care eu "oi muri. +i$a facut semn sa ma apropii. Am so"ait o clipa inainte de a face un pas spre el. in timp ce ma apropiam, el si$a a atut pri"irile de la mine si mi$a aratat dosul palmei. +elodia spuneaD 3!ita$te>4 in mi%locul mainii lui se "edea o gaura rotunda. 3!ita$te>4, se au#i iar melodia. +$am uitat in gaura si m$am "a#ut pe mine insumi. Eram foarte atran si su red si alergam indoit de mi%loc, in timp ce, in %urul meu, # urau scantei luminoase. Pe urma trei scantei m$au atins, doua in cap si una pe umar. 7rupul meu se ridica o clipa din gaura pana cand a%unse perfect "ertical, dupa care disparu, o data cu gaura. +escalito isi intoarse din nou pri"irea spre mine. 8c(ii lui erau atat de aproape de mine incat 3i$am au#it4 (uruind usor cu acel sunet pe care$l mai au#isem de multe ori in acea noapte. 8c(ii i se linistira incetul cu incetul, pana se prefacura in mici lacuri stra atute de sclipiri aurii si negre. isi a atu pri"irea intr$o parte din nou si incepu sa topaie ca un greiere pe o distanta de "reo patru#eci si cinci de metri. topai inainte, apoi disparu. !rmatorul lucru de care$mi amintesc a fost ca am inceput sa merg. Foarte atent, am inceput sa recunosc repere precum muntii din departare, ca sa ma oriente#. Fusesem o sedat de punctele cardinale in toata aceasta e'perienta si socoteam ca nordul se afla la stanga mea. Am mers in acea directie cat"a timp pana cand mi$am dat seama ca se facuse #iua si ca nu imi mai foloseam 3"ederea de noapte4. +i$am adus aminte ca a"eam un ceas si m$am uitat sa "ad cat e ora. Era opt. 6e facuse in %ur de #ece cand am a%uns la grupul de stanci unde statusem cu o noapte in urma. &on Juan era lungit pe pamant si dormea.

!nde$ai fost= m$a intre at el. +$am ase#at %os ca sa$mi recapat suflul. &upa o indelunga tacere m$a mai intre at ce"aD /$ai "a#ut= Am inceput sa$i po"estesc cum se desfasurase e'perienta mea din primul moment, dar el m$a intrerupt spunandu$mi ca tot ce conta era daca$l "a#usem sau nu. A "rut sa stie cat de aproape de mine se aflase +escalito. .$am spus ca aproape il atinsesem. Parea interesat de acea parte a po"estirii mele. A ascultat cu atentie fiecare amanunt, fara sa comente#e, intrerupandu$ma doar ca sa puna intre ari despre forma entitatii pe care o "a#usem, dispo#itia in care se afla si alte detalii despre ea. Era aproape amia#a cand don Juan paru sa fi ascultat atat cat isi dorea din po"estirea mea. 6e ridica si$mi lega la piept o punga din pan#a* imi spuse sa merg in spatele lui si ma anunta ca a"ea de gand sa$l eli ere#e pe +escalito, iar eu tre uia sa il primesc in mainile mele si sa il ag in punga cu atentie. Am aut amandoi niste apa si am pornit la drum. Cand am a%uns la capatul "aii el paru sa so"aie o clipa, inainte de a se (otari incotro s$o ia. 8 data ce se decise, merse inainte in linie dreapta. 8ri de cate ori a%ungeam in dreptul unei plante eyote el se ase#a pe "ine in fata ei si$i taia cu gri%a "arful cu cutitul lui scurt si #imtat. Facea o inci#ie la ni"elul solului si presara 3rana4, cum ii spunea el, cu pudra de sulf pur pe care o purta intr$un saculet din piele. tinea maciulia proaspata in mana stanga si presara pudra cu mana dreapta. Pe urma, se ridica si$mi intindea maciulia pe care eu o luam cu am ele maini, asa cum imi spusese el, si o puneam in punga. 6tai drept si ai gri%a ca punga sa nu atinga pamantul sau tufisurile, sau orice altce"a, imi spuse de mai multe ori, de parca$si inc(ipuia ca "oi uita. Am adunat sai#eci si cinci de maciulii. Cand punga a fost umpluta toata, el mi$o agata pe spate si$mi lega alta pe piept. &upa ce stra aturam intregul platou, a"eam doi saci plini in care se aflau o suta #ece maciulii de eyote& 6acii erau atat de grei si de "oluminosi, incat a ia mergeam purtand po"ara lor. &on Juan mi$a soptit ca sacii erau grei fiindca +escalito "oia sa se intoarca in pamant. Adauga ca tristetea parasirii locasului sau il facea pe +escalito greu* ade"arata mea sarcina era sa nu las sacii sa se atinga de pamant, fiindca daca se intampla asta, +escalito nu$mi "a ingadui niciodata sa$l mai iau cu mine. /a un moment dat, curelele care imi apasau umerii au de"enit de nesuportat. Ce"a e'ercita o forta teri ila ca sa ma traga in %os. 8 teama cumplita ma cuprinse. Am o ser"at ca incepusem sa merg mai repede, aproape sa alerg* iutisem pasul in urma lui don Juan. &eodata, greutatea pe care o purtam in spate si pe piept sca#u. 6arcina mea de"eni mai usoara, mi se parea ca port un urete. Alergam cu pas usor ca sa$l a%ung pe don Juan care era in fata mea. .$am spus ca nu mai simteam deloc greutatea. El ma lamuri ca parasisem de%a caminul lui +escalito.

Marti, . iulie /01 Cred ca +escalito aproape ca te$a acceptat, mi$a spus don Juan.

&e ce spui ca a roa e m$a acceptat, don Juan= )u te$a omorat, nici macar nu ti$a facut "reun rau. 7e$a speriat #dra"an, dar nu c(iar cumplit. &aca nu te$ar fi acceptat deloc, ti$ar fi aparut ca o fiinta monstruoasa si plina de manie. !nii oameni au inteles ce inseamna groa#a cand l$au intalnit si nu i$a acceptat. &aca este atat de teri il, de ce nu mi$ai po"estit despre el inainte de a ma duce pe camp= 7u n$ai a"ut cura%ul sa$l cauti cu tot dinadinsul. +$am gandit c$ar fi mai ine sa nu stii. &ar puteam sa mor, don Juan> &a, puteai> &ar eu eram con"ins ca n$o sa ti se intample nimic. 6$a %ucat cu tine o data. )u ti$a facut nici un rau. +$am gandit c$o sa simta compasiune fata de tine si de data asta. /$am intre at daca, intr$ade"ar, credea ca +escalito a simtit compasiune fata de mine. E'perienta fusese una ingro#itoare. 6imteam ca murisem de%a, numai ca de spaima. El mi$a spus ca +escalito se purtase cat se poate de ine cu mine* el imi aratase o scena care fusese raspunsul la o intre are. &on Juan mi$a spus ca +escalito imi daduse o lectie. /$am intre at ce fel de lectie a fost asta si ce insemna. El mi$a raspuns ca era imposi il sa imi raspunda la acea intre are, fiindca fusesem prea speriat ca sa stiu e'act ce$i cerusem lui +escalito. &on Juan mi$a sondat memoria pri"itor la ceea ce$i spusesem lui +escalito inainte de a$mi arata imaginea de pe mana lui. &ar eu nu$mi aminteam. 7ot ce$mi aminteam era cum ca#usem in genunc(i si cum 4imi marturisisem pacatele4 in fata lui. &on Juan nu mai paru interesat sa "or easca despre asta. /$am intre atD Poti sa$mi spui cu"intele cantecelor pe care le$ai cantat= )u, nu pot. Cu"intele astea sunt ale mele, ele sunt cu"intele pe care insusi protectorul mi le$a spus. Cantecele sunt cantecele mele, nu pot sa$ti spun ce inseamna. &e ce nu poti sa$mi spui, don Juan= Pentru ca aceste cantece sunt o legatura dintre protector si mine insumi. 6unt sigur ca intr$o una #i te "a in"ata propriile tale cantece. Asteapta pana atunci* si niciodata, a solut niciodata, sa nu copie#i sau sa pui intre ari despre cantecele care apartin altui om. Care este cu"antul pe care l$ai strigat= Poti sa$mi spui, don Juan= )u. )umele .ui nu tre uie sa fie rostit niciodata, decat ca sa fie c(emat el. Ce se intampla daca "reau sa$l c(em c(iar eu= &aca, intr$o una #i, te accepta, o sa$ti spuna el numele lui. Acel nume poate fi folosit doar de tine, fie ca sa$l c(emi cu "oce tare, fie ca sa$l rostesti incet catre tine insuti. Poate ca el iti "a spune ca numele lui este Jose. Cine stie= &e ce$i rau sa$i folosesti numele cand "or esti despre el= .$ai "a#ut oc(ii, nu$i asa= )u poti sa glumesti cu protectorul tau. &e asta nu pot sa uit faptul ca el s$a (otarat sa se %oace cu tine> Cum poate sa fie protector cand ii raneste pe unii oameni = Raspunsul e foarte simplu. +escalito este un protector fiindca este la dispo#itia oricaruia care il cauta. &ar nu$i ade"arat ca totul in lume este la dispo#itia oricarui om care$l cauta= )u, asta nu$i ade"arat. Puterile aliate sunt disponi ile doar pentru "ra%itori, dar

oricine se poate impartasi din puterea lui +escalito. Atunci de ce face rau unor oameni= )u oricui ii place +escalito* totusi, toti il cauta, cu gandul de a profita de el, fara sa se osteneasca sa faca ce"a. ?ineinteles ca intalnirea lor cu el este intotdeauna ce"a infricosator. Ce se intampla cand el accepta pe cine"a cu totul= ii apare su forma de om sau de lumina. Cand ai castigat acest fel de acceptare, +escalito este constant. &upa acel moment, el nu se mai sc(im a niciodata. Poate ca atunci cand il "ei intalni din nou "a aparea ca o lumina si, intr$o una #i, s$ar putea sa te ia sa # ori cu el si sa$ti de#"aluie toate tainele sale. Ce tre uie sa fac ca sa ating acel punct, don Juan= 7re uie sa fii un om puternic si "iata ta tre uie sa fie ade"arata. Ce este o "iata ade"arata= 8 "iata traita cu c(i #uinta, o "iata una si puternica.

C &in cand in cand, don Juan ma intre a, asa, in treacat, cate ce"a despre starea plantei mele &atura. in anul care trecuse din momentul cand replantasem radacina, planta se de#"oltase, de"enind un tufis ogat. Facuse seminte si pastaile cu seminte se uscasera. si don Juan socotea ca "enise "remea sa in"at mai multe despre iar a dia"olului. !uminica, -3 ianuarie /01. Asta#i, don Juan mi$a dat informatiile preliminare despre 3cea de a doua portiune4 a radacinii &atura, al doilea pas in in"atarea traditiei. +i$a spus ca aceasta a doua portiune a radacinii repre#enta ade"aratul inceput al instruirii* in comparatie cu ea, prima portiune era ca un %oc de copil. Cea de a doua portiune tre uia sa fie stapanita* tre uia sa fie consumata cel putin de doua#eci de ori, mi$a spus el, inainte de a putea face al treilea pas. Eu l$am intre atD Ce o tii cu cea de a doua portiune= A doua portiune a ier ii dia"olului este folosita pentru a "edea. A%utandu$se de ea, omul poate sa pluteasca in aer ca sa "ada ce se petrece in orice loc doreste el. Poate un om sa # oare prin aer, don Juan= &e ce nu= &upa cum ti$am spus de%a, iar a dia"olului este destinata celor care cauta puterea. 8mul care stapaneste a doua portiune poate sa foloseasca iar a dia"olului ca sa faca lucruri inimagina ile cu scopul de a o tine mai multa putere. Ce fel de lucruri, don Juan= Asta nu pot sa$ti spun. Fiecare om este diferit. )uni, -; ianuarie /01. &on Juan mi$a spusD

&aca faci al doilea pas cu succes, pot sa$ti arat doar pasul urmator. Pe masura ce in"atam lucruri despre iar a dia"olului, mi$am dat seama ca nu era potri"ita pentru mine si nu i$am mai urmat calea. Ce te$a facut sa te ra#gandesti, don Juan= .ar a dia"olului aproape ca m$a omorat de fiecare data cand am incercat s$o folosesc. 8data a fost atat de rau, ca am cre#ut ca s$a terminat cu mine. 7otusi, as fi putut sa e"it toata durerea aceea. Cum= E'ista un mod special de a e"ita durerea= &a, e'ista. Este o formula, o procedura sau ce este= Este un fel de a te agata de lucruri. &e pilda, cand eu ma instruiam despre iar a dia"olului, eram prea nera dator. +a agatam de lucruri asa cum copiii se agata de dulciuri. .ar a dia"olului nu este decat una dintre milioane de cai. 7otul este doar una dintre milioane de cai (un camino entre cantidades de caminos*& Prin urmare, nu tre uie sa uiti niciodata ca o cale nu este decat o cale* daca simti ca nu tre uie s$o urme#i, nu mai merge pe ea su nici un moti". Ca sa o tii o astfel de claritate, tre uie sa duci o "iata disciplinata. &oar atunci "ei sti ca o cale nu este decat o cale si ca nu este o insulta, pentru tine sau pentru altii, s$o a andone#i, daca inima ta iti spune sa faci asta. &ar (otararea ta de a continua sa mergi pe acea cale sau de a o parasi tre uie sa fie luata fara ca tu sa fii influentat de teama sau de am itie. 7e a"erti#e#> Pri"este fiecare cale cu atentie si cu prudenta. incearc$o de cate ori consideri ca e necesar. Aceasta intre are nu o poate pune decat un om foarte atran. ?inefacatorul meu mi$a "or it despre ea cand"a, cand eram foarte tanar si sangele imi era prea fier inte ca sa pot intelege. Acum o inteleg. Am sa$ti spun despre ce este "or aD Calea aceasta are o inima= 7oate caile sunt la felD ele nu duc nicaieri. 6unt cai care trec printre tufisuri sau intra in tufisuri. in propria mea "iata pot sa spun ca am stra atut cai lungi, foarte lungi, dar n$am a%uns nicaieri. Acum, intre area inefacatorului meu are sens. Are calea aceasta o inima= &aca are, calea este una* daca nu are, nu$ti foloseste la nimic. )ici una dintre aceste cai nu duce nicaieri* dar una are o inima, cealalta, nu. !na iti asigura o calatorie placuta* atata timp cat mergi pe ea, te identifici cu ea. Cealalta te "a face sa$ti lestemi #ilele. !na te face puternic* cealalta te sla este. !uminica, -/ a rilie /01. +arti dupa$amia#a, 19 aprilie, m$am dus impreuna cu don Juan pe dealurile unde el isi a"ea plantele &atura. +i$a spus sa$l las acolo si sa$l astept in masina. &upa "reo trei ore, s$a intors cu un pac(et in"elit intr$o pan#a al astra. in timp ce porneam indarat, spre casa lui, imi arata legatura si$mi spuse ca asta era ultimul dar pe care mi$l facea. /$am intre at daca, de fapt, "oia sa spuna ca nu a"ea de gand sa ma mai in"ete nimic. +a lamuri ca se referea la faptul ca a"eam o planta pe deplin matura si ca nu mai a"eam ne"oie de plantele lui. &upa$amia#a, tar#iu, ne aflam in odaia lui* scoase de unde"a un mo%ar ine modelat si un pisalog. Causul mo%arului a"ea "reo cincispre#ece centimetri diametru. &on Juan desfacu un pac(et mare plin de legaturici, alese doua din ele si le puse pe un pres de paie langa mine* pe urma, mai adauga inca patru legaturici de aceeasi marime din pac(etul pe care$l adusese acasa, imi spuse ca erau seminte si ca eu tre uia sa le macin pana de"in o pudra fina. &esc(ise prima legaturica si turna o parte din continutul

ei in mo%ar. 6emintele erau uscate, rotunde si a"eau o culoare gal en$ caramel. Am inceput sa le pise#* dupa un timp, el m$a corectat. +i$a spus sa imping pisalogul intai intr$o parte a mo%arului, pe urma sa$l fac sa alunece pe fund si sa$l trag in sus de cealalta parte. /$am intre at la ce a"ea de gand sa foloseasca pudra. El refu#a sa imi "or easca despre asta. Prima portie de seminte a fost foarte greu de rasnit. +i$au tre uit patru ore sa$mi termin trea a. +a durea spatele din cau#a po#itiei in care statusem. +$am ase#at %os si$as fi "rut sa adorm pe loc, dar don Juan a desfacut urmatoarea punga si a rasturnat o parte din continutul ei in mo%ar. &e data asta, semintele erau putin mai intunecate decat primele si erau stranse ca intr$un ulgare. Restul continutului pungii era un fel de pul ere facuta din granule foarte mici, rotunde si inc(ise la culoare. As fi "rut sa mananc ce"a, dar don Juan imi spuse ca daca "oiam sa ma instruiesc, tre uia sa respect regula care spunea ca nu puteam decat sa eau putina apa in timp ce in"atam tainele celei de a doua portiuni. A treia punga continea o mana de gandaci daunatori de cereale, negri si "ii. in ultima punga erau niste seminte al e proaspete, moi ca o fiertura, dar fi roase si greu de macinat ca sa de"ina o pasta fina, asa cum imi cerea el sa fac. &upa ce am terminat de rasnit continutul celor patru pungi, don Juan a masurat doua cani de apa "er#uie, le$a turnat intr$o oala de lut si a pus oala pe foc. Cand apa a inceput sa fiar a, a adaugat prima transa de seminte prefacute in pudra. A amestecat cu un at sau un os lung si ascutit, scos din punga lui de piele. &e indata ce apa a dat iar in clocot, a adaugat celelalte su stante una cate una, urmand aceeasi procedura. Pe urma a mai adaugat inca o cana din aceeasi apa si a lasat amestecul sa fiar a incet la foc sca#ut. Apoi mi$a spus ca era momentul sa #dro esc radacina. A scos cu gri%a o ucata lunga de radacina de &atura din pac(etul pe care$l adusese acasa. Radacina era lunga de "reo cinci#eci de centimetri. Era groasa, cu diametrul de "reo patru centimetri. imi spuse ca era cea de a doua portiune si o masura c(iar el, fiindca aceasta continua sa fie radacina lui. Adauga ca data "iitoare cand "oi incerca iar a dia"olului tre uia sa$mi masor eu singur radacina. impinse mo%arul cel mare spre mine si ma apucai sa pise# radacina e'act in acelasi fel in care el pisase prima portiune. +$a g(idat catre aceleasi fa#e si, din nou, am lasat radacina #dro ita sa se inmoaie in apa, su aerul noptii. intre timp, amestecul fiert se intarise in oala de lut. &on Juan a luat oala de pe foc, a pus$o intr$o plasa si a agatat plasa de o grinda din mi%locul incaperii. Pe la ora opt, in dimineata #ilei de 17 aprilie, am inceput amandoi sa limpe#im e'tractul de radacina in apa. Era o #i insorita, fara nori si don Juan interpreta "remea una drept semn ca iar a dia"olului ma simpati#a* spuse ca, a"andu$ma pe mine alaturi, isi amintea cat de rau se purtase ea cu el. Procedura pe care am urmat$o ca sa limpe#im e'tractul de radacina a fost aceeasi pe care o folosisem si la prima portiune. 7ar#iu, dupa$amia#a, dupa ce am turnat apa de deasupra pentru a opta oara, a ramas o lingura de su stanta gal uie pe fundul causului. )e$am intors in camera lui don Juan unde mai erau doua saculete de care nu se atinsese. A desfacut unul, a agat mana inauntru si a rasucit canatul desc(is in %urul pumnului cu cealalta mana. Parea ca strange ce"a in pumn, %udecand dupa felul in care mana i se misca in saculet. &eodata, cu o miscare rapida, intoarse saculetul pe dos, ca pe o manusa, si$si impinse mana langa fata mea. tinea o soparla. Capul soparlei era la cati"a centimetri de oc(ii mei. Era ce"a ciudat cu gura soparlei. +$am uitat la ea o clipa,

pe urma m$am tras inapoi fara sa "reau. 1ura soparlei era cusuta cu niste impunsaturi grosolane. &on Juan mi$a poruncit sa iau soparla in mana stanga. Am prins$o in mana. soparla se # atea in palma mea si simteam ca mi se face rau. Au inceput sa$mi transpire mainile. &on Juan a luat ultima punga si, repetand aceleasi miscari, a scos o alta soparla. 8 tinu si pe ea aproape de fata mea. Am o ser"at ca pleoapele ei erau cusute. +i$a ordonat sa iau aceasta soparla in mana dreapta. Acum tineam am ele soparle in mana. Aproape ca$mi "enea sa "omit. 6imteam o dorinta de nestapanit sa le arunc %os si sa fug de acolo. )u le strange tare> imi spuse el, si "ocea lui ma linisti si ma ec(ili ra. &on Juan ma intre a ce se intampla cu mine. incerca sa para serios, dar nu putu sa$si controle#e miscarile fetei si i# ucni in ras. Am incercat sa sla esc stransoarea, dar mainile imi asudau atat de tare, incat soparlele incepura sa se # ata ca sa scape. 1(erutele lor ascutite imi #gariau mainile, producandu$mi o sen#atie incredi ila de de#gust si de greata. Am inc(is oc(ii si am strans din dinti. !na dintre soparle de%a imi alunecase pe inc(eietura mainii* tot ce a"ea de facut era sa$si traga capul dintre degetele mele si sa se eli ere#e. A"eam o sen#atie ciudata de disperare fi#ica, de disconfort total. Am mormait la don Juan printre dinti sa$mi ia nenorocitele alea din mana. &adeau din cap fara sa ma pot stapani. El s$a uitat la mine curios. +ormaiam ca un urs, tremurand din toate inc(eieturile. &on Juan a aruncat soparlele in pungile lor si a inceput sa rada. As fi "rut si eu sa rad, dar mi se facuse rau. +$am ase#at. .$am e'plicat lui don Juan ca ma suparase sen#atia g(erutelor lor pe palmele mele* el mi$a raspuns ca sunt multe lucruri care pot inne uni un om, mai ales daca nu are (otararea si nu urmareste un scop care se cere pentru a in"ata ce"a* dar, cand omul are o intentie nea atuta, neinduplecata, sentimentele nu pot fi un o stacol, caci si le poate controla. &on Juan astepta un timp, apoi, repetand aceleasi miscari, imi dadu din nou soparlele. imi spuse sa le tin capetele sus si sa le frec incet de tamplele mele, intre andu$le, in acest timp, orice doresc sa aflu. /a inceput n$am inteles ce$mi cerea sa fac. imi spuse din nou sa le intre pe soparle despre orice lucru pe care eu nu reuseam sa$l aflu singur. imi dadu o intreaga serie de e'empleD puteam sa aflu orice despre persoane pe care nu le intalneam de o icei sau despre o iecte pierdute, sau despre locuri pe care nu le "a#usem niciodata. Atunci mi$am dat seama ca el se referea la g(icit 2di"inatie5. Am inceput sa ma simt foarte agitat. .nima imi atea cu putere. 6imteam cum mi se taie rasuflarea. +$a a"erti#at sa nu pun intre ari despre pro leme personale cu aceasta prima oca#ie* imi recomanda sa ma gandesc la ce"a care n$a"ea nici o legatura cu mine. 7re uia sa ma gandesc repede si sa %udec clar, caci n$a"eam "oie sa ma ra#gandesc. Am incercat din rasputeri sa ma gandesc la ce"a ce doream sa aflu. &on Juan ma presa foarte tare si eu eram uimit ca nu puteam sa ma gandesc la nimic ce$as fi "rut sa le 4intre 4 pe soparle. &upa o asteptare peni il de lunga m$am gandit la ce"a. Cu cat"a timp in urma, un mare numar de carti fusese furat dintr$o sala de lectura. )u era o c(estiune personala, totusi era ce"a care ma interesa. )u a"eam idei preconcepute despre identitatea persoanei sau persoanelor care ar fi putut lua cartile. Am frecat soparlele de tamplele mele si le$am intre at cine fusese (otul.

&upa o "reme, don Juan a pus soparlele in pungile lor si mi$a spus ca nu e'istau taine adanci pri"itoare la radacina si la pasta. Pasta era facuta pentru a$ti arata directia* radacina asigura claritatea. &ar ade"aratul mister erau soparlele. Ele erau taina intregii "ra%itorii a celei de a doua portiuni, mi$a spus don Juan. /$am intre at daca erau un soi special de soparle. +i$a raspuns ca da. 7re uiau sa "ina din #ona de unde apartinea planta* tre uiau sa$ti fie prietene. si, ca sa poti a"ea soparle prietene, a adaugat el, era ne"oie de o lunga perioada de ingri%ire. 7re uia sa legi o prietenie profunda cu ele, (ranindu$le si adresandu$le cu"inte lande. Am intre at de ce prietenia lor era atat de importanta. +i$a spus ca soparlele se lasau prinse doar daca ele cunosteau omul si cel ce lua iar a dia"olului in serios tre uie sa trate#e soparlele cu serio#itate. imi spuse ca, de regula, soparlele tre uiau prinse dupa ce radacina si pasta fusesera pregatite. 7re uiau prinse dupa$amia#a tar#iu. &aca nu erai apropiat cu soparlele, m$a informat el, se putea sa$ti petreci #ile intregi incercand sa le prin#i, dar fara succes* si pasta nu tine decat o #i. Pe urma imi dadu o serie lunga de instructiuni pri"itoare la masurile ce tre uiau urmate dupa capturarea soparlelor. 8 data ce ai prins soparlele, pune$le in pungi separate. Pe urma, scoate$o pe prima si stai de "or a cu ea. Cere$i iertare ca o ranesti si roag$o sa te a%ute. si, folosind un ac de lemn coase$i gura. Foloseste fi rele de aga"a si unul dintre g(impii de choya ca sa cosi. Fa cusatura stransa. Pe urma, spune$i celei de a doua soparle aceleasi lucruri si coase$i pleoapele. Cand incepe sa se lase intunericul, "ei fi gata. .a soparla cu gura cusuta si e'plica$i pro lema despre care "rei sa afli ce"a. 6pune$i sa se duca si sa afle ce "rei tu* spune$i ca a tre uit sa$i cosi gura ca sa se gra easca sa se intoarca la tine si sa nu mai "or easca cu nimeni altcine"a. Pune$o sa se ta"aleasca in pasta dupa ce ai frecat$o cu ea pe cap* pe urma, pune$o %os, pe pamant. &aca pleaca in directia norocului tau, "ra%itoria "a fi reusita si usoara. &aca se duce in directia opusa, "a fi fara succes. &aca soparla inaintea#a spre tine 2spre sud5 te poti astepta la un noroc deose it* dar, daca se indepartea#a de tine 2nord5, "ra%itoria "a fi teri il de dificila. in acel moment poti sa te (otarasti sa pleci. &aca faci asta, iti "ei pierde capacitatea de a comanda soparlelor, dar este mai ine decat sa$ti pier#i "iata. Pe de alta parte, poti sa deci#i sa continui cu "ra%itoria, in ciuda a"ertismentelor mele. &aca faci acest lucru, pasul urmator "a fi sa iei cealalta soparla si sa$i spui sa asculte po"estea surorii ei, si pe urma sa ti$o repete si tie. &ar cum poate soparla cu gura cusuta sa$ti spuna ce "ede ea= )$a"ea gura cusuta ca sa nu poata sa mai "or eascaE= Faptul ca i s$a cusut gura o impiedica sa$si spuna po"estea strainilor. /umea spune ca soparlele sunt "or arete* sunt in stare sa se opreasca oriunde ca sa "or easca. in orice ca#, pasul urmator este sa o ungi cu pasta la ceafa si, pe urma, sa$i freci capul de tampla ta dreapta, a"and gri%a ca pasta sa nu$ti atinga mi%locul fruntii. /a inceputul instruirii tale, este ine sa legi soparla de mi%loc si apoi de umarul tau drept cu o sfoara. in felul acesta n$o s$o pier#i si n$o sa$i faci nici un rau. &ar, pe masura ce progrese#i si de"ii mai familiar cu puterea ier ii dia"olului, soparlele in"ata sa$ti asculte comen#ile si "or sta agatate de umarul tau. &upa ce ungi tampla ta dreapta cu pasta de pe trupul soparlei, inmoaie$ti degetele am elor maini in #eama de crupe* mai intai freaca$ti am ele tample cu ea, pe urma intinde$o pe am ele parti ale capului tau. Pasta se usuca foarte repede, si poate fi aplicata de cate ori este necesar. incepi de fiecare data folosind, mai intai, capul soparlei si, mai apoi, degetele tale. +ai de"reme sau mai tar#iu, soparla care plecase sa "ada, se intoarce si$i spune surorii ei totul despre

calatoria ei, si soparla oar a iti descrie totul, de parca ai fi si tu soparla. Cand "ra%itoria se sfarseste, pune soparla %os si las$o sa plece, dar nu te uita incotro se duce. Fa o groapa adanca cu mainile tale si ingroapa acolo tot ce ai folosit. Pe la ora 9.:: dupa$amia#a, don Juan o scos e'tractul de radacina din caus si l$a intins pe o ucata de roca plata* ramasese mai putin de o lingurita de apret gal ui. A pus %umatate din el intr$o cana si a adaugat putina apa gal uie. A rotit cana in mana ca sa di#ol"e su stanta. +i$a intins cana si mi$a spus sa eau amestecul. )u a"ea nici un gust, dar imi lasa in gura o aroma putin amaruie. Apa era prea fier inte si asta m$a ener"at. .nima a inceput sa$mi ata tare, dar, curand, m$am rela'at din nou. &on Juan lua si celalalt ol cu pasta. Pasta parea solida si a"ea o suprafata lucioasa. Am incercat sa apas crusta cu degetul, dar don Juan a sarit la mine si mi$a tras mana din ol. Era foarte iritat* mi$a spus ca era o mare nec(i #uinta din partea mea sa incerc asa ce"a si ca, daca "oiam intr$ade"ar sa in"at, nu tre uia sa fac imprudente. Aceasta insemna putere, mi$a spus el, aratand spre pasta, si nimeni nu putea spune ce fel de putere este cu ade"arat. Era destul de rau ca um lam cu ea pentru propriile noastre interese lucru pe care nu puteam sa nu$l facem fiindca suntem ar ati a spus el, dar tre uia, cel putin, s$o tratam cu respectul cu"enit. Amestecul arata ca terciul de o"a#. Parea sa ai a destul apret ca sa$i dea acea consistenta. imi spuse sa iau pungile cu soparle. A luat punga cu soparla cu gura cusuta si a intins$o spre mine cu gri%a, imi spuse s$o iau cu mana stanga si adauga ca tre uie sa iau putina pasta cu degetul si s$o frec pe capul soparlei, dupa care sa pun soparla in oala si s$o las acolo pana cand pasta ii "a acoperi tot corpul. Apoi mi$a spus sa scot soparla din oala. Ridica oala si ma lua spre o portiune stancoasa nu departe de casa. Arata cu degetul o stanca mare si$mi spuse sa stau in fata ei, de parca acea stanca era planta mea &atura si, tinand soparla in dreptul fetei mele, sa$i e'plic din nou ce doream sa aflu si s$o rog sa se duca sa gaseasca raspunsul de care a"eam ne"oie. +$a sfatuit sa$i spun soparlei ca$mi pare rau ca i$am pricinuit nea%unsuri si sa$i promit ca, in sc(im , ma "oi purta frumos cu toate soparlele. Pe urma mi$a spus s$o tin intre cel de$al treilea si al patrulea deget al mainii mele stangi, unde, cand"a, el imi facuse o crestatura si sa danse# in %urul stancii, facand e'act ceea ce facusem cand replantasem radacina ier ii dia"olului* m$a intre at daca$mi aminteam tot ce facusem atunci. Eu i$am raspuns ca da. El a insistat ca totul tre uia sa fie la fel si, daca nu$mi amintesc, tre uia sa astept pana ce totul se "a clarifica in mintea mea. +$a a"erti#at cu tarie ca, daca procedam prea repede, fara c(i #uinta, o sa am de suferit. !ltimul lui sfat a fost ca tre uia sa pun soparla cu gura cusuta %os, pe pamant, si sa ma uit incotro se indreapta, incat sa pot (otari re#ultatul e'perientei. A adaugat ca nu tre uia sa$mi iau oc(ii de la soparla, nici macar o clipa, fiindca soparlele foloseau, deseori, o smec(erieD iti distrageau atentia si o luau la fuga. )u se facuse, inca, intuneric. &on Juan se uita le cer. 8 sa te las singur, imi spuse si se indeparta. Am urmat toate instructiunile si, pe urma, am pus soparla %os, pe pamant. soparla a ramas nemiscata acolo unde o pusesem Apoi s$a uitat la mine, s$a furisat spre stanci, in directia est, si s$a facut ne"a#uta printre ele. Eu m$am ase#at %os, in fata stancilor, de parca a"eam in fata planta mea. +$a cuprins o profunda tristete. +a intre am ce facea soparla cu gura cusuta. +a gandeam la calatoria ei ciudata si la felul cum ma pri"ise inainte de a disparea. Era un gand ciudat, o imagine nelinistitoare. si eu, in felul meu, eram o soparla care pornise intr$o

alta calatorie stranie. Poate ca soarta mea era doar sa "adD in acel moment simteam ca nu "oi reusi niciodata sa po"estesc ce "a#usem. intre timp, se facuse foarte intuneric. A ia "edeam stancile din fata mea. +i$am amintit de cu"intele lui don JuanD 3Amurgul o despicatura intre doua lumi4. &upa o lunga so"aire, am pornit sa fac pasii prescrisi. Pasta, desi arata ca un terci de o"a#, era altfel la pipait. Era foarte neteda si rece. A"ea un miros deose it, intepator. Producea o sen#atie de raceala pe piele si se usca repede. +i$am frecat tamplele de unspre#ece ori, fara sa o ser" nici un efect. Am incercat, cu multa gri%a, sa o ser" orice sc(im are de perceptie si de dispo#itie, caci nu stiam la ce sa ma astept. &e fapt, nu intelegeam natura e'perientei si continuam sa caut e'plicatii. Pasta de pe tamplele mele se uscase si incepuse sa se curete. Eram pe punctul de a ma mai unge putin cand mi$am dat seama ca stateam pe calcaie ca %apone#ii. Pana atunci statusem cu picioarele incrucisate si nu$mi amintesc sa$mi fi sc(im at po#itia. +i$a tre uit cat"a timp ca sa ma lamuresc ine ca stateam pe podea, intr$un fel de manastire cu arcade inalte. +i s$a parut ca arcadele erau de carami#i, dar, dupa ce m$am uitat mai atent, am "a#ut ca erau facute din piatra. Aceasta tran#itie a fost foarte dificila. A "enit atat de repede, incat nu eram gata sa ma adapte#. A"eam o perceptie difu#a a elementelor "i#iunii, de parca "isam. 7otusi, componentele nu se sc(im asera. Ramaneau nemiscate si eu ma puteam opri langa oricare dintre ele si le puteam e'amina. <i#iunea nu era atat de clara si de reala ca aceea pro"ocata de eyote& Era cetoasa si a"ea culori pastelate, foarte placute. +a intre am daca puteam sa ma ridic sau nu, si urmatorul lucru pe care l$am o ser"at a fost ca ma miscasem. Eram in "arful unei scari si F., o prietena de$a mea, statea %os, pe ultima treapta. 8c(ii ii erau fe rili. A"eau o lucire dementa. Radea tare, cu asemenea intensitate, incat ma speria. incepu sa urce scara. 6imteam ne"oia sa fug sau sa ma ascund, fiindca 3fusese cam ticnita la un moment dat4. Acesta fu gandul care imi rasari in minte. +$am pitit in spatele unei coloane si ea trecu pe langa mine fara sa ma "ada. 3Acum pleaca intr$o lunga calatorie4, fu un alt gand care ma stra atu* si, in cele din urma, ultimul gand care mi se i"i in minte fuD 3Ea rade de fiecare data cand este gata sa e'plode#e4. &eodata, scena a de"enit foarte clara* nu mai semana cu un "is. Era ca o scena o isnuita, dar eu paream ca ma uit la ea printr$o "itrina. Am incercat sa ating o coloana, dar tot ce am simtit a fost ca nu ma puteam misca* totusi, stiam ca puteam sta acolo cat doream, pri"ind aceasta scena. Eram in ea, dar, cu toate astea, nu faceam parte din ea. Am simtit ca ma lo"esc de un ara% de ganduri si de argumente rationale. Eram, dupa cate mi se parea mie, intr$o stare o isnuita de constiinta lucida. Fiecare element apartinea domeniului proceselor mele normale. 7otusi stiam ca nu era o stare o isnuita. 6cena se sc(im a rusc. Era noapte. +a aflam in (olul unei cladiri, intunericul din cladire ma facu sa$mi dau seama ca in scena precedenta lumina soarelui fusese minunat de clara. 7otusi, fusese atat de o isnuita, incat n$o o ser"asem la momentul respecti". in timp ce continuam sa pri"esc noua "i#iune, am #arit un tanar iesind dintr$o camera purtand un rucsac pe umeri. )u stiam cine era, desi il mai "a#usem o data sau de doua ori. A trecut pe langa mine si a co orat pe scara. intre timp, imi uitasem temerile si dilemele mele rationale. 3Cine$i tipul=4, m$am gandit eu. 3&e ce$mi apare acum=4 6cena se sc(im a din nou si il pri"eam pe tanar deteriorand niste cartiD lipea unele pagini intre ele, stergea insemnarile si asa mai departe. Apoi l$am "a#ut aran%and cartile

frumos intr$o lada de lemn. Era un "raf de la#i. )u se aflau in camera lui, ci intr$un depo#it. in minte imi aparura alte imagini care, insa, nu erau clare. 6cena de"eni cetoasa. A"eam sen#atia ca ma in"artesc. &on Juan ma #galtai de umeri si ma tre#i. +a a%uta sa ma ridic si porniram spre casa lui. 7recusera trei ore si %umatate din momentul cand incepusem sa ma frec cu pasta pe tample pana cand ma desteptasem, dar "i#iunile nu putusera sa dure#e mai mult de #ece minute. )u simteam nici un fel de efecte neplacute. Eram doar infometat si somnoros. Joi, /; a rilie /01. Cu o seara in urma, don Juan m$a rugat sa$i descriu recenta mea e'perienta, dar eu eram prea somnoros ca sa$i "or esc despre asta. )u puteam sa ma concentre#. Asta#i, de indata ce m$am tre#it, el isi repeta intre area. Cine ti$a spus ca fata asta, F., fusese cam ticnita= m$a intre at el, cand am terminat de po"estit. )imeni. A fost doar un gand care mi$a "enit. Cre#i ca erau gandurile tale= .$am spus ca erau gandurile mele, desi nu a"eam nici un moti" sa cred ca F. suferea de ce"a. Erau niste ganduri ciudate. Pareau sa$mi rasara in minte asa, din senin. &on Juan ma cerceta curios. /$am intre at daca nu ma credea* a ras si mi$a spus ca era o iceiul meu sa fiu negli%ent in ceea ce fac. Ce$am gresit, don Juan= 7re uia sa le asculti pe soparle. Cum adica sa le ascult= soparla cea mica de pe umarul tau ti$a po"estit tot ce "a#use sora ei. A "or it cu tine. ti$a spus totul, dar tu nu i$ai dat nici o atentie. in loc sa faci asta, ai cre#ut ca "or ele soparlei au fost propriile tale ganduri. &ar erau gandurile mele, don Juan. )u erau deloc> Asa$i "ra%itoria asta. &e fapt, "i#iunea tre uie sa fie ascultata, mai degra a decat sa fie pri"ita. Acelasi lucru mi s$a intamplat si mie. 7ocmai "oiam sa te a"erti#e#, cand mi$am adus aminte ca nici inefacatorul meu nu ma a"erti#ase pe mine. E'perienta dumitale a fost ca a mea, don Juan= )u. A mea a fost o calatorie demonica. Era cat pe ce sa mor. &e ce a fost demonica= Poate pentru ca iar a dia"olului nu ma placea sau pentru ca nu$mi era clar ce doream sa intre . /a fel ca tine, ieri. Poate ca te gandisesi la fata aia cand ai pus intre area despre carti. )u$mi aduc aminte. soparlele nu se inseala niciodata* pentru ele, fiecare gand este o intre are. soparlele s$au intors si ti$au spus niste lucruri despre F. pe care nimeni nu le$ar fi putut intelege "reodata, fiindca nici macar tu nu stii care$ti erau gandurile. Ce poti spune despre cealalta "i#iune pe care am a"ut$o= 1andurile tale pro a il c$au fost clare atunci cand ai pus intre area. si asa tre uie diri%ata "ra%itoria asta, cu claritate. <rei sa spui ca "i#iunea cu fata nu tre uie luata in serios=

Cum poate sa fie luata in serios cand tu nu stii la ce intre are raspundeau micile soparle= /e$ar fi mai clar soparlelor daca le pui doar o intre are= &a, le$ar fi mai clar. &aca gandul ti$ar fi limpede. &ar ce s$ar intampla, don Juan, daca acea singura intre are n$ar fi simpla= Atata timp cat gandul tau este limpede si nu se refera si la alte lucruri, este clar pentru micile soparle si atunci si raspunsul lor o sa fie clar pentru tine. Poti sa le pui soparlelor si alte intre ari pe masura ce se desfasoara "i#iunea= )u. <i#iunea tre uie s$o pri"esti, indiferent de ce$ti spun soparlele. &e asta am spus ca "i#iunea tre uie mai mult s$o asculti decat s$o "e#i. si tot de asta ti$am spus sa te ocupi de pro leme impersonale. &e o icei, cand intre area se refera la oameni, dorinta ta de a$i atinge sau de a "or i cu ei este prea puternica si soparla n$o sa mai "or easca, iar "ra%itoria isi "a pierde puterea. Ar tre ui sa stii mult mai mult decat stii acum, inainte de a incerca sa "e#i lucruri care te pri"esc personal. &ata "iitoare, sa asculti cu atentie. 6unt sigur ca soparlele ti$au spus foarte multe lucruri, dar nu le$ai ascultat. ,ineri, /0 a rilie /01. Ce au fost toate acele lucruri pe care le$am macinat pentru pasta, don Juan= 6eminte de iar a dia"olului si gandaci care traiesc din aceste seminte. +asura este o mana din fiecare. isi facu mana dreapta caus ca sa$mi arate cantitatea. /$am intre at ce s$ar intampla daca un element este folosit singur, fara celelalte. +i$a spus ca o asemenea procedura n$ar face decat sa produca o reactie antagonica intre iar a dia"olului si soparle. )u tre uie sa antagoni#e#i soparlele, mi$a raspuns el, caci #iua urmatoare, tar#iu dupa$amia#a, tre uie sa te intorci la locul unde se afla planta ta. <or este cu toate soparlele si roaga$le pe cele doua care te$au a%utat la "ra%itoria ta sa iasa din nou la "edere. Cauta pretutindeni pana se intuneca de tot. &aca nu le gasesti, tre uie sa mai incerci o data, in #iua urmatoare. &aca esti puternic, le "ei gasi pe amandoua si atunci tre uie sa le mananci pe loc. si "ei fi in#estrat pe "ecie cu capacitatea de a "edea ne"a#utul. )u "ei mai a"ea ne"oie sa prin#i soparle ca sa faci aceasta "ra%itorie. &in clipa aceea, ele "or trai in tine. Ce fac daca nu gasesc decat una din ele= &aca nu gasesti decat una tre uie s$o lasi sa plece la sfarsitul cautarilor tale. &aca o gasesti in prima #i, n$o pastra in speranta c$o "ei gasi si pe cealalta in #iua urmatoare. Asta n$o sa faca decat sa$ti strice prietenia cu ele. Ce se intampla daca nu le gasesc deloc= Cred ca asta ar fi cel mai un lucru pentru tine. inseamna ca tre uie sa prin#i doua soparle de fiecare data cand ai ne"oie de a%utorul lor, dar mai inseamna si altce"aD ca esti li er. Ce "rei sa spui, don Juan= /i er de a fi scla"ul ier ii dia"olului. &aca soparlele traiesc in tine, iar a dia"olului nu te "a eli era niciodata. Asta$i ce"a rau= 6igur ca$i rau. 7e "a e'clude de la orice altce"a. <a tre ui sa$ti petreci intreaga

"iata ingri%ind$o ca pe un aliat. Este posesi"a. 8 data ce incepe sa te domine, n$ai alta cale de urmat decat calea ei. Ce se intampla daca descopar ca soparlele au murit= &aca descoperi ca una din ele sau amandoua au murit, tre uie sa renunti sa mai faci "ra%itoria asta pentru o "reme. .a o pau#a. Cred ca asta$i tot ce am sa$ti spun* ceea ce ti$am spus eu repre#inta regula. 8ri de cate ori faci aceasta "ra%itorie de unul singur, tre uie sa respecti toate etapele de care ti$am "or it, in timp ce stai in fata plantei tale. si inca un lucruD sa nu mananci si sa nu ei nimic pana nu se termina "ra%itoria.

9 !rmatorul pas in in"ataturile lui don Juan a fost un nou aspect al stapanirii celei de a doua portiuni a radacinii de &atura. in timpul care a trecut intre cele doua stadii de in"atatura, don Juan nu ma intre a decat despre cum se de#"oltase planta mea. Joi, -3 iunie /01. Este o practica una sa teste#i iar a dia"olului inainte de a te anga%a cu totul pe calea ei, imi spuse don Juan. Cum o teste#i, don Juan= 7re uie sa mai incerci inca o "ra%itorie cu soparlele. Ai toate elementele necesare ca sa le mai pui o intre are soparlelor, de data asta fara a%utorul meu. C(iar este necesar sa fac aceasta "ra%itorie, don Juan= Este metoda cea mai una ca sa "e#i ce sentimente iti nutreste iar a dia"olului. Ea te testea#a tot timpul, asa ca$i drept s$o teste#i si tu pe ea si, daca intr$un anume punct al caii simti, pentru cine stie ce moti", ca nu "rei sa mergi mai departe, atunci tre uie, pur si simplu, sa te opresti. 5ambata, -0 iunie /01. Am atacat din nou su iectul iar a dia"olului. &oream ca don Juan sa$mi spuna mai multe despre ea, cu toate ca nu tineam sa il o lig. A doua portiune se foloseste doar ca sa g(icesti, nu$i asa, don Juan= am intre at eu ca sa desc(id con"ersatia. )u doar ca sa g(icesti. <ra%itoria cu soparlele se in"ata doar cu a%utorul celei de a doua portiuni si, in acelasi timp, teste#i iar a dia"olului* dar, de fapt, a doua portiune se foloseste pentru alte scopuri. <ra%itoria cu soparlele repre#inta doar inceputul. Asadar, la ce foloseste, don Juan= &on Juan nu$mi raspunse. 6c(im a rusc su iectul si ma intre a cat de mari erau plantele &atura care cresteau in %urul plantei mele. Facu un gest care arata marimea. &on Juan spuseD 7e$am in"atat cum sa deose esti un mascul de o femela. Acum, du$te la plantele tale si adumi$le pe amandoua. &u$te mai intai, la planta ta "ec(e si uita$te atent la cursul de apa facut de ploaie. Pana acum, ploaia tre uie sa fi carat semintele departe.

Pri"este fisurile ($an"itas* facute de ploaie si, cercetandu$le, (otaraste directia scurgerii. Pe urma, gaseste planta care creste in coltul cel mai indepartat de planta ta. 7oate plantele iar a dia"olului care cresc intre ele sunt ale tale. +ai tar#iu, dupa ce fac seminte, poti sa e'tin#i marimea teritoriului tau urmand cursul de apa facut de planta din drum. imi dadu instructiuni foarte amanuntite despre cum sa$mi fac rost de un instrument de taiat. 7aierea radacinii, imi spuse el, tre uie facuta in felul urmatorD in primul rand, tre uie sa alegi planta pe care o "oi taia si sa curat pamantul de pe locul unde radacina se uneste cu tulpina. in al doilea rand, tre uie sa repet, aidoma, acelasi dans pe care l$am e'ecutat cand am replantat radacina. in al treilea rand, tre uie sa tai tulpina si sa las radacina in pamant. !ltimul pas "a fi sa scot afara trei#eci si cinci de centimetri de radacina. +$a pre"enit sa nu "or esc si sa nu$mi trade# sentimentele in timp ce fac toate astea. 7re uie sa ai cu tine doua ucati de pan#a, mi$a spus el. intinde$le pe pamant si pune plantele pe ele. Pe urma, taie plantele in ucati si fa$le grame#i. 8rdinea o (otarasti tu* dar tre uie intotdeauna sa$ti amintesti care a fost ordinea, fiindca asa tre uie sa faci de fiecare data. Adu$mi plantele, de indata ce le ai> 5ambata,1 iulie /01. /uni, 1 iulie, am taiat plantele &atura pe care mi le ceruse don Juan. Am asteptat sa se intunece mai tare ca sa e'ecut dansul din %urul plantelor, fiindca nu "oiam sa ma "ada cine"a. Eram destul de neincre#ator. Eram sigur ca cine"a a"ea sa$mi urmareasca actele mele ciudate. +ai inainte alesesem plantele pe care le socoteam a fi mascul si femela. Am taiat trei#eci si cinci de centimetri din radacina fiecarei plante* sa sapi pana la acea adancime cu un at de lemn n$a fost o trea a usoara. +i$au tre uit doua ore. Cand am ispra"it era e#na si cand a tre uit sa le tai, am folosit o lanterna. 7eama mea de la inceput ca ma "a urmari cine"a era un fleac in comparatie cu spaima ca cine"a "a o ser"a lumina lanternei in desisuri. Am dus plantele la casa lui don Juan marti, 2 iulie. El a desfacut legaturile si a cercetat ucatile. +i$a spus ca tre uia sa$mi dea semintele plantelor lui. impinse un mo%ar in fata mea. /ua un orcan de sticla si$i goli continutul in mo%ar seminte uscate lipite impreuna. /$am intre at pe don Juan ce fusese acolo si el mi$a raspuns ca erau seminte mancate de gandacii daunatori. Erau si cati"a gandaci printre seminte gandaci mici, negri de cereale. +i$a spus ca erau gandaci speciali si ca tre uia sa$i scoatem de acolo si sa$i punem intr$un orcan separat. +i$a intins un alt orcan, plin pe trei sferturi cu acelasi soi de gandaci. in orcan era indesata o ucata de (artie ca sa nu lase gandacii sa iasa afara. &ata "iitoare "a tre ui sa folosesti gandacii de la plantele tale, mi$a spus don Juan. Ceea ce tre uie sa faci este sa tai pastaile care au in ele gauri mici si sunt pline de gandaci. &esfacu pastaia si curata totul intr$un orcan. 6trange o mana de gandaci si pune$i intr$un alt conteiner. 7ratea#a$i cu asprime. )u fi ama il sau delicat cu ei. +asoara o mana de seminte mancate de gandaci din ulgarele in care se afla si o mana de pudra de gandaci si ingroapa restul in orice loc din directia asta 2facu un semn spre sud5 de la locul unde se afla planta ta. Pe urma, alege seminte une, uscate si depo#itea#a$le separat. Poti sa alegi tot ce doresti. Poti sa le folosesti oricand. Este o

idee una sa scoti semintele din pastai ca sa poti ingropa totul imediat. Pe urma, don Juan mi$a spus sa macin mai intai semintele adunate in ulgare, pe urma ouale de gandaci, in continuare gandacii si la urma semintele une, uscate. Cand toate au fost prefacute intr$o pudra fina, don Juan a luat ucatile de &atura pe care eu le taiasem si le pusesem intr$o gramada. A luat radacina$mascul si a in"elit$o usor intr$o ucata de pan#a. +i$a intins mie restul si mi$a spus sa tai totul in ucatele, sa le #dro esc ine si pe urma sa pun tot sucul intr$o oala. A adaugat ca tre uie sa le #dro esc in aceeasi ordine in care le pusesem in gramada. Cand am terminat, mi$a spus sa masor o cana de apa clocotita si s$o amestec cu tot ce se afla in oala si, pe urma, sa mai adaug doua cani. +i$a dat o ucata de os ine lustruit. Am amestecat fiertura cu el si am pus oala pe foc. Apoi mi$a spus ca tre uie sa pregatim radacina si, pentru asta, este ne"oie sa folosim un mo%ar mai mare, fiindca radacina$mascul nu poate fi taiata deloc. )e$am dus in fundul curtii. El pusese mo%arul la indemana si eu m$am apucat sa pise# radacina, asa cum facusem si mai inainte. Am lasat radacina sa se inmoaie in apa, e'pusa la aerul noptii, si am intrat in casa. &on Juan mi$a spus sa urmaresc amestecul din oala. 7re uia sa$l las sa fiar a pana se ingrosa pana de"enea mai greu de mestecat. Pe urma, don Juan s$a intins pe pres si a adormit. &upa ce fiertura a stat pe foc cel putin o ora, am o ser"at ca era din ce in ce mai greu s$o mestec. Am socotit ca era gata si am luat$o de pe foc. Am pus oala in plasa de su streasina si m$am culcat si eu. +$am desteptat o data cu don Juan. 6oarele stralucea pe cer fara de nori. Era o #i fier inte si uscata. &on Juan remarca din nou ca era sigur ca iar a dia"olului ma placea. )e$am apucat sa tratam radacina si la sfarsitul #ilei a"eam putina su stanta gal uie pe fundul olului. &on Juan a aruncat apa de deasupra. Am socotit ca terminasem procedura, dar don Juan a umplut din nou castronul cu apa clocotita. &on Juan a dat %os oala cu fiertura de su acoperis. Fiertura parea aproape uscata. &use oala in casa, o puse cu gri%a pe podea si se ase#a. Pe urma, incepu sa "or easca. ?inefacatorul meu mi$a spus ca era permis sa amesteci planta cu osan#a. Asta ai sa faci si tu. ?inefacatorul meu a amestecat$o cu osan#a in locul meu, dar, asa cum am spus de%a, eu n$am tinut niciodata prea mult la planta asta si n$am incercat niciodata, cu ade"arat, sa ma identific cu ea. ?inefacatorul meu mi$a spus ca, daca "rei sa o tii cele mai une re#ultate, daca "rei, intr$ade"ar, sa stapanesti puterea, cel mai un lucru este sa amesteci planta cu osan#a de porc mistret. 8san#a de pe intestine e cea mai una. &ar tu alegi. Poate ca soarta "a (otari ca tu sa$ti iei iar a dia"olului drept aliat, si, in ca#ul asta am sa te sfatuiesc, asa cum m$a sfatuit si pe mine inefacatorul meu, sa "ane#i un porc mistret si sa scoti grasimea de pe intestine (sebo de tri a*& Pe "remuri, cand iar a dia"olului era socotita ce"a gro#a", oamenii o isnuiau sa organi#e#e "anatori speciale ca sa faca rost de osan#a de mistret. Cautau masculii cei mai mari si mai puternici. E'ista o magie speciala pri"itoare la mistreti* o tineau de la ei o putere deose ita, atat de deose ita incat era greu de cre#ut, c(iar si in acele timpuri. &ar aceasta putere s$a pierdut. Eu nu stiu nimic despre ea. si nu cunosc pe nimeni care sa stie ce"a despre ea. Poate ca iar a insasi iti "a spune toate astea. &on Juan a masurat o mana de osan#a, a aruncat$o in castronul care continea crupele uscate si a curatat osan#a care$i ramasese pe mana, punand$o pe marginea oalei. +i$a spus sa mestec continutul, pana se face uniform. Am atut amestecul aproape trei ore. &on Juan se uita la el din cand in cand si

socotea ca nu era inca gata. in cele din urma, a parut satisfacut. Aerul amestecat cu pasta ii daduse o culoare cenusie desc(isa si consistenta unui %eleu. &on Juan a agatat castronul de streasina, langa celalalt castron. +i$a spus ca$l "a lasa acolo pana a doua #i, fiindca ne "or tre ui doua #ile ca sa preparam a doua portiune. +i$a spus sa nu mananc nimic intre timp. Puteam sa eau apa, dar mancare, deloc. A doua #i, %oi, A iulie, don Juan m$a in"atat cum sa limpe#esc radacina de patru ori. !ltima oara cand am scurs apa din castron, se facuse de%a intuneric. )e$am ase#at in "eranda. &on Juan puse am ele castroane dinaintea lui. E'trasul din radacina masura o lingurita de ceai de apret al icios. il puse intr$o cana si adauga apa. Rasuci cana in mana ca sa se di#ol"e su stanta si apoi mi$o intinse. imi spuse sa eau tot ce era in cana. Am aut dintr$o ing(ititura, dupa care am pus cana pe podea si m$am lasat iar pe spate. .nima incepu sa$mi ata cu putere* a"eam sen#atia ca nu mai pot respira. &on Juan imi porunci, ca in treacat, sa$mi scot toate (ainele de pe mine. /$am intre at de ce si el imi spuse ca tre uie sa ma ung cu pasta. Am so"ait. )u stiam daca sa ma de# rac. &on Juan starui sa ma gra esc. 6puse ca nu era "reme de mofturi. +i$am scos toate (ainele. El a luat atul de os si a tras doua linii pe suprafata pastei, impartind astfel continutul castronului in trei parti egale. Apoi, incepand cu mi%locul liniei de sus, facu o linie "erticala perpendiculara pe celelalte doua, impartind pasta in cinci parti. Arata cu degetul la portiunea din dreapta %os si$mi spuse ca asta era pentru la a mea stanga. Hona de deasupra ei era pentru piciorul meu stang. Portiunea de sus, care era cea mai mare, era pentru organele mele genitale. !rmatoarea, de dedesu t, pe partea stanga, era pentru piciorul meu drept si #ona de %os, la stanga, era pentru talpa mea dreapta. &on Juan imi spuse sa ung acea parte a pastei destinata piciorului meu stang pe talpa piciorului si sa frec ine. Pe urma, ma in"ata cum sa ung pasta pe partea interioara a piciorului stang, pe organele genitale, pe partea interioara a piciorului drept, de sus pana %os si, la sfarsit, pe talpa piciorului meu drept. .$am urmat instructiunile. Pasta era rece si a"ea un miros foarte puternic. &upa ce am terminat sa aplic pasta, m$am ridicat. .#ul amestecului mi$a patruns in nari. 6imteam ca ma sufoc. +irosul intepator ma ineca cu totul. Era ca un fel de ga#. Am incercat sa respir pe gura si m$am fortat sa "or esc cu don Juan, dar n$am reusit. &on Juan se tot uita tinta la mine. Am facut un pas spre el. imi simteam picioarele ca de cauciuc si lungi, foarte lungi. Am mai facut un pas. inc(eieturile genunc(ilor erau elastice ca niste arcuriD tremurau, "i rau si se contractau elastic. Am facut cati"a pasi inainte. +iscarea trupului meu era lenta si nesigura* semana mai mult cu o tremurare inainte si in sus. +$am uitat in %os si l$am "a#ut pe don Juan stand su mine, la o mare distanta. Forta motrice ma impinse inainte inca un pas, care fu si mai elastic si mai lung decat cel de dinainte. si, de acolo, m$am ridicat in aer. imi amintesc ca, o data, m$am lasat in %os* pe urma, mi$am luat a"ant cu am ele picioare, am facut un salt indarat si am alunecat pe spate. Am "a#ut cerul intunecat de deasupra mea si norii trecand pe langa mine. +$am smucit ca sa ma uit in %os. Am "a#ut masa sum ra a muntilor. <ite#a mea era e'traordinara. ?ratele imi erau incremenite, incrucisate peste trupul meu. Capul imi era partea ce asigura directia. &aca il tineam aplecat pe spate ma roteam in cercuri "erticale. 6c(im am directia intorcandu$mi capul intr$o parte. +a ucuram de aceasta li ertate si "ite#a pe care nu o mai cunoscusem niciodata. +inunatul intuneric imi dadea un sentiment de tristete, poate de dor. A"eam sen#atia ca gasisem locul caruia ii apartineam intunericul noptii. Am incercat sa pri"esc in %urul meu, dar tot ce am simtit

era ca noaptea era linistita, desi era incarcata cu atata putere. &eodata, mi$am dat seama ca "enise timpul sa co or* era ca si cum primisem o porunca pe care tre uia s$o respect. si am inceput sa co or ca o pana, cu miscari laterale. Acest gen de miscare ma facu sa ma simt foarte rau. Era lenta si sacadata, de parca eram co orat cu un scripete. +$a apucat greata. Capul imi plesnea de o durere cumplita. Eram in"aluit de un soi de intunecime. Eram foarte constient de sen#atia ca eram suspendat in ea. !ltimul lucru de care$mi amintesc este sen#atia de tre#ire. Eram in pat, in camera mea. +$am ridicat in sus. si, imaginea camerei mele se topi. +$am ase#at in picioare. Eram despuiat> +iscarea facuta ca sa ma ridic in picioare m$a facut iar sa ma cuprinda greata. Am recunoscut unele repere. +a aflam cam la "reo opt sute de metri de casa lui don Juan, langa locul unde isi a"ea plantele &atura. &eodata, toate se ase#ara la locul lor si mi$am dat seama ca "a tre ui sa merg pe %os indarat, spre casa lui, in pielea goala. 6a fiu fara (aine era un mare de#a"anta% psi(ologic, dar nu puteam sa fac nimic ca sa re#ol" pro lema. +$am gandit sa$mi fac o fusta de ramuri, dar gandul mi se paru ridicol, si, in afara de aceasta, in curand a"eau sa se i"easca #orile, caci lumina diminetii era de%a clara. Am uitat de nelinistile mele si de greata si am inceput sa merg spre casa. Eram o sedat de teama de a fi descoperit. +a uitam in %ur sa "ad daca nu apar oameni sau caini. Am incercat s$o iau la fuga, dar mi$am ranit picioarele de pietrele mici, ascutite. Am marit pasul. 6e luminase, de%a, destul de ine. Apoi, am "a#ut pe cine"a "enind pe drum si am sarit repede in spatele tufisurilor. 6ituatia mi se parea atat de ridicola> Cu o clipa inainte, ma ucurasem de placerea incredi ila a # orului* in minutul urmator ma ascundeam, %enat de propria goliciune. +$am gandit sa sar din tufisuri si sa ies iar in drum, dupa care sa o iau la goana din toate puterile si sa trec pe langa persoana care "enea spre mine. +i$am #is ca "a fi atat de surprins incat, cand isi "a da seama ca "a#use un om despuiat, eu il "oi fi lasat cu mult in urma. 7oate gandurile astea mi$au trecut prin minte, dar n$am indra#nit sa fac un pas. Persoana care "enea a%unsese in dreptul meu si se opri. /$am au#it cum ma striga pe nume. Era don Juan, care a"ea (ainele mele la el. in timp ce eu ma im racam, el se uita la mine si i# ucni in ras* radea atat de tare, incat am sfarsit prin a rade si eu. in aceeasi #i, "ineri, C iulie, tar#iu dupa$amia#a, don Juan m$a rugat sa$i po"estesc amanuntele e'perientei mele. .$am relatat intregul episod cat mai e'act posi il. A doua portiune a ier ii dia"olului te a%uta sa # ori, spuse el dupa ce eu am terminat de po"estit. !nguentul in sine nu este de a%uns. ?inefacatorul meu mi$a spus ca radacina insasi iti confera directie si intelepciune* ea este cau#a # orului. Pe masura ce "ei in"ata mai multe si o "ei consuma mai des ca sa poti # ura, "ei incepe sa "e#i totul cu mare claritate. <ei putea sa plutesti prin aer sute de Gilometri ca sa "e#i ce se intampla in orice loc doresti sau sa dai o lo"itura fatala dusmanilor tai mai indepartati. Cand te "ei o isnui cu iar a dia"olului, ea o sa te in"ete cum sa faci asemenea lucruri. &e pilda, ea te$a in"atat de%a cum sa$ti sc(im i directia. in acelasi fel, o sa te in"ete lucruri care in momentul de fata iti par inimagina ile. Ca de e'emplu, don Juan= Asta nu$ti pot spune. Fiecare om este diferit. ?inefacatorul meu nu$mi spunea niciodata ce in"atase el. El imi spunea doar cum sa procede#, dar nu si ce "edea el insusi. asta este secretul fiecaruia. &ar eu iti spun tot ce "ad, don Juan.

Acum, da. +ai tar#iu n$o s$o mai faci. &ata "iitoare cand o sa consumi iar a dia"olului, o s$o faci singur, langa plantele tale, caci acolo "ei ateri#a, in %urul plantelor tale. Adu$ti aminte de asta> asta$i moti"ul pentru care am "enit aici, la plantele mele, ca sa te caut. )u$mi mai spuse nimic si eu am adormit. Cand m$am tre#it, seara, m$am simtit in#dra"enit. &in nu stiu ce moti", ma simteam cuprins de un soi de multumire fi#ica. Eram fericit, satisfacut. &on Juan m$a intre atD ti$a placut noaptea= 6au a fost inspaimantatoare= .$am raspuns ca noaptea fusese, intr$ade"ar, minunata. &ar cum a fost cu durerea ta de cap= A fost greu de suportat= a "rut el sa stie. &urerea de cap a fost tot atat de puternica precum toate celelalte sen#atii. A fost cea mai groa#nica durere pe care am simtit$o "reodata, i$am spus eu. Asta o sa te impiedice sa "rei sa gusti din nou puterea ier ii dia"olului= )u stiu. Acum nu "reau, dar, mai tar#iu, s$ar putea sa "reau. Hau ca n$as putea spune, don Juan> Era totusi o intre are care ma framanta. stiam ca "a incerca sa o e"ite, asa ca am asteptat sa aduca el "or a* am asteptat toata #iua. in cele din urma, inainte de a pleca in seara aceea, a tre uit sa$l intre D C(iar am # urat, don Juan= Asa mi$ai spus. )u$i asa= stiu, don Juan. <reau sa #ic, corpul meu c(iar a # urat= +i$am luat # orul asemeni unei pasari= intotdeauna imi pui intre ari la care nu pot sa iti raspund. Ai # urat. /a asta ser"este a doua portiune a ier ii dia"olului. Cand o sa consumi mai mult din ea, o sa in"eti sa # ori perfect. )u este o trea a simpla. 8mul $boara cu a%utorul celei de a doua portii a ier ii dia"olului. Asta$i tot ce pot sa$ti spun. Ce "rei tu sa stii n$are nici un sens. Pasarile # oara ca pasarile si omul care a consumat iar a dia"olului # oara cum # oara el (el enyerbado %uela asi*& Asa cum fac pasarile= (Asi como los ="aros'* )u, el # oara ca un om care a consumat iar a (>o, asi como los enyerbados*& Atunci, n$am # urat c(iar, don Juan. Am # urat in imaginatia mea, doar cu mintea. 7rupul meu unde era= in tufisuri, imi raspunse el, ironic, dar, imediat, se porni iar pe ras. Pro lema ta este ca intelegi lucrurile doar intr$un singur fel. 7u nu cre#i ca omul # oara* si, totusi, omul poate sa stra ata o mie cinci sute de Gilometri intr$o secunda ca sa "ada ce se mai intampla. El poate sa isi lo"easca dusmanii de la o mare departare. &eci, # oara sau nu # oara= <e#i, don Juan, noi doi suntem orientati in mod diferit. 6a ne inc(ipuim, asa, de dragul discutiei, ca unul dintre colegii mei studenti ar fi fost aici, cu mine, cand am consumat iar a dia"olului. Ar fi putut sa ma "ada # urand= .ar incepi cu intre arile tale despre ce s$ar intampla daca... )$are rost sa discutam la modul asta. &aca prietenul tau sau oricine altcine"a consuma a doua portiune a ier ii, tot ce poate face este sa # oare. &aca te$ar fi urmarit, pur si simplu, s$ar putea sa te fi "a#ut # urand sau sa nu te fi "a#ut. Asta depinde de fiecare om. &ar, ce "reau eu sa spun, don Juan, este ca daca eu si dumneata ne uitam la o pasare si o "edem # urand, suntem de acord ca # oara. &ar, daca doi dintre prietenii

mei m$au "a#ut # urand asa cum am facut noaptea trecuta, "or fi de acord ca # uram= Ei, ine, s$ar putea sa fie. Esti de acord ca pasarile # oara fiindca noi le$am "a#ut # urand. H orul este un lucru o isnuit cand e "or a de pasari. &ar nu "ei fi de acord in ceea ce pri"este alte lucruri pe care le fac pasarile, pentru ca nu le$ai "a#ut niciodata pe pasari facandu$le. &aca prietenii tai ar sti despre oameni care # oara cu a%utorul ier ii dia"olului, atunci ar fi de acord. Fai sa punem pro lema altfel, don Juan. Ceea ce "oiam eu sa spun era ca, daca m$as lega de o stanca cu un lant greu, as # ura la fel, fiindca trupul meu nu a"ea nimic de a face cu # orul meu. &on Juan ma pri"i uimit. &aca te legi de o stanca, #ise el, ma tem ca "a tre ui sa # ori tinand in rate stanca si lantul ei greu.

7 Adunarea ingredientelor si prepararea lor pentru amestecul fumului constituia un ciclu anual. .n primul an, don Juan m$a in"atat cum se procedea#a. in decem rie 1992, in al doilea an, cand ciclul fu reluat, don Juan n$a facut decat sa ma indrume* eu am adunat ingredientele singur, le$am pregatit si le$am pus deoparte pentru anul "iitor. in decem rie 1992, un nou ciclu incepu pentru a treia oara. don Juan imi arata atunci cum sa com in ingredientele uscate pe care le colectasem si le pregatisem cu un an inainte. El a pus amestecul pentru fumat intr$un saculet din piele si am pornit din nou ca sa culegem diferitele ingrediente pentru anul urmator. &on Juan a pomenit rareori de 3micul fum4 in anul care s$a scurs intre cele doua colectari. 7otusi, de fiecare data cand ma duceam pe la el, imi dadea pipa lui s$o tin in mana si procedura 3familiari#arii4 cu pipa a"ea loc in felul descris de el. imi punea pipa in mana incet, incet. imi cerea o concentrare a soluta si atenta asupra acelui act si$mi dadea instructiuni foarte e'plicite. &aca ne purtam neindemanatic cu pipa se "a a%unge, ine"ita il, la moartea mea sau a lui, mi$a spus don Juan. &e indata ce terminaram ciclul celei de a treia colectari si preparari, don Juan incepu sa "or easca despre fum ca un aliat, pentru prima oara dupa mai mult de un an. )uni, -. decembrie /01. )e intorceam cu masina spre casa lui dupa ce culesesem niste flori gal ene pentru amestec. Ele repre#entau un ingredient necesar. Am remarcat ca, anul acesta, nu urmasem aceeasi ordine in strangerea ingredientelor, asa cum facusem cu un an in urma. &on Juan a ras si a spus ca fumul nu era capricios sau mesc(in ca iar a dia"olului. Pentru fum, ordinea colectarii nu a"ea importanta* tot ce se cerea era ca omul care folosea amestecul sa fie precis si e'act. /$am intre at pe don Juan ce urma sa facem cu amestecul pe care el il pregatise si mi$l daduse sa$l pastre#. El mi$a raspuns ca era al meu si a adaugat ca tre uia sa$l folosesc cat mai curand posi il. /$am intre at ce cantitate se folosea de fiecare data. Pungulita pe care mi$o daduse continea apro'imati" de trei ori mai mult decat continutul unei pungi mici de tutun. +a lamuri ca tre uia sa folosesc intregul continut al pungii

mele intr$un an si de cat a"eam ne"oie de fiecare data cand fumam era o c(estiune personala. Am "rut sa stiu ce se "a intampla daca nu reuseam sa termin punga. &on Juan mi$a raspuns ca nu se "a intampla nimic* fumul nu cerea nimic. El, personal, nu mai simtea ne"oia sa fume#e si, totusi, prepara un nou amestec in fiecare an. Apoi se corecta, spunandu$mi ca doar rar simtea ne"oia sa fume#e. /$am intre at ce facea cu amestecul pe care nu$l folosise, dar el nu mi$a raspuns. +i$a e'plicat ca amestecul nu mai era un daca nu era folosit intr$un an. A%unsi in acest punct, am intrat intr$o lunga contro"ersa. Eu nu$mi e'primam intre arile corect si raspunsurile lui pareau confu#e. &oream sa stiu daca isi "a pierde proprietatile (alucinogene sau puterea dupa un an, astfel facand ciclul anual necesar, dar el insista ca amestecul nu$si "a pierde puterea niciodata. 6ingurul lucru care se putea intampla, imi spuse el, era ca omul sa nu mai ai a ne"oie de acesta, fiindca isi facuse un nou stoc* tre uia sa scape de "ec(iul amestec care$i mai ramasese intr$un anume fel, pe care don Juan nu dori sa mi$l de#"aluie in acel moment. Marti, -< decembrie /01. +i$ai spus, don Juan, ca n$ai ne"oie sa mai fume#i. &a, fiindca fumul este aliatul meu, n$am ne"oie sa mai fume#. Eu pot sa$l c(em oricand si oriunde... <rei sa spui ca el raspunde la c(emarea ta, c(iar daca nu fume#i= <reau sa spun ca am acces la el. Asta este "ala il si pentru mine= &a, daca reusesti sa ti$l castigi ca aliat. Marti, ./ decembrie /01. Joi, 29 decem rie, am a"ut prima mea e'perienta cu aliatul lui don Juan, fumul. 7oata #iua l$am dus cu masina de colo$colo si am facut felurite tre uri pentru el. )e$am intors acasa tar#iu, dupa$amia#a. .$am spus ca nu mancasem nimic toata #iua. Asta nu$l impresiona deloc* in sc(im incepu sa$mi spuna ca era foarte necesar ca eu sa ma familiari#e# cu fumul, imi mai spusese ca tre uia sa$l incerc eu insumi ca sa$mi dau seama cat de important era ca aliat. Fara sa$mi ofere prile%ul sa mai adaug ce"a, don Juan #ise ca "a aprinde pipa pentru mine c(iar in acel moment. Am incercat sa$l fac sa se ra#gandeasca, argumentand ca nu consideram ca ma simteam pregatit pentru aceasta etapa. .$am spus ca, dupa parerea mea, eu nu manuisem pipa indea%uns. &ar el mi$a raspuns ca nu$mi mai ramasese mult timp pentru in"atat si ca, foarte curand, "a tre ui sa folosesc pipa. A scos pipa din saculetul ei si a inceput s$o mangaie. +$am ase#at pe podea langa el si m$am c(inuit din rasputeri sa mi se faca rau si sa lesin sa fac orice ca sa aman acest pas ine"ita il. in odaie, se intunecase aproape de tot. &on Juan aprinsese lampa de petrol si o pusese intr$un colt. &e o icei, lampa crea in camera un semiintuneric linistitor, lumina ei gal uie fiind intotdeauna rela'anta. &e data aceasta, totusi, lumina parea "aga si neo isnuit de rosie* era descura%anta. &on Juan desfacu pungulita lui cu amestec, fara s$o de#lege de snurul legat in %urul ei. Aduse pipa mai aproape, si$o "ari in camasa si

turna un pic de amestec in caus. imi spuse sa urmaresc procedura, atragandu$mi atentia ca, daca se risipea ce"a din amestec, "a cadea in camasa lui. &on Juan umplu trei patrimi din caus, apoi lega punga cu o mana, in timp ce cu cealalta tinea pipa. /ua o farfurioara de lut, mi$o intinse mie si ma ruga sa aduc cati"a car uni mici din focul de afara. +$am dus in curte si am scos o mana de car uni din so a de c(irpici. +$am intors repede in camera. +a coplesea o sen#atie de neliniste. Era ca o presimtire. +$am ase#at langa don Juan si i$am dat farfuria. 6$a uitat la ea si, calm, mi$a spus ca alesesem niste car uni prea mari. El a"ea ne"oie de unii mai mici care sa intre in causul pipei. +$am dus din nou la so a si am mai adus cati"a. &on Juan a luat farfuria cu car uni si si$a pus$o in fata. 6tatea cu picioarele incrucisate si "arate su el. 6e uita la mine cu coada oc(iului si se apleca inainte pana ce a%unse aproape sa atinga car unii cu ar ia. /ua pipa cu mana stanga si, cu o miscare e'trem de iute a mainii drepte, alese o ucatica de car une incins si o aga in causul pipei* pe urma, se ridica drept in picioare, tinand pipa cu amandoua mainile, si$o "ari in gura si trase trei fumuri, isi intinse ratele spre mine si$mi spuse intr$o soapta apasata sa iau pipa cu am ele maini si sa fume#. 1andul de a refu#a pipa si de a o lua la goana imi trecu o clipa prin minte* dar don Juan imi mai spuse o data tot in soapta sa iau pipa si sa fume#. +$am uitat la el. 6tatea cu pri"irea atintita la mine. &ar cautatura lui era prietenoasa si plina de interes. Era limpede ca eu facusem alegerea cu mult timp inainte* n$a"eam alta alternati"a decat sa fac ce$mi cerea el. Am luat pipa si era cat pe ce s$o scap din mana. Era fier inte> +i$am apropiat$o de gura cu o precautie e'trema, fiindca imi inc(ipuiam ca fier inteala ei "a fi insuporta ila pentru u#ele mele. &ar n$am simtit nici o caldura. &on Juan mi$a spus sa trag fumul in piept. Fumul imi patrunse in gura si parea ca se in"arte acolo. Era greu> +a sileam de parca gura imi era plina de aluat. Asemanarea imi "eni in minte desi n$a"usem niciodata aluat in gura. Fumul a"ea, la randul lui, aroma de mentol si interiorul gurii mele se raci deodata. Era o sen#atie racoritoare. &in nou> &in nou> l$am au#it pe don Juan soptindu$mi. Am simtit fumul adanc in trupul meu, circuland li er, aproape fara sa pot sa$l controle#. )u mai a"eam ne"oie de indemnuri din partea lui don Juan. Continuam sa in(ale# mecanic. &eodata, don Juan se apleca spre mine si$mi lua pipa din maini. 8 atu usor ca sa cada scrumul in farfurioara cu car uni, pe urma isi uda degetul in sali"a si$l roti inauntrul causului ca sa$i curete laturile. 6ufla in ti%a pipei de mai multe ori. /$am "a#ut punand pipa la loc, in teaca ei. 7ot ce facea imi starnea interesul. &upa ce termina de curatat pipa si o puse deoparte, ma fi'a cu pri"irea si eu imi dadui seama, pentru prima oara, ca intreg trupul imi amortise si era parca mentolat. imi simteam c(ipul greoi si ma dureau falcile. )u puteam sa$mi tin gura inc(isa, dar nu sali"am. 1ura imi era incinsa si uscata, desi nu$mi era sete. 6imteam o sen#atie de fier inteala in tot capul. 8 fier inteala rece> Respiratia parea sa$mi taie narile si u#a de sus de fiecare data cand dadeam aerul afara. &ar nu ma ardea* ma durea de parca ar fi fost o ucata de g(eata. &on Juan se ase#a langa mine, pe partea dreapta, si, fara sa se miste, tinea teaca pipei pe podea, de parca se lupta s$o pastre#e cu forta. +ainile imi erau grele. ?ratele imi atarnau in %os, tragand dupa ele si umerii, imi curgea nasul. +i l$am sters cu dosul

palmei si u#a superioara mi se desprindea. +$am frecat pe fata si toata pielea mi se desprindea> +a topeam> Am sarit in picioare si am incercat sa ma agat de ce"a de orice ca sa ma spri%in. 6imteam o groa#a pe care n$o mai simtisem in "iata mea. +$am agatat de un stalp pe care don Juan il infipsese in podea, in mi%locul camerei. Am stat acolo o clipa, pe urma am intors capul sa ma uit la el. El continua sa stea nemiscat, cu pipa in mana si cu oc(ii tinta la mine. Respiratia imi era dureros de fier inte 2sau de rece=5. +a ina usea. +i$am lasat capul in fata, ca sa mi$l spri%in de stalp, dar se pare ca a fost o miscare gresita si capul meu continua sa se miste in %os, dincolo de punctul unde se afla stalpul. +$am oprit cand a%unsesem aproape de podea. +i$am tras trupul in sus. 6talpul era acolo, in fata oc(ilor mei> Am incercat din nou sa$mi spri%in capul de el. Am cautat sa ma controle# si sa fiu constient, si$mi tineam oc(ii desc(isi in timp ce ma inclinam inainte ca sa ating stalpul cu fruntea. Era la cati"a centimetri de oc(ii mei, dar cand mi$am pus capul pe el am a"ut o sen#atie cat se poate de ciudataD treceam prin stalp> in incercarea disperata de a gasi o e'plicatie rationala, am a%uns la conclu#ia ca oc(ii mei distorsionau adancimea si ca stalpul tre uia sa fie cu "reo trei metri mai incolo, desi eu il "edeam c(iar in fata mea. Pe urma am nascocit o cale logica, rationala, de a "erifica po#itia stalpului. Am inceput sa ma misc intr$o parte, in %urul lui, cu un pas mic de fiecare data. Argumentul meu era ca, mergand in %urul stalpului in felul acesta, nu se putea sa descriu un cerc cu diametrul de mai mult de un metru si %umatate* daca stalpul era, intr$ade"ar, la o distanta de trei metri de mine sau prea departe ca sa$l pot atinge, "a "eni momentul cand ma "oi tre#i cu spatele la el. 6peram ca, in acel moment, stalpul "a disparea caci, in realitate, "a fi in spatele meu. +$am apucat atunci sa incon%ur stalpul dar, in timp ce mergeam in %urul lui, el ramanea in fata oc(ilor mei. intr$un acces de frustrare, l$am prins cu amandoua mainile, dar mainile imi patrunsera prin el. +a agatasem de aer> Am calculat cu atentie distanta dintre mine si stalp. +i$am facut socoteala ca ar tre ui sa fie de "reo noua#eci de centimetri. <reau sa spun ca oc(ii mei o percepeau drept noua#eci de centimetri. +$am %ucat o clipa cu perceperea adancimii miscandu$mi capul dintr$o parte in cealalta, atintindu$mi pe rand oc(ii pe stalp si, apoi, pe fundal. &upa metoda mea de a calcula adancimea, stalpul se afla, fara gres, in fata mea, pro a il la distanta sta ilita. intin#andu$mi ratele ca sa$mi apar capul am dat u#na inainte, cu toata puterea. 6en#atia fu aceeasi am trecut prin stalp. &e data aceasta, am a%uns pana la podea. +$am ridicat din nou in sus. si, statul in picioare a fost, poate, actul cel mai neo isnuit din toate cele pe care le facusem in acea noapte. +i$am imaginat ca ma ridic> Ca sa ma ridic nu mi$am folosit musc(ii si sc(eletul asa cum fac de o icei, fiindca nu le mai puteam controla. +i$am dat seama de asta din clipa cand m$am lo"it de pamant. &ar curio#itatea mea in legatura cu stalpul era atat de mare incat 3m$am imaginat sus4 ca pe o actiune refle'a. si, inainte de a reali#a deplin ca nu puteam sa ma misc, eram sus> /$am strigat pe don Juan sa ma a%ute. /a un moment dat, am tipat disperat, din toti rarunc(ii, dar don Juan nu s$a miscat. Continua sa se uite la mine dintr$o parte, de parca nu "oia sa se intoarca spre mine ca sa ma "ada ine. Am facut un pas spre el, dar, in loc sa ma misc inainte, m$am impleticit in spate si m$am pra usit peste #id. stiam ca ma i# isem de el cu spatele, dar nu l$am simtit ca pe ce"a tare* eram cufundat cu totul intr$o su stanta moale, spongioasa acesta era peretele. ?ratele imi erau intinse lateral si, incet, incet, intregul meu trup parea sa se scufunde in #id. )u puteam decat sa ma uit inainte prin camera. &on Juan continua sa ma urmareasca cu pri"irea, dar nu

facea nici un gest ca sa ma a%ute. Am facut un suprem efort ca sa$mi smulg trupul din #id, dar n$am reusit decat sa ma cufund mai tare, si mai tare. Cuprins de o teroare de nedescris, am simtit cum #idul spongios imi acoperea fata. Am incercat sa imi inc(id oc(ii, dar nu reuseamD ramaneau desc(isi. )u$mi mai amintesc ce s$a mai intamplat. &eodata, don Juan aparu in fata mea, la o mica distanta. )e aflam in cealalta camera. .$am "a#ut masa si so a de c(irpici cu focul care ardea inauntru si, cu coada oc(iului, am #arit gardul din %urul casei. Puteam sa "ad totul foarte clar. &on Juan adusese lampa de petrol si o agatase de o grinda din mi%locul odaii. Am incercat sa ma uit in alta directie, dar oc(ii mei erau directionati ca sa pot pri"i doar inainte. )u puteam sa disting sau sa$mi simt nici o parte din trup. )u$mi simteam respiratia. &ar gandurile mele erau e'trem de lucide, eram perfect constient de tot ce se petrecea in fata mea. &on Juan se apropie de mine, si claritatea mintii mele disparu. +i se paru ca se loc(ea#a ce"a in mine. )u mai a"eam nici un fel de ganduri. /$am "a#ut pe don Juan "enind spre mine si am simtit cum il urasc. As fi "rut sa$l sfasii in ucati. As fi putut sa$l omor in acea clipa, dar nu ma puteam misca. /a inceput, am simtit "ag o apasare pe cap care, insa, disparu. !n singur lucru mai ramaseseD o manie cumplita fata de don Juan. /$am "a#ut doar la cati"a centimetri de mine. As fi "rut sa$l sfasii cu ung(iile. 6imteam ca gem. Ce"a in mine incepu sa se #"arcoleasca. /$am au#it pe don Juan cum imi "or este. <ocea lui era landa si linistitoare si am simtit$o ca pe ce"a nemaipomenit de placut. 6$a apropiat si mai mult si a inceput sa$mi cante un cantec de leagan spaniolD 3&oamna 6fanta Ana, de ce plange copilul= Fiindca a pierdut un mar. iti dau eu unul. iti dau doua. !nul pentru aiat si unul pentru tine.4 (5enora 5anta Ana, orque ?ora el ni=o' #or una man$ana que se le ha erdido& Yo le dar@ uno& Yo le dare dos& Ana ara el ni=o y otra ara %os&* +a patrunse un fel de caldura. Era o caldura a inimii si a simtamintelor. <or ele lui don Juan erau un ecou indepartat. E"ocau amintirile uitate ale copilariei. <iolenta pe care o simtisem inainte disparu. Resentimentul se transforma in dor intr$o afectiune pentru don Juan. El imi spuse sa ma straduiesc sa nu adorm* ca nu mai a"eam un trup si ca eram li er sa ma prefac in orice doream. Facu un pas in spate. 8c(ii mei se aflau la un ni"el normal, de parc$as fi stat in fata lui. isi intinse ratele spre mine si$mi spuse sa "in in im ratisarea lui. 8ri se indeparta, ori "eni mai aproape de mine, nu stiu sigur. +ainile lui erau aproape pe fata mea pe oc(ii mei, desi nu le simteam. .ntra in pieptul meu, l$am au#it spunand. 6imteam cum ma scufundam in el. Era aceeasi sen#atie ca aceea simtita in dreptul #idului spongios. Pe urma nu i$am mai au#it decat "ocea poruncindu$mi sa ma uit si sa "ad. )u mai puteam sa$l disting. 6e parea ca oc(ii imi erau desc(isi, caci "edeam sclipiri de lumina pe un camp rosu* parca pri"eam o lumina prin pleoapele inc(ise. Apoi, gandurile mele fura din nou a atute. 6e intoarsera intr$o trecere rapida de imagini c(ipuri, pri"elisti. 6cene lipsite de orice coerenta apareau si dispareau. Era ca un "is tumultuos in care imaginile se suprapun si se sc(im a. Pe urma gandurile sca#ura in numar si intensitate si, curand, pierira din nou. )u mai ramanea decat constienta afectiunii, sen#atia de fericire. )u puteam sa disting forme sau lumina. &eodata, am fost tras in sus, am simtit clar ca eram ridicat. si eram li er, si ma miscam cu o usurinta si o "ite#a nemaipomenita in apa sau in aer. inotam ca un tipar* ma suceam si ma rasuceam si saltam in sus si$n

%os dupa propria$mi "ointa. Am simtit un "ant rece care atea impre%urul meu si am inceput sa plutesc ca o pana incoace si incolo in %os si mai in %os, si mai in %os. 5ambata,-; decembrie /01. +$am tre#it tar#iu ieri dupa$amia#a. &on Juan imi spuse ca dormisem linistit, aproape doua #ile. A"eam o durere de cap cumplita. Am aut putina apa si mi s$a facut rau. +a simteam o osit, e'trem de o osit si, dupa ce am mancat, am adormit iar. Asta#i m$am simtit din nou perfect rela'at. Am "or it cu don Juan despre e'perienta a"uta cu micul fum. Cre#and ca el dorea sa$i spun toata po"estea, asa cum faceam intotdeauna, am inceput sa$i descriu impresiile mele, dar el m$a oprit, #icand ca nu era ne"oie. +i$a spus ca, de fapt, nu facusem nimic si ca adormisem imediat, asa ca n$a"eam despre ce sa "or im. &ar ce #ici despre felul cum m$am simtit= )u$i important deloc= am staruit eu. )u, nu cand e "or a despre fum. +ai tar#iu, cand ai sa in"eti cum sa calatoresti, o sa mai "or im* cand in"eti cum sa patrun#i in lucruri. 8mul c(iar poate sa patrunda in lucruri= )u$ti amintesti= Ai intrat rin $id& Cred ca, de fapt, mi$am iesit din minti. )u, n$a fost asa. &umneata te$ai comportat la fel ca mine cand ai fumat prima oara, don Juan= )u, n$a fost la fel. )oi doi a"em caractere diferite. Cum te$ai comportat= &on Juan nu$mi raspunse. Am formulat altfel si l$am intre at din nou. &ar el mi$a raspuns ca nu$si amintea e'perientele lui si era ca si cum ai intre a un pescar cum s$a simtit el prima oara cand a pescuit. +i$a spus ca fumul, ca aliat, era unic, iar eu i$am amintit ca imi spusese cand"a ca si +escalito era unic, dar ca difereau in pri"inta calitatii. +escalito este un protector, fiindca "or este cu tine si poate sa$ti indrume actele, mi$a spus el. +escalito te in"ata felul potri"it de a trai. si$l poti "edea, fiindca se afla in afara ta. Fumul, pe de alta parte este un aliat. El te transforma si$ti da putere fara sa$si arate niciodata pre#enta. Cu el nu poti "or i. &ar stii ca e'ista, fiindca iti ia cu el trupul si te face usor ca aerul. 7otusi, nu$l "e#i niciodata. &ar el se afla acolo si$ti da putere sa indeplinesti lucruri inimagina ile, ca, de pilda, atunci cand iti ia cu el trupul. C(iar ca simteam ca imi pierdusem trupul, don Juan> Asa a si fost. <rei sa spui ca nu mai a"eam trup= 7u ce cre#i= Ei, ine, nu stiu. 7ot ce pot eu sa$ti spun este ce simteam. Asta$i tot ce e'ista in realitate ce simti. &ar cum m$ai "a#ut dumneata, don Juan= Cum ti$am aparut eu dumitale= )u contea#a cum te$am "a#ut eu. A fost ca atunci cand te$ai agatat de stalp. ti s$a parut ca nu se afla acolo si ai mers impre%urul lui ca sa te asiguri ca se afla acolo. &ar, cand te$ai repe#it la el ai simtit din nou ca, de fapt, nu era acolo. &ar m$ai "a#ut cum sunt acum, nu$i asa= )u> )u erai asa cum esti acum> Ade"arat> Cu asta sunt de acord. &ar trupul meu e'ista, nu$i asa, desi nu mi$l

simteam= )u> Fir$ar sa fie> )$a"eai un trup asemeni trupului pe care$l ai asta#i. Atunci ce se intamplase cu trupul meu= Credeam c$ai inteles. +icul fum ti$a luat trupul. si unde s$a dus= Cum nai a iti inc(ipui ca eu stiu asta= Era inutil sa insist ca sa o tin o e'plicatie 3rationala4. .$am spus ca nu "oiam sa ma cert sau sa pun intre ari prostesti, dar, daca acceptam ideea ca se poate sa$mi pierd trupul, imi pierdeam complet ratiunea. &on Juan imi spuse ca e'ageram, ca de o icei, si ca n$am pierdut si nu "oi pierde nimic din pricina micului fum. Marti, -; ianuarie /01< /$am intre at pe don Juan ce parere ar a"ea daca as da fumul cui"a care dorea sa faca acea e'perienta. El mi$a raspuns, indignat, ca sa dai fumul cui"a era egal cu a$l omori, caci nu "a mai a"ea pe nimeni care sa$l indrume. /$am rugat pe don Juan sa$mi e'plice ce "oia sa spuna. El mi$a raspuns ca eu eram acolo, in "iata si puteam sta de "or a cu el, pentru ca el ma adusese indarat, imi recuperase trupul. Fara el, nu m$as mai fi tre#it niciodata. Cum mi$ai recuperat trupul, don Juan= 8 sa afli asta mai tar#iu, dar "a tre ui sa in"eti sa faci totul de unul singur. asta$i moti"ul pentru care "reau sa in"eti cit de mult poti, atata timp cat ma mai aflu eu prin prea%ma. ti$ai pierdut destula "reme punand intre ari prostesti despre fleacuri. &ar poate ca nu ti$a fost dat sa afli totul despre micul fum. Ei, atunci ce sa fac= /asa fumul sa te in"ete atat cat poti tu in"ata. Fumul este si in"atator= 6igur ca da. /a fel ca +escalito= )u, el nu este un dascal, la fel ca +escalito. El nu$ti arata aceleasi lucruri. &ar ce te in"ata fumul= iti arata cum sa folosesti puterea si sa in"eti ca tre uie sa$l consumi cat de des poti. Aliatul dumitale este foarte inspaimantator, don Juan. )u semana cu nimic din ceea ce incercasem eu mai inainte. +i s$a parut ca mi$am pierdut mintile. &in nu stiu ce moti", aceasta mi s$a parut imaginea cea mai percutanta care mi$a trecut prin minte. Am pri"it intreaga intamplare comparand$o cu celelalte e'periente (alucinogene, si singurul lucru la care m$am gandit de repetate ori a fost ca, folosind fumul, omul isi pierde mintile. &on Juan mi$a respins argumentul, spunandu$mi ca, de fapt, ceea ce simtisem fusese puterea lui greu de imaginat. si, ca sa poata folosi acea putere, imi spuse el, omul tre uie sa fie puternic. .deea unei "ieti puternice este legata nu numai de perioada de pregatire, ci implica si atitudinea pe care o are omul dupa e'perienta. Adauga ca fumul este atat de puternic, incat il poti compara doar cu puterea insasi* altfel, "iata omului se "a face pul ere. /$am intre at daca fumul a"ea acelasi efect asupra tuturor. El mi$a raspuns ca

producea o transformare, dar nu in orice om. Atunci, cum se e'plica faptul ca fumul a produs acea transformare in mine= l$am intre at eu. +i se pare ca e o intre are foarte prosteasca. Ai urmat cu supunere toate fa#ele cerute. &eci, nu$i nici un mister ca fumul te$a transformat. /$am mai rugat o data sa$mi spuna ce"a despre infatisarea mea. &oream sa stiu cum aratam, caci imaginea unei fiinte fara trup pe care mi$o agase el in cap era, pe drept cu"ant, insuporta ila. El imi spuse ca, sincer "or ind, lui ii era frica sa se uite la mine* pro a il ca se simtea in acelasi fel cum s$a simtit si inefacatorul sau cand il "a#use pe don Juan fumand prima oara. &e ce iti era frica= Eram c(iar atat de cumplit la "edere= l$am in$tre at eu. )u mai "a#usem pe nimeni fumand pana atunci. Pe inefacatorul dumitale nu l$ai "a#ut fumand= )u. )u te$ai "a#ut niciodata nici macar pe dumneata= Cum as fi putut= Ai fi putut sa fume#i in fata oglin#ii. &on Juan nu$mi raspunse* in sc(im , se uita lung la mine si dadu din cap. /$am intre at din nou daca era posi il sa te uiti intr$o oglinda. +i$a raspuns ca era posi il, desi ar fi fost inutil, fiindca ai muri, pro a il, de spaima, daca nu de altce"a. Eu i$am spusD &eci, omul tre uie sa arate cumplit. si eu m$am intre at lucrul asta toata "iata, mi$a raspuns el. 7otusi, n$am pus o asemenea intre are si nici nu m$am uitat intr$o oglinda. )ici nu m$am gandit sa fac asa ce"a. Atunci cum pot sa aflu= <a tre ui sa astepti, asa cum am facut si eu, pana cand dai fumul altcui"a daca o sa$l stapanesti "reodata, ineinteles. Atunci o sa "e#i cum arata omul. Asta$i regula. Ce s$ar intampla daca as fuma in fata unei camere de filmat si as o tine o imagine a mea= )u stiu. Poate ca fumul se "a ridica impotri"a ta. &ar imi inc(ipui ca ti se pare atat de inofensi", incat cre#i ca te poti %uca cu el. .$am spus lui don Juan ca n$a"eam de gand sa ma %oc cu el, dar ca el insusi imi spusese ca fumul nu$ti cerea sa treci prin anumite fa#e si m$am gandit ca nu era nimic rau in faptul ca doream sa stiu cum aratasem. El ma corecta, adaugand ca dorise sa spuna doar atatD ca nu era necesar sa se foloseasca o anume ordine, asa cum se intampla cu iar a dia"olului* tot ce era necesar, in pri"inta fumului, era o atitudine potri"ita, imi spuse el. &in acel punct de "edere, tre uia sa fii corect in respectarea regulii. imi dadu un e'emplu, e'plicandu$mi ca nu conta ce ingredient pentru amestec era cules la inceput, atata timp cat cantitatea era corecta. /$am intre at daca as face ce"a rau daca le$as po"esti si altora despre e'perienta mea. El mi$a raspuns ca singurele taine ce nu tre uiau de#"aluite niciodata erau felul cum tre uia facut amestecul, cum sa te misti si cum sa te reintorci* alte c(estiuni pri"itoare la acest su iect nu a"eau importanta.

@ !ltima mea intalnire cu +escalito a fost un ciclu de patru intruniri care au a"ut loc in patru #ile consecuti"e. &on Juan a numit acest lung ciclu o mitote& Era o ceremonie eyote pentru B eyoterosC 2initiati in eyote* si pentru ucenici. Erau doi ar ati mai atrani, cam de "arsta lui don Juan, dintre care unul era conducatorul si cinci oameni mai tineri, printre care si eu. Ceremonia a a"ut loc in statul C(i(ua(ua din +e'ic, aproape de frontiera te'ana. Aceasta a constat din cantece si din ingerarea de eyote in timpul noptii. in timpul #ilei, femei asistente, care stateau in afara #onei de ceremonii, apro"i#ionau fiecare ar at cu apa si doar o mostra de (rana rituala era consumata in fiecare #i. 5ambata, /- se tembrie /01< in prima noapte a ceremoniei, %oi, B septem rie, am consumat opt maciulii de eyote& )$au a"ut efect asupra mea sau, daca au a"ut, a fost unul foarte sla . +i$am tinut oc(ii inc(isi mai tot timpul. Asa ma simteam mai ine. )$am adormit si nici nu m$am simtit o osit. /a sfarsitul intrunirii, cantecul de"eni e'traordinar. Pentru o clipa m$am simtit e'altat si mi$a "enit sa plang dar, atunci cand cantecul s$a sfarsit, sen#atiile mele s$au topit. )e$am tre#it cu totii si am iesit afara. Femeile ne$au dat apa. Cati"a dintre ar ati au facut gargara cu ea* altii au aut$o. ?ar atii n$au "or it deloc, dar femeile au trancanit si au c(icotit toata #iua. Frana rituala a fost ser"ita la pran#. Era porum copt. <ineri, A septem rie, in amurg, a inceput a doua intrunire. Conducatorul a cantat cantecul sau despre eyote si ciclul de cantece si ingerarea de maciulii de eyote incepu din nou. /ua sfarsit dimineata, cand fiecare ar at si$a cantat cantecul propriu, la unison cu ceilalti. Cand am iesit afara, n$am mai "a#ut atatea femei cate fusesera acolo cu o #i inainte. Cine"a mi$a dat apa, dar impre%urarile in care ma aflam nu ma mai interesau. Consumasem inca opt maciulii, dar efectul a fost diferit. Cred ca era spre sfarsitul intrunirii, cand cantarea se intensifica si toata lumea canta in acelasi timp. Am o ser"at ca cine"a sau ce"a din afara casei "oia sa intre inauntru. )$as fi putut spune daca se canta ca sa$l impiedice pe 3el4 sa intre inauntru sau, dimpotri"a, sa$l ademeneasca sa intre. Eu eram singurul care nu a"ea un cantec propriu. 7oti pareau sa se uite la mine intre ator, mai cu seama cei tineri. +a simteam %enat si mi$am inc(is oc(ii. Pe urma mi$am dat seama ca puteam sa percep ceea ce se intampla mult mai ine daca$mi tineam oc(ii inc(isi. Aceasta idee imi a sor i intreaga atentie. Am inc(is oc(ii si i$am "a#ut pe ar atii din fata mea. Am desc(is oc(ii si imaginea a ramas nesc(im ata. 7ot ceea ce era in %ur imi aparea la fel, fie ca a"eam oc(ii desc(isi sau inc(isi. &eodata, totul se sterse sau se narui si aparu figura ar ateasca a lui +escalito, pe care o "a#usem cu doi ani in urma. 6tatea la o oarecare distanta, cu profilul spre mine. +i$am atintit pri"irea asupra lui, dar el nu se uita la mine* nu se intoarse nici o clipa. Credeam ca fac ce"a gresit, ce"a care$l tinea la distanta. +$am ridicat si m$am dus

spre el sa$l intre ce se petrece. &ar atunci cand m$am miscat, imaginea a disparut. A inceput sa paleasca, si figurile ar atilor care erau cu mine incepura sa se suprapuna peste ea. &in nou am au#it cantecul, puternic, frenetic de data asta. Am intrat in desisul din prea%ma si m$am plim at o "reme. 7otul se detasa foarte clar. +i$am dat seama ca "ad in intuneric dar, de data asta, nu prea mai a"ea importanta. Ce era importantD de ce ma e"ita +escalito= +$am intors ca sa ma alatur grupului si, tocmai cand eram pe punctul de a intra in casa, am au#it un (uruit puternic si am simtit o #guduitura. Pamantul se misca. Era acelasi sunet pe care$l au#isem in "alea cu eyote cu doi ani in urma. Am dat fuga iar in desis. stiam ca +escalito se afla acolo si ca$l "oi gasi. &ar nu era acolo. Am asteptat pana dimineata si m$am alaturat celorlalti tocmai in clipa cand intrunirea era pe sfarsite. Procedura o isnuita s$a repetat a treia #i. )u eram o osit, dar am dormit dupa$amia#a. in seara #ilei de sam ata, C septem rie, atranul si$a cantat cantecul lui de eyote ca sa inceapa din nou ciclul. .n timpul acestei intruniri n$am mestecat decat o maciulie si n$am ascultat nici un cantec* de asemenea, n$am dat atentie la nimic din ceea ce se petrecea. &in primul moment, intreaga mea fiinta se concentrase pe un singur punct. stiam ca imi lipsea ce"a teri il de important. in timp ce ar atii cantau, l$am rugat pe +escalito, cu "oce tare, sa ma in"ete un cantec. Ruga mea se amesteca cu cantul puternic al ar atilor. .mediat am au#it cum un cantec imi rasuna in urec(i. +$am intors cu spatele la grup si am ascultat. Am urmarit cu"intele si linia melodica de mai multe ori si le$am repetat pana am in"atat intregul cantec. Era un "ec(i cantec spaniol. Pe urma l$am cantat grupului de mai multe ori. .mediat dupa aceea, un nou cantec imi patrunse in urec(i. Pana dimineata, cantasem am ele cantece de nenumarate ori. +a simteam renascut, mult mai puternic. &upa ce am primit apa, don Juan mi$a dat o punga si am plecat cu totii spre dealuri. Am parcurs un drum lung si o ositor pana la un deal tesit. Acolo am "a#ut mai multe plante eyote& &ar, nu se stie de ce, n$am simtit ne"oia sa ma uit la ele. &upa ce am trecut de acel deal plat, grupul s$a imprastiat. Eu si cu don Juan am pornit indarat, adunand maciulii de eyote, asa cum facusem prima oara cand il a%utasem. )e$am intors dupa$amia#a tar#iu, duminica, 9 septem rie. 6eara conducatorul a reluat ciclul. )imeni n$a spus un cu"ant, dar eu stiam prea ine ca era ultima intrunire. &e data aceasta, atranul a intonat un alt cantec. !n sac cu maciulii proaspete de eyote a circulat printre noi. Era pentru prima oara cand gustam o maciulie proaspata. Era carnoasa, dar greu de mestecat. 6emana cu un fruct tare, "erde si era mai aspra si mai amara decat maciuliile uscate. Eu, unul, am gasit eyota proaspata cu mult mai acti"a. Am mestecat patruspre#ece maciulii. /e$am numarat cu atentie. )$am apucat s$o termin pe ultima, caci am au#it o isnuitul (uruit care anunta pre#enta lui +escalito. 7oata lumea canta de#lantuita si imi dadeam seama ca don Juan, ca si toti ceilalti, au#ise #gomotul. Am refu#at sa cred ca reactia lor era un raspuns la un semn dat de unul dintre ei doar ca sa ma insele pe mine. in acel moment, m$am simtit patruns de un "al puternic de intelepciune. 8 presupunere pe care o simtisem "reme de trei ani se prefacu in certitudine. imi tre uisera trei ani ca sa$mi dau seama sau, mai ine #is, ca sa descopar, ca ceea ce se gasea in cactusul )o ho hora williamsii nu a"ea ne"oie de mine ca sa e'iste ca entitate* e'ista prin ea insasi acolo, in natura. Atunci mi$am dat seama.

Am cantat cu ardoare pana ce n$am mai a"ut "oce deloc. +a simteam de parca aceste cantece ale mele se aflau in corpul meu, #galtaindu$ma pana ce nu ma mai puteam controla. 6imteam ne"oia sa ies afara si sa$l gasesc pe +escalito, caci, altfel, "oi e'ploda. Am pornit spre campul de eyote& Continuam sa$mi cant cantecele. stiam ca sunt ale mele do"ada de netagaduit a indi"idualitatii mele. 6imteam profund fiecare pas facut. Rasunau pe pamant* ecoul lor imi producea euforia de nedescris de a fi ar at. Fiecare dintre plantele eyote de pe camp stralucea de o lumina al astruie, sclipitoare. 8 planta era scaldata intr$o lumina foarte puternica. +$am ase#at in fata ei si i$am cantat cantecele mele. in timp ce cantam, +escalito a iesit din planta aceeasi silueta ar ateasca pe care o "a#usem mai inainte. 6$a uitat la mine. Cu o mare indra#neala pentru o persoana cu temperamentul meu, am inceput sa$i cant. 6e au#i un sunet de flaut sau de "ant, o "i ratie mu#icala ce$mi era familiara. Parea ca spune, asa cum spusese si cu doi ani in urmaD 3Ce doresti=4 .$am "or it cu o "oce foarte puternica. .$am spus ca stiam ca$mi lipsea ce"a in "iata si in actiunile mele, dar nu puteam sa$mi dau seama despre ce era "or a. /$am rugat sa$mi spuna ce nu era in regula cu mine si, de asemenea, sa$mi dea numele lui ca sa$l pot c(ema atunci cand a"eam ne"oie de el. El s$a uitat la mine, si$a lungit gura ca pe o trompeta pana a a%uns la urec(ea mea, dupa care mi$a spus numele lui. &eodata, l$am "a#ut pe tatal meu stand in mi%locul campului de eyoteD dar campul disparu si scena era acum "ec(ea mea casa, casa copilariei mele. 7atal meu si cu mine stateam langa un smoc(in. /$am im ratisat pe tata si am inceput sa$i spun in gra a lucrurile pe care niciodata nu fusesem in stare sa i le spun. 7oate gandurile mele erau concise si la o iect. &e parca timpul ne presa si tre uia sa spun totul dintr$o suflare. .$am spus lucruri uimitoare despre sentimentele pe care i le nutream, lucruri carora nu putusem niciodata sa le dau glas in conditii o isnuite. 7atal meu nu imi spuse nimic. &oar m$a ascultat si apoi fu tras afara sau a sor it. Am ramas iar singur. Am plans coplesit de remuscari si de tristete. Am inceput sa ma plim pe campul de eyote pronuntand numele pe care mi$l daduse +escalito. 6e i"i ce"a dintr$o lumina ciudata, ca o stea, pe o planta de eyote& Era un o iect lung, lucios un aston de lumina de marimea unui om. 7imp de o clipa, ilumina intregul camp cu o stralucire intensa, gal uie, ca de c(i(lim ar* pe urma, se raspandi pe intregul cer, creand o pri"eliste uimitoare, minunata. +a gandeam ca "oi or i daca "oi continua sa pri"esc* mi$am acoperit oc(ii si mi$am ingropat capul intre rate. Am a"ut impresia clara ca +escalito mi$a spus sa mai mananc o maciulie de eyote& +$am ganditD 3)u pot sa fac asta fiindca n$am un cutit ca s$o tai.4 +ananca una direct de pe pamant, mi$a spus el in acelasi c(ip ciudat. +$am ase#at pe urta si am inceput sa mestec "arful plantei. imi aprinse trupul. !mplu fiecare coltisor din mine cu caldura si cu preci#ie. 7otul prinsese "iata. 7otul aparea in detalii complicate si rafinate si, totusi, totul era atat de simplu. Eu ma e'tinsesem peste tot* puteam sa "ad in sus, in %os si in %ur in acelasi timp. Aceasta sen#atie deose ita dura destul de mult pentru ca eu sa de"in constient de ea. Pe urma se prefacu intr$o groa#a apasatoare, o groa#a care nu ma napadi dintr$o data dar, oarecum, repede. /a inceput, lumea mea minunata de tacere fu #galtaita de #gomote puternice, dar nu mi$am facut gri%i. Apoi #gomotele de"enira mai intense si neintrerupte, de parca ma acopereau cu totul. si, incet, incet, am pierdut sen#atia de

plutire intr$o lume nediferentiata, nepasatoare si frumoasa. Hgomotele se prefacura in pasi gigantici. Ce"a enorm respira si se misca in %urul meu. +i se parea ca ma "anea#a. Am luat$o la fuga si m$am ascuns su un olo"an, incercand sa inteleg de acolo cine ma urmarea. /a un moment dat, m$am strecurat din ascun#atoarea mea ca sa ma uit in %ur si cel ce parea urmaritorul meu se repe#i la mine. Era un fel de alga marina. 6$a napustit pe mine. Credeam ca greutatea ei ma "a #dro i, dar m$am tre#it in interiorul unei te"i sau a unei ca"itati. Am "a#ut limpede ca alga nu acoperise toata suprafata de pamant din %urul meu. Ramasese o ucatica de pamant li er su olo"an. Am inceput sa ma tarasc su el. Am o ser"at picaturi uriase de lic(id ca#and de pe alga. 3stiam4 ca secreta acid gastric ca sa ma di#ol"e. 8 picatura a%unse pe ratele mele. Am incercat sa sterg acidul cu noroi si am aplicat sali"a, in timp ce continuam sa ma ingrop. /a un moment dat, aproape ca ma prefacusem in "apori. +a simteam impins in sus catre o lumina. Credeam ca alga ma di#ol"ase. Am deslusit "ag o lumina care de"eni mai puternica* se impingea de su pamant, pana cand, in cele din urma, tasni, prefacandu$se in ce"a ce mi$am dat seama ca era soarele care iesea de dupa munti. incet, incet am inceput sa$mi recapat simturile o isnuite. 6tateam intins pe urta cu ar ia spri%inita de ratele mele incrucisate. Planta eyote din fata mea incepu sa lumine#e din nou si, inainte de a$mi muta pri"irea, lumina lunga se i"i iar. Pluti deasupra mea. Eu m$am ridicat. /umina imi atingea intregul trup cu o putere linistitoare, dupa care se rostogoli intr$o parte si disparu. 8 luai la goana spre locul unde se aflau ceilalti ar ati. )e intoarseram cu totii in oras. Eu si cu don Juan am mai ramas inca o #i cu don Ro erto, leaderul eyote& Cat am stat acolo, am dormit tot timpul. Cand eram gata sa plecam, tinerii care luasera parte la intrunirile de eyote au "enit la mine. +$au im ratisat pe rand, ra#and timid. Fiecare s$a pre#entat. Am stat de "or a cu ei ore intregi despre orice in afara de intrunirile de eyote& &on Juan mi$a spus ca era timpul sa plecam. ?ar atii cei tineri m$au mai im ratisat o data. 6a mai "ii, mi$a spus unul dintre ei. &e pe acum am inceput sa te asteptam, adauga un altul. Am pornit masina, mergand incet, incercand sa$i "ad pe ar atii mai in "arsta, dar nici unul nu se afla acolo. Joi, /8 5e tembrie /01< Ca sa ii pot po"esti lui don Juan despre o e'perienta intotdeauna tre uia mai intai sa mi$o amintesc pas cu pas, cat de ine puteam. Acesta parea singurul mod de a$mi aduce aminte totul. Asta#i i$am dat amanuntele ultimei mele intalniri cu +escalito. El mi$a ascultat atent po"estea pana la punctul cand +escalito mi$a spus numele lui. Atunci, don Juan m$a intreruptD Acum esti independent, mi$a spus el. Protectorul te$a acceptat. &e acum inainte, eu nu$ti mai pot fi de mare a%utor. )u tre uie sa$mi mai spui nimic despre relatia pe care "oi o a"eti. Acum ii stii numele* si nici numele lui, nici tre urile pe care le are de facut cu tine nu tre uie sa le pomenesti "reodata "reunui muritor. Am staruit sa$i po"estesc toate amanuntele e'perientei mele, caci pentru mine nu a"eau nici un sens. .$am spus ca a"eam ne"oie de a%utorul lui ca sa interprete# ceea ce

"a#usem. +i$a raspuns ca puteam sa fac asta si singur, ca era mai ine pentru mine sa incep sa gandesc independent. Am argumentat ca ma interesa sa aud parerea lui, caci mi$ar lua prea mult timp sa le descopar pe ale mele si nici nu stiam cum sa continui. Am spusD 6a luam, de pilda, cantecele. Ce inseamna ele= )umai tu poti sa deci#i asta, mi$a raspuns. &e unde sa stiu eu ce inseamna= &oar protectorul iti poate spune asta, dupa cum doar el te poate in"ata cantecele lui. &aca ti$as spune eu ce inseamna cantecele, ar fi ca si cum ai in"ata cantecele altcui"a. Ce "rei sa spui cu asta, don Juan= Poti sa spui cine sunt impostorii, daca$i asculti pe cei ce canta cantecele protectorului. &oar cantecele cu suflet sunt ale lui si au fost in"atate su indrumarea lui. Celelalte sunt copii ale cantecelor altora. !neori oamenilor le place sa insele. Canta cantecele altcui"a, fara macar sa stie ce se spune in acele cantece. .$am spus ca a"eam de gand sa$l intre cu ce scop se folosesc cantecele. El mi$a raspuns ca acelea pe care le in"atasem eu erau pentru c(emarea protectorului si ca "a tre ui sa le folosesc intotdeauna legate de numele lui, ca sa$l c(em. +ai tar#iu, +escalito poate ca ma "a in"ata si alte cantece, pentru alte scopuri, mi$a spus don Juan. Pe urma l$am intre at daca el credea ca protectorul ma acceptase pe deplin. El a ras, de parca intre area mea era una prosteasca. +i$a spus ca protectorul ma acceptase si ma asigurase de asta atunci cand mi$a aparut ca o lumina, de doua ori. &on Juan parea foarte impresionat de faptul ca eu "a#usem lumina de doua ori. Punea un accent special pe acel aspect al intalnirii mele cu +escalito. .$am spus ca nu intelegeam cum era posi il sa fii acceptat de protector si, totusi, ingro#it de el, in acelasi timp. 7recu mult timp pana ce$mi raspunse. Parea uimit. in cele din urma, imi spuseD Este cat se poate de clar. Ceea ce dorea el este atat de clar, incat nu "ad cum de poti intelege gresit. 7otul este inca de neinteles pentru mine, don Juan. Este ne"oie de timp, intr$ade"ar ca sa "e#i si sa intelegi ce "rea sa spuna +escalito* tre uie sa te gandesti la lectiile lui pana totul de"ine clar. ,ineri, // se tembrie /01< Am staruit din nou ca don Juan sa$mi interprete#e e'perientele mele "i#ionare. El a e"itat sa$mi dea raspunsul un timp. Pe urma mi$a "or it de parca a"usesem de%a o discutie despre +escalito. iti dai seama ce prostie este sa ma intre i daca el este ca o persoana cu care poti sa stai de "or a= imi spuse don Juan. El nu seamana cu nimic din tot ce$ai "a#ut tu "reodata. Este ca un ar at dar, in acelasi timp, nu este deloc ca un ar at. E greu sa e'plici asta oamenilor care nu stiu nimic despre el si doresc sa afle totul deodata. si, in plus, lectiile pe care ti le da el sunt tot atat de misterioase pe cat este si el. )imeni, din cate stiu eu, nu poate sa$i pre#ica actele. 7u il intre i si el iti arata calea, dar nu$ti da raspunsul in felul in care "or im noi unul cu celalalt. Acum intelegi cum procedea#a el= )u cred ca "oi a"ea pro leme sa inteleg asta. Ce nu pot eu sa pricep este sensul pe care$l da el lucrurilor. /$ai intre at ce nu$i in regula cu tine si el ti$a aratat totul limpede. )u te poti

insela> )u poti pretinde ca n$ai inteles. Asta n$a fost o discutie si, totusi, a fost. Pe urma, i$ai mai pus o intre are si el ti$a raspuns e'act in acelasi fel. Referitor la ce a "rut el sa spuna, nici eu nu sunt sigur ca inteleg, fiindca ai preferat sa nu$mi spui care a fost intre area ta. .$am repetat concentrandu$ma la intre arile pe care$mi aminteam ca i le pusesem* le$am pus in ordinea in care le rostisemD 3Fac ceea ce tre uie= +erg pe calea cea una= Ce sa fac cu "iata mea=4 &on Juan imi spuse ca intre arile pe care le pusesem erau simple cu"inte* era mai ine sa nu pronunt intre arile, ci sa le pun din interiorul meu. Adauga ca protectorul meu a "rut sa$mi dea o lectie* si ca sa do"edeasca faptul ca nu "oia decat sa$mi dea o lectie si nu sa ma sperie si sa ma puna pe goana, mi s$a aratat su forma de lumina de doua ori. Am spus ca nu intelegeam de ce +escalito ma terori#a, daca ma acceptase. .$am amintit lui don Juan ca, dupa declaratiile lui, a fi acceptat de +escalito insemna ca forma lui era constanta si ca nu se transforma din e'altare in cosmar. &on Juan rase iar de mine si$mi spuse ca daca m$as gandi la intre area pe care o purtasem in inima cand "or isem cu +escalito, atunci as intelege si eu lectia. 6a ma gandesc la intre area pe care o purtasem 4in inima4 era o pro lema dificila. .$am spus lui don Juan ca a"usesem multe lucruri in minte. Cand l$am intre at daca ma aflam pe calea cea una, "oiam sa spunD 3Am cate un picior in fiecare dintre cele doua lumi= Care este lumea cea una= Ce curs "a lua "iata mea=4 &on Juan mi$a ascultat e'plicatiile si conclu#ionase ca nu a"eam o "i#iune clara asupra lumii si ca protectorul meu imi daduse o lectie minunat de clara. Apoi adaugaD 7u cre#ui ca pentru tine e'ista doua lumi doua cai. &ar nu e'ista decat una. Protectorul ti$a aratat acest lucru cu o claritate de necre#ut. 6ingura lume care ti$e la indemana este lumea oamenilor si tu nu poti (otari sa parasesti acea lume. Esti om> Protectorul ti$a aratat lumea fericirii unde nu e'ista diferenta intre lucruri pentru ca nu este nimeni acolo care sa puna aceste intre ari despre diferente. &ar nu aceasta este lumea oamenilor. Protectorul te$a smuls din ea si ti$a aratat cum gandeste si cum lupta un om. Aceasta este lumea oamenilor> si a fi om inseamna a fi condamnat la acea lume. 7u ai "anitatea de a crede ca traiesti in doua lumi, dar asta nu$i decat propria ta "anitate. Pentru noi nu e'ista decat o singura lume. )oi suntem oameni si tre uie sa traim in lumea oamenilor si sa fim multumiti. Cred ca asta a fost lectia.

9 &on Juan parea ca doreste ca eu sa lucre# cu iar a dia"olului cat mai mult cu putinta. Aceasta atitudine parea ca nu se potri"este cu ceea ce declarase el referitor la faptul ca nu$i placea puterea. 6e e'plica spunand ca se apropie "remea cand "a tre ui iar sa fume# si ca, pana atunci, tre uia sa imi insusesc o cunoastere mai una a puterii ier ii dia"olului. +i$a sugerat in repetate randuri ca tre uia, cel putin, sa teste# iar a dia"olului cu inca o "ra%itorie cu soparle. Am coc(etat mult timp cu aceasta idee. .nsistentele lui don Juan se intetira si m$am simtit o ligat sa$i ascult cererea. si, intr$o una #i, m$am (otarat sa incerc sa g(icesc ce"a in legatura cu niste o iecte furate.

)uni, -; decembrie /01< 6am ata, 19 decem rie, am taiat radacina de &atura. Am asteptat pana ce s$a facut destul de intuneric ca sa pot sa danse# in %urul plantei. Am pregatit e'trasul de radacina in timpul noptii, si duminica, pe la ora 9.:: dimineata, m$am dus in locul unde se afla planta mea &atura. +$as ase#at in fata plantei. /uasem atent note dupa in"ataturile lui don Juan in ceea ce pri"este procedura. Am citit inca o data notele si mi$am dat seama ca nu tre uia sa macin semintele acolo. intr$un fel, simplul fapt ca ma aflam in fata plantei mi$a dat un soi deose it de sta ilitate emotionala, o claritate a gandirii si o putere de concentrare asupra actiunilor mele, care, de o icei, imi lipsea. Am urmat toate instructiunile cu meticulo#itate, calculandu$mi timpul, asa incat pasta si radacina au fost gata pe la sfarsitul dupa$amie#ei. Pe la ora cinci, ma ocupam cu prinderea unei perec(i de soparle. 7imp de un ceas si %umatate am incercat toate metodele care mi$au trecut prin cap, dar de fiecare data am esuat. 6tateam in fata plantei &atura, incercand sa nascocesc o cale rapida de a$mi atinge scopul cand, rusc, mi$am amintit ca don Juan imi spusese ca tre uia sa stau de "or a cu soparlele. /a inceput, m$am simtit carag(ios ca "or esc cu niste soparle. +a simteam %enat, fiindca tre uia sa "or esc ca in fata unor spectatori. 6entimentul acesta pieri in curand si am continuat sa "or esc. Aproape se intunecase. Am ridicat o stanca mica. 6u ea se afla o soparla. Parea amortita. Am luat$o in mana. Pe urma, am "a#ut ca mai era o soparla teapana su o alta stanca. )ici macar nu se miscau. 6a le cos gura si pleoapele a fost lucrul cel mai greu. Am o ser"at ca don Juan considerase actele mele ca fiind ce"a ire"oca il. Parerea lui era ca, atunci cand un om se anga%ea#a intr$un act, nu tre uie sa se mai opreasca. &ac$as fi "rut sa ma opresc, totusi, nu e'ista nimic care sa ma impiedice sa fac asta. Poate ca eu nu doream sa ma opresc. .$am dat drumul unei soparle care a pornit in directia nord$est semn al unei e'periente reusite, dar dificile. +i$am legat cealalta soparla de umar si mi$am man%it tamplele, urmand indicatiile. soparla era teapana* o clipa, mi s$a parut ca murise, si don Juan nu$mi spusese niciodata ce sa fac in acest ca#. &ar soparla era doar amortita. Am aut potiunea si am asteptat cat"a timp. )$am simtit nimic neo isnuit. Am inceput sa$mi intind pasta pe tample. Am aplicat$o de doua#eci si cinci de ori. Apoi, cu un gest mecanic, ca de om distrat, mi$am intins$o de mai multe ori pe frunte. +i$am dat seama ce greseala facusem si am sters repede pasta. Fruntea imi era transpirata* am de"enit fe ril. +$a cuprins o mare neliniste, caci don Juan ma sfatuise cu insistenta sa nu ma ung cu pasta pe frunte. 7eama se transforma intr$o sen#atie de singuratate a soluta* a"eam impresia ca sunt pierdut. Eram singur acolo. &aca a"ea sa mi se intample ce"a rau, nu era nimeni acolo care sa ma a%ute. 6imteam ne"oia s$o iau la fuga. incercam o sen#atie nelinistitoare de ne(otarare* nu stiam ce sa fac. 8 multime de ganduri imi na"alisera in minte, gonind cu o iuteala e'traordinara. Am o ser"at ca erau ganduri destul de stranii* adica, erau stranii in sensul ca$mi apareau intr$un fel diferit de gandurile o isnuite. Cunosc felul meu de a gandi. 1andurile mele au o ordine precisa care mi$e proprie, si orice de"iere se poate o ser"a. !nul dintre gandurile straine era legat de o declaratie facuta de un autor. Era, dupa cum imi amintesc "ag, mai mult ca o "oce sau ce"a spus unde"a, in fundal. 6$a intamplat atat de repede, incat am ramas surprins. +$am oprit sa cercete# acest gand,

dar el se transforma intr$unui o isnuit. Eram con"ins ca citisem aceasta declaratie, dar nu puteam sa$mi amintesc numele autorului. &eodata mi$am adus aminte ca era Alfred Iroe er. Apoi, un alt gand strain se i"i si$mi 3spuse4 ca nu Iroe er, ci 1eorg 6immel facuse acea declaratie. Eu am insistat ca era Iroe er si, urmatorul lucru de care stiu fu ca ma aflam in mi%locul unei dispute cu mine insumi. !itasem de sen#atia ca sunt pierdut. Pleoapele imi erau grele, de parca luasem somnifere. &esi nu luasem niciodata astfel de pastile, aceasta era imaginea care$mi aparu in minte. 6imteam ca dorm. As fi "rut sa ma duc la masina si sa ma tarasc inauntru, dar nu puteam sa ma misc. Apoi, rusc, m$am tre#it sau, mai ine #is, am a"ut, clar, acea sen#atie. Primul meu gand a fost ce ora era. +$am uitat in %urul meu. )u ma aflam in fata plantei mele &atura. Am acceptat, cu indiferenta, ca treceam printr$o alta e'perienta de di"inatie. Ceasul de deasupra capului meu arata ora 12.BC. stiam ca era dupa$amia#a. Am "a#ut un tanar care cara un maldar de (artii. Aproape ca m$am lo"it de el. .$am "a#ut "enele gatului pulsand si am au#it ataia rapida a inimii lui. Eram a sor it de ceea ce "edeam si nu$mi dadeam seama, deocamdata, de calitatea gandurilor mele. Apoi am au#it 3o "oce4 in urec(e descriind scena si mi$am dat seama ca 3"ocea4 era gandul strain din mintea mea. Eram atat de preocupat sa ascult, incat din punct de "edere "i#ual, mi$am pierdut interesul pentru scena. Am au#it "ocea in urec(ea mea dreapta, deasupra umarului. Am creat scena, descriind$o. &ar mi$am ascultat "ointa, fiindca o puteam opri ori$cand ca sa e'amine# detaliile in liniste. Am 3au#it$"a#ut4 intreaga sec"enta in care s$a desfasurat actiunea tanarului. <ocea continua sa e'plice in cele mai mici detalii dar, intr$un fel, actiunea nu era importanta. Ceea ce era e'traordinar era mica "oce. &e trei ori in cursul e'perientei am incercat sa intorc capul ca sa "ad cine imi "or ea. Am incercat sa$mi intorc capul mult spre dreapta sau sa ma rasucesc rusc ca sa "ad daca era cine"a acolo. &ar, de fiecare data cand faceam asta, "ederea mi se incetosa. +$am ganditD 3+oti"ul pentru care nu pot sa ma intorc se datorea#a faptului ca scena nu face parte din realitatea o isnuita.4 si acel gand era al meu. &in acel moment, mi$am concentrat atentia doar asupra "ocii. Parea sa "ina dinspre umarul meu. Era perfect clara, desi era o "oce sla a. 7otusi, nu era o "oce de copil sau o "oce de falsetto, ci "ocea unui om mic. si nici "ocea mea nu era. +i$am inc(ipuit ca tot ce au#isem era in engle#a. &e fiecare data cand incercam, deli erat, sa capte# "ocea, se pierdea cu totul sau de"enea "aga si scena se "oala. +$am gandit la o comparatie. <ocea era asemeni imaginii create de particulele de praf intre gene sau de "asele de sange din corneea oc(iului, o forma de "ierme care poate fi "a#uta atata timp cat nu te uiti la ea direct* dar, in clipa in care incerci sa te uiti la ea, se deplasea#a, o data cu miscarea glo ului ocular si n$o mai "e#i. +i$am pierdut cu totul interesul fata de aceasta actiune. in timp ce ascultam, "ocea de"eni mai comple'a. Ceea ce credeam ca e o "oce, era, mai degra a, ce"a care imi soptea ganduri in urec(ea mea. &ar asta nu era e'act. Ce"a gandea in locul meu. 1andurile erau in afara mea. stiam ca asa era, caci puteam sa$mi simt propriile ganduri si gandurile 3celuilalt4 in acelasi timp. /a un moment dat, "ocea crea scene pe care acel tanar le %uca, ceea ce nu a"ea nici o legatura cu intre area mea de la inceput, legata de o iectele pierdute. 7anarul e'ecuta acte foarte comple'e. Actiunea de"enise iar importanta si nu i$am mai dat atentie "ocii. Am inceput sa$mi pierd ra darea* as fi "rut sa ma opresc. 3Cum pot sa

sfarsesc asta=4, m$am gandit eu. <ocea din urec(ea mea imi spuse ca tre uie sa ma intorc in canion. Am intre at cum, si "ocea imi raspunse ca tre uie sa ma gandesc la planta mea. +$am gandit la planta mea. &e o icei stateam in fata ei. Facusem asta de atatea ori incat imi era destul de usor sa$mi repre#int imaginea. +i s$a parut ca faptul ca o "edeam, ceea ce se intampla in acel moment, era o alta (alucinatie, dar "ocea spuse ca eram 4indarat4. +$am straduit sa ascult. )u au#eam decat tacerea. Planta &atura din fata mea parea la fel de reala ca toate celelalte pe care le "edeam, dar puteam s$o ating si puteam sa ma misc in %urul ei. +$am ridicat si m$am indreptat spre masina. Efortul ma epui#a si m$am ase#at %os si am inc(is oc(ii. 6imteam cum ma ia ameteala si imi "enea sa "omit. !rec(ile imi a#aiau. Ce"a imi ca#u pe piept. Era soparla. +i$am amintit mustrarea lui don Juan despre eli erarea ei. +$am intors la planta si am de#legat soparla. )u simteam ne"oia sa "ad daca era moarta sau "ie. Am spart oala de lut in care era pasta si am aruncat cu piciorul niste pamant peste ea. +$am urcat in masina si am adormit. Joi, -< decembrie /01< Asta#i i$am po"estit intreaga e'perienta lui don Juan. Ca de o icei, el m$a ascultat fara sa ma intrerupa. /a sfarsit, am a"ut urmatorul dialog. Ai facut o greseala mare. stiu. A fost o greseala foarte stupida, un accident> )u pot sa e'iste accidente atunci cand ai de a face cu iar a dia"olului. ti$am spus ca o sa te puna la incercare tot timpul. Asa cum "ad eu lucrurile, ori tu esti foarte puternic, ori iar a te place, cu ade"arat. Centrul fruntii este destinat numai marilor "ra%itori care stiu cum sa se poarte cu puterea ei. Ce se intampla de o icei cand un om isi freaca fruntea cu pasta, don JuanE= &aca omul nu este un mare "ra%itor, nu se "a intoarce niciodata din acea calatorie. 7e$ai frecat "reodata cu pasta pe frunte, don Juan= )iciodata> ?inefacatorul meu mi$a spus ca foarte putini oameni se intorc dintr$o asemenea calatorie. 8mul poate fi plecat luni intregi si "a tre ui sa fie supra"eg(eat de altii. ?inefacatorul meu mi$a spus ca soparlele pot duce omul pana la capatul lumii si$i pot arata cele mai minunate taine, daca acesta le$o cere. Cunosti pe cine"a care a facut "reodata acea calatorie= &a, inefacatorul meu. &ar el nu m$a in"atat niciodata cum sa ma intorc. Este c(iar atat de greu sa te intorci, don Juan= &a. &e aceea actul tau este, pentru mine, cu ade"arat uimitor. )u ai a"ut pasi de urmat si e'ista anumiti pasi care tre uie urmati, fiindca omul gaseste putere in acesti pasi. Fara ei, nu suntem nimic. Am ramas tacuti ore intregi. &on Juan parea cufundat in ganduri foarte adanci. 5ambata, -1 decembrie /01< &on Juan m$a intre at daca um lasem dupa soparle. .$am spus ca da, dar n$am

putut sa le gasesc. Am "rut sa stiu ce s$ar fi intamplat daca una dintre soparle ar fi murit in timp ce o tineam in mana. El mi$a raspuns ca moartea unei soparle ar fi o intamplare nefericita. &aca ar muri "reodata soparla cu gura cusuta, n$ar mai a"ea rost sa continuu "ra%itoria. Asta ar fi putut sa insemne si ca soparlele si$au retras prietenia si ca tre uie sa a andone# in"atatura despre iar a dia"olului pentru mult timp. Pentru cat timp, don Juan= Pentru doi ani sau c(iar mai mult. Ce s$ar fi intamplat daca ar fi murit cealalta soparla= &aca ar fi murit cea de a doua soparla, ai fi fost in mare prime%die. Ai fi ramas singur, fara calau#a. &aca ar fi murit inainte ca tu sa incepi "ra%itoria, ai fi putut sa te opresti, dar, daca te$ai fi oprit, ar tre ui si sa renunti la iar a dia"olului pentru totdeauna. &aca soparla ar fi murit in timp ce statea pe umarul tau, dupa ce ai inceput "ra%itoria, ar tre ui sa o continui si asta ar insemna, intr$ade"ar, o ne unie. &e ce ar fi o ne unie= Fiindca, in asemenea conditii, nimic n$ar mai a"ea sens. Esti singur, fara o calau#a si ti s$ar infatisa lucruri cumplite, fara sens. Ce "rei sa spui prin 3lucruri fara sens4= /ucruri pe care le "edem singuri. /ucruri pe care le "edem cand nu suntem indrumati, inseamna ca iar a dia"olului incearca sa scape de noi, sa ne alunge, in cele din urma. Cunosti pe cine"a care a trecut printr$o astfel de e'perienta= &a, cunosc. Fara intelepciunea soparlelor, as fi inne unit. Ce$ai "a#ut, don Juan= 8 gramada de prostii. Ce altce"a as fi putut sa "ad fara indrumare= )uni, -; decembrie /01< +i$ai spus, don Juan, ca iar a dia"olului pune oamenii la incercare. Ce$ai "rut sa spui prin asta= .ar a dia"olului este ca o femeie, ii place sa flate#e oamenii. /e intinde curse la fiecare pas. ti$a facut$o si tie cand te$a pus sa te freci cu pasta pe frunte. 8 sa incerce din nou, iar tu o sa te lasi inselat, pro a il. Eu te atentione# de pe acumD sa fii atent. )u o trata cu pasiune* iar a dia"olului este doar o cale care te duce spre tainele unui om al cunoasterii. +ai e'ista si alte cai. &ar capcana ei este sa te faca sa cre#i ca doar calea ei este singura care e'ista. Eu socotesc ca nu are rost sa$ti irosesti "iata pentru o singura cale, mai ales daca acea cale nu are inima. &ar cum stii daca o cale are inima, don Juan= inainte de a pasi pe ea tre uie sa$ti pui intre areaD Calea asta are inima= &aca raspunsul este 3nu4 il "ei sti, si, atunci, tre uie sa alegi o alta cale. &ar cum pot sa stiu sigur daca o cale are inima sau nu= 8ricine si$ar da seama. Pro lema este ca nimeni nu$si pune intre area* si cand, in cele din urma, omul isi da seama ca a pornit pe o cale fara inima, calea este gata sa$l ucida. in acel moment, foarte putini oameni se opresc ca sa se gandeasca si apoi sa paraseasca acea cale. Cum ar tre ui sa procede# ca sa pun intre area corect, don Juan= 6impluD pune intre area> <reau sa spun, e'ista o metoda potri"ita, asa incat sa nu ma mint cre#and ca

raspunsul este 3da4 cand, de fapt, el este 3nu4. &e ce sa te minti= Poate pentru ca in acel moment calea este placuta si atragatoare. Asta$i o prostie. 8 cale fara inima nu este niciodata placuta. )umai pentru a porni pe ea si tre uie sa te straduiesti din greu. Pe de alta parte, calea cu inima este usoaraD nu tre uie sa faci tu in asa fel incat sa$ti placa. &on Juan sc(im a rusc firul con"ersatiei si ma confrunta deodata cu ideea ca imi placea iar a dia"olului. A tre uit sa recunosc ca, eu cel putin a"eam o preferinta pentru ea. +$a intre at ce gandeam despre aliatul lui, fumul, si eu a tre uit sa$i raspund ca pana si ideea de fum ma speria cumplit. ti$am spus ca la alegerea unei cai tre uie sa fii eli erat, sa nu$ti fie teama si sa fii fara am itie. &ar fumul te or este de teama, iar iar a dia"olului te or este de am itie. Eu am argumentat ca ai ne"oie de am itie ca sa pornesti pe orice cale si ca spusele lui ca tre uie sa fii li er de am itie, nu a"eau sens. 8mul tre uie sa ai a am itie ca sa se instruiasca. &orinta de a in"ata nu inseamna am itie, mi$a spus el. &estinul nostru omenesc este sa dorim sa in"atam, dar sa cauti iar a dia"olului inseamna sa ceri puterea, si asta inseamna am itie, fiindca nu ceri sa stii. )u lasa iar a dia"olului sa te or easca. &e%a te$a prins. Ea ademeneste oamenii si le da dorinta de putere* ii face sa simta ca sunt capa ili de lucruri pe care un om o isnuit nu le poate face. &ar asta inseamna ca$ti intinde o capcana. si, cu primul prile%, calea fara inima se "a ridica impotri"a oamenilor si$i "a distruge. )u$ti tre uie mult ca sa mori si a cauta moartea inseamna a nu cauta nimic.

1: in decem rie 199A, m$am dus impreuna cu don Juan sa culegem diferitele plante necesare pentru fa ricarea amestecului de fumat. Era al patrulea ciclu. &on Juan nu facea altce"a decat sa$mi supra"eg(e#e actiunile. +$a indemnat sa nu ma gra esc, sa ma uit ine si sa cumpanesc inainte de a culege oricare planta. &upa ce ingredientele au fost adunate si depo#itate, m$a im oldit sa ma intalnesc din nou cu aliatul sau. Joi, ./ decembrie /01< Ei, acum ca stii ce"a mai mult despre iar a dia"olului si despre fum, poti sa$mi spui mai clar care dintre ele iti place mai mult= ma intre a don Juan. Fumul ma ingro#este, don Juan. )u stiu e'act de ce, dar nu$mi inspira sentimente placute. iti place sa fii flatat, si iar a dia"olului e'act asta face. Asemeni unei femei, te face sa te simti ine. Fumul, pe de alta parte, este puterea cea mai no ila* are inima cea mai pura. El nu ademeneste oamenii si nu$i face pri#onierii lui* nu iu este si nu uraste. 7ot ce cere el este forta. si iar a dia"olului cere forta, dar de un alt fel. 6eamana mai mult cu a te purta "iril fata de femei. Pe de alta parte, forta ceruta de fum este forta inimii. 7u nu ai asa ce"a> &ar foarte putini ar ati au asta. &e aceea, iti recomand sa in"eti mai multe despre fum. Fumul intareste inima. El nu este ca iar a dia"olului, plin de

pasiuni, gelo#ii si "iolenta. Fumul este constant. )u tre uie sa$ti faci gri%i ca "ei uita ce"a in calea ta. Miercuri, -3 ianuarie /012 +arti, 19 ianuarie, am fumat din nou amestecul (alucinogen. ii spusesem lui don Juan ca ma temeam foarte tare de fum, ma speria. El mi$a raspuns ca tre uia sa$l incerc din nou, ca sa$l e"alue# asa cum tre uie. )e$am dus in odaia lui. Era aproape ora doua dupa$amia#a. El aduse pipa Eu am "enit cu car unii, pe urma ne$am ase#at unul in fata celuilalt. +i$a spus ca "a incal#i pipa si o "a tre#i, si, daca ma uitam atent, o sa "ad cum straluceste. El a dus pipa la u#e de trei, patru ori si a inceput sa traga din ea. 8 mangaie dragastos. &eodata, clatina din cap, aproape impercepti il, ca sa$mi faca semn sa ma uit la tre#irea pipei. +$am uitat, dar n$am o ser"at nimic. &on Juan mi$a intins pipa. Am umplut causul cu amestecul meu, pe urma am luat un car une incins cu o penseta pe care o facusem dintr$un cleste de rufe din lemn si pe care il pastrasem pentru aceasta oca#ie. &on Juan se uita la penseta mea si i# ucni in ras. Eu am stat o clipa in cumpana si car unele s$a lipit de penseta. +a temeam sa at penseta de causul pipei si a tre uit sa scuip pe car une ca sa$l sting. &on Juan a intors capul intr$o parte si si$a acoperit fata cu ratul. 7rupul i se #guduia. 8 clipa, mi s$a parut ca plangea, dar el radea pe tacute. 7rea a noastra s$a intrerupt pentru mult timp* apoi, el a luat un car une cu mana lui, l$a pus in caus si mi$a poruncit sa fume#. Era ne"oie sa fac un oarecare efort sa trag din amestec parea foarte compact. &upa prima incercare, am simtit ca trasesem pudra fina in gura. 1ura mi$a amortit imediat. Am "a#ut causul pipei stralucind, dar n$am simtit nici o clipa fumul asa cum simti fumul de tigara. 7otusi, a"eam sen#atia ca in(alam ce"a, ce"a care, mai intai, imi umplea plamanii, apoi se impingea in %os ca sa$mi umple restul corpului. Am numarat doua#eci de in(alatii, pe urma numaratoarea n$a mai contat. Am inceput sa transpir* don Juan m$a pri"it fi' si mi$a spus sa nu ma tem si sa fac e'act ce$mi spune el. Am incercat sa spun 3in regula4, dar, in loc de asta, am scos un sunet ciudat, ca un urlet. 6unetul continua sa rasune si dupa ce am inc(is gura. Asta l$a surprins pe don Juan care i# ucni din nou in ras. Am "rut sa ii raspund 3da4, clatinandu$mi capul, dar n$am putut sa ma misc. &on Juan mi$a desfacut usor mainile si mi$a luat pipa. +i$a poruncit sa ma intind pe podea, dar sa nu adorm. +$am intre at daca ma "a a%uta sa ma intind, dar n$o facu, doar s$a uitat la mine fi' si indelung. &eodata, am "a#ut camera rasturnandu$se si il pri"eam stand lungit pe o parte pe don Juan. &in acel punct imaginea de"eni ciudat de cetoasa, ca intr$un "is. imi amintesc "ag ca l$am au#it pe don Juan cum imi "or este mult timp atata "reme cat eu nu ma puteam misca. )$am simtit teama sau altce"a neplacut cat am stat in acea po#itie, si nici nu mi$a fost greata cand m$am desteptat a doua #i. 6ingurul lucru neo isnuit a fost ca, un timp, dupa ce m$am tre#it, n$am putut sa gandesc clar. Apoi incet, incet, dupa "reo patru, cinci ore, am de"enit iar eu insumi. Miercuri, -8 ianuarie /012

&on Juan n$a pomenit de e'perienta mea si nici nu mi$a cerut sa i$o po"estesc. 6ingura lui remarca a fost ca adormisem prea repede. 6ingura modalitate de a ramane trea# este sa de"ii pasare sau greiere, sau orice altce"a de felul asta, a spus el. Cum se face asta, don Juan= Am sa te in"at eu. iti amintesti ce ti$am spus ieri, cand iti pierdusesi trupul= )u$mi amintesc clar. Eu sunt o cioara. Am sa te in"at cum sa de"ii cioara. Cand do andesti acest lucru, ai sa ramai trea# si o sa te misti in "oie* altfel, o sa fii intotdeauna lipit de pamant, oriunde ai cadea. !uminica, 3 februarie /012 A doua mea incercare cu fumul a a"ut loc cam pe la pran#, duminica, B1 ianuarie. +$am desteptat a doua #i, spre seara. A"eam sen#atia ca eram in#estrat cu o putere neo isnuita de a$mi aminti tot ce$mi spusese don Juan in timpul e'perientei mele. Cu"intele sale mi se intiparisera in minte. Continuam sa le aud cu o claritate si persistenta e'traordinare. in timpul acestei incercari, un alt fapt imi de"eni e"ident* intregul meu trup amortise la scurt timp dupa ce ing(itisem pudra fina care$mi intra in gura de fiecare data cand trageam din pipa. Astfel, eu nu numai ca in(alam fumul, dar ingeram si amestecul. Am incercat sa ii istorisesc e'perienta mea lui don Juan* el mi$a spus ca nu facusem nimic important. Am adaugat ca$mi aminteam tot ce se intamplase, dar el n$a "rut sa auda nici un cu$"ant despre asta. Fiecare lucru pe care mi$l aminteam era precis si de neconfundat. Procedura de fumat fusese aceeasi ca si in incercarea precedenta. Era ca si cum cele doua e'periente se puteau suprapune perfect si puteam incepe sa imi amintesc din momentul cand se sfarsise prima e'perienta. imi aminteam limpede ca, din momentul cand am ca#ut pe pamant, am fost total lipsit de sentimente si de ganduri. 7otusi, claritatea gandurilor nu mi se redusese deloc. imi aduc aminte ca ultimul lucru care mi$a trecut prin minte a fost atunci cand camera se plasase pe un plan "ertical. 36e pare ca m$am lo"it cu capul de podea, dar nu simt nici un fel de durere.4 &in acel moment n$am mai putut decat sa "ad si sa aud. Puteam sa repet fiecare cu"ant pe care$l rostise don Juan. Am urmat toate indrumarile luiD pareau clare, logice si usor de indeplinit. El mi$a spus ca trupul meu disparea si a"ea sa$mi ramana doar capul si, in asemenea conditii, singurul mi%loc de a ramane trea# si de a ma misca era sa ma prefac in cioara. +i$a cerut sa fac un efort si sa clipesc, adaugind ca, atata timp cat "oi fi capa il sa clipesc din oc(i, "oi fi gata sa incep. Pe urma, mi$a spus ca trupul meu disparuse cu totul si tot ce mai a"eam era capul* m$a lamurit ca niciodata nu dispare capul, deoarece capul este ceea ce se transforma in cioara. imi porunci sa clipesc. Cred ca a repetat acest ordin si toate celelalte ordine ale lui de nenumarate ori, fiindca mi le amintesc pe toate e'traordinar de clar. Cred ca am clipit din oc(i, fiindca el mi$a spus ca eram gata si mi$a poruncit sa$mi ridic capul si sa$l spri%in in ar ie. +i$a spus ca in ar ie se aflau picioarele ciorii. +i$a ordonat sa pipai picioarele si sa o ser" cum ies incet. Pe urma mi$a #is ca inca nu eram solid, ca tre uia sa$mi creasca coada si ca aceasta imi "a iesi din gat. +i$a poruncit sa$mi intind coada ca pe un e"antai si sa simt cum matura podeaua. Pe urma, mi$a "or it despre aripile ciorii si mi$a spus ca o sa iasa din pometii mei.

A adaugat ca era ce"a greu si dureros. +i$a ordonat sa le intind. +i$a spus ca tre uiau sa fie e'trem de lungi, atat cat le puteam intinde, altfel nu "oi reusi sa # or. +i$a spus ca aripile imi ieseau din trup si erau lungi si frumoase si ca tre uia sa at din ele pana cand se transformau in niste aripi ade"arate. Apoi imi "or i despre crestetul capului meu si ca era inca foarte mare si greu si greutatea lui ma "a impiedica sa # or. imi spuse ca nu pot sa reduc greutatea decat daca clipesc din oc(i. Cu fiecare clipire, capul meu se "a micsora. imi porunci sa clipesc pana ce greutatea capului dispare si eu "oi putea sa sar in sus usor. Pe urma imi spuse ca$mi redusesem proportiile capului pana la marimea unui cap de cioara si ca tre uia sa merg si sa topai pana ce$mi "oi pierde intepeneala miscarilor. +ai era o sc(im are pe care tre uia s$o fac, mi$a spus el, pana "oi reusi sa # or. Era cea mai dificila sc(im are si, ca s$o indeplinesc, tre uie sa fiu docil si sa fac e'act ce$mi spunea el. 7re uia sa deprind sa "ad ca o cioara. A adaugat ca gura si nasul meu tre uiau sa$mi creasca intre oc(i pana a"eam un cioc puternic. imi spuse ca ciorile "ad in laturi si$mi porunci sa$mi intorc capul si sa ma uit la el cu un oc(i. Adauga ca daca "oiam sa ma uit cu celalalt oc(i, era ne"oie sa$mi scutur ciocul in %os si ca aceasta miscare ma "a face sa pot pri"i cu celalalt oc(i. imi spuse sa pri"esc cand cu un oc(i, cand cu celalalt. Pe urma imi #ise ca eram gata sa # or si ca singurul mi%loc de a # ura era ca el sa ma arunce in aer. )u mi$a fost deloc greu sa incerc sen#atia corespun#atoare pentru fiecare dintre comen#ile lui. Am simtit ca$mi cresc picioare de pasare, care erau, la inceput, sla e si nesigure. Am simtit cum imi creste o coada din ceafa si cum mi se i"esc aripi din pometi. Aripile erau stranse tare. Am simtit cum se de#"oltau incet, incet. Acest proces era dificil, dar nu dureros. Pe urma, am clipit si capul mi s$a facut de marimea unui cap de cioara. &ar lucrul cel mai uimitor se intampla cu oc(ii mei. Am do andit "edere de pasare> Cand don Juan imi spuse sa$mi de#"olt un cioc, am a"ut o sen#atie neplacuta de lipsa de aer. Apoi, ce"a se umfla si crea un loc in fata mea. &ar a ia cand don Juan imi spuse ca tre uie sa "ad lateral, oc(ii mei reusira sa "ada ine intr$o parte. Puteam sa clipesc cu un oc(i o data si sa$mi mut pri"irea de la un oc(i la celalalt. &ar imaginea camerei si a tuturor lucrurilor din ea nu era una o isnuita. 7otusi, imi era imposi il sa spun in ce fel era diferita. Poate ca era inclinata intr$o parte sau nu era ine centrata. &on Juan de"eni foarte mare si stralucitor. Ce"a in infatisarea lui era linistitor si inspira incredere. Apoi, imaginea se "oala* contururile se pierdura si de"enira niste modele a stracte cu forme ascutite care palpaira o "reme. 5ambata,-; martie /012 Joi, 1@ martie, am fumat din nou amestecul (alucinogen. Procedura initiala era diferita in unele mici amanunte. A tre uit sa mai umplu o data causul pipei. &upa ce am terminat prima transa, don Juan mi$a spus sa curat pipa, dar el turna singur amestecul in caus, fiindca mie imi lipsea coordonarea musculara. +i$a tre uit un mare efort ca sa$mi misc ratele. E'ista destul amestec in punga mea ca sa mai umplu o data pipa. &on Juan s$a uitat la punga si a #is ca aceasta "a fi ultima mea incercare cu fumatul pana anul urmator pentru ca imi epui#asem toate pro"i#iile. A intors pungulita pe dos si a scuturat praful in farfurioare cu car uni. Ardeau cu o lucire portocalie, ca si cum el aruncase pe car uni o folie de material transparent. Folia

se aprinse, apoi se sparse, formand un model complicat de linii. Ce"a se misca in #ig#ag printre linii cu o mare "ite#a. &on Juan imi spuse sa ma uit la miscarea printre linii. Am "a#ut ce"a ce parea o ila mica de marmura rostogolindu$se de colo$colo in spatiul aprins. &on Juan se apleca inainte, aga mana intre flacari, lua ila si o puse in causul pipei. imi porunci sa trag un fum. A"eam impresia clara ca pusese iluta in pipa pentru ca eu s$o in(ale#. intr$o clipa, camera isi pierdu po#itia ori#ontala. Am simtit o amorteala profunda si o sen#atie de greutate. Cand m$am tre#it, #aceam intins pe spate in fundul unui sant de irigatie nu prea adanc, cufundat in apa pana la ar ie. Cine"a imi tinea capul in sus. Era don Juan. Primul gand care imi trecu prin minte fu ca apa din canal a"ea ce"a ciudat* era rece si grea. !nduia usor spre mine si gandurile mele se limpe#eau cu fiecare miscare pe care o facea. /a inceput, apa a"u un nim "erde stralucitor, o fluorescenta care se topi curand, lasand in urma doar un su"oi de apa o isnuita. /$am intre at pe don Juan cat era ceasul. +i$a raspuns ca era dimineata de"reme. &upa un timp, eram complet trea# si am iesit din apa. 7re uie sa$mi spui tot ce$ai "a#ut, mi$a #is don Juan cand am a%uns la el acasa. A adaugat ca incercase 3sa ma aduca indarat4 timp de trei #ile si ca i$a fost foarte greu. Am facut multe incercari sa$i descriu ce "a#usem, dar nu ma puteam concentra. +ai tar#iu, in primele ore ale serii, am simtit ca puteam sa "or esc cu don Juan si am inceput sa$i spun ce$mi aminteam dupa momentul cand ca#usem pe o parte, dar el nu "oia sa auda nimic despre asta. imi spuse ca singura parte interesanta era ce am "a#ut si ce am facut dupa ce el 3m$a aruncat in aer si eu am inceput sa # or.4 7ot ce puteam sa$mi amintesc era o serie de imagini si scene dintr$un "is. 6ec"entele "isului nu se desfasurau in ordine. A"eam impresia ca fiecare dintre ele era ca un alon separat, care "enea spre centru si apoi se indeparta. 7otusi, nu erau simple scene pe care le puteai pri"i. Eu ma aflam in interiorul lor, luam parte la ele. Cand am incercat, la inceput, sa mi le amintesc, a"eam sen#atia ca erau niste strafulgerari "agi, difu#e, dar cand m$am gandit mai mult la ele, mi$am dat seama ca fiecare era e'trem de clara, desi fara nici o legatura cu o "edere o isnuita, de unde sen#atia de "ag. .maginile erau putine si simple. &e indata ce don Juan imi spuse ca 3ma aruncase in aer4 am a"ut o amintire nedeslusita a unei scene a solut clare in care eu ma uitam drept la el de la o oarecare distanta. +a uitam doar la fata lui. A"ea proportii monumentale. Era plata si stralucea puternic. Parul lui era gal ui si se misca. Fiecare parte a fetei lui se misca independent, raspandind un fel de lumina de c(i(lim ar. !rmatoarea imagine a fost cea in care don Juan ma arunca in sus in linie dreapta. imi amintesc ca 3mi$am intins aripile si am # urat4, drept inainte. +a simteam singur, despicand cerul, apoi cu miscari greoaie # uram drept inainte. 6emana mai mult cu mersul decat cu # uratul. 7rupul imi o osea. )u a"eam sen#atia unei plutiri li ere, e'u erante. Pe urma, mi$am amintit un moment in care ramasesem nemiscat, pri"ind la o ingramadire de muc(ii ascutite, intunecate intr$un spatiu cu o lumina mo(orata, dureroasa* alaturi am "a#ut un camp cu o "arietate infinita de lumini. /uminile se miscau, palpaiau si isi sc(im au lumino#itatea, erau aproape ca niste culori. .ntensitatea lor ma or ea.

intr$un alt moment, un o iect se afla aproape lipit de oc(iul meu. Era un o iect greu si ascutit* a"ea o stralucire clara, ro#. Am simtit, rusc, cum trupul imi este stra atut de un tremur si am "a#ut o multime de forme de culoare ro# cum "eneau spre mine. 7oate dadura u#na peste mine, iar eu am sarit in laturi. !ltima scena pe care mi$o amintesc infatisa trei pasari argintii. Radiau o lumina metalica, stralucitoare, aproape ca aceea a otelului ino'ida il, dar intensa, mo ila si "ie. +i$au placut. Am # urat impreuna. &on Juan nu a facut nici un fel de comentariu asupra po"estirii mele. Marti, -. martie /012 !rmatoarea discutie a a"ut loc a doua #i, dupa relatarea e'perientei mele. &on Juan mi$a spusD )u$ti tre uie mult ca sa de"ii cioara. Ai facut trea a asta si acum poti oricand sa de"ii cioara. Ce s$a intamplat dupa ce m$am prefacut in cioara, don Juan= Am # urat trei #ile= )u, te$ai intors la caderea serii, asa cum iti spusesem sa faci. &ar cum m$am intors= Erai foarte o osit si te$ai culcat. Asta$i tot. <reau sa spun, m$am intors in # or= ti$am spus de%a +$ai ascultat si te$ai intors acasa. &ar nu$ti ate capul cu asta. )u are importanta. Atunci ce e importantE= in toata calatoria ta a fost un singur lucru care a contat pasarile argintii> Ce era atat de special la ele= )u erau decat niste pasari. )u erau doar simple pasari erau ciori. Erau ciori al e, don Juan= Penele negre de cioara sunt, de fapt, argintii. Ciorile stralucesc atat de tare, incat nu le pasa de alte pasari. &e ce aratau penele lor argintii= Pentru ca tu "edeai asa cum "ede o cioara. Porum eii al i, de pilda, ii apar ciorii ro# sau al astrui* pescarusii de mare sunt gal eni. Acum incearca sa$ti amintesti cum te$ai alaturat lor. Am incercat sa ma gandesc la ele, dar pasarile alcatuiau o imagine "oalata, disparata, lipsita de continuitate. .$am spus lui don Juan ca nu$mi aminteam decat ca simteam ca # urasem cu ele. +$a intre at daca m$am alaturat lor in aer sau pe pamant, dar mi$a fost imposi il sa ii raspund. &on Juan s$a cam ener"at. +i$a cerut sa ma gandesc ine. +i$a spusD 7oate astea nu pretuiesc nici cat o para c(ioara* nu$i decat un "is ne unesc daca nu$ti amintesti corect. Am facut tot posi ilul sa$mi aduc aminte, dar n$am reusit. 5ambata,. a rilie /012 Asta#i m$am gandit la o alta imagine din 3"isul4 meu despre pasarile argintii. +i$am amintit ca am "a#ut o masa intunecoasa cu o multime de impunsaturi de ac. &e fapt,

masa era o aglomerare de culoare inc(isa, plina de gaurele. )u stiu de ce, m$am gandit ca tre uie sa fie moale. in timp ce ma uitam la ea, trei pasari se indreptau direct spre mine. !na dintre ele facu un #gomot, pe urma, toate trei poposira langa mine, pe pamant. .$am descris aceasta imagine lui don Juan. El ma intre a din ce directie "enisera pasarile. .$am raspuns ca n$as putea spune. Paru ca$si pierde ra darea si ma acu#a ca a"eam o gandire infle'i ila. Hise ca puteam sa$mi amintesc foarte ine, daca ma straduiam si ca ma temeam sa$mi ingadui sa fiu mai putin rigid. Adauga ca eu gandeam asa cum gandesc oamenii si ciorile si ca nu eram nici om, nici cioara, in momentul pe care doream sa mi$l amintesc. +a ruga sa$mi amintesc ce$mi spusese cioara. +$am straduit sa ma gandesc la asta, dar mintea mea # ura la #eci de alte lucruri. )u reuseam sa ma concentre#. !uminica, < a rilie /012 A#i am facut o plim are lunga. Pana sa a%ung la casa lui don Juan, se facuse destul de intuneric. +a gandeam la ciori cand, deodata, un 3gand4 foarte pregnant mi$a trecut prin minte. Era mai mult impresia unui sentiment decat a unui gand. Pasarea care facuse acel #gomot imi spuse ca "eneau din nord si se indreptau spre sud si cand ne "om intalni din nou "or "eni pe acelasi drum. .$am spus lui don Juan la ce ma gandisem sau, poate, ce$mi amintisem. El imi spuseD )u te gandi daca ti$ai amintit sau ai in"entat. Asemenea ganduri se potri"esc numai cu oamenii. )u se potri"esc cu ciorile, mai ales cu cele pe care le$ai "a#ut tu, caci sunt mesagerii destinului tau. Esti de%a o cioara. Asta nu se "a sc(im a niciodata. &in acest moment, ciorile iti "or arata, prin # orul lor, fiecare rascruce a destinului tau. in ce directie ai # urat impreuna cu ele= )$as putea spune, don Juan> &aca te gandesti cum tre uie, o sa$ti amintesti. Asea#a$te pe pamant si spune$mi po#itia in care te aflai cand pasarile au # urat spre tine. inc(ide oc(ii si trage o linie pe pamant. Am facut ce$mi ceruse si am sta ilit punctul. )u desc(ide oc(ii inca> Apoi continuaD in ce directie # urati cu toatele luand acel punct ca reper= Am facut un nou semn pe pamant. /uand aceste puncte de orientare ca pe niste repere, don Juan a interpretat diferitele tipare de # or pe care le "or respecta ciorile ca sa$mi pre#ica "iitorul sau soarta mea. insemna cele patru puncte ale usolei drept a'a a # orului ciorilor. /$am intre at pe don Juan daca ciorile urmau intotdeauna punctele cardinale ca sa pre#ica destinul unui om. El mi$a raspuns ca orientarea ma pri"ea doar pe mine. Ceea ce facusera ciorile cand le intalnisem prima oara era de o importanta cruciala. .nsista sa$mi amintesc fiecare detaliu, caci mesa%ul si tiparul 3mesagerilor4 erau o c(estiune indi"iduala, personala. A mai e'istat un lucra asupra caruia don Juan a insistat sa$mi aduc aminteD momentul #ilei cand mesagerii m$au parasit. imi spuse sa ma gandesc la diferentele de lumina din %urul meu dintre momentul cand 3am inceput sa # or4 si momentul cand pasarile argintii 3au # urat cu mine4. Cand am a"ut pentru prima oara sen#atia de # or

dureros, era intuneric. &ar, cand am "a#ut pasarile, totul se facuse rosiatic, rosu$desc(is sau, poate, portocaliu. &on Juan mi$a spusD Asta inseamna ca era o ora tar#ie* soarele nu apusese inca. Cand se face complet intuneric, cioara este or ita de al eata, nu de intuneric, asa cum ni se intampla noua noaptea. Aceasta indicare a timpului plasea#a ultimii tai emisari la sfarsitul #ilei. Ei te "or c(ema si, in timp ce # oara deasupra capului tau, "or de"eni al $argintii* o sa$i "e#i stralucind pe cer si asta o sa insemne ca timpul ti$a e'pirat, inseamna ca "ei muri si "ei de"eni, tu insuti, o cioara. si ce se intampla daca "ad ciorile dimineata= )$ai sa le "e#i dimineata> &ar ciorile # oara toata #iua> +esagerii tai, nu, prostule> &ar ce$ai de spus despre emisarii dumitale, don Juan= Ai mei o sa "ina dimineata. 8 sa fie tot trei. ?inefacatorul meu mi$a spus ca poti sa strigi la ei si sa$i alungi, daca nu "rei sa mori. &ar acum stiu ca nu se poate face asa ce"a. ?inefacatorul meu a"ea o iceiul sa strige si era deprins cu (armalaia si "iolenta ier ii dia"olului. stiu ca fumul este altfel, fiindca el nu este inclinat spre pasiune. El este drept. Cand mesagerii tai argintii "in la tine, nu$i ne"oie sa strigi la ei. H oara cu ei asa cum de%a ai facut. &upa ce te$au luat si pe tine, "or sc(im a directia si "a "eti indeparta in # or toti patru. 5ambata, /8 a rilie /012 incercasem scurte sclipiri de disociere sau stari superficiale de realitate neo isnuita. !n element al e'perientei (alucinogene cu ciupercile re"enea in gandurile meleD masa intunecata, moale de gaurele de "arf de ac. Continuam s$o "ad ca pe o unsoare sau ca pe un alon care incepu sa ma traga spre centrul ei. +ai a"ea putin si centrul urma sa se desc(ida si sa ma ing(ita si, pentru o clipa, simteam ce"a ce semana cu o stare de realitate neo isnuita. &in aceasta cau#a a"eam momente de agitatie profunda, de an'ietate, de disconfort si faceam eforturi constiente sa pun capat acestor e'periente de indata ce incepeau. Asta#i am discutat despre aceasta stare cu don Juan. .$am cerut sfaturi. Parea ca nu$l interesa si$mi spuse sa nu dau atentie e'perientelor, fiindca nu a"eau nici un sens, nici o "aloare. Adauga ca singurele e'periente care meritau efortul si atentia mea tre uie sa fie acelea in care "edeam o cioara* orice alt fel de 3"i#iune4 nu putea fi decat produsul fricii mele. imi aminti din nou ca, pentru a ma impartasi din fum, tre uia sa duc o "iata puternica, linistita. Eu, personal, paream sa fi atins un prag riscant. .$am spus lui don Juan ca simteam ca nu pot sa merg mai departe* era ce"a cu ade"arat inspaimantator in legatura cu ciupercile. Re"i#uindu$mi imaginile de care$mi aminteam din e'perienta mea (alucinogena, am a%uns la conclu#ia de nee"itat ca "a#usem lumea intr$un fel structural, diferit de "i#iunea o isnuita. in alte stari de realitate neo isnuita prin care trecusem, formele si tiparele pe care le "edeam erau mereu incadrate in conceptia mea "i#uala despre lume. &ar sen#atia ca "edeam totul su influenta amestecului de fum (alucinogen nu era aceeasi. 7ot ce "edeam se afla in fata mea in linia dreapta a "ederii* nimic nu era

deasupra sau dedesu tul acelei linii a "ederii. Fiecare imagine era ener"ant de plata, si totusi, ceea ce ma deruta a"ea o adancime profunda. Poate ca ar fi mai e'act sa spun ca imaginile erau un conglomerat de detalii incredi il de ascutite, plasate in interiorul unor campuri de lumina diferite* lumina din acele campuri se misca, creand un efect de rotatie. &upa ce am anali#at totul si m$am straduit sa$mi amintesc, a tre uit sa fac o serie de analogii si comparatii ca sa 3inteleg4 ce 3"a#usem4. Fata lui don Juan, de pilda, arata de parca fusese scufundata in apa. Apa parea ca se misca intr$o scurgere continua peste fata si parul lui. /e marea atat de mult, incat puteam sa$i "ad fiecare por din piele si fiecare fir de par din cap, ori de cate ori imi atinteam pri"irea asupra lor. Pe de alta parte, am "a#ut mase de materie plate si pline de muc(ii, dar care nu se miscau fiindca lumina pe care o emanau nu fluctua. /$am intre at pe don Juan ce erau lucrurile acelea pe care le "a#u$sem. El mi$a raspuns ca, deoarece aceasta era prima oara cand "edeam ca o cioara, imaginile nu erau clare si nici importante si ca, mai tar#iu, practica ma "a in"ata sa recunosc totul. Am adus in discutie pro lema diferentei pe care o o ser"asem in miscarea luminii. /ucrurile "ii, mi$a raspuns don Juan, se misca in interior si cioara "ede usor cand ce"a este mort sau gata sa moara, fiindca miscarea s$a oprit sau e incetinita, gata sa se opreasca. Cioara isi mai da seama cand ce"a se misca prea repede si, in acelasi fel, cand ce"a se misca e'act asa cum tre uie. Ce inseamnaD ce"a se misca prea repede sau e'act cum tre uie= inseamna ca cioara iti poate spune ce sa e"iti si ce sa cauti. Cand ce"a se misca prea repede inauntru, inseamna ca acel lucru este pe punctul de a e'ploda "iolent sau de a tasni inainte si cioara il "a e"ita. Cand miscarea interioara este e'act asa cum tre uie, este ce"a placut la "edere si cioara "a cauta acest lucru. si stancile se misca in interior= )u, nici stancile, nici animalele moarte, nici copacii morti. &ar sunt placuti la pri"it. &e asta ciorile intar#ie in prea%ma mortaciunilor. /e place sa se uite la ele. inauntrul lor nu se misca nici o lumina. &ar cand carnea putre#este, nu se sc(im a si nu se misca= &a, dar asta este o miscare diferita. Ceea ce "ede atunci cioara, sunt milioane de lucruri care se misca in carne, cu o lumina a lor proprie, si asta$i place ciorii sa "ada. Este o imagine intr$ade"ar de neuitat. Ai "a#ut$o si dumneata, don Juan= 8ricine in"ata sa de"ina cioara o poate "edea. 8 s$o "e#i si tu. in acel moment i$am pus lui don Juan ine"ita ila intre areD Eu c(iar am de"enit cioara= <reau sa spun, daca m$ar fi "a#ut cine"a, ar fi #is ca eram o cioara o isnuita= )u. )u se poate sa gandesti asa cand te ocupi de puterea aliatilor. Asemenea intre ari n$au nici un sens, si totusi, sa de"ii cioara este cel mai simplu lucru. Este ca o %oaca* nu prea foloseste la nimic. &upa cum ti$am spus de%a, fumul nu este pentru cei care cauta puterea. Este doar pentru cei insetati sa "ada. Am in"atat sa ma prefac in cioara deoarece aceste pasari sunt cele mai eficace dintre toate. )ici un fel de alte pasari nu le pricinuiesc neca#uri, decat, poate, "ulturii mari, infometati, dar ciorile # oara in carduri si se pot apara. )ici oamenii nu le fac pro leme ciorilor si asta$i un lucru important. 8rice om poate "edea un "ultur mare, mai cu seama unul neo isnuit sau orice alta pasare mare si neo isnuita, dar cui ii pasa de o cioara= Cioara este in

siguranta. Este ideala din punctul de "edere al marimii si al deprinderilor ei. Poate sa se duca in orice spatiu fara gri%a si fara sa atraga atentia. Pe de alta parte, este posi il sa te prefaci in leu sau in urs, dar asta$i ce"a destul de riscant. 8 astfel de faptura este prea mare* e ne"oie sa consumi prea multa energie ca sa de"ii un asemenea animal. Poti sa te transformi si intr$un greiere, intr$o soparla sau c(iar intr$o furnica, dar asta$i ce"a si mai riscant, caci animalele mari le "anea#a pe cele mici. Eu am sustinut ca prin ce spunea el insemna ca omul se poate transforma, intr$ade"ar, in cioara, in greiere sau in orice altce"a. &ar el insista ca eu intelegeam gresitD Este ne"oie de foarte mult timp ca sa in"eti sa fii o ade"arata cioara, spuse el. &ar tu nu te$ai transformat si n$ai incetat sa fii om. Este altce"a. Poti sa$mi spui ce inseamna 3altce"a4, don Juan= Poate ca acum ai a%uns sa stii si tu. Poate ca daca n$ai fi atat de speriat ca "ei inne uni sau ca$ti "ei pierde trupul, ai intelege aceasta minunata taina. &ar poate ca tre uie sa astepti pana iti "a pieri teama ca sa pricepi ce "reau sa spun. 11 !ltimul e"eniment pe care l$am consemnat in notele mele de teren a a"ut loc in septem rie 199C. Era ultima lectie pe care don Juan mi$a dat$o. Eu am numit$o 3o stare speciala de realitate neo isnuita4, pentru ca nu era produsul nici uneia dintre plantele pe care le folosisem in preala il. 6e pare ca don Juan o dedusese printr$o manipulare atenta a caracteristicilor sale* adica, el se comporta in fata mea intr$un c(ip atat de a il, incat crea impresia clara si sustinuta ca el nu era, de fapt, el insusi, ci altcine"a care$l intruc(ipa pe el. &rept urmare, am incercat o sen#atie profunda de conflict* doream sa cred ca era don Juan, totusi nu puteam fi sigur de asta. Efectul conflictului a fost o teroare constienta, atat de acuta, incat imi afecta sanatatea "reme de cate"a saptamani. Pe urma, m$am gandit ca ar fi intelept sa$mi incete# ucenicia c(iar atunci. )$am mai fost un participant de atunci, totusi don Juan n$a incetat sa ma considere un ucenic. Pentru el, retragerea mea a fost doar o perioada necesara recapitularii, un alt pas in procesul de in"atare ce putea sa dure#e la infinit. Cu toate astea, de atunci, el nu si$a mai e'pus cunostintele. Am alcatuit o relatare detaliata a ultimei mele e'periente, aproape la o luna dupa ce se petrecusera, desi scrisesem de%a note cuprin#atoare pri"itoare la punctele cele mai importante a doua #i, in timpul orelor de mare conflict emotional care precedasera momentul de "arf al terorii mele. ,ineri, -0 octombrie /012 Joi, B: septem rie 199C, m$am dus sa$l "ad pe don Juan. 6tarile scurte, superficiale, de realitate neo isnuita persistasera, in ciuda incercarilor mele deli erate de a le pune capat sau de a scapa de ele, asa cum imi sugerase don Juan. 6imteam ca starea mea se inrautatea, caci durata acestor episoade se marea. Am de"enit dureros de constient de #gomotul unor a"ioane. Furuitul motoarelor deasupra capului meu nu putea sa nu$mi atraga atentia si s$o fi'e#e, pana in punctul cand am simtit ca urmaream a"ionul de parca eram inauntrul lui sau # uram o data cu el. Aceasta sen#atie era foarte

ener"anta. )eputinta mea de a ma de arasa de ea imi produse o an'ietate cumplita. &on Juan, dupa ce asculta atent toate amanuntele, trase conclu#ia ca sufeream de o pierdere a sufletului. .$am spus ca a"eam aceste (alucinatii inca de cand incepusem sa fume# ciupercile, dar el insista ca ele marcau o noua e"olutie. Adauga ca mai inainte fusesem speriat si ca 3"isasem a surditati4, dar ca acum eram, intr$ade"ar, "ra%it. &o"ada era faptul ca #gomotul a"ioanelor putea sa ma tul ure atata de mult. &e o icei, #ise el, #gomotul unui parau sau al unui rau poate sa puna stapanire pe un om "ra%it care si$a pierdut sufletul si sa$l duca la moarte. Pe urma, ma ruga sa ii descriu toate acti"itatile mele de dinaintea aparitiei (alucinatiilor. Am insirat toate acti"itatile pe care mi le aminteam. si, din ceea ce$i spusesem eu, el a dedus locul unde$mi pierdusem sufletul. &on Juan parea e'cesi" de preocupat, o stare destul de neo isnuita pentru el. Acest lucru, cum era si firesc, mi$a intetit nelinistea. +i$a spus ca n$a"ea idee clara despre cine imi prinsese sufletul in cursa dar, oricine ar fi fost acela, a"ea de gand, fara indoiala, sa ma omoare sau sa$mi dea o oala foarte grea. Pe urma, mi$a dat instructiuni precise despre 3o forma de lupta4, o po#itie specifica a corpului care tre uia mentinuta atata timp cit ramaneam in locul meu enefic. Trebuia sa mentin aceasta postura pe care el o numea 3forma4 (una forma ara elear*& /$am intre at la ce ser"eau toate astea si cu cine urma sa lupt. +i$a raspuns ca se "a duce sa "ada cine imi luase sufletul si sa afle daca era posi il sa$l primesc inapoi. intre timp, eu tre uia sa stau la locul meu pana la intoarcerea lui. Forma de lupta era, de fapt, o precautie, imi spuse el, in ca#ul ca se intampla ce"a in timpul a sentei lui, si tre uia s$o folosesc daca eram atacat. Consta din a ma ate pe pulpa si pe coapsa piciorului drept si a lo"i cu piciorul stang in pamant intr$un fel de dans pe care tre uia sa$l e'ecut in "reme ce$l a"eam in fata pe agresorul meu. +$a a"erti#at ca forma aceea tre uia adoptata numai in momente de cri#a e'trema, dar atata timp cat nu se "edea nici o prime%die, tre uia doar sa stau pe locul meu cu picioarele incrucisate, in "reme de prime%die e'trema, totusi, don Juan imi spuse ca puteam sa recurg la un ultim mi%loc de aparare sa a#"arl un o iect in fata dusmanului. +i$a spus ca, de o icei, se arunca un o iect al puterii dar, deoarece eu nu a"eam nici unul, eram silit sa folosesc orice piatra care imi incapea in palma mainii mele drepte si pe care puteam s$o tin apasand$o in palma cu degetul mare. +i$a spus ca o asemenea te(nica tre uia folosita doar daca erai, fara nici o indoiala, in prime%dia de a$ti pierde "iata. Aruncarea o iectului tre uie acompaniata de un strigat de ra# oi, un urlet care a"ea rolul de a trimite o iectul la tinta. imi recomanda cu tarie sa fiu atent si (otarat in legatura cu strigatul si sa nu$l folosesc la intamplare, ci numai 4in conditii se"ere de serio#itate4. /$am intre at ce "oia sa spuna prin 3conditii se"ere de serio#itate4. El imi raspunse ca strigatul de protest sau de lupta era ce"a care ramanea la cel care$l rostise pentru tot restul "ietii lui* deci, tre uia sa fie un de la inceput. si singurul mi%loc de a$l e'ecuta corect era sa$ti infrangi teama si gra a fireasca pana cand erai cuprins cu totul de putere si atunci strigatul "a i# ucni directionat si cu putere. Adauga ca acestea erau conditiile serio#itatii necesare ca sa lanse#i strigatul. Eu l$am rugat sa$mi "or easca despre puterea care se presupunea ca patrunde in om inaintea strigatului. El mi$a raspuns ca era ce"a ce patrundea in trup si "enea dinspre pamantul pe care statea acel om* era un fel de putere ce emana, ca sa fim mai e'acti, din locul enefic. Era o forta care impingea strigatul si$i scotea afara. &aca o

astfel de forta era manuita cum tre uie, strigatul de lupta "a fi perfect. Pe urma l$am intre at daca el credea ca mi se "a intampla ce"a, iar el imi spuse ca nu stia nimic despre asta si ma indemna insistent sa stau neclintit in acel loc, atata timp cat era ne"oie, fiindca aceasta era singura protectie pe care o a"eam impotri"a a tot ce putea sa mi se intample. incepeam sa fiu speriat* l$am rugat sa fie mai e'plicit. El mi$a raspuns ca nu stia decat ca nu tre uia sa ma misc din nici un moti"* nu tre uia sa intru in casa sau in padure. +ai ales, imi spuse el, nu tre uia sa rostesc nici un cu"ant, nici macar sa ma adrese# lui. Adauga ca puteam sa cant cantecele mele pentru +escalito, daca imi era foarte frica si ca stiam de%a prea multe despre toate pro lemele astea ca sa mai fiu a"erti#at, ca un copil, despre importanta de a face totul corect. A"ertismentele lui tre#ira in mine o stare de profunda neliniste. Eram sigur ca el se astepta sa mi se intample ce"a. /$am intre at de ce imi recomanda sa cant cantecele pentru +escalito si ce credea el ca ma "a speria. El imi raspunse, ra#and, ca s$ar putea sa ma sperii ca sunt singur. &on Juan intra in casa si inc(ise usa in urma lui. +$am uitat la ceas. Era ora 7.:: seara. Am stat in tacere mult timp. &in camera lui don Juan nu se au#ea nici un sunet. 7acere peste tot. ?atea "antul. +$am gandit sa dau fuga la masina mea ca sa$mi iau alon#aidul, dar n$am indra#nit sa ma duc si sa incalc sfaturile lui don Juan. )u$mi era somn, dar ma simteam o osit* "antul rece ma impiedica sa ma odi(nesc. Patru ore mai tar#iu, l$am au#it pe don Juan pasind in %urul casei. +$am gandit ca iesise prin spate ca sa urine#e in tufisuri. Pe urma, el m$a strigat tareD Fei, aiete> Fei, aiete> Am ne"oie de tine aici, #ise el. Eram gata sa ma ridic ca sa ma duc la el. Era "ocea lui, dar nu si tonul lui sau cu"intele lui o isnuite. &on Juan nu ma strigase niciodataD 3Fei, aiete>4 Asa ca am ramas unde ma aflam. !n fior rece imi stra atu sira spinarii. El incepu iar sa tipe, folosind aceleasi cu"inte sau altele, asemanatoare. /$am au#it mergand in dosul casei. 6e impiedica de o gramada de lemne, de parca nu stia ca se afla acolo. Pe urma, a%unse in dreptul "erandei si se ase#a langa usa, cu spatele spri%init de perete. Parea mai greoi decat de o icei. +iscarile lui nu erau incete sau stangace, erau doar mai greoaie. 6e lasa greu la pamant, in loc sa alunece usor, cum facea el de o icei. in plus, acela nu era locul lui si don Juan nu s$ar fi ase#at in alta parte, niciodata, su nici o forma. Apoi imi "or i din nou. +a intre a de ce refu#asem sa "in cand el a"usese ne"oie de mine. <or ea tare. )u "oiam sa ma uit la el, totusi simteam o ne"oie puternica sa$l urmaresc. incepu sa se legene usor intr$o parte si in cealalta. Eu mi$am sc(im at po#itia si am adoptat forma de lupta pe care mi$o recomandase el si m$am intors ca sa fiu cu fata la el. +usc(ii imi erau incordati si ciudat de tepeni. )u stiu ce m$a indemnat sa adopt po#itia de lupta, dar asta s$a intamplat, poate, pentru ca credeam ca don Juan incerca, cu una stiinta, sa ma sperie, dandu$mi impresia ca persoana pe care o "edeam nu era el. Am simtit ca el a"ea gri%a sa faca lucruri neo isnuite ca sa tre#easca indoiala in mintea mea. Eram speriat, totusi simteam ca sunt stapan pe situatie, fiindca o ser"am totul si anali#am intregul episod. in acel moment, don Juan se ridica. +iscarile lui erau cu totul neo isnuite. 6e trase in sus, ridicand mai intai spatele* pe urma, se prinse de usa si$si indrepta partea de sus a corpului. +a uimea cat de o isnuit eram cu miscarile lui si cat de groa#nica era sen#atia pe care o crease in mine lasandu$ma sa "ad un don Juan care nu se misca asemeni lui.

Facu cati"a pasi spre mine. 6e tinea de sale cu amandoua mainile, de parca incerca sa$si indrepte trupul sau de parca$l durea ce"a. 6cancea si gemea. Parea ca are nasul infundat. imi spuse ca "oia sa ma ia cu el si$mi porunci sa ma ridic si sa$l urme#. 6e indrepta spre partea de apus a casei. +i$am sc(im at po#itia ca sa stau cu fata la el. El se intoarse spre mine. Eu nu m$am miscat de la locul meu* eram lipit de el. El a racnitD Fei, aiete> ti$am spus sa "ii cu mine> &aca nu "ii tu, o sa te tarasc eu> 6e apropie de mine. Eu am inceput sa ma at pe pulpa si pe coapsa si sa danse# iute. El s$a apropiat de coltul "erandei, in fata mea, si fu cat pe ce sa ma atinga. 6periat, m$am pregatit sa adopt po#itia de aruncare, dar el si$a sc(im at directia si s$a indepartat de mine, indreptandu$se spre desisul din stanga mea. /a un moment dat, in timp ce se indeparta, se intoarse rusc, dar eu eram cu fata la el. +erse mai departe si$l pierdui din "edere. Eu ramasei in postura de lupta inca un timp dar, fiindca nu$l mai "edeam, m$am ase#at iar cu picioarele incrucisate, cu spatele spri%init de stanca. intre timp, ma speriasem de$a inelea. As fi "rut s$o iau la goana, dar acest gand ma ingro#ea si mai mult. 6imteam ca as fi a%uns cu totul la c(eremul lui daca m$ar fi prins in drum spre masina. Am inceput sa cant cantecele de eyote pe care le stiam. &ar, intr$un fel, simteam ca ele n$a"eau nici o putere acolo. 6lu%eau doar ca un pacificator, ma linisteau. /e$am cantat si le$am tot cantat. Pe la ora 2.AC dimineata, am au#it un #gomot in casa. +i$am sc(im at imediat po#itia. !sa fu desc(isa rusc si don Juan a iesit afara cu un pas impiedicat. 1afaia si se tinea de gat. ingenunc(e in fata mea si scoase un geamat. +a ruga, pe un ton ridicat, scancit, sa "in sa$l a%ut. Pe urma, racni din nou si$mi porunci sa "in. 6cotea niste sunete de parc$ar fi facut gargara. +a implora sa "in sa$l a%ut, pentru ca il sufoca ce"a. 6e tari pe maini si pe genunc(i pana a%unse la mai mult de o %umatate de metru, isi intinse mainile spre mine si$mi spuseD <ino aici> Pe urma, se ridica. ?ratele ii erau intinse spre mine. Parea gata sa ma in(ate. Am atut cu piciorul in pamant si m$am plesnit pe pulpa si pe coapsa. imi pierdusem mintile de frica. 6e opri si se indrepta spre partea laterala si intra in desis. +i$am sc(im at po#itia ca sa fiu cu fata la el. Pe urma m$am ase#at iar %os. )u mai doream sa cant. Energia parea ca mi se topeste. +a durea tot trupul* toti musc(ii imi erau tepeni si dureros de contractati. )u stiam ce sa mai cred. )u puteam sa ma (otarasc daca sa fiu furios pe don Juan sau nu. +$am gandit sa$l atac, dar imi dadeam seama, cum"a, ca m$ar fi #dro it ca pe o musca. Hau ca imi "enea sa plang. Am simtit o profunda disperare* gandul ca don Juan facea totul ca sa ma sperie imi dadu lacrimi in oc(i. )u reuseam sa$mi e'plic e'traordinara lui desfasurare de prefacatorii* miscarile lui erau atat de sirete, incat nu mai stiam ce sa cred. )u pot sa spun ca el incerca sa se miste ca o femeie* era ca si cum o femeie incerca sa se miste ca don Juan. A"eam impresia ca incerca sa se miste cu agare de seama, ca don Juan, dar era prea greoaie si n$a"ea agerimea lui. Persoana care se afla in fata mea dadea impresia ca era o femeie mai tanara, dar greoaie, care incerca sa imite miscarile domoale ale unui om atran, agil. Aceste ganduri ma aruncara in panica. !n greiere incepu sa cante tare, foarte aproape de mine. Am o ser"at stralucirea tonului sau* mi se parea ca are "oce de ariton. Cantecul lui incepu sa se stinga. &eodata, trupul incepu sa mi se #galtaie. Am luat din nou po#itia de lupta, stand cu fata inspre locul de unde "enise cantecul

greierului. 6unetul ma fermeca* incepuse sa ma prinda in cursa, dar mi$am dat seama ca nu era decat o imitatie de cantec de greiere. 6unetul se apropie din nou. &e"eni teri il de tare. Am inceput sa$mi cant cantecele mele de eyote mai tare, si mai tare. &eodata, greierele se opri. +$am ase#at imediat %os, dar am continuat sa cant. 8 clipa mai tar#iu, am "a#ut silueta unui om care alerga spre mine din directia opusa c(emarii greierului. +$am atut cu mainile pe coapsa si pe pulpa si am i# it cu piciorul in pamant, tare si frenetic. 6ilueta trecu pe langa mine foarte iute, aproape atingandu$ma. Arata ca un caine. +$a apucat o spaima atat de cumplita, incat am incremenit. )u$mi mai amintesc ce$am simtit sau ce$am gandit. Roua diminetii era in"ioratoare. +$am simtit mai ine. Acel fenomen parea ca se retrasese. Era ora C.A@ dimineata cand don Juan a desc(is usa incet si a iesit afara. si$a intins ratele, cascand, si s$a uitat la mine. A facut doi pasi spre mine, cascand inainte. .$am "a#ut oc(ii pri"ind printre pleoapele intredesc(ise. Am sarit in sus* stiam ca oricine sau orice se afla in fata mea nu era don Juan. Am luat o piatra mica, cu marginile ascutite. Era aproape de mana mea dreapta. )u m$am uitat la ea* am tinut$o, doar, apasand cu degetul mare celelalte degete intinse inainte. Am luat po#itia indicata de don Juan. Am simtit o "igoare ciudata raspandindu$se in trupul meu in cate"a clipe. Pe urma, am scos un strigat si am a#"arlit piatra inspre el. 6trigatul mi s$a parut magnific. in momentul acela, nu$mi mai pasa daca traiam sau muream. Am simtit ca strigatul fusese cumplit prin forta lui. Era patrun#ator si prelung si se indrepta spre tinta. 6ilueta din fata mea se clatina, so"ai, porni impleticit pe langa casa si intra iar in desis. +i$au tre uit ore intregi ca sa ma linistesc. )u mai puteam sa stau %os* am tot topait pe loc. Eram ne"oit sa respir pe gura ca sa pot sa inspir destul aer. /a ora 11.::, don Juan iesi iar afara. Eram gata sa ma reped la el, dar miscarile erau ale lui& 6e duse drept la locul lui si se ase#a in felul lui o isnuit. 6e uita la mine si #am i. Era don Juan> +$am indreptat spre el si, in loc sa fiu furios, i$am sarutat mana. Am cre#ut atunci ca nu incercase sa cree#e un efect teatral, ci ca de fapt cine"a %ucase rolul lui ca sa$mi faca mie rau sau sa ma omoare. Con"ersatia noastra incepu cu speculatii pri"ind identitatea unei persoane de se' feminin, care pare$se ca$mi rapise sufletul. Apoi, don Juan m$a rugat sa$i po"estesc fiecare amanunt al e'perientei mele. .$am relatat intreaga desfasurare a e"enimentelor cu toata atentia. El a ras tot timpul, de parca era "or a despre o gluma. Cand am terminat, mi$a spusD 7e$ai descurcat ine. Ai castigat atalia pentru sufletul tau. &ar pro lema asta este mai serioasa decat mi$am inc(ipuit eu. in noaptea trecuta, "iata ta nu facea doi ani. Ai a"ut noroc ca ai in"atat ce"a in trecut. &aca n$ai fi fost instruit un pic, acum ai fi mort, caci cea pe care$ai "a#ut$o a#i$noapte a"ea de gand sa$ti puna capat #ilelor. Cum a fost cu putinta, don Juan, ca ea sa apara su infatisarea dumitale= Foarte simplu. Ea este o diablera si are a%utor un de cealalta parte. &ar nu m$a imitat destul de ine si tu i$ai g(icit smec(eria. A%utorul din cealalta parte este totuna cu aliatul= )u, a%utorul este cel care ser"este un diablero& !n a%utor este un spirit care traieste de cealalta parte a lumii si il a%uta pe diablero sa pricinuiasca oala sau durere. il a%uta sa ucida. Poate un diablero sa ai a si un aliat, don Juan= !n diablero are un aliat, dar inainte ca acel diablero sa domesticeasca aliatul,

are, de o icei, un a%utor de care se ser"este ca sa$si faca trea a. Ce$ai de spus despre femeia care a luat infatisarea dumitale, don Juan= Are doar un a%utor si nu un aliat= )u stiu daca are sau nu un aliat. !nor oameni nu le place puterea unui aliat si prefera un a%utor din cealalta parte. im lan#irea unui aliat este o trea a grea. Este mai usor sa ai un a%utor din cealalta parte. Cre#i ca eu as putea sa am un a%utor= Ca sa afli asta, tre uie sa in"eti mult mai mult. Am a%uns de unde am pornit, aproape ca in prima #i cand ai "enit sa ma rogi sa$ti "or esc despre +escalito, si n$am putut fiindca n$ai fi inteles. Cealalta parte este lumea "ra%itorilor diablero& Cred c$ar fi mai ine sa$ti spun simtamintele mele in acelasi fel in care inefacatorul meu mi le$a po"estit mie pe ale lui. El era un diablero si un luptator* "iata lui era inclinata catre forta si "iolenta lumii. &ar eu nu fac parte din nici una din acestea doua. Asa este felul meu. Ai "a#ut lumea mea de la inceput. .ar ca sa$ti arat lumea inefacatorului meu, nu pot decat sa te trimit afara si tu "a tre ui sa (otarasti singur* "a tre ui sa in"eti despre ea doar prin eforturile tale. Acum tre uie sa recunosc ca am facut o greseala. Este mult mai ine acum imi dau seama sa incepi asa cum am facut eu. Pe urma, "a fi usor sa intelegi cat de simpla si, totusi, cat de profunda este diferenta. !n diablero este un di-ablero, si un luptator este un luptator. 6au, omul care nu face altce"a decat sa stra ata drumul "ietii este totul. Asta#i nu sunt nici ra# oinic, nici diablero& Pentru mine, numai parcurgerea cararilor care au o inima, a oricarei Carari care are o inima, contea#a. Pe acolo calatoresc eu si, pentru mine, singura pro"ocare care contea#a este sa merg pana la capat. Pe acolo calatoresc eu, cautand, cautand, pana$mi pierd rasuflarea. Aici don Juan se opri. C(ipul sau imi re"ela o stare speciala* parea cat se poate de serios. )u stiam ce sa$l intre sau ce sa ii spun. El continuaD /ucrul care tre uie in"atat in mod special este cum sa a%ungi la fisura dintre lumi si cum sa patrun#i in cealalta lume. E'ista o spartura intre cele doua lumi, lumea "ra%itorilor diablero si lumea oamenilor "ii. E'ista un loc in care cele doua lumi se intrepatrund. Fisura se afla acolo. 6e desc(ide si se inc(ide ca o usa lo"ita de "ant. Ca sa a%unga acolo, omul tre uie sa$si foloseasca "ointa. 7re uie, as putea spune, sa$si de#"olte o dorinta de neclintit de a a%unge acolo, sa fie dedicat si focali#at. &ar, tre uie sa faca acest lucru fara a%utorul "reunei puteri sau al "reunui om. 8mul tre uie sa c(i #uiasca si sa doreasca pana$n clipa cand trupul lui este pregatit sa intreprinda acea calatorie. Acea clipa este anuntata printr$un tremur prelungit al mem relor si printr$o "oma "iolenta. &e o icei, omul nu poate sa doarma sau sa manance si se topeste pe picioare. Cand con"ulsiile nu se mai opresc, omul este gata sa plece si fisura dintre lumi i se i"este c(iar in fata oc(ilor, ca o usa monumentala, o fisura care se ridica si co oara. Cand fisura se desc(ide, omul tre uie sa se strecoare prin ea. Este greu sa "e#i de cealalta parte a granitei. ?ate "antul, ca la o furtuna de nisip. <antul formea#a "arte%uri. Atunci, omul tre uie sa mearga in orice directie. <a fi o calatorie scurta sau lunga, in functie de puterea "ointei lui. !n om cu o "ointa puternica face o calatorie scurta. !n om ne(otarat si sla calatoreste mult timp si cu riscuri. &upa calatoria lui, omul a%unge intr$un fel de podis. Este posi il sa desluseasca limpede unele dintre trasaturile lui. Este un podis deasupra pamantului. 6e poate sa$l recunoasca dupa "ant, care acolo de"ine si mai "iolent, sfic(iuind si gemand pretutindeni. in "arful acelui podis se afla intrarea in cealalta lume. Acolo se "ede un fel de folie care desparte cele doua lumi* mortii patrund prin ea fara #gomot, dar noi tre uie s$o desc(idem printr$un strigat. <antul se inteteste,

acelasi "ant nesupus care ate pe platou. Cand "antul a adunat destula forta, omul tre uie sa fie si el infle'i il, ca sa poata sa$l infrunte. )u are ne"oie decat de un impuls* n$are ne"oie sa fie aruncat pana la capatul celeilalte lumi. 8data a%uns in cealalta parte, omul tre uie sa se plim e de %ur$impre%ur. &aca are noroc, "a intalni un a%utor nu prea departe de intrare. 8mul tre uie sa$i ceara concursul. Cu propriile lui cu"inte, tre uie sa$l roage sa$l in"ete cum sa de"ina un diablero& Cand a%utorul se declara de acord, acesta il ucide pe om pe loc si, in timp ce este mort, il in"ata ce tre uie sa stie. Cand ai sa faci tu calatoria asta, daca ai noroc, ai sa gasesti un mare diablero in a%utorul tau care te "a ucide si te "a instrui. &ar, in cele mai multe ca#uri, intalnesti "ra%itori minori care nu au mare lucru sa te in"ete. &ar nici tu, nici ei nu a"eti puterea sa refu#ati. Cel mai ine ar fi sa gasesti un a%utor mascul, daca nu de"ii prada unei dia lera care te "a face sa suferi intr$un fel de neinc(ipuit. Femeile sunt intotdeauna asa. &ar asta depinde doar de noroc, cu e'ceptia situatiei in care inefacatorul tau este, el insusi, un mare diablero, ca# in care "a a"ea multe a%utoare in cealalta lume si te poate trimite la un anume a%utor. ?inefacatorul meu era un astfel de om. El m$a trimis sa caut spiritul sau a%utator. &upa ce te "ei intoarce, nu "ei mai fi acelasi om. Ai o ligatia sa te intorci ca sa te intalnesti cu a%utorul tau deseori. si ai responsa ilitatea sa calatoresti mai departe si mai departe de intrare pana cand, in cele din urma, intr$o #i "ei merge prea departe si nu "ei mai putea sa te intorci. !neori, un diablero poate sa prinda un suflet, sa$l impinga prin iesire si sa$l lase in custodia a%utorului sau pana cand ii fura acelei persoane intreaga lui "ointa. in alte ca#uri, cum ar fi al tau, de pilda, sufletul apartine unei persoane cu "ointa puternica, si diablero il "a tine in saculetul sau, fiindca este prea greu ca sa$l care altfel. in astfel de situatii, ca in a ta, o lupta "a re#ol"a pro lema o lupta in care diablero ori castiga tot, ori pierde tot. &e data aceasta, a pierdut infruntarea si a tre uit sa$ti eli ere#e sufletul. &aca ar fi castigat, i l$ar fi dus a%utorului sau, ca sa$l pastre#e. &ar cum am castigat= )u te$ai miscat din locul tau. &aca te$ai fi miscat oricat de putin, ai fi fost distrus. Ea a ales momentul in care eu eram plecat, ca fiind cel mai un ca sa lo"easca, si a facut$o ine. A esuat fiindca nu a contat pe firea ta, care este "iolenta, si, de asemenea, deoarece tu nu te$ai clintit de la locul tau, in care esti in"inci il. Cum m$ar fi ucis daca m$as fi miscat de acolo= 7e$ar fi lo"it ca un fulger. &ar, mai inainte de orice, ti$ar fi luat sufletul si te$ar fi nimicit. Ce se "a mai intampla acum, don Juan= )imic. ti$ai recastigat sufletul. A fost o atalie strasnica. Ai in"atat multe lucruri noaptea trecuta. Pe urma, am inceput sa cautam piatra cu care aruncasem. &on Juan imi spuse ca daca reuseam s$o gasim "om fi a solut siguri ca trea a s$a terminat. Am cautat "reme de trei ceasuri. A"eam impresia ca o "oi recunoaste. &ar n$am reusit. in aceeasi #i, la primele ore ale dupa$amie#ei, don Juan m$a luat cu el pe colinele din %urul casei lui. Acolo mi$a dat instructiuni indelungi si detaliate care se refereau la te(nici specifice de lupta. /a un moment dat, in timp ce repetam anumite fa#e prescrise, m$am tre#it ca sunt singur. 7ocmai urcasem o colina si mi se taiase rasuflarea. &esi transpiram din elsug, totusi imi era frig. /$am strigat pe don Juan de mai multe ori, dar nu mi$a raspuns si m$a cuprins o teama ciudata. Am au#it un fasait in desis, de parca cine"a se apropia de mine. Am ascultat cu atentie, dar #gomotul a incetat. Pe urma,

aparu din nou, mai tare si mai aproape. in acea clipa, mi$a "enit ideea ca e"enimentele din noaptea precedenta se "or repeta. in cate"a secunde, teama mea atinse limite paro'istice. Fasaitul din desis "enea mai de aproape si puterile mi se topira. 6imteam ne"oia sa tip, sa o iau la fuga sau sa lesin. +i se inmuiasera picioarele* m$am pra usit, scancind. )ici macar nu puteam sa$mi inc(id oc(ii. &upa aceea, nu$mi amintesc decat ca don Juan a facut un foc si mi$a frecat musc(ii contractati ai ratelor si picioarelor. Am ramas intr$o stare de ma(nire profunda timp de cate"a ore. Apoi, don Juan mi$a e'plicat reactia mea disproportionata ca fiind ce"a o isnuit. Am spus ca nu puteam sa e'prim logic ce pricinuise acea panica, iar el mi$a raspuns ca nu era frica de moarte, ci, mai degra a, teama de a$mi pierde sufletul, o teama o isnuita printre oamenii care nu au o intentie neinduplecata. Acea e'perienta a fost ultima lectie pe care don Juan mi$a dat$o. &e atunci, n$am mai incercat sa iau lectii de la el. si, cu toate ca don Juan nu si$a sc(im at atitudinea de inefacator al meu, cred ca am cedat in fata primului dusman pe care un om al cunoasterii il are.

PAR7EA A &8!A 8 A)A/.Ha 67R!C7!RA/a

8 A)A/.HA 67R!C7!RA/a !rmatoarea sc(ema structurala e'trasa din datele pri"itoare la starile de realitate neo isnuita, pre#entate in partea precedenta a acestei lucrari, este conceputa ca o incercare de a de#"alui coe#iunea interioara si forta in"ataturilor lui don Juan. 6tructura, asa cum o e"alue# eu, este compusa din patru concepte care repre#inta unitatile principaleD 215 omul cunoasterii* 225 un om al cunoasterii are un aliat* 2B5 un aliat are o regula si 2A5 regula este confirmata prin consens special. Aceste patru unitati sunt, la randul lor, compuse dintr$un anumit numar de idei su sidiare* astfel, structura totala cuprinde toate conceptele su stantiale care au fost pre#entate pana la momentul intreruperii uceniciei. intr$un sens, aceste unitati repre#inta ni"ele succesi"e ale anali#ei, fiecare ni"el modificandu$l pe cel precedent. &eoarece structura conceptuala este dependenta in totalitate de sensul tuturor unitatilor sale, urmatoarea clarificare pare pertinenta in acest punctD in aceasta lucrare, sensul a fost redat asa cum l$am inteles eu. Conceptele componente ale cunostintelor lui don Juan, asa cum le$am pre#entat eu aici, nu pot fi copia e'acta a ceea ce a spus el insusi. in ciuda tuturor eforturilor pe care le$am facut ca sa redau aceste concepte cat mai fidel cu putinta, sensul lor a fost de"iat de propriile mele incercari de a le clasifica. Aran%amentul celor patru unitati principale ale acestei sc(eme structurale este, totusi, o succesiune logica, ea pare a fi li era de influenta metodelor de clasificare straine, impuse de mine. &ar, in ceea ce pri"este ideile componente ale fiecarei unitati

principale, a fost imposi il sa nu tin seama de propria mea influenta. in anumite puncte, detaliile de clasificare sunt necesare pentru intelegerea fenomenelor. si, daca o asemenea sarcina urmea#a sa fie indeplinita aici, aceasta se "a face prin urmarirea unei linii in #ig#ag in sus si$n %os de la sensurile presupuse si sc(ema de clasificare a profesorului, la intelesurile si procedeele de clasificare ale ucenicului.

8R&.)EA 8PERA7.<a PR.+A !).7A7E 8+!/ C!)8As7ER.. intr$un stadiu incipient al uceniciei mele, don Juan a declarat ca telul in"ataturilor sale era 3sa imi arate cum sa de"in un om al cunoasterii4. Folosesc aceasta marturie ca pe un punct de pornire. Este e"ident ca a de"eni un om al cunoasterii era un scop operational. si, la fel de e"ident este ca fiecare parte a in"ataturilor sistematice ale lui don Juan era pusa in miscare ca sa atinga acel scop intr$un fel sau altul. /inia mea de gandire aici era ca, in acele conditii, 3a fi om al cunoasterii4 fiind un scop operational, tre uia sa fie indispensa il e'plicarii unei 3ordini operati"e4. Apoi, suntem indreptatiti sa tragem conclu#ia ca, pentru a intelege acea ordine operati"a, tre uie sa$i intelegem o iecti"ulD 3omul cunoasterii4. &upa ce am sta ilit conceptul de 3om al cunoasterii4 ca prima unitate structurala, am putut sa sta ilesc cu con"ingere urmatoarele sapte concepte ca fiind componentele sale propriiD 215 a de"eni un om al cunoasterii era o pro lema de in"atare* 225 un om al cunoasterii a"ea o intentie neindulpecata* 2B5 un om al cunoasterii eneficia de o minte e'trem de clara* 2A5 a de"eni om al cunoasterii implica o munca asidua* 2C5 un om al cunoasterii era un luptator* 295 a de"eni om al cunoasterii insemna un proces continuu si 275 un om al cunoasterii a"ea un aliat. Aceste sapte concepte erau teme. Ele parcurgeau intreaga in"atatura (otarand caracterul tuturor lectiilor lui don Juan. in masura in care scopul operational al in"ataturii lui era sa cree#e un om al cunoasterii, tot ce preda el a"ea caracteristicile specifice ale fiecareia dintre cele sapte teme. impreuna alcatuiau conceptul de 3om al cunoasterii4 ca pe un fel de a se diri%a pe sine, de a se comporta, care era re#ultatul final al unui antrenament de durata si riscant. 38mul cunoasterii4, totusi, nu era un g(id de comportament, ci un comple' de principii ce cuprindea toate circumstantele neo isnuite legate de cunostintele predate. Fiecare dintre cele sapte teme era compusa, la randul ei, din diferite alte concepte care cuprindeau diferitele lor iposta#e. &in declaratiile .ui don Juan puteai sa deduci ca un om al cunoasterii putea fi un diablero, adica un "ra%itor negru. El spunea ca in"atatorul lui era un diablero si tot asa fusese si el in trecut, desi incetase sa se mai preocupe de anumite aspecte ale practicii "ra%itoriei. &eoarece telul in"ataturilor lui era sa arate cum sa de"ii om al cunoasterii si fiindca stiinta lui consta din a fi un diablero, se putea sa e'iste o legatura inerenta intre 3om al cunoasterii4 si CdiableroC& &esi don Juan nu folosea niciodata cei doi termeni ca fiind su stitui ili, e"entualitatea ca ei erau legati crea posi ilitatea ca un 3om al

cunoasterii4 cu cele sapte teme ale sale si conceptele componente sa fie legate, teoretic, de toate impre%urarile ce se puteau i"i in procesul de"enirii unui diablero& A de"eni om al cunoasterii era o pro lema de in"atare Prima tema implica faptul ca in"atatura era singurul mod de a de"eni un om al cunoasterii si ca aceasta, la randul ei, cerea un efort (otarat pentru atingerea unui scop. A de"eni om al cunoasterii era re#ultatul final al unui proces, spre deose ire de o do andire imediata printr$un act de gratie sau printr$un dar oferit de puterile supranaturale. Posi ilitatea de a in"ata cum sa de"ii un om al cunoasterii garanta e'istenta unui sistem prin care in"atai cum sa o tii acest lucru. Prima tema a"ea trei componenteD 215 nu e'istau cerinte e'prese pentru a de"eni un om al cunoasterii* 225 e'istau unele cerinte secrete si 2B5 (otararea pri"itoare la cine putea sa in"ete sa de"ina om al cunoasterii era luata de o putere impersonala. Aparent, nu e'istau conditii preala ile e'prese care sa (otarasca cine putea sau cine nu era calificat sa in"ete cum sa de"ina om al cunoasterii. in mod teoretic, era o sarcina accesi ila oricui dorea sa urme#e aceasta cale. &ar in practica, aceasta atitudine era in de#acord cu faptul ca don Juan, ca profesor, isi alegea el ucenicii. &e fapt, orice profesor, in aceleasi conditii, si$ar fi ales ucenicii in functie de conditiile preala ile. Caracterul specific al acestor conditii nu era niciodata e'primat formal* don Juan insinua doar ca e'istau unele indicii de care tre uia sa tii seama cand "edeai un posi il ucenic. .ndiciile pomenite de el ar fi tre uit sa de#"aluie ca acel candidat a"ea, sau nu, o anume dispo#itie de caracter pe care don Juan o numea 3intentie neinduplecata4. 7otusi, deci#ia finala pri"itoare la cine putea sa in"ete sa de"ina om al cunoasterii era lasata in seama unei puteri impersonale care era cunoscuta de don Juan, dar se afla in afara "ointei sale. Puterea impersonala era creditata cu alegerea persoanei potri"ite, ingaduindu$i indeplinirea unui act e'traordinar sau creand un comple' de impre%urari speciale in %urul acelei persoane. in consecinta, nu e'ista niciodata un conflict intre a senta unor conditii preala ile e'prese si e'istenta unor conditii nede#"aluite, secrete. 8mul care era ales in acest fel de"enea ucenicul. &on Juan il numea un escogido, 3cel ales4. &ar, a fi un escogido insemna mai mult decat a fi un simplu ucenic. !n escogido, prin simplul fapt ca fusese ales de o putere, era de%a considerat a fi diferit de un om o isnuit. Era de%a socotit ca posesor al unei cantitati minime de putere despre care se presupunea ca "a creste in decursul procesului de in"atare. &ar in"atarea era un proces de cautare nesfarsita si puterea care luase (otararea initiala sau o alta putere asemanatoare, era asteptata sa ia (otarari similare in pro lema daca un escogido putea sa continue sa in"ete sau daca fusese in"ins. Acele (otarari se manifestau prin semne care se i"eau in orice moment al in"ataturii. in aceasta pri"inta, orice impre%urare speciala in care se afla ucenicul era considerata un astfel de semn. !n om al cunoasterii a"ea o intentie neinduplecata .deea ca un om al cunoasterii a"ea ne"oie de o intentie neinduplecata se referea la e'ercitiul "oliti". A a"ea o intentie neinduplecata insemna a a"ea "ointa sa e'ecuti o procedura necesara situandu$te incontinuu cu rigiditate intre (otarele stiintei care iti era

predata. !n om al cunoasterii a"ea ne"oie de o "ointa ferma ca sa suporte calitatea o ligatorie pe care o a"ea fiecare act atunci cand era indeplinit in conte'tul cunoasterii lui. Calitatea o ligatorie a tuturor actelor indeplinite intr$un asemenea conte't si faptul ca ele erau infle'i ile si predeterminate erau, fara indoiala, neplacute oricarui om, pentru care moti", o do#a minima de intentie neinduplecata era necesara ca singura cerinta e'presa pusa ucenicului in perspecti"a. .ntentia neinduplecata era compusa dinD 215 cumpatare, 225 %udecata sanatoasa si 2B5 lipsa li ertatii de a ino"a. 8mul cunoasterii a"ea ne"oie de cumpatare deoarece ma%oritatea actelor o ligatorii era legate de impre%urari sau elemente care, fie se aflau in afara granitelor "ietii o isnuite, de fiecare #i, fie nu erau o isnuite in acti"itatea curenta si omul care tre uia sa actione#e in acord cu ele a"ea ne"oie de un efort e'traordinar de fiecare data cand intra in actiune. Era de la sine inteles ca omul putea fi capa il de un efort atat de e'traordinar daca era cumpatat in orice alta acti"itate ce nu era direct legata de astfel de actiuni predeterminate. &eoarece toate actele erau predeterminate si o ligatorii, omul cunoasterii a"ea ne"oie de o %udecata sanatoasa. Acest concept nu implica unul$simt, dar implica neaparat capacitatea de a sta ili conditiile implicite oricarei ne"oi de actiune. !n g(id pentru o astfel de e"aluare era o tinut prin folosirea, ca ratiuni fundamentale, a tuturor partilor instruirii pe care le a"eai la dispo#itie in acel moment dat cand actiunea tre uia indeplinita. Astfel, g(idul se sc(im a incontinuu, pe masura ce se in"atau mai multe parti* totusi, e'ista intotdeauna con"ingerea ca orice act o ligatoriu pe care tre uia sa$l indeplinesti era, de fapt, cel mai potri"it in acele impre%urari. Fiindca toate actele erau presta ilite si o ligatorii, a le indeplini insemna lipsa li ertatii de a ino"a. 6istemul lui don Juan de a$si de#"alui cunoasterea era atat de ine sta ilit, incat nu era posi il ca ea sa fie deformata in "reun fel. !n om al cunoasterii eneficia de o minte clara Claritatea mintii era tema care dadea directia. Faptul ca toate actele erau predeterminate insemna ca orientarea omului in cadrul cunostintelor predate era, la randul ei, predeterminata* drept care, mintea clara asigura doar sensul directiei. Ea reafirma continuu "aliditatea caii urmate prin ideile componenteD 215 li ertate de a cauta o cale, 225 cunoasterea scopului specific si 2B5 a fi fluid. 6e considera ca omul a"ea li ertatea de a cauta calea. A a"ea li ertatea sa alegi nu era in de#acord cu lipsa de li ertate de a ino"a* aceste doua idei nu erau in contradictie una cu cealalta. /i ertatea de a cauta o cale se referea la li ertatea de a alege intre diferite posi ilitati de actiune care erau la fel de eficiente si usor de folosit. Criteriul alegerii consta in a"anta%ul unei posi ilitati fata de altele, in functie de preferintele pe care le a"eai. &e fapt li ertatea de a alege o cale oferea un sens al directiei prin e'primarea inclinatiilor personale. !n alt mod de a crea o directie era legat de ideea ca e'ista un anume scop pentru fiecare actiune indeplinita in conte'tul cunoasterii predate. &e aceea un om al cunoasterii a"ea ne"oie de o minte clara ca sa puna de acord propriile scopuri in "irtutea carora actionea#a, cu scopul specific al fiecarei actiuni in parte. Cunoasterea scopului specific al fiecarei actiuni era g(idul folosit pentru %udecarea impre%urarilor

legate de orice ne"oie de a actiona. 8 alta iposta#a a limpe#imii mintii era ideea ca un om al cunoasterii, pentru a potenta performanta actiunilor sale o ligatorii, tre uia sa asam le#e toate resursele pe care in"ataturile i le pusesera la comanda. Aceasta insemna sa fii fluid. Aceasta idee crea un sens al directiei dandu$i omului sen#atia ca este malea il si plin de resurse. Caracterul o ligatoriu al tuturor actelor ar fi im i at omul cu rigiditate sau sterilitate, daca n$ar fi e'istat ideea ca omul cunoasterii tre uia sa fie fluid. A de"eni om al cunoasterii era consecinta unei munci asidue !n om al cunoasterii tre uia sa ai a sau sa isi de#"olte in procesul instruirii lui o capacitate de efort. &on Juan declarase ca a de"eni un om al cunoasterii era consecinta unei munci asidue. +unca asidua consta din capacitateaD 215 de a demonstra un efort dramatic* 225 de a o tine eficienta si 2B5 de a face fata pro"ocarilor. in calea unui om al cunoasterii drama era, fara indoiala, o c(estiune importanta si era ne"oie de un anumit fel de stradanie pentru a face fata impre%urarilor ce necesitau e'ploatarea talentului dramatic* cu alte cu"inte, omul cunoasterii a"ea ne"oie de un efort dramatic. &aca luam drept e'emplu comportamentul lui don Juan, la prima "edere s$ar parea ca efortul sau dramatic nu e'prima decat preferinta sa ciudata pentru prefacatorie. 7otusi, efortul sau teatral era intotdeauna mult mai mult decat actorie* era, mai degra a, o stare profunda de credinta. Prin efortul sau teatral, el acorda calitatea specifica de finalitate tuturor actelor pe care le indeplinea. &rept care, actele sale se desfasurau pe o scena pe care moartea era unul dintre protagonistii principali. Era de la sine inteles ca moartea era o posi ilitate reala in procesul in"atarii, din cau#a naturii riscante inerente tuturor situatiilor cu care are de a face un om al cunoasterii* deci era logic ca efortul dramatic, creat de con"ingerea ca moartea era un actor nelipsit, era mai mult decat o %oaca. Efortul nu implica numai stradanie dramatica, ci si ne"oia de eficienta. Efortul tre uia sa fie eficient* tre uia sa ai a calitatea de a fi ine canali#at, de a fi con"ena il. .deea mortii iminente crea nu numai drama necesara pentru o accentuare generala, ci si con"ingerea ca fiecare actiune implica o lupta pentru supra"ietuire, con"ingerea ca ani(ilarea "a sur"eni daca efortul omului nu "a corespunde cerintelor de eficienta. Efortul implica, de asemenea, ideea de pro"ocare, adica actul testarii sau do"edirii ca omul era capa il sa indeplineasca un act potri"it in cadrul granitelor precise ale cunoasterii predate. !n om al cunoasterii era un luptator E'istenta unui om al cunoasterii era o lupta neincetata, si ideea ca el era un luptator care duce "iata unui ra# oinic oferea omului mi%loacele de o tinere a sta ilitatii emotionale. .deea unui om la lupta includea patru concepteD 215 omul cunoasterii tre uia sa ai a respect* 225 tre uia sa ai a teama* 2B5 tre uia sa fie trea# si 2A5 tre uia sa ai a incredere in sine. Asadar, a fi un ra# oinic era o forma de autodisciplina care potenta reali#area indi"iduala* totusi, era o situatie in care interesele personale erau reduse la minimum, dupa cum in ma%oritatea ca#urilor interesul personal era incompati il cu rigoarea ceruta pentru a indeplini orice act predeterminat, o ligatoriu. !n om al cunoasterii in rolul sau de luptator era o ligat sa ai a o atitudine de

respect fata de lucrurile de care se ocupa* tre uia sa inspire tot ce era legat de stiinta lui cu profund respect, pentru a plasa totul intr$o perspecti"a in care sa ai a sens. A a"ea respect insemna a e"alua propriile resurse, nesemnificati"e atunci cand te aflai in fata )ecunoscutului. &aca se ramanea in aceeasi sfera de gandire, ideea de respect era logic e'tinsa pentru a se include si pe sine insusi, caci el isi era tot atat de necunoscut ca )ecunoscutul insusi. A a"ea un respect atat de lucid transforma ucenicia acestei stiinte specifice, care, altfel, putea sa para a surda, intr$o alternati"a foarte rationala. 8 alta necesitate a "ietii de luptator era ne"oia de a e'perimenta si e"alua cu gri%a sen#atia de teama. .dealul era ca, in ciuda temerii, omul sa$si continue actiunile. Era de asteptat ca teama sa fie in"insa si e'ista un anume moment in "iata unui om al cunoasterii cand era, intr$ade"ar, in"insa dar, mai inainte de aceasta, omul tre uia sa fie constient ca ii era teama si era ne"oie sa$si e"alue#e corect acea sen#atie. &on Juan era de parere ca puteai sa$ti in"ingi teama numai daca o infruntai. Ca luptator, omul cunoasterii mai tre uia sa fie si trea#. !n om care se afla in ra# oi tre uia sa fie in alerta pentru a percepe ma%oritatea factorilor legati de cele doua aspecte mandatorii ale constienteiD 215 constienta intentiei si 225 constienta flu'ului asteptat. Constienta intentiei era actul de a cunoaste constient de factorii implicati in relatia dintre scopul specific al oricarui act o ligatoriu si propriul tau scop specific pentru a actiona. &eoarece toate actele o ligatorii au un scop definit, omul cunoasterii tre uia sa fie trea#* adica, tre uia sa poata in orice clipa sa puna de acord scopul definit al fiecarui act o ligatoriu cu moti"ul definit pe care il a"ea in minte pentru a dori acel act. !n om al cunoasterii, fiind constient de acea relatie, tre uia, de asemenea, sa fie constient de ceea ce se considera a fi flu'ul asteptat. Ceea ce am numit eu aici 3constiinta flu'ului asteptat4 se refera la certitudinea ca omul este capa il sa afle oricand "aria ilele importante implicate in relatia dintre scopul specific al oricarui act si moti"ul specific al fiecaruia de a actiona. Fiind constient de flu'ul asteptat, omul se presupunea ca poate sa isi dea seama si de cele mai su tile sc(im ari. Acea constienta deli erata a sc(im arilor e'plica recunoasterea si interpretarea semnelor si a altor e"enimente neo isnuite. !ltimul aspect al ideii care se refera la comportamentul luptatorului era ne"oia de incredere in sine, adica, asigurarea ca scopul specific al unui act pe care l$ai ales ca sa$l repre#inti era singura alternati"a plau#i ila a moti"ului tau specific pentru a actiona. Fara incredere in sine, omul nu ar fi capa il sa indeplineasca unul dintre cele mai importante aspecte ale instruiriiD capacitatea de a cere cunoasterea ca putere. A de"eni om al cunoasterii implica un proces continuu A fi un om al cunoasterii nu era o conditie permanenta. )u e'ista niciodata certitudinea ca, daca faceai pasii predeterminati ai cunoasterii pentru care erai instruit, "ei de"eni un om al cunoasterii. 6e su intelegea ca rolul pasilor facuti era sa$ti arate cum sa de"ii un om al cunoasterii. Astfel, a de"eni un om al cunoasterii era o sarcina ce nu putea fi indeplinita pe deplin. +ai degra a, era un proces fara sfarsit ce cuprindeaD 215 ideea ca omul tre uia sa$si reinnoiasca incercarea de a de"eni om al cunoasterii* 225 ideea nepermanentei omului si 2B5 ideea ca omul tre uia sa urme#e o cale care a"ea o inima.

Reinnoirea permanenta a efortului de a de"eni om al cunoasterii era e'primata de tema celor patru dusmani sim olici intalniti in timpul instruiriiD teama, claritatea, puterea si "arsta inaintata. Reinnoirea acestui efort implica o tinerea si mentinerea controlului asupra sinelui insusi. !n ade"arat om al cunoasterii tre uia sa se lupte cu fiecare dintre cei patru dusmani, unul dupa altul, pana in ultima clipa a "ietii lui, pentru a fi anga%at acti" in procesul de de"enire pe care il implica un om al cunoasterii. 7otusi, in ciuda reinnoirii sincere a stradaniei, sortii erau in"aria il impotri"a omuluiD el "a sucom a in fata ultimului sau dusman sim olic. Aceasta era ideea "remelniciei. Ca o compensatie a "alorii negati"e a "remelniciei omului, e'ista notiunea ca tre uia sa urme#i 3o cale care a"ea o inima4. Calea care a"ea o inima era un fel metaforic de a afirma ca, in ciuda nepermanentei sale, omul tre uia sa continue si sa fie capa il sa gaseasca satisfactie si implinire personala in actul alegerii alternati"ei care poate fi cel mai usor de supus si in identificarea totala cu ea. &on Juan sinteti#a ratiunea fundamentala a intregii sale stiinte in metafora ceea ce era important pentru om era sa gaseasca o cale care sa ai a o inima si apoi sa mearga pe ea, intelegand prin aceasta ca identificarea cu alternati"a usor de indeplinit era de a%uns pentru el. Calatoria in sine era suficienta* orice speranta de a a%unge la o po#itie permanenta se afla in afara granitelor cunoasterii lui.

A &8!A !).7A7E !) 8+ A/ C!)8As7ER.. A<EA !) A/.A7 .deea ca un om al cunoasterii a"ea un aliat era cea mai importanta dintre cele sapte teme componente, caci era singura indispensa ila e'plicarii a ceea ce era un om al cunoasterii. in sc(ema prin care le clasifica, don Juan, un om al cunoasterii, a"ea un aliat, in timp ce omul o isnuit nu a"ea, si faptul ca a"ea un aliat il facea sa fie diferit de oamenii o isnuiti. &on Juan descria aliatul ca fiind 3o putere capa ila sa transporte omul dincolo de granitele sinelui4* prin urmare, aliatul era o putere care permitea omului sa treaca dincolo de domeniul realitatii o isnuite. in consecinta, a a"ea un aliat insemna sa ai putere* si faptul ca un om al cunoasterii a"ea un aliat era, in sine, o do"ada ca telul operational al in"ataturii sale fusese atins. &eoarece telul era sa demonstre#i cum sa de"ii om al cunoasterii si fiindca omul cunoasterii era acela care a"ea un aliat, un alt mod de a descrie telul operational al in"ataturilor lui don Juan era sa spui ca ele aratau modalitatea prin care poti sa o tii un aliat. Conceptul de 3om al cunoasterii4, ca un cadru filo#ofic al "ra%itorului, a"ea inteles pentru cel care dorea sa traiasca in acel cadru doar in masura in care a"ea un aliat. Am clasificat aceasta ultima tema componenta a omului cunoasterii ca fiind cea de a doua componenta principala din pricina caracterului sau indispensa il in e'plicarea a ceea ce inseamna un om al cunoasterii. in in"ataturile lui don Juan e'istau doi aliati. Primul se afla in planta &atura cunoscuta mai ales ca iar a Jimson. &on Juan se referea la acea planta folosind unul dintre numele spaniole ale plantei, yerba del diablo 2iar a dia"olului5. Potri"it lui, orice specie de &atura continea aliatul. 7otusi, fiecare "ra%itor culti"a un petec de pamant cu o specie, pe care o considera ca fiind a sa, nu doar in sensul ca plantele erau proprietatea

sa pri"ata, ci si in sensul ca se identificau personal cu el. Plantele lui don Juan apartineau speciei ino+iaD parea sa nu e'iste o corelatie, totusi, intre acel fapt si e"entualele diferente intre cele doua specii de &atura care$i erau lui accesi ile. Cel de al doilea aliat se afla in ciuperca pe care o identificasem ca apartinand genului #silocybeD era, pro a il, #silocybe me+icana, dar clasificarea era doar apro'imati"a, fiindca nu am reusit sa fac rost de un specimen pentru anali#a in la orator. &on Juan numea acest aliat huniito 2micul fum5, sugerand ca aliatul era analog cu fumul sau cu amestecul pentru fumat pe care$l facea el din ciuperci. Fumul era pomenit ca si cum ar fi fost ade"aratul recipient, totusi, el su linia ca puterea era asociata doar cu o singura specie de #silocybeD astfel, era ne"oie de multa atentie la cules ca sa nu fie confundata cu oricare dintre #ecile de specii din acelasi gen ce cresteau in aceeasi #ona. Aliatul, ca un concept cu semnificatie, includea urmatoarele idei si ramificatiile lorD 215 aliatul era lipsit de forma* 225 aliatul era perceput ca o calitate* 2B5 aliatul putea fi im lan#it si 2A5 aliatul a"ea o regula. Aliatul era lipsit de forma Aliatul era considerat a fi o entitate ce e'ista in afara si independent de "ra%itor, totusi, in ciuda faptului ca era o entitate separata, aliatul era socotit a fi lipsit de forma. Am sta ilit 3lipsa de forma4 ca pe o conditie contrara 3unei forme definite4, o deose ire facuta in lumina faptului ca erau si alte puteri, asemanatoare unui aliat, care a"eau o forma definita, ce se putea percepe. /ipsa de forma a aliatului insenina ca el nu a"ea o forma distincta sau "ag definita, sau macar recognosci ila* si o astfel de conditie insemna ca aliatul nu era "i#i il nicicand. Aliatul era perceput ca o calitate in continuarea lipsei de forma a aliatului e'ista o alta conditie e'primata de ideea ca aliatul era perceput doar ca o insusire a simturilor* cu alte cu"inte, de "reme ce aliatul era lipsit de forma, pre#enta sa era o ser"ata numai prin efectele lui asupra "ra%itorului. &on Juan clasifica unele dintre acele efecte ca a"and calitati antropomorfe. El descria aliatul ca a"and caracterul unei fiinte umane, dand de inteles ca un "ra%itor indi"idual putea sa$si aleaga cel mai potri"it aliat punand in legatura propriul sau caracter cu presupusele caracteristici antropomorfe ale aliatului. Cei doi aliati mentionati in in"ataturi erau pre#entati de don Juan ca a"and un numar de calitati contradictorii. &on Juan categorisea aliatul continut in !atura ino+ia ca a"and doua calitati* semana cu o femeie si oferea un plus de putere. El socotea ca aceste doua calitati erau de nedorit. &esi informatiile despre acest su iect erau ferme, in acelasi timp, adauga ca %udecata lui de "aloare in aceasta c(estiune era o parere strict personala. Cea mai importanta caracteristica era, fara indoiala, ceea ce don Juan numea latura sa feminina. Faptul ca era descrisa drept feminina nu insemna, totusi, ca aliatul era o putere feminina. 6e parea ca analogia cu o femeie putea sa fie doar un mod metaforic pe care$l folosea don Juan ca sa descrie ceea ce el considera ca sunt efectele

neplacute ale aliatului. in plus, numele spaniol al plantei, yerba, din pricina genului sau feminin, contri uise, poate, la crearea analogiei feminine. in orice ca#, personificarea acestui aliat ca o putere feminina ii atri uia urmatoarele calitati antropomorfeD 215 era posesi"* 225 era "iolent* 2B5 era impre"i#i il si 2A5 a"ea efecte daunatoare. &on Juan considera ca aliatul a"ea capacitatea de a$i transforma in scla"i pe cei ce de"eneau adeptii lui* el e'plica aceasta insusire ca pe o caracteristica posesi"a, pe care o punea in legatura cu firea femeii. Aliatul ii stapanea pe adepti acordandu$le putere, creand un sentiment de dependenta si dandu$le forta fi#ica si o sen#atie de ine. Acest aliat era socotit a fi si "iolent. <iolenta sa feminina se e'prima prin determinarea adeptilor sa se anga%e#e in acte de distrugere in care se folosea forta ruta. si, aceasta caracteristica specifica il facea mai potri"it pentru oamenii cu firi feroce, care incercau sa gaseasca in "iolenta o c(eie spre puterea personala. 8 alta caracteristica feminina era impre"i#i ilitatea. Pentru don Juan, aceasta insemna ca efectele aliatului nu erau niciodata trainice mai degra a era de asteptat sa se sc(im e in mod capricios si n$a"eai cum sa le pre"e#i. .nconsistenta aliatului era contracarata de gri%a meticuloasa si serioasa cu care "ra%itorul manipula fiecare detaliu in relatia cu el. 8rice sc(im are nefa"ora ila ce nu se putea e'plica, ca urmare a unei greseli sau a unei mane"re eronate, era e'plicata ca re#ultat al impre"i#i ilitatii feminine a aliatului. &in pricina caracterului sau posesi", "iolent si impre"i#i il, acest aliat era socotit a a"ea un efect, in general daunator asupra firii adeptilor. &on Juan credea ca aliatul se straduia, constient, sa$si transmita caracteristicile sale feminine si ca acest efort al lui reusea, intr$ade"ar. &ar, in afara firii sale feminine, acest aliat de#"aluia si o alta fateta care, si ea, era perceputa ca o calitateD oferea un plus de putere. &on Juan era foarte insistent in legatura cu acest punct* su linia ca in pri"inta acestei oferte generoase de putere, aliatul era inegala il. Era stiut ca dadea adeptilor putere fi#ica, o tendinta spre indra#neala si o inclinatie spre indeplinirea unor fapte e'traordinare. 7otusi, dupa parerea lui don Juan, o putere atat de mare era e'cesi"a* adauga ca, in ceea ce$l pri"ea pe el, cel putin, nu mai a"ea ne"oie de acest aliat. 7otusi el il pre#enta ca pe un stimulent puternic pentru un "iitor om al cunoasterii, daca acesta a"ea o inclinatie naturala pentru putere. Punctul de "edere personal al lui don Juan era ca aliatul care se gasea in #silocybe me+icana, pe de alta parte, a"ea cele mai potri"ite si cele mai "aloroase caracteristiciD 215 era asemanator unui ar at si 225 oferea stari de e'ta#. El descria acest aliat ca fiind opusul celui ce se gasea in plantele &atura. il considera a fi asemanator unui ar at, deci masculin. Caracterul lui masculin parea sa fie analog cu caracterul feminin al celuilalt aliat* cu alte cu"inte, nu era o putere masculina* don Juan ii caracteri#a efectele din punctul de "edere a ceea ce el socotea a fi un comportament ar atesc. in acest ca#, genul masculin al cu"antului spaniol humito putea sugera analogia cu o putere masculina. Calitatile antropologice ale acestui aliat, pe care don Juan le considera proprii unui ar at, erau urmatoareleD 215 era lipsit de pasiune* 225 era land* 2B5 era pre"i#i il si 2A5 a"ea efecte enefice. .deea lui don Juan pri"itoare la firea lipsita de pasiune a aliatului era e'primata in con"ingerea ca era corect, ca niciodata nu pretindea fapte e'tra"agante de la adeptii sai. )u transforma oamenii in scla"ii sai, fiindca nu le acorda, cu usurinta, putere* dimpotri"a, ?umito era aspru, dar corect cu adeptii lui.

Faptul ca aliatul nu manifesta un comportament "iolent, il facea land. 6e presupunea ca dadea o sen#atie de decorporali#are, si, deci, don Juan il pre#enta ca fiind calm, land si impaciuitor. Era, de asemenea, pre"i#i il. &on Juan descria efectele lui asupra tuturor adeptilor lui indi"iduali si in e'perientele succesi"e ale oricarui om, luat separat, ca fiind constante* cu alte cu"inte, efectele sale nu "ariau sau, daca "ariau, erau atat de asemanatoare incat erau considerate aceleasi. Ca urmare a faptului ca era calm, land si pre"i#i il, acest aliat era socotit ca a"and si alta caracteristica ar ateascaD a"ea un efect enefic asupra caracterului adeptilor. +asculinitatea lui ?umito presupunea o calitate foarte rara de sta ilitate emotionala la adepti. &on Juan considera ca, su indrumarea aliatului, omul isi domolea inima si o tinea ec(ili ru. 6e credea ca un corolar al caracteristicilor masculine ale aliatului era capacitatea de a induce stari de e'ta#. Aceasta noua iposta#a a naturii lui era perceputa tot ca o insusire. ?umito era creditat cu indepartarea trupului adeptilor, astfel permitandu$le sa e'ecute forme speciali#ate de acti"itate potri"ite starii de decorporali#are. si don Juan insista ca acele forme speciali#ate de acti"itate duceau, cu siguranta, la o situatie de e'ta#. Aliatul care se gasea in #silocybe era socotit ideal pentru oamenii ale caror firi ii predispuneau la cautarea contemplatiei. !n aliat putea fi im lan#it .deea ca aliatul putea fi im lan#it insemna ca, fiind o putere, putea fi folosit. &on Juan e'plica faptul ca un aliat a"ea capacitatea innascuta de a fi utili#a il* dupa ce un "ra%itor im lan#ea un aliat, se considera ca dispune de puterea sa speciali#ata, ceea ce insemna ca il putea manipula in propriul sau a"anta%. Capacitatea unui aliat de a fi im lan#it era opusa incapacitatii altor puteri similare unui aliat, care nu se lasau manipulate. +anipularea unui aliat a"ea doua aspecteD 215 un aliat era un "e(icul si 225 un aliat era un a%utor. !n aliat era un "e(icul in sensul ca putea sa transporte un "ra%itor in domeniul realitatii neo isnuite. Conform cunostintelor mele, am ii aliati ser"eau drept "e(icule, desi functia a"ea implicatii diferite pentru fiecare dintre ei. Calitatile generale, de nedorit ale aliatului ce se gasea in !atura ino+ia, mai ales impre"i#i ilitatea lui, il transforma intr$un "e(icul riscant, pe care nu puteai sa te a#e#i. Ritualul era singura protectie posi ila impotri"a inconsec"entei sale, dar nu era niciodata suficient ca sa asiguri sta ilitatea aliatului* un magician care folosea acest aliat drept "e(icul tre uia sa astepte semne fa"ora ile inainte de a continua procedura. Aliatul care se gasea in #silocybe me+icana, pe de alta parte, era socotit a fi un "e(icul temeinic, pre"i#i il, re#ultat al tuturor calitatilor sale "aloroase. Ca urmare a pre"i#i ilitatii lui, "ra%itorul care folosea acest aliat nu a"ea ne"oie sa se anga%e#e in nici un fel de ritual preparatoriu. Celalalt aspect al manipularii aliatului era e'primat de ideea ca aliatul era un a%utor. A fi un a%utor insenina ca aliatul, dupa ce ser"ea unui "ra%itor ca "e(icul, putea fi din nou folosit ca a%utor sau g(id ca sa$l asiste la indeplinirea oricarui scop pe care il a"ea in minte ca sa patrunda in domeniul realitatii neo isnuite. in calitatea lor de a%utoare, cei doi aliati a"eau proprietati diferite, unice.

Comple'itatea si sfera de aplicare a acestor proprietati se mareau pe masura ce se inainta pe calea in"ataturii. &ar, in termeni generali, aliatul ce se gasea in !atura ino+ia era considerat un a%utor e'traordinar si aceasta capacitate era pri"ita ca un corolar al a ilitatii sale de a oferi o putere e'cedentara. Pe de alta parte, aliatul ce se e'tragea din #silocybe me+icana era considerat un a%utor si mai e'traordinar. &on Juan considera ca era unic in rolul lui de a%utor, pe care il considera a fi o prelungire a "aloroaselor sale calitati generale.

A 7RE.A !).7A7E A/.A7!/ A<EA 8 RE1!/a Printre componentele conceptului de 3aliat4, ideea ca aliatul a"ea o regula era indispensa ila in e'plicarea notiunii de aliat. &in cau#a caracterului ei indispensa il, am plasat$o in cea de$a treia parte principala a acestei sc(eme structurale. Regula, pe care don Juan o mai numea si lege, era conceptul rigid de organi#are care conducea toate actiunile ce tre uiau e'ecutate si comportamentul ce tre uia respectat in intregul proces al folosirii aliatului. Regula era transmisa "er al de la profesor la ucenic, ar fi de preferat fara sc(im ari, printr$o interactiune sustinuta dintre ei. Regula era mai mult decat un comple' de reglementari, era, mai degra a, o serie de trasaturi ale acti"itatilor ce marc(ea#a linia urmata in procesul de manipulare a aliatului. Fara indoiala, multe elemente corespundeau definitiei pe care don Juan a dat$o aliatului ca fiind 3capa il sa transporte omul dincolo de granitele sale4. 8ricine accepta acea definitie putea sa traga conclu#ia logica, dupa care orice poseda o astfel de insusire, era un aliat. si, logic, c(iar si stari corporale cau#ate de foame, o oseala, oala si altele puteau ser"i drept aliati, caci ele puteau sa ai a capacitatea de a transporta omul dincolo de domeniul realitatii o isnuite. &ar faptul ca aliatul a"ea o regula le elimina pe toate celelalte posi ilitati. Aliatul era o putere care a"ea o regula. 7oate celelalte posi ilitati nu puteau fi considerate aliati, fiindca nu a"eau o regula. Ca si concept, regula continea urmatoarele idei si di"ersele lor componenteD 215 regula era infle'i ila* 225 regula era necumulati"a* 2B5 regula era confirmata de realitatea o isnuita* 2A5 regula era confirmata de realitatea neo isnuita si 2C5 regula era confirmata printr$un consens special. Regula era infle'i ila Principiile acti"itatii care repre#enta esenta regulii erau pasii o ligatorii, pe care tre uia sa$i faci ca sa atingi telul operational al in"ataturilor. Aceasta caracteristica o ligatorie a regulii era reflectata de faptul ca era infle'i ila. .nfle'i ilitatea regulii era intim legata de ideea de eficienta. Efortul dramatic dadea nastere unei lupte nesfarsite pentru supra"ietuire si, in aceste conditii, numai actul cel mai eficient pe care$l puteai indeplini iti putea asigura supra"ietuirea. &eoarece punctele de referinta cu caracter indi"idual nu erau permise, regula prescrie actiunile care repre#entau singura alternati"a de supra"ietuire. Asadar, regula tre uie sa fie infle'i ila si sa pretinda o supunere totala la ceea ce ea afirma. 7otusi, supunerea fata de regula nu era a soluta. .n procesul de in"atare, am

consemnat un ca# in care infle'i ilitatea regulii a fost anulata. &on Juan a e'plicat acel e'emplu de a atere ca pe o fa"oare speciala care re#ulta din inter"entia directa a unui aliat. in acel ca#, din cau#a greselii mele neintentionate in manuirea aliatului continut de !atura ino+ia, regula fusese incalcata. Pornind de la acea intamplare, don Juan a declarat ca un aliat a"ea capacitatea sa inter"ina direct si sa impiedice efectul daunator si, de o icei, fatal care re#ulta din nerespectarea regulii. 8 astfel de e"identa a fle'i ilitatii era socotita intotdeauna ca fiind produsul unei puternice legaturi de afinitate intre aliat si adept. Regula era necumulati"a 6e presupune ca toate metodele de manipulare a aliatului au fost de%a folosite. 7eoretic, regula era necumulati"a* nu e'ista nici o posi ilitate de a mai adauga ce"a la ea. .deea caracterului necumulati" al regulii era, de asemenea, legata de conceptul de eficienta. &eoarece regula impunea singura alternati"a eficienta pentru supra"ietuirea personala a omului, orice incercare de a$i sc(im a cursul prin ino"atii era considerata ca un act superfluu, mai mult, un act mortal. )u puteai decat sa$ti e'tin#i cunostintele personale pri"ind regula, fie prin indrumarea profesorului, fie prin indrumarea speciala a aliatului insusi. Cel de al doilea era socotit drept un e'emplu de do andire directa a cunostintelor, nu o completare la esenta regulii. Regula era confirmata de realitatea o isnuita Confirmarea regulii era menita sa o "erifice, era actul de "erificare a ei, actul de atestare a "aliditatii ei, intarind$o pragmatic, intr$un mod e'perimental. &e "reme ce regula se ocupa de situatii legate de realitati o isnuite si neo isnuite, confirmarea ei a"ea loc in am ele domenii. 6ituatiile de realitate o isnuita cu care se ocupa regula erau, deseori, situatii neo isnuit de deose ite dar, oricat de neo isnuite ar fi fost, regula era confirmata de realitatea o isnuita. &in acest moti", s$a considerat ca se afla in afara competentei acestei lucrari si ca "a tre ui sa forme#e su iectul unui alt studiu. Acea parte a regulii se ocupa cu detaliile procedurilor folosite in recunoasterea, colectarea, amestecarea, prepararea si ingri%irea plantelor datatoare de putere, plante in care se gaseau aliatii, cu detaliile altor proceduri legate de folosirea unor astfel de plante ale puterii si alte amanunte similare. Regula era confirmata de realitatea neo isnuita Regula era, de asemenea, confirmata si de realitatea neo isnuita si aceasta confirmare a"ea loc in acelasi mod pragmatic, e'perimental, de "alidare folosit in situatii de realitate o isnuita. .deea de confirmare pragmatica implica doua concepteD 215 intalniri cu aliatul, pe care le$am numit starile de realitate neo isnuita* si 225 scopurile specifice ale regulii. 5tarile de realitate neobisnuita& Cele doua plante in care se gaseau aliatii, atunci cand erau folosite conform regulilor respecti"e ale aliatilor, produceau stari de perceptie deose ita pe care don Juan le clasifica drept intalniri cu aliatul. El punea un accent deose it pe scoaterea lor la i"eala, accent re#umat in ideea ca tre uia sa te intalnesti cu

aliatul cat de des posi il, pentru a$i "erifica regula intr$un mod pragmatic, e'perimental. 6e presupunea ca proportia regulii care tre uia "erificata era direct legata de numarul intalnirilor cu aliatul. +etoda e'clusi"a de a pro"oca o intalnire cu aliatul era, fireste, folosirea corecta a plantei in care se gasea aliatul. 7otusi, don Juan lasa sa se inteleaga ca la un anumit stadiu a"ansat al studiului, intalnirile puteau sa ai a loc fara folosirea plantei* cu alte cu"inte, puteau fi pro"ocate doar printr$un act de "ointa. Am numit intalnirile cu aliatul stari de realitate neo isnuita. Am ales termenul 3realitate neo isnuita4 pentru ca era in conformitate cu afirmatia lui don Juan ca asemenea intalniri a"eau loc intr$un continuum de realitate, o realitate care era doar cu putin diferita de realitatea o isnuita a "ietii de fiecare #i. in consecinta, realitatea neo isnuita a"ea caracteristici specifice ce puteau fi sta ilite in aceiasi termeni de toata lumea. &on Juan nu formula niciodata aceste caracteristici intr$un mod definit, dar reticenta lui parea sa re#ulte din ideea ca fiecare om putea cere cunoasterea prin propria sa natura. !rmatoarele categorii, pe care le consider caracteristicile specifice ale realitatii neo isnuite, au fost e'trase din e'perienta mea personala. 7otusi, desi au fost do andite su iecti", ele au fost intarite si de#"oltate de don Juan prin filtrul propriei sale cunoasteri* el isi coordona in"ataturile de parca aceste caracteristici erau inerente realitatii neo isnuiteD 215 realitatea neo isnuita era utili#a ila si 225 realitatea neo isnuita a"ea elemente componente. Prima caracteristica aceea ca realitatea neo isnuita era utili#a ila insemna ca era potri"ita pentru foloase reale. &on Juan mi$a e'plicat de multe ori ca interesul practic al cunostintelor lui era urmarirea unor re#ultate practice si ca o asemenea urmarire era potri"ita atat pentru realitatea o isnuita, cat si pentru cea neo isnuita. El sustinea ca, potri"it cunostintelor lui, e'istau mi%loace de folosire a realitatii neo isnuite, la fel ca si a realitatii o isnuite. Potri"it acestei afirmatii, starile pro"ocate de aliati erau date la i"eala cu intentia deli erata de a fi folosite. in acest ca# particular, ratiunea fundamentala a lui don Juan era ca intalnirile cu aliatii a"eau scopul de a afla tainele lor, si aceasta ratiune fundamentala ser"ea drept un g(id strict pentru proiectarea altor moti"e personale pe care le puteai a"ea pentru a cauta starile de realitate neo isnuita. A doua caracteristica a realitatii neo isnuite era aceea ca a"ea elemente componente. Acele elemente componente erau detaliile, actiunile si e"enimentele pe care le percepeai, in aparenta prin simturi, ca repre#entand continutul unei stari de realitate neo isnuita. .maginea totala a realitatii neo isnuite era alcatuita din elemente ce pareau a a"ea insusiri atat ale elementelor realitatii o isnuite, cat si ale componentelor unui "is o isnuit, desi nu repre#entau nici una dintre ele. &upa parerea mea, elementele componente ale realitatii neo isnuite a"eau trei caracteristici uniceD 215 sta ilitate, 225 singularitate si 2B5 lipsa unui consens o isnuit. Aceste calitati le singulari#a ca unitati distincte, cu o indi"idualitate de neconfundat. Elementele componente ale realitatii neo isnuite a"eau sta ilitate, erau constante. in aceasta pri"inta erau similare cu elementele componente ale realitatii o isnuite, caci ele nici nu se sc(im au si nici nu dispareau, asa cum faceau elementele componente dintr$un "is o isnuit. Parea ca fiecare detaliu ce forma un element component al realitatii neo isnuite a"ea o concretete proprie, pe care eu am perceput$o ca fiind e'traordinar de sta ila. 6ta ilitatea era atat de pronuntata incat imi permitea sa institui urmatorul criteriu in realitatea neo isnuita, omul a"ea intotdeauna capacitatea sa se opreasca

pentru a e'amina oricare dintre elementele componente un timp indefinit de lung. Aplicarea acestui criteriu imi permitea sa deose esc starile de realitate neo isnuita pe care le folosea don Juan de alte stari de perceptie speciala ce ar fi putut sa apara ca realitate neo isnuita, dar care nu admiteau acest criteriu. A doua caracteristica e'clusi"a a elementelor componente ale realitatii neo isnuite singularitatea lor insemna ca fiecare detaliu din elementele componente era un amanunt de sine statator, indi"idual* se parea ca fiecare detaliu era i#olat de celelalte sau ca detaliile apareau cate unul, o data. 6ingularitatea elementelor componente parea sa cree#e, in continuare, o necesitate unica ce putea fi comuna tuturor oamenilor* ne"oia imperati"a, impulsul de a com ina toate detaliile i#olate intr$o sec"enta reala, un amestec total. &on Juan era, e"ident, constient de acea necesitate, si o folosea in toate oca#iile posi ile. Cea de a treia caracteristica unica a elementelor componente, si cea mai dramatica dintre toate, era lipsa unui consens o isnuit. 8mul percepea elementele componente atunci cand se afla intr$o solitudine deplina, care semana mai mult cu singuratatea omului ce urmarea singur o scena nefamiliara in realitatea o isnuita de$cat cu solitudinea "isului. &eoarece sta ilitatea elementelor componente ale realitatii neo isnuite iti permitea sa te opresti si sa .e e'amine#i pentru un timp ce parea indefinit de lung, ele pareau aproape ca si cum ar fi fost elemente ale "ietii de fiecare #i* totusi, diferenta dintre elementele componente ale celor doua stari de realitate era capacitatea lor de consens o isnuit. Prin consens o isnuit inteleg acordul tacit sau implicit asupra elementelor componente ale "ietii de fiecare #i pe care indi"i#ii si$l acorda intre ei in diferite moduri. Pentru elementele componente ale realitatii neo isnuite, consensul o isnuit era imposi il de o tinut. in aceasta pri"inta, realitatea neo isnuita era mai aproape de o stare de "isare decat de realitatea o isnuita. si totusi, din cau#a caracteristicilor lor unice de sta ilitate si singularitate, elementele componente ale realitatii neo isnuite a"eau o calitate i# itoare de "eridicitate ce parea sa nutreasca necesitatea "alidarii e'istentei lor in termeni de consens. 6copul specific al regulii Cealalta componenta a conceptului ca regula era "erificata de realitatea neo isnuita era ideea ca regula a"ea un scop specific. Acel scop era reali#area, prin folosirea unui aliat, a unui tel utilitar. in conte'tul in"ataturilor lui don Juan se considera ca regula era in"atata prin confirmarea ei in realitatea o isnuita si neo isnuita. /atura decisi"a a in"ataturilor era, totusi, confirmarea regulii in starile de realitate neo isnuita* si ceea ce era confirmat in actiunile si elementele percepute in realitatea neo isnuita era telul specific al regulii. telul specific se ocupa de puterea aliatului, adica de manipularea lui, mai intai ca un "e(icul, apoi ca un a%utor, dar don Juan trata intotdeauna fiecare e'emplu al telului specific al regulii ca pe o unitate separata ce se referea implicit la aceste doua #one. Fiindca scopul specific se referea la manipularea puterii aliatului, el a"ea o consecinta imediata te(nicile de manipulare. 7e(nicile de manipulare erau procedurile reale, operatiile reale intreprinse in fiecare ca# al manipularii puterii unui aliat. .deea ca un aliat se putea manipula ii garanta utilitatea in atingerea unor scopuri pragmatice, iar te(nicile de manipulare erau procedurile ce pareau sa$l faca pe aliat utili#a il.

6copul specific si te(nicile de manipulare formau o unitate separata pe care "ra%itorul tre uia s$o cunoasca perfect pentru a$si calau#i aliatul in mod eficient. in"ataturile lui don Juan includeau urmatoarele scopuri specifice ale regulilor celor doi aliati. /e$am aran%at aici in aceeasi ordine in care el mi le$a pre#entat mie. Primul scop specific care a fost "erificat in realitatea neo isnuita era testarea aliatului continut in !atura ino+ia& 7e(nica de manipulare consta in ingerarea unei potiuni facute dintr$o sectiune a radacinii plantei &atura. .ngerarea acelei potiuni producea o stare superficiala de realitate neo isnuita, pe care don Juan o folosea ca sa ma teste#e si sa$si dea seama daca eu, ca "iitor ucenic, a"eam sau nu o afinitate cu aliatul ce se gasea in acea planta. Era de asteptat ca potiunea sa produca, fie o sen#atie de unastare fi#ica nespecificata, fie o sen#atie de mare disconfort, efecte pe care don Juan le socotea semne de afinitate sau lipsa de afinitate. Al doilea scop specific era di"inatia. Facea si ea parte din regula aliatului continut de !atura ino+ia& &on Juan socotea ca di"inatia era o forma de miscare speciali#ata, presupunand ca un "ra%itor era transportat de catre aliat intr$un compartiment anume de realitate neo isnuita unde putea sa g(iceasca e"enimente care, altfel, ii ramaneau necunoscute. 7e(nica de manipulare a celui de al doilea scop specific era un proces de ingerare$a sor tie. 8 potiune facuta din radacina de &atura era ingerata si un unguent facut din seminte de &atura era frecat pe #onele temporale si frontale ale capului. Am folosit termenul 3ingerare$a sor tie4 fiindca ingerarea putea fi a%utata de a sor tia in piele pentru a produce o stare de realitate neo isnuita sau a sor tia in piele putea fi a%utata de ingerare. Aceasta te(nica manipulatorie impunea folosirea si a altor elemente in afara plantei &atura, in acest ca# doua soparle. 6e presupunea ca ele ser"eau "ra%itorului ca instrumente ale miscarii, intelegand prin aceasta perceptia speciala de a te afla intr$un domeniu special in care puteai sa au#i cum o soparla "or este si apoi sa "e#i ce spusese ea* &on Juan e'plica aceste fenomene prin faptul ca soparlele raspundeau la intre arile la care urma sa se g(iceasca. Al treilea scop specific al legii aliatului ce se gasea in plantele &atura se ocupa cu o alta forma speciali#ata de miscare, # orul corporal. &upa cum e'plica don Juan, "ra%itorul care folosea acest aliat putea sa # oare cu trupul lui pe distante imense* # orul corporal era capacitatea "ra%itorului de a se misca prin realitatea neo isnuita si, apoi, de a se intoarce in realitatea o isnuita in functie de propria "ointa. 7e(nica manipulatorie a celui de al treilea scop specific era, de asemenea, un proces de ingestie$a sor tie. 8 potiune preparata cu radacina de &atura era ingerata si un unguent facut din seminte de &atura era frecat pe talpile picioarelor, pe partea interioara a am elor picioare si pe organele genitale. Cel de al treilea scop specific nu era confirmat in profun#imea lui* don Juan dadea de inteles ca el nu de#"aluise alte aspecte ale te(nicii de manipulare care sa permita "ra%itorului sa o tina un sens al directiei in timp ce se misca. Cel de al patrulea scop specific al regulii era testarea, aliatul gasindu$se in #silocybe me+icana& 7estarea nu a"ea drept tel sta ilirea unei afinitati sau lipsa de afinitate cu aliatul, ci, mai degra a, sa fie o prima incercare ce nu putea fi e"itata sau o prima intalnire cu aliatul. 7e(nica manipulatorie a celui de al patrulea scop specific folosea un amestec de fumat, facut din ciuperci uscate in care se incorporasera diferite parti din alte cinci

plante, dintre care nici una nu era cunoscuta ca a"and proprietati (alucinogene. Regula insista asupra actului de in(alare a fumului produs de amestec* profesorul folosea cu"antul ?umito 2micul fum5 ca sa se refere la aliatul pe care il continea acesta. &ar eu am numit acest proces 3ingerare$in(alare4, fiindca era o com inatie dintre a ingera mai intai si apoi de a in(ala. Ciupercile, din cau#a moliciunii lor, se uscau, de"enind un praf foarte fin, care ardea destul de greu. Celelalte ingrediente se prefaceau in fasii atunci cand se uscau. Aceste fasii se incinerau in causul pipei, in timp ce praful de ciuperci, care nu ardea atat de usor, era tras in gura si ingerat. in mod logic, cantitatea de ciuperci uscate ingerata era mai mare decat cantitatea de fasii arse si in(alate. Efectul primului stagiu de realitate neo isnuita dat la i"eala de #silocybe me+icana a pro"ocat scurta discutie a lui don Juan pri"itoare la cel de al cincilea scop specific al regulii. 6e ocupa de miscare a te misca folosind a%utorul aliatului continut de #silocybe me+icana in si prin o iecte neanimate sau in si prin fiinte animate. 7e(nica manipulatorie completa putea sa includa sugestia (ipnotica, in afara procesului de ingerare$in(alatie. Fiindca don Juan a pre#entat acest scop specific doar printr$o scurta discutie care n$a mai fost "erificata in continuare, mi$a fost imposi il sa sta ilesc corect "reunul dintre aspectele ei. Cel de al saselea scop specific al regulii, "erificat in realitatea neo isnuita, implicand si aliatul ce se gasea in #silocybe me+icana, a"ea inerenta capacitate sa faca trupul "ra%itorului sa dispara* astfel, ideea adoptarii unei forme alternati"e era o posi ilitate logica de a o tine miscarea in conditiile incorporalitatii. 8 alta posi ilitate logica de o tinere a miscarii era, firesc, miscarea prin o iecte si fiinte, despre care don Juan doar pomenise. 7e(nica manipulatorie a celui de al saselea scop specific al regulii includea nu numai ingerare$in(alare, ci si, dupa toate indicatiile, sugestia (ipnotica. &on Juan facuse o asemenea sugestie in timpul stadiilor de tran#itie spre realitatea neo isnuita si, de asemenea, in timpul partii incipiente a starilor de realitate neo isnuita. El a clasificat procesul aparent (ipnotic ca fiind doar un control al sau personal, intelegand prin aceasta ca el nu mi$a de#"aluit te(nica manipulatorie completa in acel moment. Adoptarea unei forme alternati"e nu insemna ca un "ra%itor era li er sa$si ia, su impulsul momentului, orice forma dorea* dimpotri"a, era ne"oie de un antrenament de o "iata ca sa$si ia o forma preconceputa. Forma preconceputa pe care don Juan a preferat sa si$o ia a fost aceea de cioara, si, prin urmare, el insista asupra acelei forme anume in in"ataturile lui. 7otusi, spunea foarte clar ca cioara era preferinta sa personala si ca mai erau posi ile nenumarate alte forme preconcepute.

A PA7RA !).7A7E RE1!/A ERA C8)F.R+A7a PR.) C8)6E)6 6PEC.A/ Printre conceptele care alcatuiau regula, aceea care era indispensa ila pentru a o e'plica, era ideea ca regula era confirmata de un consens special* toate celelalte concepte componente erau insuficiente in sine pentru e'plicarea sensului regulii. &on Juan preci#a foarte clar ca un aliat nu era atri uit unui "ra%itor, ci ca "ra%itorul in"ata sa manipule#e aliatul prin procesul de confirmare a regulii. Procesul complet de in"atare implica "erificarea regulii in realitatea neo isnuita, ca si in realitatea o isnuita.

7otusi, latura cruciala a in"ataturilor lui don Juan o repre#enta confirmarea regulii intr$un mod pragmatic si e'perimental in conte'tul a ceea ce se percepea a fi elementele componente ale realitatii neo isnuite. &ar acele elemente componente nu erau supuse unui consens o isnuit si, daca nu puteai sa o tii acordul asupra e'istentei lor, realitatea perceputa nu era decat o simpla ilu#ie. &eoarece omul tre uie sa fie singur in realitatea neo isnuita, fiind solitar, tot ce percepea "a tre ui sa fie su iecti". 6tarea de solitudine si su iecti"itate erau consecinte ale faptului asumat ca nici un alt om nu putea sa dea un consens o isnuit asupra perceptiilor celuilalt. in acel punct, don Juan punea in discutie cel mai important element constituti" al in"ataturilor saleD el imi oferea consens special asupra actiunilor si elementelor pe care eu le percepusem in realitatea neo isnuita, actiuni si elemente care se presupunea ca ar confirma regula. in in"ataturile lui don Juan, consens special insemna acordul tacit sau implicit asupra elementelor componente ale realitatii neo isnuite pe care el, in rolul lui de profesor, mi le dadea in calitatea mea de ucenic in domeniul cunoasterii lui. Acest consens special nu era fraudulos sau fals, asemeni celui pe care doua persoane il puteau acorda una alteia in descrierea elementelor componente ale "iselor lor indi"iduale. Acest consens special pe care$l oferea don Juan era sistematic si pentru a$l acorda a"ea ne"oie de totalitatea cunostintelor sale. Prin o tinerea consensului sistematic, actiunile si elementele percepute in realitatea neo isnuita de"eneau consensual reale, ceea ce insemna, in sc(ema de clasificare a lui don Juan, ca regula aliatului fusese confirmata. Regula a"ea sens ca un concept* deci, doar in masura in care era supusa unui consens special, caci fara acord special pri"itor la confirmarea ei, regula ar fi fost o pura constructie su iecti"a. &in pricina caracterului sau indispensa il in e'plicarea regulii, din ideea ca regula era confirmata de consens special am conceput si a patra parte speciala a acestei sc(eme structurale. Aceasta parte, repre#entand, la a#a, o relatie reciproca dintre doi indi"i#i, era formata dinD 215 inefacatorul ori g(idul in cunoasterea predata, agentul care oferea consensul special si 225 ucenicul sau su iectul pentru care se dadea consensul special. Esecul sau succesul in reali#area scopului operational al in"ataturilor depindea de aceasta a patra parte. Astfel, consensul special era apogeul, destul de precar, al urmatorului procesD !n "ra%itor a"ea o trasatura distincta, posedarea unui aliat, care$l deose ea de oamenii o isnuiti. !n aliat era o putere care a"ea proprietatea speciala de a a"ea o regula. si caracteristica unica a regulii era confirmarea ei in realitatea neo isnuita prin consens special. ?inefacatorul ?inefacatorul era agentul fara de care confirmarea regulii ar fi fost imposi ila. Pentru a furni#a consens special, el indeplinea cele doua sarcini de 215 pregatire a a#ei pentru consens special in pri"inta confirmarii regulii si 225 manipularea consensului special. Pregatirea consensului special Prima sarcina a inefacatorului era sa sta ileasca a#a necesara pentru ela orarea consensului special referitor la confirmarea regulii. in calitatea lui de

profesor, don Juan m$a facutD 215 sa e'perimente# alte stari de realitate neo isnuita pe care el le e'plica ca fiind destul de deose ite de acelea scoase la i"eala pentru a confirma regula aliatilor* 225 sa particip, impreuna cu el, la anumite stari speciale de realitate o isnuita pe care se parea ca si le crease c(iar el si 2B5 sa recapitule# fiecare e'perienta in detaliu. 6arcina pe care o a"ea don Juan, de pregatire a consensului special, consta din intarirea si confirmarea "alidarii regulii prin oferirea consensului special care se referea la elementele componente ale acestor stari de realitate neo isnuita si la elementele componente ale starilor speciale de realitate o isnuita. Celelalte stari de realitate neo isnuita pe care don Juan m$a facut sa le e'perimente# erau induse de ingerarea cactusului )o ho hora williamsii, cunoscuta, de o icei, drept eyote& in general, partea superioara a cactusului era taiata si pusa deoparte pana se usca, dupa care era mestecata si ingerata, dar, in conditii speciale, ea era ingerata cat inca era proaspata. .ngerarea, totusi, nu era singurul mod de a trai o stare de realitate neo isnuita cu )o ho hora williamsii& &on Juan sugera ca stari spontane de realitate neo isnuita apareau in conditii unice si el le pri"ea ca pe niste daruri sau acordari de putere pe care planta le continea. Realitatea neo isnuita indusa ce )o ho hora williamsii a"ea trei trasaturi distincteD 215 se credea ca era produsa de o entitate numita 3+escalito4* 225 era utili#a ila si 2B5 a"ea elemente componente. +escalito se presupunea a fi o putere unica, asemanatoare cu un aliat, in sensul ca ingaduia omului sa treaca dincolo de granitele realitatii o isnuite, dar totusi, destul de diferit de aliat. Asemeni aliatului, +escalito se gasea intr$o anume planta, cactusul )o ho hora williamsii& &ar, spre deose ire de aliat, care se afla doar in planta, +escalito si planta in care se afla erau aceiasi* planta era centrul unor manifestari desc(ise de respect, forma unei "eneratii profunde. &on Juan era ferm con"ins ca, in anumite conditii, o asemenea stare de profunda supunere fata de +escalito, simplul act de a fi in contact cu cactusul, ar induce o stare de realitate neo isnuita. &ar +escalito nu a"ea o regula si, din acest moti", nu era un aliat, desi a"ea capacitatea de a transporta omul dincolo de granitele realitatii o isnuite. Faptul ca nu a"ea o regula, nu numai ca il impiedica pe +escalito sa fie folosit ca un aliat, caci, fara o regula, nu era de conceput sa fie manipulat, dar il si transforma intr$o putere cu totul diferita de aceea a unui aliat. Ca o consecinta directa a faptului ca nu a"ea o regula, +escalito era accesi il oricarui om, fara sa fie ne"oie de o indelunga ucenicie sau de supunere la te(nici manipulatorii, asa cum se intampla cu aliatul. si, fiind accesi il fara nici o instruire in preala il, +escalito era considerat un protector. A fi protector insemna ca era accesi il oricui, dar cu unii indi"i#i nu era compati il. Potri"it spuselor lui don Juan, o asemenea incompati ilitate era cau#ata de discrepanta dintre 3moralitatea ferma4 a lui +escalito si caracterul indoielnic al indi"idului. &e asemenea, +escalito era un in"atator. 6e presupunea ca e'ercita functii didactice. Era un director, o calau#a spre un comportament corect. +escalito iti arata calea cea una. .deea lui don Juan in ceea ce pri"este calea cea una parea a fi un simt al decentei, care consta nu din corectitudine, in termeni de moralitate, ci dintr$o tendinta de a simplifica tiparele de comportament, in termenii eficientei promo"ate de in"ataturile lui. &on Juan considera ca +escalito te in"ata simplificarea comportamentului. +escalito era considerat o entitate. si, ca atare, se presupunea ca are o forma definita care, de o icei, nu era constanta sau pre"i#i ila. Aceasta caracteristica insemna

ca +escalito era perceput in mod diferit nu numai de diferiti oameni, ci si de acelasi om in circumstante diferite. &on Juan e'prima aceasta idee in termenii a ilitatii lui +escalito de a adopta orice forma posi ila. in fata indi"i#ilor cu care era compati il, el adopta, totusi, o forma nesc(im ata, dupa ce acestia consumasera din el "reme de cati"a ani. Realitatea neo isnuita indusa de +escalito era utili#a ila si, in aceasta pri"inta, era identica cu aceea indusa de un aliat. 6ingura deose ire era ratiunea fundamentala pe care o folosea don Juan in in"ataturile sale ca sa o scoata la i"eala* se presupunea ca omul cauta 3lectiile lui +escalito despre calea cea una4. Realitatea neo isnuita produsa de +escalito a"ea, si ea, elemente componente* si in acest ca#, etapele de realitate neo isnuita induse de +escalito si de un aliat erau identice. /a am ele, caracteristicile elementelor componente erau sta ilitatea, singularitatea si lipsa de consens. Cealalta procedura pe care o folosea don Juan ca sa pregateasca a#a consensului special era sa faca din mine un coparticipant la stari speciale de realitate o isnuita. 8 stare speciala de realitate o isnuita era o situatie care putea fi descrisa in termenii "ietii de fiecare #i, numai ca ar fi fost imposi il sa o tii un consens o isnuit pe a#a elementelor sale componente. &on Juan pregatea a#a consensului special prin confirmarea regulii, acordand consensul special asupra elementelor componente ale starilor speciale de realitate o isnuita. Aceste elemente componente erau elemente ale "ietii de fiecare #i a caror e'istenta putea fi confirmata numai de don Juan prin acord special. Aceasta era o presupunere a mea, fiindca, in calitatea mea de coparticipant la starile speciale de realitate o isnuita, consideram ca numai don Juan, ca fiind celalalt participant, putea sti care elemente componente alcatuiau starea speciala de realitate o isnuita. &upa parerea mea, starile speciale de realitate o isnuita erau produse de don Juan, desi el nu prelinsese niciodata ca facuse acest lucru. 6e pare ca el le producea printr$o manipulare a ila a unor indicii si sugestii pentru g(idarea comportamentului meu. Am numit acest proces 3manipularea indicatiilor4. El a"ea doua aspecteD 215 indicatii pri"ind mediul si 225 indicatii pri"ind comportamentul. Pe perioada in"ataturilor, don Juan m$a pus sa e'perimente# doua asemenea stari. Poate ca a produs$o pe prima prin procesul sta ilirii indicatiei despre mediu. Ratiunea fundamentala a lui don Juan pentru a o produce era ca eu a"eam ne"oie de un test ca sa$mi do"edesc unele intentii si numai dupa ce el mi$a dat consensul special pri"itor la elementele sale componente a consimtit sa$si inceapa lectiile. Prin 3a da indicatii pri"ind mediul4 am "rut sa spun ca don Juan m$a condus catre o stare speciala de realitate o isnuita prin i#olare, folosind sugestii su tile, a elementelor componente ale realitatii o isnuite care faceau parte din mediul fi#ic imediat. Elementele i#olate in acest fel creau, in acest ca#, o percepere "i#uala specifica a culorii, pe care don Juan a "erificat$o tacit. Cea de a doua stare de realitate o isnuita a fost, pro a il, produsa in procesul sta ilirii indicatiilor pri"ind comportamentul. &on Juan, a"and o legatura stransa cu mine, si prin practicarea unui comportament consec"ent, reusise sa cree#e o imagine a lui insusi, o imagine care mi$a ser"it drept tipar esential prin care sa$l pot recunoaste. Apoi, prin producerea unor anume reactii specifice preferate, care erau incompati ile cu imaginea pe care o crease, don Juan a reusit sa denature#e acest tipar esential de recunoastere. &enaturarea, la randul ei, putea sa sc(im e configuratia normala a elementelor asociate cu tiparul intr$un nou model nepotri"it de recunoastere care nu

putea fi supus consensului o isnuit* don Juan, ca si coparticipant la acea stare speciala de realitate o isnuita, era singura persoana care stia care erau elementele componente, deci era singurul care putea sa$mi dea acordul in pri"inta e'istentei lor. &on Juan a sta ilit cea de a doua stare speciala de realitate o isnuita tot ca pe un test, ca pe un soi de recapitulare a in"ataturilor lui. 6e parea ca am ele stari speciale de realitate o isnuita au marcat o tran#itie in in"ataturi. Pareau a fi puncte de articulatie. si, cea de a doua stare se pare ca a marcat intrarea mea intr$un nou stadiu al studiului, caracteri#at de un plus de coparticipare directa intre profesor si ucenic, in scopul de a se a%unge la consens special. A treia procedura pe care a folosit$o don Juan ca sa pregateasca consensul special a fost sa$mi ceara sa$i pre#int o relatare detaliata a ceea ce am simtit in urma fiecarei stari de realitate neo isnuita si a fiecarei stari speciale de realitate o isnuita si, apoi, sa su linie# anumite parti pe care el le separa din conte'tul relatarii mele. Factorul esential era sa directione#e re#ultatul starilor de realitate neo isnuita si presupunerea mea implicita in aceasta pri"inta era aceea ca trasaturile elementelor componente ale realitatii neo isnuite sta ilitatea, singularitatea si lipsa consensului o isnuit erau inerente si nu erau re#ultatul indrumarilor lui don Juan. Aceasta presupunere era a#ata pe o ser"atia ca elementele componente ale primei stari de realitate neo isnuita prin care am trecut a"eau aceleasi caracteristici, si, totusi, don Juan a ia de$si incepuse g(idarea. Presupunand, deci, ca aceste caracteristici erau inerente elementelor componente ale realitatii neo isnuite, in general, sarcina lui don Juan consta din a le folosi ca a#a pentru directionarea re#ultatului fiecarei stari de realitate neo isnuita, data la i"eala de !atura ino+ia, #silocybe me+icana si )o ho hora williamsii& Relatarea amanuntita pe care don Juan m$a rugat sa i$o pre#int ca urmare a fiecarei stari de realitate neo isnuita era, de fapt, o recapitulare a e'perientei. Ea consta dintr$o redare "er ala detaliata a ceea ce percepusem eu in timpul fiecarei stari. Recapitularea a"ea doua etapeD 215 amintirea e"enimentelor si 225 descrierea elementelor componente percepute. Amintirea e"enimentelor era legata de incidentele pe care mi se paruse ca le percep in timpul e'perientei pe care o po"esteam* adica e"enimentele care pareau sa fi a"ut loc si actiunile pe care se parea ca le indeplinisem. &escrierea elementelor componente pe care le percepeam era, de fapt, descrierea formei si a detaliilor specifice elementelor componente pe care mi se parea ca le$am perceput. &in fiecare recapitulare a e'perientei, don Juan selecta anumite parti prin intermediul urmatoarelor proceseD 215 acordand importanta anumitor parti speciale din relatarea mea si 225 negarea importantei altor #one ale relatarii mele. .nter"alul dintre starile de realitate neo isnuita era timpul cand don Juan anali#a recapitularea e'perientei. Am numit primul proces 3accent4, fiindca implica o puternica speculatie in ceea ce pri"este deose irea dintre ceea ce don Juan concepuse ca fiind telul pe care tre uia eu sa$l ating in starea de realitate neo isnuita si ceea ce eu insumi percepusem. Prin accent se intelegea, asadar, ca don Juan i#ola o #ona a relatarii mele, concentrand asupra ei partea cea mai importanta a speculatiei sale. Accentul era fie po#iti", fie negati". Accentul po#iti" insemna ca don Juan era satisfacut de un anumit detaliu pe care l$am perceput, fiindca era conform cu telurile pe care el se asteptase sa le ating in starea de realitate neo isnuita. Accentul negati" insemna ca don Juan nu era satisfacut de perceptia mea, fiindca nu se conforma cu asteptarile lui sau fiindca n$o socotea

suficienta. 7otusi, el inca plasa ma%oritatea speculatiilor lui asupra acelei #one a recapitularii mele pentru a su linia "aloarea negati"a a perceptiei mele. Al doilea proces selecti" pe care$l folosea don Juan era negarea oricarei importante a unor #one din relatarea mea. Eu am numit aceasta 3lipsa de accent4 fiindca era opusul si contra alansul accentului. 6e parea ca negand importanta unor parti din relatarea mea in ceea ce pri"este elementele componente pe care don Juan le socotea total superflue telului in"ataturilor sale, el anula intru totul perceptia pe care o a"eam asupra acelorasi elemente din starile succesi"e de realitate neo isnuita. 1(idarea consensului special Al doilea aspect al sarcinii lui don Juan ca profesor era g(idarea consensului special prin directionarea re#ultatului fiecarei stari de realitate neo isnuita si a fiecarei stari speciale de realitate o isnuita. &on Juan directiona acel re#ultat printr$o manipulare ordonata a ni"elurilor e'trinsece si intrinsece ale realitatii neo isnuite si a ni"elurilor intrinsece ale starilor speciale de realitate o isnuita. )i"elurile e'trinsece ale realitatii neo isnuite apartineau aran%amentului ei operati". Aceasta implica mecanica, pasii ce duceau spre insasi realitatea neo isnuita. )i"elul e'trinsec a"ea trei aspecte sesi#a ileD 215 perioade pregatitoare* 225 stadiile de tran#itie si 2B5 supra"eg(erea de catre profesor. Perioada de pregatire era timpul care se scurgea intre o stare de realitate neo isnuita si urmatoarea. &on Juan il folosea ca sa$mi dea instructiuni directe si sa de#"olte cursul general al in"ataturilor sale. Perioada pregatitoare era de o mare importanta in sta ilirea starilor de realitate neo isnuita si, fiindca se in"artea in %urul lor, a"ea doua fatete distincteD 215 perioada de dinaintea realitatii neo isnuite si 225 perioada de dupa realitatea neo isnuita. Perioada de dinaintea realitatii neo isnuite era un inter"al de timp relati" scurt, de cel mult doua#eci si patru de ore. in starile de realitate neo isnuita pro"ocate de !atura ino+ia si #silocybe me+icana, perioada era caracteri#ata de instructiunile directe, dramatice si accelerate care se refereau la scopul specific al regulii si la te(nicile manipulatorii pe care eu tre uia sa le confirm in "iitoarea stare de realitate neo isnuita. Cu )o ho hora williamsii, perioada era in mod esential, un timp de comportament ritual, de "reme ce +escalito nu a"ea o regula. Perioada care urma realitatii neo isnuite, pe de alta parte, era un inter"al lung, ce dura, de o icei, luni de #ile si ingaduia timp pentru discutiile si clarificarile lui don Juan in ceea ce pri"este e"enimentele ce a"usesera loc in starea precedenta de realitate neo isnuita. Perioada era mai importanta dupa folosirea plantei )o ho hora williamsii& Fiindca +escalito nu a"ea o regula, telul urmarit in realitatea neo isnuita era "erificarea caracteristicilor lui +escalito* don Juan su linia acele caracteristici in lungul inter"al ce urma fiecarei stari de realitate neo isnuita. Cel de al doilea aspect al ni"elului e'trinsec, stagiile de tran#itie, repre#entau trecerea de la o stare de realitate o isnuita la o stare de realitate neo isnuita si "ice"ersa Cele doua stari de realitate se suprapuneau in aceste stagii de tran#itie si criteriul pe cate$l foloseam eu pentru a$l deose i pe cel de al doilea de orice alta stare de realitate era ca elementele lor componente erau neclare. )iciodata n$am reusit sa le percep sau sa mi le amintesc precis. in termenii timpului perceput, stagiile de tran#itie erau fie a rupte, fie lente. in ca#ul

!aturei ino+ia, starile o isnuite si neo isnuite erau aproape %u'tapuse si tran#itia de la una la cealalta a"ea loc rusc. Remarca ile erau trecerile spre realitatea neo isnuita. #silocybe me+icana, pe de alta parte, genera stari de tran#itie pe care eu le$am perceput ca fiind lente. 7recerea de la realitatea o isnuita la realitatea neo isnuita era indelunga si usor de perceput. Eu am fost intotdeauna constient de ea, poate din pricina faptului ca m$am temut de e"enimentele ce a"eau sa urme#e. 6tadiile de tran#itie de#"aluite de )o ho hora williamsii pareau sa com ine trasaturile celorlalte doua. +ai intai, am ele treceri din si in realitatea neo isnuita pareau foarte usor de o ser"at. .ntrarea in realitatea neo isnuita era lenta si eu am trecut prin ea fara sa simt aproape nici o diminuare a facultatilor mele* dar, intoarcerea la o realitate o isnuita era un stagiu de tran#itie rusc, pe care$l percepeam clar, dar cu mai putina usurinta in o ser"area fiecarui detaliu. Al treilea aspect al ni"elului e'trinsec era supra"eg(erea de catre profesor a a%utorului real pe care eu, ca ucenic, il primeam in timpul e'perimentarii unei stari de realitate neo isnuita. Am pomenit de supra"eg(ere ca de o categorie in sine, fiindca era de la sine inteles ca profesorul "a tre ui sa intre in realitatea neo isnuita impreuna cu ucenicul sau intr$un anumit moment al in"ataturilor. in timpul starilor de realitate neo isnuita produse de !atura ino+ia am eneficiat de o supra"eg(ere minima. &on Juan punea un accent deose it pe pasii facuti in timpul perioadei preparatorii, dar, dupa ce am respectat aceasta cerinta, m$a lasat sa continui singur. in realitatea neo isnuita pro"ocata de #silocybe me+icana, gradul de supra"eg(ere era total diferit si, in acest ca#, dupa parerea lui don Juan, ucenicul a"ea ne"oie de cat mai multa indrumare si a%utor. Confirmarea regulii necesita adoptarea unei forme alternati"e, care parea sa sugere#e ca trec printr$o serie de modificari foarte speciali#ate in perceperea mediului. &on Juan a produs acele modificari necesare prin comen#i "er ale si sugestii in timpul stagiilor de tran#itie in realitatea neo isnuita. !n alt aspect al supra"eg(erii lui era sa ma indrume in partea de inceput a starilor de realitate neo isnuita, ordonandu$mi sa$mi indrept atentia asupra unor anumite elemente componente ale starii precedente de realitate o isnuita. &etaliile pe care se focali#a el erau, aparent, alese la intamplare, caci pro lema importanta era actul de perfectionare a formei alternati"e adoptate. Aspectul final al supra"eg(erii era inapoierea mea la realitatea o isnuita. Era de la sine inteles ca si aceasta operatiune cerea ma'imum de supra"eg(ere din partea lui don Juan, desi nu$mi amintesc procedura reala. 6upra"eg(erea necesara pentru starile produse de )o ho hora williamsii era o com inatie a celorlalte doua. &on Juan a ramas alaturi de mine cat de mult a putut, totusi el nu a incercat deloc sa ma calau#easca in sau din realitatea neo isnuita. Cel de al doilea ni"el al ordinii diferentiale din realitatea neo isnuita erau standardele aparent interne ale aran%amentului aparent intern al elementelor sale componente. /$am numit 3ni"elul intrinsec4 si am presupus aici ca elementele componente erau supuse la trei procese generale, ce pareau a fi produsul indrumarii lui don JuanD 215 o a"ansare spre specific* 225 o a"ansare spre un sir mai e'tins de e"aluari si 2B5 o a"ansare spre utili#area mai pragmatica a realitatii neo isnuite. inaintarea spre specific era, aparent, a"ansarea elementelor componente ale fiecarei stari succesi"e de realitate neo isnuita spre mai multa preci#ie, mai multa specificitate. Aceasta cuprindea doua aspecte separateD 215 o a"ansare spre forme specifice unice si 225 o a"ansare spre re#ultate total specifice. A"ansarea catre forme specifice unice insemna ca elementele componente erau

amorf familiare in starile incipiente. A"ansarea parea sa contina doua ni"ele de sc(im are in elementele componente ale realitatii neo isnuiteD 215 o comple'itate progresi"a a detaliului perceput si 225 un progres de la forme familiare la forme nefamiliare. Comple'itatea progresi"a a detaliului insemna ca in fiecare stare succesi"a de realitate neo isnuita micile detalii pe care le$am perceput si care constituiau elementele componente au de"enit mai comple'e. Am e"aluat comple'itatea dupa felul in care am de"enit constient ca structura elementelor componente a de"enit mai complicata si totusi detaliile nu au de"enit incalcite e'cedentar. Comple'itatea sporita se referea, mai degra a, la de#"oltarea armonioasa a detaliului perceput, care se pornea de la impresiile pe care mi le$au creat niste forme "agi in stadiile incipiente si a%ungea pana la perceperea de catre mine a unor insiruiri ela orate, imense, a unor amanunte minuscule in ultimele stadii. A"ansarea de la forme familiare la forme nefamiliare insemna ca, la inceput, formele elementelor componente ori erau forme familiare pe care le gaseai in realitatea o isnuita sau, cel putin, e"ocau familiaritatea "ietii de fiecare #i. &ar, in starile succesi"e de realitate neo isnuita formele specifice, detaliile care constituiau forma si tiparele in care erau com inate elementele componente de"eneau din ce in ce mai nefamiliare, pana cand nu le mai puteam egali#a si nici nu mai puteau e"oca, in unele ca#uri, lucrurile pe care le percepusem "reodata in realitatea o isnuita. Progresia elementelor componente catre re#ultate specifice totale era apro'imarea din ce in ce mai apropiata a re#ultatului total pe care l$am reali#at in fiecare stare de realitate neo isnuita fata de re#ultatul total pe care$l cauta don Juan in pro leme pri"ind confirmarea regulii* cu alte cu"inte, realitatea neo isnuita era determinata sa confirme regula, si confirmarea de"enea din ce in ce mai specifica la fiecare incercare succesi"a. Cel de al doilea proces general al ni"elului intrinsec de realitate neo isnuita era a"ansarea catre un registru mai e'tins de e"aluare. Cu alte cu"inte, era castigul pe care l$am perceput in fiecare stare succesi"a a realitatii neo isnuite catre e'tinderea #onei asupra careia puteam sa$mi e'ercit capacitatea de a$mi focali#a atentia. Pro lema pusa in discutie in acest moment era fie ca e'ista o #ona definita care se e'tindea, fie ca puterea mea de perceptie parea sa se mareasca in fiecare stare succesi"a. in"ataturile lui don Juan sustineau si intareau ideea ca e'ista o #ona care se e'tindea si eu am numit acea presupusa #ona 3registrul de e"aluare4. E'tinderea sa progresi"a consta dintr$o e"aluare aparent sen#oriala pe care am facut$o elementelor componente ale realitatii neo isnuite care apareau intr$un anumit registru. Am e"aluat si am anali#at aceste elemente componente prin simturile mele si, dupa toate aparentele, am perceput registrul in care ele se petreceau ca fiind mai e'tins, mai cuprin#ator in fiecare stare succesi"a. Registrul de e"aluare a fost de doua feluriD 215 registrul dependent si 225 registrul independent. Registrul dependent era o #ona in care elementele componente erau detaliile mediului fi#ic care fusesera in aria constiintei mele in starea precedenta de realitate o isnuita. Registrul independent, pe de alta parte, era #ona in care elementele componente ale realitatii neo isnuite pareau sa se nasca singure, li ere de influenta mediului fi#ic al realitatii o isnuite precedente. Alu#iile clare ale lui don Juan cu pri"ire la pro lemele registrului de "alorificare sustineau ca fiecare dintre cei doi aliati si +escalito a"eau proprietatea de a pro"oca am ele forme de perceptie. 7otusi, mie mi se parea ca !atura ino+ia a"ea o mai mare

capacitate de a pro"oca un registru independent, desi, su forma # orului corporal, pe care nu l$am perceput pentru un timp destul de indelungat ca sa afirm aceasta, registrul de "alorificare era, implicit, unul dependent. #silocybe me+icana a"ea capacitatea de a produce un registru dependent. )o ho hora williamsii a"ea capacitatea de a le produce pe amandoua. Presupunerea mea era ca don Juan folosea acele proprietati diferite pentru a pregati consensul special. Cu alte cu"inte, in starile produse de !atura ino+ia elementele componente carora le lipsea consensul o isnuit e'istau independent de realitatea o isnuita precedenta. in ca#ul plantei #silocybe me+icana, lipsa consensului o isnuit implica elementele componente ce depindeau de mediul realitatii o isnuite precedente. .ar in ca#ul plantei )o ho hora williamsii, unele elemente componente erau determinate de mediu, in timp ce altele erau independente de mediu. Astfel, folosirea celor trei plante la un loc pare sa fi a"ut scopul de a crea o perceptie larga a lipsei de consens o isnuit asupra elementelor componente ale realitatii neo isnuite. !ltimul proces al ni"elului intrinsec de realitate neo isnuita era progresul pe care l$am perceput eu in fiecare stare succesi"a catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite. Acest progres parea sa fie corelat cu ideea ca fiecare noua stare era un stagiu mai comple' de instruire si ca aceasta comple'itate marita a fiecarui nou stagiu cerea o folosire mai cuprin#atoare si mai pragmatica a realitatii neo isnuite. Progresia cea mai "i#i ila era cand se folosea )o ho hora williamsii, e'istenta simultana a registrului de e"aluare dependent si independent in fiecare stare e'tindea folosirea pragmatica a realitatii neo isnuite, caci acoperea am ele registre in acelasi timp. &iri%area re#ultatului starilor speciale de realitate o isnuita parea sa produca o ordine in ni"elul intrinsec, o ordine caracteri#ata de progresia elementelor componente catre specific* cu alte cu"inte, elementele componente erau mai numeroase si puteau fi i#olate mai usor in fiecare stare speciala succesi"a a realitatii o isnuite. Pe parcursul in"ataturilor sale, don Juan mi$a aratat doar doua dintre ele, dar am putut, totusi, sa detecte# ca, in cea de a doua, a fost mai usor pentru don Juan sa i#ole#e un numar mare de elemente componente si facilitatea in o tinerea unor re#ultate specifice a influentat rapiditatea cu care s$a produs cea de a doua stare speciala de realitate o isnuita. 1 $$$$$$$$$ D Pentru pre#entarea partilor anali#ei mele structurale, "e#i Appendice ?. $$$$$$$$

8R&.)EA C8)CEP7!A/a !cenicul !cenicul era ultima unitate a ordinii conceptuale. !cenicul era, pe drept cu"ant, elementul care focali#a in"ataturile lui don Juan, caci el tre uia sa accepte totalitatea consensului special dat elementelor componente ale tuturor starilor de realitate neo isnuita si tuturor starilor speciale de realitate o isnuita, inainte ca acest consens special sa de"ina consensul special un concept incarcat de sens. &ar consensul special, fiind legat de actiunile si elementele percepute in realitatea neo isnuita, aducea

dupa sine o ordine speciala de conceptuali#are, o ordine care punea de acord asemenea actiuni si elemente percepute o data cu confirmarea regulii. &e aceea, acceptarea consensului special insemna pentru mine, in calitatea mea de ucenic, adoptarea unui anume punct de "edere "alidat de totalitatea in"ataturilor lui don Juan* adica, insemna intrarea mea intr$un ni"el conceptual, un ni"el ce includea o ordine a unei conceptuali#ari ce facea in"ataturile de inteles in termenii lor proprii. Eu am numit o 3ordinea conceptuala4 pentru ca era ordinea care conferea sens fenomenelor neo isnuite ce alcatuiau cunoasterea lui don Juan* era matricea intelesului in care toate conceptele indi"iduale de#"aluite de in"ataturile lui erau fi'ate. /uand in calcul, asadar, ca telul ucenicului consta din adoptarea acelei ordini de conceptuali#are, el a"ea doua alternati"eD putea ori sa esue#e in eforturile lui, ori sa reuseasca. Prima alternati"a, esecul in adoptarea ordinii conceptuale, insemna, de asemenea, ca ucenicul esuase in reali#area telului operational al in"ataturilor. .deea esecului era e'plicata in tema celor patru dusmani sim olici ai omului cunoasteriiD era de la sine inteles ca esecul nu era doar actul de intrerupere a cautarii telului, ci actul de a andonare a cautarii, numai su presiunea creata de oricare dintre cei patru dusmani sim olici. Aceeasi tema mai arata si ca primii doi dusmani teama si claritatea erau pricina infrangerii omului la ni"elul ucenicului, ca infrangerea la acel ni"el insemna esecul in a in"ata cum sa manipule#i un aliat si ca, drept urmare a acelui esec, ucenicul adoptase ordinea conceptuala intr$un mod superficial, gresit. Cu alte cu"inte, adoptarea ordinii conceptuale era gresita in sensul ca era o afiliere sau o anga%are frauduloasa la intelesul propus de in"ataturi. .deea era ca, atunci cand era in"ins, un ucenic, in afara ca era incapa il sa comande un aliat, "a ramane doar cu stiinta cator"a te(nici de manipulare, plus memoria elementelor componente de realitate neo isnuita percepute, dar nu se "a identifica cu ratiunea fundamentala care le$ar fi dat sens in propriii lor termeni. in aceste conditii, orice om putea fi silit sa$si de#"olte propriile e'plicatii pentru #onele su iecti" alese ale fenomenelor pe care le traise, si acel proces ar aduce dupa sine adoptarea gresita a punctului de "edere propus de in"ataturile lui don Juan. Adoptarea gresita a ordinii conceptuale, totusi, nu parea sa se reduca doar la ucenic. Prin tema dusmanilor unui om al cunoasterii se intelegea si ca un om, dupa ce reusise sa in"ete cum sa comande un aliat, putea sa cede#e in fata asalturilor celorlalti doi dusmani puterea si "arsta inaintata. in sc(ema de categorii a lui don Juan, o asemenea infrangere insemna ca omul ca#use in greseala adoptarii superficiale si eronate a ordinii conceptuale, asa cum facuse si ucenicul in"ins. Adoptarea cu succes a ordinii conceptuale, pe de alta parte, insemna ca ucenicul atinsese scopul operational, o adoptare bona fide a punctului de "edere propus de in"ataturi. Cu alte cu"inte, adoptarea de catre el a ordinii conceptuale era sincera in sensul ca repre#enta o totala afiliere, o anga%are la sensul e'primat in acea ordine de conceptuali#are. &on Juan nu clarifica niciodata punctul e'act la care, sau modul e'act in care ucenicul inceta sa fie ucenic, desi alu#ia era clara ca, o data ce atinsese scopul operational al sistemului adica o data ce stia cum sa comande un aliat , nu mai a"ea ne"oie sa fie indrumat de un profesor. .deea ca "a "eni o "reme cand indrumarile unui profesor "or fi de prisos insemna ca ucenicul "a reusi sa adopte ordinea conceptuala si, facand aceasta, "a o tine capacitatea de a descoperi interferente pline de sens fara a%utorul profesorului.

in masura in care aceasta a"ea legatura cu in"ataturile lui don Juan si pana cand imi incetam ucenicia, acceptarea consensului special parea sa implice adoptarea a doua unitati de ordin conceptual* 215 ideea unei realitati a consensului special si 225 ideea ca realitatea consensului o isnuit, de fiecare #i, si realitatea consensului speciei a"eau o "aloare pragmatica egala. Realitatea consensului special Fundamentul in"ataturilor lui don Juan, dupa cum el insusi declara, era legat de folosirea a trei plante (alucinogene prin care el inducea stari de realitate neo isnuita. Folosirea acestor trei plante parea sa fi fost o c(estiune de intentie deli erata din partea lui. Parea sa le fi folosit deoarece fiecare dintre ele a"ea proprietati (alucinogene diferite, pe care el le interpreta ca pe naturile inerente diferite ale puterilor continute de acestea. Prin directionarea ni"elurilor e'trinsece si intrinsece ale realitatii neo isnuite, don Juan e'ploata diferitele proprietati (alucinogene pana cand ele creau in mine, ucenicul, perceptia ca realitatea neo isnuita era o #ona perfect definita, un domeniu separat de "iata o isnuita, de fiecare #i, ale carei proprietati inerente mi se re"elau pe parcurs. 7otusi, era, de asemenea posi il ca presupusele proprietati diferite sa fie doar produsul propriului proces al lui don Juan de a g(ida ordinea intrinseca a realitatii neo isnuite, desi, in in"ataturile lui, el e'ploata ideea ca puterea intruc(ipata in fiecare dintre plante pro"oca stari de realitate neo isnuita care difereau una de cealalta. &aca aceasta informatie era corecta, diferentele dintre ele in termenii partilor acestei anali#e pareau sa e'iste in registrul e"aluarii pe care o puteai o ser"a in starile pro"ocate de fiecare dintre cele trei. &atorita caracteristicilor registrului de e"aluare, toate trei contri uiau la producerea perceptiei unei #one sau a unui domeniu perfect definit, constand din doua componenteD registrul independent, numit domeniul soparlelor, sau al lectiilor lui +escalito* si registrul dependent denumit la #ona in care omul se misca prin propriile mi%loace. Eu folosesc termenul 3realitate neo isnuita4, dupa cum s$a su liniat de%a, in sensul unei realitati e'traordinare, neu#uale. Pentru un ucenic incepator, o asemenea realitate era, din toate punctele de "edere, iesita din comun, dar ucenicia in domeniul cunoasterii lui don Juan pretindea participarea mea o ligatorie si aderarea mea la practicarea, pragmatica, e'perimentala, la tot ce in"atasem. Aceasta insemna ca eu, ca ucenic, tre uia sa e'perimente# un numar de stari de realitate neo isnuita si acele cunostinte la prima mana "or face, mai de"reme sau mai tar#iu, clasificarea de 3o isnuit4 si 3neo isnuit4, lipsita de sens pentru mine. Adoptarea efecti"a a primei parti a ordinii conceptuale ar fi implicat ideea ca e'ista un alt domeniu de realitate separata, dar care nu mai era neo isnuita, 3realitatea consensului special4. Acceptarea ca pe o premisa ma%ora ca realitatea consensului special era un domeniu separat ar fi e'plicat in mod logic ideea ca intalnirile cu aliatii sau cu +escalito a"eau loc intr$un domeniu care nu era ilu#oriu. Realitatea consensului special a"ea o "aloare pragmatica Acelasi proces de directionare a ni"elurilor e'trinsece si intrinsece ale realitatii neo isnuite, care se pare ca au creat recunoasterea realitatii consensului special ca un

domeniu separat, parea, de asemenea, sa fie responsa il de perceperea de catre mine a faptului ca realitatea consensului special era practica si utili#a ila. Acceptarea consensului special asupra tuturor starilor de realitate o isnuita si asupra starilor speciale de realitate o isnuita era menita sa consolide#e constienta faptului ca ea era egala cu realitatea consensului o isnuit, de fiecare #i. Aceasta egalitate se a#a pe impresia ca realitatea consensului special nu era un domeniu ce putea fi egal cu "isele. &in contra, a"ea elemente componente sta ile ce erau supuse acordului special. Era, de fapt, un domeniu in care omul putea percepe mediul incon%urator intr$un mod premeditat. Elementele sale componente nu erau su iecti"e sau capricioase, ci erau detalii sau e"enimente concise, a caror e'istenta era atestata de intregul corp al in"ataturilor. .mplicarea egalitatii era clara in tratamentul pe care$l acorda don Juan realitatii consensului special, un tratament care era utilitar si firesc* el nu s$a referit la el niciodata si nici mie nu mi$a cerut sa ma port fata de el in alt fel decat intr$unui utilitar, firesc. Faptul ca aceste doua #one erau socotite egale nu insemna, totusi, ca in orice clipa te puteai comporta in e'act acelasi fel in fiecare dintre #one. &in contra, comportamentul "ra%itorului tre uie sa fie diferit, de "reme ce fiecare #ona a realitatii a"ea calitati care o facea utili#a ila in felul sau propriu. Factorul definitoriu in pri"inta intelesului parea a fi fost ideea ca o asemenea egalitate putea fi masurata din punct de "edere al utilitatii practice. Astfel, un "ra%itor tre uia sa creada ca era posi il sa se deplase#e de colo, colo, dintr$o #ona intr$alta, ca am ele erau inerent utili#a ile si ca singura deose ire dintre cele doua era diferita lor capacitate de a fi folosite, cu alte cu"inte, scopurile diferite la care ele ser"eau. 7otusi, caracterul lor separat parea sa fie doar un aran%ament potri"it, care era in acord cu stadiul meu special de ucenicie, pe care don Juan il folosea ca sa ma determine sa fiu constient ca putea sa e'iste si un alt domeniu de realitate. &ar, din actiunile lui, mai mult decat din declaratii, am fost con"ins ca pentru un "ra%itor nu e'ista decat un unic continuum de realitate care a"ea doua sau, poate, mai mult decat doua parti din care el e'tragea deductii cu "aloare pragmatica. Adoptarea reala a ideii ca realitatea consensului special a"ea "aloare pragmatica ar fi conferit o perspecti"a plina de sens miscarii. &aca as fi acceptat ideea ca realitatea consensului special era utili#a ila fiindca poseda proprietati inerent utili#a ile care erau la fel de pragmatice ca acelea ale realitatii consensului de fiecare #i, atunci ar fi fost logic ca eu sa inteleg de ce don Juan e'ploata notiunea de miscare in realitatea consensului special pentru un timp atat de lung. &upa acceptarea e'istentei pragmatice a unei alte realitati, singurul lucru pe care tre uia sa$l faca un "ra%itor ar fi fost sa in"ete mecanica miscarii. &esigur, miscarea in acel ca# tre uia sa fie speciali#ata, pentru ca a"ea de a face cu proprietatile inerente, pragmatice, ale realitatii consensului special.

6!+AR 6u iectele anali#ei mele au fost urmatoareleD

1. Fragmentele in"ataturii lui don Juan pe care le$am pre#entat aici au constat in doua aspecteD ordinea operati"a sau succesiunea plina de sens, in care toate conceptele indi"iduale ale in"ataturilor lui erau legate intre ele, si ordinea conceptuala sau matricea de inteles in care toate conceptele indi"iduale ale in"ataturilor lui erau fi'ate. 2. 8rdinea operati"a a"ea patru parti principale cu respecti"ele lor idei componenteD 215 conceptul 3om al cunoasterii4* 225 ideea ca un om al cunoasterii se ucura de a%utorul unei puteri speciali#ate numita 3aliat4* 2B5 ideea ca un aliat era condus de un comple' de regulamente numite 3regula4 si 2A5 ideea ca aceasta confirmare a regulii era supusa consensului special. B. Aceste patru parti erau legate intre ele in urmatorul modD telul ordinii operati"e era sa in"ete omul cum sa de"ina om al cunoasterii* un om al cunoasterii era diferit de omul o isnuit fiindca a"ea un aliat* aliatul era o putere speciali#ata care a"ea o regula* puteai sa o tii un aliat si sa$l supui prin procesul "erificarii regulii sale in domeniul realitatii neo isnuite si prin o tinerea consensului special care se refera la confirmare. A. in conte'tul in"ataturilor lui don Juan, a de"eni om al cunoasterii nu era o reali#are cu caracter permanent ci, mai degra a, un proces. Cu alte cu"inte, factorul care crea un om al cunoasterii nu era doar posi ilitatea de a a"ea un aliat, ci lupta de o "iata a omului pentru a se mentine in interiorul limitelor unui sistem de credinte. 7otusi, in"ataturile lui don Juan tinteau re#ultate practice si scopul lui practic, referitor la cum sa in"eti pe cine"a sa de"ina om al cunoasterii, era sa$l in"eti cum sa do andeasca un aliat, insusindu$i regula. Astfel, telul ordinii operati"e era sa ofere omului consensul special pe a#a elementelor componente percepute in realitatea neo isnuita, care erau considerate o confirmare a regulii aliatului. C. Pentru a oferi consensul special pri"ind confirmarea regulii aliatului, don Juan a tre uit sa ofere consensul special in legatura cu elementele componente ale tuturor starilor de realitate neo isnuita si ale starilor speciale de realitate o isnuita care reieseau pe parcursul in"ataturilor sale. &eci, consensul special se ocupa de fenomene neo isnuite, fapt care imi permitea sa presupun ca orice ucenic, prin acceptarea consensului special, tre uia sa adopte ordinea conceptuala a cunostintelor care i se predau. 9. &in punctul de "edere al stadiului meu personal de studiu, puteam sa deduc ca, pana in momentul cand m$am retras din ucenicie, in"ataturile lui don Juan au stimulat adoptarea a doua parti ale ordinii conceptualeD 215 ideea ca e'ista un taram separat al realitatii, o alta lume, pe care am numit$o 3realitatea consensului special4 sau 225 cealalta lume, care era la fel de utili#a ila ca lumea "ietii de fiecare #i. &e$a ia dupa sase ani de ucenicie, stiinta lui don Juan a de"enit pentru mine un tot coerent. +i$am dat seama ca scopul lui a fost sa ofere un consens real pri"itor la descoperirile mele personale, si, desi eu nu am continuat, fiindca nu eram pregatit, si nici nu "oi fi "reodata, sa suport rigorile unui astfel de antrenament, felul meu indi"idual de a face fata standardelor efortului personal era incercarea pe care am facut$o de a$i intelege in"ataturile. Am simtit ca era neaparat necesar sa do"edesc, sau, macar, sa$mi do"edesc mie insumi, ca nu erau niste ciudatenii. &upa ce mi$am finali#at sc(ema structurala si am putut sa inlatur multe date care nu a%utau in nici un fel efortului meu initial de a de#"alui forta in"ataturilor sale, am inteles clar ca a"eau o coe#iune interna, o consecinta logica care imi ingaduia sa pri"esc intregul fenomen intr$o lumina care risipea ideea de ciudatenie ce caracteri#a tot

ce e'perimentasem aici. Atunci, a de"enit e"ident pentru mine ca ucenicia mea nu fusese decat inceputul unui drum foarte lung. si e'perientele grele pe care le suportasem si care ma coplesisera atat de mult nu fusesera decat un mic fragment dintr$un sistem de gandire logica, din care don Juan e'trasese deductii pline de sens pentru "iata lui de fiecare #i, un sistem foarte comple' de credinte in care cercetarea era o e'perienta ce ducea la e'altare.

APPE)&.CE A Procesul "alidarii consensului special <alidarea consensului special insemna, in fiecare punct, cumularea in"ataturilor .ui don Juan. Cu scopul de a e'plica procesul cumulati", am organi#at "alidarea consensului special dupa succesiunea in care se petreceau starile de realitate neo isnuita si realitate o isnuita speciala. &on Juan nu parea sa fi fi'at procesul de directionare a ordinii intrinsece a realitatii neo isnuite si a realitatii o isnuite speciale intr$un mod e'act* el parea sa fi i#olat unitatile de directionare intr$un fel destul de fluid. &on Juan a inceput sa pregateasca a#a consensului special producand prima stare speciala de realitate o isnuita prin procesul de manipulare a indiciilor care se refereau la mediu. El a i#olat prin acea metoda anumite elemente componente din sirul celor aflate in realitatea o isnuita si, i#olandu$le, m$a indrumat sa percep o progresie spre specific, in acest ca# perceperea culorilor ce pareau sa emane din doua mici #one de pe sol. Fiind i#olate, acele #one de coloratie de"eneau li ere de consens o isnuit* se parea ca doar eu eram capa il sa le "ad, astfel incit ele creau o stare speciala de realitate o isnuita. .#olarea celor doua #one pe sol, prin lipsirea lor de consens o isnuit, a%uta la sta ilirea primei legaturi dintre realitatea o isnuita si cea neo isnuita. &on Juan m$a a%utat sa percep o portiune a realitatii o isnuite intr$un mod neu#ual* adica, el a sc(im at unele elemente o isnuite in detalii ce a"eau ne"oie de consens special. Consecinta primei stari speciale de realitate o isnuita a fost recapitularea de catre mine a e'perientei* din ea don Juan a selectat perceptia diferitelor #one de coloratie ca unitati de su liniere po#iti"a. El a i#olat pentru su liniere negati"a relatarea mea despre teama, o oseala mea si posi ilitatea lipsei mele de perse"erenta. in timpul perioadei de pregatire care a urmat, el a plasat cea mai mare parte a speculatiilor sale pe unitatile pe care le i#olase si a de#"oltat ideea ca era posi il sa se descopere in mediul incon%urator, don Juan a introdus si unele dintre conceptele componente ale omului cunoasterii. in cel de al doilea pas in pregatirea consensului special care se referea la confirmarea regulii, don Juan a indus o stare de realitate neo isnuita cu )o ho hora williamsii& &esi intregul continut al acelei prime stari de realitate neo isnuita era destul de "ag si disociat, totusi elementele componente erau foarte ine definite* eu am perceput caracteristicile sta ilitatii, singularitatii si lipsei de consens o isnuit aproape la fel de clar ca in starile urmatoare. Aceste caracteristici nu erau atat de e"idente, poate din pricina neindemanarii mele* era prima oara cand traiam o realitate neo isnuita. Era imposi il sa preci#e# efectul directionarii precedente a lui don Juan asupra cursului real al e'perientei* totusi, maiestria lui in diri%area re#ultatului starilor urmatoare

ale realitatii neo isnuite a fost foarte clara incepand din acel punct. &in ceea ce i$am po"estit eu despre acea e'perienta, el a selectat unitatile care diri%au progresia spre forme unice specifice si re#ultate totale specifice. El a luat relatarea mea pri"ind actiunile mele cu cainele si a legat$o de ideea ca +escalito era o entitate "i#i ila. Ea putea sa adopte orice forma si, inainte de toate, era o entitate din afara omului. Relatarea actiunilor mele ii ser"ea lui don Juan si ca sa sta ileasca progresia catre un regim mai larg de e"aluare* in acest ca#, progresia era catre un regim dependent &on Juan punea un accent po#iti" pe notiunea ca eu ma miscasem si actionasem in realitatea neo isnuita, aproape asa cum as fi facut in "iata de fiecare #i. Progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite era sta ilita punand un accent negati" pe relatarea pri"ind incapacitatea mea sa acord o atentie logica elementelor componente percepute. &on Juan a lasat sa se inteleaga ca mi$ar fi fost posi il sa e'amine# elementele cu detasare si e'actitate* aceasta idee a scos la i"eala doua caracteristici generale ale realitatii neo isnuite, faptul ca era pragmatica si ca a"ea elemente componente ce puteau fi o ser"ate sen#orial. /ipsa consensului o isnuit asupra elementelor componente era re"elata dramatic de reactia reciproca a accentelor po#iti"e si negati"e puse pe parerile celor care o ser"au comportamentul meu in timpul acelei prime stari de realitate neo isnuita. Perioada de pregatire care a urmat primei stari de realitate neo isnuita a durat mai mult de un an. &on Juan s$a folosit de acel timp ca sa introduca mai multe concepte componente ale ideii de om al cunoasterii si ca sa de#"aluie unele parti ale regulii celor doi aliati. El a scos la i"eala si o stare superficiala de realitate neo isnuita ca sa$mi teste#e afinitatea cu aliatul continut de !atura ino+ia& &on Juan a folosit toate sen#atiile "agi pe care le$am a"ut pe durata acelei stari superficiale ca sa su linie#e caracteristicile generale ale aliatului, punandu$l in contrast cu ceea ce i#olase el drept caracteristicile "i#i ile ale lui +escalito. Cel de al treilea pas in pregatirea consensului special referitor la confirmarea regulii a fost sa induca o alta stare de realitate neo isnuita cu )e ho hora williamsii& indrumarea pe care don Juan mi$a oferit$o in etapa precedenta spre perceperea acestei de$a doua stari de realitate neo isnuita s$a desfasurat in urmatorul modD Progresia spre specific crea posi ilitatea "i#uali#arii unei entitati a carei forma se sc(im ase in c(ip remarca il, de la forma familiara a unui caine, in prima stare, la forma total nefamiliara a unui compus antropomorfic care parea ca e'ista in afara mea. Progresia spre un regim mai larg de e"aluare a fost e"identa in felul cum am perceput o calatorie. Pe parcursul acelei calatorii, regimul de e"aluare a fost atat dependent cat si independent, desi ma%oritatea elementelor componente depindea de mediul incon%urator al starii precedente de realitate o isnuita. Progresia spre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite a fost, poate, trasatura cea mai e"identa a celei de a doua stari pe care am e'perimentat$o. A de"enit e"ident pentru mine, intr$un mod comple' si detaliat, ca omul se putea misca in realitatea neo isnuita. &e asemenea, eu am e'aminat elementele componente cu detasare si preci#ie. /e$am perceput foarte clar sta ilitatea, singularitatea si lipsa de consens. &in recapitularea e'perientei, don Juan a su liniat urmatoareleD pentru a"ansarea catre specific, el a pus un accent po#iti" pe faptul ca eu l$am "a#ut pe +escalito ca pe un compus antropomorfic. Cea mai mare parte a speculatiei care se refera la aceasta

#ona era centrata pe ideea ca +escalito era capa il sa fie un profesor si, in acelasi timp, un protector. Ca sa diri%e#e a"ansarea catre un registru mai larg de e"aluare, don Juan a pus accentul pe relatarea calatoriei mele care, e"ident, a"usese loc in registrul dependent* de asemenea, el a pus un accent po#iti" pe "ersiunea mea pri"ind scenele "i#ionare pe care le$am "a#ut pe mana lui +escalito, scene ce pareau independente de elementele componente ale realitatii o isnuite precedente. Relatarea calatoriei pe care am facut$o si scenele "a#ute pe mana lui +escalito i$au permis, de asemenea, lui don Juan sa diri%e#e a"ansarea spre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite. +ai intai, el a rele"at ideea ca era posi il sa o tii directionarea* in al doilea rand, el a interpretat scenele ca pe niste lectii despre calea corecta de a trai. !nele #one ale recapitularii mele pri"ind perceptia unor compusi complementari nu au fost su liniate deloc, fiindca nu erau folositoare sta ilirii directiei ordinii intrinsece. !rmatoarea stare de realitate neo isnuita cea de a treia era indusa pentru confirmarea regulii care "or ea despre aliatul continut in !atura ino+ia& Perioada de pregatire era importanta si percepti ila pentru prima oara. &on Juan a pre#entat te(nicile manipulatorii si a de#"aluit ca scopul e'act pe care tre uia sa$l confirm eu era di"inatia. &iri%area sa precedenta a celor trei aspecte ale ordinii intrinsece parea sa fi produs urmatoarele re#ultateD progresia spre specific era manifestata de capacitatea mea de a percepe un aliat ca pe o calitate* cu alte cu"inte, eu am "erificat afirmatia ca un aliat nu era deloc "i#i il. Progresia spre specific producea, de asemenea, perceptia speciala a unei serii de imagini foarte asemanatoare cu acelea pe care le "a#usem pe mana lui +escalito. &on Juan interpreta aceste scene ca pe o di"inatie sau ca pe confirmarea scopului specific pe care$l a"ea regula. Perceperea acelei serii de scene implica o progresie spre un registru de e"aluare mai larg. &e data aceasta, registrul era independent de mediul incon%urator al realitatii o isnuite precedente. 6cenele nu pareau a fi suprapuse peste elementele componente, asa cum se intamplase cu imaginile pe care le "a#usem pe mana lui +escalito* de fapt, nu e'istau alte elemente componente, in afara celor ce faceau parte din scene. Cu alte cu"inte, intregul registru de e"aluare era independent. Perceptia unui registru total independent arata, de asemenea, progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite. &i"inatia insemna faptul ca puteai da o "aloare utilitara la tot ceea ce ai "a#ut. Cu scopul de a directiona progresia catre specific, don Juan a pus un accent po#iti" pe ideea ca era imposi il sa te misti prin propriile mi%loace in registrul independent al e"aluarii. El a e'plicat ca miscarea aceea fusese independenta si reali#ata, in acest ca# particular, de soparle in calitatea lor de instrumente. Pentru a sta ili directia celui de al doilea aspect al ni"elului intrinsec progresia catre un registru mai larg al e"aluarii, el a punctat cea mai mare parte a speculatiei lui pe ideea ca scenele pe care le percepusem eu, care erau raspunsurile la di"inatie, puteau sa fie e'aminate si e'tinse atata timp cit doream. Pentru a g(ida progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite, don Juan a accentuat po#iti" ideea ca su iectul ce tre uia g(icit tre uia sa fie simplu si direct, ca sa poti o tine un re#ultat ce putea sa fie folosi il. Cea de a patra stare de realitate neo isnuita era data la i"eala si pentru

confirmarea regulii aliatului ce se gasea in !atura ino+ia& 6copul specific al regulii ce tre uia confirmata era legat de # orul corporal, ca un alt aspect al miscarii. !n re#ultat al directionarii progresiei catre specific ar fi putut fi perceperea de plutire corporala in aer. Acea sen#atie era acuta, desi ii lipsea adancimea perceptiilor precedente ale actelor pe care se pare ca le indeplinisem in realitatea neo isnuita. H orul corporal parea sa fi a"ut loc intr$un registru dependent de e"aluare si parea sa implice miscarea prin propria$ti forta ce putea sa fie re#ultatul unei progresii catre un registru mai larg de apreciere. &oua alte aspecte ale sen#atiei de plutire puteau sa fie produsul directionarii progresiei catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite. Ele au fost, mai intai, perceperea distantei, o perceptie ce crease sen#atia unui # or real, si, mai apoi, posi ilitatea de a o tine directia in cursul acelei presupuse miscari. in timpul urmatoarelor perioade pregatitoare, don Juan a facut speculatii in pri"inta naturii, presupus "atamatoare, a aliatului ce se gasea in !atura ino+ia& si el a i#olat urmatoarele segmente ale relatarii meleD Pentru directionarea progresiei catre specific, a pus un accent po#iti" pe amintirile mele despre plutirea prin aer. &esi eu nu am perceput elementele componente ale starii de realitate neo isnuita cu claritatea care$mi de"enise atunci o isnuita, sen#atia mea de miscare era foarte pregnanta si don Juan a folosit$o ca sa intareasca re#ultatul specific al miscarii. Progresia spre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite a fost sta ilita prin focali#area celei mai mari parti a speculatiei pe ideea ca "ra%itorii puteau sa # oare pe distante enorme, o speculatie care a dat nastere posi ilitatii ca te puteai misca in registrul dependent de e"aluare, ca pe urma sa muti o astfel de miscare in realitatea o isnuita. Cea de a cincea stare de realitate neo isnuita era produsa de catre aliatul ce se gasea in #silocybe me+icana& Era prima oara cand se folosea acea planta si starea re#ultata era mai asemanatoare cu un test decat cu o incercare de a confirma regula. in perioada pregatitoare, don Juan a pre#entat doar o te(nica de manipulare* deoarece el nu mi$a de#"aluit scopul specific ce tre uia "erificat, eu nu am cre#ut ca starea era pro"ocata pentru a confirma regula. 7otusi, directia ni"elului intrinsec al realitatii neo isnuite sta ilita mai de"reme parea sa se fi sfarsit cu re#ultatele urmatoareD &iri%area progresi"a spre re#ultate totale specifice a produs in mine perceptia ca acesti doi aliati erau diferiti intre ei, si ca fiecare era diferit de +escalito. Eu am perceput aliatul ce se gasea in #silocybe me+icana ca pe o calitate fara forma, in"i#i ila si generand o sen#atie de decorporali#are. Progresia catre un regim mai e'tins de e"aluare a a"ut drept re#ultat sen#atia ca mediul incon%urator total al realitatii o isnuite precedente care a ramas in constiinta mea putea fi folosit in realitatea neo isnuita* cu alte cu"inte, e'pansiunea regimului dependent parea sa fi cuprins totul. Progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite producea perceptia speciala ca puteam sa patrund prin elementele componente din cadrul registrului dependent, in ciuda faptului ca pareau sa fie elemente o isnuite ale "ietii de fiecare #i. &on Juan nu mi$a cerut sa fac o isnuita recapitulare a e'perientei* era ca si cum a senta scopului specific facuse din aceasta stare de realitate neo isnuita doar un stadiu de tran#itie prelungit. in timpul urmatoarei perioade de pregatire, totusi, el a speculat asupra anumitor o ser"atii pe care le facuse despre comportamentul meu in cursul e'perientei. &on Juan a pus un accent negati" pe impasul logic care m$a impiedicat sa cred ca puteai sa treci prin lucruri sau fiinte. Cu acea speculatie, el a diri%at progresia catre un

re#ultat total specific al miscarii, prin elementele componente ale realitatii neo isnuite percepute in cadrul registrului dependent al e"aluarii. &on Juan a folosit aceleasi o ser"atii ca sa diri%e#e cel de al doilea aspect al ni"elului intrinsec, un registru mai larg al e"aluarii. &aca era posi ila miscarea prin lucruri si fiinte, atunci registrul dependent tre uia sa se e'tinda si el in aceeasi masura* tre uia sa acopere intregul mediu al precedentei realitati o isnuite care putea fi constienti#at in orice moment, de "reme ce miscarea implica o permanenta sc(im are de mediu. in aceeasi speculatie, era, de asemenea, implicit ca realitatea neo isnuita se putea folosi intr$un mod mai pragmatic. +iscarea prin o iecte si fiinte implica un a"anta%, care era inaccesi il unui "ra%itor in realitatea o isnuita. in continuare, don Juan a folosit o serie de trei stari de realitate neo isnuita, cau#ate de )o ho hora williamsii, pentru a pregati in continuare consensul special pri"ind confirmarea regulii. Aceste trei stari au fost tratate aici ca o singura unitate pentru ca au a"ut loc pe parcursul a patru #ile consecuti"e, si in timpul celor cate"a ore dintre ele eu nu am a"ut nici o comunicare cu don Juan. 8rdinea intrinseca a celor trei stari a fost si ea considerata o singura unitate, cu urmatoarele caracteristiciD Progresia lui +escalito ca o entitate "i#i ila, capa ila sa ofere in"atatura. A ilitatea de a da lectii insemna ca +escalito era capa il sa actione#e fata de oameni. Progresia catre un registru mai larg de e"aluare a atins un punct in care eu am perceput am ele registre in acelasi timp si am fost incapa il sa sta ilesc diferenta dintre ele altfel decat in termeni de miscare. in registrul dependent era posi il pentru mine sa ma misc prin propriile mi%loace si prin propria "ointa, dar, in registrul independent, puteam sa ma misc doar cu a%utorul lui +escalito, ca instrument. &e e'emplu, lectiile lui +escalito cuprindeau o serie de scene pe care puteam doar sa le urmaresc. Progresia catre folosirea mai pragmatica a realitatii neo isnuite era implicata in ideea ca +escalito putea, intr$ade"ar, sa predea lectii pri"ind calea dreapta de a trai. in timpul perioadei de pregatire care a urmat ultimei stari de realitate neo isnuita din aceasta serie, don Juan a selectat urmatoarele unitatiD Pentru progresie catre specific, el a pus un accent po#iti" pe ideea ca +escalito era necesar ca sa transporte omul prin registrul independent al e"aluarii si ca +escalito era o entitate didactica capa ila sa dea lectii, ingaduind omului sa patrunda intr$o lume "i#ionara. &e asemenea, el a speculat asupra implicatiei ca +escalito isi spusese numele si ma in"atase, pare$se, cate"a cantece* acele doua ca#uri au fost construite ca e'emple ale capacitatii lui +escalito de a fi un protector. si faptul ca eu il percepusem pe +escalito ca pe o lumina a fost su liniat ca o posi ilitate ca el, in sfarsit, adoptase o forma a stracta, permanenta fata de mine. Prin su linierea acelorasi unitati, don Juan a reusit sa diri%e#e progresia catre un registru mai larg de e"aluare. in timpul celor trei stari de realitate neo isnuita, am perceput clar ca registrul dependent si registrul independent erau doua aspecte separate ale realitatii neo isnuite care erau la fel de importante. Registrul independent era #ona in care +escalito isi preda lectiile si, de "reme ce aceste stari de realitate neo isnuita pareau sa fi fost date la i"eala doar pentru cautarea acestor lectii, registrul independent era, in mod logic, o #ona de o importanta speciala. +escalito era un protector si un in"atator, ceea ce insemna ca era "i#i il* totusi, forma lui nu a"ea nimic de a face cu starea precedenta de realitate o isnuita. Pe de alta parte, se presupunea ca omul putea sa calatoreasca, sa se miste in realitatea neo isnuita pentru a cauta lectiile lui +escalito, o idee care implica importanta registrului dependent.

Progresia spre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite era sta ilita prin dedicarea ma%oritatii speculatiilor lectiilor lui +escalito. &on Juan construia aceste lectii ca fiind indispensa ile "ietii omului* era o deductie clara ca realitatea neo isnuita se putea folosi intr$un mod mai pragmatic pentru a sta ili puncte de referinta care a"eau "aloare in realitatea o isnuita. Era prima oara cand don Juan e'primase in cu"inte o asemenea implicatie. 6tarea urmatoare de realitate neo isnuita, cea de a noua in in"ataturi, era pro"ocata pentru a confirma regula aliatului continut de !atura ino+ia& 6copul specific ce tre uia confirmat in acea stare era legat de di"inatie, si diri%area precedenta a ni"elului intrinsec se sfarsea cu punctele urmatoareD progresia catre un re#ultat total specific crea perceptia unui grup de scene coerente, care erau presupuse a fi "ocea soparlei ce po"estea e"enimentele care tre uiau g(icite si sen#atia unei "oci care descria, intr$ade"ar, astfel de scene. Progresia catre un registru independent de e"aluare a"ea drept re#ultat perceptia unui registru independent larg si limpede care era li er de influenta straina a realitatii o isnuite. Progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite se sfarsea in posi ilitatile utilitare de e'ploatare a registrului independent. Acea tendinta speciala era sta ilita de speculatia lui don Juan pri"ind posi ilitatea de a e'trage puncte de referinta din registrul independent si de a le folosi in realitatea o isnuita. Astfel, scenele di"inatorii a"eau o "aloare pragmatica e"identa, caci erau socotite ca repre#inta o infatisare a actelor indeplinite de catre altii, acte la care nu puteai a"ea acces prin mi%loace o isnuite. in urmatoarea perioada de pregatire, don Juan a su liniat mai multe din temele componente ale omului cunoasterii. El parea sa se pregateasca sa faca trecerea la urmarirea doar a unuia dintre cei doi aliati, aliatul humito& 7otusi, el a su liniat po#iti" ideea ca eu a"eam o stransa afinitate cu aliatul continut de !atura ino+ia, pentru ca imi ingaduise sa fiu martorul unui ca# de fle'i ilitate a regulii cand am facut o greseala in indeplinirea unei te(nici de manipulare. Presupunerea mea ca don Juan era gata sa a andone#e predarea regulii aliatului continut de !atura ino+ia era intarita de faptul ca el nu i#olase nici o #ona a recapitularii e'perientei facute de mine ca sa e'plice diri%area ni"elului intrinsec al starilor urmatoare ale realitatii neo isnuite. Apoi au fost o serie de trei stari de realitate neo isnuita date la i"eala ca sa confirme regula aliatului continut de #silocybe me+icana& Ele au fost tratate aici ca o singura unitate. si, cu toate ca intre ele a trecut destul de mult timp, in acele inter"ale don Juan nu a facut nici o incercare ca sa specule#e asupra nici unui aspect al ordinii lor intrinsece. Prima stare a seriei a fost "aga* ea s$a sfarsit repede si elementele sale componente nu au fost precise. Parea sa fie mai mult o stare de realitate neo isnuita. Cea de a doua stare era mai profunda. Eu am perceput stadiul de tran#itie in realitatea neo isnuita separat, pentru prima oara. Pe durata acelui prim stadiu de tran#itie, don Juan a de#"aluit faptul ca scopul specific al regulii, pe care eu tre uia s$o confirm, se ocupa cu un alt aspect al miscarii, un aspect ce a"ea ne"oie de o supra"eg(ere e'(austi"a din partea lui* eu l$am e'primat prin cu"intele 3a te misca adoptand o forma alternati"a4. &rept urmare, doua aspecte ale ni"elului e'trinsec al realitatii neo isnuite au de"enit e"idente pentru prima oaraD stadiile de tran#itie si supra"eg(erea de catre profesor. &on Juan isi folosea supra"eg(erea in timpul primului stadiu de tran#itie ca sa marc(e#e directia urmatoare a celor trei aspecte ale ni"elului intrinsec. Eforturile sale au

fost canali#ate, in primul rand, spre producerea unui re#ultat total specific, indemnandu$ma sa e'perimente# sen#atia precisa ca am luat forma unei ciori. Posi ilitatea adoptarii unei forme alternati"e pentru a reali#a miscarea in realitatea neo isnuita implica, la randul ei, o e'pansiune a regimului dependent de e"aluare, singura #ona in care o asemenea migrare putea sa ai a loc. Folosirea pragmatica a realitatii neo isnuite era (otarata de faptul ca eram diri%at sa$mi atintesc atentia asupra anumitor elemente componente ale registrului dependent, ca sa le folosesc ca pe puncte de referinta pentru miscare. in perioada de pregatire care a urmat celei de a doua stari a seriei, don Juan a refu#at sa specule#e asupra oricarei parti a e'perientei mele. El a tratat cea de a doua stare de parca ar fi fost doar un alt stagiu prelungit de tran#itie. Cea de a treia stare a seriei era, totusi, de o importanta capitala in in"ataturi. Era o stare in care procesul de diri%are a ni"elului intrinsec culmina cu urmatoarele re#ultateD Progresia catre specific creea perceperea clara a faptului ca adoptasem o forma alternati"a atat de complet incat ea pro"oca modificari precise in felul in care$mi atinteam pri"irile si in felul meu de a "edea. !n re#ultat al acelor modificari era perceperea de catre mine a unei noi fatete a regimului dependent de e"aluare amanuntele ce formau elementele componente si acea perceptie e'tindea in mod (otarat registrul aprecierii. Progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite culmina in constiinta mea cu faptul ca era posi il sa ma misc in registrul dependent tot atat de pragmatic cum te deplase#i prin mers in realitatea o isnuita. in perioada pregatitoare ce a urmat ultimei stari de realitate neo isnuita, don Juan a introdus un nou tip de recapitulare. El a selectat #onele de amintire inainte de a$mi au#i po"estirea* adica, a cerut sa auda doar relatarile pri"itoare la folosirea pragmatica a realitatii neo isnuite si la miscare. &in astfel de relatari, el a sta ilit progresia catre specific punand un accent po#iti" pe "ersiunea despre felul cum e'ploatasem eu forma ciorii. 7otusi, el a dat importanta doar ideii de miscare dupa adoptarea acelei forme. +iscarea era #ona recapitularii mele pe care el a plasat un %oc com inat de accente po#iti"e si negati"e. El a acordat relatarii un accent po#iti" cand aceasta su linia ideea naturii pragmatice a realitatii neo isnuite sau atunci cand ea se ocupa de perceperea elementelor componente care$mi permisesera sa capat un sens general de orientare, in timp ce mi se parea ca ma misc in registrul dependent de apreciere. El a pus un accent negati" pe incapacitatea mea de a$mi aminti precis natura sau directia unei astfel de miscari. &iri%and progresia catre un registru mai larg de apreciere, don Juan si$a a#at speculatia pe ceea ce i$am po"estit eu despre felul special in care eu percepusem amanuntele ce formasera elementele componente din interiorul registrului dependent. 6peculatia lui m$a condus la presupunerea ca, daca era posi il sa "e#i lumea ca o cioara, registrul dependent de apreciere tre uia sa se e'tinda in adancime si sa se largeasca pana ce acoperea intregul spectru al realitatii o isnuite. Ca sa diri%e#e progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite, don Juan a e'plicat felul meu deose it de a percepe elementele componente ca fiind felul in care o cioara "ede lumea. si, in mod logic, acel fel de a "edea presupunea intrarea intr$un registru de fenomene ce depasea posi ilitatile normale din realitatea o isnuita. !ltima e'perienta consemnata in notele mele de teren era o stare speciala de realitate o isnuita* don Juan a produs$o prin i#olarea elementelor componente ale realitatii o isnuite, prin procesul furni#arii de indicii ce a"eau in "edere la propriul sau

comportament. Procesele generale folosite in diri%area ni"elului intrinsec de realitate neo isnuita au produs urmatoarele re#ultate pe parcursul celei de a doua stari speciale de realitate o isnuita. Progresia spre specific a re#ultat intr$o i#olare fara pro leme a multor elemente ale realitatii o isnuite. in prima stare speciala de realitate o isnuita, foarte putinele elemente componente care au fost i#olate prin procesul de furni#are de indicii pri"itoare la mediu erau, de asemenea, transferate in forme familiare lipsite de consens o isnuit* totusi, in cea de a doua stare speciala de realitate o isnuita, elementele sale componente au fost numeroase si, cu toate ca nu si$au pierdut calitatea de elemente familiare, se putea sa$si fi pierdut capacitatea de consens o isnuit. Asemenea elemente componente au acoperit, poate, intregul mediu de care eram eu constient. Este posi il ca don Juan sa fi produs aceasta a doua stare speciala pentru a intari legatura dintre realitatea o isnuita si cea neo isnuita, de#"oltand posi ilitatea ca multe, daca nu toate, elementele componente ale realitatii o isnuite puteau sa$si piarda capacitatea de a a"ea consens o isnuit. &in propriul meu punct de "edere, totusi, acea ultima stare speciala era re#umatul final al uceniciei mele. Formida ilul impact al terorii la ni"elul constiintei tre#e a"ea calitatea speciala de a su mina certitudinea ca realitatea "ietii de fiecare #i era implicit reala, certitudinea ca eu, in pro leme de realitate o isnuita, puteam sa o tin consensul intr$un mod indefinit. Pana in acel punct, cursul uceniciei mele parea sa fi fost o constructie continua care sa anule#e acea certitudine. &on Juan a folosit fiecare segment al efortului sau dramatic ca sa reali#e#e pra usirea in timpul acelei ultime stari speciale, fapt care m$a facut sa cred ca o pra usire totala a acelei certitudini ar fi indepartat ultima ariera care ma impiedica sa accept e'istenta celeilalte realitatiD realitatea consensului special.

APE)&.CE ? 6c(ita pentru o anali#a structurala 8rdinea operati"a PR.+A !).7A7E Emul cunoasterii A de%eni om al cunoasterii era o roblema de in%atare )u e'istau cerinte e'prese E'istau unele cerinte secrete !n ucenic era ales de o putere impersonala El era ales (escogido* Fotararile puterii erau indicate prin semne An om al cunoasterii a%ea o intentie neclintita Frugalitatea Judecata sanatoasa /ipsa li ertatii de a ino"a An om al cunoasterii beneficia de o minte clara

/i ertatea de a cauta o cale Cunoasterea scopului specific A fi fluid A de%eni om al cunoasterii era consecinta unei munci asidue Efortul dramatic Eficacitatea Pro"ocarea An om al cunoasterii era un lu tator El tre uia sa ai a respect El tre uia sa ai a teama El tre uia sa fie trea# Constienta intentiei Constienta flu'ului asteptat 7re uia sa ai a incredere in sine A de%eni om al cunoasterii im lica un roces continuu El tre uia sa$si reinnoiasca cercetarea pe calea de a de"eni un om al cunoasterii El nu era permanent El tre uia sa urmareasca o cale cu inima A &8!A !).7A7E An om al cunoasterii a%ea un aliat Aliatul era li sit de forma Aliatul era erce ut ca o calitate Aliatul ce se gasea in !atura ino+ia: Era asemanator unei femei Era posesi" Era "iolent Era impre"i#i il A"ea efecte "atamatoare asupra caracterului adeptilor 8ferea o putere e'cesi"a Aliatul continut de #silocybe me+icana: Era asemanator cu un ar at Era lipsit de pasiune Era land Era pre"i#i il Era enefic caracterului adeptilor Putea oferi stari de e'ta# An aliat utea fi imblan$it !n aliat era un "e(icul Aliatul continut de !atura ino+ia era impre"i#i il Aliatul continut de #silocybe me+icana era pre"i#i il Aliatul era un a%utor

A 7RE.A !).7A7E Aliatul a%ea o regula Fegula era infle+ibila E'ceptie datorata doar inter"entiei directe a aliatului Fegula era necumulati%a Fegula era confirmata de realitatea obisnuita Fegula era confirmata de realitatea neobisnuita 6tarile de realitate neo isnuita Realitatea neo isnuita era utili#a ila Realitatea neo isnuita a"ea elemente componente Elementele componente a"eau sta ilitate A"eau singularitate Erau lipsite de consens o isnuit 6copul specific al regulii Primul scop specific, testarea (!atura ino+ia* 7e(nica de manipulare, ingerarea Al doilea scop specific, di"inatia 9!atura ino+ia* 7e(nica de manipulare, ingerare$a sor tie Al treilea scop specific, # orul corporal (!atura ino+ia* 7e(nica de manipulare, ingerare$a sor tie Al patrulea scop specific, testare (#silocybe me+icana* 7e(nica de manipulare, ingerare$in(alare Al cincilea scop specific, miscarea 9#silocybe me+icana* 7e(nica de manipulare, ingerare$in(alare Al saselea scop specific, miscarea prin adoptarea unei forme alternati"e 9#silocybe me+icana* 7e(nica de manipulare, ingerare$in(alare A PA7RA !).7A7E Fegula era confirmata de consens s ecial 4inefacatorul Pregatind consensul special Celelalte stari de realitate neo isnuita Ele erau produse de +escalito El era inglo at Conteinerul era insasi puterea El nu a"ea o regula El nu a"ea ne"oie de ucenicie El era un protector El era un in"atator El a"ea o forma definita Realitatea neo isnuita era utili#a ila Realitatea neo isnuita a"ea elemente componente 6tarile speciale de realitate o isnuita

Ele erau produse de inefacator .ndicii despre mediu .ndicii despre comportament Recapitularea e'perientei Reamintirea e"enimentelor &escrierea elementelor componente Accentul Accentul po#iti" Accentul negati" /ipsa de accent 1(idarea consensului special )i"elul e'trinsec al realitatii neo isnuite Perioada de pregatire Perioada de dinaintea realitatii neo isnuite Perioada de dupa realitatea neo isnuita 6tagiile de tran#itie 6upra"eg(erea de catre inefacator )i"elul intrinsec de realitate neo isnuita Progresie catre specific Forme unice specifice Comple'itatea progresi"a a detaliului perceput Progresia de la forme familiare la forme nefamiliare Re#ultate specifice totale Progresia catre un registru mai e'tins de e"aluare Registrul dependent Registrul independent Progresia catre o folosire mai pragmatica a realitatii neo isnuite Progresia catre specific in stari speciale de realitate o isnuita 8R&.)EA C8)CEP7!A/a Acenicul Adoptarea gresita a ordinii conceptuale Adoptarea bona fide a ordinii conceptuale Fealitatea consensului s ecial Fealitatea consensului s ecial a%ea o %aloare ragmatica