Sunteți pe pagina 1din 15

1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice. 2.

Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului globalizrii, utiliznd bibliografie specific. 4. tiliznd datele cele mai noi de pe site!ul "#$ %&ttp'(())).)to.org*, realizai urmtoarele clasificri' rile cu cele mai rapide creteri ale comerului %primele 2+* ,rimii 1- exportatori si importatori .n comerul cu bunuri %produse manufacturate* / ri0 ,rimii 1- exportatori si importatori .n comerul cu servicii / ri0

5. Evideniai cteva puncte forte 1i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc .n Romnia %consultai 1i site!ul ))).arisinvest.ro*.

2ema nr. 1 1.Evidentiati cele dou efecte statice prin exemple numerice. 2eoriile integrrii ce deriv din cele ale liberului sc&imb au la baz analizele privind uniunile vamale sau regionale, ele constituind c&eia de bolta, condiia sine qua non a tuturor. $el care a teoretizat pentru prima data aspectele formale ale functionarii unei uniuni vamale a fost economistul 3merican Jacob Viner %42&e $ustoms nion 5ssue6, $arnegie Endo)ment for 5nternational ,eace, 7e)!8or9, 1:+-*0 el sc&iteaz cadrul analitic s se vad dac astfel de uniuni, definite ca zone de liber!sc&imb geografic limitate, a;ung sau nu s se amelioreze bunstarea general .n raport cu liberal sc&imb universal.1 $ontribuia principal a economistului 3merican <acob =iner const .n definirea i demarcarea efectelor de creare de comer i de deturnare sau deviere de comer. ,rin creare de comer. <. =iner .nelege apariia de noi fluxuri comerciale .n cadrul uniunilor vamale care .nlocuiesc sursele de furnizare mai puin eficiente cu cele mai avanta;oase din punct de vedere al costurilor de producie. 3ceasta reprezint crearea intern de comer. >ac .nlocuirea unor fluxuri din interiorul uniunii mai puin avanta;oase %mai puin eficiente din punct de vedere al costurilor de producie* se face cu fluxuri mai eficiente din afara uniunii vamale, atunci are loc fenomenul de creare extern de comer. >ac .nlocuirea surselor de furnizare a mrfurilor, mai eficiente din punct de vedere al costurilor de producie ce provin din afara uniunii vamale se face cu surse din cadrul uniunii vamale mai puin eficiente, dar devenite mai ieftine ca urmare a liberalizrii sc&imburilor comerciale reciproce 1i a instituirii unui tarif vamal comun, atunci are loc fenomenul de deturnare de comer. ,entru a realiza 1i mai bine diferenele .ntre conceptele de mai sus, voi prezenta .n continuare un trei ipoteze restrictive. a* ?e presupun un anumit produs, de exemplu un laptop, produs de catre dou ri i restul lumii,un exemplu concret fiind ? 3, dar cu nivel diferit al costurilor.
1

>iaconescu #irela , 4Economie european. @undamente i etape ale construciei europene6 ediia a 55!a revzut i adugit,Editura ranus, Aucureti, 2--4

ara $ostul unitar de producie

5talia D--

@rana +--

? 3 F+-

$ostul unitar de producie cel mai sczut este in ? 3. Bn condiii de comer liber, importul cel mai avanta;os ar fi .n ? 3. 5talia ar obine un ctig de 2+- euro, iar @rana ar obine 1+- euro b* .n cazul .n care 5talia impune o tax vamal de 1--C la import. 2axa vamal la importuri .n 5talia +-C ,retul marfii in 5talia D-,retul importului din @rana 1--E-,retul importului din ? 3

,entru 5talia este mai avanta;os s produc .n interior dect s importe. Rezult eliminarea comerului. c* 5talia i @rana formeaz o uniune vamal, liberaliznd comerul reciproc, dar impunnd taxa vamal fa de ? 3

2axa vamala 1--C

,retul marfii .n 5talia D--

,retul marfii .n @rana +--

,retul marfii importate din ? 3 E--

>eci analiza datelor acestui caz particular ne permite apreciind c ' daca 5talia i @rana produc un laptop mai puin eficient raportat la rile tere i tariful vamal i tariful vamal anterior este pro&ibitive, uniunea este avanta;oas deoarece conduce la creare de comer. >ac 5talia 1i @rana produc laptopuri mai puin eficient dect rile tere 1i formeaz o uniune vamal cu un tarif anterior nepro&ibitiv, atunci uniunea, de1i genereaz economii .n aprovizionare, este dezavanta;oas deoarece determin deturnare de comer %specializarea se realizeaz .n favoarea unui productor mai puin eficient* >ac @rana produce laptopuri mai eficient dect rile tere, atunci, oricare ar fi nivelul taxei vamale, uniunea este avanta;oas, conducnd la creare de trafic .n favoarea celui mai eficient productor0

Bn cazul .n care 5talia este singura .n msur s produc laptopuri, dar ineficient raportat la rile tere, uniunea poate genera fie creare, fie deturnare de trafic, .n funcie de raportul de competitivitate 1i de nivelul taxei vamale anterior 1i ulterior constituirii uniunii0

>ac 5talia i @rana nu produc bunul laptopuri, uniunea este fr efect cu privire la producia 1i sc&imbul acestuia0 Efectele sunt cu att mai favorabile cu ct se pleac de la un tarif vamal mai ridicat 1i cel ulterior este mai sczut0 Rezultatele constituirii uniunii sunt mai puin favorabile dect .n condiii de liber sc&imb generalizat.

2ema nr. 2

2.Realizai un comentariu de maxim o pagin cu privire la ireversibilitatea procesului globalizrii, utiliznd bibliografie specific. Este larg acceptat prerea conform creia, .n funcie demomentul declan1rii, ar exista trei posibiliti de abordare' se poate vorbi de globalizare de la .nceputurile istoriei / este o exagerare de1i exist unele argumente cum ar fi apariia primelor imperii, rspndirea cre1tinismului etc. ?fera de cuprindere a globalizrii cuprinde F domenii ale vieii sociale! economic, politic 1i cultural / ca urmare, nu exista pe primele trepte de dezvoltare istoric a omenirii0 este un fenomen contemporan, caracteristic modernizrii 1i dezvoltrii capitalismului, care s!a accelerat .n ultimele decenii0 este un fenomen recent, asociat cu alte sau evenimente Greorganizarea denumite postindustrializare, capitalismului pe alte baze6 2 Hlobalitatea este considerat o formul neutr a internaionalului ce are ca metod de lucru cooperarea interguvernamental. Hlobalismul aparine clasei naionale a imperialismului0 .n cadrul acestuia o parte domin toate celelalte pri. ,rincipiul ordonator pentru globalitate 1i globalism este cel al adversitii, .n timp ce noul principiu al globalizrii este cel al competiiei .ntr!un .ntreg care e mai mult dect suma prilor, iar prile tind s imite .ntregul. n rspuns la .ntrebarea 4ce este globalizarea6 regsim la @riedman, un susintor .nfocat al globalizrii, care afirm c 4globlizarea nu este o simpl tendin sau o fantezie, ci este, mai degrab, un sistem internaional. Este sistemul care acum a luat loc sistemului Rzboiului Rece 1i, la fel ca acesta, globalizarea are propriile ei legi 1i propria ei logic, de natur s influeneze astzi, direct sau indirect, politica, mediul .ncon;urtor, geopolitica 1i economia fiecrei ri de pe glob.6F Hlobalizarea reprezint renunarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitat a te&nologiei, circulaia ne.ngrdit a informaiei, uniformizarea economiei, libera circulaie a capitalului 1i a persoanei, dar nu .n ultimul rnd alinierea politic .n perspectiva unei guvernri globale. postindustrialism

2 F

Iaters #. %1::D*' GHlobalization6, Routledge, Jondon, 1::D. p.4 2. @riedman / Jexus 1i mslinul.6 $um s .nelegem globalizarea6, Ed. Economic, Aucure1ti, 2---

Bn literatura economic s!a avansat ideea c odat cu cderea Kidului Aerlinului .n anul 1:L: am intrat .n cea de!a doua er a globalizrii, prima er datnd .nc de la mi;locul secolului al 1:!lea 1i fiind .ntrerupt de ,rimul Rzboi #ondial. ,erioada de 4pauz6 dintre cele dou ere ale globalizrii a a;uns la final odat cu .nc&eierea Rzboiului Rece. 31adar, anul 1:L: reprezint un nou .nceput al globalizrii, o globalizare con1tient 1i ireversibil prin care relaiile sociale 1i economice devin lipsite de distane 1i granie. 7u 1tiu dac este o coinciden sau 4a1a a fost scris6 ca acest an s fie unul de rscruce pentru multe naiuni. Este anul .n care fosta niune ?ovietic s!a destrmat, zidul a fost 4eliminat6, este primul an al democraiei din ara noastr, dar este 1i anul .n care ? 3 .1i 4afi1eaz6 supremaia. Globalizarea-un proces ireversibil: De la Socialism la Capitalism, apoi la Globalizare Bn decursul istoriei, omul a adoptat diferite sisteme filozofico!economice. 2oate au avut ca int globalizarea, adic o uniformizare voluntar sau forat a nevoilor, a vieii, c&iar a gndirii. ,entru a .nelege actuala organizare social, ne putem limita la menionarea a doar dou sisteme, cel socialist 1i cel capitalist. Melurile .nalte ale socialismului erau tranziia spre comunism, furirea lumii perfecte .n care toi s fie egali, att economic, ct 1i spiritual, ca 1i comportament, ca 1i avuie. $apitalismul, contrar socialismului promoveaz ideea de difereniere dup calitate. 3stfel, cel ce munce1te mai mult este .ndreptit s c1tige mai mult. ,rincipalul mod de reglare a pieei este concurena. $ompetiia pentru acapararea de noi teritorii, resurse naturale 1i for de lucru ieftin s!a extins 1i asupra informaiei. 3stfel, apar noi strategii comerciale, politice, c&iar militare. Rolul statului .n economie a sczut dramatic odat cu apariia primelor corporaii transnaionale, care fac ca deciziile de investiii s scape controlului statului. 3stfel au aprut cele dou ci 1i anume' individualizare sau globalizare. Individualizarea .nseamn .nc&iderea .ntre granie, fapt care de obicei duce la dictatura unor clanuri. 7eparticiparea la piaa mondial poate duce la ruptura de realitatea economic, iar .n momentul cnd barierele cad, economia rmne descoperit .n faa invaziei de produse strine, mai bune 1i mai ieftine. Globalizarea este un proces care lrge1te cadrele determinate ale sc&imbrii sociale la nivel mondial, ca un .ntreg. >ar trebuie mers dincolo de enumerarea ctorva indicatori de performan ai societilor transnaionale, de comunicaiile prin satelii, o limb general acceptat, problemele ecologice. 3dunarea Heneral a "7 intitulat GRolul 7aiunilor din 1E!1L sept.1::L a adoptat rezoluia nr.+F(1D: nite .n promovarea dezvoltrii .n contextul globalizrii 1i

interdependenei6. Bn acest demers s!a bazat pe un amplu raport pregtit .n colaborare cu 7$23> 1i cu consultarea altor organizaii din sistemul "7 ' 5J" %"rganizaia 5nternaional a #uncii*, @3"%"rganizaia pentru 3gricultur 1i 3limentaie*, nite 75>"%"rganizaia pentru >ezvoltare 5ndustrial*, 7>, %,rogramul 7aiunilor

pentru >ezvoltare*, E?$3, %$omisiaEconomic 1i ?ocial pentru 3sia 1i ,acific*, E$J3$ %$omisiaEconomic pentru 3merica Jatin 1i $araibe*, E$3 %$omisia Economic pentru 3frica* etc. Raportul a;unge la concluzia c globalizarea este un proces ireversibil 1i nu o opiune 1i aduce urmtoarele argumente .n spri;inul acestei afirmaii' Gglobalizarea este .nainte de toate un rezultat cumulativ al unor procese cantitative 1i calitative desf1urate de!a lungul timpului, .ncepnd cu economia %privit 1i ea sub multiple aspecte' comer, finane, investiii* 1i terminnd cu mediul .ncon;urtor, cultura 1i te&nologia. %N* #ulte din procesele cu caracter transnaional au sporit riscul de contagiune, .n special .n ceea ce prive1te crizele financiare, crend un a1a!numit Odeficit de adaptareP la problemele ridicate deglobalizare6.4 G@ora cu care se manifest astzi globalizarea este att de puternic, .nct a pus .n discuie 1i capacitatea instituiilor guvernamentale de a stpni 1i ani&ila anumite efecte negative produse de ea. Bn felul acesta, se pune tot mai mult problema unor aciuni concertate, efective 1i robuste, care s previn crizele, deoarece pieele nu vor fi niciodat inerent stabile 1i nici ec&itabile6+. G$re1terea interdependenelor dintre state a fcut din comer 1i finane dou c&ei cu a;utorul crora poate fi obinut un plus de coeren 1i complementaritate .n politicile economice, astfel .nct s se obin maximum de beneficiu de pe urma cre1terii 1i dezvoltrii globale. Bn aceast arie de preocupri este posibil identificarea unor obiective comune care s serveasc deopotriv intereselor tuturor statelor, att dezvoltate, ct 1i .n curs de dezvoltare6.D G=ectorul cel mai important, adevratul catalizator 1i lubrifiant, care a fcut din globalizare un proces ireversibil, .l constituie, fr .ndoial, rspndirea informaiei te&nologice. %N* >eplina 1i efectiva participare la reelele informatice globale este crucial pentru toate rile care doresc s beneficieze de pe urma globalizrii 1i s nu fie marginalizate. Exploziva diseminare a informaiilor te&nologice a produs, din pcate, noi decala;e, iar pe altelele!a adncit6E.
4 +

,ostelnicu H&., ,ostelnicu $ , 6Hlobalizarea economiei6, Ed, Economica, Aucureti, 2---,p 2:2 5bidem, p. 2:2 D 5bidem, p. 2:F E 5bidem., p.2:F

3m observat c toi indivizii admit faptul c globalizarea este un proces ireversibil cu implicaii complexe .n sfera socio!economic a societilor moderne. $onsider c .n complexitatea ei globalizarea reprezint un cumul de avanta;e i provocri %riscuri* pe care dac le .nelegem putem s le gestionm .n mod corespunztor, .n ideea .n care trebuie urmrite asimilarea de beneficii i progresul tuturor societilor sub aspect socio!economic.

2ema nr. F $omentai urmtoarea aseriune'

6Exist un punct de vedere care predomin cel puin .n lumea vorbitorilor de limba englez, pe care eu l!am denumit fundamentalism de pia. $onform acestuia, este mai bine ca alocarea resurselor s fie lst pe seama mecanismelor pieei, deoarece interferena cu aceste mecanisme ar reduce eficiena 6 %Heorge ?oros, Despre globalizare, 2--2, p. 24!2+*. Bn lucrarea sa 6$riza capitalismului global6, Heorge ?oros afirm' 6fundalismul de pia constituie astzi o ameninare mai mare pentru societatea desc&is dect oricare dintre ideologiile totalitare6L ?e poate spune c s!au conturat dou concepii cu privire la forele ce determin i influeneaz procesul globalizrii ' fundamentalismul de pia i statul providena. Reglarea se asigur automat prin intermediul mecanismului de pia. Reglarea i autoreglarea semnific procese automate i respectiv deliberate de alocare a resurselor, a;ustarea produciei 1i consumului, in&ibarea sau stimularea unor evoluii ale economiei prin aciunea tuturor ofertanilor 1i cumprtorilor. ncepnd din 1980 n Marea Britanie i apoi, ce a mai tr!iu .n ? 3 s!a .neles c mecanismul competiiei este capabil s rezolve cele mai presante probleme ale economiei0 inflaia, 1oma;ul, deficitul contului curent, stagnarea economic. "#au li$erali!at treptat piaa capitalului, piaa muncii 1i sc&imburile economice externe. %irculaia li$er a mrfurilor, muncii i mai ales a capitalului sunt realiti nu numai pentru rile comer liber @ormarea mecanismului de pia presupune stabilirea automat a urmtorilor parametri automat a urmtorilor parametri'
L

E, dar 1i pentru spaiul 73@23 %? 3 $anada 1i #exic* 1i alte zone de

,reurilede de consum 1i cele dintre productori consum 1i cele dintre productor $antitatea de produse din fiecare item care intr .n consum %alitatea produselor &cerute de pia' $alitatea produselor %cerute de pia* (ermene de li rare 2ermene de livrare %ondiii de plat $ondiii de plat

?oros Heorge, 6$riza capitalismului global6, ,olirom 3rc, 1:::, pF+

Bn concluzie alocarea resurselor pe baza mecanismelor pieei deoarece interferena cu aceste mecanisme ar reduce eficiena.

2ema nr. 4

4. tiliznd datele cele mai noi de pe site!ul "#$ %&ttp'(())).)to.org*, realizai urmtoarele clasificri' rile cu cele mai rapide creteri ale comerului %primele 2+* ,rimii 1- exportatori si importatori .n comerul cu bunuri %produse manufacturate* / ri0 ,rimii 1- exportatori si importatori .n comerul cu servicii / ri0

Tabelul nr 1. rile cu cele mai rapide creteri ale comerului (primele 25)

ara 1. $&ile 2. 7oua Keeland F. ,eru 4. 5ra9 +. 7igeria D. Qu)eit E. Emiratele 3rabe L. 3zerbaid;an :. @ilipine 1-. Ratar 11. Jibia 12. Juxemburg 1F. 5rlanda 14. craina 1+. ?uedia 1D. Hrecia 1E. 2urcia 1L. ?ingapore 1:. @ederaia Rus 2-. $anada 21. >anemarca 22. #exic 2F. Elveia 24. ?erbia 2+. Heorgia

Anul 2010 -,-E -,-1 2,41 -,EF -,+E D -,:4 -,-2 -,2+ 1,-: -,+E 2,D: 21,22 1F,EE F1,L1 12-,E4 1,11 4-,2E 2,2E,L2 -,:: 14,42 F2,:1 1-,2:

Anul 2011 1-,E1 -,-D -,12 2F,2F 4,L1 2,L+ 2L,2E 4,1: -,-E -,EF 2,L1,42 D,+D 4E,ED 2:,DE DE,EF 2+2,+2 2,2E4,:D 4,-1 14,1E 1,D: 24,1F +4,ED 1+,D2

Creterea 14FF-C 4FD1,E2C 121D,4+C LD4,1:C ++E,-2C 4-4,ELC FE-,LLC F44,DDC FFD,DLC 1:1,+LC 1+E,-:C 14L,:LC 14F,F4C 12+,-FC 11+,++C 112,:1C 1-:,1+C :L,F:C LD,1DC L2,E1C L1,2+C E1,D+C DE,FLC DD,F:C +1,LFC

Tabel nr.2 Primii 10 exportatori i importatori n comer ul mondial cu bunuri! anul 2010.

"an# $xportatori %aloare Procent &odi'. "an# (mportatori %aloare Procent &odi'. 1 C)ina 1+EL 1-,4C F1C 1 *.+.A 1:DL 12,LC 2FC 2 *.+.A 12EL L,4C 21C 2 C)ina 1F:+ :,1C F:C F ,ermania 12D: L,FC 1FC F ,ermania 1-DE D,:C 1+C 4 -aponia EE+,1C FFC 4 -aponia D:F 4,+C 2+C + .landa DE2 F,LC 1+C + /ran a D-D F,:C LC D /ran a 4DD F,4C EC D &.0ritanie ++L F,DC 1+C E Coreea 4DD F,1C 2LC E .landa +1E F,4C 1EC L (talia 44L 2,:C 1-C L (talia 4L4 F,1C 1EC : 0el#ia 411 2,EC 11C : 1.2on#!C)ina 442 2,:C 2+C 1&.0ritanie 4-+ 2,EC 1+C 1Coreea 42+ 2,LC F2C

Tabel nr.3 Primii 10 exportatori i importatori mondiali n comer ul cu 4er5icii anul 2010. "an# 1 2 F 4 + D E L : 1$xportatori *.+.A ,ermania &.0ritanie C)ina /ran a -aponia *pania *in#apore .landa (ndia %aloare +1+ 2F22E 1E141FL 121 112 111 11Procent 14,1C D,FC D,2C 4,DC F,LC F,LC F,FC FC FC FC &odi' LC 2C -C F2C !1C :C !1C 2-C -C -C "an# 1 2 F 4 + D E L : 1(mportatori *.+.A ,ermania C)ina &.0ritanie -aponia /ran a (ndia .landa (talia (rlanda %aloare F+L 2+D 1:2 1+D 1++ 12D 11E 1-: 1-L 1-D Procent 1-,2C E,FC +,+C 4,+C 4,4C F,DC F,FC F,1C F,1C FC &odi' EC 1C 22C !1C DC -C -C 1C 1C 2C

2ema nr. +

5. Evideniai cteva puncte forte 1i slabe necesare a fi cunoscute de ctre investitorii strini care doresc s investeasc .n Romnia %consultai 1i site!ul ))).arisinvest.ro*. 3tunci cnd se analizeaz Romnia ca o posibila locatie pentru dezvoltarea afacerilor lor, investitorii strini arunca o privire mai atent asupra avanta;elor : oferite de Romnia' Avantajele resurselor @or de munc .nalt calificat, la preturi competitive %cunostinte solide .n limbi strine, te&nologie, 52, inginerie, etc Aogat .n resurse naturale, inclusiv a apelor de suprafa 1i subterane, terenuri agricole fertile, petrol 1i gaze0 ,otenial ridicat pentru turism Avantajele politice factor de stabilitate in zona ! aderarea la 732"0 Haranie de stabilitate .n Europa de ?ud!Est0 aderarea la E. Avantaje IR 3cordurile bilaterale .ntre Romnia 1i alte ri privind promovarea 1i prote;area investiiilor Relatii diplomatice bilaterale cu 1EE din cele 1:1 de state membre ale "7 , la care se adaug ?fntul ?caun, "rdinul ?uveran #ilitar de #alta 1i palestinian #embru al "7 1i alte organizaii internaionale, cum ar fi' "?$E, $onsiliul Europei 1i "rganizaia 5nternaional a @rancofoniei0 Jiber acorduri comerciale cu E, rile 3EJ?, rile $E@230 membre ale "#$ din 5anuarie 1::+

3vanta;e economice
:

?cutire de taxe a profitului reinvestit ?c&emelor de a;utor de stat pentru .ncura;area investitorilor de a lua la Romnia0

site!ul ))).arisinvest.ro

$re1terea interesului din partea investitorilor strini ! lider de destinaie pentru 5?> din regiune %sursa' 2-1- 32 QearneS 5nvestiii strine directe indicele de .ncredere*0 politica fiscal solid %1DC impozit plat* Avantaje sociale

3cordul dintre Huvern 1i sindicate ma;ore0 nr importante mi1cri de sindicat0 Relaiile de munc reglementate de $odul #uncii romn Avantaje legislative

,revederi legale similare cu cele din E %3cTuis!ului $omunitar punerea .n aplicare*0 ,olitica fiscal reglementat prin $odul @iscal. Alte avantaje

.mbuntirea continu a infrastructurii %anga;amentul de a .mbunti infrastructura de autostrazi la standarde E*0 reele bine dezvoltate de telecomunicaii mobile .n sistemele H?#0 @oarte dezvoltat infrastructura industrial, inclusiv petrol si petroc&imie, prezena de sucursale 1i reprezentani ai diferitelor banci internationale de renume0 extinse maritime 1i instalaiilor de navigaie fluviale. uncte slabe pentru investitorii straini care doresc sa investeasca in Romania' concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta(strategii bazate pe costuri reduse nivel redus al cercetarii! dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia cultura anteprenoriala slab dezvoltata ( baza 5## slab dezvoltata capitalizare redusa a 5##!urilor acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor grad scazut de sofisticare al pietei costuri mari de productie %mai putin costurile cu forta de munca*

fiscalitate instabila impozitarea business!ului fluctueaza de la an la an intrzierea rambursrilor de 2=3 desele sc&imbri legislative infrastructura de telecomunicatii, infrastructura de transport si logistica, climatul social si calitatea vietii.