Sunteți pe pagina 1din 56

MANAGEMENTUL ECHIPEI DE CART Organizarea activitilor n compartimentul main

Titular curs Conf. Univ.Dr. Ing. Liviu STAN

Conceptul de management al resurselor echipei de cart


Scopul principal al unui navigator prudent este s se asigure c nava sa ajunge la destinaie n siguran i n mod eficient. Atingerea acestui scop necesit un nivel de cunoatere care nu este uor de cuantificat dar care este necesar s devin parte a culturii maritime, deoarece exist aproximativ 80.000 de nave n acest moment implicate n comerul internaional pe mare, fiecare contribuind la acest obiectiv comun. La fel ca toate calificrile bazate pe cunoatere, efectuarea cartului pe comanda de navigaie i efectuarea nsi a navigaiei, necesit practic, susinere i reafirmare. Ignorarea acestor principii poate duce la neglijen i implicit la dezastre. Aciunile efectuate in compartimentul masini, precum i comunicarea dintre seful mecanic i ofierii de cart trebuie s fie realizate n contextul unei relaii de lucru care s nu lase loc ndoielilor. Cnd activitatea in camera de comanda a unei nave se desfoar dezinteresat se poate crea falsa impresie a lucru fcut bine. Oricum, cnd intervine neprevzutul, apar i confuziile. Astfel, luarea deciziilor corecte devine foarte dificil i posibilitatea existenei unor erori de judecat i interpretare a evenimentelor poate aprea, fapt ce va duce sigur ctre un accident sau o catastrof. Accidentele, prin natura lor, sunt evenimente imprevizibile, dar majoritatea accidentelor se produc deoarece nu exist un sistem n operare care s detecteze i n consecin s previn o anumit persoan asupra unei erori fcute, orice persoan poate fi supus realizrii de erori. Prezentul curs de organizare i conducere a echipei de cart are drept scop explicarea modului de pregtire i efectuare a navigaiei n condiii de siguran, activitate ce este condus de ctre Comandant / Sef mecanic, ofierii de cart i echipajul navei n aa fel nct nava s fie pe tot parcursul navigaiei sub control. Se poate considera c metodele prezentate sunt peste capacitatea de lucru a unei persoane sau c nu exist suficient timp naintea unui voiaj pentru ca acesta s fie pregtit corespunztor. Alternativ, se poate considera c activitile

ce trebuie efectuate sunt eseniale, dar nu exist resursele necesare. Aceast problem nu se poate soluiona prin exprimarea de opinii, ele fiind diferite de la persoan la persoan. Aceste cerine pot fi soluionate numai prin implementarea regulilor de asigurare a unei navigaii n siguran i punerea n aplicarea a unui sistem care s vegheze aplicarea acestor reguli. Managementul echipei de cart este mai mult dect un concept. Reprezint implementarea unui mod de lucru care recunoate c ndeplinirea standardelor poate fi meninut doar dac navigaia se bazeaz pe principii solide i ntrite de Organizaiile cu atribuii n domeniu. n acest context este de obligaia tuturor ofierilor de marin s fac tot ce este posibil cu resursele disponibile, umane i materiale, s duc la ndeplinire misiunea ce a fost trasat navei. Este adevrat c sistemele electronice moderne pot fi utilizate n automatizarea activitilor in camera de control respectiv sala masini i astfel reducnd nivelul de munc uman. Oricum, acest lucru depinde de configuraia sistemului, profesionalismul i nivelul de cunoatere al ofierilor de cart n utilizarea corect a acestuia. Sistemul trebuie asimilat n activitatea desfurat in compartimentul masini, altfel, fiind imposibil detectarea erorilor atunci cnd acestea apar. Toi membrii echipei au un rol n realizarea acestui deziderat. Noiunea de Management al echipei presupune necesitatea interaciunii ntre membrii echipei pentru ca un astfel de sistem s funcioneze. Acest lucru nu se refer la un act de conducere realizat de o singur persoan, ci la o adaptare continu a tuturor membrilor echipei pentru ndeplinirea obiectivelor ce au fost desemnate echipei. Atingerea unor rezultate bune se bazeaz pe o serie de factori care trebuie luai n considerare, n special factorii ce in de cunotinele tehnice i de capacitatea de a lucra cu diverse echipamente i, de asemenea, de factorii tradiionali ce in de capacitatea de a organiza i conduce oameni sau de capacitatea uman de gestionare a resurselor umane. Referitor la capacitatea de a opera cu diverse echipamente, o atenie deosebit trebuie acordat implicrii tehnicii n pregtirea i efectuarea misiunii propuse a navei. Capacitatea referitoare la dezvoltarea resursei umane este dezbtut n profunzime n cadrul materiilor ce au ca subiect de studiu acest aspect. Principiile de baz ale unei bune comunicri i a coordonrii activitii umane sunt importante n realizarea unei echipe i a bunei funcionrii a acesteia, n orice domeniu nu numai in compartimentul masini. innd cont de actuala situaie de la bordul navelor, prezena echipajelor multiculturale, aceste abiliti trebuie dezvoltate n vederea depirii barierelor culturale, precum i a multor altor prejudeci de ierarhizare.

Instruirea i antrenarea Abilitatea de a desfura o activitate bine depinde, cu unele excepii, de calitatea instruirii primite. Un instructor puin motivat va produce adesea un instruit puin motivat. Orice persoan petrece o mare parte din via acumulnd diverse cunotine sau mprind cunotine cu alte persoane. Acest proces pornete de la o vrst fraged i continu, indiferent de profesia aleas, pe durata ntregii viei. Proporional, o parte din aceste cunotine se acumuleaz pe perioada colii, alte pe durate exercitrii profesiei alese. n acest context nu trebuie ezitat niciodat n a transmite cunotinele deinute altor persoane cnd acestea solicit acest lucru. Metodele de transmitere a cunotinelor sunt multe i variate. Acestea pot fi mprite n dou mari categorii, metode de transmitere prin instruire i metode de transmitere prin antrenare. Cele dou metode difer prin modul de concepere. Instruirea unei persoane const n pregtirea sa n vederea executrii de diverse activiti sau proceduri cerute de un anumit standard. Antrenarea implic dezvoltarea unor abiliti existente prin delegare i monitorizare. Exist o delimitare foarte fin ntre delegarea n scopul antrenrii i abrogarea unor responsabiliti! Trebuie avut grij a se evita delegarea ntr-o etap primar a dezvoltrii abilitilor. Dac instruitul nu este pregtit pentru executarea sarcinilor, efectele pot fi devastatoare cu un enorm impact demoralizator i a pierderii ncrederii n puterile proprii. Cerinele de pregtire pentru ndeplinirea sarcinilor pe comanda de navigaie nu permit procedee ce in de metoda antrenrii, dect n cazuri excepionale, n care se testeaz un nou concept de lucru. n orice situaie ce ine de metoda antrenrii este esenial meninerea unei supravegheri a instruitului i furnizarea de suficiente metode de rspuns i evaluare a progreselor fcute. Formarea unei echipe prin selectarea individual implic un volum mare de munc din partea celui ce formeaz echipa. Nu toi membrii componeni pornesc cu aceeai baz de cunotine. Odat ce echipa este format i ncepe s lucreze, volumul informaiilor crete ca rezultat direct al ncrederii ntre membrii echipei. Toi membrii echipei trebuie complet informai asupra a ceea ce se ateapt de la ei i ce performane trebuie s ating n activitatea desfurat, de asemenea, trebuie frecvent efectuat monitorizarea i evaluarea activitii desfurate.

Una dintre principalele funcii ale echipei este s asigure un sistem de verificare i comparare a deciziilor luate, care n mod direct sau indirect pot afecta activitatea navei. Starea fizic i psihic Un membru al echipei este eficient dac se afl ntr -o bun condiie fizic i psihic. Efectuarea serviciului de cart este adesea privit ca o activitate cu rol pasiv. n cazul n care lucrurile decurg normal poate fi considerat o activitate pasiv. Ofierul de cart poate fi considerat, n aceast situaie, ca avnd unicul rol de a menine i supravegherea desfurarea n normalitate a activitii. Acest rol se modific dramatic n situaii de risc, cnd sunt necesare luarea unor msuri urgente de combatere a situaiei aprute, pentru a face fa unor factori total scpai de sub control. Acest tip de reacie necesitnd o condiie fizic i psihic de nivel nalt. Moralul O echip demoralizat, sau chiar prezena numai a unui membru al echipei cu moral slbit, nu va putea atinge cerinele maximale de performan conform standardelor impuse pentru asigurarea unei continue sigurane a navei. Moralul depinde de un mare numr de factori, dar un lucru n echip i o activitate bine fcute pot fi realizate dac membrii echipei cunosc clar rolul lor n echip, pot vedea rezultatele efortului depus, i corecteaz propriile deficiene i au ncrederea n activitatea pe care o desfoar.

Lanul erorilor i modaliti de evitare a apariiei erorii umane

Incidentele maritime sau dezastrele sunt foarte rar rezultatul unui singur eveniment, ele sunt de cele mai multe ori n mod invariabil rezultatul unei serii de incidente minore, reprezentnd astfel finalul unui ntreg ir de erori comise. Formarea unui lan al erorilor poate fi prevenit dac persoana ce desfoar activitatea in comanda de navigaie, ofierul de cart, cunoate situaia navei, are informaii despre situaia navigaiei n zona n care se deplaseaz nava

i astfel putnd evita comiterea de erori, ce prin nsumarea lor ar genera un lan al erorilor. Indicii privind dezvoltarea unui lan al erorilor n funcionarea unei echipe de cart pot aprea n orice situaie semne ce arat dezvoltarea unui lan al erorilor. Acest lucru nu nseamn c un incident este pe cale s se produc, ci indic faptul c activitatea nu se desfoar conform planificrii fcute i elementele unei situaii periculoase pot aprea n orice moment. Astfel, nava este adus ntr-o situaie de risc i trebuie luate imediat msuri n vederea prevenirii dezvoltrii unui lan al erorilor, greelile comise trebuie remediate i efectele, fie i minore, trebuie ndeprtate. Ambiguitatea Ambiguitatea poate fi uor definit ca fiind situaia n care lucrurile nu se desfoar aa cum ar trebui, aa cum au fost ele planificate iniial. n cazul n care dou sisteme independente i separate de determinare a poziiei navei, cum ar fi radarul i GPS-ul, nu indic aceeai poziie a navei, aproape sigur exist o eroare la unul dintre echipamente i aciunea imediat ce trebuie ntreprins este de determinare a poziiei corecte a navei, n acest scop utilizndu-se un procedeu independent de cele dou sisteme electronice de navigaie. O situaie de o mai mare ambiguitate apare atunci cnd adncimea artat de sonda ultrason nu corespunde cu adncimea apei trecute n harta de navigaie. Un ofier de cart mai puin contiincios ar accepta acest fapt aa cum se prezint, n timp ce un ofier de cart contient de misiunea sa ar ncerca s determine ct de mare este diferena dintre adncimea real i cea indicat de sond, dac adncimea trecut n hart a suferit modificrii ulterior editrii hrii, precum i care este adncimea necesar pentru asigurarea siguranei navei i a navigaiei n situaia dat. Ambiguitatea poate exista i atunci cnd doi membrii ai echipei de cart nu sunt de acord asupra corectitudinii efecturii unei aciuni. Ambiguitatea existent, n esena ei poate s nu fie periculoas, dar arat c exist o diferen de opinii i cauzele generatoare ale acestei diferene trebuie determinate i explicate. Se poate ca n aceast situaie unul dintre membrii echipei s greeasc, sau s piard din vedere anumite aspecte ale situaiei curente, astfel, nedeterminarea cauzelor i stabilirea unei aciuni corecte ulterioare poate duce la apariia unui lan al erorilor. De asemenea, ambiguitatea poate fi determinat i de nerespectarea unor ordine sau proceduri trasate sau indicate a fi urmate anterior, caz n care trebuie pus ntrebarea, de ce ofierul de cart a nclcat aceste reguli?

Ambiguitatea poate fi rezultatul unei lipse de pregtire sau lipsuri aprute n procesul de instruire. Un astfel de caz ar fi acela n care un ofier nceptor se teme s exprime propriile ndoieli asupra unei situaii. Acest lucru nu ar trebui s se ntmple. Orice membru al unei echipe bine nchegate i instruit trebuie s i exprime propriile ndoieli fr ai fi team de urmri, aceste ndoieli, prin exprimarea i analizarea lor ar putea duce la detectarea i evitarea unor erori sau luarea unor decizii greite.

Distragerea ateniei Distrarea complet a ateniei unei persoane de la un eveniment n desfurare i concentrarea asupra unui eveniment adesea irelevant poate reprezenta apariia unei situaii de pericol, chiar dac numai pentru o perioad limitat de timp. Neatenia poate fi cauzat de munca excesiv, stres, oboseal, apariia situaiilor urgente, dar cel mai frecvent este cauz de lipsa concentrrii asupra unor detalii. Poate fi, de asemenea, cauzat de un eveniment neateptat, nu din categoria evenimentelor cu grad mrit de necesitate, cum ar fi o conversaie radio VHF / telefon cu o alt nav sau cu puntea de comand, lucru ce poate solicita ntreaga atenie a unei persoane, astfel neglijndu -se alte activiti necesare n situaia dat.

Confuzia Un indiciu mai puin definit al unei situaii periculoase apare n momentul n care o persoan desemnat pierde controlul asupra unei situaii n desfurare. n cazul n care apare impresia c poziia navei nu este cea real, sau nu este aa cum ar trebui s fie, persoana responsabil pe comanda de navigaie nu mai este capabil s determine ce anume trebuie fcut pentru corectarea erorii, dac exist i astfel se pierde controlul asupra aciunilor ce trebuie desfurate n continuare. Acest lucru este cel mai adesea rezultatul un ei lipse de experien. Lipsa comunicrii Slaba comunicare, att la bord ct i cu factori externi, poate fi un indiciu asupra unei situaii de pericol ce poate aprea. Comunicarea la bord poate fi alterat de diferii factori fizici, cum ar fi nivelul de zgomot, sau poate fi generat de absena unui limbaj comun de exprimare, n special n cazul

echipajelor multiculturale sau chiar de diferenele majore n aplicarea diverselor proceduri. Comunicarea cu exteriorul poate fi de asemenea influenat de lipsa unui limbaj comun, de necunoaterea unui limbaj standard utilizat sau datorit imperfeciunilor de ordin tehnic ce pot aprea pe parcursul comunicrii. Toate aceste elemente pot duce la apariia de situaii periculoase pentru echipa de pe comanda de navigaie i implicit pentru sigurana navei i a navigaiei.

Efectuarea necorespunztoare a strii de veghe Executarea necorespunztoare a cartului de navigaie sau meninerea unei veghe sczute poate fi rezultatul unei lipse de concentrare asupra situaie i existente, la fel de bine putnd reprezenta un indiciu al dezinteresului total fa de activitatea efectuat. Pe comanda de navigaie nu trebuie s existe un aspect mai important ca acela al navigaiei n condiii de siguran i orice abatere de la aceasta poate duce ctre o situaie de risc maxim pentru nav. Abaterea de la ruta stabilit Nerespectarea rutei trasate pentru a fi urmate poate fi rezultatul unei erori n efectuarea navigaiei i a unei nesupravegheri a modului de executare a acesteia, i poate indica faptul c situaia n care se gsete nava este scpat de sub control. nclcarea procedurilor Abaterea nejustificat de la proceduri clare i nelese trebuie s fie consemnat ca o pierdere a controlului i n acelai timp ca o trecere ctre zona de risc.

Organizare, conducere i colaborare n cadrul echipei de cart

n stabilirea personalului ce opereaz la bordul navei trebuie inut cont de principiile generale ale personalului minim de siguran pentru fiecare tip de nav. n orice moment nava trebuie s desfoare o navigaie n siguran n conformitate cu Regulile privind Prevenirea Abordajelor pe Mare i totodat s se asigure c protecia mediului marin nu este compromis. O organizare eficient a comenzii de navigaie nseamn o administrare eficient a tuturor resurselor disponibile pe comand i promovarea unei bune comunicrii i a unei bune colaborri n echip. Nevoia de a menine o veghe corespunztoare trebuie s determine compunerea echipei de baz ce asigur cartul pe comanda de navigaie. Exist, uneori, un numr de circumstane i condiii ce pot influena n orice moment actuala compunere a echipei de cart i n acelai timp a nivelului de acoperire cu personal a comenzii de navigaie. Managementul echipei de cart i utilizarea eficient a resurselor trebuie s elimine riscul ca o eroare comis de o singur persoan s poat duce ctre o situaie periculoas. Organizarea comenzii de navigaie trebuie s fie susinut corespunztor de o politic privind efectuarea navigaiei, incluznd proceduri de operare la bordul navei, n conformitate cu sistemul de management al siguranei al navei aa cum este cerut de Codul ISM. Managementul resurselor pe comanda de navigaie i echipa de cart Compunerea echipei de cart conform cerinelor Codului STCW n a determina care este compunerii cartului de navigaie este indicat s se asigure c veghe corespunztoare este asigurat continuu, pentru aceasta Comandantul trebuie s in cont de toi factorii relevani incluznd urmtorii: vizibilitatea, condiiile meteorologice i gradul de agitaie al mrii; densitatea traficului, i alte activiti ce se desfoar n zona unde nava navig; atenia necesar cnd se navig n interiorul sau n apropierea unei scheme de separare a traficului sau rute de navigaie indicate;

desfurarea de activiti suplimentare determinate de modul de operare al navei, operaiuni de urgen i manevre anticipate; condiia de aptitudine pentru lucru a oricrui membru desemnat a fi parte a echipei de cart; cunoaterea i ncrederea n competena profesional a ofierilor i a echipajului navei; experiena fiecrui ofier de cart, i familiarizarea ofierului de cart cu echipamentul de la bordul navei, caracteristicile de manevr ale navei i procedurile uzuale la bord; activitile ce se desfoar la bordul navei n diferite perioade, incluznd activitile de comunicaii radio, i disponibilitatea de acordare a asistenei imediate pe comanda de navigaie cu personal dac acest lucru este necesar; starea operaional a instrumentelor de operare i control de pe comanda de navigaie, incluznd sistemul de alarmare n caz de necesitate; controlul asupra crmei i a propulsorului i caracteristicile manevriere ale navei; dimensiunile navei i cmpul vizual asigurat la nivelul comenzii de navigaie; configuraia comenzii de navigaie, existena unei configuraii ce ar putea reduce posibilitatea personalului de cart s vad sau s aud un semnal venit din exterior; orice alt standard, procedur sau ndrumare referitoare la organizarea cartului de navigaie i a condiiei de aptitudine necesar efecturii acestuia. Organizarea cartului de navigaie conform cerinelor Codului STCW Cnd se decide organizarea cartului pe comanda de navigaie, care poate include personal nebrevetat calificat corespunztor, urmtorii factori, printre alii, trebuie avui n vedere: o necesitatea de a se asigura c nu vor exista momente cnd comanda va rmne nesupravegheat; o condiiile meteorologice, vizibilitatea i dac activitatea se desfoar pe timp de zi sau pe timp de noapte; o prezena n zon a pericolelor de navigaie care ar putea duce la activiti suplimentare pentru ofierul de cart; o utilizarea i condiiile de operare a echipamentelor de navigaie, cum ar fi radarul sau echipamentele electronice de determinare a

o o o o

poziiei navei i orice alt echipament destinat realizrii unei navigaii n siguran a navei; dac nava este dotat cu sistem automat de guvernare; dac exist activiti de comunicare radio ce trebuie efectuate; dac sala maini nu este supravegheat, alarmele i indicatorii sunt controlate de pe comanda de navigaie, procedurile de lucru i limitrile n utilizare ale acestora; orice situaie neobinuit ce poate aprea pe durata cartului ca rezultat a unor circumstane speciale de operare.

Reorganizarea echipei de cart pe durata voiajului n orice moment pe durata voiajului, poate deveni necesar reorganizarea echipei de cart pe comanda de navigaie. Astfel de situaii pot fi: schimbri n modul de operare a echipamentelor de pe comanda de navigaie, schimbarea condiiilor meteorologice i a condiiilor de trafic, natura apelor n care navig nava, gradul de oboseal i de solicitare pe comanda de navigaie sunt doar civa dintre factorii ce pot determina luare unei decizii n acest sens; traversarea unei zone cu ap cu adncime mic, spre exemplu, necesit prezena unui timonier pentru realizarea guvernrii manuale a navei, i chemarea comandantului sau unui al doilea ofier de navigaie pentru a ajuta echipa de cart. Executarea cartului de navigaie cu o singur persoan pe comand n conformitate cu Codul STCW, ofierul de cart poate executa singur cartul de navigaie numai pe durata zilei (seciunea 3.2.1.1). Dac se efectueaz cart de navigaie cu o singur persoan pe comand, indiferent de tipul navei, manualul procedurilor operaionale trebuie s cuprind indicaii clare n acest sens, susinute de ordine ale comandantului corespunztoare, i trebuie s acopere minim: - n ce circumstane se poate desfura cartul de navigaie doar de ofierul de cart; - cum trebuie susinut cartul efectuat de o singur persoan; Este recomandat, de asemenea, ca nainte de nceperea cartului cu o singur persoan pe comand, comandantul trebuie s se asigure, de fiecare dat, de:

- ofierul de cart s-a odihnit suficient naintea nceperii cartului; - este n capacitatea ofierul de cart s efectueze o veghe corespunztoare n condiiile date i are puterea de a face fa unor circumstane deosebite; - cine va acorda asisten n caz de nevoie este clar desemnat; - ofierul de cart cunoate cine va asigura asistena necesar, n ce condiii asistena trebuie solicitat, i cum se solicit n cel mai scurt timp; - persoana desemnat a acorda asisten tie acest lucru, cunoate timpul de necesar de rspuns, orice limitare a micrilor sale, i are posibilitatea de a auzi alarma sau mesajul de chemare de pe comanda de navigaie; - toate echipamentele eseniale i alarmele de pe comanda de navigaie sunt n bun stare de funcionare.

Echipa de cart Tot personalul mbarcat la bordul navei care are atribuii de cart pe comanda de navigaie va fi considerat parte a echipei de cart. Comandantul i Pilotul, dac este necesar, asist i ajut echipa de cart, care este compus din ofier de cart, timonier i marinar de veghe cnd condiiile impun. Ofierul de cart are atribuii pe comand i este membru al echipei de cart pe cartul respectiv, pn la terminarea lui. Este important ca echipele de cart s conlucreze ntre ele, att n cazul unui cart anume ct i pe carturi ce se intersecteaz, deoarece deciziile luate pe durata unui cart pot avea impact asupra altui cart. Echipa de cart are de asemenea un rol important n meninerea comunicrii cu compartimentul maini precum i cu alte sectoare operative de la bordul navei. Echipa de cart i Comandantul/Seful Mecanic Trebuie s fie clar stabilit n sistemul de management al siguranei al companiei faptul c Comandantul are autoritate deplin i responsabilitatea lurii deciziilor cu privire la sigurana navei i prevenirea polurii. Comandantul nu trebuie s fie constrns de ctre armator sau angajatorii navei n luare oricrei decizii ce decurge din pregtirea sa profesional, necesar pentru sigurana navigaiei, cum ar fi n condiii de vreme rea i mare puternic agitat.

Echipa de cart trebuie s aib cunotin despre informaiile ce trebuie furnizate Comandantului n mod uzual, despre necesitatea informrii continue a Comandantului, i despre situaiile n care Comandantul trebuie chemat pe comanda de navigaie. n momentul n care Comandantul sosete pe comand, decizia sa de a prelua comanda de la ofierul de cart trebuie s fie exprimat clar i fr ambiguiti. Lucrul n echipa de cart Atribuirea responsabilitilor Responsabilitile trebuie s fie clar trasate, limitate doar la acelea care pot fi efectiv realizate i prioritatea lor clar stabilit. Membrii echipei trebuie ntrebai i s confirme c au neles sarcinile i responsabilitile ce le-au fost desemnate. Raportrile periodice asupra evenimentelor ce s-au petrecut pe durata executrii sarcinilor trasate reprezint unul dintre cele mai bune procedee de monitorizare a performanei membrilor unei echipe de cart i de detectare a oricrei deteriorri n executarea cartului pe comanda de navigaie. Coordonarea i comunicarea Abilitatea personalului de la bordul navei de a-i coordona activitile i a comunica eficient ntre ei este vital n cazul situaiilor de urgen. Indiferent c nava se afl n mar sau efectueaz manevre pentru intrarea n port echipa de cart trebuie s funcioneze ca o echip integr. O echip de cart cu un plan bine explicat i neles, n care toi membrii i ofer suportul, va avea un rspuns bun n cazul unei situaii de criz. Acolo unde membrii echipei sunt capabili s anticipeze o situaie periculoas i s recunoasc dezvoltarea unui lan al erorilor, aceia vor avea capacitatea de a ntreprinde aciunile necesare evitrii acestei situaii i a remedierii erorilor comise. Toate aciunile inutile pe comanda de navigaie trebuie s fie evitate. Personalul nou-venit i familiarizarea n conformitate cu cerinele Conveniei STCW i a Codului ISM este obligatoriu ca personalul nou mbarcat s primeasc un instructaj de

familiarizare referitor la caracteristicile navei, cu precdere asupra acelora ce in de sigurana i securitatea navei. Pentru aceasta personalul nou venit cu implicare direct n executarea cartului de navigaie trebuie s petreac o perioad de timp n subordinea unui membru de echipaj deja implicat n aceast activitate n scopul familiarizrii cu echipamentele ce le va utiliza, precum i familiarizarea cu procedurile utilizate la bordul navei respective. Aceast familiarizare trebuie s fie nsoit i de o form scris, n special cuprinznd instruciunile trasate de ctre companie, precum i informaiile ce trebuie furnizate Comandantului. Un membru de echipaj cunosctor al navei trebuie s fie desemnat n vederea instructajului iniial al personalului nou venit, utiliznd n a cest scop o limb de circulaie internaional sau o limb comun vorbit de nou venii, instructaj ce ar trebui susinut i de liste de verificare (checklists) cu scopul verificrii gradului de luare la cunotin a informaiilor prezentate. De asemenea, n scopul familiarizrii se pot utiliza, manuale, materiale video i cursuri computerizate, precum i alte metode ce pot fi utilizate la bordul navei. Prevenirea oboselii n scopul prevenirii oboselii, Codul STCW prevede ca membrii echipei de cart pe comanda de navigaie trebuie s respecte obligatoriu perioada de odihn. Perioada de odihn trebuie s fie de cel puin 10 ore din 24 de ore indiferent de situaia de operare a navei, n mar sau n port. Dac perioada de odihn se realizeaz n dou pri, una dintre aceste perioade trebuie s fie de minim 6 ore. Perioada de odihn se poate reduce de la 10 ore, dar nu la mai puin de 6 ore consecutive, asigurndu-se c aceast reducere nu este mai mare de 2 zile, i nu exist mai puin de 70 de ore de odihn p e durata a 7 zile consecutive. Codul STCW sftuiete de asemenea guvernele statelor semnatare s stabileasc pentru navele sub pavilion propriu un nivel maxim de 0,08% alcool n snge pentru personalul ce execut cart de navigaie i s interzic consumul de alcool pe o perioad de 4 ore nainte de nceperea cartului pe comanda de navigaie. Regulile portuare, ale pavilionului i politicile companiilor trebuie s fie mult mai drastice n aceast problem. Utilizarea limbii engleze Codul STCW impune ca ofierul de cart s cunoasc limba englez att n scriere ct i n vorbire, lucru adecvat pentru nelegerea hrilor de navigaie, a publicaiilor nautice, informaiilor meteorologice i a mesajelor referitoare la sigurana i operarea navei, precum i necesar comunicrii cu alte nave i cu

staiile de la coast. n acest scop a fost tiprit un Vocabular Standard Maritim (Standard Marine Navigational Vocabulary SMNV) i Organizaia Maritim Internaional a introdus Lexicul Maritim Standard n Comunicai i (Standard Marine Communication Phrases SMCP). Comunicarea n cadrul echipei de cart trebuie s fie clar. Comunicarea ntre membri ai echipei de cart vorbitori de diferite limbi, n particular cu nebrevetai, trebuie fcut de asemenea ntr-o limb comun tuturor membrilor echipei de cart sau n limba englez. Cnd la bordul navei se afl pilotul se aplic aceleai reguli de comunicare. Mai mult, cnd pilotul comunic cu factori externi de nav, cum ar fi remorcherele de asisten, nava trebuie s solicite ntotdeauna pilotului s fac aceast comunicare n limba englez sau ntr-o limb ce poate fi neleas i de membrii echipajului aflai pe comanda de navigaie. Alternativ, pilotului i se poate solicita s explice comunicaiile efectuate echipei de cart ntr-o limb comun, astfel fiind cunoscute tot timpul inteniile de manevr ale pilotului. Politica i procedurile companiei privind navigaia Toate companiile deintoare sau operatoare de nave trebuie s aib o politic de management al siguranei. Acestea trebuie s asigure un ghid practic referitor la sigurana navigaiei i care trebuie s includ: indicarea clar a faptului c sigurana vieii pe mare i sigurana navei sunt prioritare oricror altor considerente; alocarea atribuiilor i responsabilitilor n executarea cartului de navigaie i a procedurilor aferente; proceduri privind planificarea i executarea voiajului; proceduri privind corectarea hrilor de navigaie i a publicaiilor maritime; proceduri care s asigure c toate echipamentele eseniale pentru navigaie i mainile principale i auxiliare exist i sunt n stare bun de funcionare; indicaii privind rspunderile n caz de situaii de urgen; proceduri de raportare a poziiei navei; proceduri de raportare a accidentelor i a situaiilor de apropiere periculoas; nregistrarea evenimentelor produse pe durata voiajului; proceduri privind instructajul de familiarizare i a modului de realizare a schimbului de echipaj; un sistem recunoscut pentru identificarea nevoilor speciale de instruire;

contactarea companiei, incluznd persoana desemnat conform Codului ISM. Reguli procedurale trasate de Comandant/Sef Manualul procedurilor operaionale la bordul navei susinut de instruciunile bazate pe politica de navigaie a companiei trebuie s reprezinte baza realizrii controlului i a organizrii activitii la bord. Regulile procedurale trasate de Comandant trebuie s fie n form scris i vor reflecta cerinele particulare ale Comandantului i circumstanele particulare n care se afl nava, scopul ei comercial i experiena profesional a echipei de cart ce execut serviciul n acel moment. Aceste ordine i instruciunile trasate trebuie trasate fr a intra n conflict cu regulile ce in de sistemul de management al siguranei navei. Ordinele procedurale trebuie s fie citite de toi ofierii nainte de nceperea voiajului i semnate de luare la cunotin. O copie a acestor ordine trebuie s existe n camera de comand pentru consultare. Jurnalul de consemnare a ordinelor n camera de comand Pe lng ordinele procedurale generale, instruciuni specifice trebuie s existe pentru cazul circumstanelor speciale. Pe timpul nopii Seful Mecanic poate scrie n jurnalul de ordine in sala masini ce anume trebuie s fac ofierul de cart pe durata cartului su. Aceste ordine trebuie s fie semnate de fiecare ofier de cart la nceperea cartului.

Situaiile de criz
n general se poate spune c prevenirea accidentelor maritime are astzi dou pri ce folosesc, ca baz de date de lucru, datele din rapoartele accidentelor i incidentelor maritime: munca pro activ, numit adesea evaluarea riscului, n timp ce riscurile sunt evaluate nainte i msurile sunt introduse pentru a reduce apariia lor, i munca reactiv, cnd accidentele sunt investigate i analizate pentru a gsi cauzele i pentru a preveni reapariia lor. Consiliul European responsabil cu sigurana n transport indic n Investigarea accidentelor i incidentelor n transport din Uniunea European c multe state recunosc c aceast abordare are o contribuie major la mbuntirea siguranei.

Evaluarea riscului Aplicarea tehnicilor de evaluare a riscului a fost identificat drept o unealt pentru managementul riscului de ctre Organizaia Maritim Internaional. Exist, de fapt, un numr considerabil de metodologii i tehnici menite s identifice i s analizeze eroarea uman, ct i despre prevenirea ei i diminuarea producerii acesteia. Acestea pot fi evideniate printre altele: evaluarea formal a siguranei dezvoltat de Organizaia Maritim Internaional. Metoda factorilor ce influeneaz performana aplicat grupului SINTEF. Metoda TRIPOD: a fost dezvoltat de SHELL. THERP (tehnica de prezicere a ratei erorilor umane): dezvoltat de laboratoarele naionale Sandia. n orice caz, evaluarea riscului nseamn: 1. Identificarea ntmplrilor din sistem 2. Evaluarea frecvenei fiecrui tip de accident 3. Estimarea consecinelor accidentului 4. Calcularea diferitelor riscuri, cum ar fi moartea sau accidentri le din sistem ntr-un an, riscurile individuale sau frecvena accidentelor de un anumit tip. Rezultatele obinute din evaluarea riscului pot fi folosite ca baz a implementrii de noi msuri de siguran sau pentru schimbarea celor existente:

evaluarea riscului contribuie la strategiile eficiente pentru reducerea accidentelor, indicnd unde trebuie aplicate msurile de siguran. Analiza accidentelor Pe de alt parte avem munca reactiv ce const, aa cum am mai artat, din investigarea accidentelor cu scopul de a ilustra cauzele originale i pe baza lor s stabilim msurile de a nfrunta situaiile similare: investigarea eficient a accidentelor i incidentelor au o contribuie pozitiv i de durat la mbuntirea siguranei transportului. n cazul particular al investigrii factorilor umani, Marine Accident Investigators International Forum (MAIIF), n Accident Investigation Guide, enumr urmtoarele obiective cu privire la analiza accidentelor maritime: descoperirea modului n care limitrile performanei umane au cauzat sau au contribuit la producerea lor, identificarea ntmplrilor ce au condus la erori umane sau ce au aprut n urma limitrii performanei umane, i a face recomandri menite pentru a elimina sau reduce consecinele aciunilor sau deciziilor duntoare luate de orice individ sau grup implicat n accident. n acelai timp, este recunoscut faptul c accidentele se datoreaz rar unui singur eveniment, ci mai adesea ele sunt cauzate de o combinaie de factori individuali, tehnologici i organizatorici. n domeniul maritim se poate spune c elementul uman este factorul cel mai important, aprnd n aproape 80% dintre accidente. Astfel, analiza accidentelor nseamn de fapt determinarea cauzelor ce au produs-o i stabilirea mai apoi a relaiei dintre ele. Cauzele ce provoac accidentele pot fi inter-relaionate n mai multe feluri, ducnd la trei tipuri de modele de accidente: modelele de accident secvenial, modelele de accident epidemiologic, i modelele de accident sistematic. Asemenea factori pot fi n acelai timp, clasificai drept purttori sau lateni primii au influen direct asupra performanei i asupra probabilitii de comitere a greelilor, iar cei din urm sunt erori ale cror efecte sunt clare doar la ceva timp dup ce sunt fcute i ca factori observabili sau intuii primii sunt direct citai n rapoartele accidentelor, iar cei din urm trebuie s fie dedui dintr-un studiu aprofundat al accidentului cu ajutorul investigatorilor experi. n orice caz aceti factori trebuie s fie perfect identificai iar relaia dintre ei trebuie stabilit n cel mai exact mod posibil. n acest scop, Marine Accident Investigators Forum indic n Accident Investigation Guide, patru

tipuri de tehnici analitice pentru a determina relaia ntre factorii umani drept cauz a accidentelor maritime: analiza evenimentelor i a factorilor cauzatori, analiza barierelor, analiza schimbrii, i analiza cauzelor de baz. n ultimul timp este necesar identificarea unei selecii de accidente pentru a duce la investigarea ce poate avea un impact semnificativ asupra rezultatelor, i este util ntocmirea unei liste de criterii exclusive pentru a determina ce accidente trebuie analizate. Raportul legat de sugestia de integrare a factorilor umani n analiza siguranei i mediului nconjurtor (Thematic Network for Safety Assessment of Waterborne Transport) stabilete urmtoarea list de criterii pentru a fi folosite n investigarea accidentelor asupra factorilor umani: rapoartele trebuie s conin o mare varietate de factori umani ce trebuie clar identificai rapoartele trebuie relaionate cu accidentele tipice ce nu sunt extraordinare, n legtur cu mrimea i tipul de nav se recomand folosirea accidentelor legate de nave de 500 GT i peste, implicate n comerul internaional i sunt operate n conformitate cu regulamentele IMO. Bazele de date cu accidente i rniri coninnd date corecte sunt astfel unelte eseniale pentru realizarea unor astfel de investigaii. Din pcate, domeniul maritim se caracterizeaz prin lipsa acestui tip de date statistice procesate i analizate corespunztor. Bazele de date ale accidentelor i incidentelor sunt greu accesibile. De asemenea, nu toate rile au o metod sistematic de a aduna informaii legate de factorii umani, ceea ce face dificil acest tip de investigaie. Utilitatea analizei accidentelor maritime pentru investigarea factorilor umani Este clar c sigurana absolut n operarea navelor nu poate fi atins, ns este posibil s obinem un grad mai mare n aceast privin. Cercetarea cu privire la influena factorilor umani n accidentele maritime este de asemenea foarte dificil. Pe de o parte descoperim c un accident implic interaciunea dintre indivizi, echipament i mediu nconjurtor ct i factori neprevzui i pe de alt parte, factorii umani cuprind erorile umane de operare derivate din propriile calificri ale personalului, sau din condiiile lor fizice, psihice i personale i erori de situaie derivate din proiectarea mediului de lucru, probleme de management sau relaia om-main, printre altele.

Pentru a duce la final aceste investigaii cu succes, pare necesar nfruntarea urmtoarelor puncte: 1. Dezvoltarea unei metodologii comune a clasificrii erorilor umane, care n acelai timp, poate fi adoptat la nivel internaional i care poate deveni o regul acceptat. Doar n acest mod comparaiile utile i semnificative pot fi fcute ntre accidentele ce au avut loc n mai multe ri. 2. Pare esenial dezvoltarea unor metode de cercetare ce permit definirea cauzelor accidentelor maritime cu scopul de a stabili, la un stadiu mai trziu i pe baza acestor rezultate, protecii mai adecvate pentru a evita reapariia unor asemenea accidente, cum ar fi proiectarea proceselor de calcul a probabilitii apariiei unei erori umane ntr-un mediu determinat. Acest procese permit prevederea cu o anumit precizie a siguranei umane ce prezint un interes crescut, deoarece e clar c este un pas nainte posibilitatea de a calcula probabilitatea erorii umane ntr-o anumit situaie. 3. n final este necesar dezvoltarea unei taxonomii comune pentru stocarea de informaie legat de accidentele pe mare. O cercetare de calitate nu este posibil fr date bine clasificate. Totui comerul maritim, aa cum am mai vzut, duce lips n acest sens, deoarece aceste taxonomii i baze de date ale cauzelor accidentelor nu sunt testate cu privire la siguran. Cu privire la investigarea factorilor umani, mai muli autori nainteaz analiza accidentelor maritime ca pe un mod de a nelege de ce oamenii fac greeli. n mediul maritim o asemenea investigaie este centrat pe studiul perceptual al marinarilor, al abilitilor mintale i psihice, ct i a mediului psihic i organizarea muncii. Rezultatele unei asemenea investigaii pot fi n avantajul mbuntirii condiiilor de munc pentru marinari i a cerinelor, a mijloacelor i a metodologilor de pregtire, lund n considerare c sigurana navei ncepe cu echipajul i c o pregtire corect este elementul vital pentru operarea ei n siguran. Pe de alt parte, riscul fiind un factor inerent n activitatea maritim ce nu poate fi ndeprtat n totalitate, iar eroarea fiind parte a experienei umane, se ateapt ca elementele cum ar fi politicile de management eficiente, pregtirea eficient i calificrile corespunztoare i experiena, s poat reduce apariia erorilor umane. Din pcate, lipsa datelor obiective pentru evaluarea nivelelor de risc, trstur a activitii maritime, fr date statistice detaliate global e oferite IMO este unul dintre cele mai mari impedimente n calea progresului industriei maritime internaionale.

SEFUL MECANIC

1. POSTUL: Sef mecanic maritim pe nava __________________ 2. RELATII IERARHICE: se subordoneaza direct comandantului navei; se subordoneaza indirect directorului sucursalei; are in subordine directa tot personalul de masini. 3. RELATII DE COLABORARE: cu ofiterul maritim I al navei. 4. ALTE RELATII: In indeplinirea atributiilor si sarcinilor sale, cu aprobarea comandantului, seful mecanic poate stabili relatii de colaborare cu tertii in diferite probleme de aprovizionare pentru compartimentul masini, de contractare si supraveghere a unor lucrari de reparatii, de inspectie si control, administrative etc. 5. COMPETENTE: 5.1 Seful mecanic este seful serviciului masini, gestionand intregul inventar al acestuia. El repartizeaza o parte a gestiunii sale unor persoane din subordine, dupa cum se prevede la functiile respective. 6. RESPONSABILITATI GENERALE: In calitate de sef al serviciului masini, seful mecanic are urmatoarele responsabilitati generale: 6.1 La plecarea navei din port, va verifica daca totul este in ordine la masini, daca personalul din subordine este prezent, iar piesele de schimb si materialele necesare voiajului sunt de buna calitate si in cantitate suficienta; 6.2 In porturile de escala, se va ingriji de completarea materialelor si pieselor de schimb necesare continuarii voiajului, precum si de eventualele reparatii; 6.3 Intocmeste planurile de munca si tine la zi evidenta referitoare la activitatea personalului din subordine; 6.4 Executa direct sau prin subordonatii sai ordinele comandantului si instructiunile companiei, conformandu-se tuturor prevederilor legale si regulamentare, in interesul ordinii si al sigurantei navei si navigatiei; urmareste executarea corecta si la timp a ordinelor de catre personalul din subordine; 6.5 Informeaza comandantul navei despre modul de executare a serviciului la masini, raportand imediat orice abateri sau nereguli; 6.6 Colaboreaza fara rezerve cu ceilalti ofiteri, pastrand raporturi corecte si principiale cu ei. In caz de divergente, se va cere sprijinul comandantului pentru solutionarea problemelor. 6.7 Indruma si ajuta ofiterii cu vechime mai mica in privinta familiarizarii lor cu nava si cu serviciul, astfel ca acestia sa fie capabili sa indeplineasca in bune conditii functii superioare la bord;

6.8 Constituie un exemplu personal pentru ceilalti ofiteri si membri ai echipajului privind modul de indeplinire a sarcinilor de serviciu si al comportamentului la bord. 6.9 In caz de pericol, isi va indeplini datoria cu calm si abnegatie, fara a se preocupa mai intai de propria siguranta. Va acorda tot sprijinul pentru salvarea navei, a personalului si a marfurilor, ca si pentru protectia mediului, parasind nava numai atunci cand nu se mai afla la bord nici un alt membru al echipajului sau cand comandantul ordona evacuarea ofiterilor; 6.10 Va adopta o atitudine exigenta si principiala cu subordonatii, fara sa fie brutal sau sa-i jigneasca. Va avea o atitudine politicoasa fata de autoritatile sau persoanele straine sosite la bord, pastrand decenta cuvenita in relatiile cu ei. 7. RESPONSABILITATI SPECIFICE Seful mecanic raspunde de urmatoarele: 7.1 organizarea si conducerea personalului din serviciul masini pentru asigurarea propulsiei si guvernarii navei, precum si a utilitatilor navei; 7.2 asigurarea starii tehnice de navigabilitate a navei, in cooperare cu ofiterul maritim I; 7.3 organizarea serviciului de cart, de garda si de zi pentru personalul de la masini, in mars si in stationare, in conformitate cu dispozitiile comandantului; 7.4 organizarea pe roluri de urgenta, intocmirea documentatiei aferente si pregatirea personalului de masini pentru apararea si mentinerea vitalitatii navei, pentru prevenirea si stingerea incendiilor in compartimentul masini si in spatiile anexe; 7.5 luarea masurilor de ocrotire a sanatatii, protectie a muncii si a mediului pentru personalul de masini; 7.6 mentinerea curateniei, ordinii si disciplinei in cadrul serviciului masini; 7.7 propulsia mecanica a navei si executarea in siguranta a manevrelor cu motoarele principale de propulsie; 7.8 aplicarea masurilor de siguranta a navei si a mijloacelor tehnice de la bord; 7.9 prevenirea poluarii mediului de catre nava proprie; 7.10 asigurarea energiei electrice la bord si a bilantului energetic; 7.11 pregatirea masinilor si instalatiilor pentru mars, manevra sau operatiuni portuare; 7.12 executarea ordinelor comandantului privind balastarea sau debalastarea navei; 7.13 asigurarea starii tehnice a navei, exploaterea in siguranta si intretinerea masinilor, instalatiilor, utilajelor si echipamentelor cu care este prevazut compartimentul masini, inclusiv a mijloacelor de vitalitate si de lupta impotriva incendiilor; 7.14 respectarea instructiunilor tehnice si a restrictiilor de exploatare a masinilor si a instalatiilor de bord, impuse de producatorii respectivi, de companie sau de societatea de clasificare; 7.15 efectuarea reviziilor tehnice periodice si a reparatiilor cu mijloacelor bordului a deficientelor masinilor si instalatiilor de bord; 7.16 organizarea supravegherii si receptionarii lucrarilor si reparatiilor efectuate de terti la masini si instalatii; 7.17 aprovizionarea serviciului masini cu obiecte de inventar, piese de schimb si materiale consumabile, repartizarea lor pe gestionari si urmarirea modului de gestionare a lor; 7.18 aprovizionarea navei cu combustibili si lubrefianti, tinerea evidentei stocurilor si a consumului acestora, inclusiv urmarirea incadrarii in normele specifice;

7.19 organizarea si efectuarea, impreuna cu ceilalti sefi de servicii, a inventarelor periodice; 7.20 inregistarea exacta a datelor necesare in jurnalul de masini si in jurnalul de hidrocarburi; 7.21 indeplinirea atributiilor de serviciu. 8. ATRIBUTII DE SERVICIU: Atributiile de serviciu ale sefului mecanic sunt specificate in detaliu in Regulamentul serviciului la bordul navelor maritime civile, in diferite acte legislative romanesti si in instructiunile companiei. In linii mari, seful mecanic are urmatoarele atributii de serviciu: 8.1 Privind exploatarea in siguranta a masinilor si instalatiilor: a) sa cunoasca bine si din toate punctele de vedere nava; b) sa studieze personal atat documentatia tehnica de masini, cat si masinile, instalatiile, agregatele si echipamentele tehnice ale navei; c) sa respecte instructiunile tehnice de exploatare si intretinere a masinilor si instalatiilor din dotarea serviciului masini, urmarind respectarea lor si de catre personalul din subordine; d) sa solicite sau sa intocmeasca personal instructiuni pentru posturile de lucru din serviciul de masini care nu au astfel de instructiuni; e) sa stabileasca durata optima si durata minima necesara pregatirii pentru mars sau manevra a masinilor, in functie de sezon si a starii navei, comunicandu-le comandantului si ofiterilor de punte si de masini; f) sa ia masurile corespunzatoare de pregatire a masinilor si instalatiilor pentru mars sau manevre, raportand comandantului la terminarea lor; g) sa faca, impreuna cu ofiterul maritim I, verificarile regulamentare ale instalatiei de guvernare, in conformitate cu procedurile stabilite, si sa execute cateva manevre de schimbare a pasului la elici, atunci cand se cer astfel de manevre; h) lunar, impreuna cu ofiterul maritim I, sa organizeze si sa efectueze exercitii de guvernare de avarie; i) sa efectueze periodic revizii tehnice pentru verificarea starii de functionare si intretinere a mijloacelor tehnice din dotarea serviciului masini, in conformitate cu sistemul de intretinere planificata, mentinand o evidenta corespunzatoare a acestor lucrari; j) sa intervina prompt pentru remedierea avariilor si deficientelor mijloacelor tehnice din dotarea serviciului masini, luand masuri pentru evitarea producerii ulterioare a unor astfel de evenimente; k) sa-i raporteze comandantului despre toate defectiunile majore si anomaliile masinilor si instalatiilor, care pot afecta siguranta navigatiei, sa-l informeze asupra posibilitatilor de remediere si sa faca propuneri adecvate; pentru defectiunile ce nu pot fi remediate cu mijloacele bordului, se va anunta compania, solicitand luarea unor masuri corespunzatoare; l) sa intocmeasca lista defectatiilor pentru reparatiile planificate si programul efectuarii acestora; m) sa raporteze comandantului ori de cate ori starea tehnica a masinilor si instalatiilor nu mai corespund prevederilor societatii de clasificare;

n) sa respecte intocmai instructiunile companiei privind activitatile in spatiile de masini; o) sa se afle pe puntea de comanda sau la postul central de comanda din compartimentul masini, gata sa preia efectiv responsabilitatea manevrelor in situatii cu risc sporit, cum ar fi; manevrele de acostare, ancorare, plecare, intrare sau iesire din port, pase pe canale sau in scheme de separare a traficului, ridicare sau coborare de pe doc; navigatia in conditii dificile (vizibilitate redusa, gheturi, trafic aglomerat etc.); situatiile de avarie a propulsiei sau guvernarii; interventiile pentru mentinerea vitalitatii, stingerea incendiilor, combaterea poluarii etc. p) sa participe direct la operatiunile de buncheraj si sa respecte procedurile stabilite de companie; q) sa verifice si sa semneze zilnic inregistrarile facute in jurnalul de masini; r) sa instruiasca personalul din subordine cu privire la prevenirea poluarii si sa urmareasca respectarea tuturor cerintelor si reglementarilor aferente; s) sa dispuna pregatirea masinilor si instalatiilor pentru prezentarea lor la inspectiile de registru; t) sa controleze modul in care se aplica si respecta masurile de ocrotire a sanatatii, de protectie a muncii si de siguranta a navei in serviciul de masini; u) sa emita permise de lucru pentru lucrari cu foc deschis sau cu risc deosebit in cadrul serviciului masini; v) sa intocmeasca documentele tehnice si sa faca raportarile periodice cerute de companie; w) sa intocmeasca, la sfarsitul serviciului, raportul privind comportarea mijloacelor tehnice, eventualele avarii si probleme, lucrarile de intretinere si reparatii, situatia pieselor de schimb si a materialelor etc. 8.2 Privind organizarea si conducerea personalului de masini: a) sa organizeze, sa conduca, sa indrume si sa controleze activitatea personalului din subordine; b) sa organizeze serviciul de cart, de garda si de zi pentru personalul de masini, in mars si stationare, in conformitate cu dispozitiile comandantului; c) sa intocmeasca tabelele cu repartizarea serviciilor pe persoane, sa le afiseze si sa comunice fiecaruia data intrarii in serviciu; d) sa intocmeasca planul lucrarilor de intretinere si revizie a mijloacelor tehncie din dotarea serviciului masini si programul activitatilor zilnice; e) sa tina evidenta orelor lucrate de personalul masini in program normal si suplimentar si sa predea situatia ofiterului maritim I; f) sa pregateasca personalul de masini pentru serviciul de cart in compartimentul masini si sa-i instruiasca pe ofiterii mecanici de cart asupra activitatilor si lucrarilor din timpul cartului; g) sa stabileasca instructiuni permanente pentru compartimentul masini;

h) sa urmareasca respectarea de catre personalul din subordine a ordinii, curateniei si disciplinei, luand masurile de rigoare impotriva celor care se abat de la normele respective; i) sa ia masuri corespunzatoare de protectie a muncii in activitatile din compartimentul masini si sa urmareasca respectarea lor; j) sa urmareasca stocurile de piese de schimb, materiale consumabile, combustibili si lubrefianti, asigurand completarea lor atunci cand este cazul; k) sa urmareasca starea tehnica si functionarea masinilor si instalatiilor din dotarea serviciului sau, raportand comandantului orice neregula; l) sa participe la sedintele comitetului de siguranta; m) sa-l insoteasca pe comadant atunci cand acesta efectueaza inspectii pe nava; n) sa completeze formularele de apreciere periodica a personalului; o) sa receptioneze lucrarile importante de reparatii din compartimentul masini. 8.3 Privind mentinerea vitalitatii navei: a) sa studieze din timp, impreuna cu comandantul si cu ofiterul maritim I, documentatia tehnica a navei pentru a evalua si anticipa posibilele cazuri de avarie grava legate de pierderea flotabilitatii si stabilitatii si pentru a elabora masuri adecvate de actiune in astfel de situatii; b) sa cunoasca mijloacele si materialele de vitalitate existente la bord, amplasarea, modul lor de folosire si de intretinere, gata oricand a fi folosite intr-o situatie de urgenta; c) sa intocmeasca si sa actualizeze rolurile de urgenta ale personalului de masini si sa efectueze periodic exercitiile regulamentare de antrenament; d) sa conduca nemijlocit lupta impotriva incendiilor in compartimentul masini, ca si alte situatii de urgenta survenite la masini; e) sa supravegheze indeaproape lucrarile de reparatii la opera vie a navei. 8.4 Privind administrarea bunurilor din dotarea serviciului de masini: a) sa calculeze cantitatile necesare de combustibil si lubrefianti, piese de schimb si materiale consumabile, in functie de durata planificata a voiajului si de normele de consum, pentru executarea voiajului in bune conditii; b) sa calculeze cantitatile de antidot, in functie de considerentele de mai sus, sa urmareasca aprovizionarea navei cu antidot si primirea lui de catre cei care au dreptul; c) sa centralizeze notele de comanda pentru aprovizionarea serviciului de masini si sa le prezinte comandantului pentru aprobare, transmitandu-le in timp util companiei; d) sa ia masuri pentru primirea la timp, pastrarea si utilizarea rationala a obiectelor de inventar, a pieselor de schimb si a materialelor consumabile; e) sa repartizeze personalului din subordine gestiunea diferitelor obiecte de inventar, piese de schimb si materiale, urmarind modul lor de gestionare si luand masuri administrative impotriva celor care inregistreaza pierderi; f) sa asiste la predarea-primirea materialelor intre persoanele din serviciul masini si sa ia masurile legale in cazul constatarii unor lipsuri;

g) sa tina evidenta zilnica a stocurilor si consumurilor de combustibili si lubrefianti, inclusiv a uleiurilor uzate, raportand periodic situatia comandantului si companiei; h) sa incheie soldurile, lunar pentru materialele consumabile si la terminarea serviciului pentru piesele de schimb si obiectele de inventar, si sa le confrunte cu cele ale companiei; i) sa pastreze si, la sosirea navei in tara, sa predea companiei, toate materialele vechi si piesele uzate ramase in urma reparatiilor sau a lucrarilor de intretinere. 9. DOCUMENTE: Seful mecanic are in primire si pastare urmatoarele documente: 9.1 Privind mijloacele tehnice de la bord: a) planurile si documentatia tehnica a masinilor, instalatiilor, utilajelor, echipamentelor si aparatelor din dotarea serviciului masini; b) certificatele de garantie ale mijloacelor tehnice din dotare; c) cartile de registru ale recipientelor sub presiune si ale mijloacelor de ridicat de pe nava; d) actele de registru ale instalatiilor si echipamentelor supuse supravegherii societatii de clasificare; e) registrele de evidenta a lucrarilor de intretinere, revizii tehnice si reparatii curente si capitale; f) registrele de evidenta a inlocuirii pieselor de schimb; g) documentatia referitoare la prevenirea si stingerea incendiilor in compartimentul masini; h) jurnalul de masini; i) jurnalul de hidrocarburi (Oil Record Book); j) dosarul cu fisele de inventar ale serviciului masini; k) registrul de evidenta a materialelor consumabile ale serviciului masini; l) actele referitoare la combustibili si lubrefianti (note de comanda, facturi, buletine de analiza, norme de consum, evidenta consumurilor etc.); m) alte acte si documente, dupa cum dispune comandantul.

9.2 Privind echipajul: a) instructiunile companiei privind aplicarea politicii de ocrotire a sanatatii, de protectie a muncii si a mediului; b) normele de protectie a muncii si cele de prevenire si combatere a incendiilor pentru activitatea de masini; c) tabelele cu organizarea serviciilor de cart, de garda si de zi pentru personalul de masini; d) planurile de munca ale serviciului masini; e) procesele verbale de predare-primire a functiei de sef mecanic; f) procesele verbale de predare-primire a functiilor personalului din subordine; g) alte acte si documente, dupa cum dispune comandantul.

10. GESTIUNE: Seful mecanic are in primire urmatoarele instalatii, echipamente si materiale: 10.1 masinile, instalatiile, utilajele si echipamentele din dotarea serviciului masini; 10.2 SDV-urile si aparatele de masura si control din dotarea serviciului masini; 10.3 materialele de inventar si consumabile, inclusiv piesele de schimb, din dotarea serviciului masini; 10.4 materialele de vitalitate si de stingere a incendiilor din dotarea serviciului masini; 10.5 echipamentele de lucru si de protectie pentru personalul de masini; 10.6 combustibilii si uleiurile. 11. INTERDICTII: Se interzice cu desavarsire sefului mecanic: 11.1 Sa receptioneze sau sa semneze actele de receptie ale lucrarilor efectuate la masini daca: lucrarile nu sunt terminate; lucrarile nu sunt de calitate, corespunzatoare standardelor in vigoare sau conditiilor companiei; instalatiile, masinile si echipamentele nu au corespuns in totalitate la probe. 11.2 Sa dispuna sau sa permita modificari in proiectele aprobate, indiferente de natura acestora, fara aprobarea scrisa a companiei si, dupa caz, a societatii de clasificare; 11.3 Sa depaseasca numarul de ore de functionare stabilit in instructiunile de exploatare a masinilor si instalatiilor pe care le are in dotarea serviciului sau, fara a efectua reviziile tehnice aprobate si lucrarile de intretinere necesare; 11.4 Sa lase in functiune sau in exploatare recipienti sub presiune sau dispozitive de ridicat dupa expirarea scadentelor de verificare a lor; 11.5 Sa lase in exploatere masini si instalatii la care s-au constatat defectiuni sau anomalii de functionare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau in regim de avarie; 11.6 Sa modifice sau sa faca inregistrari false in jurnalul de masini sau in cel de hidrocarburi; 11.7 Sa-si depaseasca competentele de serviciu, angajand in vreun fel raspunderea comandantului sau a companiei, in afara cazurilor cand obtine acordul prealabil al acestora. 12. SARCINI SPECIALE: Seful mecanic raspunde de implementarea Sistemului Managementului de Siguranta al companiei in activitatile serviciului de masini al navei. La preluarea serviciului pe nava pentru prima data, seful mecanic este obligat sa faca o inspectare amanuntita a navei, masinilor si instalatiilor de bord, pentru constatatrea starii lor tehnice si depistarea oricaror deficiente. In urma acestei inspectii, el va face un raport detaliat catre companie. Se recomanda ca, in aceasta inspectie, el sa fie insotit de seful mecanic care iese din serviciu sau de comandantul navei, care vor contrasemna raportul sus-mentionat.

Cu ocazia schimburilor de serviciu, seful mecanic va preda succesorului sau toate actele si documentele serviciului de masini, precum si gestiunea aferenta, intocmind un proces verbal detaliat, care va fi semnat de ambii sefi mecanici. La ambarcare, seful mecanic va emite propriile sale ordine si instructiuni permanente, in plus fata de cele ale companiei.

Data ______________________ SEF MECANIC _________________________

OFITERUL MECANIC I

1. POSTUL: Ofiter mecanic I (sef mecanic secund) pe nava _______________________ 2. RELATII IERARHICE: se subordoneaza direct sefului mecanic; se subordoneaza indirect comandantului navei; pe timpul cartului, se subordoneaza direct ofiterului de cart de pe puntea de comanda; are in subordine directa tot personalul compartimentului mecenic. 3. RELATII DE COLABORARE: cu seful electrician. 4. ALTE RELATII: In indeplinirea atributiilor si sarcinilor sale, cu aprobarea sefului mecanic sau a comandantului, ofiterul mecanic I poate stabili relatii de colaborare cu tertii in diferite probleme de aprovizionare cu piese de schimb si materiale, de supraveghere a unor lucrari de intretinere si reparatii ale masinilor si instalatiilor etc. 5. COMPETENTE: 5.1 Ofiterul mecanic I este responsabil cu propulsia mecanica a navei. 5.2 Ofiterul mecanic I il poate inlocui la nevoie pe seful mecanic. 6. RESPONSABILITATI GENERALE: Ofiterul mecanic I, in calitate de sef al compartimentului mecanici, raspunde de: 6.1 organizarea si conducerea personalului din compartimentul mecanici (ofiteri mecanici, ajutoarele ofiterului mecanic, motoristi, strungar); 6.2 propulsia mecanica a navei si desfasurarea in siguranta a manevrelor masinilor principale; 6.3 starea tehnica, exploatarea in siguranta si intretinerea masinilor, instalatiilor, utilajelor, echipamentelor, aparatelor si instrumentelor pe care le are in primire, inclusiv a instalatiei de stins incendiul cu bioxid de carbon; 6.4 reviziile tehnice si remedierile cu mijloacele bordului la instalatiile tehnice pe care le are in primire; 6.5 pregatirea masinilor principale si a instalatiei de guvernare pentru mars sau manevra; 6.6 tratarea chimica a apei din sistemele de racire ale masinilor principale; 6.7 organizarea si conducerea activitatilor de curatenie in compartimentul masini si in spatiile anexa; 6.8 asigurarea conditiilor de ocrotire a sanatatii si de protectie a muncii si a mediului in compartimentul masini;

6.9 informarea sefului mecanic despre cantitatile de lubrefianti, piese de schimb si materiale consumabile necesare executarii voiajului in bune conditii; 6.10 pastrarea in bune conditii a gestiunii si a obiectelor de inventar pe care le are in primire; 6.11 indeplinirea atributiilor de serviciu. 7. ATRIBUTII DE SERVICIU: Atributiile de serviciu ale ofiterului mecanic I sunt specificate in detaliu in Regulamentul serviciului la bordul navelor maritime civile, in diferite acte legislative romanesti si in instructiunile companiei. In linii mari, ofiterul mecanic I are urmatoarele atributii de serviciu: 7.1 sa organizeze, sa conduca, sa indrume si sa controleze activitatea personalului din subordinea sa; 7.2 sa cunoasca atributiile de serviciu ale sefului mecanic si toate problemele importante legate de exploatarea navei si a instalatiilor de bord, pentru a fi capabil sa-l inlocuiasca, oricand si in orice situatie, pe seful mecanic; 7.3 sa cunoasca bine si din toate punctele de vedere nava; 7.4 sa respecte instructiunile tehnice de exploatare si intretinere a masinilor si instalatiilor cu care lucreaza; 7.5 sa conduca personal pregatirea masinilor principale pentru mars sau manevra, conform indicatiilor sefului mecanic, si sa-i raporteze despre terminare; 7.6 sa efectueze tratarea chimica a apei de racire a masinilor principale si sa tina evidenta acestor operatiuni; 7.7 sa execute balansarea, intretinerea si revizia tehnica periodica a instalatiei de guvernare; 7.8 sa efectueze verificarile periodice ale sistemelor de protectie si de alarma ale masinilor si instalatiilor de care respunde; 7.9 sa execute lucrarile de intretinere si revizii a masinilor si instalatiilor, in conformitate cu planul de intretinere planificata; 7.10 sa tina evidenta tuturor lucrarilor efectuate si sa intocmeasca documentatia aferenta, in conformitate cu sistemul de intretinere planificata adoptat de companie; 7.11 sa raporteze sefului mecanic orice deficienta sau anomalie constatata, tinandu-l permanent la curent cu stadiul lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii din compartimentul masini; 7.12 sa instruiasca personalul din subordine cu privire la modul de intretinere si de exploatare a mijloacelor tehnice din dotare; 7.13 sa organizeze si sa conduca lucrarile curente efectuate cu mijloacele bordului la instalatiile de care raspunde, urmarind calitatea acestora; 7.14 sa conduca, sa urmareasca si sa controleze, sub indrumarea sefului mecanic, activitatile zilnice din compartimentul masini, conform programului stabilit; 7.15 sa sa tina evidenta orelor lucrate in program normal si suplimentar de catre personalul din subordine; 7.16 sa urmareasca respectarea masurilor de ocrotire a sanatatii, de protectie a muncii si a mediului, ca si a normelor de prevenire si stingere a incendiilor, de catre personalul din subordine; 7.17 sa execute serviciul ofiter mecanic de cart in compartimentul masini ca sef al cartului I, respectiv ofiter mecanic de garda, dupa cum dispune seful mecanic;

7.18 sa fie prezent la postul central de comanda al masinilor principale si sa execute manevra acestora pe timpul manevrelor de ancorare/acostare si plecare, intrare si iesire din port, pasa, canal, bazin ecluza, doc etc.; 7.19 in lipsa de la bord a sefului mecanic, sa fie prezent la bord atunci cand se efectueaza lucrari de reparatii la masini, operatiuni de buncheraj sau cand nava se afla la ancora; 7.20 sa-l ajute sau sa-l inlocuiasca temporar pe seful mecanic, atunci cand este solicitat; 7.21 sa pregateasca mijloacele tehnice, obiectele de inventar si materialele pe care ile are in primire, pentru a le prezenta la inspectia societatii de clasificare; 7.22 sa pastreze si sa utilizeze in conditii optime inventarul si gestiunea pe care le are in primire; 7.23 sa intocmeasca lista de piese de schimb si materiale de care are nevoie pentru mijloacele tehnice din dotare, sa centralizeze celelalte liste primite de la personalul din suboordine si sa le supuna aprobarii sefului mecanic; 7.24 sa asigure primirea, receptionarea si gestionarea rationala a lubrefiantilor si ale celorlate materiale; 7.25 sa intocmesaca listele de reparatii si defectatii la masinile principale si la celelalte instalatii pe care le are in primire si sa le prezinte spre aprobare sefului mecanic; 7.26 sa organizeze, sa conduca si sa controleze actiunile de ordine si curatenie in compartimentul masini si in spatiile anexe; 7.27 sa verifice completarea regulata si corecta a jurnalului de masini; 7.28 sa execute orice alte sarcini de serviciu trasate de sefii ierarhici. 8. GESTIUNE: Ofiterul mecanic I are in primire urmatoarele: 8.1 masinile principale de propulsie ale navei; 8.2 liniile axiale, tuburile etambou, elicile; 8.3 instalatia de lansare a masinilor principale, inclusiv buteliile de aer; 8.4 sistemul de automatizare si de telecomanda a masinilor principale; 8.5 instalatiile de ungere si de racire ale masinilor principale; 8.6 distilatoarele de apa; 8.7 instalatia de guvernare, inclusiv guvernarea de avarie; 8.8 postul central de comanda din compartimentul masini; 8.9 instalatia de stins incendiul cu bioxid de carbon; 8.10 pompele si piesele de schimb ale instalatiilor sus-mentionate; 8.11 SDV-urile si aparatele de masura si control; 8.12 alte masini si echipamente repartizate de seful mecanic.

Data _________________________ OFITER MECANIC I _______________________

OFITERUL MECANIC II

1. POSTUL: Ofiter mecanic II pe nava _______________________ 2. RELATII IERARHICE: se subordoneaza direct ofiterului mecanic I; se subordoneaza indirect comandantului navei si sefului mecanic; pe timpul cartului, se subordoneaza direct ofiterului de cart de pe puntea de comanda; are in subordine personalul mecanic de cart. 3. RELATII DE COLABORARE: cu seful electrician. 4. ALTE RELATII: In indeplinirea atributiilor si sarcinilor sale, cu aprobarea sefului mecanic sau a comandantului, ofiterul mecanic II poate stabili relatii de colaborare cu tertii in diferite probleme de aprovizionare cu piese de schimb si materiale, de supraveghere a unor lucrari de intretinere si reparatii ale masinilor si instalatiilor etc. 5. COMPETENTE: 5.1 Ofiterul mecanic II este responsabil cu asigurarea bilantului energetic al navei. 5.2 Ofiterul mecanic II il poate inlocui la nevoie pe ofiterul mecanic I. 6. RESPONSABILITATI GENERALE: Ofiterul mecanic II raspunde de: 6.1 starea tehnica, exploatarea in siguranta si intretinerea masinilor, instalatiilor, utilajelor, echipamentelor, aparatelor si instalatiilor pe care le are in primire; 6.2 asigurarea energiei electrice la bordul navei; 6.3 asigurarea confortului termic in compartimentele de locuit ale pasagerilor, echipajului si la locurile de munca de la bord; 6.4 asigurarea utilitatilor operationale (energie electrica si termica, aer comprimat, presiune de ulei hidraulic etc.); 6.5 asigurarea conditiilor de temperatura din camerele frigorifice, cambuze etc.; 6.6 revizia tehnica periodica si remedierea cu mijloacele bordului a deficientelor la instalatiile tehnice pe care le are in primire; 6.7 tratarea chimica a apei din sistemul de racire al motoarelor auxiliare; 6.8 pastrarea si folosirea rationala a inventarului si gestiunii proprii; 6.9 indeplinirea atributiilor de serviciu. 7. ATRIBUTII DE SERVICIU:

Atributiile de serviciu ale ofiterului mecanic II sunt specificate in detaliu in Regulamentul serviciului la bordul navelor maritime civile, in diferite acte legislative romanesti si in instructiunile companiei. In linii mari, ofiterul mecanic II are urmatoarele atributii de serviciu: 7.1 sa cunoasca bine atributiile de serviciu ale ofiterului mecanic I si toate problemele importante legate de exploatarea navei si a instalatiilor de bord, pentru a fi capabil sa-l inlocuiasca, oricand si in orice situatie, pe acesta; 7.2 sa cunoasca bine si din toate punctele de vedere nava; 7.3 sa respecte instructiunile tehnice de exploatare si intretinere ale masinilor si instalatiilor cu care lucreaza; 7.4 sa conduca personal, la ordinul si dupa indicatiile sefului mecanic, activitatile de pregatire si punere in functiune a motoarelor auxiliare; 7.5 sa efectueze tratarea chimica a apei de racire a motoarelor auxiliare si sa tina evidenta acestor operatiuni; 7.6 sa fie prezent la postul sau din compartimentul masini atunci cand se executa manevre cu masinile principale de propulsie si ori de cate ori se dispune astfel de seful mecanic; 7.7 sa execute balansarea saptamanala, intretinerea si reviziile tehnice ale motoarelor barcilor de salvare, pompelor de incendiu, motocompresorului, DG-ului de avarie etc.; 7.8 sa execute periodic, pe baza programului de intretinere planificata, reviziile tehnice si verificarile legate de starea de functionare si de intretinerea masinilor si instalatiilor pe care le are in primire, raportand imediat sefului mecanic despre orice deficienta sau anomalie constatata; 7.9 sa instruiasca personalul mecanic din subordine asupra modului de exploatare si intretinere a mijloacelor tehnice din dotare; 7.10 sa organizeze si sa conduca lucrarile curente efectuate cu mijloacele bordului la instalatiile de care raspunde, supraveghind modul lor de executie si calitatea lucrarilor; 7.11 sa urmareasca si sa controleze activitatea personalului din subordine, pe baza planului de munca stabilit de seful mecanic, raportandu-i acestuia periodic despre stadiul lucrarilor; 7.12 sa execute serviciul de ofiter mecanic de cart in compartimentul masini ca sef al cartului II, respectiv ofiter mecanic de garda, in conformitate cu dispozitiile sefului mecanic; 7.13 sa-l ajute sau sa-l inlocuiasca temporar pe ofiterul mecanic I, atunci cand este solicitat de seful mecanic; 7.14 sa pregateasca mijloacele tehnice avute in primire pentru a le prezenta la inspectia societatii de clasificare; 7.15 sa pastreze si sa gestioneze rational inventarul avut in primire; 7.16 sa intocmeasca lista de piese de schimb si materiale necesare pentru mijloacele tehnice pe care le are in primire si sa o prezinte ofiterului mecanic I; 7.17 sa intocmeasca listele de reparatii si de defectatie pentru motoarele auxiliare si instalatiile pe care le are in primire si sa le prezinte ofiterului mecanic I; 7.18 sa execute orice alte sarcini primite de la sefii ierarhici. 8. GESTIUNE: Ofiterul mecanic II are in primire urmatoarele: 8.1 motoarele si masinile auxiliare;

8.2 instalatiile de ungere si de racire ale motoarelor si masinilor auxiliare; 8.3 buteliile de aer pentru lansarea motoarelor auxiliare si reductoarele de aer; 8.4 instalatia frigorifica, de conditionare a aerului si compresoarele aferente; 8.5 instalatia de aer comprimat; 8.6 DG-ul de avarie, motopompa de incendiu; 8.7 motoarele barcilor de salvare; 8.8 sistemele de automatizare ale motoarelor auxiliare; 8.9 pompele si piesele de schimb aferente instalatiilor sus-mentionate; 8.10 SDV-urile si aparatele de masura si control; 8.11 agentul frigorific pentru instalatia frigorifica si de conditionare a aerului; 8.12 alte masini si echipamente repartizate de seful mecanic.

Data ____________________ OFITER MECANIC II ___________________________

OFITER MECANIC III

1. POSTUL: Ofiter mecanic III pe nava _______________________ 2. RELATII IERARHICE: se subordoneaza direct ofiterului mecanic I; se subordoneaza indirect comandantului navei si sefului mecanic; pe timpul cartului, se subordoneaza direct ofiterului de cart de pe puntea de comanda; are in subordine personalul mecanic de cart. 3. RELATII DE COLABORARE: cu seful electrician. 4. ALTE RELATII: In indeplinirea atributiilor si sarcinilor sale, cu aprobarea sefului mecanic sau a comandantului, ofiterul mecanic III poate stabili relatii de colaborare cu tertii in diferite probleme de aprovizionare cu piese de schimb si materiale, de supraveghere a unor lucrari de intretinere si reparatii ale masinilor si instalatiilor etc. 5. COMPETENTE: 5.1 Ofiterul mecanic III este responsabil cu asigurarea utilitatilor navei. 5.2 Ofiterul mecanic III il poate inlocui la nevoie pe ofiterul mecanic II. 6. RESPONSABILITATI GENERALE: Ofiterul mecanic III raspunde de: 6.1 starea tehnica, exploatarea in siguranta si intretinerea masinilor, instalatiilor, utilajelor, echipamentelor, aparatelor si instalatiilor pe care le are in primire; 6.2 asigurarea navei cu utilitatile necesare desfasurarii activitatii normale la bord (apa calda si rece, apa tehnica, abur etc.); 6.3 asigurarea transferurilor de combustibili si uleiuri in si intre tancurile din compartimentul masini; 6.4 filtrarea si separarea combustibililor si uleiurilor; 6.5 asigurarea functionarii separatoarelor de santina si prevenirea poluarii de catre nava proprie; 6.6 revizia tehnica periodica si remedierea cu mijloacele bordului a defectiunilor la instalatiile pe care le are in primire; 6.7 tratarea chimica a apei din caldarine; 6.8 pastrarea si gestionarea rationala inventarelor avute in primire; 6.9 indeplinirea atributiilor de serviciu. 7. ATRIBUTII DE SERVICIU: Atributiile de serviciu ale ofiterului mecanic III sunt specificate in detaliu in Regulamentul serviciului la bordul navelor maritime civile, in diferite acte legislative romanesti si in

instructiunile companiei. In linii mari, ofiterul mecanic III are urmatoarele atributii de serviciu: 7.1 sa cunoasca bine atributiile de serviciu ale ofiterului mecanic II si toate problemele importante legate de exploatarea navei si a instalatiilor de bord, pentru a fi capabil sa-l inlocuiasca, oricand si in orice situatie, pe acesta; 7.2 sa cunoasca bine si din toate punctele de vedere nava; 7.3 sa respecte instructiunile tehnice de exploatare si intretinere a masinilor si instalatiilor cu care lucreaza; 7.4 sa conduca personal, la ordinul si dupa indicatiile sefului mecanic, activitatile de pregatire si punere in functiune a instalatiilor pe care le are in primire; 7.5 sa efectueze tratarea chimica a apei din caldarine si sa tina evidenta acestor operatiuni; 7.6 sa execute balansarea saptamanala, intretinerea si revizia tehnica a instalatiilor pe care le are in primire si care nu sunt folosite in mod permanent; 7.7 sa efectueze periodic, pe baza programului de intretinere planificata, reviziile tehnice si verificarile legate de starea de functionare si intretinerea masinilor pe care le are in primire, raportand sefului mecanic orice deficienta sau anomalie constatata; 7.8 sa instruiasca personalul mecanic din subordine asupra modului de exploatare si intretinere a mijloacelor tehnice din dotare; 7.9 sa organizeze si sa conduca lucrarile curente efectuate cu mijloacele bordului la instalatiile de care raspunde, supraveghind modul lor de executie si calitatea lucrarilor; 7.10 sa urmareasca si sa controleze activitatea personalului din subordine, pe baza planului de munca stabilit de seful mecanic, raportandu-i acestuia periodic despre stadiul lucrarilor; 7.11 sa execute serviciul de ofiter mecanic de cart in compartimentul masini ca sef al cartului III, respectiv ofiter mecanic de garda, in conformitate cu dispozitiile sefului mecanic; 7.12 sa-l ajute sau sa-l inlocuiasca temporar pe ofiterul mecanic II, atunci cand este solicitat de seful mecanic; 7.13 sa pregateasca mijloacele tehnice avute in primire pentru a le prezenta la inspectia societatii de clasificare; 7.14 sa pastreze si sa gestioneze rational inventarul avut in primire; 7.15 sa pregateasca instalatia de ambarcare si transfer combustibil, sa efectueze tranferurile interne de combustibil, la indicatia sefului mecanic si sa ia toate masurile de prevenire a poluarii; 7.16 sa tina evidenta zilnica a stocurilor si consumurilor de combustibil, informandu-l pe seful mecanic si ajutandu-l la intocmirea cererilor de aprovizionare; 7.17 sa intocmeasca lista de piese de schimb si materiale necesare pentru mijloacele tehnice pe care le are in primire si sa o prezinte ofiterului mecanic I; 7.18 sa intocmeasca listele de reparatii si de defectatie pentru instalatiile pe care le are in primire si sa le prezinte ofiterului mecanic I; 7.19 sa execute orice alte sarcini primite de la sefii ierarhici. 8. GESTIUNE: Ofiterul mecanic III are in primire urmatoarele: 8.1 caldarinele si instalatia de abur si de apa calda;

8.2 instalatia de ambarcare si transfer combustibil, separatoarele de combustibil si de ulei, precum si separatoarele de santina; 8.3 instalatia de balast si de santina; 8.4 instalatiile de incendiu (cu exceptia celei cu bioxid de carbon); 8.5 instalatia sanitara, de apa tehnica si de apa potabila; 8.6 instalatiile mecanice de punte (vinciurile de ancora, de manevra, de scari bord, gruiele barcilor de salvare etc.); 8.7 poarta de acces pupa; 8.8 instalatiile de ridicat, inclusiv liftul pentru vagoane; 8.9 sistemele de automatizare ale caldarinelor, de citire a pescajelor; 8.10 instalatia de tratare a apelor uzate; 8.11 instalatia de incinerare a deseurilor si gunoaielor; 8.12 utilajele gospodaresti ale navei; 8.13 pompele si piesele de schimb ale instalatiilor sus-mentionate; 8.14 SDV-urile si aparatele de masura si control; 8.15 alte masini si echipamente repartizate de seful mecanic.

Data ________________________ OFITER MECANIC III ______________________

C1 Main engine or steering gear failure


Action to be carried out:

Inform master Prepare for anchoring if in shallow water Exhibit "Not Under Command" shapes / lights Commence sound signalling Broadcast URGENCY message to ships in the vicinity, if appropriate

In case of a STEERING FAILURE:

inform engine room engage emergency steering take way off the ship prepare engines for manoeuvring

Other actions:

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C2 Collision
Action to be carried out:

Sound the general emergency alarm Manoeuvre the ship so as to minimise effects of collision Close watertight doors and automatic fire doors Switch on deck lighting at night Switch VHF to Channel 16 and, if appropriate, to Channel 13 Muster passengers, if carried, at emergency stations Make ship's position available to radio room / GMDSS station, satellite terminal and other automatic distress transmitters and update as necessary Sound bildges and tanks after collision Check for fire / damage Offer assistance to other ship Broadcast DISTRESS ALERT and MESSAGE if the ship is in grave and imminent danger and immediate assistance is required, otherwise broadcast an URGENCY message to ships in vicinity

Other actions:

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C3 Stranding or grounding
Action to be carried out:


13

Stop engines Soung general emergency alarm Close watertight doors, if fitted Maintain a VHF watch on Channel 16 and, if appropriate, on Channel Exhibit lights / shapes and make any appropriate sound signals Switch on deck lighting at night Check hull for damage Sound bildges and tanks Vissualy inspect compartments, where possible Sound around ship Determine which way deep water lies Determine the nature of the seabed Obtain information on local currents and tides, particularly details of the rise and fall of the tide Reduce tye draught of the ship Make ship's position available to radio room / GMDSS station, satellite terminal and other automatic distress transmitters and up-date as necessary Broadcast DISTRESS ALERT and MESSAGE if the ship is in grave and imminent danger and immediate assistance is required, otherwise broadcast an URGENCY message to ships in vicinity

Other actions:


_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C4 Man overboard
Action to be carried out:


overboard

Release lifebuoy with light and smoke signal on the side the crew member has fallen overboard Take immediate avoiding action so as not to run over the man Sound three prolonged blasts of the ship's whistle and repeat as Post a lookout with binoculars and instructions to maintain a continuous watch on the man over board Hoist signal flag "O" Commence a recovery manoeuvre, such as a Williamson turn Engage hand steering, if helmsman available Note ship's position, wind speed and direction and time Inform master, if not already on the bridge Inform engine room Place engines on stand-by Muster rescue boat's crew Prepare rescue boat for possible launching Distribute portable VHF radios for communication Rig pilot ladder / nets to assist in the recovery Make ship's position available to radio room / GMDSS station Broadcast URGENCY message to ships in vicinity

necessary

Other actions:


_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C5 Fire
Action to be carried out:

Sound the fire alarm Call master if not already on the bridge and notify engineroom Muster crew Establish communications Check for missing and injured crew members On locating the fire, notify all on board of that location If an engine room fire, prepare for engine failure

Asses fire and determine:

the class of fire appropriate extinguishing agent appropriate method of attack how to prevent the spread of the fire the necessary personnel and firefighting methods
Close down ventilation fans, all doors including fire and watertight doors and skylights Switch on deck lighting at night Make ship's position available to radio room / GMDSS station, sattelite terminal or other automatic distress transmitters and update as necessary Broadcast DISTRESS ALERT and MESSAGE if the ship is in grave and imminent danger and immediate assistance is required, otherwise broadcast an URGENCY message to ships in vicinity

Other actions:


_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C6 Flooding
Action to be carried out:

Sound the general emergency alarm Close watertight doors, if fitted Sound bildge and tanks Identify location of incoming water Cut off all electrical power running through the area Shore up area to stem water flow Check bildge pump for operation Check auxiliary pumps for back-up operation, as required Make ship's position available to radio room / GMDSS station, sattelite terminal or other automatic distress transmitters and update as necessary Broadcast DISTRESS ALERT and MESSAGE if the ship is in grave and imminent danger and immediate assistance is required, otherwise broadcast an URGENCY message to ships in vicinity

Other actions:

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

C7 Search and rescue


Action to be carried out:

Take bearings of distress message if radio direction finder fitted Re-transmit distress message maintain continuous listening watch on all distress frequencies Consult MERSAR / IAMSAR manuals Establish communications with all other surface units and SAR aircraft involved in the SAR operation Plot position, courses and speeds of other assisting units Monitor X-band radar for locating survival craft transponder (SART) signal using 6 or 12 nautical mile range scales Post extra look-outs for sighting flares and other pyrotechnic signals

Other actions:

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

_____________________________________________________________

Bridge Procedures Manual Anexa C8 Abandoning ship Action to be carried out: Broadcast DISTRESS ALERT and MESSAGE on the authority of the master Instruct crew members to put on lifejackets, and wear adequate and warm clothing Instruct crew members to put on immersion suit, if carried, if water temperature is below 16 C Order crew members to lifeboat stations Prepare to launch lifeboats / liferafts Ensure that lifeboat sea painters are attached to the ship Embark all crew in the liboats / liferafts and launch Ensure lifeboats / liferafts remain in safe proximity to the ship and in contact with each other

Completarea Oil Recoord Book OPERAIUNILE DIN SALA MAINI (PENTRU ORICARE VAS)
INSTRUCIUNI GENERALE 1. Completai informaiile importante de pe coperta frontal a Registrului petrolier (formularul 332) i bifai csua Partea I Operaiunile din sala maini (pentru oricare vas). Eliminai pagina intitulat Vederea n plan a unui cargou i a tancurilor de produse petroliere necorespunztoare de la nceputul Registrului petrolier i pagina model Operaiuni la ncrcare i balastare de la finalul Registrului petrolier. Pstrai aceste instruciuni (MI-332A) n faa Registrului petrolier. Not: Partea I din Registrul petrolier se va face la bordul oricrui vas petrolier de minimum 150 tone britanice i pentru oricare vas de minimum 400 de tone britanice se vor nregistra operaiunile importante din sala maini. Suplimentar, vasele petroliere de minimum 150 tone britanice va deine Partea II din Registrul petrolier pentru nregistrarea operaiunilor de ncrcare i balastare. 2. Registrul petrolier trebuie s fie permanent disponibil pentru a fi verificat de inspectorii navali sau inspectorii din oricare port de administraie di n cadrul jurisdiciei. Registrul petrolier se va pstra 3 (trei) ani de la data ultimei nscrieri. 3. Registrul petrolier trebuie s fie completat corespunztor. Se vor nregistra clar i exact toate operaiunile din sala maini. 4. Armatorii i juristconsulii. Cpitanii i ofierii sunt notificai c, suplimentar fa de cerinele statutare n legtur cu ntreinerea unui registru petrolier, aceast nregistrare reprezint un mijloc important de a oferi dovada c vasul corespunde regulamentelor de prevenire a polurii. 5. Paginile (i) i (ii) conin o list cuprinztoare a articolelor care sunt, atunci cnd este cazul, nregistrate n Registrul petrolier conform Regulamentului 20 din Anexa I a Conveniei internaionale pentru prevenirea polurii de ctre vase, 1973, modificat de Protocolul din 1978

referitor la aceasta (MARPOL 73/78), corectat i Rezoluia MEPC.117(52). Dei Rezoluia MEPC 117(52) nu intr n aplicare pn pe data de 1 ianuarie 2007, v rugm s aplicai aceste instruciuni anticipat. Articolele sunt grupate n seciuni de desfurare, fiecare fiind notat cu o liter de cod. 6. Atunci cnd se fac nscrieri n Registrul petrolier, data, litera de cod operaional i numrul articolului se vor introduce n coloanele corespunztoare iar datele suplimentare se vor nregistra cronologic n spaiile goale. Registrul petrolier se va completa n limba englez. 7. Fiecare operaiune completat se va semna i data de ofierul sau ofierii nsrcinai. Fiecare pagin completat se va contrasemna de Comandantul vasului. 8. Registrul petrolier conine referine la cantitile de petrol. Exactitatea restrns a claselor aparatelor de msur i control ale tancurilor, diferenele de temperatur i blocarea afecteaz exactitatea acestor valori. Datele nscrise n Registrul petrolier se vor lua n considerare corespunztor.

INTRODUCERE Urmtoarele pagini din aceast seciune includ o list cuprinztoare de articole referitoare la operaiunile din sala mainii care sunt, atunci cnd este cazul, nregistrate n Registrul petrolier conform Regulamentului 17 din Anexa I a Conveniei internaionale de prevenire a polurii cauzate de vase, 1973, modificat de Protocolul din 1978 referitor la aceasta (MARPOL 73/78). Articolele sunt grupate pe seciuni operaionale, fiecare notat cu o liter cod. Atunci cnd se fac nscrieri n Partea I din Registrul petrolier, data, codul operaional i numrul articolului se vor introduce n coloanele corespunztoare iar datele specifice se vor nregistra cronologic n spaiile libere. Fiecare operaiune completat se va semna i data de ofierul sau ofierii desemnai. Comandantul vasului va semna fiecare pagin completat. Partea I din Registrul petrolier conine multe referine la cantitatea de petrol. Clasele de exactitate a aparatelor de msur i control ale tancurilor, variaiile de temperatur i blocajul acestora pot afecta acurateea acestor valori. nscrierile din Partea I a Registrului petrolier se vor lua n considerare corespunztor. n cazul unei descrcri accidentale sau ntmpltoare de petrol, se va completa n Registrul petrolier, n Partea I, o declaraie referitoare la circumstanele i motivele descrcrii. Orice defeciune a echipamentului de filtrare a petrolului se va nota n Partea I a Registrului petrolier. nscrierile n Partea I a Registrului petrolier trebuie s fie n limba englez. Partea I a Registrului petrolier se va pstra astfel nct s fie imediat disponibil la orice inspecie n orice moment i, exceptnd cazurile cnd vasul este greu de controlat i ca atare este remorcat, se va pstra la bordul vasului. Se va pstra pe o perioad de trei ani de la data ultimei nscrieri. Autoritatea competent de conducere a uneia din prile aderente la Convenie poate inspecta Partea I a Registrului petrolier aflat la bordul oricrui vas asupra cruia se aplic aceast anex n timpul n care vasul se

afl n port sau la terminalele de pe coast i poate face o copie a oricrei nscrieri din acea carte i, de asemenea, poate cere comandantului acelui vas s certifice c acea copie corespunde cu nscrierea. Oricare copie astfel fcut i care a fost certificat de comandantul vasului ca fiind similar nscrisului din Partea I a Registrului petrolier va fi acceptabil n oricare demers juridic ca prob a faptelor din inscris. Verificarea Prii I a Registrului petrolier i urmrirea unei copii certificate de ctre o autoritate competent specificat la acest paragraf se va executa ct mai repede fr a cauza o ntrziere nejustificat a vasului.

LISTA DE ARTICOLE CARE SE VOR NREGISTRA (A) Balastarea sau curarea tancurilor petroliere

1. Identitatea tancului (tancurilor) balastate 2. Dac au fost curate de cnd au coninut petrol ultima dat i, dac nu, tipul de petrol pe care l-a coninut ultima dat. 3. Procesul de curare: .1 poziia vasului i timpul nceputului i finalizrii currii; .2 identificai tancul (tancurile) la care s-a folosit una sau alt metod (cltire interioar, aburire, curare cu substane chimice) tipul i cantitatea substanelor chimice folosite, n metri cubi; .3 identificai tancul (tancurile) n care s-a transferat ap de curare. 4. Balastarea: .1 poziia vasului i timpul de nceput i finalizare a balastrii; .2 cantitatea de balast dac nu sunt curate tancurile, n metri cubi. (B) Evacuarea balastului de ap murdar din tancurile petroliere la care se face referire la seciunea (A) 5. Identitatea tancului (tancurilor). 6. Poziia vasului la nceputul evacurii. 7. Poziia vasului la finalizarea evacurii. 8. Viteza (vitezele) vasului pe timpul desfurrii evacurii. 9. Metoda de evacuare: .1 cu ajutorul unui echipament de 15 pri pe minut; .2 ctre facilitile de recepie 10.Cantitatea deversat, n metri cubi.

(C) Colectarea i ndeprtarea reziduurilor de petrol (lam i alte reziduuri)

11.Colectarea reziduurilor de petrol; Cantitile de reziduuri de petrol (lam i alte reziduuri petroliere) de la bordul vasului. Cantitatea se va nregistra sptmnal1: (Acest lucru arat faptul c aceast cantitate trebuie nregistrat o dat pe sptmn chiar dac durata transportului dureaz mai mult de o sptmn.) .1 identitatea tancului (tancurilor) .2 capacitatea tancului (tancurilor) n metri cubi .3 cantitatea total pstrat n metri cubi 12.Metodele de ndeprtare a reziduurilor Cantitatea fix de reziduuri petroliere ndeprtate din tancul (tancurile) golite i cantitatea coninut n metri cubi: .1 ctre facilitile de recepie (se va identifica portul)2 .2 transferat ntr-un alt tanc (tancuri) (indicai tancul/tancurile i volumul total al tancului) .3 incinerat (indicai timpul total de operare) .4 alt metod (indicai care) (D) Descrcare care nu este automat peste bord sau ndeprtarea ntr-un alt mod a santinei care s-a acumulat n spaiile din instalaiile mecanice 13.Cantitatea evacuat sau ndeprtat, n metri cubi3 14.Timpul de descrcare sau ndeprtare (nceputul i finalizarea)

1 2

Tancurile din lista de la articolul 3.1 din formularele A i B ale Suplimentului Certificatului IOPP folosit la lam. Comandanii vaselor trebuie s obin de la operatorul facilitilor de recepie, care includ barje i mar de catarg pentru tancuri, o chitan sau un certificat n care se trec cantitatea de substan de splare, balastul deeu, reziduurile sau mixtura petrolier transferat i de asemenea timpul i data transferului. Chitana sau certificatul, cnd se ataeaz Prii I din registrul petrolier, poate servi comandantului la dovedirea c vasul nu este implicat ntr-un posibil incident de poluare. Aceast chitan sau certificat se va pstra mpreun cu Partea I din Registrul petrolier. 3 n cazul unei descrcri sau ndeprtri de santin din tancul/tancurile de reinere, se va indica identitatea i capacitatea de stocare a tancului/tancurilor i de asemenea cantitatea reinut la bord.

15.metoda de descrcare sau ndeprtare: .1 cu ajutorul unui echipament de 15 pri pe minut (indicai poziia la niiere i la finalizare); .2 la facilitile de recepie (se va identifica portul)2; .3 transferul la tancul de produse petroliere necorespunztoare sau la tancul de reinere (se va indica tancul/tancurile); indicai cantitatea reinut n tanc/tancuri, n metri cubi (E) Descrcarea automat peste bord sau ndeprtarea ntr-un alt mod a santinei care s-a acumulat n spaiile instalaiilor 16.Timpul i poziia vasului atunci cnd sistemul a fost pus pe automat la operarea descrcrii peste bord cu ajutorul echipamentului de 15 pri pe minut. 17.Timpul cnd sistemul a fost pus pe automat la operarea transferului santinei n tancurile de reinere (identificai tancul). 18.Timpul cnd sistemul a fost pus n operare manual.

(F)Starea echipamentului de filtrare a petrolului 19.Timpul cnd a survenit defectarea 4 sistemului. 20.Timpul cnd sistemul a devenit operaional 21.Motivul defectrii. Descrcarea accidental sau neobinuit a petrolului

(G)

22.Momentul incidentului 23.Locul sau poziia vasului la momentul incidentului 24.Cantitatea aproximativ i tipul de petrol
4

Starea echipamentului de filtrare acoper de asemenea alarma i dispozitivele automate de oprire, dac este cazul.

25.Circumstanele deversrii sau scprii, motivele ca atare i observaiile generale

(H) Umplerea:

Umplerea de combustibil sau de ulei de lubrifiere la vrac

.1 Locul de umplere .2 Momentul de umplere .3 Tipul i cantitatea de combustibil i identitatea tancului/tancurilor (indicai cantitatea adugat, n tone i coninutul total din tanc/tancuri). .4 Tipul i cantitatea de ulei de lubrifiere i identitatea tancului/tancurilor (indicai cantitatea adugat, n tone i cantitatea total din tanc/tancuri). (I) Procedurile operaionale suplimentare i observaiile generale