Topografie Generala Si Inginereasca

SSR JOATIEL SL INVATAMINTULUL MARIN RADULESCU Cont. dr. In Tonogratie generala si inginereasca o EDITURA. DIDACTICA si PEDAGOGICA BUCURESTIManuella fost olaborat dup cum ur- seaed NOV 2008 Cont. de. ing. P, Fonesew: capt 1, 11, 1, 9, Vi, VE, D6, 2%, 2h, XT, XX, Fat Ss XX Cont dr. ing. M. RAdulosen : capit. 1, Vit, Cuprins Un, XIV, XV, XVI, HVT, 00H, IX, aay. Partea inti, TOPOGRAFTE GENERALA cop. 1, GENERALITATI (M. RaGulese) ee “i Introducere re B HOV 9 ge 12 Oblecivad sl divizimite topowrtie) “on 4 P24 Planimetria terenuhl = = Doe 122. NWvelmeatul san altimetria teres So — v 7 123, Apliceres pe teren & hscrérllor proectate 0 13, Puncte de spin sau de contol — 20 4 Operate rldleriortopogratce a =~ “ BIBL: 1.5. Importanta topografiel pentru lucrérile de imbunatdfiri LA tate funclare — — ~ “ 16 Scurt store al tnsubeonterestre = Co 17. Cereut topogratle —— — ” 1. Unitas de mnfsurd fa apografie. a, 11, Unltail de masurd penira distanfe =o Control intitle — Prot. de A. Rusu 182, Unita de mdsurk pentru unghiost clon — Conk di. Al. Sonayee 148, Une mobs pete surat me) Redactor: dr ng. Midina 10, Mile de ealeul : TI 2 Teinoredacir : V- Boedan $01 Masini de ealulat eu actionare manual —— —-- #2 opera Stolan agen 192. Marini de caleulateletronice ™ get ‘cap, 2, MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTBLOR(P, fonescs) 98 24. Marearea puncelor topoeratice as £ 22, Sempalizerea punetelor - a 221 Semmalizareniemporard a ponctelor — con 30 222, Semnalizarea permanent a punctzlor a 228, Revomandie pivind plantares semnalelor = Cap. 9, LUCRARI DE JALONARE (P. Toneseu) ~ 2 3. Allniament.Jalonares aliniamentelor 2 422, Jelonaren oul allaiament ine doud puncte inaccesbie, dor eu vaibiitate intee ele 8 43, Jalonerea woul alinlament peste wn deal —— oe 24. Jalonares nul alinlament peste o vale sau fpf wan — 48 25, intersect © douh alltimente smn " Cap. 4. MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR (P. Jonescu) 40 41, Cunortinte generale privind mésurarea directs 2 distan= ; jelor a 8 42, Instrumente expeditive pentro mésurarea direct a disx ftanjelor oe = - 43. Instrumente precise peniru masuraree dlrcté & diston Felot ae eyeeueeene 44, Tehnien misuréri directe « dstanlelor —— 345. Reducerea distantelor 18 orizont — 46, Verificarea si elalonarea panglicii de misurat ar Grogel, erorl si corectit la misuraree direc a eistantelor cu panglica de mAsUrat oem mem ATA, Brori lo mésurarea direct @ distanjelor cu panelice de misurat . . 472, Corecti la misurarea directé a distanjalor cu pan lice de misurat 48, Precizia misuririi directe 9 dlstentelor Cap. 8. RIDICART TOPOGRAFICE CU PANGLICA DE MASURAT (P.onescu) on 7 54. Probleme general 52, Ridicdel s{ coborint de perpendiculare . 53, Trasarea unel paralele 1a un allniement dat -— 54, Prelungiren unui aliniament peste un obstecol 55. Ridiearea in plan a wne! suprateje Cop, 6. MASURAREA UNGHTURILOR (P. ionescu) G1. Aparate si Instrumente pentru mésurarea unghturior GALL, Principixd mésurdrti ungblurilor. Casificarea insteu- mentelor 612. Instrumente simple pentru mésurares unghiuriior 64.21, Prezentarea Instrumentelor men mn 61.22. Instrumente improvigste pentru misurarea de unghiurl orizantale san vertcale 61.22, Misurarea unghiusilor ev instruments simple 813. Teodatite de tip clasic 36 8134. Deseriere genetalé ne oe me ae 8132, Prezentarea generalé a piriilor componente 5133. Constructia $i fumetionarea teodelioull 6134 Prozentarea tnor seodollte de tip clasie 044. Teodolite moderne - G14. Centralizaren citirlor —_ G14. Micrometrul optic eu coincidenta 8143, Dispocitivel de centrare optics S144, Alte perfectiondsil aduse teodolitelor moderne 51.45, Prozoniarea anor Spurs de teodolite moderne 645, Verificarea si veotificarea teodolitelor ~~ 5151, Frovile de constructie 8152. Brorile de reglaj 62, Metode de mAsurare a unghiurilor cu teodotitul 52:1. Operatit preizinare ~ 22, nasorarea wnghiurlor orizontale - 828, Misurarea unghivellor verticale - Cap, 7, MASURAREA INDIRECPA 4 DISTANTELOR (M. Radu- VeSCU) me ae mm om a Ti. Masurarea stadimetricd & distantelor TLL Mirete topogratice = 742, Teodolitetahimetre eu fire sladimettice TINS, Masurarea stadimetrica a ulstantelor pe teren $28 4 33 88 ee * 8 wr 107 108 no no TIE Misurarea stadimetsled @ dlstantelor pe teren in- clint a) 15, Erorl, prodiie 6 wolerante la misurarea stadimetried a distanielor ee 1454. Bost SSS oon TAS2, Preckzie gf toleranfe — — oT Masurarea indirect a distanfelor cu mira orizontala [fe nae Poretpenar ent oeureceeen renigeretnortraeta 173, Determinarea distantelor pe cale paralactich 120 74. Tahimetre autoreductoare == me D 744. Tahimetre autoreductoare eu diagramé -— — 122 742. Tahimetre eutoreductoare eu dubla imagine — 126 74.8, Tabimetre autoreductosre eu triplé imagine » 129 13, Tehimetreteiemetze eeeyeengoere 10) 16. Mésurarea clectrcopticd si electromagneticd @ distantelor 134 78a. Teletnetre electrogptice x mm ewe aoe mane TBH 782. Telemetre electromagnetics — — : 19 Cop. 8. SRORILE IN TOPOGRAFIE (P. foneseu) an i 1 Cunostinfe generale mn aes om mn ar BALL. Msurdsl topogratice sf elasficares lor a3 8.12, Brori. Scopal sl importanta cunoasterlt or —— 138, 813, Veloarea cen znel probabil a unel mfrkm masurave 82, Definifia gi dlasiticarea erorllor 85, Probabllitatea eparite! erorlor accidentale 84. Proprietiiile erorlior accldentale nn. me me 5, Brori probebile. Brot Limits eapentre 80, Propagarea erorilor we mm 87, Prezenteres rezultatwlei asurdrilor “Tolerant — 85. Masurdel de pondere diferieh ae BSL. Valoarea posderll wm. B82, Erori medi ponderate —— Cap. 8. NOTIUN! DE GEODEZIE (P tonescu) 91. Forma st dimenciunite Pémintulul — 92, Deformatile produse de forma Pamfaculus asupra mAsu- Hirlor de distante st unebfuri = 186 83, Sisteme de coordonate folosite in misurérile terestre 156 94 Tramwateutaet de eoondonate waa mm 85, Laerdrl necestate de misurarile geodezioe Cap. 10. NOPIUNE DE CARTOGRAFIE (P, Ionescu) ome 102, Sisteme de proieeil cartografioe wm om on om 102. Sisteme de proiceil earvografie wulizate in fara noastré 181 103. Kirti si planurt eae 12 104, Sei topogratice a ae 105, Blementclo plenuritor $1 Raton me m= me 168 108. Serone conventionale oD Se 107, Sexeres gi coloraee “160 Cap. 11. RIDICARI PLANIMEDRICE (P-Tonescu) oe 10 11.1, Claslfleares ridiedellor planimetrice (lopogretice) 168 12 Metode numerice de ridicare ip plan wwe ome m= = 110 5cap. 19. NOTIUNI DE RAZA IN NIVELMENT (M. Radulescu) 112. Opera sidcror nurerice In plan — 3a Ossie sider planietice - INE tedeseeepuncttor de sprib pee tlngulo wet ‘Notiuni generale despre triangulajle - TSH Intumiceeprateall, Recitossterce tren Marcaren 3 sermabcreh puncleor isngultel topo- 1153, Tnerdri de masurare Be UTED mn mm men 1154 Compensarea uaghiurilor unel trianguleofil opo- grafic ome i 1155, Caloulwl orientari) $f» laturilor triangulaiet 1156. Caleulul coordanatelor pancielor de ‘riangulofie 116, Indesirea punelelor de sprijin prin interseetit ~ 1163. Definite, clasifieart : 1.82, Intersectia inalnte — HL.02, Intersectia Inapot 7 - 1164 loversectia combinata - 3169. Intersect ta limi oe 121g, Indesires panetelor de spriin prin poligonometric 1.14, Caracterlticl. Condit 1172. Etectuares drumuiviloe poligonometsice 31. Aldicdri planimetrice numerice prin metoda drumuirit 1182. Cunoytinje genersle privitoare 1a metoda drumerii 1182, Lucrdti de teven gi ealeule 1e efectuarea drurouiris spriinite 7 1183. Tucedri de even gi caleule Ja ofectuarea drurmuirt inchise = 7 11.84. Depistarea erorilor grccolane de masurare Is efec- fares nei dreulel m= = 4119, Wldledri planimetrce prin metoda radierii ~ {L10. Ridicari planimetrice prin metoda perpendicalarelor 11404, Hehere topogratice = = 11102, Folosirea metodel perpendicularelor in rod in- sependent - 11403, Folosines metodel perpendicularetor jn combi- patie cu metoda drumuict ~ Lap. 12 RODACTAREA PLANIMETRIBI (P. Toneseu) 121, Raportarea planimetrics a punctelor — — E41 Instcumente pentru raportarea planimetrisd a punetelor = ~ 121.2, Metode pentru raportarea planimetrict a punctelor Maricea qi reducerea planuriion — —~ - ‘Multiplicarea. planurflor co Reambularesplanurllor = Se 125, Pasicarea gi conservarea planarllor ~~ 151. Defintie, Scop. Toportan{a nivelmentulul pentru 2ae=i- rile de Smbunivatiri funclare : 1912, Suprafaié de nivel. Suprafaid de nivel zero, Zero Tends: mental — — 2 2 28 Cap. 4. MARCAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT (M. Rédu- Cap. 18. NIVELMENTUL GEOMETRIC (M. Rédulescu) 1221. Suprataji de nivel - 1222. Supratafé de nivel zero ~ 1222. Zero fundamental — 128, Cote absolute. Diferenie de nivel 384, Cote relative pee 385. Nivelmentul pe intinder! miei 486, Nivelmental pe intindert mar 137, Felurile nivelmentalui 143, Marcarea punctelor de nivelment eu caracter temporar 142. Marcarea punctelor de nivelment eu earacier permanent 184. Principiul clasificrea nivelmentului gaometcle 15411. Principiul nivelmentului geometsic 1512, Clasifiarea nivelmentulul eeametric 182. Nivelmentad geometric de mare preciaie 4392. Instrumente simple de niveiment geometric 4394, Nivele,Tipurl de nivele, Caracteistct 188. Verificarea 3! reetificarea nivelelor de tipul 1 156. Nivele cu orizontalizare automata. - 43D. Verificaren si reetficareanivelelor ea orizontalizare 388, Mire de nivelment geometric. . L. _ 159zrorile Ya nivelmental geometric, Precizie, Toleronte 1591, Erorile sisematioe 1592. Brorlle accidentale 1595. Procizie, Tolerante = 1540. Nivelment geometric simplu sf nivelmer compas Wa], Metode de nivelment geometric 15.2. Metoda radieril de nivelment geometsie - 15224, Metoda radleril prin nivelment geometric de cpt oo 18122, Metoda radlerii prin nivelment geometric de ‘mijloc 1648, Metods dewmuisii de sivelunent geouwele 15194. Definifi, Conditil. Clasfiearl — 18192 Metoda drumuirii prin sivelment geametsic inane : 19128. Metoda drurouirii prin alvelment geomeérle de Soe a 1944, Drumulei eu radieei de nivelment geometric 19143. Caleulul drumoisj ey radieri de nivelment g0o- metric prin metoda cotelor fafa de punctul cu oth eunoscutl ae ee 435342, Coleulul drumuieit cu vadier! de nlvelment geo metric prin metoda cotelor de Ja punct lz punct 15445, Coleulud drumuiril eu radieri de niveiment geometric prin metoda cotei planulul de vizare 2a 202 om oo a 296 2 00 00 302cap, cop, cap. cop. sp. $528, Nivelmentul geometsie longitudinal 3016, Nivelmentul geometric transversal ASAT, Nivelmentul geometsle iu cardia) we oe 1818 Doummairi cu punct nodal wm me oe ee 1519, Refele de nivelment geometric — 436, NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (M, REdulaseu) 164, Prineipiul nivelmentulsi trigonometric un 152, Nivelmentul trigonometric la distante mich —- 388. Nivelmentul trigonometric la distanfe mari —— 184. Zrorile Ia nivelmentul trigonometric. Precizie, Tolerante 168, Metoda radieril de nivelment trigonometric 186. Detoda dramuicil de nivelment trigonometsie 167. Drumuiri eu punet nodal 17, NIVELMENTUL BAROMETRIC (M, Rédutescu) ous 174, Principiul nivelmentulu barometric = ae 172, Instrumente de nivelment barometric vs 378, Brox, preclzle sf toleranje 1a nivelmental barometeie — 7A, Metode de nivelment barooeirie 18, REPREZENTAREA RELIEFULUI PE PLAN (M, Radulescu) 181. Metoda plonusilor coiste 162 Metoda curbelcr de nivel = - 388. Reprezentarea formelor de relie! speciale prin curbe env 184. Metode haguriior —— 185. Metoda tenteler 186. Metoda planurilor in reliet — 18, TAHIMETRIA (M4. Radulescu) 304, Principhl ridieistior tahimetrice 392. Drumuisi 31 radler} tabimetrice ~ 192.1. Cole drumuie| tghimetrioe - 1922, Calealal radierilor tahimetcice — - 20, CALCULUL SUPRAFETELOR (P. loneseu) 204, Scop. Clasiicgres_metodelor — 02. Metode grafice [= 204. Metode mecanice pentrs calealul supratejalor 21, PARCELARI (P. Ionescu) - 214 Probleme generale 7 212. Parcelési si detagir} de suprafete prin metode gratice 2121, Parcelér grafice printr-un punct abligat mn — 2122, Parcel gratice paralele cu o directie data 2123. Pareetari gratice de forme geometrice regulate 2124. Rectfieares unl hoter sins we ae em 218. Prineipalete procedse de ealoul core se aplicd fn parce Mle mumerice on — 2191, Ponctul pe segment on 21.22. Tracorea. de crepie paralele 8 = m1 336 a mat = mo 240 ma m6 mat aT ur 383 0 250 70 200 82 04 286 866 287 1.238. Traserea de drepte perpendiculare 2134. Intersectia de drepte 2135. Capal de drum 2136 Frinture de drum 214 Pareeliri numerice me em - 2141. Parcelérl printrun punct obligat — 2142. Parceléri paralele fee S143. Reotificaree unut hotsr Partea a dous, TOPOGRAFIE INGINEREASCA Cap. 22, CUNOSTINTE GENERALE DE TOPOGRAFIE INGINE- RBASCA (P. fonescu) 221, Obiectul topogratiel Ingineresti = 222, Nolul topografie! ingineregti 1s proiectarea, executia explostares luerallor de imbunatatrt funeiare 228, Documentafia topografic necesaré In profectare 224, Documentalia topograficd necesard Ia executie 225. Documentatia toposratick 12 exploatare n. -— Cap, 28. RIDICART TOPOGRAFICE PENTRU PROIZCTAREA 1U- CRARILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE {P. ionescy) 201, Ridiossi topogratice pentru proiectarea Iucrétiior de indiguirt =e = mn 242. Ridicdri topografice pentru proiectarea Ineréslior Ge escent - ee 293. Ridiedri topografice pentea projectarea Iuertrilor de Srigagit rats 1284, Ridieari topogratice petcu proieciarea Iucriilor de com= Daterea eroziunii soluisi = 203. Ridedeitopogratice penir proicctarea retelelor 6 insia= latilor de alimentare eu api ~ peopieerget 228. Ridieiei toposvatice pentru proiecteres repulaslaérlor ge rlori a 227, Protiuri longitudinale gt twaneversale we —— OAS Nivolmental apslor ~ 284. Transmiterea cote peste © apa = 2810, Nivelmentl terensriler mlggtinosee EEA. Nivelmental curio oo 2512. Nivelmentul terenurilor acidentate ; 8, Nivelmental valler toreagiale a 22.4, Nivelinentul unui bazin hidrograie —— Cap. 24. LUCRARI TOPOGRAFICE PENTRU TRASAREA LUCRA- RILOR DE IMBUNATATIRI FUNCIARE (Of. Réduleseu) 241, ‘Trasarea aliniamentelor 4} unehiurler : 242.1. Determinaree lungimilor si unghiuelior pe plana de executie pentre trasares allnlamentelor pe teren m 374 x a6 6 ama 2 ss 85 ea 86 387 89 so 20. a0 a0 as 46 an an a72412, Motode planimetrice pentru aplicares pe teren a Aliniamentelor si unghiurilor 242, ‘Trasarea curbelor de racordare 2 lementele geometrice ale unei curbe circulare [Metode pentru pichetares punctelor intermedisre ale curbelor eirewlare 2428. Racordarea aliniamentelor prin eurbe raze inegale Cateutal pantet = . ‘Teesarea un dr ‘Trasarea pantel nel axe cu nivelut si eu mira ‘Tresarea pantel tunel axe eu teodolital sf eu mir jaberitarea deblewlul s1 rami ‘Trosarea Jucrdelor de Indi 2401. Trasarea axel digulul —— - 48.2. Pisa de gabaritaj pentru 2664, Gabsritarea profidurilor transverse ale dig 2404. Pichetarea gi volumol gropilor de Imprumnut 2405. ‘Teasarea rampeloe —_ 2486, Verifcarea elementelor de executie we digw 249, Trasarea error de desecare — 24410, Trosarea Iucririlor de srigatle 2441, Nivelares teremulud = DULL, Nivelarea terenul ie plan orizantal 24112, Nivelarea terenului In plan inclinat 2432, Trosarea Juerror pentra lacul de acumulare — BIR. Trasarea barajulul de pimint 2422.2, Trasaren oonstrvtilor pentru devctrearea apelor in lncut de ccumulare = 2438, Trasorea teraselor gi drumurilor pe terenurile in pant 241.1 Trasarea pe teren a curbei de nivel cheic 24132 Trasaren tereselor con = 24133. Teasarea drumurilor pe terenwile in pant LIK, Maou pentrs verficarea compartel in tmp 4 luers- rilor de imbundtatiri funeiare D434. Operatls de teren PAi42. Caleulul deplasivllor orizantale st vertcale ibfiografie: —< ~ Partea intii TOPOGRAFIE GENERALA Capitolut 1, 1. GENERALITATI 4.1. INTRODUCERE Importantele sarcini privind dezvoltarea agsiculturii, realizarea Yucr8- rilor de imbundtafiri funciare pe anii 1971—1975, precum si In. perspec tiva anilor 1976—1980, creeaz’ si topografiei un bogat cimp de activitate pentru intocmirea planurilor topografice cerute de prolectarea si execu ‘Wa eraruior de irigatii, indiguirl, deseciri, combaterea eroziuni! solulul fegularizari de riuri si’ organizarea teritoriului. Aceste luerdri, care {in Ge domeniul specialistului de Imbunatifiri funciare, pe lingé proiectare’ st frasare pe teren, necesita verificar! fn timpul exeeufiel, conform preveder!- lor profectelor, si urmérirea comporiaril lucrérilor construite dupa darea lor in folosinf. In activitatea inginerului de Imbunktatiri funciare, topo- srafia oste prezenti, atit la proiectare si executie, cit si la verificarea oxe- cutiei si urmarivea comportatij lucrérilor construite. Se stie ci o importants suprafaja din teritoriul {arii noastre necesita Iuerari de Imbunilajiri funciare pentru ridiearea capacitaiii de productie a pamintului si, deci, pentru cresterea productiei agricole. Din studiile efec- ‘uate de clitre specialistii Departamentului de imbundtair! funciare, rezult © peste 2,5 miliosne hectare sint interesate in Iuoréri de indiquire si dese- ulcirca 6,9 milioane hectare la Iueréxi de irigafil, peste 7 milioane hec- tara la lucrari de combaterea eroziunii solului etc Din acest succint tablou, se vede cit de vast este cimpul de activitate al specialistilor de imbunatitiri funciare. (© lucrare de imbundtitiri funciare, de orice gen ar fi ea, nu se proiec- ‘eazi si nu se execuitli fari planul topogratie al terenulul aferent. De aceea, reaulth c& si activitatea topografici ocup’ o mare pondere in realizarea Iuerarilor de Imbundtijirl Tunciare. Aceasti activitale topogratied se va efectua de c&tre speclalistil In misurari terestre, dar si de c&tre specialist hidroamelioratorl. Inginerii de imbundafiri funciare, pe lings contribujia lor la masurarea suprafetelor ce urmeazi a {i ameliorate, vor folosi cunos- ele de topografie la proiectare, dar mai ales la trasarea pe teren a lucr proiectate, la verificarea executiei si la urmarirea comportarii lucr date in exploatare. 1.2. OBIECTUL $I DIVIZIUNEA TOPOGRAFIEL Topogratia este o sliinff aplicat care a Iuat nastere si s-a dezvoltat din necesitatea oamenilor de a cunoasle forma, suprafata §i relieful terenurilor pentru a se folosi elt mai rational. Denumizea de ,topagrafie* a fost dat& de Claudiu Piolemen (150— 87 Len) si provine de la cuvintele grecesti : topos~loc gi graphein—a dena, Din aceste dous cuvinte se deduce ca topografia are ca objec: misu- area unui loe sau teren si desenarea lui pe plan. Un astfel de desen, care repreziatd un teren cu toate detaliile Tui naturale (ape, vii, dealuri ete) si arlificiale (case, deumuri, poduri ete), se numegte plan topograyic. nul topografie reprezint atit projectia orizontalé a terenutul, redusi “i aleasd, oft si relieful terenuui masurat ‘Objinerea unui plan topografic necesiti dowd faze principale. In prima 2h se realizeazi proiectia orizontali, redust la o scar aleasa, saul plani- motris terenulti, iar ina doua iazi se determing relieful sau nivelmentul terenului. Tn topogratie, faza prin cave se realizeazA proiectia orizontala a terenului poarté numele de planimetrie, iar faza prin care se completeazi pla~ ‘cu relieful terenului constituie nfvelmentul sau altimetria. Cores acestor faze se Solasase expresiiio rie sperislitate + ridiedri planimetrice si ridicari nivelitice Prin ridiedri planimetrice se injeleg operatiile de misurare $1 de calcul pentru objinerea proiectiel orizontale # terenulul, far prin ridicdri niveli- fice se infeleg operatifle de misurare si de calcul pentru obtinerea reliefului pe planul de situatie, Ansamblul ridicarilor planimetrice si nivelitice pentru objinerea planului topogratic poarti numele de ridieart fopografice. 1.2.1. PLANIMETRIA TERENULUI In mod coneret, pentru a obtine planimetria sau planul de situatie al unui teren se exectitf anumite masurdri si calcule cu instrumente sf prin maetode speciale pe care le studiazi topogratia, 2 Fg LAL Schifa teronulul executst in impul recunoaster surah aes i ple Sante a aa co meazi : se face recunoasterea terenului si se intocmeste o schité, concami erate eaten agers Sep A, Co semen a au tlxat elementele ce trebuie misurate pe teren, constituie schija proiec- Sau demas ag bane een conti hie oie deted Ia fl, in continua, mfstrindunghiurileinterioare in puntete 3, lului de desecare se determina ca punct pe aliniamentul 6—1, masurind 13Mig, 12, Sehifa proicetull de misurare. aliniamentul 4—5, misurind distanta 4—9. Intrucit canalul de desecare, de ile i ere uw se intocmeste pe cale graficd, folosind rigla gradata, raportor si echeru! In acest Scop, distanjele masurate pe teren se reduc Ia o scard aleasdi Se procedeazd in felul urmator Se traseazd, pe hirtia planului, distanta 1—2 redusti la scara aleasé In punctul 1, se construieste cu raportarul, unghiul interior 2—I—6 si se obtine directia laturii 1—6. Pe directia 16 se miisoard 0 lungime eyala cu Tatura 16, redusi la scar’, si se obtine pozitla punctulul 6. Se asazi raportorul cu “centrul in punctul 2 si se consiruleste unghitl interior 1—2—3, determinind directia laturli 2—3. Pe directia 2—3 se misoard 0 Jungime egala cu latura 2—3, redusi la scara aleasi, s1 se obfine pazitia punctului 3. Se determing, la fel, pozifille punctelor 4,'5 si 6, obtinind peri- ‘metrUl terenulut. Punctul 7 se determina numai cu rigla gradatt. Tn acest scop, pe latura 61, se misoar o distant& egala cu latura 6—T, redusd la scara, si se obfine pozitia punctulul 7. Punetul 8 se determina eu compasal. Cu pictortl compasului in punctul 2 si cu o deschidere egald cut distanta 2—8, redusd la scara, se treseaza un arc de cere; apoi, ett piciorul com- pasulai tn punctul 3, si cu o deschidere egal cu distanta 38, redusd la Scara, se traseazi un arc de core. La intersectia celor doud arce se obtine ppozitfa punctului 4. Pune} 9 se determing, la fel ca punctul 7, mésurind Gistanfa 4—9, redus& 1a sear’, pe segmentul 4—5, Pentru punctul 10, s¢ construieste, in punctul 4, unghiul 19—4—5, obtinind directia 4—10 ; apo! se construieste In punetull 3 unghial 4—5--20, rezultind direetia $10. Intersectia celor dout direcjit 4—19 si 5—10 determina pozitia punctu- Jui 70, Punctele 12’ si 12" se determina ca puncte pe segmentul 5—6, masurind distanjele 5—i1" si 512’ recuse la seara planulut In punctele 12’ si 12" se ridica perpendiculare cu echerul gi pe divectia perpendicularelor se masoari, respactiv, distantele 11’—11 si 12~-12, obtinind pozififle punctelor 11 sf 12 care definese pozitia constructiel C. Se controleazi pozitia punctelor pe plan, deoarece s-ar putea i se co- mit& greseli atit la raportarea distanfelor cit si la raportarea unghiurilor. Punctele raportate pe plan se unese inte ele, aga cum araté schita de pe toren, si se aplicd semnele conventionale care reprezinid detaliile na- hirale si artificiale, obtinind planul de situafie al terenului (fig. 1.3) Din exemplul dat se vede ci pentru objinerea planului de sitvatie al lunuf teren nl este nevoie si se determine toate punctele de pe suprafata ul, ci mumaf aceie puncte care sint caracteristive peulsu forutu sia peniri constructile gi plantatifle care se aflA pe el ete. Tos din exemplul dat revulta ca determinarea punctelor se poate face ‘nu numai cu un singur instrument si printr-o singurd metoda, ei ct instru iente si metode diferite. Astfel, punctelé 1, 2, 3, 4, 5 $i 6 s-au determinat prin distante si unghiuri, folosind Instrumente peniru mésurares distantelor si pentru masurarea Unghiurilor. Punctele 7 1 9 s-au determinat numai prin eite o distanfa ca puncte pe aliniament, Punctul 8 s-a determinat prin Intorsectie de distanje, masurind dowd Jungimi de la dou puncte cunoscute (2 si 3) le punctul nou (8). Punctul 20 s-a determinat numal prin unghiuri, folosind instrumente pentru masurarea unghiurilor, Punctele 11 Si 12 s-au determinat prin meioda perpendicularelor, folosind, la. teren, Instrumente pentru misurarea distanfelor si ridiearea perpendicularelor, iar la birou, rigia si echerul compasulig. 1.3, Plamul de situafie al teremulal, Sere ee ee pct Od ty mel iil en anal ements en L Aizectia OP se misour dvtanta deeds lo Serd leas, sf ezaié punc- SESH OF maternal i ert ee er nee ere pear ee a Sse e mene ke a i ne felul urmator (fig. 1.5) 16 x | x ; » - q & 4 4 } é alm 7 6 Cy Fig. 1.4 Poaita plankmetred a ‘unt punet P prin eoordonate olare. Fig. 15, Pozifia planimetry @ unui panct *P prin coordonate rectengulare, Fic,OX sf OY axele de coonlonate rectangulare. Pozifia punctulul cu- soscut.A, fai de aceste axe, este determinaté de valorile Xa §i Ya. Pentra 4 determina poziia planimetricd a unui now punet P, se mésoard pe teren coordonatele polare dap sf Gar. Din teiunghitl ACP (fig, 1.3), zezul Axp=dap-cos Yap sl Ayp=dap-sin Sar. aay ‘Valorie Azp si Ayp, care definese pozifia punctului P fata de un sistem de axe de coordonate rectangulare, cu originea in punctul A, cunoscut, s¢ numese coordonatele relative ale punctulul P. Din figura 1.5 se deduce : XpmXatAty sl Ye=¥at Aye. aay ‘Velorile Xp si Yp, care definese pozifia punctului P fafé de sistemul de axe de coordonate rectangulare, eu originea in O, se numese coordonatele absolute Gle punctului P. Avind eoordonatele absolute ale punctului P, sali absclsa Xp si ordonata Yi se poate obfine pe plan poztia punc= falui ENTUL SAU ALTIMETRIA TERENULUI Este important de precizat c& planul de situsfie, obfinut aja cum sa aritat enterior, reprezinta proiectia orizontali a terenulul redusf la 0 scard aleasi: Ori numai proiectia-orizontala nu este sufleienti pentru caracter'- zarea unui teren, O caracterizare complet a terenului este dati atit de prolectia orizontald cit si de relieful sau, De aceza, pentru reprezentarea elieiului pe planul de situafie este necesar si se determine altitudinile unctelor caracteristice de pe suprafata terenulul respectiv. Punctele care 2 = Teroptie pen 5 nginernct wwla free weconprafie Mig. 16, Pocitia nlvelled = unul punct topografic pein rivelment geometric. determin’ relieful sint cele in care se sehimbi panta liniilor, precum si punctele cele mai fnalte gi cele mai joase de pe teren. Relieful se poate objine fie determinind altitudinile punctelor in care se schimbé panta de pe linille caracteristice ale terenului, fie determinind altitudinile sau cotele punctelor marcate pe intreaga suprafaté a terenuli sub form de rejea de patrate sau dreptunghiuri Considerind ei determinarea reliefului se face pe liniile caracteristice, in exemplul dat, o linfe caracteristic& o constituie chiar linia conakului principal de desecare, care este aleast pe punctele cele mai joase ale terenului ‘In mod practic, se pichetenzi linia aleast le distante egale, de exemplu ‘din 50 in 50m, precum si in punctele unde se schimbi panta, adicd acolo unde terenul, pe directia canalului, urea sau coboar’. Se determina indltimile punetelor fat de un plan arizontal, cu ajutorul unui aparat numit eivel.si cu o riglA gradata numita stadie ‘sau mird, asa cum se vede din figura’ 1.6. Se stalioneazi cu aparatul tntre A si B si se citeste pe mira din A inalfimea Ag, iar pe mira din B, inél\imea Bb. Avind aceste inaltimi, se poate calcula diferenta de nivel dintre A si B cu relatie 1.2 care rezulté in figura 16: Hap este diferenta de nivel dintre A si B; Aa — citirea pe mira din A (inapoi) ; Bb — citirea pe mira dia P Ginainte. ‘Cunoseind altitudinea punctului A, se poate calcula altitudinea punct- B ou relatia 14, care se deduce, de asemenea, din figura 1.6 Za Latter, as Zp este altitudinea sau cota punctului B; Z4 — altitudines sau cota punctului A; Han — diferenta de nivel dintre A si B cu semnul sit Tn modi ariitat se determin cotele punctelor de pe toate liniile carac~ teristice ale terenulul ‘Se raporieaza aceste puncte pe planul de situatie si, linga fiecare punct, se serie cata respectiva, objinind planul cotat, adick planul de situatie cu 18 ig. 17. Planul topografic cu releful reprezentat pri curbe de nivel felieful terenulu sau, aja cum sa precicat de la inceput, plane topografic al terenulud, “se » neamieeee Intrucit planul cotat nu di lagine sug lt oiat mu dB 0 imagine sugestiv supra reliefull, adic bu se pos vadea rapid, dint-o priving, formele de reller pe planurile gis Tere are se flow a polar Irie de tmbundil uncare se traseazi curbele de nivel, adic& liniile care unesc punctele casi aoe uunese punctele cu acces Se mentioncazh cf relief terenului se poste deter pi ones se poste determina mat rapid, dar a 0 procizie mai miei, prin nivelment trigonometrey In Modu rng tor (fig, 1.8) ™ es “ al * Se siafoneead cu yu youlumetry tm punetll A cunoset, Se mbsoark Indlsinen eparatulul (js se vizesrd pe mmita din B lao divine egal 3 &. Se citeste, pe cereal vertical a aparataluy unghitl «Se masoars et Panglica dstania AB. Diferena de nivel dintre 4 $i B se obfine eu relag He's, core neulta din figura 10! Han =Dsina, 3) in care: Hag este diferenta de nivel dintre A si B; D — distant mésuraté pe teren‘de le Ala Bia unghitd de pant” : ve Altitudines sau cola punctulut B se calculeas% cu relajia 1.6, care se Seduce tot din figura 1.8 : SS Zen Zat Haw. 6) 19In urma celor dows faze aritate, planimetria §i nivelmentul, se objine pla nul topografie care are muiltiple folosinte. In agri cculturé, planul. topografic este piesa pe baza cireia se fine o evident’ lari a ‘eritorillor pentru Intocmi- rea planurilor de cultura, cit gi pentru intoemirea plamulul de organizare in perspectivil. Planul_ topografic este col care ajuts 1a planifiea- rea productiel, Ja orga nizazea muncii, la stabilirea investitilor, productiet la hectar, productivi- {a{ii muncii i eficientet economic. In luerarile de imbundtétiri Junciare, planul topogratie are © impor~ ‘tanta primordialé, deoarece fad el nu se pot proiecta si nici executa lucr’- rile de indiguiri, deseciri, irigatii, constructii hidrotebnice, combaterea ero- ziunit solului ete. 18 Poaltla aldimetsick @ unui puuct topogratic ‘prin nlvelment trigonometric. 1.23, APLICAREA PE TEREN A LUCRARILOR PROIECTATE, Lucrarile proiectate pe planul topogratic, pentru a fi executate, trebuie aplicate sau trasate pe teren. Aceasta operatie se face cu aparate topo igrafice si prin metode speciale pe care le G& tot topografia. Astéel, pentru executares canalului prineipal de deseoare, care a fost projectat pe planul sopogralic, trebuie s& se marcheze, pe teren, traseul sau axul canalului ‘Trascul sau axul canalului, format din aliniamente sl curbe, se traseaz’ pe ‘teren cu aparate topogratice si prin metode speciale. Tot pentru executie, ia afar de axul sau traseul canalulul, se traseaz& profilurile transversale, mareind, In flecare punct de pe ax, létimea Ia fund, adincimea si deschi- derea canalulu, Din cele ardtate revulta definitia topogratiel : Topografia este $tiinja care se ocupa cu tehintea messurdrit scourtet Pa mintului, pe suprafete mici, pentru obfinerea pianului topograjic, precum $i cu aplicarea pe teren a lucrarilor proiectate pe plan. Planimetzia $1 nivelmentul, care se folosese pentru objinerea planului topogratic, constituie topografia generald. Aplicarea sau trasarea pe teren 2 hucrbrilor proiectate formeazi topografia speciala sau inginereaser 1.3. PUNCTE DE SPRIJIN SAU DE CONTROL tn exemplul”dat anterior, ‘unde s-8 considerat o suprafafii micd, s-a anita} of eletmentele masurata tebule verificate, inainie de a fi reportate pe plan, 20 sna ft Sa unel suptafee mart elemeniele misurate trebule verifiate, in acest caz, controll trebuie si fie mai rigaros. De aceea, pentrat rid carea planimetrica a suprafetelor mati, se creeazd, in prealabil, pe terenul de masurat, o refea de puncte de sprijin, numita refea de puncte de spritin sau de control, (Cunostin{ele pentru crearea punctelor de sprijin se invata Jao alté ramura a masurarilor Lerestre numiti geodezte)) Geoderia. Este ramura misurérilor terestré care’are rolul de a deter: rina pe suptafaja Pamintull o rej de puncte numill'refes ds puncte de Spr eu fjen de pete eoere east rea de puncte geoderie formeazh schelétul pe cares spri- find ridiedrile topografice, Pree ae Pentru flecare punet de sprijin, geodeia determing, cu mave preciz atieo pereche de von numite-coordonate, ete pot feu fond dinate geografic sat sub form de coordonate gewtectoe, Cu ajutorul eoordonatelorobtinute se studeat Torta gi dmensunile Pratl se controleagd Tuerailetooogratio ge Dus mia ete pina cre se Oct eu iudal metoelr pecse le masinare, determtnare 9 repreventae eartografed nat mammesid eo, praffet Pintutuad pe porfiun bine definite, recase faa te ek si dimensiunilor tui, eee . Se mentioneas ef acolo unde nu exstt puncte geodezice se pot crea ppuncte de sprijin prin metode topografice si amume prin metota Fria Inet locale, derumitaastel, inett amnlasarea pnctelr pe tore feb ort ae iuogcs Att pune de egule eoeit sleete de trengulate opogratch ce pot Inde pein motos westeechel eae fe'sudlaed ln topogeatia "Poh nes! Pris metoda intersect, Pentru fecare punet do sprijin objiout prin tlangulatie . rif obsinut pein trangulate topogratick sau prin ioterecle, se determing cu peeisie ete dauk vale! Gene Ordonate,numie coordonate rectangulare, Cu afstarul oxerionaiek eet tangulare ale punctolor de spin, detormiante prin Wiangulsic secerea, Bets augue lopogaih seein interes consolens dene De exemplu, pentru ridicarea planimetricl a punctelor 1, 2.0.5 7 (6g. 19) care dofinese » parte din perimetrul unei suprafefe mati §i'in Fit U6, Ridieare planimetred spritlotl pe puncte geoderiee, eTapropierea c&rora se afl punctele geodezice A, B, C si D, se procedeaz’ dupa cum urmeazi, Se face recunoasteree terenului si se intocmesie 0 schifé de ming. Cu ocazia recunoasterii, s-a constatat c& 6 parte din punctele perimetrului sint inaccestbile, adic nu se poate stationa in ele, fiind colturi de gard, S- mai constatat, de asemenea, ci uncle puncte sint apropiate intre ele. De aceea, In timpul recunoasterii, s-au ales si s-aut marcat cu Yrugi o serie de puncte In care si se stafioneze cu aperatele gi din care Si se misoare coordonatele polare pentru punctele perimetrului, Astfel, pentru punctul 1, care ste inaccesibil, s-a ales gi s-a marvel punctul a! pentru punctele 2 si 3, care sint apropiate, s-a ales si s-a mareat punctul de statie b, si aga mai departe pentru celelalte puncte, Cu elementele culese de pe teren se intocmeste o schiff la scar pe care se marcheazs distanjele gi unghiurile, care urmeazé si se misoare cu instrumentele topografice, objinind schija profectului de masurare (tig. 1.9) La mAsurare se stationeazd cu gonfometrul in punctul geodezic A $i se masoara unghiul B—A~a, format de directia fixd AB cu divectia Aa, Se miasoard lature Aa dus si Intors. Se stationeaz’, apoi, cu goniometral mn punctul a si se misoaré unghiul interior Aab format de Tatura aA cu le- ‘tara ab gi unghlul intesior Aal, format de latura a4 cu latura ai. Se ma soard, de asenvenea, laturile ab'si al dus si intors. Se procedeaza 1a fel in continuare, stationind in punetele b, ¢, d si C, pentru determinarea punctelor 2, 5, 4, 5, 6 517, conform schi{el profectului de masurare, Dupii’aceste operatii de teren se face controlul mésurarflor, Pentru conirolul distanfelor se compara valoarea de la dus cu cea de Ia tntors sf diferenja dintre ele nu trebule s& depseasci o anumitd limita, numiti folerantd, dati de formula Ta=0:08/D p25. in care D este motia clo douk valor obtnut i masurare, Avind coordonatele absolute ale punctelor A si 2, precum si_coordo- natele absolute ale punctelor C si D, se calculeazd orientirile’ direcfilor AB si CD. Orientarea unei direcfit este unghiul pe care fl formeazi dizectia de crigine cu_directia sau latura cespectivi, misurat in sensul eccior unui ceasornic, In funciie de directia de origine, se disting trei feluri de orientir! si anume : orientare geografica, tn camul cind directia de origine este direo- {ia nordulut geografie sau paralela la aceasta dus& prin puncttl conside- Tet; orientare magnenea, in eazul cind aivectia de origine este directia nordului magnetic sau o paralela Ja aceasta dusé prin punctul de statie gi ovientare relativd, cind directia de origin este o directie oarecare. Din coordonatele rectangulare a dowd puncte, care definese o latur’, se poate calcula orientarea lnturié consider Formutele pentru calculul orientarii unei laturi din coolonate se sta bilese pornind de la relatiile coordonatelor relative: Az=d.cos0 si Ay=dsin @. Intr-adevie, impirtind aceste retafti membru ctu. membris se objine ctg 4, Inversind acest raport, rezult Ww dat tog Ee deong “*8 Deci, pentru ealculul orientirif une! direct doud formule : cig =F si tg gu MY. gO 4; Hie~ din eoordonate, se pot folosi Jn mod practic, se aplies formula care di 8 ick fo re dit un raport subunitar deosrece “even sna suet fcoangenele se asec in lebelle de vate ate {i mal soulte cecimale si, deci, precisia in caloul este tal mare, Ca noscind valoarea tangent sati cotangeniel, so ex ele de va Jori naturale, valoarea orientirii, TERN Se oxtage din tabeele de vax Pentru controlul unghiuri inghiurtlor se pormeste de la unghiul @4n, care es Cuapecut, se caleuleazd unghiurite Gay, lar Bye Bea, Bue si ers cu sjataned Unghlurilor masurate si trebuie ca unghhul Gop, rectitat dim calcul s8 fe egal cu unghiul @co, care este cunoscut, Se admite o diferenta core oe srebuie sé depiiseascd toleranta dai de formula . - Tox 150° Vn, 1n care n este numirul statitior, Se compenseari erie ofinute s! apo! se caleuleact coor tive si absolute ale punctelor a, fetal Sa coordina Juss obtinate din call, pentru punctl C tebule Sen se Roscute ale acestui punct. Se admite o toleranja dati de formula: _ 0051s Pe. 1) cane D este uma dstanelor Aa, ab be, cds aC. Se campenteasd ero ' < fie oblin coondonatele definitive ale puncte Jor a & cat d fai8 de care se ealeuleazd eoondonatele absolute oy eae REA 2.6 © ONT Asti, coordontele relative ale punctulal 2 20 sokin lr 008 Gay $i Aid, in Oey far coorionatele absolute, cu relattite Xy=XetAn sl Vi-¥epdy Coordonatele relative si absotute ale punctului 2 Artem dog cos Bay Si Aya—doy sin Oops Kaw XotAm si Vamos dye Coordonatele relative gi absolute ale punctulut 3 : 4: Xy=Xo. dng c08 Bn si Ap iain. Gig In si Yy—Yos dys Ls fel se procedeazi pentru caiculul ale celorlalte puncte - ee dose nts sean SGML ela pant ngs econ he oe 28 coordonatelor relative sf absolute din perFig. 1.10. Ridicare niveliticd spriginith pe repereeu cote eunoscute, Sctanig tl Stet wel s aa pr i pe gee Pa exemplu, pentru ridicarea niveliticé a punctelor de pe un ax, (fi- on ining ne i Sa cinoeut, a e oalnualveomencal fax pnd afer ex Sage pl rr wena © Spat tr ae Peg a a 1.4, OPERATIILE RIDICARILOR TOPOGRAFICE, ‘diet rafice necesita Din cele aritate mal tnalnte, rezuld el ridiedrile topografiee neces Uurmltoele operat; recunoaterea teremilul, ridiarea expediiv tere hulu, proigetarearidcilor topogratic, marcares si semnaizares puncte: Jor, executarea mAsurdrilor, efectuarea’calculelor si intocmires planul ‘topogratic 5, IMPORTANFA TOPOGRAFIEI PENTRU LUCRARILE, DE IMBUNATATIRI FUNCIARE, entra Tucrvile de Imbunatifie| funciare, topogratia are o important’ primordial, Int-odovis,proleeetenovlirel oes de bmrunde ef Glace (indisus, dessert, ign, combaterea eroiun! sol) nu se fave "Gek suai topogratie. Studie ipogratce furan’ proectntula: date privitoare ta ferenurile propuse a Se ameliors, sub forma de plantci topo- Grafice, planusi-bonda pe trasesle diguriir, canalelor de aductiune set analelor de evacuate, precam si planuri de detaliu pe amplasamentel constructillor (prize, stil de pampare, baraje, noduri hidrotehnice de dis- tributie 2 ape, traversiri ale calor de comunicati ete), m8 De asemenea, executia lucrdtilor de {mbundtatiei funciare profectate mu se incepe fara trasarea lor pe teren, care se realizeaza pe bazd de cunostinge de topogratie. Dac& se executi o lucrare de indiguize, trebuie s& se trasese. pe teren axul situ, format din aliniamente si curbe, si sa se gabasiteze pro. Silucile transversale ale digului. La fel, pentru executia unut canal de iri gatie sau de desecare este necesar si se traseze axxul, 54 se determine eotele de pe ax gi si se mareheze profilurile tsansversale in punctele caracteristice ale axului, F In cazul Iucravilor de combatere a eroviunfi solului trebuie s! se tre seze pe ‘eren, in plan orizontal si In plan vertical, drumurile, canalele de coast si terasele proiectate. Trasarea futuror lucrdrilor ardtate se face prin metode speciale care se studiazd la topogratie. Deci. pe lingi furnizarea planului topogratic care serveste la proiectare, topografia are lin aport deosebit la aplicarea pe teren a Inerdzilor de imbu, Alatiri funciare, Tot topografia este acees care da metodele de masurare caleul pentru verificarea comportZrii in timp a lucrarlior executate, Din cele ardtate rezuitl cf topografia are o important deosebila pen~ iru Iucrarite de imbunatatiri funciare gi, in consecintd, student if din aceasta speclalitate trebufe si studieze topogratin pentru ca in activitatea lor tome, ca ingineri hidvoamelioratoti, si poati rezolve in bune conditil 0 serie de probleme tehnice legate de mAsuraree terenulai sf de folorires janurilor topogratice pentru diferite proiecte gi pentru aplicarea lucrdsi- lor orolactate pe teren. 1.6. SCURT ISTORIC AL MASURARILOR TERESTRE Masurarile terestre dateaza din antichitate, flind determinate de nece- ‘taiea oameniior de a cunoaste Pamintul, atft ca forma si dimensiuni eft recentaren suprafelelor de teren pe plan, in scopul onganizirii Sor agricole, de transporturi, de construcfil ete, Ble sau dezvollat pe ‘2 transformarli pémintului in mijlee de productie, devenind in ailele © 0 stiin{é primordialé pentru scumoasterea panmintului, precumh Pentru proiectarea si execufia Iucrivilor care att ca bard paminitul, ‘Triumjal misurdrilor terestze, ca stiin{f exact, are Too in secolul al XiX-lea, cind s-au perfecjionat instrumentele topografiee $1 s-au elaborat metode stlintifice de masurare Jn aceasta periond saul Zéeut misurdtori pentru a se determina forma 5i dimensiunile Pamintuiui (Delambre, Bessel. eic), ta introdus sisienul de proiectie Gauss pentru intocmirea planucilor of harjllon 2 descoperit metoda celor mai miei patrate, care in cadranul 111 : 6=2008-+a ; in cadranul TV: 6-=2008-+0, Conform figurii 1.13, reducerea’ la cadranul I se face cu relatiile din tabelu! 1.1, Tabalad 1.1 Relate pent. reuceres ‘Ia eadranal 4 are Siete (208 ‘ Toaiige sooaa car, cl oe ahs ae ie owls =—age fig nee Fah= ig Aceste relatii pot fi retinute usar, observind cf Sy dsl unghiul are sutele de grade cu sof (cadranul IN), se suprimé sutele de grade, se ia aceeasi funetie trigonometsied pentru unghiul rites (@ si se da semnul cadzanulut respectiv : acd unghtul ace sutele de grade fir sot (cadranul II si TV), se Suptima sutele de grade, se ia cofuncfia unghiulai ramas (2) si se dd setroul cadranului respect. Reducerea liniflor trigonometrice la eadiranul I ec poate face gi cu relee {iile din tabelul 1.2. 4:5, Menlioneazd cd semnele $i relatiile pentru reducerea la cadranul 1, atit in primul cit si in al doilea caz, se pot stabili usoz, desenind cerca Tabet 1.2 Alte velit penire reducerea la cadranal 08 (108.0) toe 2008 ay tg (1008 a) 2008-0) | cs 008 eos (0—an08) tg 2008 4.a)—+-ctg 2008) os (9008 -a)— cos 40050) cig 008-44} sn (1008-6) =+-sin 008 a) Ye (00 Po}—— tg 20a) amtopogratic si figurind in el ungbiuwile 6 sia si punzitoare ‘Tn afard de calcule, eereul topogratie are Important si le operaile de masurarea Unghiurior. Intr-adevar, pe teren, stabilind direcyia nord, care trece prin centrul aparatului, Se poate observa ugor in ce cadran S afl divectia vizaté si, deci, se poate aprecia valoarea unghiului, evitindu-se astfel greselile iile trigonometrice cores 1.8. UNITATI DE MASURA IN TOPOGRAFIE {In topogratie se folosese unitati de masurs pentru distanje, pentru un- aghiuri gi pentru suprafete 1.8.1, UNITATI DE MASURA PENTRU DISTANTE Pentru distante, unitatea de masurd, adoptaté astazt de toate tarlle, este ‘metrul ca multiphil si submultiplii lui In 1190, macit geodesi Delambre sl Mechaln, delegat{ de Academie t cezi, eu mdsurat meridianul pimintese intre Dunkerque si Bereslona si au propus ca rrctrul 9 fi opal cu a 40000 000 paste din tungimea meridianului terestry determinat a acea dat A foat confectionatA sooaslA tungime, denumith «metrul etalon tn 1801, si se plstecazA la Sivres Unga Paris. fn 1880, metrul a fost introdus, in mod obligaorie, in Pranta, apo! a fost adoptat si de alte férl. La nol, metral a fost iniradus in 1006 de etre domntioral Al. 1. Cuza pentra vnifiearea misuritiior, care pina atunel se ‘iooau cu diferite unit! de lungtme ‘Ultimele fri eare av adopiat metrul ax fost Anglia $1 SUA. car respectiv 1972, foloseau uta propel pentru tungim pind io 1971, In 1980, Conferinta general de mAsuri i greutati a definit metrut eta- ton ee find egal cu 1 50 762,73 Iungint de unde, tn Vid, ale redatie\ porto~ call emist de gazul radioactiv Keipton 84. Multipit sf Submultipiii metrux hui stat doen — 10m; 1 Lan Is fara noasted, dintre unitile vechi, pentru lunging, mat importante sin! 1 enume stinjenat s1 prajina, AUR stnjenul it gf prajine r-am fost unitare, =! av liferit cups provineille unde s-au folout sl chige tn euprinsul soellas! provincl, Ast~ fel, In Muntenia, stinjensd muntenese, trates de Serban Vods, aves iungimes de 11966 m, iar stinjenut Iui Constantin Voda — 202m. In Moldova, s-en folositstinjens! smoldavenese cu lungienea de 222 m si de 22m presum si stingemal de Gala cub ‘imea de 2206 m. In Tranallvania gi Bucovina e foloslt sinienul ardelen Jenul vlener seu Klettor, eu longimes de 1805 . Prijina este mai mare vet stinjenul, ind egald, in Muntenis, ou trl stinjent mntenest, Jar in Moldova ex tre stinjent moldovanesti 100 ms Lkm—1 000m ; 0,103 ; Lem=0,01 m; Imm=0,001 m. 30 1.8.2. UNITATI DE MASURA PENTRU UNGHIURI Jn topogratie unitatea de misurd pentru unghiuci este gradu, care poate Ei sezapesimal sau centesimal, cup cum cercl ese impart in 960 sau fn 400 parti egale In sistemul de gradafie sexagesimal, care se foloseste de peste 3 000 « gradul are 60 minute, iar minutul 60 secunde, adic : 1°60" si 1'—60" Tn gradatia centesimalé, introdusé ta jurul anului 1800, gradul are 100 minute, iar minutul, 100 secunde, adick : 1€—=100" si 1° 100, Gradatia sexagesimala, folositi ia special in matematicd $f fizicd, este neeconomiei, decarece operatille de caleul cu grade, minute $1 secunde se fac separat gi, deci, grou de efectuat. Cradatia centestiala, avind la baz Aiviriinea zecimalg, permite un calcul usor $i rapid, Intocmal ca la numerele 2eeimale De aceea, gradatia centesimalé tinde si se aplice exclusiv, in timp ce sgradatia sexagesimald se utilizeand tot maf putin. ‘Transformarea gradelor. In dotarea actual, existind aperate cu ambele feluri de gradatie, iar tabeiele de valori naturale euprinzind valor! in ge neral pentru grade centesimale, este necesera transformarea gradelos intr-un sistem in altul De obicei, transformarea gradelor dintr-un sistem ta altul, se face cu ajutoral tabelelor, iar in lipsa acestora, prin calcul, Transformerea,gradelor, prin caloul, se realizeszi dup regula de trei simp, sitind eo 80% 5 400" si 824 000” corespund cu 1008, 10.000". si 1000 000%, Si invers, Pe baza acestel zeguli s-aul stabilit relaile de egalltate intre gradele, minu= tele si secundele sexazecimale si gradele, minutele si secundele eentes!- male si invers, adicd PesIe)LeLtee 111; T1685 1855 17=3",086: Men54 182445 160207,304, Radianul, In unele celcule topografice este necesar s& se transforme unghiurile la centra in Tungimile arcelor eorespunadtoate, Aceasia tans. formare se face cu ajuloral radianulU Radianul este arcul, egal’cu raza cerculul, corespunzator umai unghi Ja centru, $tiind c& Mngimea cereului este egalii cu 2eR, iar um radian ave Jungimea R, rezult8 cf un cere are : xR: R=2r radian\ Din raportul fntre valoaiea uughtularé sf valoarea limara a unui cere reqult2 valoerea unghiulard a unui radian, adicd 206 265° si 136 620". "ATI DE MASURA PENTRU SUPRAFET Pentru suprafefe, unititile de masuré rezulti din unitafile sistemulut rie i din unitifile vechi romanesti pentru hing Din sistemul metric deriva metrul pitrat cu multiplii sf submulti- iit sai, 3Unilitile vechi romanesti pentiu suprafete, exiprimate in metri pitrati, ‘mal importante sint urmtoarele (tab. 1.3) Tabetul 13) Unitst} vochi romdnesti pontra supratote sen pitrat muntenese=1 st{?=3g071212 me femal pairat moldovenese=1 sfP= 49720000 oi tf, 8088005 mt 1.8. MIJLOACE DE CALCUL volurmul de calcule este In general aproximativ egal eel al operatiilor de masurare- pe teren. De aceea, efectuarea caiculelor trebuie 6% fie bine organizaté pentru a se asigura precizia necesard, precum si 0 productivitate eit mat mare. In mod curent, calculele topografice se efectueazi cu masina de calculat cu actionare manuald sau electricd sau cu ajutorul tabelelor de valori naturale sau de coordonate topometrice. In prezent, in dotarea institutelor de proiectare gf de cercetare, precum si a tmusturilor de construcfil pentru imbundtatirl funciare, in afara ma- finllor de ealculst cu actionare manual sau cu acjfonare elecirici, se ‘utllizenzi masini de calculat electronice de birou, marind, in mod consi- derabil, productivitatea munell In operatiile de calcul, 19.1, MASINI DE CALCULAT CU ACTIONARE MANUALA ru caleulele topagratice se folesese, tn goneral, maginile cu actio~ ave manuala de tip Odhnor gi de ip Brunchwiga, care permit cele patra operatii de bazi : adunarea, seéderea, inmulficea $i impartivea. Masinile de caleulat de tip Odhner. Maginile de caloulat sistem Odhmer sint de dou feluri : cu pirghie gi fara pinghie. Masina de calculat de tip Odhner cu pirghie este alcituité din o parte fixi, numiti corpul maginil gi o parte mobilé, numit& cdruciorul masinii (Gig. 1.14), Conpui masinii se compune din tret pir{i principale : tabloul Sati inseriptorul, pinghia de operatii gi manivela. Carucioru) este format din urmitoarele plese : totalizatorul, cu 13—15 effre, stergitorul, conto- ul (gau inregistratoru) de ture) gi dispozitivul de translafie al cirucio rului, Masina de calculat de tip Odhner fart pirghie este construité in mod aseminitor cu cea preventatii mai sus, cu deosebirea cd are un dispozitiv 32 Fig, 114, Magina de caleulat sistem Odbner cn pirzhie, Spl sae lace spare iveitnorl de tree abe ups nie Unie ponttve 9 eire rot dupa tavrtnie negative ale mantvel ‘4a noi, incepind din anul 1957, Cooperative ,Ciocanul® din Mure labret tigina de cle Belg cars ete Slip Gane saa Acces maid ie # ve fe inept de ue, JO ak ee oie iat, aerarch pin ese MACAO = Renin aiuoaree mumerlor tn masng de ete cpg se lethal), go adc elapee in aero fe tebe ‘sible pit mings. Se roles mance © uty Sette eek ih seus pou, tind nurdratrepecty folate So wis ee le sar A's reid Te imneipor uae tence ae Smee loved manila n seo post t ace in filoatr Se seed Ging te ttlianar, ooelte axe oe eae al oe: fotalizator sumna mumerelor date," ona SPE cae se llyle Te sen RN, tlderea a daud munere se Ireisowa den 8 in sie Biter ee fy alee grag ap ab Sis zat, relat soir” °* RPS MH BE se ~ naires dows numere se ponte § ; 1 oma = pte fa prin mai malta prondoe sage Se ak hl tt ne ct, Se tok pga la + (ml) se reg dnemal n inerpo, Se mul crucial su seta laste 1 oe ste woes Pouitiv sau negativ pind ce la inregistratorul de ture se obtine cifra uni Ler dele mule, Se mut tracer an ps ied a eS Sc Se otute tena po aa nga pnt ee ie eagle # obit cia mio del inmates oe sesh 13 = Tepe sree ingen 39Intocmai, mutind efrueiorul cu un pas pentru flecare eft de la inmulli- tor sf rotind manivela pozitiv sau negativ pind ce la inregistratorul de ture apare cifra zespectivi. Manivela se roteste pozitiv sau negativ, dup cum cifra de la iomultitor este mai miei sau mai mare de 5, La totalize- {or se eiteste produsut celor dot factor ‘Impirtirea, find o seldere repetati, se efectueart dupk cum ur- meaaii : se deplaseazi ciruciorul eu sigeata la elfra egal cu numarul ci- frelor citilui, socotindu-se partea intreagi plus partea zecimali, Se tnre~ gistreazl deimpartital la inseriptor sf se roteste manivela pozitiv, treeindu-t Je totelizator, Se sberge deimpirtitul, aducind clapele de la inscriptor in zaro, 41 Se Toteste manivela negativ, anulind effra 1 de la inregistratorut Ge ture. Se inregistreazd tmplr(itoral la inseripior sf se agaza pinghia le = (div) Se roteyie manivela in sens negativ pind ind sun clopotelal toa inl, lar Ia totalizator apare eiira 9 in toate orlfiiile din siinga nmarulul Pima. Dupi aceasti avertizare, se rotesie manivela in seus pozitiv, pink ce clopoelul sun’ din nou si se anuleazi cifrele 9999 de la totalizator, Le invegistratorul de ture apare prima cifr& a citului. Se mut e&uciorul eu tin pas spre stings, Se invirtesle manivela negativ pind ce iar sun clopo- {elul masini 9i, la totalizator, apare cifra 9 in toate orificile din stinga humirului rimas, Se rotajie'manivela pozitiv, anvlind cifrele 9, tar Is Inregistraiorul de ture apare a dove cffrd a’ cttului. fn continuare, 6 procedeaza la fel, pind ce Ia totalizator apare zero in toate orificiile sau Himine Un rest, cind numercle date nu se impart exact, Se citeste oftul lo contor. Citul se obtine cu eifre albe le maginile cu pirghie gi cu cltre ros Ja cele fara pinghi 19.2. MASINI DE CALCULAT LECTRONICE In condifiile actuale, tn domeniul misurdrilor terestre, ca si in cel al proeclirii Iuerdellor de Imbundtafiri funciare, apare un volum mare de ealeule. Pentru realizarea acestor cerinja, in institutele si intreprinderile de specialitate din fara noastra se folosesc, pe scar& tot mai larga, metodele matematice si mijloacele moderne de mecanizare gi automatizare a calculelor. In acest scop, pentru calculele topografice, precum si pentra.pro~ ctarea Wucratilor de imbunataYTT Tunclare, ve folosese masial de valculat jectronice de birou. Dintre acestea sau introdus, maf mult, magina de caleulat FELIX CE 30 si calculatorul electronic | OLIVET! PROGRAMA 101 “Masina de calculat electronica de birou FELIX CE 30, Masina de calc lat FELIX CE 10 se produce, incepind din antl 1970, de cftre Fabrica de tiemenie penis automatizare (FEA) din Bucuresti si este in intregime frencistorizaa, Accesta merin’. se compune din doui pirti principale parten frontal si pervea do jos sat din plan (ig. 1.15). La partea frontalé Este montat tn tap entndie previaut eu un eenen pe. care spar TUR pe patra rindusi, numite regisive (fig. 1.18) Cele paint registre se ump Eu Gre, focepind din stings jos, lar capacitatea fiecarul recistrs este de 48 eifre’ In registral nz. 1) apar toate mumerele oare ce introrue gt toate Zeauliatole caleulelor. In tegietrul ni. 2 pare naimardl co care se efec- 4 #4— 1782693451232 #I— 00791 35081 1.37 #?2——— 900021 8637449 #1 0000004! 551.36 Fig. L16, Rogistrele masini elecronlce FELIX CE-90 (in ==) 7. Pastature masinil sleetronice FELIX CE-80.tueazé o operatic aritmetict intre acesta si numdrul apdrut in registrul fr. 1. Numerele care au fost folosite fn operajia de calcul respectiva tre in registrele nz. 3 si nr. 4. Acestea din urma se folosesc gi pentru pastra- rea nor rezultate intermediare, La partea de jos sau din plan se afld fastatura sau claviatura, elettulte! din 15 taste, care reprezinta comenzile de funcfionare ale masinit (fig. 1.17) nasina de calculat electronics de birou FELIX CE 30 se pot efectua, in mod automat, cele patru operatif aritmetice, prectm gf 0 serie de alte calcule : ridicarea Ta putere, ridicina plitratl, ridiicina cbied ete, Pro- cedeele de calcul sint date th Manualul de instructiuni pentru masina de calculat electromict de birow FELIX CE 30 (Bd. Tehnick, 1970). Catculatoral electronic OLIVETTI-PROGRAMA. 101. Celculatorul elec c OLIVETTI-PROGRAMA 10] se fabric in Italia gi este o masind clectroniea de birou care permite efectuares celor patra ‘operatil aritme- Lice, extragerea rédéoinii patratice si eubiee, precum gi operatii logice ca nasinile mari electronice. Acest calculator funefioneszi pe baz’ de car tele magnetice pe suprafala c&rora se aflé inregistrat- un progrem de luer, Dupé programul stabilit, calculatorul preluereaz’ detele introduse, executé operatiile comandate, analizeazi si stabilesie comparajii si selecteazi so- Oe optima din mai multe solufii de calcul ; zmemoria‘, adie& partea in care se inregistreazd datele, cuprinde zece registre, iar fiecare registru confine 22 de eifre zecimale, plus vingula si semnul algebric, © carieli magneticd poate aven dou programe, cite until pe fievare ecare program se utilizeaza un numéir de instructiun! care ajunge 120. Acest calculator este foarte practic g) economieas, avind di reduse (Gem inaltime, 48cm lifime, 610m lungime gi o greu- Ge 20 kg) si 0 vitezi de 30'caractere pe secundé, imprimind serii de fre Pentru calcule complicate si cu o vitezt de lueru foarte mare, 9e folo~ sesc calculatoarele elevtronice de mari dimensiual, eu cartele perforate, de exemplu : calculatorul Dacic, ealculatorul 1.2.M. ete Capitotat 2, MARCAREA $I SEMNALIZAREA PUNCTELOR 2.1. MARCAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE, Este operatia care consti in fixarea de ,mérei geodezice saw topo: gratice la suprafafa solulul si tn zidaria constructilior, tn scopu) materia~ zarli punctetor de trianguletie, poligonometrie ete, 36 Punctele topogratice pot fi permanente, eum net melee este cazul eelor de sprifin care se mancheara tet a dur 0 Tiegh perondh de timp, sa de inte femporay feu provimris) ice se 4 + De fapt, prin materalizarea punctelor se ate | exe 0 slerd. mal langh de operat, find vorha de fixaren pe teren a punclelor topogra- se fice de toate tipurile. fn acest context, al nofiu- - I nil de mareare a puncielor topografice, se pot i diferentia dout felusi de puncte topogeatice* tn care — cu caracter provizoriu, situat mnarearea punctelor se face printr-un mifoe de durabilitate mai redusé ; caracter permanent, situatie tn core | punctele tebuie materializate prin modalititile previzute de instrucfiunile tehniee. Marcarea provizorie sau temporard. Aceasti Fig. 21. Marcarea punctelor form de mareare, cdveia i se mai spune si pi= provizorll eu pichett simpli, chetare, se practicd atunci cind este vorba de uncle care trebule materializate numal in timpul efectulirii lucriilor de misurare sau de trasare, In extravilan se folosese farugi sau picheti cu sectiune.pitraticl sau rotund’, cu letura sau diametrul de Sem si lungi de 30 cm, Capatul care ¢ Introduce In pamint se ascute, iar la celilalt capat se bate un cu! pen Gentare si fe practi 0 teyiturh pe care se serie numfrul punctulul Pe suprafejele pe care urmeazi si se faci misuriie! nivelitice, mar carea punctelor se foce eu frusi dubli : unul bitut pind la supratata pamintului, si care marcheazi punctul topografic, si un al doiles care Famine ca martor si pe cere se inscrie numérul punctului (v. fig. 14), In intravilan, ca si pe terenuri foarte dure, la marearea puncizlor se folosese fhrusi metalici, Marcarea punctelor definitive sau permanente, Punciele definitive, care tnehnie 8 fie materializote In permanent, atil peulru iiisurdirt de deta ify, elt si pentru legitura cu milsurdci nol, se marcheazd prin borne, de forma unui trunchi de piramidé. Acestea se confectioneaz’ mai ales din beton armat dar se.gisesc mai mult in cazul punctelor mai vechi i borne din plated cioplitt Dimensiunfle bornelor difert dup ordinul punetelor geodezice, aga up cum se poate vedea din figura 22. Operatia de plantare a bornelar posrtdi denumirea de bornare. La efectuares acestei operatii este necesar’, in afara borne! propriu- ise, la dimensiunile caracteristice ordinulul punctului, $f 6 plaed de beton care printr-un x se marcheaz’ pozitia punctulul §{ cireia i se mai spune §1 bornd de subsol, Borna de la subsol asie necesard pentru reconstituires Pozitiei punetului cind borna punetului a fost deplasata sau distrust, 7a aa eager ear ig, 22, Homnares punciclor geodeaice + ¢— ordinul 1; — ordinul IL; ¢— ordinele 1H $11; d — ordinal V, 1a plantarea borel trebuie avut grijai ca exel vertical al bornel sh ‘reach prin punctul mareat pe borna de susol. : Thainte de a se fnoepe siparea gropii se bat 4 fimusi, pe dowd directit perpendiculare una pe alta (lig. 23,0), Punctul de tntflnire a dou’ sfori care leagi Harusil intre ei, dof cite doi, corespunde cu pozitia punetulul toposratic. ‘Dupe siparea gropl, pe fundul ei se spark bana de subse Transmi- terea exacta a pozitie! pimetului topografie se face cu ajutorul firulu cu plumb de la infersectia eelor 2 sfort, care se intind din nou. in continuere, up ajezerea borne! de subsol, se pune un strat de pimint, ier peste cesta un strat semnalizator de'chcamlds plsatl, zguré sau alt material fare sh se deosebeascl de plimint si care si airagi atentia la reconstitut- rea punctulti, Peste un nou strat de plimint, bine tesat, se asazi borna proprit-aiss, evident cu reperul de la parted superioarl, de regul un bulon metalic Ineastrat tn nef ele born, pe verticala punc- Siow dost st full,” De asemenea, se mal recomandé ca una din P fejele borel 8 fle dirl- yor Ja1d spre directia nordulul. Borna se las4 afar& din plimint 15-20 em mal sus. 4 2, : t de nivelul soluluf si se foot sot acoperd cu un musural. Tn ‘Grose jurul bornei se sap un ‘heed ‘Sinfulet pentru evacuarea Oh News tnt apel. Pentru fiecare punct mareat se intocmeste 0 fish fn care se indied po- Fig. 23. Tebniea borat : unctului, Zelul bor- ¢ — vodeve in plan oriontal; 8 — vedere in plan Bi ete. ‘verte. cs 2.2, SEMNALIZAREA PUNCTELOR, Este operajia de amplasere a unor semnale, de form& gi constructie diferitf, prin care se pune in evident pozifia punclelor geodezice §1 tapo- grafice. cu scopul de a face pasibilé observarea lor de la departare. Operatia de semnelizare se realizeaza in mod diferit, dup cum este vorba de punere in evidenfé 2 punctelor in momentul efectulrii observa- (lilor seu in mod permanent, 2.2.1, SEMNALIZAREA TEMPORARA A PUNCTELOR Ponciole de drumuire, cele polfgonometrice si uneori si punctele de itersecje trebule semnalizate numa pe timpul efecaisi) observafilor. Tr aceste oazurt semnalizaren se realizenza cu Jaloane sau bale. ‘Semnalizarea cu jaloane, Jaloancle sint semnale simple, confectionate din lemn, cu lungimea de 2 m si grosimea de 5 cm. In sectiune, jaloanele au forms hexagonala mal rar trunghilard (lig. 24) le stint vopoite pe peli oe lle 20m tn afb sf roqu, far la capatul inferior sit preva cu cite un sebot metalic. Talontl se fntige in plinint seu se {ine vestical pe punct de oltre un muncitor, Cind observatiile dureazi un timp mai lung, tinerea jalonului in pozitle verticala este bine sf se facd ct aftoral unul ‘repied metalic fig, 24,5) Semnalizarea cu balize. Asa cum precizeazi STAS nr. 3330-52, asemenes semnale se utlizeaza la meterisltaarea temporara a punctelot geo- decice de ordinal IV pentru misuriri goniometrice. Baliza este format din 3 parti : corp, fluture si cutia de Corpu halizel este © maneld lung’ de §—7 m, cu sectlunea eilindrict sau pitraties, diametrul sau latura flind de 36m. Virfal semnalulu ss ois pee pee Linge Ge 0 en, rest corp 6 vs ievte Gig. 25). F6 Fig. 24, Jalon: slanpla fo) 5 sustinut de trepied (i). Fig. 25. Semnatizarea cu balize. Fluturele semnalului eonsté din patru sipei fixate de corpul semnalu- ut pria chertare, tn pozitii perpendiculare una fal de alta, si vopsite pe © fafa in alb-negru, iar pe cealallé fa} invers, negru-alb, astiel ca din orice pozitie atbul si negrul si se vadii alternant, Cutia de ba2d se confectionescd din 4 scinduri, formind un lécas cu secfiunea pétraticd, pufin mai mae’ decit cea a corpulut balizei. Cutia de bazai se tixeazd in sol, fie exeentric de punctul marcat Daliai, in care caz se masoaré directia si marimea excentricitati, # e punct, materializat pe teren numai pein borné de subsol 2.22, SEMNALIZAREA PERMANENTA A PUNCTELOR Semnatizarea punctelor de sprijin ot cacacter permanent se realizeaai ajutorul piramidelor. Se disting dowd tipuri de piramide : la sol si ett pour, Piramidele topografice la sol (fig. 2.6), Se confectionea2 din manele, mai rar din metal si au forme gi indifimi diferite. Cele mai folosite sint piramidele cu patra picioare, care au le partea superioaré un fluture, asemiindter cu cel de la belize, sau un pop vopsit in negru, corespunzito: cu ordinal punetubul geodezie. Piramidele cu poduri. Au inliifime mal mare si se construiese petra semnalizarea, indeosebi a punetslor geodezice, 40 Fig. 2, Picamide topogratice : = eu un pod ; b — ou dou posh In raport cu distaste si cu vizibilitatea de la un punet la alful, se consteuiese piramide cu unul sau mai multe poduri (fig. 27) Asa cum sa ardtab maf sus, pariea superioara a piromidelor const di future sau pop. Tn figura 2.8 slot arétate semnele distinete ale semnalelor geodezice, dup’ ordinu puncteler, 4 situatil deosebite, cum sint cele ele punctelor constituite din puncte tuate pe silozuri, biserici, fabrici, uzine etc, semmalizarea se realizecss Brin semnale specitice, vizarea ficindu-se la partea superioara a avestore La semnalizarea semnalelor care ge vizenzi in timpul noplif se folo- ses¢ semnale luminoase, faruri sf heliotroape, aft onl Ot oe Fig, 28, Semnele distinctive ale semnalelor genderice. 2.2.3, RECOMANDARI PRIVIND PLANTAREA SEMNALELOR Oricare ar fi tipul de semnal construit, el trebule si indeplineasct, conform instructiunilor, urmatoarele condiil : 4 se deosebeascd net de oblectele fnconjuritoare, ca form& i colori; — S& fie stabil sf solid ; stabilitatea piramidelor simple sau cu poduci trebule si permita mésurarea unghfurflor pe vint de trie medie, iar pllastrul si nu facd atingerea cu piramida semnal ; — Ia construirea piramidelor se impune ca Vizele din centrul pilastrulul, etre punctele aléturate, si nu treaci la mai putin de 10cm de stflptt de bez sau balustrade ; i — excentricitatea proiectiei centrulul cilindrului de vizare a piramidelor si a centrulul pilastrulul, faté de centrul bornel, si nu tie mai mare de 0.5m; tn cazul semnalizirii punctelor cu balize, bornarea se face Ja ‘ce] mult 0,5m fafi de semnal, Punctele topogratice marcate si semnalizate, aga clim ca ardtat anterior, se predau cu proces-vorbal unitatilor de stat i cooperatiste care, conform legii nr. 905/1971, au datoria si’ ve- _gheze la pistrarea 51 proteciia lor. Capitotd 3, LUCRARI DE JALONARE 3.1. ALINIAMENTE, JALONAREA ALINIAMENTELOR Prin aliniament se intelege distanta Intre dow puncte materializate pe teren. In plan orizontal, aliniamentul se prezintii ca o linfe dreapt, iar {in plan vertical ca o linie sinuoasi, rezultata dist intersectarea supraiefet 2 terenuluj cu un_ plan frontal (lig. 3.1), In tus ‘erétile topogratice extremitatile unul aliniac ‘ment sint marcate prin ‘rust sau borne. Pe teren se masoart, de regulé, distanja reall finctinata'dintre puncte, precum sf unghiul format de linia terenu- uf cu orizontala locului, @ unghi care poarti denumirea de unghi ‘vertical seu unghi de pant al terenul tn funetie de relieful terenutui, -alinia- ‘mental poate’ si aparé a) ne tnctnats, ox anti continua (figura 34,a) ae __ 'b) 0 linie orizontala, in care caz lungimea misurati pe teren este egal cv proiectia ori- zontalé (fig. 3.1,b); 9) 0 linfe frint eu portiuni care au tnctindri diferite, Determinarea aliniamentelor, in diferite situatii, se p : ‘te situafi, se poate rezolva, dese- ‘ori, cu ajutorul jaloanelor, unele din le aces ventate in cele ce urmenzl aaneenimananeaeia aed Jalonarea unui aliniament. Operatia de Jalonave const di |. Oporatia de Jal stabil Una numa de puncte intermediareinre exiemiaple Mieancesteke oe, ralfe necosard la mésurarea dlrertf n distanfolon’ stuncl ced lesiines alblomentului este mai mare decit lungimea insirumentului eu care se electuonel masirarea, seu end alametrl cle deteen ete ee © parte sau alta a unel vai sau deal. einai lalonarea oe efectueesd. prin isiaavea ‘ior Jloane, in pinctele inter- mmsiar, ncepind eu punctal cel mal indepat (Bh, spre opeanoe (Oy Sonsiderind ch aliniamentul de Jalonat este eel detenrinat oe tree 4,318, Operata de falonare e fealteust cx‘tn ahuton cares Bese loane pe cre le aja cule, pe dstane apeoximet egal cite pas Jslonarea tncepe de Ie punctl col mat indeplrtat ce operator, tn punetal 2, cel mal apropiat de punctal B, afttorsd vine Wt fale I soo tie ct mal vera, privese Cire operstr, care i sommalleend Paes cam iebuie f deplore jor pentr co ace a sale paises Fig. 2. Aliniamente ou pania continus ; — fp plan orizontal ;¢ ~ ew Dante diferiie 43ig. 52. Jalonarea unt aliniament Operatorul, agezat in spatele jalonului din A, Ia 1~2m, eemmalizeard ajutorului pozitia pe care trebuie's-o ia, precum $i situafia eind jalonul se afl pe aliniament, Dupé siabilirea pozitiei primului punct, operatiile se continua ft acelagi mod si pentru punciele urmatoare ale aliniamentulu. Prelungirea unui aliniament. Este operatia prin care se obtin o serie de puncte nof in prelungirea unul aliniament In situatia cind operatorul are 1a dispozitie un ajutor, 11 dirijeseé cu ajutorul celor dowd jaloane stabilite la extremitajile aliniamentului, in Fig. 83. Prelungirea unul slinlamesit. “a nuarea acestuia. In cazul cind nu are Ia dispozitie un ajutor, opers- #1 ja un jalon gl se indeparteacd de punctul B pind in punctul nou, aflat in prelungirea aliniamentului AB, si-gi aliniazd jelontl pe linia for” mati de cele 2 jaloane existente pe teren. 3.2, JALONAREA UNUI ALINIAMENT INTRE DOUA PUNCTE INACCESIBILE, DAR CU VIZIBILITATE INTRE ELE seasttsituafie apare atunci cind trebule trasat un aliniament Intre Gout constructi, sub forma unui traseu reetiiniu al unui hotar, al unui drum ete. pentru obfinerea de puncie noi pe traseul format de punctele Agi B. Intro asemenea situatie se instaleaz& 2 jaloane tn punciele C sf D, Fiecare din aceste jaloane este manevrat de cite tin operator, care il aliniaxd pe colilalt pe directia formal de jalonul pe care Il jine ca cel ‘opus, C pe B iD pea (Big. 34), Gperatia de sliniere o inespe operatorul din C aflat tn pozitia Ci, care eplaseand, vizind la punciul B, pe operator din punch! Dy tn pozitia Dz. In continuare intervine operatorul aflat In pozitia Dz si care, privind Ja jaldou) din A, deplascazs jalonul din C, in Cy, dupa care operatile se succed in acelasi mod, pentea abtinerea punctelor Cs, Oy. 5 Cy si ree- pectic, Da, Dy Dy 5.3. JALONAREA UNUI ALINIAMENT PESTE UN DEAL Obtinerea punctelor intermediare necesare alinierii, pentru masureres Gistantelor, se face in mod diferentiat, dupi Indifimea forme! de relief. Formajia de lucra este diferiti, dupa sitwatia care trebule rezolvatl, Jatonares cu doua jaloane intermediare. Atunci cind forma de relief nu este prea inaltd (fig. 35, ), operatia de objinere de puncte intermediare se poate raaliza cw ajutorul a 2 punete ajutitoare, C $i D. Conditia de vizibilitate este de la A la D si de la B la C, astfel inctt punetele noi D si (Csi se afle pe sliniamentele AD si BC. Fig. 4. Jalonares unut alinia- ‘ea! intre dous puncte fate ‘este, dar eu viebileate inte eie. 5ig. 25, Jalonarea unl aliniament peste un deal: @ ~u dous jeloane Intermediare ; b— cu tre) faloane intermediace Formafie de lucru este aledtuitl din 2 operatori care manevreazi jaloa— pele dia D fi C, in timp ee jaloanele din Asi B sat fixate pe virus! ca ‘trepiede. ‘Operatia de aliniere se desfigoari ca si fn cazul jalonfirit tntre dou puncte inaccesibile, dar cu vizibilitate intre ele, aga culm, de fapt, se poste Aeduce si de pe sch Jalonarea cu 3 jaloane intermediare, Atunci cind configuratie terenului nu permite folosizea a numal 2 jaloane se introduce tn al treilea Jalon ajutétor, conditia de viztbilitate find — din punctul A si se vada jaloanele din punctele C gi = din punctul 3 sk se vada jaloanele din punetele E si D; — din punctul C si se vada jaloanele din punctele £ si D, sau din punctul D si se vadi punctele C s1'6. Pentru efectuarea lucririi sint necesarl 3 operatorl, instalati cu cite un jalon in punctele C, si D, tn timp ce tn punctele A si B se fixeaz’ cite un jalon, mentinut in pozifie vertical cu ajutorul a ctie unul trepied. Operatia ‘de jalonare se desftjoaré in ordinea urmétoare = din punctil E se vizeazd la jaloanele din punctele A si B si se duc jaloanete din punctele C si D in pozitile Ci sl Ds : — operatorul din C,, vicind la D), aduce jalonul din E; in pozitia Br, Aceste dou operatii sint repetate tn continuare, ca un modul, pin’ dnd operatorul din A observa cl jaloanele din C si D se afldi pe aliniamentele EA si EB, iar observatorul din C sau D, of jaloanele CED sint eolineare, ‘Aceasta Inseamnd c& sint colineare toate cele 5 jaloane, 3.4, JALONAREA UNUI ALINIAMENT PESTE O VALE SAU RIPA In situatia cind eliniamental, a cfrui pozifie iebuie materializatl, tra- verseazii o Vale sau o rip&, in punctele extreme A si B ce pianteaa’ cite un Jalon. La fiecare extremitate sti clte un operator, agezat in spatele aces- 6 tor jaloane $i stabileste cu ajutorul cite unui muineltor, ‘cite un aliniement ajutitor, stabilind puncte pe ‘versantul opus eelti pe care se aflé : cel din A fn punetul C pe aliniamen- ful AB, far cel din B in punctul D pe aliniamentul BA. Folosind jaloanele din punctele A si D, operatorul din punetul A pre- Tungeste aliniamentul AD, obtinind Ms 86 punetele 2 si J in care fixeard jalos- ne, pornind din vale edtre amonte. Operatorul din punctul B procetiesz In acelasi mod, folosind aliniamentul BC si stabileste punctele 5 si 4. Pentru control, unul din opetatori verificl dack jsloanele din punctele 2, 3,445 sint in linie dreapid, deci pe acelasi aliniament. Jonarea unl aliniament peste © vale adined sau rips. 3.5. INTERSECTIA A DOUA ALINIAMENTE Operatia de obfinere # punctului care constitule intersectia dou all~ nlamente se poate rezolva in mod dlfert, dup componenta formatiel de Tuer In situafia cind este posibili folosirea a 2 operstori si a unui afutor ig. 37,0), in spatele jaloanelor instalate in punctele A si C se agaxl cite ‘un operator care, pe aliniamentele CE si AD deplaseaci prin vizisi reci- proce pe ajulorul care urmeazi s4 determine punctil de interseetie. In momentuil cind cei dot operatori constati ci jalonul din D se afl pe ali- ‘slamentul pe care-1 controleaza, inseamné of sa objirut panctul de inter- seojie a celor 2 aliniamente, Rezolvarea este pujin mat complicati atune! cind formatia de Iueru este alodtuita dintr-un singur operator. In eceasté situatie operatorul pre- Junyeste cele dou aliniatnente: aliniamentat AB, pina In pupctat Ay, a> atinjamentul CD, pind in punctul C;, eu ajutorul jaloanelor, In punciele Ay ig. 27, Intersecfia a dout alinlamente : 4 cu doi operatori sium gjutor :8— eu un singur opersten asi C\ fixeand cite un jalon, Cu un nou jalon cau sf obfind punctul de in tersectie a aliniamentelor A.A si CiG, punctul asiiel obtinut, £, consti- ‘uind si punctul de intersectie a celor doud aliniamente, Capitotut 4, MASURAREA DIRECTA A DISTANT) 4.1, CUNOSTINTE GENERALE PRIVIND MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR Misurarea directa a distantelor consld in aplicarea instrumentulai de misurat, in mod succesiv, pe distanta a cirei marime trebuie aflatd, de le © extremitate la cealaltd, in final vizindu-se de cite ori a fost cuprinsi Iungimea instrumentului de misurat in distanta necuncecuts, intreaga set cu fraeffunt, din lungimea instrumentului Pentru misurarea directa a distantelor exist 0 mare varietate de instrumente. Dup’ precizia pe care o asiguri, acestes pot fi: expeditive, pentru ridiciri eproximative, simple, ujor de manipul: side transporlat, dar de precizie redust ; — precise, ulilizate in misurarile topogratice curente si care asigura o precizie mijlocie la misurarea directA a distanjelor ; — foarte precise, de constructie foarte exactd si din materiale care permit obinerea distanjelor cu o mare exactitate. ASemenea instrument sint usilizate indeosebi in misurdrile geodeziee In misuririle topogratice se aplicd primele dow grupe de instrumente simuma! in unele cazuri instrumentele foarte precise. 4.2, INSTRUMENTE EXPEDITIVE PENTRU MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR In aceastit categorie sint incluse mai multe procedee si instrumente, dar care au o caracteristic’ comund, aceen de precizie redusk. Printre acestea, mai frecvent utilizate sint cele care sat prezentate in continuare. Pasul omenese. Bste © modalitate practicata la recunoaglerea terent- si care presupune cunoasterea marimii pasulul operatorului. Tn limite ‘male, se considera ci pasul omului, de talle mijlocie, este de 0,00 m. Intrucit numirarea pasilor este 0 operatie plictisitoare si adesea se ‘uit numirul pagilor fécuj, se poate utiliza ‘un instrument de numis cum este pedometrid prezentat in figura 4.1 si care inregistreaé numa ul pasilor fEcuti. 48 Fig. 42, Compasul. 2 egg Fig. 48-Lanful ex zal, Mig. 44. Ruleta de ote, Compasul. Este un instrument simplu, format din douk brate artiou- ig banet st fixate pritr-o rg, asfel int dechidesea i si ie de 2m (fig. 4.2), Lantul cu zale. Hste un instrument de tip mai vechi (fig, 43), mai ulin ulilizat si nerecomandat de instructiuni. Roata, ste un instrument simplu care consti dintr-o roatd prevézutd cu 9 funed, i cu care se parcurge traseul dat, O piedied de caueitie semne- {vesvs parcurgerea unei ciroumferinje a rotii, Distanja reulta din multi pliceres Iungimii rofii eu numdrul de semne. Ruleta. Este un instrument, de asemenea de precizie redust, confectio- TRE Git tinal sau din of, gradat centimetric gi care se poate rule inten toc (fig. 4. Tamngimes iastrumensulut este de 2, 10 sau 20m, Cind ruleta este con- ‘cetionatd din ofel previa de masurare crste, find aceeasi casi 8 paneli= 4.3, INSTRUMENTE PRECISE PENTRU MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR Jn aceasti categorie de instrumente sint ineluse acelea care asigurii o ie de +2cm la 100m distantd, Mai freevent utilizate sint panglica inte-o misuri maj redusi, firul Ciurileanu. Panglica de misurat. Const dintr-o trus%i format din instrumentul propriu-zis, le care se adaugé o serie de instrumente ajutatoare. 4 Tope seer agent 49eo cool ¢ | | Wig 45, Pangliea de ofel. Fig, 46. Instrumente aluitioare ale panglicit de tel 2 tye |b — intinattor ; ¢ — dinamometzu cu Panglica de micurat este 0 bandé de ofel hungl de 10, 20 si, mal trec- vent, de 50m, lati de 15—20 7mm gi groasa de 0,4~0,6 mm, La ambele co- peie’panglioa de masurat este previzité cu cite un inel, pe care uneo:! beste cravat reperu) jaifial sau final si In care se poate introduce un baston pentra intindsrea panglicii (fig. 4.5). La unele tipuri de panglic, Ia exire- Init sint previzute trégatoare, pentru intindere fiind necesare numai bastoane, Penglica de misurat este gradatl astfel: la flecate 10 cin este 0 gaur’ de 12mm, la 05m cite un dise de meial sila fiecare metra cite 0 plé- ccuyé pe care este nilmarul de metzi. Din 5 in 5m, plicuele sint mai mari si cu forma elipsoidela, Reperul zero gi cel final este marcat Ta unele pan Ble! chiar pe inelul sau Wagalorol extern, iar la altele pe panglici, Ulti- Intl sistem flind denurait reper independent. Pe lingl panglica de misurat int anexate o serie de instrumente jut toare printse care (fig. 48): — fisele (ig. 4.6,4), confectionate din sirma de ojet de_20—30.em Iungimie gi 50 mm grosime, pentru mareares extremitatfior pangtici; — intinsitoarele, doud bastoane de Jemn si Uneori de metal, pentre intinderea panglicil. In partea de jos intinzitoarele sint previzute cu cite lun sabot de fier gi o verigh pentru sustinerea panglieti Gig. 46,0); — dinemometrul (lig. 4.6,¢) pentru miisurarea forfei de intindere « panglici — termometre pentru miisurarea temperaturli, in cara] masurcilor mai pretentioase in eeea ce priveste precizia Firul Clurlleanu. Const& dintr-un cablu de 1—2 mm grosinie st 100m Tungime, confecjionat din ofel galvanizet. Firul este gradat prin piicuje ampiasaie ia 20m una de alta Coa mai micd diviciune a firului este de 20cm, in pozitie de transport Hrul se Tuleazd latr-un toc circular. Acest 50 Fig, 47. Firat Churlleans, “unitati, este putin utilizat, aaa nc Tia ivr) leu acment de mre prec . Hohl Sete Ted SME Gull tee eae ea folosit In prezent este un. le fier (64/9) si niche /,), cu Un coefi~ SP eae cos ma tele Her Ga enka i a — sow a aan Seofivnea 4-8 a sone f Sin feta se = ig. 48, Masucaren ox ful de inva. aLAcest instrument asiguré o precizie foarte mare de masurare a distanfelor (Imm Ja 1km) ins se utilizeazA nomai la misurarea bazelor geo. dezice si la folosirea drumuirilor poligonomettice 44, TEHNICA MASURARII DIRECTE A DISTANTELOR La masurarea directa 2 distanjelor trebuie asigusale fn primul rind conditiile de vizibilitate si accesibilitate, semnalizind punctele extreme ale aliniamentalui de misurat si curdfindu-se terenul de eventualele obsta cole (pictre, vegetatie etc.). Atunci cind distanfa de masurat este mai mare Gecit Lungimea panglicii, pe aliniament se stabilese punete intermediare semualizate cu jaloane pentru misurarea oft mal corectd a aliniamentulul Ckiotd terenul pregitit urmeazi operajia propriu-zisi de misurare, ‘Tehnica de masueare presupune urmétoarele operafii : — desfagurarea panglicii de miisurat de-e lungul traseului de masusat ; — introduoerea tatinzitoarelor gi intinderea ei pe directia de masurat asezarea ej eucvesiva pe distanja de misurat, cu plantarea de fise 1a Hlecare asezare a panglieit (fig. 4.9), Pentru obfinerea mirimi aliniementului masurat se numard fisele strinse de operatorul din urma, distante totalé fiind dati de relatie : Den. d+t, in care D este distanja cdutata ; n —- numérul de cite ori s-a aplicat panglica de ofe); d — Jungimea panglicii ; 1 — lungimea de la ultima fist pind la extremitatea aliniamentului De exemplu, fn oazul cind panglica de otel cu lungimea de 50m s-a aplicat de 4 ori, iar la extremitate s-au misurat 18,75m, rezulté ci aliniamentul masurat are lungimea : Dm4x50m 418,75 m= 218,75 m 52 45, REDUCEREA DISTANTELOR LA ORIZONT «ord a OG Past pct waits pe ieee fl tele open Spe fala folosité de plante, ca si suprafaa utilizaté pentry ‘constructii en sint desfigurate pe arizontala, ramin aceleasi. Insean ciia oe seu asta sae ee wy en — miisurarea distanfelor inclinate si objinerce onzontale, ou folosirea “unghiulut vertical, forma — misurarea direct a dis tanfelor orizontale. In mod curent se folosaste prima modalitate Reducerea Ia orizont a dista telor prin calcul. Celouul red ceri la orizont a distanfelor se sce prin aplicarea relatie! ti Fonometrice valebile pentru tri. Uunghiul ABB’ Gig. 4.11): =D cosa, fn care ¢ dp reprezint& distanta redusi la otizont ; D—lungimea misureté pe teren; @ — un ghiul vertical {n situatia nd terenul nu are anti continud (tig. 4.22), schim- dérile de pantd se marchoazi a, Be teren sf se mdsoerd distanje "MH (UL. Redueres a orton adnan: be parle sabite ce eying sewn rg aceeasi panti. Distanfa total Prin cle @ dine ae nie tres Ube... 4a, eos a-LDs cos ap +Dn 008 ae. ‘alculul se efectueasi pe pa asa cim sa ardtat ej Fig. 412 Reducerea a orisont 2 ‘lstan(cior pe tereaur ew posta ‘euaitorms,Reducerea a orizont a distanfelor pe ale graficd, Atunc! cind precizia cu care se cer obtinute distanjele este mai mici, reducerea ta orizont se face pe cale grafic. Dintre procedeele mai des utilizate sint cele care folosese nomograme pentru. obfine- rex distantelor orizontale si graficul Orlov. : ‘Nomograma pentru obtinerea dis- ‘tanfelor orizontale const din dowd curbe pe care sint inscrise unghiurile verticale pe curba din dreapta gi dis- tanjole misurate pe teren pe curba din stinga. Nomograma este astfel construité (fig. 413) Inclt pe linia median’ se citeste corectia de inclinare, adic& di- Terenja dintre distanja masuraié pe teren si cea redusi la orizont, a ‘Asifel, pentru o distan{a de 32,50. Fig, 438. Nomosramd peniru oblinerea micurati pe teren si un ‘unghl verti- corecilel de redueerela erizont aa} qe 18°35", se clteste o corectie de cane 1,891, Dislanta redusé la orizont va fl: dom Deh = 92,50 1,69 m=30,81m, Graficul coneaput de Or lo v (fig. 4.14) const dintr-um sistem de axe sectangulare avind pe axa orizontalé distanfele masurate pe teren, iar pe axul vertical din dreapta unghiurile verticale, Gradafifle unghiulare sint unite prin linit drepte cu originea axelor. art 2] 18 * @ a oe Fig. 6.4, Gralic pentru reducorea distanfelor la orizont, 5t Modul de lucru la folosizes erafi- culuj Orlov necesiti urmitoarele operatii — marearea pe axa distantelor si valorilor unghiulace a mérimilor misurate pe taren ; — ridicarea_unet perpendiculare din punctul corespunzaitor distanfel masurate pe teren pind la oblica ce corespunde uaghiului vertical ; — trasarea unei paralele cu axa orizontalé din punctul objinut pe oblied $i pind Ia axa vertiealé din stinga pe care se citeste marimea co- recfiel de reducere Ja orizont, le Mirimea distanjel orlzontale se ath obtine in scelasi mod ea st la folo- 2 sirea nomogramel, 4 & Objinerea directi a distanfelor Fig, 4.15, Optinern drell a dstane orizontale. Distanjele orizontale se {lor ovzontale pot obtine si din misurarea direct e teren, pentru aceasta Hind posibile doud cai — cui lata si bolobocul (fig. 4.15, 0); prin metoda cuttelatied (fig. 4.15, bp. Prima metodi se bazeazi pe folosirea unei sipci de 3-6 m care se ori zontalizewzi cu ajutorul umui boloboc, Extremitatea latei se transmite la sol eu un fir cu plumb, iar punctul se inseam’ cu o fis. Metode cultelatiet foloseste instrumentul pentru misurarea distanjelor in pozitie orizontal8. Acest mod de misurare prezinté dezavantajul of instrumentele fac 0 sigeati, datoriti groutitii ior, cea ce denatureacd reniltatele, — eu lata $i bolobooal ; b — prin smetoda culiesatil 4.6, VERIFICAREA $I ETALONAREA PANGLICI DE MASURAT Pentru ca tezultatele misurarllor si fie carecte este nevesar ca instrumentele s4 Tie In prealabil verificate si etalonate. Verificerea panglicti de ofel consia In examinarea instrumentulut pentru a vedea daci esie In stare de functionare, dae& @ fost rupt si reparat RR EE TT SSS ete = Fig. 410. Btalonares pantie,si in ce masurd hungimea pe portiunea respectiva este cea insorisi pe divi toni gi dack predint& pln eu resistenga mal mic, Btalonarea panglicii coust& in compararea lungimi instrumentulul ca un etajon oficial de marimea instrumentului. Asemienea operalil stat efeo- ‘uate de citre Dinectia general de metrologie din Bucuresti, Ia 0 bazi de verificare, cu o panglied de invar (fig. 4.16). : ‘Se admit abateri care trebuie si se Invadreze in prevederile instruetiu~ nilor in vigoare si care sint indieate in tabelul 4.3 Tabeud 41 Toleranfe te panglie! de ofl <= aa | Pangea topogratid te ofel Téem — fugit intermedare care se serch 4.7. GRESELI, ERORI $I CORECTIL LA MASURAREA DIRECTA, - A DISTANTELOR CU PANGLICA DE MASURAT 4.7.1, ERORI LA MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR CU PANGLICA DE MASURAT evoldtele misuriorsintinsofteifokdemne de abate fetd de mi- sie ale Sa de leet protec fect a Ingress Jnstcumeatlor, eondiln de lar prec = daca qpereforula Dupe Zdsimes ion, raporate lg tlenafole anise de instruc feats, ne tine Sint ctogeriete ta xo groclars sa on Erorlegrosolane, Sint sbateile care depiges, ea mire, ‘oleranele. Be apr In utmnaneterpectat regulon de wilizae a Intranontaos, Ast: ‘sonea nepolil poe apa a flies pang de olen utmure ste deal une! ke pe (aren at «ltr Incohecte @ pvitaler inal mig eh Lingimea unei panelie, neobservinducse mento grads: eta, Apania srotlorgreselate se pose eva prin arrdaren ine ani spot fmt Sararea pe leven se pol eons prin compansnes rere nat mor Shimoni sau ou instrumente dif Erol, Sint nepotvine, mat miei det tolerant, dar care prin cumu- lore pot ajunge la alos tats Se deusebese Gout flat de ror item: tee gi aocidenale, 56 Erorile sistematice sint abaterile care apar in mad constant, se méresc cu Hiecare noud aplicare a panglicii gi sint produse, de obicei, de : — ulilizarea unei panglici neetalonate sau neverificate : — felosirea panglicii la o temperatura diferita de cea a etalondcii Gi intinderea panglicii cu o tensiune difecité de cea de la etalonate, Exorile sistematice se pot evita prin folosizea panglieli de masurat in conditii de eialonare si se pot elimina prin aplicerea de corectii, cores. Punzaior cut conditiile de lucru care nu au putut ff respectate, Brorile accidentale sint provocate de cauze multiple si cave nu pot identificate. Asemenea erori se pot produce cind intra senc, lng tn altul si pot avea mérimi variabile, ca rezultat al infiuentel tactorilor atmosierici, nerespecticii intimpliteare a unor reguli precise la masura, a directa a distantelor, cum sint iesivea din aliniament, infigerea never. Heald a fiselor, infigerea fiselor la pozifii diferite de zero sau de punctul final al panglieli ete Pentru reducerea efectulut erorilor accidentale se foloseste masurarea epetati a distanfei si luarea in considerare a mediel masurérilor 47.2. CORECTII LA MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR CU PANGLICA DE MASURAT Deoareos singurele erori care pot ff depisiate, p cele sistematice, corecfiile care se practicd sint cele pentru eliminarea acestora, Mai importante sint cole care se enumera sna jos, Corectia de temperaturi. Se aplici atuncl cind misurarea s~a efectuat alte condifit de temperatura decit cea de etelonare, de 20°C, si se determing ou ajutocul relgtie! : Coe cauzele Jor, sint : qo G3 mm, fn care: Cr este corectia de temperatura exprimata in m, la penglica de 50m ; f° — temperatura Ia care sa efectuat misuratea ; — aistanja misurats ind in formulé, rezulta cd la o diferenfé de temperaturd de 5°C iferen(a fata de hmgimea normal a panglicii de ==3mm, Corectia de etalonare. Se aplics tm cazul utilisinii unct penglici cu tagime diferiti de cea nominalA, si care se caleuleszi cu ajutorul relafiel Cane? epare Cy ‘este covectia de etslonare exprimal tn mm; ¢ — eroarea de etalo- Aare in men ; D— distanta masureth pe teren tn met! Corectia de intindere, Urmireste climinarea erorit de intindere a pan- licii la alt tensiune decit cea de etalonare. Pentru aplicarea aceatel conectii este necesar ca la mAsurarea distantelor si se foloseasea dinamo ‘metrul, Corectia de intindere se determing eu ajuterul formuiel + Crm 100 (FF, 87Cm ene aah Naa aera lului (2 100 000 kgffem); s — sectiunes pangliti in em?;'1 = hungimea panel 2 Soa es tee feu sjutorul dinamometrulni in legt ; Fe ~ oo ee "oolsit cereale a valor! mic, Lao ieee earn terete psn Ge, eet mai la masurarile de precizie sporita. eee eae Y oS ete AES ice eee sea penta ae a a eee ee bazelor de tri atie. ‘ Py eae ee Pee aaa ool Din asemfnarea telunghiusilor sferice ONM si ON'M" oe poste serie : 1k wide: to R. To RPA oe nde: Rey Rezultd i prolectia corectiei va fi ERELALR if Re RE adick : at = REE ec ett ares aera a oad gop inc ovis * dup ated 4.8, PRECIZIA MASURARII DIRECTE ADISTANTELOR recizia misurérit directe a distanieloc depinde de: instrumental de risurare, conde de Iucruy aumérul de masurdst 9 respectarea toni de hom pent Secare fatrumet im pare. Ge Moreceres renatetelor unel taser ‘de distenje este tn functc de asterie maxim adcuise de ioleranje, acestea Hind diferie cu metoda de aicare in pan. 58 Pentru bazele de triangulatie local se admite ca la masurarea cu anglice de misurat, care in mod curent asigurd o precizie de em/100 m, ecartul maxim s& se incedreze in toleranfa : 7003-40,002VD, unde : unde : 7 este toleranja exprimata in metri; D — media valorilor obtinute la milsurarea bazel in m, Th cazul metodei drumuirii, laturt! eet se mAsoard dus gi intors, admi- findu-se ca toleranfé a neinchiderti drumuirii pe coordonate relative + 004 D+ a2, tm cares T este toleranta exprimat tn mete! ; D — tungimea total a drumulstt, Capitol 5, RIDICARI TOPOGRAFICE CU PANGLICA DE MASURAT 5.1, PROBLEME GENERALE Instrumentele pentru masurarea direct a distantelor, $i indeosebi Panglica de mésurat, fac posibili, in afara determindit divecte a distan. {elor pe teren, efectiarea unei setii de ridicir! topografice simple, pe su praieie mici, precum si rezolvarea unor probleme de iraware. 9.2, RIDICARI SI COBORIRI DE PERPENDICULARE Ridicarea unet perpendiculare, Are soluti diterite, dupa cum se cere Solufionarea problemei, la exiremitatea unui aliniament seu dinteun unc de pe alintament. 1a ridiearea unei perpendiculare din extremitatea unui aliniament, in Punetul respectiv se aplied triunghiul drepiunghie ale cirui catete au Tai nimea de 3 si 4m, iar jpotenuza de 5m. Peninu aveasta se travcazd ‘er fe cere cu raza de 4m si centrul In punctul A (tig, 5.1,a)'si din acelasi centru un are de cere oul raza de 3m, Se mudd ‘poi 26s Al Danglicil de ofel in punctul C si ct. o deschidere de 5m se trascagh un ave de cere, care va intersecta areul de cere cu taza de 3m in panei! D Preapia DA este perpendiculart pe aliniamentul AB, Pentru obtineresNe Ee 8 ig. 5, dicarea unei perpendicular ig, 52. Coborirea unel perpendiet de ia extremitatea aliniamentaln! |b —~ Tare. ‘ints punet de pe slininmen uinei precizit mai mari este recomandabil si se {a um mutiplu al acestor distant Cind perpendicwlara trebuie ridieat® dinty-un punct de pe aliniament procedeu! de Iucra este diferit (fig. 61,6), In acast cay, de o parte si alla & punctului 17 din care ‘rebuie ridicati perpendiculara, se ia cite un punct ajutitor, egal depictat, punctele si F. Cu ajutoral panglil, fixate mai Ini eu zero in punctul E, far apot in F, se traseard clte tn arc de cere, de aceeasi razi, pe directia unde trebuie ridicati. perpendieulare, nter~ secfia celor dows sree de cere dat punctul G, dreapta GH lind pespendi- culara ciutats Coborirea unei perpendiculare. Se baceazi pe teorema cunoseuta din geometria pland, dup’ care perpendiculara coboriti pe 0 coardi 9 im- Parte in parti egale. Pentru aplicarea acestei teoreme pe teren, din punctul C (fig, 5.2) din care trebuie coborlti perpendiculara se’ destasoard panglica de ofel pe o lungime mai mare decit distanja pind la aliniament, Cu ajutorul tunel fise se traseazai pe teren cite un are de cere. Acesisa vor intersecta aliniamentul in punctele D si E. Pentru obinerea acestor uncle un operator vizeazai aliniamentul AB, in timp ce un ajutor mane- ‘wrewzi un jalon pe arcu de cere, pind clnd acesta se gisseste atit p2 arcul Ge cere, elt sl pe aliniament. Se masoaré, poi, distania dintre punctele D si H, jumftates acestel distanje dind punctul F. Dreapta FC este perpendiculara elutatd, 5.3, TRASAREA UNEI PARALELE, LA UN ALINIAMENT DAT Considetind ca prin punctul G trebuie trasat «in aliniament paralel ex Gseapte AB, se iat mai fatli dows ponte, D gi B, pe aliniamentul de baad (ig. 5.3. ‘In punciele D, B si G oe asazi cite un jalon pentru semnalizares lor, ‘dupa care se efectueaza urmatoarele operat — misurarea, distantei GE si stabilirea unui punct O la jumttatea acoste! distanje. In acest punct Se agazi, de esemenca, un jalon ; 60 Wig. 53 Trasarea unul aliniament para Fg. Jel cu un alintament dat. bale a samen peste un obstacol ; prin perpendicular; b — prin seg- mente proportionale, — prehingives stiniamentutui BO. — masurarea distanfei DO si transpunerea ei tn continuarea punctu- Jui O pe prelungirea aliniamentutul DO. Punetil C, este) obtinut ve da paralels GC la aliniamental AB. 5.4. PRELUNGIREA UNUI ALINIAMENT PESTE UN OBSTACOL Je asemence prin rdieatea $i coboeires de wegonteae de pe o dreaptl ajutttoare AX (Big. 64, 9) ce aRERsotee sent nile coboart perendiata "UD, dups care dla dak rmete glsse convenabil po axa AX, E gi Hee ridiel perpendicaarale EF WY Gt Lngimes acestor perpenciculare se Geduce din Wlafie de wena, triunghiurilor ADB cu AEF si AHG na cael AD_BD | DA_ BD 4e— EF | a= GA” Din aceste relatii rezulté lungimile perpendieaarelor : JE-OD op AW-ED =“ap— # GH= a5 Inlocuind si efectuind caleulel tin dista a . “ctuind caleulele, se obfin distanjele citutate care, apli- calc pe perpendiclaele rete ia E Will, conduc a SoRneese eases or F si G care, unite, daw prelungirea aliniamentulat, a5.5. RIDICAREA IN PLAN A UNOR SUPRAFETE DE TEREN Suprafaja este accestili i cu vizbilitate fn interior. Considering Supra faje poligonals determinati de punctele A, B,...,F, Micrirlle de mésu- rare pe teren constau din mésureres tuturdr letufllor triunghiurilar formate in poligon (tg. 5.5) La intocmirea pianului se reduc toate distanfele la scara planuiul st se pomesie de le una din leturile primulut triunghi, de pilda de la istura AF. Din punctele A si F ca centere si cu distante AB si, respectiv, FE, evident reduse la aceeasi soari, se traseazd ance de cere a clr intersoctie vor da punctul Z. Latura AB a primului triunghi apartine si celui de al doilea tsiunghi, antfel inct este posibilk raportarea punctalui B. In acest fel, din oprospe in aproape, se obtin toate punclele carecierstice prafotei de ridicat fn plan. ” ‘Pentru determinarea suprafetel, se calculeadt supratsfa fleck uunghi eu formula lui Heron : s= 1PG-9 E-O-9, fn care : a, b, ¢ sint laturile fiectrul triunghi ; p — semiperimetrut Suprafaja totalé a poligonului se objine din cumulerea supraietelor parfiale Smsbsrbs os be Suprafafa nu este accesibilé si nu are vizibilitate in interior. In situafia cind condigifle de teren nu permit miisurarea de distanje in interior! poligonulul, in flecare punct caracteristic al acestula se formeara efte un mic triunghl, interior sau exterior, de forma unui triunghi isoscel, ou 1a- turi de 510 m (fig. 5.0). Pentru a simplifica lucririle de teren este bine ca pentru toate tsiun- ghiurile mici formate sk se adopte laturi de aceeasi mérime, virfurile Fig, 55, Bidicarea fn plan a Fis, 5.6, Widicarea im plan @ unet suprafste mich Snel supratele mie tanec $i plane, Hrd vis blltate i f&r8 acces tm interior. ‘tnbiltate st accesible fn Shere, 2 ‘triungbiurilor mioi luindu-se pe leturile poligonului sau pe prelungirea acestora, In continuare se mésoari laturile inegele ale iiunghiurilor mici, precum §i toate laturile poligonului, Pentru intocmirea planului se reduc la o sear laturile poligomulai si a 0 alté scarg, mai mare, laturile triunghiurilor. Pentru caleulul supraietelor se foloseste acelasi procedeu utilizat in cazul suprafefelor accesibile, in formula introducndu-se, alituel de distan~ {ele masurate pe teren, distanfele ce se preiew de pe plan. Capitotut 6 MASURAREA UNGHIURILOR 6.1, APARATE SI INSTRUMENTE PENTRU MASURAREA UNGHTURILOR 6.1.1, PRINCIPIUL MASURARII UNGHIURILOR CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR Pentru determinarea pozitiei planimetrice a punctelor topografice este hecesar si se cunoascd, aldturi de distante, unghiurile orizontale si verticale, Prin definifie, unghiul orizontal este cel formet de proieetiile orizon~ tale © dowd linti de vizare, Astéel, unghiul w (fig. 6.1), format din alinie mentele AB si AC, concurente in A, este cel format de planele vert!- cale Vr si Vs, care contin cele dout aliniamente, Planul orizontal, perpendicular pe cele dow plane verticale, va confine unghiul orizontal in aceeasi méicime ; inseamni cf unghiul format do cele dou plane dicdre este egal eu cel proiectat fa plats viizwulal, pris aceasta projectie marimea unghiulul riminind aceeas! Unghiul vertical, determinat de directia orizontal& cu directia de vizare, pozitiv spre zenit si negativ spre nadiz, de asemenea necesar in masuririle terestre, poate fi obfinut, in mod analog prin agezarea unui cere in poritie verticala, obinindu-se ubghiurile a: gf a, in caztul aliniamentelor AB si AC. Aparatele si instrumentele pentmz misurarea unghiurilor poarti denumirea de goniometre (aceasta definitie are Ie origine dowd euvinte gre- esti: goniosunghi si metron=misor, prin a olror aliturare s-a format cuvintul care eorespunde cu scopul sparatelor). Un asemenea para! (ig. €2) oonsta, in principiu, dinte-un core orizontal si unul vertical, pen tru misurarea unghiurilor. Flecare dintre cerca previaut cu cite un reper pentru citires mirimll unghiurilor.Hig. 62, Schema de principiua ‘usul gonlometru. Pentru vizare goniometrele sint previzute cu un dispozitiv care, de obicei, este o hunet’ topograficl, Aceste aparate jiind destinate misurdeii de unghiuri orizontele gi verticale, diversele par{i componente trebuie si se giseascd in anumite pozi- |i rectproce si depencinte, care se realizeazi prin axele diferitelor plese. ‘Se deosebesc irei axe Ja un goniometeu : = axul principal sau vertical (VV) + — axul orizomtal sau seeundar (HE") ; — axa de vizare a hinetei (LL') Pentru simplificarea constructiel, unele goniometre Sint prevazute mu- ‘mai cu unul din cercuri, cel orizontal sau cel vertical. Dati find diversitatea tipurilor de gonfometre, ole se pot clasifica upi mai multe criterli si anume : goniometce simple si goniometre complete, dupa cum sint previizute numai cu unul din eereuri sau ev ambele ‘cercuri, Acestea din urmé, care mai sint denumite teodolite, pot fi: de tip clasic sau de tip modern, dupi felul constructiel, dar mal ales al dis- pozitivulul de citire pe cercuri, Acestora din urn, in vorbirea curenta, i se mai spune teodolite cu citire optic (seu cu citire optici centrall- zald), deoarece reelizeaza citirea pe ambele cercuri, pe ale opticd, Inte-un singu microseop. Fig. 4. Prineipiul misurée! unghturlor, 6.12, INSTRUMENTE SIMPLE PENTRU MASURAREA UNGHIURILOR In aceasta grup instrumentelor simple de mistiraze a unghiurilor sint cuprinse, evident, din cele in folosintd, urmatcarele ; pantometrul, graiometral gi eclimetrul, 61.23, PREZENTARBA INSTRUMENTSLOR Pantometrul. Este un insirument simply, utilizat numal pentru misur rea de unghiuri orizontele. Deseori esie prevaaut si cu o busoll, astf {ineit se pot obfine, cu o precizie mat redusi, si orlentici (fig. 6.3) 68 ig. 65. Eellmetrut Fretberg Grafometrul, Bste tot un instrument simply pentru masurerea de ane ghiuri orizontale, mai pufin utilizat deuit pantometrul. Mentiandm acest instrament mai ales pentra posibilitatea pe care 0 ofera de a se infelege mai bine instrumentele complete, Practle, acest instrument ni se mai nifilizenza in Iuecdeile de milsurare (fig. 0-4). Eclimetrul, Este un instrument simplu pentru misurarea de unghiust verticale, Se Intilnese mai multe tipuri de eclimetre, bazate pe principii diferite. Mai frecvent este insfinit eclimetrul de tip Freiberg (fle. 63), care sealizeazd pe un semicere gradat un unghi asemenea cu cel verlieal de 5.122, INSTRUMENT IMPROVIZATE PENTRU MASURAREA DE UNGHTURI ORIZONTALE SAU VERTICAL. Jn afara de instrumentele de constructie industriala, pentru situatii ur Sente, in lipsa unor asemenea insirumente se pot confectiona, ctt mifloace Simple, astfe! de instrumente. Dintre acestea se pot mentiona : 5 = Tepopate eer increase ea6:66, Instrumente ieprovizate pentru masurdel de waghiuet : a — eralomeira ; b — ecimatru Goniometrul improvizat, Se poate confectiona din place} sau materiel plastic, thiat de forma unti cere gi gradat cu ajutorul mui caportor fig. 66,0). Eclimetrul improvizat. Se realizeazi ia mod analog cu goniometrat slit mai sus, De aceasti dail, place circular sau dreptunghiulard, pe are s-al marcat divieiunile unui femicere, se fixeazd in pozifia vertical Jn central cercului se bate o jintd de care se agata un fir eu plumb, iar pe ia diametrului dows tinte pentru dormerea liniei de vizare (fig. 6-6. 5). q AREA UNGHIURILOR CU INSTRUMENTE SIMPLE Tehnica de lueru cu ajutorul instrumentelor simple este, in general, esemindtoare, Deosebirile apar datorité diferentelor constructive. Ca principiu se stationeaz cu instrumentul in vieful unghiului de mi surat $i, dupé reproduceres, pe instrument a unghiului, se face citirea 12 reperul Sau vernierul cu care este dotat instrumentul, Misurarea unghiurilor orizontale cu ajutorul pantometrului. Instra- mentul se asazi pe trepied, dupi care se aga{l firul eu plumb sub trepied si se aduce deasupra punctului, actfel tneit virful plumbuluf ek fe doa Supra punetulul de pe teren, Pentru objinerea mérimii unui unghi se adue aerourile in coincidenta (cel de pe vernier gi cel de pe cercul gradat) si, votind ambii cilindrii, se vizeaza la semnalul care determina prima directie. Se blocheazi migcarea ambilor cilindrii si, manevrind surubul care actioneazé numai cilindrul superior, se vizeazti le semnalul care determing 2 doua directie (fig. 6.7,a), Valoarea care se citeste in dreptul reperulut reprezinié marimea unghiului Misurarea se mai poate face si prin viziri succesive, numai cu cil dru] superior, le diferite directii care formeaza unghiurile, De aceasta dat unghiurile se abtin din diferenta eltirilor. Misuraroa unghiurilor le cu ajutorul grafometrului, Instalares insirumentului in virful unghiulul se face ca si in cazu] uilizarit pantometrului, Deosebirile se refer numai la vizere. 66 Fg. 6. Masurarea de unghlurt ex instrumente simpte + » — cu eelimetent impreviza tur unghi se aduce mai intil linia de vizare = a doua directie se vizear’ cl in dreptul reperullu, se citeste marimea unghiui ‘Misurarea unghiurilor verticale cu ajutoral eclimetrului, Pentru obt nerea unghiurilor verticale se vizeaz cu un instrument prevazut cu. ce! 1 finut deasupra punctului de static la cealalti extremitate a alini ime cu g ochiului operatorului. fn cazul eclime- trulai Zeiss, operator) vizeazi la somnel si in acelasi timp priveste prin oglinda nivelei de calare ;rubului se aduce bula de a intre repere, Pe cercul gradat se citeste mirimea unghiului vertical. 61,3, TEODOLITE DE TIP CLASIC 64.83, DESCRIERE GENERALA Cele mat precise goniomet ere vertical, poarté den limba araba): In afar de impartires lor in teadolite de tip claste si de tip modern, in raport de dispozitivul de citire utilizat, ele se mai impart tn teodalite simple si teodolite takimetre (sau, simpli, tahimetre), ultimele oferind posibilitatea de obtinere a disian{elor pe cale indirect®, Din figura 6.8,a se poate observa cd, in principiu, un teodolit se compune din urmatoarele piri: un cere orizontal gradat vertical ; «un dispozitiv de vizare, format dintr-o inetd, In aceasti schemé de constructie se pot distinge cele tei axe — prin- cipald, secundara si de vizare — chservate gi In cazul schemei generale a goniometrului. Aparatul se monteszi pe un trepied eu platfo previzute atit cu cere orizontal oft si ou irea de teodolite (denumirea provine din 67fe constructia unui teodolit se pot deasebi urmatoarele arfi componente : ‘ambaza salt construc tla inferioara, care sustine teodolitul, prin intermediu! cireia se fixeazt pe trepied si unde sint amplasate guru- burlle de calare ; — eercul orizontal pe care se masoaré unghiurile de Fig. 68, Schema de prineipiu (0) si seetiune sehe- acest fel, In care stop este ‘matiel (>) printe-un teodalt clase, prevzttth o migcare generali Jargd si una micrometriea ; — cercul alidad, previzut cu repere sau verniere pentru citirea pe cercul orizontal si care, prin intermediul furctlor, susfine partea superioaré a aparatulul — eclimetrul, format dintr-un cere vertical, mieroscospele pentru citi- ea pe cercul vertical si un ax secundar pe care este montaté Tuneta, precam si din dispovitivul de vizare al teadotitului, Cereul vertical are si el un al doilea cere pe care este trasat un reper satt un vernier pentrit citirea gredaiifior, Pentru orizontalizarea diferitelor pirti componente, teodolitul este prevaaut cu nivele de calare, iar pentru citivea mai exacti a gradatiilor de pe ccereuri cu lupe sau cu mierascoape. 61.22, PREZENTAREA GBNERALA A PARTILOR COMPONENTE ALE TEODOLITULUL ‘Toate piesele teodolitulul se pot grupa in mai amu plexe si anume (lig. 6.9) ~ complexu! B (ambazi), format din suportl teodolitulul (1), surubu- rile de calare (2), Eicasul cu filet pentmu fixarea teodolitului pe trepied (2), surubul de blocare a miscérii generale (6), surubul de micd amy Migrsrif gonorale (4), tija pretungitoare a britaril inferioare Ia purubl mica amplitudine (6) si brafara inferioaré (7) ; — complexut L, (denumit limb sau cere orizontal) are in componenta sa axu] vertical tubular (8), brajara superioaré (9), surubul de blocare migeirii cercului alided (10), tija prelungitoare a brifaeli superioare (17), surubul de mics amplitudine a migcirii cercului alidad (12) si piesa de hhaza 2 acestul complex, limbul (13) pe care se inzegistreazi marimea unghiusilor orizontale ; — complezut alidad (A) consti din axul vertical plin (15), cercul alidad (24), furcile alidade! (26), nivela de calare (17) si mieroscoapele pentru citirea gradatitlor pe limb (18) = complexul eclinetru (£) format din cercul vertical (29), axul secundar (21), solidar cu Iuneta (22—24), cu cele trei pir{i componente : tub ansamible sau eam= 68 Fis, 62, Scetiune printesun teodalit ‘laste 2m uportal; 2 — guruburile de alors 5 3-— Ideas eu file pentru fi area tcodolitulul pe trepied ; 4 — surubul de mic& amplitudine 2 mise carl generale ; 5 — tija prekangites- re braldrillaferoare ia guruba! de ‘nica amplitudine ; ¢— surubul de Dlocare a mlsetrii generale; 7 — bei fara inferioard ; 4 — axul vertical tubular ; 9 — brdtere superioere 30 — gurubul de blocare & mised Sereulal alldad ; 21 — tja prelungi- amplitudine e mig. 19 — tmbul 14 — ceveul atided ; £5 — aut versi- cal plin ; 16 — furcle alldadel : 17” — nivela 512 — maleroseoapele penta citirea gradatitor pe limb; 19 — cut vertical ; 20 — microscospete ponira etinea pe cerenl vesteal ; 21 — axul sour dary 22 —uneta; 29— ocularal tunetet; 24 — objectival lunetei; 25 — axot prin= cipal a! aporatull ceular (28) si tub obtectiv (24). Cereul vertical are, de asemenea, miczo- scoape (20) pentru citires gradailor Ca orice tip de goniometru, feodolitul are tret axe : una vertical sau brincipald (VV), una seoundard sau orizontalé (HAT) gi una de vizare (Eb Un teodolit are o migeare general, prin caze se roteste atit cerca! or! zontal, imul, eit gi cercul alided, 0! migeare de inrogistrare la cate so roteste numai cercul alidad si 0 migeare a lunetel, prin eare se innegistreazt unghiuri vertical. Fiecare migea surubu) micrometri de biocare Nu toate teodalitele stat previzute cu brijara inferioara care face pos! bila misearea generela. Dupa cum sint previzute cu gurubur! pentru mij- ‘area concomitentd a celor doud cercui, lirwbul gi eercut alidad, aparatele sint de lou fotusi fig. 8.20) : — teodolite simple (6.10, 0), care au | auumai migeare de inregisirare, ceea ce i inseamng cd limbul este fix si se mised SSH numa cercu! alidad ; — teodolite repetitoare (tig. 6.10, 0), care aut cele dou migeici independente una poate fi ampla sau de micé amplitudine, tn tlecare caz putind fi acfionat numai dup stringerea surubului Fig. 6.10, Tipurl de teodotite dupa felul misedsion = le alta, 4a simple ; b — repetioare 661.23, CONSTRUCTIA $1 FUNCTIONAREA TEODOLITULI Corcul orizantal. Este 0 pies care face parte din complexul denurait, limb (Sau cere orizontal). Sub aceasta denumire se injeleg, de fapt, limbul propriu-zis si cercul alidad, prin intermediul lor misurinduese unghiurile orizontale (lg. 6.11) . , , Cereut orizontal propriu-zis, (imbul), cousté dinte-un dise circular me- previzut pe circumferintf cu 0 banda cromata sau argintati, pe care sint gradate diviziunile anui cere: ; LLimbul face corp comun ou axul tubular gol, iar migcarea lui este reli~ zold printr-o brajard previzuta cu un gurub de blocare gi un guru mi- Geometric. Coaxial cu limbul este montat un a doilea cere gradat, de cele mai multe ori numai de forma unei lame diametrale, provizuti la extremititi ru cfte-un dispoaitiv de citire pe limb, un reper sau un vernier. Acest al jollee cere, denvimit lided, fase corp commun 8 axul tubular plin, plasat a semnaleler, teodolitele stnt pre- ‘vamute cu hunete, sistem care asigura odaté cu marirea gi aproprierea oblet lelor vizate (fig. 6.12). Semnalul vizat este preluai mai mica sf rasturnatd a obiectului (fig. 6. de obiectivul formind 0 imagine ‘). Imaginea este preluala de ig, 611, Coreul orlzontel. ig. 612, Lunsta topogratics: @-~ schama opted a lunetel : b— lune {a topograticd de tip clasle; ¢ — unata apogtefcd ou lentlé de focuare ig. 6.13. Formarea imaginii in laneti uular, mitité astfel inet sermnatul este observat ce o imagine virtualé Histumali, frit fafa de imagines deta de obiecti Tia, Juneta a fost format din tret burt: ocular, reticuler sl ebiec- ty, duptplesele montate in flecare din ele (fig, 612b). Ulterir, pul reticular a fort elimina, find fnloeuit ct o lentilé de focusare, care a pee Just Sone{ia de alungire sau scurtsre a linete. Luncleleutilzate ta prewent Alig, £22, 0) sint formate numai in dout ‘abun! : bist xi ocular Tanela ulizaté la aparatele topogratice aste pe tipul coneeput de Kepler si resizeazi imagini rasturnate ale obiestelor visate, ‘Asa cum se paste ved ura 6.13, un semnel AB observat prin lunetk are 0 prima imagine ab dati de obicetiv. Imagines daté de oblecti este preluatt ce ocular, in fined rezultind o imagine virtuall i néstuoatd st oblectulat vat, a! In construciia lietei se deosebese inat multe past! componente Obiectiont. Consté dinte- lentilé convergent de sticts obignulls feroun= sins) si una Sau dou lente divengente de crissal (int-glas) Intregul sistem optic este fixat tn partea din fate tubului abiectiv sf se comport in ansambhu, ca o lentilé convergent FRetfoulut. Const dintr-o lem de sic fixatdintr-o rama circular prin inlermediul a patna suruburi (fig. 6.14. Pe lama sint gravate dou fire, dau Yertical si alia oranntn) Cole tout fico se numece seliuiase Bie por at simple sau duble, dupi cam insteumental este destinat vieelor med sat Tung. fa caval semnelelor indepartats, smaginea acestula se prinde faire ie reticulare (fig. 6.19), Ta unele aparate, pe iingé firele reticulare mai existé dou sau paira fice, orizontale sau Vertical si care se utlizeazd la misararea indircetl & distantelor. Aveste fire sint denumite stadimearice Porita Jaret nu este rigid, ea putind fi deplasata cu ajutorul color patru surubuc! asiel nett intersectiafirelor ai se giseascl pe aul lune. fel. Deplasarea centrulut firelor reiculave fata de axa lunetel G& haste Js eroatea de colimatie, uoghiul format de linia de vizare eu axl Tunes Lentila de focusare. Bate o lentlé divergent amplasaté intre object si place zeticularé, Pozitia aceste lente este variabild. Be poate ff depla. ald deva lungul axet hinete’ et afutorud uu! sunub exterior. Lentie nFig. 6.14 Placa reticular a ‘nell oporratie. rg. 6.15, Sistome de fire reticalare focusare are rolul si adueé imagines obiecsului vizat in planul firelor reticlare, operaife care se numeste facusare interioard. Ocularad, Este sistemul optic fixat in tubul ocular si care are rolul de «8 prelua si de 2 mai imaginea semnalului dati de obiectiv. El este format, din 2 lentile convergente, plan convexe, formind un sistem actomatic, eare Se comport in ansemblu’ca o Ientili convergent. Dupa pocitia celor dowd lentile componente se disting dowd feluri de oculare — oculare povitive (sau de tip Ramsden) Ia care cele dou Jeatile eu convexitatea una spre cealalt, iar placa reticulard in afara ocularulai, spre ie (fig. 6.18, a) ; oculare negative (sau de tip Huygens) care au convexitatea lentile- lor indceptaté In acelag! sens, spre obiectiv’ (fig. 6.16, ) si la care place zeticulard este aunplasaté inire cele dou lentile Ocularul pozitiv asigura o marie mai puternica, in timp ce negativ d& imagine mai clar& $1 mai luminoasi, Puterea de mérire a lunetei. Denumiti mai simplu marirea iunetel (sau grosisment) este raportul dintte marimea imaginii obfinute ia lunesa 5 mirimea imaginii vazuti eu ochiul liber, sau rapoctul dintre distanta fo- calé a objectivulul si cea e ocularulut (fig. 6.17). Inseamna c& maritea hinetei se poate serie intr-o relatie de lara Fig, 6.18, Tipuri de oculare sasiv 1D — nei. re care | M ese puters de marite a Iunetl; fr — alstangs fovea a obiee- Vat; fp distant foci @ oslar ‘Regulidi ci in cazul unei Junete avind : fi de tive va fi; Mm Be m4 on Ciropat tenetet Bake unghiol formet de deschideves gore 18) ise expring sub forme tne sell de Bem si cm, puterea jcululus ( a care : pes sire a lunetel cimpul lunetei exprimat in secunde ; M — puterea de ma- Inseamnd ci Iimetele cu putere mare de marize vor avea un eimp mai mic, si invers. Lunetele cu cimp mare de vizare, deci cu putere ich de maine, prezintd avantajul cl obiectul vizat se poate prinde mai repede in luneti Disporitive de citire pe cereurile gradate. La citirea gradaltilor pe cer ie teodalitelor sint folosite, la aparatele considerate de constructie cla- dou’ sisteme : vernieru si sefrita, prin acestea mirindu-se exactite- Vernier! ¢ un dispozt cepult de fizicianul francez Pierre Ver- + (15€0~1537), prin intermediul cdruia se mfregte precizia de citire pe n instrument de m&surare (fig. 6.19}. besos KK Th Dpto tpi riirin Ts Tot O version * 8 ¢ Fig G10, Yernieval linearDispozitivul se hazeazi pe prineipiul conform c&ruia le n iviziuni ale dispozitivului de nasurare corespund n—1 di= viziuni elementare ale cereu- Il sau riglet gradate, Dac rottim eu: @ — vae loarea celel mai mici divi ziuni a cercului sau riglei Fiz, 620, Principiut de constructic $1 cltlrer ex gradate; b — valoarea celel slstoral vernierull, mai mici diviziuni a dispoe! tivului de misurare (v uni de pe disporitivul de masurare, principiul ver= intr-o relatie de forma Nha, seu baa 2 Precizia unui vernier flind p=a—b, inseamnd c& se poate serie : paa~ Din aceasta relatie reaulta c& diferenta dintve o diviziune de pe instrumentul de masurare gi o diviziune de pe verniet este egal ct raporiul dintre cea mal mica diviziune a acestuia si numabul diviziunilor de pe vernier, Acelasi principiu a fost aplicat gi Ja construitea teodolitelor, evident, in aceasta situafie iiind vorba de verniere circulare. Madul de determinare 2 preciziel, ca si citirea, sint ins aceleasi ca si in cazul vernierultt linear Astfel, in cazul situajiei prezentate in figura 6.20, avem urmatoarele sate: « 25, de unde p= = oe Coform regula de eve pe vere iu a in grate integi pind Ja zero al vernierului, in cazu! de faté 39°25°, dupa care se numard Sivisiuite Yerneruh pink Ta cn cae Ste In presets see Unb, Nusa de dist cepe ender ge ints eto te sks 2 verrieruly ar protsal ebfnut se nina ia anes ena — citirea pe limb : same = citirea pe vernier : 12x 1° — citirea totala : aa Scarigo, Bste un alt dispozitiv care, de fapt, este un microscop eu sci rif conceput stit pentru marirea imaginii Kimbului, cit si pentru a ereste precizia de citire pe limb (fig. 6.21). Aga-numita ‘scérita const dintr-o plact circulard atagata la microsoopul de eltire pe limb gi care este divizata intr-un numar de piri, astfel Ineft cen mai mic diviatune de pe limb este imptr{it8 in 0, 26,50 sau 100 par{i, 1z teodolite ox limbul gradat centesi- imal gi 6, 12, 30, 60 parti la cele gradate sexagesimal, Planul sciritel este in asa del potrivit inoit mirimea ei coincide perfect cu o diviziune de pe cer % Beslor “yf scanits fos ne OH ITI l1| wip Y— eety Liab > Fig. 623, Mieroscopul cu sedsits — schema ssieroseopuli 5 b — eedeta i ctires, cul gradat, Precizia seiirijei se objine cu aceeasi relatie folositi si in caaul vernierului, In cazul exemplului din figura 6.21, datele pentru obtineres preciziei sint : am 20°, w. Inseamna oi citives, in cazul dat, va fi 103675" Citirea pe searif& se face aseminitor cu aceea de pe vernier. Peniru aceasta se citese pe limb gradatille intregi pind la zero al scatitel. In con Ainuare se unmireste pe scariti cite diviziuni depasese ultima diviziune pe limp si rezultatul se inmuljoste cu precizia scaritel Dispozitive de calare ale teodolitului. Orizontalizarea diferitelor parti componente ale teodolitului, si Indeosebi @ cercului crizontal, poaril’ Bu- mele de calare. Ha se realizeast cu ajuterul nivelelor denumnite de uni autori si Hbele. Nielele se grupeazA tn dowd categorii, dupé forma lor: torice (sau cilindrice) si sferiee, Nivela toried. Consta dintr-un tub de sticla de forma unui cilindra cur (fig. 622), ie unde sii demumirea. Tn interforul tubului de stield, Iochis fermnetic Ja cele dou extremitali, este introdus un lichid volatil (eter, alcool Sau sulfurs de carbon}, lisindu-se un mic spafiu, in care se adund vaporii ichidului. Acest spatiu poarta denumirea de bula nivelei. Ca elements de bazi ale nivelet deosebim : ‘wea de curbura a tubulu we poste fi de 10—60m, de easte depinzind, dup cum se va vedex ulterior, sensibilitates nive- «2 0, far pa $= 3K a9 — directricea nivel) 7") care este tangenta la tar In punctul maxim de curbura, cind nivela este orizontala, Pe ieta superioari tubul este previ cu o serie de lini! paralele asaie din 2 in 2mm; doua din- ine ele, cele centrale, sint mai lungi si servese ca repere pentru otizon-VIZ, Fig. 624, Nivela cu cameri de compenssre a WY, Fig. 623, Nivola dubia, calieare. In mementul cind bala nivelet se alli intre cele dou repere, su ‘pe caro este agezata nivela este orizantala. Niveleletorice sit de mai multe felur. Se ctinase urmatssrele tipurt — niveta fird, care este montata rigid pe un aparet sf prin intermeda) chceia se oizontalizeara limbul sa linia 0-200 a cereului vertical < nivela independenta, care se uilizeaea pentru controlul osizantalt la reversibild, cave are forma uni butolas, cu dubla. curburé pe (65g, 623), cu gradatit pe ambele parti, Acest tip de nivela este utiiz unele aparate folosite In nivelmentul geometric ; — nivela cu camerd de compensare, care are la corpul nivelei o mic& gituiturd ce separa o desprfituré, care comune cu corpul central al ni- lei (fig. 6.24), La toate tipurile de nivele tubul este acoperit, pentru a fi protejat de ovituri, de o caress’ metelicd, rémminiad liber numai zona pe care siot ‘marcate gradatile si reperele pentru calere. Nivelele fixe sint prinse de suprafata de orizontalizare prin intermediul @ 1—2 suruburi, prin care se poate regla pozitia lor si care se numese suruburi de rectificare. Nivela sferici, Este folosit& pentru calarea aproximativa a teodolitetor. Ea constd dintr-o fold cu suprafata din interior a parti de sus slefuit forma slerie& si este montata, de asemenea, Intr-o carcast metalicd a repere pentru orizontalizare, nivela are trasate 1—2 cercuri, pozitia find realizati attnei cind bula nivelei este plasata in’ centrul cercului de calare (fig. 6.2 etre cess Fig, 26, Senstbilcaea svete. ig, 625. Nivelasfericd. 76 Sensibilitatea nivelei este valoarea unghiulard dintre cele dowd plane tangente la suprafaja bulei, covespunzatoare deplesirii bulei eto diviziune si ee caracterizeazd precizia de calare a nivelei (fig. 6.28), De pe figura se observa cd, dact notim cu :x— unghiul format de pozi- lia directricei cind bula nivelei se deplascaz cu lungimea unel gradatii ; d— hingimea unei gradatli ; R — raza torulul din care face parte nivela, din sectoral de cere O—A;—Ay, se poate serie deeRea, sau d= PE de unde f see oe re, in care ¢ 636 620%, Cereul vertical. Este o parte componentii de havi a ansamblului de piese denumit ectimetru si este atagat la teodolit pentru misurarea unghiutilor verlicale. Bl este format din doud pargi (fig. 627) = un cere complet, avind o banda cromaté sau argintatd pe care sint inserise gradatiile unui cere in sistem sexagesimal sau centesimal si care se roteste odata ca miscarea Junetel, find montat rigid de axal secun- — 9 Jama concentric cu cereul vertical propriuezis, prevaaut& la ex- tremitaii cu cite un reper sau vernier si care poate fi adusé in pozitie orizontala ct ajutorul unei nivele de calare. Aceasté pozitie se realizeard pentru linia care uneste reperele sau zerourile vernierelor. Lumet, si odata ctt ea si cereul vertical, are o migcare in plan vertics flind posibila o migcare larga sau macrometricd si una find sau micro”Surv pens Sanwa ‘seul magnate Bosolé lard Paste epee Fst. 620. Tipuri de busole stasabite la ‘eodolite: &; b— tubular ; ¢ — eimpul de jre a) busoles molare Fig. 628, Tipuri de treplede. Dupa cum gradatia 0 este plasat& pe orizontalé sau pe verticald, se pot misura unghiuei verticale (v) sau unghiur! zenitele (100°—v) Declinatorul. Este 0 parte anex a teodolitului, care serveste Is orien- ea Inj pe directia nordului magnetic (fg. 6.28). Teodolitele de constructie mai nou au preVizut un ocular prin care ve observa poztjia corectaé a declinatorului pe directia nondului (11g. 6.26, cind extremitafile aculul magnetic sint in prelungire. Trepiedul. Este un stativ cu 3 suporturi, pe 3 picioare metalice sau de Jemn si servesc le fixarea in stalie a aparatulti topografie (fig, 6.22). Tre- piedul poate ficu cap, cu placd, rigid gi cu picioare culisabile, 64.24. PREZENTAREA UNOR TEODOLITE DE TIP CLASIC Degi numnite ,clasice*, teodolitele previzute cu vernler sau scarifé sint prezent construite si utilizate In misurdiile lopogratice, Teodolitul tehimetru T.1.-50. Este tipul reprezentativ pentru teodoll tele previzute cu vernier (fig. 6.30), 78 fired de beccre a inter dviéteare de seare ‘nl pena panera te ‘emsed pra oes preceion Ste elt cerca re il Crcie (eemee ne Vor tubers @ eelanabateh = Gere vention! Sir mierometnie genre Aebrtteare oo ea ‘ives ttatené bere ated rob micron rte ‘ates miele ebblone Wf — wicrescep et PX, Sam msronei perm iB pee Meee = Spb camer Flee cane oats goraraie ‘nec’ ivegirnatsre fu sirwoarien Ail vertioa! Sora de colare ceo raed lasted zeny ponaerea etree Boege ‘i Fig, 80. Teodolitul tahimeteu T:-50. Acesta este un teodolit repetitor previzut cu migeare generala sl miscare Inregistratoare. Fiecare miscare poate fi realizata atit micromettic, eft si macrometric, Precizia de citire, la ambele cercu: si egal cu 1°, gradatia fiind contesimald, Ambaza aparatului, de formi teiunghiulard, este detapabilé cea ce permite centzarea lui, inainte de montarea pirtii superioare. Luneta are o putere de marine de 25% si este prevazuta cu o lentil de focusare care poate fi manevraté prin intermeditl unei molete, plasate mncentric eu Iuneta, Pe ceveul vertical se masoaré unghuuri verticale, linia 08-2006 find asezatd in pozitie orizontala. Pentru calare aparatul are dou’ nivele torice pe cercul orizontal si una pentru cercul vertical ‘Theo 030. Tot in categoria aparatelor de tip etesic dar care poate fi ‘iderat si modern datorita introducerii centvalizarii citirilor este teo- Holitul consteuit de firma K. Zeiss Jena sub denumirea de Theo 030, Acest teodolit are o forma mai moderna, avind totugi atit o migeare generald, cit $10 migcace Snregistratoare. Trecerea de Ja o miseare le alta se realizeazh orizontal si vertical, este aceeasi prin intermediul unei cleme care poate bloca limbul (8 pe fig. 6.31). Am- ‘baza teodolitului este fixaté de aparat, Caracteristic avestui aparat este utilizarea de cereuri de sticlé, imag! nee gradatiflor flind adusé printr-un sistem optic format din prisme §1 Jentile intr-un ocular, plasaé in paralel cu luneta (fig, 6.22). 9Fig. 631. Teodolitul tabimeteu ‘Theo a0 : Wig 632. Exempiu de eitre ta 1 — oflinds retrovizoare a nivelel eoneulet ‘eodotitul Theo 080: ‘vertical; ? — coreul vertical; 3 — moleta de a 1s. cereal orlzontal focusare 3 imaginn'; “#— podlarul hinele: TOES 5b — ta cereal wor= eat: 205877, {ilar la mlevometeu 6 —~ garubl de mises 4 nivele gerculut vertical 7 — xivela cere Tu arizontal = — clemna de trecere de ln mi earce generald Ta misearea de. Snregisirare 5 —ambaza ; 20 —" guruburi de calares 17 — obiectivul uncial: 12 — elema de ixare ‘migedrit Junetl fa plan verteel } 19 — guru Ge talseare find in plan vertical 214 — guru Se maseare fn in sun dispovitiv de citire, pentru ambele cercuri este utilizaté seirita pl trun micrascop de citize cu 0 precizie de 1°. In figura 6.82 se a exemple de citire 1a cele dou cercuri, cet orizontal, notat cx H2, sf cel notat eu V. strui teristici diferite, in tabelul 6.1 prezentim principalele date dupk A. Costachel gi colaboratorli, asupre principalelor aparate de fe micé si miflocie utilizate in prezent, a0 seus ap ona 9 6 ~ Fopupalie pels 5 lsat 81 Tskanta Werke Bertin festTabetat 6.4. (con 6.14. TEODOLITE MODERNE Teodelitele cu gradatiile practicate Girect pe limb, ca gi cele care au introduse o scéril in efmpul microscopulti Sau alte dispocitive (de genul microsco- Pulul cu pieptene), sau dovedit e fi Insuficiente pentru asigurarea preciziei solicitate teodolitelor, Ca urmare, con structorii de teodolite au introdus solu- (il nol prin care, alaturi de o precizie mai mate de citire, pe cereuri, att fost aduse si alte perfectioniri teodolitelor de constructie clasiea. 0444, CENTRALIZAREA CITIRILOR Constitule una din realizarile de seama in constructia teodolitelor. Pentru aceasta cercurile mu au mai fost confec- fionate din metal, cf din sticli, pentru iransmiterea imaginilor, intr-un ocular fanume previzut find introduse o serie de lentile gi prisma, To figura 6.33 este prezentat mersul razelor de lumind pentru centralizarea citicflor, la teodolitul Wild Ts, universal, caracteristie prin faptul ¢& aduce concomitent, prin suprapunere, doua zone opuse ale cercurflor gradate ‘De pe figura so poste abserva ol atit limbul, notat cu Asi B, cit i eclimetrul, constau din elte tm singur cere, confectionat din sticl Pentru aducerea gradatiilor tn acu aval de obsarvare a lor (14), raza de mina patrunde in teadolit printe-o pr ‘mi sau lentilé (I gi 7), este deviata de o prisma (2—2') triunghiulaed, concentra ta de o lentila convergent (@—3") gi in trodusd in teodolit Fig, 622, Sectiune pra sistem! optic al feodolitutl eu eentealizare a eit ‘or seu micrometea opde 1, — prisme sau ogling! prin care Pétrunaé lumina in eparat 2) 2 pelsane care iranamit Sorina 3,3" — Ientile convergeate pentru coudens ea luminil 4 #° —prisie ditt Batioare de humind st imal; 5,5" prism tranamitétosre de mes tint; @ 0" lentile convergente 7. —yetsme eviatonre sf risma tnversocre pent cevell vor~ Beaty a.e-—riemete cu dete bavaleie 10.14 — ism de prisms separetsare stpedreosre 12 — micrometru ct belsma Lut 13 — ene Ind eu rolut de @ aduee smagini “mpl meronenp In continuare, ‘raza de Iuminii este prelualé de o prismA romboidalé {4—4) $i trimisi in directif diametral opuse. Prin reflectare tn fetele prismei mari (5—S') si fala de suprafafa exterioard, argintalé a cerouri I razele de Iuming, purtind de aceasti dati grade le de pe cer: revin Ja prisma romboidalé, de unde sint reflectate In afara cencurilor, ‘Trecind prin cite o lentila convergent pentru formarea imaginii (6—6"), razele de Jumlnl sint deviete de o prismi deviatoare (/—7') si ajung la 83prisma selectoare (8a-—8b) care, printr-o rotire eu un gurab montat fn Gxierior, transinfte in continuare fie numsi imagines cercului orizontal, fie numai pe aces a coroului vertical Mentionam c& 0 asemenea prisma se afl numai la unele teodolite, existind si mumeroase teodolite Je care se transmite, concomitent, aift imagines cercului orizontal clt si imaginea cercului vertical ‘Mai departe, razele de lumini tree prin lameleie plan ‘paralele (9). Acestee deviad fasciculul confinind gradaliile cercuritor, mirimea devie~ ii, proportional cu inelinarea Jamelelor, pulindu-se citi pe micrometrul optie ; acesta, la rindul Tul, este manevrabil de la exterior, prin interm: int unei rozete. In continuare, razele de luming tree prin’ prismele 10 si 1, care au rolul de a separa imaginile gradatiilor diametral opuse, io loc ‘de Imagini suprapuse, cum ar aplirea fara aceste prisme le separate ale gredafillor diametral opuse, de pe anul sau altul , sint conduse mai departe, prin lentils 12, tn microsoopul 14 fad teodolitul mu are lame’ plane paralele, in ocular (14) este o placa reticulard cu selirifa centralizati se inttinesc dow tipuri de ede eltive : scSrifa gi mieroscopul optic. rita este aseminitoare, In ceea ce priveste constructia gi functio~ cea care este ubllizatl la teodalitele de tip ciasie. 8.42, MICROMETRUL OPTIC CU COINCIDENTA ‘Miccometrul optic este un sistem optic de citire a gradatiilor pe cer- curl bazat pe devierea realizati de lamele plan paralele, mérimea devierit nd inregistralé pe un tambur In exterior. Pentru explicarea principiului de citire cu ajutorul micrometrului sm ua eereul orizontal cu centrul in C (fig. 6.34, a). Prin sistent] se adue In microseop puncte diametral opuse ale limbu- cele dows arce se comport’ ea gi cind ar face parte din in C 1 al doilea cu centrul in C’ fi observate in dispozitivul de citire ca A gi 3. La o deplasare a'cerculul ‘egal cu un unghs c, punetul Ase va deplasa fn Ay, tar BY in Bi, tn microscoput de citire observindu-se o mirione sa Subli, adicd 2a (fig, 6.94, d). pe yf Rerulti e& fn dreptul re- 4 wii perulul ¢ fg. 6.94,0), pe un aa b cere gradat centesiinal si im- a_i in 5 parti, ceca ce face e * ca cea mai mick divisiune a Lh res To cercului si fie de 20° se va TO RRPT [TT] ee sel or — pe _corcul apezat nor a c mal: 236840° +a; ig. 894 Prncptal etn ta eodolisle cu micro. — Be coreu) asezat Ine mettu optic. (xplteatia fa tex), vers : 3B840°+6, c Tree Ey | ae Ea ae a pete it Py dpa dd [tle TTI ror ryt ae "lB 2_|_2t Tinks de cain Bing coinettenl Cifras: DBM e ig Fig. 625, tires fa um teodolt cu mierometra optic. as Aceasta inseamni cA citirea va fi de 29684064. 1 ytirimen acestul | Se eitegte cu ajutoral micrometrului optic. Micromeiral optic consti dintrn tambur gradat, tmplrlit de cele m: smut In 00 pir, eal role se telinatl ca ejatnal anes some extecioare, O rotire complet a temburulal echivaleeaa cu deplasacea f= full fde la o divine la alta, adied cu 20°, Intructt pe un cere aceasta corespunde unei jumitayi ain unghi, rezultd ch gradaiite tamburulut com fespund Te U2 din cea mai mict dividiune a limbului, adied la 10°. fn seund cl tn cou) mlccometculut opie prezntat in figura 835. 1 care i mid diviziune ce je 20° iar tamburul micrometru este Impéctitta 50 prt, presiiadectre va he TORE ot 1 oosee P= S00 = So Pentru a face citirea pe tambt reaz& roze ‘i Gevierti se taregismeant pe tamburul grata. hnseannd ed sev ‘amburul gra. taseating of pent efees oaves csi trebule sfectuata colneideafagradafiior crculul sjerat nove ay mal cu eel agecat invers, ceea ce corespunde lui °£2 , mirime care se i ead pe tau Pentru ef int dou procedee. Primut procedew se baveaz’ pe folosirea reperulti gi consté din ur eaters ppe folosirea reperulut si consté din urmé- — se citese ceroolajezat normal grade ine, grade frectuni Grepil reper in aa exenpluia ie Sure rea final va fi 23664146. Ai doiea procedew diferi numal in cees ce privese clea pe cee Pentru aceasta se procedeazi in felul urmétor : paves mee 86— se fa gradatia cu cifrele agezate normal, care are in dreapta pe cea de care difera cu 200%, cu cifrele agezate invers, limbul fiiod gradat de la stinga la dreapta. In azul de fat aceasti gradatie este 2368 ‘se numari apoi spatiile de colncldenf’ dintre valoarea agezati| nor 25? renultd of cole 4 spalit mal si cea agezati invers si cunoscind cd i care echivaleazi cu 80° se impart Ia 2, rezultind 40°. In mod curent aceast operatie aritmetick de objinere a mediei nu se efectueaz4, ci se consider’ ce un spatiu de coincidentd este ogel cu 10° si, avind 4 spatil, se ajunge Ja ceeasi valoare de 40° rea pe tamburul micrometruhul optic se efectueazi in acelasi mod I primul procedeu. 1.48, DISPOZITIVUL DE CENTRARE OPT ‘A rin ycontrarea* unui teodolit se infelege operatia prin care axul lui este adus pe verticala punctului din care trebuie ie. La teodbolitele clasce operatia se reslizeara ct aju= torul unui fir ex plumb care se prinde de Un cit lig amplaset sub platforma trepiedulul, in conti- rarea axulu vectical al aparatte Deoarece acest procedeu de centrare a apara~ ulul este difiel] In cam exisientef curentilor at mosferici, Ja aparatele modeme centrarea se 7e8- a2 pe cale optica (fg, 6.3). ‘In gcest scop, pe linia exului ve cul orizontal, sa introdus o prism riunghiular’ fut de pe teren, farup sau Se consid cerul este centret in mo- mea medial migcai lajie, interscojin felor reticulare ale rentrare optici sau Fig, 626, Contrarea op: 6444, ALTE PERFECTIONARE ADUSE TEODOLITLOR MODERNE: (centralizarea citirflor, introdu- metrului optic si a dispozitivului de centrare optied), la teodo- noderne au fost aduse si alte imbundtatiri. pentru miiricea Iumetei, -au introdus teleobiective sau alt me optice care realizeari acest oblectiv prin diferite sisteme de | {ile seu oglinzi parabolice, prin care Jungimea lunetel se micgores co in acelasi timp © putere de marire sporita. icloare extensibile, iz In afara perfecfiontirilor mentiona! 2 cea mai mare parte greutatea lor a fost, de asemones, reduh 86 ODOLITE MODERNE u le topogratice exist 0 mare varietate de aparate topografice din aceasta categorie. In cele ce urmeazé prezentim caracteristicile unora maj irecvent utilizate. Teodolitul Theo O10. Este un teodolit de tip universal, avind migearea general si posibilitates rotirii independente a cereului ‘penta introdd- cerea unel anumite citiri ca ajuterul unui surub special. Este construit i Carl Zeiss din Jena — B.D. Garmani (fig. 6.37), 1 este prevaiaut cu un micrometra optic ct coineidenté mane- eat 2 ajutorul une! rozete exterioare (13) care actioneaz asupra plici- plan paralele, iparatul are ambele cercuri gradate sexagesimal sau centesimal, fie- fradatie avind linii duble. Citzea se face centralizat ca ajutorul unui ocular (4) plat peralel In acest ocular este ad <1 imaginea cercului orizontal sau a celui ver= dupa cum este manevrat’ rozeta corespunciitoare (14, din fie gure 6.37) Pi. 637. Teodoltal universal "Theo O10 1 — prisme nivelet de calare; 2 Inoleta de focuare 9 ugh ‘tulad, tunel 4 cca ral {oveopubul de efechure's elrloe | = nivels forleh 6 ~ nivela st ici; 7 clome de bloare 3 Tneel in plan orontals #ambaca | 3 arubul ‘de Dares odo tn Saad 90 ra de cre = Ghietval higela 13 “cena de 19 Bare a mscir’ Mined ples Secteal; 1D" cambural mle. duces" tleoseopl ae ire By verte) 5 etrub de mie JW cace tnd 0 Tuneiet Yo grub oe i pln rizonal"a Tunes 7Precizia de citire a micrometrului optic este de 2° (fig, 6.39). Pentru efectuarea citirii se face mal inti! coincidenta gradatitlor de pe cere] pe care se citeste unghiull eiutat, orizontal sau vertical. Citi- rea se face folosind unul din procedeete deserise. Astfel, citirea pe cercul orizontal prezentat in figura 6.98, cu gradatie sexegesimall, vs — citirea pe care :178°50" ; — citirea pe tambur : 0°0'21", rezultind eitivea final de 178°50"21", Teodolitul Wild T 2. Acest teodolit este, de asomenes, de tip universal permitind introducerea gradatiet dorite pe limb si avind migeare generale si de inregistrare (fig. 6.39) Cilirea se face, de asemenea, in mod centralizat, Jumina fiind diti- jalé In interiorul aparatului printro oglinds (3) pentru Huminarea ¢ culni orizontal si o alta (78) pentru iluminarea cercului vertical, ta ace- jasi timp putindu-se citi numai pe cercul rizental sau numai pe eclimetra, un surub exterior (18) aclionind asupra unel prisme care adtice in ocular imeginea unuia sau altuia dintre eereuri Centrarea se face, de asemenea, pe cale optic, printr-un disp montat sub cercul crizontal al aparatulu Caracteristica aparatulul, aceeasi ca si la teodolitele cu citire optick centralizata.antevior, const in folosirea unui micrometer optic a cicui imagine este adusi in ocularul (12) enicroscopului de eitice concomitent cee a imeginilor gradatiilor unuie din cevcuri, Cereurile aparatului sint gradate sexagesimal sau centesimal, livraree unui tip sau @ altia ficindu-se la cererea beneficiarulu, In figura 6.40 este prezentati imagines unui core gradat centesimal la care citirea este urmiitoarea : — pe cercul gradat : 3680°; — pe tamburul micrometrutui optic 516 Reaultd o citire finalé de 384516", Teodolitul Wild T'3. Acest teodolit este un aperst de mare precizie, o forma perfectionati a tocdalitulut prezentat antevive (Chg. 0.41). Citirea pe cercuri se face conform procedeslor eunosoute, In figure 6.42 sp prezintii modul de citire in cumtl gradajiei sexagesimale (ft guna 6.42, a) precum gi tn cazull geadatiéi centesimate, Valorile citite sint inscrise chiar pe figuri unde se poate observa si felul cum au fost ob{inute valorile respective, adick : 166%41'18"7 In cercul sexagesimal si 114847°10,3 la corcul centesimal. Este evident cd valorile mai mici decit precizia teodolity nut prin aproximare. In afara teodolitelor prezentat producfie se gésesc si alte tipuri, ® i sau obfi- rte succint, in cele de mat sus, tn 88 Mig. 638, Toodolltul WHET: 4 — guruburi de thenee a pietoareto “ecpiecolal isterlut ‘rare optiea; = buton pentru inte dlucerea gradefier dori pe limo G)—"yuribnl merometsie al nivelet de contact a eelime:rilai; 7 —qurv but ‘de blocare “a alldade) fae de mb +4 —urnbal de fina miseare & slidedai told de limb? — surubul a ‘ing moiseare. a oclimeteal | 10 — prisma reversibais pentru oh Servaréa eouneldentetemagintior bu Tel de a nivela eereulus veri 11 “ivela de eaten Inlerotcomniel 1? ‘role ttansmnierea ‘Intell ee lerutul Tunetet pentru reglasut Optic aPelontatt filo: reliculare: 15 — moieta penivu reglajul eptie al Imeginit formatt de obleetiv 7 16 — rozeta eo aelloneasa astpre lamelelor ‘cu Feje plan pacaicle st asiora micro ‘metrulul; 17 — Ideagal mierometeo: al 18 ~ ogtinda pantra Jumineres eclimetealul If, 20 — surubul ee Dioeare @ migodel elimetoul oe t thy aye Pig. O40, Citirea gradatilor la veodolitut ‘wilder? Fig, 641. Teodolital Wild-r'3 4 pasa nivelel cereulul vertical; 2 — oglinda cersulut Yerucal ; 3 — lets de foeusare? 4—~ grub de care finda nlvelei coreuitl vertical; euler; ‘mieraseopulal ‘mlerometrunai ura de ‘vanes ‘algedril cexeulul orizontal ; §— ogling Gereulut “onzontal; 8 -— gurubul de fixare & enigearl lunetel in‘plan verti: id — surubul de alegere 9 oglin Joe { AL — fovets mierometealit 2 — ‘ulseare find 29itivea pecere 16%" Titres pemiorometnes 39°8 Citivegpe cre 14846 2Ohtins pemierometra 50° Citireopemicrametoe 26109 eT ET Te ET a ’ Fig. 6.2, Exemple de ciire la teodolital Wild. 3: @— gradatie sexagesimslé ; — gradafle centesimala, Tn tabelul 6.2 prezentim, dupi A. Cost&chel si colaboratorli, cl- teva dintre caracteristicile de baz ale unora dintre aperatele de tip modern mai frecvent folosite in productie. 6.15, VERIFICAREA $I RECTIFICAREA THODOLITELOR, Verificarea si rectificarea teodolitelor are in vedere dou grupe de erori posible : de constructie si de reglaj, 152, BRORIL DE CONSTRUCTIE In aceasta grup se includ erorile care se datorese unor defectiuni de Tabricatie. Ele se refera la neindeplinirea unor condijii ale axelor teodo~ itelor, @ ctor punere Ja punct se face prin adoptarea unor metode adec~ vate de masurare, Perpendicularitatea axelor pe cercuri, Aceast contlitie se veriticd in- tieosebi la aparatele previzute cu 2 cercuri orizontale, limb si cere alidad. Practic, indeplinirea acestei 4 condifii se verifick observind dact cele dau cercur! stnt la acelasi l= vel. Toleranta pentru acest, fel de eroare, de 10—12', este stificient de mare pentru ‘ca eventualele abateri de acest gen si fie considerate neglijabile. Excentricitatea cercului alidad. Axol principal al aparatulul irebuie sk treact atit prin centrul limbului cit si prin ce} a} cercului alidad. Deplasarea centrulul 1 frulul dat de axut prinelpal eon- °5 stituie eroarea de exceniricitate & Fig, 6.42, Eronroa de oxcentricitale a alidadel. lidadel (fig. 6.48). Sensul grater 90 # us eyo 56 | 290 5a] 50Pentru a ne da seama de influenta acestei erori asupra preci misurare a unui unghi vom considera situatia din figura 643 in lun teodolit avind centrul limbuluf In C, ier al alidadei in C’, se mésoard ‘unghiul « format de aliniamentele OA si OB. Tnseamna ci in loc sf se citeascl unghiul real a se va elti un unghi a, afectat de 0 eroare ==a—2 Din triunghiurile a;PC" si D.PC se poate observa ef apematen, de unde Din prelungirea linie! care uneste cele dowd centre C gi C’ pind la circumferiafé rezulté punctul X, gradatia limbului find de la stings Ie dreapta - Aplicind teorema sinusurilor in triunghiurile qCC" si byCC", rezulti relatfile : Oma e sing way" nga)’ omg Baek iy Intrucit O—a,=Ob,=7, se pante sexie fire aefey SeaTac Ee ay l= ace ay Din relatitie de mai sus se scat e1 si es sing= = sin(X a4) sing 4 ssin (Xb) Si, intrucit e; gi ep au valori mici, se pot inlocui sinusurile prin axdele lor : spesin(X—a,) & eg £ opesin(X~b)) In aceste relaii p=036 620, ‘Inseamnd cl eroares ¢ va lus forma : exe £ spfsin(X~a,)~sin (XH) Expresia va aves mirimea maxima 2s 92 pentru sin(X—a))—sin(X—b}) 2, ceee ce se Intimplé atunct ind sin (X—ay)—1, dee} Xa)—1008 sf sin (Xb) =—1, deci Xb, =2008, adick atunci cind eltirile ar si Fig. 644, Eroarea de excentrictate a lunete by sint diametral opuse, Determinarea evorii se face citind le cele dou verniere si féctnd diferente de cititi care trebuie sii fie de 200 sau 180°. O depisire a acestel valor! repreainta eroarea de excentricitate a alidadel Pentru eliminarea acestei erorl se citeste le ambele verniere sat mi- rascoape si se considera ca bund valoarea medie a celor doul eitiri. Acest lucra este corect deoarece ae +e.—~es de Ja prima vizare la care a'=bi—ar ama!-+er~e1 de la a doua vizare la care a'=b:—a, prin adunare se obine : S$" 5 tcung, = 2 ala! sa Excentricitatea Iunetei, Acoastd eroare apare atunci cind axa de vizare a hunetei nu intersecteaz axl principal al teodolitulul, adie axa Iunetei se @fld pe axa vertical @ aparatulul, InseamnA ci axa lunetel deserie in timpul mised et ua cere concentric cu limbul, avind ca raz eroares de excentricitate a lunetei, iar planele de viek vor fi tangente la acest cere (fig. 6.44), @ eprecia mirimea eroril si modalitatea de eliminate a ei, vorn jera c& s-a misurat uaghiul AOB, objinindu-se in prima pozitie, eu real vertical in stinga, unghiul «=AC:B, iar in a dota pozitie ¢ hine- ‘ei, ep emrcu vertical in dreapta, unghiul ug ACB. Di incriunghiarile ADC; si OD:B se deduce of : A ath riunghiurile BC:D, si ODsA ef : +e 2 4 fyb pat H Din atlunaree color doua relajii, obtinute anterior, rezulté :Inseamna ci pentru eliminarea scestei erori este necesar si se fac vizlri ou luneta direct si invers, ar ea valoare a citiii s& se ia media ce- Tor doua valorl. Literatura de specialitate mai citeazi in grupa erorilor de constructie Si pe cee datoratt unor gradatii inegale pe cercuri. Asemenca defectitni Sint insé in prezent negifjabile, datorita perfectiontsii tehnologiet de cotstructle a metodelor de verificare si control In concluzie, puiem refine c& eforile de constructie ale teadolitelor se diminueaza prin meiode de lucra 61.52, BRORILE DE REGLAS fn aceast& categorie de erori intr avelea care se datorese dereglarii lunor anuumite parti ale aparetelor, datorate de obicei Uzurii aparatelor $4 care se pot elimina fie prin adoptarea unor metode corespunzatoare de Iucru, ffe prin corectarea defectiunilor, operafie care in mod curent este numila rectificare. Verificarea conditiflor care determing erori ce se pot elimine prin reetificare se face in ordinea care se indica in cele ce urmeaza Verticalizarea axului principal. Accest& prima condifie se referd la ver= ticalitatea axulut principal care, find prin eonstructie peroendioular pe cercul crizontal, consti din a verifica ocizontalizarea [imbului Toseamni cf verificaren acestei condiffi se realizeazi prin controlul nivelef de calare care asigurai orizontalizarea suprafetel cercului orizon- ‘al, ceca ce este sinonim cu verificarea nivelei de calare. Operatia de verifiosre a nivelei de calare se face in felul urmator (Sig. 6.45) “— se aduce nivela de calare fntre dow guruburi de calare ; — se caleczi nivela in aceasta pozitie, ‘manipulind in sens contear cele dou suruburi de calare (fig. 645, a); — se agar’ nivela de ealare In cea de a dous pozitie, pri tei in pozitie inversd (fi. 6.45, 6); — se observa pe fiola nivelei de calare deplasarea bule! de doua poaitie retire Dack bula nivelei de aer se men fine intre repere 4a pozitia a dows, Snseamnd of nivela este reglata. In caz contrar, nivela este dereglati si tunel se cifegte numicul de diviziunt cu care bula de get este deplasata in cea de a doua pozitie. Aceasti de Disa erespunde et unghisl 25 (- ry, ga, tstticaren une lvl: ‘ura @— pose 1; B— poal Tnseamna 4 pentru a veni intre ee eee repere suportul ‘irebuie deplasa! ct nghiul a, far cealalt jumftate @ de regiarit frebuie rectficath de la 90- rubul R al nivelel de calare ‘Aceasti vertfcare trebutie facaté de mai multe orf {9 cursul aceleian! zie deoarece, prin manipulaze, mal par unele deregiasi ale asin wor te cf Perpendicularitatea axului secun- lar pe cel verlial, Aceastl conditie se verifies dupa ce este asiguraté ver~ TH647-Broaren deaizontaltate ficalitatea exulul principal g1 ease reduce, in final, la verificarea orleon- ‘talit2{il axulu! secundar. ‘Verificarea orizontalitatii axului o secundar se face prin vizarea la un seminal instalat la o distanté de 60— 100m de punctul in care se asazi ‘paratul, cu luneta in ambele pozitit Fig. 648, Disozitive de ig, 6.47). sontalizare » xulut ‘Vizarea se face Ja un punct oare- Secunda, care, situat ceva mai sus de orizontala Jocului, jar apo! prin coborirea Iuetet la o mick amplasata orlzontal, pe access! directie cu punctul vizet, citindu-se pe miré gradatia corespunzitoare firului vertical pentru ambele pozifii ale Iunetel In cazul cind in urma color dou viairi nu se obtine aceensi citire pe mird, inseamnd cf axe secundaré @ eparatulut nu esie orizontald si ea trebuie rectificatl Operatia de rectificare se efectucaz cu ajutorul disporzitivelor de orizontalizare (fig. 648) cu care sint previzute unele aparate. Atlt in acest cag, cit si in situalia cind aparatele mu sint previaute cu asemenea dis~ pozitive, operatia de rectificare se efectueaz in ateliere de specialitate. Perpentdicularitatea axei de vizare a lunetei pe axull secundar, Aceastt vverificare se refer, de fapt, Ia realizarea a dud condi : — axa de vizare lunetei si intllneascd axa verticalé — axa de vizare « lunetei si fle pampendiculari pe axa secundaré, Prima conditie este, de fapt, o verificare consiructivi si ca a fost prezentaté sub denumiree de excentricitate a lunetel 95‘Mal importanta este realizarea ce- 2 tei de a dous conc eae a nasere nibs TE aechumiteeroue de climate * * gura 6.49), adic unghiul format de PocitiaZ' 8! pacigie aXa geometrical cu cea de vizare a lux ets | netei. Bes Pentru ientiicare gf eliminsrea a acestel erory, dupd sontcalal 3 reals Alley zarea celoraite conditii de reglaj, se aye ‘Soaleed “apocgtl inueun poet i) a earecaze, precun gun jelon leo dis- = —— tang de 80-100 m, la cave se Ves 2c hineta in ambele pocili, intze tittle efeetuale tn urma vial ex cele dott. posit ale linet trebule 34 apard o diferenta de 2008, O die feren(a in plas sau in minus fait do 2008, espectiv de 180°, ‘reprezinté roaten de colimatie Recificarea se face de la place cetietlaeé, rotind.guruburile plait fetleulate ou jumdlate din mafimea deplasirii (22); cealalti jumtate din deplasare efectuinduse ct ator Surubului ‘micrometsic sl migedeit eccului alidad. : Operotia de verificare 4 sectificare ge repeld de 2-8 orl, pind Ye dis- patifia erori de colimatie. Pouita frelor reticular. Aceasth conde se veitici pein verticali- taten frubul retleuler vertical sad ovizontalitaee ‘clu orgonta Gort psi: ula vera te foe pia vest itn feu um agezat feo estanfa de 10-20 de apace Finis reticuare find perpendieuare Wot! pe atl (pen construe, condita de poate a fireloe reticlare se poate verfict Ueinsind eu eal telicular ocleonil tn punet parecare prin rotirea lente miei cared lai aliced, Eventuala recitieae Se face fot cu afutoeul guruburtior deat ‘ifcere ale pl resiulare ‘Fig. 649, Eroarea do colimatte 6.2. METODE DE MASURARE A UNGHIURILOR CU TEODOLITUL 6.2.1, OPERATI PRELIMINARE La masurarea de unghiuri oriz¢ le sau verticale este necesar ca teo~ olitul sé fie asezat in stajie, adica in punctul care constituie virful un~ ghiului sau nghiuritor. Este evident of inainte de a se trece la masur Se unghiusi, teadolisul trebuie verificat gi rectificat 98 fpstalarea fo statie a teodolitului consti din mai multe operafif : cen= ‘are, calave, punerea la punct a lunetei §i orientarea teodolitulel, Centrarea. Este operatia prin care axul principal al teodolitului este Acus Tp colncidenti cu verticala punctual topografic, marcat pe teren pia Cperatia de centrare se exeouti in dou’ etape : Intro primi etapl se face centrarea aproximativa prin asezazea trepiedului pe eare se monieaed numa! ambaza (in eazul cind este detasabila), astfel ineft axul principal al aparatului s& fie cit mai apropiat de punctil de pe teren ; in cea de a dous etapa se face centrarea definitivd. Ba se realizeaz’ eu ajutorul fru Juice phumb sau al dispozitivalui de centrare optics Calarea. Prin. calare se injelege operalia de orizontalizare @ Timbutu general, aducerea in pozifie de lucru a unel pir{i a aparatulul, in de fafa a unel suprafefe care trebuie s& fie in aceastl’ poze. ‘slnrea se face mai inti aproximativ, odata cu agezarea aparatulul ‘ajie, cautindu-se ca suprafaja limbului s& fie eit mai orizentald. Ta con. ‘are se face calarea exacta ou ajutorul nivelelor de calare (fig. 650), Tn scest soop se aduce una din nivele pe linia a dou’ suruburi de © werificate astfe) Inctt si fie la jumitatea cursel lor, pentru a le putes manevra ta ambele sensuri. Se totese apoi cele doug surubun! fh ens Savers unul fat de altul, pind cind bula de ger este adil lntre repere (fig. 6.50, a — pozitia D), s cazul cind aparatul are o singurd nivelé de calare se dat drumul uncia dintre mijciti, se aduce nivela de calare intr-o pozifie perpendi- guleré, pe prima si se acfioneaai de Ia al treilea surub de ealare, adtcind Bula ee aer intre repere si pe cea de a doua divectie (fig. 6.50,4, poz! La teodolitele previzute cu dou nivele de calere nu mai este necesara rotirea aparatului, Dupa calarea primei nivele, adusi pe linia a dood furwburi, cu ajutorul acestor suruburi se manevreaal al tretlea gurub de celae. sducindu-se intre repere bula de aer a celei de a doua nivele, plan Set8, prin constructie, perpendicular pe directia celelalte (fig. 6.50, b) jergibd Cilarea aparatului se verificd daci prin aceasti operatie nu s-a dereg@at centrarea, @? G Portia ¥ig. 650, Calanea teodolliult ls aparaicie cu o singuré nivel de calare ; b — Ia aparatele cu douk nivale de ealere, 1 — Tapente gees iocraick 7\J Fig. 651, Vizarea unui ‘seminal baz Fig 652, Paralaxa optick. Punerea Ia punct a lunetei. Prin operatia de punere 1a punct « lunetei se realizeaz& claritatea firelor reticulare si a imaginii obiectului vizat. Ciaritatea firelor reticulare se realizeaza prin rotirea ocularului, adap- Und distanja de la acest sistem optic pind la placa reticulard, in raport cu acuitatea vizuali a ochiului operatorulul, Pentru observarea mai clara firelor luneta se indreapta cdtre un fond deschis. Claritatea imaginii obiectului vizat se face de cite ori se schimbi distanja de la aparat si pind la obiectul vizat, Operatla se realizeazi cu ajutorul moletel sau surubului de focusare, care deplaseaza Jentila de focusare, pentru a aduce imaginea oblectului vizat In planul firelor reticulare, ‘Vizarea punctelor se face mai inti aproximativ, cu ajutorul sistemuluy fel-citare, eventual colimator, sau privind pe deasupra lunetei, In continuare se manevreaza migcarea generalé sau de inregistrare, precum si migearea Iunetei In plan vertical, astlel ca interseetia firelor reticulare si se proiecteze pe semnal astfel ‘— Ia jalon, pe baza lui sau cit mat aproape de sabot ; — 1a balizd, Ya fluturete de sus (fig. 6.51) : — Ia plramida, la Jada neagrd sau la cilindrul antifazie, Se verificd apoi claritatea imaginit migcind ugor ochiul in dreptul ocularului, adic& din O; In Oe (fig. 6.52). In cazul-cind imaginea obiectu~ Tai pare si se deplaseze odati cu migcarea capului, din ry in ma, atunci are loc eroarea de paralaxt optics. Aveasti eroare se elimind prin miscarea lentilei de tocusare. Orientarea teodolitului, Una din operafiile de baci la masurarea un~ ghlurilor orizontale este orientarea aparatului pe directia nordului sau pe © dizectie oarecare, consideratii ca directie de referinta. Orientarea teodolitulut fafa de directia nordului. Se face atunci cind se cauta orientarea magnetics a unor laturl si ea se realizeard cu ajuto- ru] busolei sau declinatorulu Pentru obtinerea orientiirii magnetice « unui aliniament se ncepe prin agezarea teodolitului in statie Intr-o oxtremitate a aliniementului, in timp ‘ce in cealaltd extzemitate se fixeaz’ un jalon. Dupé centrare si calave se fixeazA busola sau declinatorul tn Micagul rezervat in acest seop, Se face apoi coincidenta zerourilor, operatie prin care zero al limbului se aduce in dreptul diviziunii zero a vernierului 98 cal ragietie eee) “uses | Fg. 653. Orlentarea aparatulul erent is. 654, Orientarea aperatuluk pe 0 diree- ‘He eunoseuta. sou in deepal repeal sci), fotsind is rept repe fl, folosind migsanea de Inegistrre, dup ces len seat lee lrg ea genre eee ge cind acul magnetic e opresie pe airctia eperlor (inie 3 sau 0—180' a gradatiilor) busolei (fig. 6.53). pe aaaaen cout bidebetat miscarea generel, in acs fl aero al Yinbutul sésne sat pe directa nordulut magnetic se elbereat migoarea cents dad, viinduse Ia eal extremitate« alinimentual Vatoares care se citegte pe limb reperinta orienta tia rezinitortentaren magneticd a alt niamentutul considera, adel Unghiul format de allniamental,respectiy eu dizectia nordulut magaetion sisiamesat \ Orientares teooltulu pe o dircfe data Se face atane end ents nos din alte msurdtoriorentrea une! inti 638) je Waitt erent se inteduce In spat nsaat too extremitate le alninment a vernerl 1, dupt cave se blocheuemigcrea de Inv stare si se ellwrgh ron ganerals Cu acu vaonre fe opeact oe ‘ead tee cena xtreme de ainiament. Pin gens eperle ooro 8 aparatill este Indreptat gore directa nondulu gi, in consent oak Niele care se fae ropreznté chia orient ale laure rome, 622, MASURAREA UNGHTURILOR ORIZONTALE fo misustele topograice int . sint praciate patra metode ‘repel, releraia st metada tientiror directa Metods simpli, La aplicares model se pot folesi dou procedse eu sere in concent + — ps aieren de cit cea simpli,Procedeut cu zerourile in coincidentil. Se aplici mal ales atunei cind trebuie misurat un singur unghi. Pentru aceasta se elibereazd atit miscarea general cit gi cea de Inregistrare si se aduce zero al cereultti alidad in dreptul zero al vernierului sau in droptul reperului sofrijei, dupa care ‘se blecheazi migcares de inregistrare. Cu migcarea general liber’ se vizeazi la directia de referint&. Ordinea de vizare este de la stinga la dreapta. Ca ditecfie de referinf se recomanda si se aleagé aceea formata de punctul de siatie cu punctul cel mai indepirtat, Se blocheaz migcarea gene ralé si, dupé eliberarea migcdrii de inregistrare, se vizeazA la celelalte directii care formeazi unghiurile. fn cazll unut singur unght mirimea lui ste dati de citirea pe a doua directie, intrucit citirea primei directii a fost zero, Dacl sint mai multe unghiuri, primal se obfine direct iar urmé- (oerele prin diferentd de ci Pentru controlul operatiei de misurare ce face inchiderea in tur de orizont, adied se vizeazé din now directia de origin’, trebuind sii se obtind aceeasi valoare, adied vero, Se admite 0 nepotrivire care trebuie s& inde plinessed urmitoarea conditie est, fn care : ey reprezinta eroarea de netnchidere fn tur de orizont, iar T — to- Jeranta prescrisi de instructiuni pentru inchiderea in tur de orizont si care se poate calcula cu ajutorul relatiei : T=pl/n, in care : p este precizia dispozitivulut de citire al teodolitubui ; n — numarul de directii observate, Eventuala nepotrivire, mai mic decit toleranta, se repartizeaz’ in progresie aritmeticd la citirile efectuate. Controlul se mai reelizeaza si prin vizarea cu Iuneta in pozitia a doue. Procedeul prin diferenja de citiri se practic maj ales atunci cind trebuie misurate mai multe unghiuri, situatie mai freevent intilniti, si atunci cind teodolitele nu au migcare’ general. ‘Modul de lucru este acelasi ca gi la primul procedeu, mirimea unghiurilor deducindu-se din diferenta citirilor (fig, 6.55). in tabelul 6.3 este prezentat un a ‘exemplu de insoriere a citirilor de pe teren si de obtinere a unghiuri- Jor fn cazul utilizirii metodei sim- x ane ccunoseuta marimea unul unghi co o preciaie mai mare. Ea consta din NES 8 masurarea unghtulu, de mai multe ori, pe postiuni suecesive ale oer ie. 655, Msaraen unghianlir orioa> . cului orizontal. Prin aceasta se re- Tale prin dllerenja de li, 100 fool. hal ry Talos! /is)e2 0% !89h silo —0 1) | sar “debt kel faa | Tepe 0 a ‘oils K-fe ee Pe Pres 4 el asbolol (tec | sesh este] eo asap =) bral] ~e0 fro A I 9 +| ora duc eventuaele eros de gradare «cere oizon : ae ena ror degra «cere ronal se de punctare pe Se recomatd ca cisea ak se feck dupe : 58 Se fuck dups prima miburare, penta @ Rugg mises oclentativa a Unghilu sf dope terminarea Tuer set mirul de repetitii a ‘uetises ith Sale ia Metoda reterafel. Accasté motoda consté in milsurarca unui sau mal multor tnghitcl de mal multe or de flecie aaa soho vase pe limb. Feat parcangere a tinue Gee fe relcrfte Ga Se, once penta ae et pocrté denuniiies Se mai spune i ya seriilors), Practic, metoda reiteratie! reprezinti o sumi de misurtrt simple t . Fig. 638. Misurarea unghlurlor ortzontale prin metada repetite @ —sepetitia 1; & —repestie 1; e— repetitie IN); — repetiie TV. 101Numérul de reiteraii stabilit de instrucfiunt pentru mésurdrile topografice este de 4, iar intervalul dintre origini se caleuleazé ex ajutorul relatiei in care Cy este intervahil dintre originile a dou’ miisurdri_succesive ; nn — numiirul de reiteratii ; m — numdrul de dispozitive de citire. La teodolitele cu eitire opticd centralizaté m se consider dublu, deoarece, desi la microscop se face o singura citire, ea reprezinté, de fapt, media a 2 pozitii opuse de pe limb. Inseamné e& pentru misurdrile topogratice (fig. 6.57) intervatul dintre originile de masurare va fi 008 C= BP Ho, far originile de masurare : OF; 508; 1006; 1508; 2006; 2508; S00; i 3608 Se recomandi ca pentru jumbtate din misuriri pareurgerea turului de orizont si se faci fn sens direct, far pentru cealalta jumdtate In sens invers. [in fiecare reiteratie th parte se inchide turul de orizont cu respectarea condifie! de Inchidere impusi de instructiunt Dupa executarea tuturor reiterafilor stabilfte se calculeazd mediile citirilor, se compenseazi erorile, aga cum s-a ardtat la metoda simpli, si fe face media ciirlor pentru flecare diectie. Din velorile obtinute pentru fiecare directie se valculeaza valorile unghiurior, prin scaderea.va~ Jorii une! directii din veloarea divectiei urmatoare Meioda orientirilor directe. Metoda se bazeazi pe relajia care exist& intre hy fciantarea directé gi inversé a unet le oe fri, una oblinindasse din cealala prin ae aditgarea sa sfrlerea a 200%, respec ae ‘tiv 100°. ~~ am Metoda prezintd avantajul ci per- iy mite abfinerea dinecst a orients Sat —* rilor, necesare in calculul coordonatelar sind panetelon In functie de precizia cu care trebuie determinaie coordonatele punctelor se misoar orientirile magnetice sau geo grafice ale Becdret laturi (eu adiuganea unghiului de convergent a meridiane- 3 Jor), Este preferatd situatia cind una din Joturi se gprijind pe puncie de triangu- ve eee latie sau de intersectie gi, in consecinta, bln meuoda raleratel. 02 se poate calcula orientarea geogrs- fica a laturil initiale (fig, 6.58). ‘Ondinea de luera pentru poligo— nul prezentat in figura alruratl este Lrmitoanes : — se determin orientarea le- turil 14, magnetic sau din coor donatele punctelor ; — se instaleaz’ eparatul fn statia 1, se introduce valoaree orien ‘ari pe limb si se vizeaza cu migcarea general’ la punetul 4, Prin ‘aceasta, zeco al limbului a fost adus pe directia nordulut — se Vizeazi la punctul 2, ob- {inindurse mérimea orient iatu- — s¢ inchide turut de orizont viind din nou la punetul 4, observindu-se ca neinchiderea si se in- Fis. 658, Metoda orlentarlor directe, cadreze in toleranté. send ata 8 ous, ea din punctul 2 se foloseste orientares inversd @ laturii 7—2, tar valoarea obfinutd se introduce in aparat, Celelalte operatit de vizare se desftgoara In acelasi mod ca si in prima static, spss Caracteristic metodei este faptul c&, in uma observafiilor din ultima Stati, existi postbilitatea controlului inchiderit drumuirii pe orientare, jin ‘compararea orienlni de pecare Oy cu ovlenarea te hel ‘4.1, care, in cazul de fata, este : ® areal =O 1B) 4: 2008, Acenstéi nepotrivire trebuie sit fie mal mi euleazé cu ajutorul relati a eta celal Tr 150 fi, ii care n reprezinta numarul de stati Valorile obfinute se compenseazd pentru inchiderea in tur de orizont, pentru transmiterea campensirii in tur de orizont de la o statie la alta Si pentr compensarea erorii de neinchidere @ drumuirif pe orientare. In tabelul 6.4 este prezentat un exemplu de Inscriere @ orientivilor si de compensare a lor pentru cazul unui poligon format din 4 puncte, Erori Ia miisurarea unghiurilor orizontale, La mésurarea unghiurilor orlzontale, ca gi Ia ovieare gen de misuriri, pot apare o serie de in cazul cind observatiile se fac eu teodolite verificate gi rect ‘acestex, mai importante, sint : eroarea de eenérare a aperaiului, eroarea de centrare a semnaielor, eroarea de vizare sau de punctate, eroarea de citire & gradatiilor si ervarea de diviziune a limbultt 303Fig 659, Semnat excentre, Fig. 60, Cenirarea viel, Sroarea de centrare a semnalelor apare atuncl cing semnalul la care se vizea2d nu se afld pe verticala punctului topogralic {fig. 6.58). Prin aplicsrea teoremei sinusurilor in triunghiul CSB. se poate scrie : D de unde : sing, =f sing sau a, Bess, iar cind $1006 devine in care € reprezinta eroarea provocaté de excentricitatea semnalultii ; e— excentricitatea semnalului; D — distanga de la statie la punctul vizat; ¢ — valoarea in secunde @ unul radian = 636 620% = 206 265" Eroarea de centrare a aparatului apare atunci cind centrarea s-a $8 neglfjent sau cind dificultéti de observare obligi la agezarea excent 4 aparatului (fig. 6.60). Unghiul es, care reprezintti eroatee provocatli de Stationarea excentricd, ge obtine in acelast znod ea gi fn cazul eroril prece- Gente, prin aplicarea feoremei sinusurilor in triunghiul CEA, ajunginducse Ta 0 relatie de forma ses fvpsing, Micuraren anghiurtor jar pentru cazul cind a= 1008 la 144 4 T= Do. | ddd Serniteatia notaiior este aceepi pent p fi D,e tind tn acest cae gees Gepdstarea fa de punctul topogratic al axel verttale& aperetlul |. Tid Erouren de vizare se noteaza cu ey $i este invers proportionall cx pute- gee rea de mavirea lite, adie | ETT ie 1 | bag ae = | ede dy oH Eroarea de citire @ gradatitior, pe care 0 vom nota ct ey, este egal valoarea celei mai mici diviziuni ce se poate eitf la disponitivul cercult orizontal, adic& ump 104 105Broarea de divizare a cereurilor, notati cu eg, este datorati tebnicit moderne folosite In constructia teodolitelor, de valoare noglijabila, Eroarea totalé care poate afecta 0 vizi are forma Spader yo Pare Eroarea care va afecla un unghi format din 2 vize, misurat prin metoda simpli, va fi dect EE, V2. In cazul cind se foloseste 0 meted de masurare repetaté (n ori) a unui unghi, eroarea va fi 623. MASURAREA UNGHIURILOR VERTICALE Principiul si tehnica misurdrii unghiurilor verticale. Cunoasterea mi- rimii unghiucilor verticale este necesar& pentru reducerea distanfelor 1a orizont si pentru calculul, pe cale trigonometricl, a diferenjel de nivel -dintre puncte. Dupa pozitia liniei 0-200 cercului vertical, se pot mi~ sura dous feluri de unghiuei : = verticale, cind linia 0—2008 este orizontall gi se msoars unghiurile formate de vize cu orizontala locului ; — zenitale, cind linia 0—-2008 este vertical formate de vize ou verticala locului (fig. 6.61). Inainte de a se citi pe cercul vertical se face calarea eclimetrului, prin aceasta linia zero a vernierelor aducindu-se fn pozitie orizontal’, Pentru control si obfinerea unei preciaii mai mari este bine ca vizarea si se fact cu ambele pozitii ale hmete. Verificarea si rectificarea eclimetrului. Objinerea de rezubtate bune 1a misurarea unghiurilor verticale este conditionaté de funcfionarea eclimetrului. Apare, deci, necesard verificatea si sevlificanes Iai Verificarea eclimetrului se referd la orizontalitatea linie! zero a vernierelor sau 2 repereior cu ajutorul c&rora se face citinea (fig. 6.62), Pentru a constata cxistenta tunel erari de pozitie 2 acestei lin se vizeazi, masurindu-ce un unght vertical carecare, cu luneta in ambele povitii. Pot apare dows se mésoari unghiurile — ayseagme $i nu exist en ° = ai#ay sf atunci omart Fig, G61, Misurarea unghturilor verteale. 2—c,—e. 108 00 Fig. 682. Veviicarea sl rectificarea ectimetruu Din adunarea si efectuarea mediei rezulta dena tetame au en HE Inseamna cd prin vizares cu ambele pozifii ale lunetei se elimina eventuala eroare de poziffe a liniei zeno a eelimetrului, Pentru a avea siguranta ci unghiul vertical se misoar§ oorect chiar ett © singuré vizare, este bine si se faci rectificarea eclimetrului, pentru care se procedeazé in felul urmitor se masoaré un unghi vertical cu luneta in ambele poziti, dup’ a doua vizare blocindu-se miscarea lunet — se manevreazA surubul de calare al nivelei eelimetrului pind cind pe cere se citeste : a= bulei de aer ; — se aclioneazé asupra suruburilor de rectificare ale nivelei eclimetrului, aducindu-se din nou bula de aer Intre repere. Operatiile se repet de mai multe ori, pink cind prin vizarea cu ambele pozitif ale lunetei se obtine a1 =a. « prin aceasti operatic dereglindu-se pozitia Capitorat 7, MASURAREA INDIRECTA A DISTANTELOR 7.1. MASURAREA STADIMETRICA A DISTANTELOR ‘Masuraren stadimetricd a distanfelor se face cu tahimetrul si cu mira topografied sau stadia, fard @ parcurge terenul de le o extremitate la cea Jaltd extromitate a fiecivei distante, 107Aceasti misurare este mai rapidi si mai economicd, dar mai puyin precish decit misurarea direct cu panglica topografici, De aceea, inasu- rarea stadimetrics se aplic& in special Ia ridicdrile tahimetrice, adic& Ta ridiolrile prin care se determina atit planimetria cit gi nivelmentul terenului sila care distanfele se mAsoard numei pe cale indirecta. Se aplica, de asemenes, pentru determinarea distantelor pe teren accidentat (unde masurarea direct este greosie), precum si pentru verificarea masurdrii directe cu panglica topogralica, Masurarea oplic& sau stadimetrick se executa cu tahimetre sau teodo- te, cu mira lopogralied sau cu nivele si cu mira verticald. Atit taltimetrele sau teodolitele, clt si nivelele trebuie si alba luneta cu fire stadimetrice, Tahimetrele si teodolitele au fost prezentate in capitolul precedent, iar nivelele se vor studia la nivelmentul geometric. 7.1.1, MIRELE TOPOGRAFICE Mirele topogratice se confectioneazi din lemn uscat si au o Lingime de 2m, 3m sau 4m. Se acoperd cu vorsea in ulel pentru a fi protejate contra ‘umezelit i uscicuni, far capetele se introduc tn sabo{i metalic pentru a i ferite de lovituri. Pe o fafa se traseazi divisiuni de cle 1om, far numeratarea lor se din 10 In 10em (adied din decimeiru in decimetru), notind-se fie~ care decimetru cu dou cifre: prima cifré pentru metri jar ¢ doua, pentru decimetrul corespunziter. Iniruett existau mai multe tipuri de mire, cu lungimi diferie si cu sisteme de gradatie diferite, prin STAS 3618-58 s-a reglementat constru rea mirelor verticale, prevézindu-se mira topograficd obignuitd Mira topograficd obignuiti. Se consiruieste din Jemn ugor (moiié, pin sau anin) si usvat. Are Iungimea de 4m si este aleituita din dou’ bucati pliante de cite 2m care, prin intermediul unei balamale, se pot stringe Jn timpul transportului, sau se pot ageza in continuare, pentru lueru ig. 7. Fala mirel este acopesiti eu vopsen Tb fm lel, tar pe fondltt ath sint trasate diviziunt din cm in om, Diviziunile de culoare alba de pe fond! mirei altereazi, pe primul si pe al trellee metru, cu diviziuni de culoare neagré, iar pe al dotiea si al patralea metru cu diviziuni de culoaze rosie. Pentru a se citi usor, diviziunile sint grupate din decimetru tn decl- metra in mod alternativ, 1a stinga gi la dreapta axel verticale a mirel 1a flecare decimetru,” primi cinci centimetei sint grupati sub forma de E. Decimetri sint numerotati prin cite dou cifre, care reprezinti valoa~ rea corespunzitoare a metrilor si a decimetrilor. Asifel, decimetrul al freilea de la primul metrt se noteaes cu 03, iar decimetrul al saptelea de la metrul al patvulea se noteazi cu 37, Numerele se seri pe miri sistur- nat, decerece Iuneta instrumentulut di imagine risturnaté si, decl, in luneti, se vor vedea normal. 108 ig. 72, Cities pe ‘mir Partea de jos a mirei, introdusi intr-un sabot metalic, gi numit talpa ‘mire, este cea care se agazi pe repere saul pe plmint gf reprezint& zero Citirea pe mird in lunets, stadimetrice (fig. 7.2) Jbnaginea find ristumaté, citirea se realizeaz de sus In jos. Se eltese metri, decimetri si centimetri, far milimetri se apreciazd din ochi, Astfel, in figura 7.2, citirile sint urmétoarele ~ 1a firul reticular orizontal = 1 26% — 1a firul stadimetric de sus = 1105 ; — la firul stadimetrie de jos = 1 425. se face ls firul reticular orizontal si la firele 109Controlul citirilor se face in felul urmitor : se calouleaed media citirilor la direle stadimetrice si valoarea obtinuté trebuie s& fle egald cu citi EEE 15 tea corespunzitoare firului reticular orlzontal, adict Se admite o diferen{a de 1—2 mm. Verticalitatea mirelor in timpul luerului se realizeaz cu o nivela sfe- rick montatd tn spatele mirei sau cu un fir cu plumb montar, de asemenea, in spatele mirel si la partea de sus a el, In lipsa acestora, verticalitatea se asigurd prin balansarea usoaré a mire, Inainte si inapoi, de la pozitia verticala, iar operatorul, privind in luneti, va alege cea mai mica citire, care corespunde pozitiei verticale a mirel Verificarea mirelor se face de catre Institutul de metrologie care elibe- reazi, pentru mirele verificate, un buletin de etalonare, in care sint date lungimile decimetrilor si semidecimetrilor, precum si erorile de trasare a Jor. O mare atentie trebuie acordata primului decimetru, deoarece talpa mirel se uzeaz4 ugor sl, deci, zero al mire! nu mai corespuhde cu vatoaren initiald. 7.1.2. TEODOLITE-TAHIMBTRE CU FIRE STADIMETRICE ‘Tahimetrele cu fire stadimetrice, cunoscute gi sub numele de teodolitetahimetre sau, simplu, tahimetre, au luneta prevazuta cu fire stadimetrice, adic& pe reticul, In afar de firele reticulare, mai sint trasate dou’ fire perpendiculare pe firul reticular vertical Unele teodolite-tahimetre au firele stadimetrice orizontale, In acest caz stadia se fine in pozitie orizontal’. In raport de precizia dispozitivului de citire, tahimetrele ou fire sta dimetrice pot fi de mic& precizie, de precizie medie si de mare precizie. Dintre tshimetrele de mick precizie, mentionim ; takimetrul Zeiss Theo 120, tahimetrul 4188-C Filotehnica Salmoiraghi-Milano, tahimetrul TM-1 (URSS), tahimetrul KT-1 Briel Munchen ete. Ca tahimetre de precizie medie, mai cunoscute la noi sint urmétoarele teodotitul-tahimetru Zeiss Theo 620, teodolitul-tahimetru DKM-1 Kern, teodolitul-tahimetru 4150-NE Filotehnica Salmoiraghi-Milano, teodolitul- tahimetru TIA Wild, taodolitul tahimetru PT-1A Otto Pennel Dintre teodolitele de mare precizie, previzute cu fire stadimetrice, mentioodim ; Theo 010 Zeiss Jena, 4200 Filotehniea Salmoiraghi-Milano, DKM-2 Kern, TE-B1 MOM. ete 7.1.3, MASURAREA STADIMETRICA A DISTANTELOR PE TEREN SES Misurarea stadimetricé a distantelor pe teren ges cu mira sau ot stadia verticalé se bazear pe urmatorul principlu : numérul diviziunilor de pe mir cuprins intre laturile unui unghi constant este proportional ctl dis tanta de la virful unghiului la mira (fig. 7.3), ne Fig, 75, Principia! misu- aril optiee 8 dstantelor Din figura de unde: d= Hlementele dy si h find cunoscute, se poste serie: SK si, dec, a ‘Ace! principla corespunde numa fn cal aparaelor moderne, cre au luneta analaticé. In cazul aparatelor vechi, care au luneta neanalatica, Ginanje dea apelin se Seermnd corm d=K-Hte. In cele ce urmeazé vom demonstra relatiile pentru calculul distanfel de Ja aparat Ja mira verticala in cazul elnd aparatul are luneta neanalaticé si cind aparatul are uneta analaticd. Aparatul are luneta neanalatici, Vizind cu o luneté neanalaticl, formata din trei fuburi (tubul obiectivulul, tubul reticulului gi tubal ocula— rului) ,o mind verticalé asezaté pe teren ses, Ia distanta d {af de central aparatului, si trasind razele pentru formarea Imaginil, rezulta triunghiurile EGF gi MPF (fig. 74), In figura 74 elementele d’, d, {si h au urmétoarele semnificati : deste distanja de Ia focarul lentilei obiectiv la mini; @ — distanfa orizontala £ \ | | ob AW i a Fo oe e Fig. 7.4, Aparatul eu juneds neanslasis. atde Ja axa verticalé a tabimetrului la miré ; f — distanta focal a lentilei obiectiv, care este constantd; h — distanfa dintre firele stadimetrice, care este constanta ‘riunghiurile EGP gi MPF fiind asemenea, se poate serie : eH ae =F, de unde: d= feHaK-n. Raportul [=K, care este cunoseut si constant, se numeste cveficient stadimetric si are valoarea egalé cu 100, adick lentila obiectiv se constru- iesie astfel incit distanta ei focal si fie de 100 de ori mai mare declt Gistanla dintre irele stadimetrice. Lig unele teodolite si tahimetze vechi coeficientul K este 200 sau 50. Din figura 7.4 relese c& distanfa d de la axa vertical’ @ aparatulul 1a mira are Valoarea dmdyesf. Distangele e si f, flind cunoscute si constante, pot fi inloeuite eu o constanti ¢, adict e-+f=c si, In acest caz, formule devine : dnd teak Hye. Constanta ¢ are valori intre 25—60cm si este dati fn notita tehnicd a aparatului Formula stabilitt (IK + #-c pentru distanta de la centrul aparatului a miz4) corespuade, aga cum rezult& din figura 7.4, numai in cazul cind aparatul are iunetd neanalaticd, iar ara de vieare este perpendicular pe mind. Aparatul are Juneta anslatici, Aparatole moderne au Iuneta topograficd revizutt cu o lentild de focusare interioard numit& si lentila analatica. Luneta analaticd a fost inventati de itallanul Porro care @ introdus intre obiectivul si ocularu] lunetei o lentilé divergent’ de focusare numiti lentila analatics (de ia cuvintul yanalletet care inseamnd neschimbat, adic raportul dintre distante d si”numdrul de diviziuni H, citit pe mird, ramine constant). Deci, prin intermediul lentilei analatice, se elimind constanta ¢ si formula pentru determinarea distantei de la axa vertical a aparatulul 1a mir devine : =K oH Considerind c& se vizeaza cu o lunet& analaticd o mir asezatd la 0 dis tant d fata de axa vertical a aparatului si trasind mersu razelor, rezult imaginea din figura 7. In figuea 7.5 triunghiurile ABC si MNC flind asemenea, se poate serie : ce untes aay g # a 1a fel, din triunghiurile asemonea MNFasi POPs, oe deduce aN : MN=p 5 Mt, de unde: MN’, 32 Cais! Ras lle Fares etn? TO tls tgron wr nalatici centrul de analstism C existé pe axa ticalé a aparatului, reaulta ¢4 punetul C este imaginea visual a punce {lui Fe dati de obiectiy, iar punctul Fe se afla faire obiectiv si focartt Deci, pPa si invers, cind Pp< Pe. Rezulté cf ecuatia 115 va Ii valabilf atumel cind vom avea sin Gie~x) sin (ay —2) sin Gr x) sin (ata (aar-b4).. sin (aor-+4) a1.6) 184 Pentru a simplifica calculul si notajia vom suprima semnul secund, far pentru a inlocui produsul sinusucilor unor sume vom folos! dezvoltarea in serie Tayler, Ccupindu-ne mai intii de termenii din partes stings, unde avem produsul sinusurilor unor diferente, reamintim dezvattar: care, in cazu! de fafa, are forma ! fh seria Taylor any Pentru simplificarea inlocuitii si a notatiet vom mai nota sing ise a8, aie aceasta fiind diferenja tabulara pentru fiecare unghi Inlocuind in prima parte, cea din stinga, a ecuatiei 11.6 vom objine sin Gia) sin Goa)... sin Ge—2) = (in Gi in fe) (ein Ber) aig) ltare in serie se ajunge la Facind produsul fnlocuirii prin dezv (Gin Bra Bisin fea. (6in Bo) = =sin fr sin Bs... sin fa 8 stn 6, sin fe... sim Be— St = HE sin fi sin fo... sin Be~.., x ML sin B; sin fc... sin By we HL sin fi sin fe. .sin gs Se sin Bi singe... sin. (120) Folesind notaia introdusé la 1L4, relia 11.10 se va sore Bayne te Pana AB Pam uxt Py (LLIN) Dind factor soma pe Pp, reayia ve ua forma wpplta[ 8h) AR oop ae 5 Barina ahr ahi tel] aug) Notind suma diferentelor tabulare cu Sp, adic& s 8 ate Zin Sin Se . ais) expresia Ini B se va serie = Pp(1—xSp), ani) an calcul analog si finind seama de semnele dezvoltarii in serie pentru termenii din dreapta ecuatiei (11.8), se va ajunge la o relatie ae- mBndtoare A=Pa(1+2Se) (11.13) 195Intrucit Ps = Pe, sau in noua notatle B—A, rezulta ci se poate serie : Po(1~ xSp}=Palt-+25s). 11.28) Desticind parantezele si grupind in partes stingd tof termenii care contin pe 2, se ajunge Ia : X(PpSp+PoSa}=Pp~ Po, aay de unde (a.18) Cu aceastt ewpresie se calculeaz’ valoarea corectiei fn secunde a eézel mérime nu poate depisi toleranta dat& de relajia T=8*V/n, in care n este numiirul de triunghiurj dispuse in jurul poligomului central, In tabelul 11.2 este dat un exempiu practic de compensare a unghiusilor unei refele de triunghiurt dintr-un poligon cu punet central Compensarea unghiurilor intr-un patrulater. La compensarea unghiu= rilor inte-un patrulater trebuie si se fini seama ci observatiile se fac numai din vinfurile patrulaterului, Punctul de intersectare a diagonalelor a fost introdus numai pentru deducerea compeastsilor, Compensir: in patrulater sint, de asemenea, in numér de 3. Compensarea I realigeazi condijia priviteare la suma unghiurilor intr-un patrulater care, in cazul pairulaterulul 1~2—3—¢ (fig. 11.7), se ast Br hoe e+ Bo dut B= 400, {In caaul cind condijia nu este indeplinit vom avea Er tte fees His tay Bi AONE Se; Nepotrivires e: poate fi compensatli dack eT), jar Ti=38". ‘Eroarea se imparte In mod egal Ia cele 8 unghiuci ‘se verified din nou suma un ¢ghiurilor petrulaterutui, Compensarea @ IT-a conti- ‘ug operatia de geometrizare @ riumghiurilor’ formate in pela, ind seem dg 441. Compensarea unghiuriior intraun lant faptul 4 unghiurile din C ws ae Datrulatere sit dou cfie doud ‘egale, 188 Tabet 1 me xem de compenare aang | area | a PRT SRSeeSaseees [SBRSIs Ais Slazisle aes “usa | = = S8EESRRE ee BI IS | suie |:),. |BEREeess sees WESeEIES | sree "SS RB EERE R EERE iz =e fal 220, 230805 0473502. <0,605806' = Ty 0,230908—0,210888 FPSp BAPE 60 20H PyPy H Be g GGdeoarece sint opuse la virl. Timind scama de acest huccu se verificé acd Bibbs ag Br sau fe In cazul cind aceste egalititi nu se realizeazi, ci rezulté un es si ex, ebateri trebuie si tie mai miei decit toleranta care este de 25° , in) ‘care caz se trece la aplicarea corectillor. Erorile se impart In mod egal Ia Fiecare din cele 4 unghiuri care au determinat aparitia lor, obfiningt se + amo t BeBe Fi prs bet awa F 5 aay 2 Foro By Bw Bat Be Compensarea a Hina uméreste realizarea acordului laturilor, in care Scop se considera punctul C recultat din intersectarea diagonalelor ca tn punct central al triunghfurflor din patrulater. In aceste * tritnghur! se aplied teorema sinusurilor nurmai pentru laturile cate converg in punctel C reeultind relatile Bilag ~ She Tnversind termenit proporiiilor se obtine 1c sing sehe 5 2Z22-Din inmuiltizea termenilor proportiilor se obtine Sie Fk yt oy Si egy SE Op Sag, L z Ficind reducerile termenilor din stinga ecuatiei si introducind notalia pentru produsul sinusurilor ecuafia se va serie sub forma r phe sau Pp, \ 198 Tig, 118. Compensares unghi Veloarea corectiei in cazul cind aceasti egalitate nu este realizaté se deduce cu exprasia prin care se calculeazi marimea corectiei prin acelesi procedeu ca si in azul poligonulul cu punct central, ajungindu-se la 0 relatie identics vanta pentru cea de a trela compensare este de 14° Calcuhul si apiicarea coreetiilor se face intr-un tabel avind aceeast ix niaturd cu cea a tabelului 11.2, . Compensarea unghiuriior intr-un lan} de triunghiuri. Pe teren se mé- soar unghiurile tuturor triunghiurilor, baza de poraire By si baza de Inchidere Bs, precum si orientarile geografice ale acestor dou baze, Compensirile sint, de asemenea, in nur de frei, oe Compensarea i realizeazd condita privitoare la suma unghiurilor din fiecare triunghi al rejelei. Controlul, toleranta si aplicarea eorectiei se fac fn acelasi mod ca si In cazurile preeedente . . Compensarea a ll-a veriticd si realizeazd acordul orientarii bazel a inchidere sau de control al triangulatiel, in raport cu unghiurile trian ghiurilor. Tn acest scop, folosind unghiurile de la compensarea 1 gi orientarea bazei de pomire, se calculeazA din aproape in aproape orientazile celarlsite laturi pind la'baza de control (fig. 11.8) ‘AStiel, pentrtl earl prezentat in figuri, la orientarea Iaturii de c tol se ajttnge In felul urmitor : 62 misurat pe teven bam Wb TE Te hoe beh Istte Wom ehhh ste 198 ’Formula generals, care rezulti din mersul deducjiilor de mai sus va avee urmiitoarea forma : 4, tea) control s-aui obtinut dows orfentari : prima prin misurare pe teren sau eventual prin calcul cind baza se sprijiad pe ‘puncte cunoscute din misurdri anterioare gia doua prin transmiterea aries: {8rilor din aproape in aproape, pornind de la baza de triangulatie inic Hall. Fireste ci cele dout orientari trebuie si aibe acceasi valoare Nepo. ‘ivirea se repartizeazé In mod uniform unghiurilor +. Pentra meninerea sumei unghiurilor in triunghfuri, acecasi corectie se aplici, pe jumnitate, ex semn schimbat unghiurilor a $i 8 Compensarea a II7-a se efectueazi si in acest caz pentru reslizarea acordului laturilor cu sinusurile unghiurilér opuse, Modul de lucru pentru objinerea ecustiei de conditie este analog. ct cel aplicat in cazurile precedente, rezultind 5, B F 4 care i ByPomB.Py Introducind corectia x, in cazul fn care conditia nu este realizald, sleulul corectiel se desfisoara in acelasi mod, folosind dezvoltarea fa se je Baylor, ca si im cazurile precedente, ajungind-se la reletia de calcu a corectie! : BP, BP SF BPS ‘Toleranfa pentru a treia compensare este int numarul de triunghiuri ale lantulai Modul de aplicare a corectiei si desfigurarea calculelor se fac ca si in cazurile precedente, eV, In care n, repre- 1154. CALCULUL ORIENTARI §I AL LATURILOR ‘TRIANGULATIEL Orlentarea bavei se foloseste pentru calculul orientii celorlalte Jaturi ale ‘rangulaliei, uperapie care este denumiti tranmniterea orientdrit si care se face din aproape in aproape, urmérind schita directiiler obser st folosind unghiuri compensate, Astfel, in situatia presentata In figura 118, transmniterea orjentitilor se desfgoard in felul urmator — imisurat pe teren sau dedusi prin caleule din coordon: punctelor 190 Caleulal se continua tn ace lagi fel, cutindu-se ca in final se obting din now orientarea Taturli de plecare, fa. acest moe verificinduse exactitatea _ape- raliilor de caloul le éransmiteres orientiril Caleutul laturilor ¢riunghiu- rilor se face pein aplicares teo- remel sinusurilor in eazul fe cémuj triunght al retelet de tri- angulafie. Conditia este ca in primul triunghi si se cmoascd marimea une} Intuei, cvea oe se vealizeaz prin mésurarea direct pentru baza de ten gulatie. latiel cu punct ceninal din fi rig. 19, Transmiterea oriental int potigon en punet central. considerat ca bazd de triangu- Co lafie s-a misurat direct, celelalte Iaturi se vor obtine prin aplicarea teore- ‘ei sinusurilor fn acest triunghi 12 san de unde Se observe ef laura 2~6 din primal sung a devenit eunoscut Ds oarece ea aper\ine i celul de al Galen inkngh, fnsesmn’ ct en poste folesté pentru calcul ltuslor acstuia, : Ber contol tre 0 primal ugh se alle dln aproape fo aproape sien Josué a ffunghiulu! ultim. dire velorle ob nite pentru come aku diferente ae Ham mare Sect cea sds ponu banele Ge triangulatle 11.56. CALCULUL COORDONATELOR PUNCTELOR, DE TRIANGULAIS Toate calculele efectuate pind in prezent s-au facut in vederea obti- nerli coordonatelor puncielor. Avind orientArile laturilor si lungimea Tor se calculeaz’ mai intfi coordenatele relative, folosind relajille de baz cunoseute, de altfel :! In cared este lungimea laturii 7 — orientarea inturii Pentru calculul coordonate- Jor ebsotute este necesar s8s2 fae porveaied dela. coordanatels aby os cuncectte we unul punot deter- ad tina enter a4 In caz contrar urmenci a $2 are da pumctului initial coordonate, a z ETF ind ca tlterior ei se fac Vig 11.10, Caleulal coordonatelor punetelor enscalcttlarea — conrdonatelor une erlang In situatia present n figura 11.10 s-e considerat of pumatul 1 are coordonetele cunoscute din masurani antaricare, astfel init pentra uncial 2 s2 pot serie relatiile X= Xy dy 4008 Gg Y=Yytdaysin bg ‘Mergind din aproape in aproape, se obtin coordonatele tuturor punc telor de trianguiatie, 11.6. INDESIREA PUNCTELOR DE SPRIJIN PRIN INTERSECT 116.1, DEFINITIB. CLASIFICART Interseetia este 0 meted de doterminare a puneteler noi prin inter sectarea directitlor formate din punctele cunoscute, cu cele noi. Prin instructiunile in vigoare se prevd tei posibilitafi de reatizare a punctelor de intersectie : inainte, Inapoi si combinata. In practiced se mai Litilizewai si o a patra modalitate, aceea a intersectillor la limita Intersectia inainte (sau direct’), Presupune stafionarea in J—4 puncte vunoscute din determinari anterioare si vizarea la punetul nou, Vizele trebuie s& fie astiel dispuse incit si formeze fntre ele unghiuri de 508 — 1508 interseetia inapoi (retrointersectis sau intersectia indirecta). Consté in stafionarea in punctul necunoscu: si vizarea la eel pugin patra puncte ct noscute din determinari anterioare, eu aceeasi conditie privind unghiurile Gintre vize ca si in eazul precedent, Intersectia combinatd. Asociazd intersectia inainte cu cea inapot si consti in a stafiona atit in punctele cunoscute, cit si in punctul cautat Solufia se aplicd in cazull cind punetele cunoscute mi sint suficiente pen~ tru. a se aplica interseclia directa sau indirect. La aplicarea acestul procedeu de intersecfie trebuie sa existe col putin rel directit dintre care SEE doui sa fie vizate reciproc, iar unghiul de Intretaie 508 — 150, Intersectia ta limita. Constituie rezolvarea obtinerfi de puncte no! atuei cind numérul puneielor de sprijin este sub limita indicaté de instructiuni, In aceste situafif vizele se fac din punctul necunoscut si di ‘r-un punct ajutitor, de asemenea, necunascut, Operatiile necesare pentru realizarea de puncte noi de sprijin prin intersectie sint in cea mai mare parte accleagi ea si la aplicavea metode triangulatiel Pentru stabiiirea numirului de puncte care trebuie determinate si a procedeuilui de rezolvare se elaboreazii mai intli proiectul tehnic pe o harté sau pe un plan, de fapt o copie dupa acesta, Ia scara 1125000 sau 150000, pe care se raporteazi punctele geodezice sau cele de triangulatie topograficd rezultate din masurari anterfoare. Pe acest plan se am- plaseacit noile puncle necesare pentru masuraztle de detaliu, vizele care se pot realiza prin stajionare in punctele vechi si in cele noi gi se stabileste, preliminar, procedeul de rezolvare a punctelor noi. Proiectul se a vizelor sf fie de avinducse grijé ca la realizarea punctelor noi prin intersectie si se reall- zeze urmatoarele condi — fecare punct nou si fie obfinut prin viaarea la minimum 4 puncte cungseute din determiniri anterioare — lungimes vizelor s& nu fie mai mare de 3 000m; — le amplasarea pe teren a noilor puncte si se evite locurile unde cexista pericol de distrugere a bornelor si, i acelai timp, si se caute po- 24 im apropierea suprafejetor care urmeuzA si fie ridicate tn plan Noile puncte de sprijin, care urmeazi si fie determinate prin inter- secti, se materializeazd pe teren prin tirust de temn sau borne si numeroteazd cu cifre arabe incepind de la numérul 100, neadmitindu-se ca in eadrul unui trapez la scara 1:10 000 sit existe dou! puncte cu acelagi nude sau cu numere frwetionare Pe teren observatille se referd numai la unghiutile otizontale si verticale si ele se efectueazd cu teodolite avind precizia de citire de cel pufin 50e Pentru unghiurile orizontale este obligatorie inchiderea in tur de or ont admitinduse o neinchidere care trebuie si fie mai micd sat cel mult egal cu toleranta, care se calculeaai eu ajutorul relajiel 50% Vr, in care m repeeaint& numarut direcfillor vizste Pentru masurarea unghiuriler verticale misurarea se face cu ambele pouiti ale lane repent genzaltnrnsroed 19311.62. INTERSECTIA INAINTE La baza procedeului sté prineipiul in baza cirula un punct este determinat de directiile orientate Gin dou puncte cunoscute, Pentru realizarea acestii principiu, pe teren se stationeard in punciele cunoscute cu teadolitul si, prin vizarea la punctul necunoscut, ‘se obtin orientirile acestor direct Fig. 1111, taterseeia inate : ‘Masuricile se fac cu ambele po- = prineipiul metodei ; > — stahitivee tii ale Hmnetei si cu fnchiderea formulelor Ge ctlcl pe cae natives, bligatorfe a turulut de orizont, eu compensarea impusé de eventiala petnchidere, Calculut coordonatelor punctulul nou se face analltfc si trigonometric. Deierminarea Toe al intersectiei fig. 11D). Considering c& punctul nou este P, de pe figurii se observ c& acesta reoulta din intersectarea direcfilor 1—P si 2—P, Pentru aceasta, se Seriu mai intl ecuatiie celor douk drepte sub forme coefiientulul wn- ghiuler tick. Se bazeazi pe obfinerea punctului clutet ca irectillor masurate pe teren si dafe prin ecuatiile lor XeoXy Ye—Ya Kr= Xe Eeuatiile de mai sus se mai pot serie sub forma : Ye-Yy Xe-X,) tg bee ¥o~ Kem ¥) tg an. Intocuind pe Y'p din prima ecuatie in cea de a doua, se abline relatia VAX) tebe YesOe~ X te beer arantezele si se tree in partes sting tofi termenit car rezaltind : Se desiae congin pe Xp, Xptghr—Xetgtsp. AVX thon Xo tg tier Din ecuatia de mai sus rezultl Yen tM Whip Kelty os Wipe a4 Din ui Ye ecus{ii se objin dou rela{ii pentru cateutul Yoo ¥yh(Xe-Xytet =Vat(Xe~ Killer. Formule similare de calcul se obtin pornind de Ja relatifle care dau orientétile dreptelor 1-P si 2-P in functie de cotangenté, adicd : cle hep lg bp Folosind acelas! rationament se obtin relatiile : clehep—Yactete Gihap Cp ¥e-Y,) cig bhp Vp-Y,)clgthp. Formulele din primul grup se aplich atunci cind tangentele orient’- rilor sint mai mici dectt unitatea, iar cele din al doilea grup cind cotangentele sint mai mari decit unitatea. Datele masurarilor si calculele se concentreazi intr-un tabel de forma celui eare se prezinta mai jos si care confine si un exemplu de calcul pen~ tra obfi prin intersectie inzinte pe cale analiticd a coordonatelor punctulut 25, observat din punetsle cunescute 3, 4, 9,1. Tabelul 11.3 1 obtnereacuardonatlar wna! punct prin Intersecle direct Exerml de eae! ee eee) ole we | Bo iat | |e |Drept coordonate ale punctulul necunoscut se ia media celor 3 deter minti, admitindu-se un eeart de maximum 30cm. fn exemplul de mai ssus s-au obfinut valori egale, astfel inclt nu a mai fost necesar calculul mediei Ca regula general trebuie retinut ci rezultatele sint mai bune cind tile se intersecteaz& sub unghiur! apropiaie de 10 Directifle care se aleg pentru deierminarea punctilui now se recomanda si formeze intre ele unghiuri de 50—150®. Orientarile direciiilor vizate se calculeazs’ pentru fiecare punet de stafie in raport cu orientarea uneia dintre vize si cu ajulorul unghiurilor misurate, astfel incit orientarea directiei consideraté de origine sf reaulte cao medie a 3 valori Un procedeu mai simplu, denumit orientarea automatii @ vizelor (prof. de. A. Rusu), consid din determinarea orientirii, unel dizecjtl arecare, de pildé zero al cercului gradat, cu ajutorul unghiurilor dintre direcfiile cunoseute si orientirile lor. Jn tabelul 11.4 se prezintd ca exemplu modu cum s-a facut ocient automat a vizelor in statia 3 Tabet 114 Exemplu de al orient pent inlersectie senits sy) Meta aac) mgs te om 25) 197 (75) 59] Determinarea trigonometric’. Se reduce ta finsl la rezolvarea unui ‘riunghi oarecare in care se cunose doua unghiuri si o laturé. Pentru exemplificarea modului de Iueru vom considera numat dowd dintre directiile vizate, refintnd totusi faptul c& metoda obliga la 4 puncta ig, 11.12) Inalate de a se trece 1a prelucrarea gi folosivea datelor de pe teren se calculeazé din coordonatele punctelor cunoscute 1 si 2 distanta si orien tarea acestei drepte. Observatiiie din fiecare stajie so compenseazi in tur de orizont, dup care se calculeazé unghiul + 00% 196 Folosind orientarea dreptet dedusi din coordonate, se caleuleazd orientiile directiilor 1—P si 2—P Spe Bio—a fap, 2 20084 Lungimes laturflor 1—P si 2—P se objine pein aplicarea teoremei sinusuri- Jor in triunghiul I—P—2 2p _1-P. : Fig, 1112. Resolvaren intersstiet Rapoartele objinute ne dau rele~ —inaltte po cae trzonometrca. tile de caleul sing adem seme as In acest fel s-au dedus toate elementele pentru calculul coordonatelor punctului P fafa de punctul 1 si fata de punetul 2 Poritia punctului P trebuie obtinuté din inci alle dowd determinari, astfel inett, in final, coordonatele punctulu P sii rezulte ca o medie a celon 3 serii de calcule. Media se face numai in cazul eind ecartul dintre valorile partiale objinute este de maximum 30 em. nes APERSSEAIA ABO In numeroase cazusi, determinarea punetelor noi _pria intersectie inainte mu este posibilé fie din cauza unui numér insuficient de puncte stafionabile, ffe pentru g reduce timpul de lucrw pe teren. Metoda se caracterizeazi prin aceea ci se stafioneazi in puncttll necunoscut si se fac observafil unghiulare Ia punetele cunoscute. Patariti avantajelor pe care le prosinid, motoda a fast si cate des wtilt- ati, jar pentru determinarea coordonatelor punctului necunoscut au fost mmaginate numeroase solufii, dup cum si metoda a primit diverse denu- mii, pri insersectie indivectd, retrointersectie Pothénot, pro- Dlema hat {n cele ce urmeazd se prezinté unele din procedeele de mai langé cizeu- latie In practica masurarilor terestre, Rezolvarea Délambre, Necesiti stajionarea In punctul necunoseut $i ‘misurarea unghiurilor formate Intre 0 directie considerati de referintd, cu directiile Ia alte 3 puncte, toate avind coordonatele cunoscute. In final, prin obtinerea orientirii uneia dintre direcjfi, problema se transformt intro intersectie dizecté. Considerind punctul P necunoscut (fig, 11.13) $1 punciele 1, 2, 3 si 4 pe toren, se miisoard unghiurile a, 8 si, 197Pentru mésurarea directiilor orizontale se foloseste metoda turului de orizont, eu ambele pozitii ale lunetel. Toleranta pentr inchiderea In tur de orizont este dat& de relatia : £506 f'n, {in care m reprezints numérul di in tur de orizont. De pe figura se observa ci act sar cunoaste orientarea dreptei 1—P se pot determina orlentévile celorialte directii, cu afutorul unghiurilor masuraie pe teren, tar in continuare punctul nou s-ar deduce prin Inierseetie directa. Ducind prin punctele 2. 3 si 4 paralele Ja ctillor vizate irectia 1—P, se pot serie relattile Opt Opie (11.19) 21.20) Ype¥s tg6sr= EE Pentru inceput se iau ecuatfile dreptelor 1—P si 2 Yon ¥yH(Xp-X)) igh an You ¥ot(Xp—Xy ty ‘Termenul din stinga ecuatiilor fiind identic, se poate serie, flicind si inlocuirea introdus’ la (11.19) Yet Chey tg Om Yer Hg 42 (naa) Dip teigonometie se sie of tangenta une! sume se poate floc ase cap, _ibstee why naa) 198 jocuiesie in relatia (11.22) termenul care contine tangenta unei sume dup care se adue tofi termenii la acelasi numitor, obsinindu-se + Vit (Kp—Xy) tg Fe 112 Yi-¥i tg 0 tgatXp tg 6—Xp tg? 0 tga tg 04K tg tga w Vers tg tga Ke tg 6+Xp tga —KotgO-Ne tga (11.25) Dupii ce se fac reducerile posibile se grupeazd tn partea sting® tot ter- menji care contin necunoscuta XP Ya+ Yeo taf tg at + 21.26) Se ia apoi un al doilea sistem format din ecuatiile dreptelor 1—-P 5 S—P serise sub forma linear’ : 2X) 1g 0 tg? 8) te 0 Y¥r=Yit(Xe—X) 1g -P air a Yoh(XeoXy t¢ Oe Efectulnd aceleasi operati ca si in cazul primulul sistem se ajange la o relate simetrict Nob Ag B= (Fr -¥)+%e Vi tg 8 ts 84 1 tg?) tg 8 So imparte poi ecustin renultath din intersectarea dreptel 2--P cu cea roniltati din intersectarea dreptelor 1—P gi 3-P Ants s92 2 Wied tga) eIHIAK AOS (45 gp) Radel? ~ KOH Hy aoa Ky IN, wee Se face reducerea termenilor asemenea din partea sting’ dup care se impart numdrdtorii la iga iar numitoril 1a 1g, ajungindu-se la Val ete ah ¥y 14 My te te att My EH) A¥y ee PHF eV) tg HK Xp ieee PHN NO) Se observ ci s-a obfinut o ecuaffe de gradul IT, necunoscuta find tg 4, astiel cf pentru definitivarea ei vom grupa in partea sting& tofi termenil care contin necunoscuta, desficind, totodat, si parantezele (Y2—¥)) ty 64-(X2—X)) tg O ctg n+ Xi tg 04 (Vi Ys) tg + FORKS) ty Oct BN, tg OY V)) ety at Wy —¥s) tg +X a3) Se di factor comun tg 0 si se cbtine tg 0(—Ky elgat-40)—X tg 8 } AY) tg eh (Vi -¥o) cg 8X1 Xs 1.32) (11.30) 199Din aceasta ecuatie se scoate ig ‘Toji termenii din pariea dreapta fiind cunoscufi se inlocuiese gi se fac operatfile necesare, in final obtinindu-se orientarea prime! ditectil, iar cu alutorul unghiuilor a, 6 si y celelalte orientiri, prin aceasta problema veduicindu-se a o intersectie directa, Tn cazul cine tangenta are o valoare mare, ea rezultat al nei fractii cu numfrdtorul foarte mare, se recomanda folosirea relatiel prin care se cal~ culeazé cotangenta primei direcjii. Aceasta se objine in mod analog pornind de Ia ecuafiile dreptelor scrise in fune}ie de cotangents, si are farena + _ Gio Kp eget (ip Xp ete 2% 860 yp cg ant saVy cing (1.34) Dac& unul dintre unghturile a sau are valoti apropiste de 200 precizia rezultatelar scade, deoarece cotangentele unghiurilor zu valor! foarte mati, Pentru a evita agemenea situajie se poate utiliza o alté relatie, care deriv din (11.39) prin inlocuirea care are forma urmaitoare + Oen¥o te peor —Vo wg 24 Sk 5 teh In tabelele 11.5 si 11.6 prezentim un exemplu de obtinere a coordione- unui Punct prin metoda Delambre, dupa prof. dr. A, Russu, Tabtol 105 Etemenlle de cael neces objet eit! pine! iti a vente | LSS (Ee oriont | Calcult) numarétoralui si numitorului se face separat Ja masina de caleul obtinindu-se : sritgarazo07 ‘ —iastg22000 Sisreaai tg, cig 0) -p= 200 Se calculeazé cotangenta de @ deoarece este o fractie subunitard obti- indu-se ctg 6 19296, iar Gp 11357858", Orientirile celorlalte laturi vor fi 20942506 78GB IE bp Bie Pabelut 126 sega ig | 1968.57 0.149199 | 2964.75, 1963.58 $2,916025 | 414981 | 278 1963.38 | Beartul dintre valorile abii valoarea medie 2 coordonatelor. Xp=5026,00-+ Se 028,12 Yp=1963,00 =1963,50 zolvarea trigonometricS, Pe teren se stationeazii in punctul near root cn cave oe nc vas le pace cunectie yf at 3 penta de termineze sila un al patrulen. punct, ou eomitoh, 4 ee urma vizelor de determinare se objin unghiurite asi (fig. 11.14) Si in acest car, in final, se reduce rezoivarea lao inlersecfie inainte tn lurma objineri) orlentarit uneia dintre direct De pe figura se observ cd tn rig, 41.44 ResolvarenIntersefit rma trasirii drectilor Vizste pe feren "“iapol be cle trigonometric 201Lou 2 sf 2 cu 3 s-au format triunghiurile 2 si 2 unirii punctelor SBN. ‘De asemenea, se mai poate vedea ci daci s-ar cunoaste unghiurile 3 si scar putea calcula orientarea dreptei 1—N sau 3~—N, iar prin aceasta problema 4 fost redusa la o intersecjie inainte. Din eoordonatcle puncielor 1, 2 si 3 se caleuleazil orientarile si distanjele 3-2 51 2—3, iar din oviemtarl, unghiul potty (1137) ‘Suma unghiurilor in patrulaterul LN este O4 bby Hote —d0ce (11.38) Se aplic8 apoi teorema sinusurilor in cele dou’ triunghiuri DON GD ; sing’ “sibs” Mt Sng = “ane (11.39) Din proportiile de la (11.29) se sooate sin 3 $i ninda-se snd 25 sina demde Basing 130 a 258 ing, deunde ensing aun Inlocuind pe (11.40) $f (L141) in (11.38) se ajunge la rina 5! essing at pean, aay Relatia de mai sus (11.42) este o ecuatie de gradu 1 in care necunoscuta (1143) In aceasta relatie asi 8 sint unghiuri masurate pe teren, 4, Di sf Da obfinute prin caleul, iar 2636620", valoarea in secunde a’ usu redian Jn continuare se introduce valoarea caleulaté a Iui 2—W in relatiile care dau unghiurile sie a1) Las) 202 ‘oti termenii din partea dreapt’ flind eu oscufi sat calculabili se objin unghiurile 3 sie, iar apoi orientirile directillor de la punc- ‘ul necuunoseat la punetele cunoscute fe vety oe Oy $200 =) 2008~ 6, aL) Rerolvarea Collins, Aceastd rezolvare mai ese cimoseuta sub denumizea de metoda TAI46, Remare ier Dunctulul afutitor gh ate la bazk o sezolvare permed {rafico-onalitica (ig, 1.15) Masurarile pe teren’sint aceleagl ca sin cast! rezslvoli trigonome- tvice intersecfe! nape, Mercul enloulelor este, Iasi, afer entra obtinerea coordonatelor punetulul P, Collins transform’ problema tn doua intersectii tnainte. In prima etapa se caleuleaz coordons- tele punctulul C'din tslunghiul 12, iar In tea de a doua, eoontons fele punctalut P din trfunghitl 1—2—P’ Blementul de fegatard Ml const thie ovientarea dieple! C--2--P, punctele respective fitndcolineare Cleulul coordonatelor puneiului C se face trigonometsio, ea ls inter- sectiatnainte fff de punetul 1 5 ff de pumetul & considera ca find eoordonate ale punctilul C valorlle medit rezal tate din cele dou determ nt Punciele C,2 sl P find colincere, inseamni e& oxientarea directioi C2 este aceeasi cu a dreptei 2—P si, implicit, a dreptei P—2. In consecints, se calculeazi din coordonatele punctelor C si 2 orientarea acestei directii. Folosind ovientarea dreptei P—2 s{ unghiurle masurate pe teren, se deducorientirile dreptetor Pl si P—3 = bp y= Ope fra bp-at 8 In triunghiat! 1—3—P se caleuleaa’ unghiy ile & si 8 din diferenta orientarilor, iar apot prin aplicarea tearemel sinusurilor marimea laturilor Ps P—3, deci inp bi-s B61 Dep ip sin SHG 7 sink = ina, 8 aero i Saale In final se calculeaz4 coordonatele punctului P tu control, coordonaiele punctulul P vor fi ealet 8 de 1 si de 3, Pen te si fad de punctul 2 203Fig. 11.16, Rosolwarea intersectictinapot rin metoda Cassin. Fig, 11.17, Rozolvarea inver Inapot prin procedeu! Marini Rezolvarea Cassini, Aceastd metoda se baveavti, de asemenca, pe o constructie grafic, dupa care urmeaz calculul analitie al coordonatelor punctulut necunoscut, Pe teren se misoari unghiurile a; gi fz formate de direcfitle vizate PI cu P—2 si P—2 cu P—3, tar pentru control si unghiul fy format de directiile P—2 cu P—4, Constructia grafica const din urmiitoarele operatii considers punctul P cumoscut gi se teaseaz’ cercurile cu centrul 01, Or 51 O, trevind prin punctele 12—P, 2—3—P si 2—4—P; — se duc diametrele cercurilor prin punctul 2, objinindu-se punctele Giametral opuse A, B si Cj — se observa ca punctele A, P, B si C sint colineare, formind o per pendiculara pe Greapla P—2, deoarece unghiurile A—P—2, 2—P— P.-C sint unghiuri drepie pentru e& subintind un semicere — se deduce apoi ci ~sinpsine singsing ae7) Prin inversarca unor termeni ai proporfillor se ajunge Ia relatia sin @-by:b8) sin gin Sing ~ sicect pty sin gain (11.88) Pe ‘ simplificarea notatiei se noteazd numfritorul gi numitorul din reaptd a egalititii,astfel inet expresia (11.68) se va serie = (11.69) Aceastil simplificare este justificata deoarece toi termenii inclusi i P31 Ps sint cunosousi prin misurare pe teren. u lizind o alt proprietate a proportiilor expresia (11,69) va lua forma : aL7a 1 eoeesedSe inloouiese numitorul $i numaratorul din stinga ecuatiei cu relatiile cunoscute din trigonometrie : sin sin g=2 sin (rt sin e-tsin ¢: (11792) astfel Incit relatia (11.70} va deveni, dupa simplificare intsteosti? Bey Py aura) ars) 7s) sau 7, deoarece 24.g— 34% aL76 Tofi termenii din partea dreapti a relatiei (11.76) sint masurati pe teren, astiel incit se poate calcula valoarea ig £5" i, in consecinta, marimea diferenjei e—g. Se rezolva sistemut de eouatii care au ca necunoscute pe ¢ si si, prin aceasta, devine posibilé determinares orientivilor necesare pentm objine- vee coordonatelor punctului M prin intersec{ie inainte. Orientiile ciu- tate sint +200 Le+8+%)) Hp 4 —2—[2008 (B-444+2)] byt we Rezolvarea Ottokar Kadner. Accasta solutie necesita aveleayl [ucrari de teren ca si metoda Hansen : alegerea unui punct ajutiter, amplasat la 40—00%, de punctul c&utat din distanta dintre punetele cunoscute ; stationarea In cele dou’ puncte necunoscute $i observares cu un teodolit atit 8 punctelor vechi, cit si a celuilalt punct necunoscut. Dup’ compensarea in tur de orizont se deduce unghiurile necesare transformarii intersectiet Ins- 210 poi intro intersectie inainte. In aceasti rezolvare unghiutle ne- ccesare ealulului, asa cum se pot observa si pe figura 11.21, sint Cua yp Cxeat Pentruia se putes transiorma problema intro intersectie ina inte se obseré c& este neces? Unghiul e eecultat din prehungi— ree dreptelor BA si MN, dupa care av s0-+8, Cu ajutorul orientéeli tau se obtin si celetalte orientari aca Bupa Oa fro tun+h Sx0=Ynnr~2 Rezulla ci problema de baci a acestei solutii sti In ob{inerea unghiu- 1a & deoarece orientaren drepisi A~B se obtine din eoordonetele pune- Pentru determinarea unghiului ° se incepe prin trasarea unu! sistem de axe rectangulare prin punctul M, una din axe — cea a X-lor —, find chiar directia MN, Tnseamna ci in navl sistem punctele cunoscute vor aver coordonatele : A(Kas Ya) si B(x: Ye), prviectifle punctelor pe axa X-lor nottndu-se cu Ap sf Bo, Ducind prin punctul A o pareleli la directia MN, aceasta ve forma cu linia AB, unghiut 2, astiel incit se poate scrie Pentru obtinerea termenilor din partea dreapti a relatiet (11.77) se serie ‘ai intii expresia lui d, distanta dintre punctele M si N in fuinefie de coordonatele sistemului nou si elementele masurate pe teren. In raport cu proiectia punctulut A pe axa z-lor, distanta d va fi: aA de unde aiza) Xamd—Vactgy aLz) admenea reli pentru distnta d se pot sei s in raportcu prolectia pusetular B pe ako’ srlor, din acesiea puinduse obine Tela pentru Xn Ya d=MB, 4 BN =—Y¥ petg@-Yactgie Xe~Yoctgs, (21.80) de unde 4 ete pte Cee Ye Xpwd+ Vacs’, Inlocuind expresiile objinute pentru X4, Xa, Ya si Ys in relatio (11.77) seris’ pentru obtinerea tg, se ajunge la ‘ ¢ “eqprcigs ~ teereer 2 ise pT ageteeT (11.82) 4 aeeay ” de Ja cate, prin operatii de aducere la acslagi numitor si reducere a terme- uuilor asemenes, se ajunge la forma definitiva tg pete y ee ees te ig, 1.22, Problema Marek. 22 In prima etapa se consider punctele R sf S cunoscute, si au ajuterul uunghiurifor misurate pe ieren se trasea7A dowd cerciti: primul eare trece prin punetele 1, 2 si, iar al doilea care trece prin punctele 3, 4 si 5. Se uneste punctal R cu 5 si se prelungeste dreapta obtinuti in antbele sensuri, pind intersecteazd cele dous cercut! In punctele 4 st 5. In fiecare cere se traseazi linij prin cave se umese punciete cuncscute intre ele, iar poi cu punctul necunoscut si cu punctual gjutstor Considerind cereul din stinge, trasat prin punctele 1, 2 1 R si pe care sa obfinut punctul A, se observit ch prelungives dreptel RS formeaza cu laturile R—1 si R—2 unghiucile 2’ si §'. Aceleasi unghiuri Je vom gisi in Punctele 1 412, deoarece subintind aceleasi are de cere. In mod analog unghiurile + 3° formate de prelungirea dreplel RS cu laturile S53 $1 ‘S—-4 se regisese in punctele 4 $i 3, egule in baza acelulasi principia (ub Intind arce egale), ‘In contintare se caleuleaz’ orientacile dinectilor 1—2 si 3 tdonatele acestor puncte $i orlentérlle laturilor ajuidtore Samba th, f59= lB tam abI0E—a!, ae Folosind orfentirite latucfior 1—A si rilor S—4 $1 4—B pe de alté par si B prin intersectie ineinte Avind coordonatele puncielor A si B se eateuleaza orientarea dreptel AWB care, avind aceeasi orientare cu a dreptal RS, permite determi- ea orientitilor Grepielor care determing punctele R si folosind ab 2008-47 -A pe de o parte, si ale tatu se calculeez& coordonatele punctelor A hapten Jn acest fei, utilizind orientérilt obtinute, coordonatele punctelor noi 2 pot obfine prin intersectie directa. Pentru control se verified daca punctele A, R, S si B sint colineare, in care caz suprafata calculats din coordonatele punctelor trebuie si fie egald 1L.7. INDESIREA PUNCTELOR DE SPRIJIN PRIN POLIGONOMETRIE 11.7.1. CARACTERISTICT. CONDITIT In numeroase situafii sint necesare mai multe puncte de sprijin decit cele corute de instructiuni, asa cum este cazul traseelor pentru canale Ge slimentare si evacuare din sisiemele de imbunatijiri funciare al edilor de comunicatie si aj altor lucriri unde atit pentru prolectare si execute, cit 213,mal ales pentru exploatare sint necesare lueriri periodice sau ocazionale de aznplasare sau de veriticare. . In asemenca situatii amplasarea de triangulatii nu este suficient& si nict economics, iar intersec{ia au asigurd numdrul necesar de puncte dectt prin repetarea ei jn astfel de cazuri reteaua punctelor de sprijin se poate tndes! prin poligonometrie, care poate inlocui in condifil dificlle tiangulatia de or dinul V Lg executaren drumuirilor poligonometrice trebule si fie respectate 0 serie de conditii, printre care mai importante siat urmétoarele — lungimea'laturilor si fie misurata direct, ca si bazele de teiangu- Jatic, neadmitindu-se leturi mai scurte de 100m sau mai lung! de 500m; misurarea unghivrilor trebuie 58 se fack eu teodolite de 25° drumuirea si se deslégoare pe trasee aproximativ in linie dreaptt gi Fira denivelari, neadmitindu-se o abatere mai mare de 1/3 din Iungimea totali a traseului fafA de linia care unste punctul initial gi cel final — unghiusile Jaturilor si nu fie mai mici de 150® sou mai mari de 2508; — Iaturile st fie pe cit posibil egale gi cit mai apropiate de Iungimea maxima recomandat4 pentru drumuiile poligonometrice ; - — la stabilirea punctelor de statie s& se asigure posibilitates ca dup fiecare 4—5 statii si existe vizibilitate pentru vize de control la puncte de triangulatie 11.7.2. BFECTUAREA DRUMUIRILOR POLIGONOMETRICE Iniocmirea prolectului si recunoasterea terenului, In vedieres realizar tne dramuiri poligonometrice se intoameste un profect tehnic, format din Piesele necesare oricare! ridiciri numerice in plan. : Projectul tehnie consté in amplasarea pe o hari Je scara 1 : 26.000 sau 1 :59000, pe care s-au trecu inate punctele geodezice cunoscute, traseu~ Jul dromUlrl, cu punciele el caracteristice, urmérindu-se respeciarea con ditilor, enunjate in pacagraful anterior, . 2 ‘baza proiectului, de fapt a anteproiectului, se fa tuturor traseelor stabillte, ex care ocazie se veritics nometric proiectat, posibilitatea de arpplasare, mater Siti, condifile de vieibilitate . Duph recunoasterea terenului se definitiveazA proiectul tehnic, in re- port cu observatiile facute pe feren si se completeaza si cu celelae piese sie doserulul : memoriul justficatv si devizul estimativ, Marcarea si semnalizarea punctelor. Punctele poligonometrice se mate- rislizeazi pe teren prin borne, pe teren deschis, sau. prin repere incastrate ‘Asemenea marcaje se practic Ie distanfe de 1.000—1 200m. Punctele amplasate la distante intermediare se materializeazd cu pichoti de lemn in extravilan sau buloane metalice in intravilan, Pent ‘t marcat se intocmeste 0 descriere topografici in, se indicd felul marerii gi posibilitatea de acces la el. prin inecrisrea distantei si orienta fafé de un punct de reper. ary peree Semnalizarea punctelor poligonometrice se face cu jaloane instalate pe trepied deasupra pentri: punctele Ja care este posibilé vizarea la acestea seu prin semnale demontabile, de tipul balizelor, pentru punctele amplasate 1 limite superioara a lungimié letutilor. Misuriti pe teren, Pe teren se masoara unghiurile pe care le fac Jatu- le succesive ale drumutrli, precum si hingimea laturilor ‘Masurarea unghiurilor se face cu teodalite ce 2 , cu dowd serii si inchiderea obligatorie in tur de orizont. Centrarea in statie trebuie sf se {acd ca grij8, neadmifindu-se o eroare de centrare mai mare de 2mm. Cind vi- ele 20 fac la distante mai mari de 600 m este necesar ca misurarea unghivi lor s8 se facd cu 2 seri Jn ‘eeare statie trebuie miisurste si unghiurile verticale ale Latur deumuirii, fdcinduse vize atft Ta punctul Inapoi, oft si la punetul ina: Observatiile se Jac cu ambele pozitii ale lunetei gi sint necesare pentre determinarea pozitiel nivelitice a punctelor. jn prima si in ultima statie se mai masoard folosind punctele de spri- sin, otientarea laturii de pornire si a laturii finale a drumiirit La inchiderea unghiulara a unei drumuiri poligonometrice se adm nepotivize care trebuie si fie mai miei decit toleranta, care este data de relate Va, tn eare 7 seprerinl toleranta exprimaté tn secunde; n— mumrul vine furliorpotigonut,inelisiv punetal Ital fal, Mintrarea lututior ge face eu afutoru panglili de ofl, dus gl ntars, intve cele dou valor’ obinute pentrsaceest Tatura putind existe un eos, cate trebuie si fe mai mic dectttoleranta Sot de fora =0030--6,0027D, tn care D reprerin tunyimea laurii masurate, Tn cazul cind dificultatile de teren nu permit masurarea direct a unei latucl de drumuize se poate fos! procedeud tucet seure, cost dea rele tlangulajel. Baza seule tebuie sab o lungime deol pute 1 din lature drumuirl, lar preciais de masurare a et tebute ae He de 120 00. CAUgle Pentru objinerea coontnatel punter se fac urmae- ‘ompensarea unghiurlor in tur de exizont cu efectuarea mediior pentru fleeare vik, iar apoi compensarea neiachider urghiulate @ arc mul — calcul faturilor determinate ox ajutorud bazelor ajutitoase si re: eucere Is exzont —"Trunsmiteresorienttiior — caleulul si compensarea coordonatelor relative, Compensarea coor donatelar relative se face proportional ca misimea laturlon, cad drammic irate lng la lat sirin meade ma igure, end sic mr mal mute Itty ‘= ctleulul eoordonatelorabsotuce ‘Toate aceste calcule se desfigoara In acelasi mod care a fost prezentat detlit la metodefriangualel ate m5In final, se intocmeste documentatia definitiva eare contine alétuci de datele masuricilor de pe teren gi calculele efectuate pe iormulare stan- dardizate. 11,8. RIDICARI PLANIMETRICE NUMERICE PRIN METODA DRUMUIRIT 11.8.1. CUNOSTINYE GENERALE PRIVITOARE LA METODA DRUMUIRE Drumuirea este o metodd numeric utilizati atft la ridicdrile planime- tice, cit gi la cele nivelitice, Spre deosebire de metodele numerice prezentate anterior, drumuirea este folosita In principal pentru objinerea punctelor earacteristice de deta~ liu, Ea se poate utilize, atunci cind se Intrebuinjeud oparate de preci2ic, Tidicata si metodele adecvate, pentru obtinerea de puncte de sprijin. rumuirile sint de mai multe feluri; ele se impart dupé felul puncte- Jor sf dupa forma drumuiritor, Dup& felul punctelor intre care se desfasoard drumuirile, se Aeosebese tref feluri de drumnuiri si anume — primare, cind drumuirea se sprifin’ le ambele exiremititi pe puncte de triangulatfe'sau intersectie ; — secundare, cind unul din punctele de drumuire, cel inifial, este ua punct de trinngulatie sau intersectie, ar celdlalt un ptinct de drumuire primaré ; — terfiare, cind doi sau mat multe pui de drumuire primara sau secundari, Dupa forma lox, drumuirile pot fi: sprifinite sm inchise Drumuirile sprifinite, Sint cele care pornese de la un punct de tri gulatie sau intersectie si se sprijing, in Enal, pe un punct, de asemenca unoseut si determinat anterior. In cazul drumultilor sprijinite se pot di tinge cele trei categorii de drumuiri, deosebite din punct de vedere al punctelor pe eare se sprijind. uinile sprijinite sint si ele de mat multe feluri, tn primul ring tamuirea sprijinita cu statit curente (lig. 11.25) si care consti tationa in fiecare punct al poligonulul, masurinds-se fie unghiurl 4 pe a 4 ale drumuirii sint puncte Fig. 1122, Deunulroa spain. 268 Fig, 1124, Drumulre sprifinits Fig, 1525, ‘Tipurl de drumuteh speiy- ‘acoiata, ‘tte: Prlngipalej4—s radare ; intre laturile poligenului, fie orientirile Iaturllor, unghiurile ver precum si jungimea tuiuror laturilor, pe cale directa sau indirect tn cazul cind punctele caracteristice nu pot fi cuprinse printr-o parcur- gere simpla a lor, ele se grupeazl, formind in acest fel o aga-numila dru- ‘mnuire acolata, care consti din aliturarea mai multor drumuirt legate intre le prin una sau mai multe refele (fig. 11.24), Acesta este un caz particular Ge drumuire, ca si cel prezentat in figuira 11.25, in care se prezinté un grupaj de drumuiri sprijinite, de ordine diferite si prin care se cauld si Se parcurg’ traseele care interescazd Iucriile care trebuie execulate, Deumuirea in cireait inchis. Const din parcurgerea nef linii poligo- hale inchise, stationindu-se in ‘virfurile poligonulut si masurindu-se ele. nentele specifice drumuirit: unghfuri orizontale sau orientiri, unghiuri verticale $i marimile laturilor Instructiunile in vigoare indicd folosires drumuirilor inchise atuinci cind drumuire se pot face observafil la punete de triangu- irectile vizate formind eu latusile drumuirii unghiuri lajie sau intersect ie de 1008 (fig. 11.26). Un ca particular de drumuire $1 constitute drumuirea cu punct nodal culazitatea consté in faptul c& insumeazi un numar de 2—9 drti- comus, denumit punct noda (ig. 11.27). Masurd Fig, 11.26. Drum ‘ets. ‘17rile ca si compensarile fiind mai riguroase, punctul nodal se determiné cu © precizie apropiata de cea a punctelor de intersectic, astfel incit acest fel de drumuire poste fi incius si in tindul metodelor de obfinere a punctelor de sprigin. La efeciuarea unei drumuiri trebuie si se respecte o serie de conditi previzute Im instructiunile in vigoare, dintre caze mai importante sint urmétoarele = lumgimen drumuisii sf nu fie mai mare de $.000m, Se accept de. , drumuirea putind ajunge pind la 4.000m, numai in cazul conditillor ificile de teren, cu supraiete inundate sau impadurite. Pentri evitarea unor drumuiri mai lungi deelt cele prescrise sint indicate drumuirile acolate = Jaturile drumuiviior trebufe sh fie cupringe intre 50m si 300m; se pot utiliza si lungims mai mici sau mai mari decit cele indicate, insd umal cu fuarea unor masuri suplimentare privind centrarea vizelor — plunctele trebuie astiel aleso incit si fie asigurald Vizibilitatea pune telor si posibilitates de mAsurare directa a distangelor. Masurarea indivecta 2 distanfelor se poate utiliza in cazul drumuitilor secundare sau tertiare + = materializarea punctelor pe teren urmeazi si se fact prin tarus! Ge Jema sau borne, in raport cu caracterul punctelor, in extravilan sf clt buloane metalice in intravilan. Numerotarea punctelor se face ett clfre arabe, Incepind cu 200 in trapeze Ta seara 1: 10 000, s1 trebuie 8 s2 ovite humerotarea bisatii sau feastionaid pentru puncte din cadrul aceltiagi trapea, Pentru a se evita refaceri de Iucriri care cer un important volum de munei pe teren se recomanda ca numérul laturfior une! drumulri si mu optigeascd cifra de 25. 11.82. LUCRARI DE TEREN $1 CALCULE LA EFECTUARE: DRUMUIRIT SPRIJINITE, Intocmirea proiectului drumuirii, Aceasti prima etapa se realizear’ pe tup plan la scara 1:10 000 sau 1:25 000 si consti in alegerea traseulu respactarea condififlor mentionate, intre puncte de sprijin deter terior si figurate pe plan. Alfturi de schila vizelor pentru observatiile de ieren si precizarea ap: raturii gi metodelor de lucrui se intocmneste un deviz estimativ din care si rezulte costul total si eficienta economicd a lucrarii, Profectul tehnic est2 {nsofit de un memoria justificativ prin care se angumenteaal solufille adoptate, Recunoasterea terenului, Ca gi in cazl folosirii celorlalte metode n- merice de ridicare in plan, dupé intocmirea anteproiectului acesta trebuie comparat cu situajia de pe teran, verificindu-se existenfa si posibilititile de vizare la punctele de sprifin, felul semnalizirii si starea’semnalul dupa care se parcurge traseul stabilindu-se pozitia viitoarelor puncte de Grumuire. La efectuarea avesiel operatii trebuie avute in vedere condititle care se cer realizate In legétura cu distanta dintre puncte, de vieibilitate sj accesibilitate in cazul masuraril directe a distantelor. De asemenea, tr2- 218 bouie avut geija ca punctele si fie instalate In locuti unde s& fie ferite de distragere. Pe baza recunoasterii terenului se trece 1a definitivares proiectulai, inlocuindu-se propunerile inifiale cu cele care rezulté din observatiile dé pe teren. Marcarea punctelor, Concomitent cu recunvasterea terenului se stabl- lese si modaiititile de marcare pe teren a punctelor. Extremitatile drus muirii, care trebuie si fie si puncte de sprijin, trebuie materializate prin ‘borne, in cazul cind acest lucru nu este ficut, Celelalte puncte de drumtire se marcheazi in extravilan prin tSrusi de esenté tare, batuti la nivelul s0- luni gf avind ca dimensiuni 30cm lungime si 5.0m diametru. Fiecare pUnct mazcat se musuroieste printr-o sipsturd circwlard cu Taza de 30 om, ca punctslor drumuirii se face cu ajutorul jaloanelor, Pune semnalizeaza cu balize demontab Masurarea de unghiuri si distante, Tn aceasté etapil se trece Ja masuc rareo distanjelor dintre puncte de statie, a unghiurilor orizontale si a celor verticale Loturiie drumuirii se misoaré cu panglica de otel de 30m, ct firui de 100m sau pe-cale indivectd, Pe tipuri de drumulre se recomandd ca mast area laturiior <8 se faci astte La drumuiri principate ca panglica de ofe! dus gi intors, intre valort obtinindu-se nepotriviri mai mici sau eel mult egale cu toleranta, eare se caleulesz’ lary ee CYB + =P in ox 0,003 YD, in aceste relalii D reprezinté distanta masurati In mete fn tabelul 11.7 sint inscrise valorile toleranfelor oficiale admise la masurarea directa a distanjelor in extravilan si in intravilan pentru dis tanfe si pante diferite Tebtad 11.7 rane admice la mioorace dist « steujelor ‘alia a aries Uist datntlor i eae mata] Toes ot onte| ow ea pata | Tec Beoste [Thi | Toe weit, | Ssh i | ‘SAE | HER | teeta estretan|ntvtan| exist | extra LL ! | | | | | | @ | ocala nom | vow | oom | aor | wp | oom css] ose | opm | obss | Sim | oes | | 1) | 0637 |oor@| Gow | oom | Gos | our | Ger | ae | Wot | boes| tose | BF i | tet | 230 5.947 | 0.0961 0,056 | a. 163 | | | 500 | 082 | a We} cose | oer | 3 | | |{n terenuri cu pante peste 5 miisurarea distantelor se face cut panglica ajternutf Je sol, citindu-se gi unghiurile verticale. La drumuirile secundare si terfiare laturile se masoara pe cale directa panglica de ofel, printr-o singuri pareurgere a distanfei sau pe cale stedimetried. In acest caz lungimea laturilor nu trebuie sk depligeasci 350m, iar observafille se fac de la ambele extremitifi ale laturli. Intre valorile care se obfin pentru aceeasi laturii se admit diferente mai mict sau ce} fault egale cu toleranta, aceasta fllnd, de asemenea, variabilé tn raport cu panta terenului, In tabelul 11.8 sint Inscrise tolerantele 1a mésurarea distanjelor cu mira vertical Tobelel 11.8 Tolerunfe admise la misurarea dstanflor ew mira verticals Tabiat 113 drumuirior [fomeenie = | |_——eemte_ : 7 1 “ge eaait| ceatots || x, gp | oreage | craaat [se " Hey Mae | Scent | ea! | Te onan | mae at Mart a | | ira 4 Telels|e} joa 3 CE ‘ 3 [a3] 3/2 3 3 ja] | 31 25) } 6 5 2) os 3/2] i 3 rials é 3 [718] 3) 2 Ea 8 7} 50) 3% = —— sau I’), prin metoda simpla si cu inchiderea obligatorie in tur de orizont. Se misoara unghiurile orizontale situate pe o parte sau alta a drumuiri, recvent se utilizeaz’ metoda orientifrilor directe, care permite veri- operat transmitere a prime orientiri la celelalte leturi prin calcul La inchiderea drumufrfi orfentarea obfimuté pe teren, pen’ sprijin, trebuie 4 fie egala ou coa rezultats din caleul. Eventuala nepotri- ire constituie eroarea de inchidere a drumuirii pe orientare, care trebule Si indeplineased condiia : e lola cl ecerva | eomee [2 | e£6— fee] fesfoor] ioe) is} sete | ores oro fF @ ete | goo [perma oleae ia pe | 228 MgB Rly fe evore | zroise fe a bo fof o az A © aya vf 7 i i sires ct aa ra Z ora mao Gui = a2 0~1029~ 121 oH tb eosmuanap aayuad yma 4 uaa) ap peA doua corectie de acord al orientaritor apare 1a prima stajle, dupa aceea'in care s-a constatat si compensat 9 neinchidere in tur de orizont. In cazul exemplului din tabelul 11.10 0 asemenca corectie a apirut necesard in statia $170 Aceste corectii se Inscrit. cu semmul lor, sub valorile compensate in tur de orizont in coloana 7. Uttima etapi_ a compensarii otientarilor se refera la repartizarea in progresie aritmetica a erorli de neinchidere a rumuitil pe orientare. Pentru obtinerés valorii neinchiderij se compari orientarea laturii de inchidere caiculaté cu cea masuratd pe teren si cdreia i s-att aplicat co tlle anterioare Aceasti corectie se inserie tot in coloana 7, dupa care se efectieaz ‘toate operatiile de adunare sau scddere, ultima valoare din flecare linie @ aceste) coloane fiind orientarea compensata Caleutul coordonatelor relative se efectueszi cu relatfile cunoscute Ars 0286 dymdsind, tm care d este distanja redusd a orizont, iar @ orientarea compensati. Compensarea coordonatelor relative. Este 0 etapa premengatoare cal- cutulus coordonatelor absolute ale puinctelor Pentru o verifice exactitates masurarii distantelor gf a caleulului coor- Aonatelor relative se verificd daca suma coordonatelor relative este egald cv diferenta coondonatelor punctelor de sprijin, adici se ealeulenzi ees QAX,-AX = DAY.-AY, in care AX= Xtina Xinipat AY=Veioa~¥ winins YAX, si G AV sume ale coordonatelor relative ale drumuiti Eroatea toiali, sou absterea lineard a drumulcl, adich B=YETS, trebuie si fie mai micd sau cel mult egala cu toleranta, care se calcu. Jeazé cu formula T= 000085 B+ 3B. in care D reprezinté lungimea drumuirii expeimatl in metri In tabelut! 11.11 sint calculate tolerantele admise la-fnchiderea drumuirii pe coordonate relative in raport cu lungimea lor si pantele tere- sului Pentru drumuirile efectuate in intravilan toleranele din tabelul 11.11 se reduc cu 35% Corectia se apiic& proportional fie cu marimea coordonatelor relative, fie cu marimea Jaturilor drumuieti 24 Toteet (1.18 aan 00 | I I | ata 28: 800 00 1 1 1 1 1 | Beese Instrucliunile in vigoare recomandi caleularea cozectiilor proportional 02 lungimea coordonatelor relative. Relatiile de calcul vor fi in acest caz Com Sa 100 Cum ~ THaya “10 Valorile corectiilor se inseriu in coloanele-10 si 11. Inainte de @ se ‘rece la caleulul coordonetelor absolute ale punetelor se verifica daci Suma corectiel pe AX ca si pe AY este egala ci mirimea erorii respective Catcutul coordonatelor absolute. Coordonatele absolute ale punctelor se oblin din aproape in aproape, pornind de la coordonatele punctual inte {lal s1 inchizindu-se pe punctul final. Coordonatele obtinute prin caleul pentry ultinn cel de sprijin, trebuie sé fie identice cu cele detern punet a? drumaiii, inate prin masurdrile Strite. Este un caz particular de-drumuire {in care Se stationeszi pentru misurares orjentarilor din dou unete in dowd puncie, in cazul exemplulul din figara 11.29 in punciele 106, 202, 204 si 107. Pentru transmiterea orientarii se vizeaza afit 1a punc tul inainte cit $i la urmatorul-punet de statie Mirimile Inturitor se obtin in acelasi mod ca yi la drumuirea spriji- cu statii curente, Caleulele urimeazd aceoasi destisucare ca gi la celilalt tip de drumuire sprijinita, cu exceptia compensarii in tur de orizont, unde se are in vedere toate vizele observate. Folosirea acestui fel de drumuire reclamé o atentfe spociti atit la masurarile de pe teren, cit si la calcule, astfel Inctt, eu toatti reducerea tims pului-de Iueru pe teren, se aplick mai rar. Drummirea cu stafie unici. Aceasta prezint’ avantajul reduceril timpu- lui de lucru pe teren, deoarece se stationeaz numal in punctul de spric 35 ~ Topegatie pnt gnereeck 225Fig, 190, Dramuicea ou stato ‘in lg, 1428, Deumetzea eu sia site, nA din care se fac vize orlentate a toate punctele carateristic ale Erumuisit Bustroacd tne cool caractenistice a metodet, 3 anume, mSSt~ aren direct sau sladimettid a tuturor iaturilr (lig. 1.90 Compensareo unghiurilor const nkmal din repartizaren neinchidet sn tur de orion ° Pei panct al drum se calcul dupa relate Xy=Xatdat costar in B44 Cel de al doitea punct ar putes fi calculat fat de punetul 1, pentru aceasta fiind necesara orientarea 12, ori {aii de punetul A ia care caz este necesari distanja A—2. Deoarece distanjele do gi dy sint misurate pe teren prin aplicarea tearemel sinusuritor, se poate deduce unghiul fs de unde sin gem fe upd care : Gaga Orta, th. ‘In acest fel devine posibil calculul coordonatelor punctului 2 fal de 1. Accegl Tezovare se aplict In coatinuaze in fecore aim teiunghiurle tonne. Brome oa pot mal Dramatic pane! so pte dale sing sec drimin spelinie are ao afc i cel putin un puncto- une! Aceste puncte ecdeterming cu mal mull exactae, $n calcul Tebeanes crestor tinsnduse seam de Tung feces eran Trurrile de teen pentru fceare drumuire fn parte sintaceleog cu cele resonate Ie crumnives desiagietl a6 La compensarea drumuirilor pe orientase se compari orientarea fie~ clei Grumulti ew valoarea medie ponderata a acestela, folosindu-se relatia acs ate oF fn care @° este orientarea medie pondersta a laturii comune tuturor drumuirilor; @ — orientarile obtinute pentru Jatura comund in urme mist Rirllor de pe teren si a compensérii in tur de orizont si de acord al arien- ftilor ; p — grewtat Mofif al drumuirif; Ly Jungimea drumuivi Folosind 6° se obtin erorile de neinchidere ale fiecire! drumuii, care se repartizenzi in progresie aritmetict La compeasarea coordonatelor relative se line ponderea deumuiritor Pentru aceasta se calculeazsi mai intil coordonatele absolute provizosii folosind coordonatele relative necompensate, Inseamna ca pentru punctul nodal se objin mai multe valori, aift pentru X, eft si pentru Y. Coordona- tele absolute ale punctulut 1 se calculessA ‘ca medie ponderstd, flosind relatia de asemenea, seama de +Xniy sint coordonatele absolute X obinute de ta drumulrile Us. Yap Vay or Yavg — coordonatele absolute Y obflaute de la accleasi deumuitt; 1, Y2....5te — ponderi ale dramuieitor egale ct + unde L reprecinti lungimea fiediret dru- Folosind coordonatele absolute, medi ponderate, se caleuleazd eroarea de neinchidere Iineara a flectrei drumuit! care se repartizeaz’ proportio- ssl (ui sniciiea coordenatelor reistive, 11.8.3, LUCRARI DE TEREN $I CALCULE, LA EFECTUAREA DRUMUIRM INCHISE Drumiuivea in circuit inchis are drept principal caracleristicd ca se Uurmareste, masurindu-se aceleasi elemente de pe teren ca si in cazul dru- ‘muitii sprijinite, un contur poligonal, punctul final Hind identi ex cel inital. De fi citeva particularitati In primul rind esie vorba de controlul fnehiderii drumuirit pe orien= lure, care se face prin compararea orlentiell dinecte si inverse a aceleias! Rr& sy Jaturl, ca fn eszul exemplului din figure 11.31, ale edrui date sint ine scrise fn tabelul 11.12 prin. com- parerea orientarllor objinute pentru lature 201—205. Oriomtares leturii inifiale se ‘9 poate lua faja de meridianul geografic, atunci cind sint suficiente Puncte de sprifin pentru determi narea ei prin calcul, ins maj ade- Sea se practic orientirile magnetice, cvea ve reduce din precizia de objinere a orientZrilor. Calculul coreetiei de inchidere @ drumuirii pe orientare si reparti- area ei pe valorile compensate in. tt risiarea te plao-a ued soprtere (22,28, 2tizent $E acordate se fac "ifn motoda drums tn creak wets Toelpes, TO" # ie druntcen ‘A doua particularitate consti in modul eum se face controlul inchiderii drumuirii pe coordonate relative. Fuind vorbs de o dnumuire inchisi, conform teoremei lui Chasles, teebuie ca suma algebric @ coordonateior relative, penviru fiecare ax, si lie egala cu 2ero, adie: w Bdz=0 BAy=0 Eventualele nepoiriviri trebuie si fie compensabile. Pentru aceasta trebuie ca E=VETG si fie mai mick sau cel mult egal cu toleranfa, aceeasi ca gi fn cazul drumuirii sprijinite Compensarea inchiderii drumuirii pe coordonate relative se face in i mod ca gi la drumuirea sprijinita Pentru calculu} coordonatelor absolute se porneste de la coordonatele punctului de pornire care este bine si fie un punet de sprijin, Cind in Zona in care Sa efectuat drumuirea nu exist niei un punct de sprijin rare sé fie incius in circuitul drumuiri, se atribuie coordonatz absoluie arbi- ‘rare primulul punet, dupa care desfasurarea calculului coordonatelor absolute ale punetelor Se reslizeaza ca gi le drumulrea sprijinita 1.84, DEPISTAREA ERORILOR GROSOLANE DE MASURARE LA EFECTUAREA UNEI DRUMUIRI Exori grosolane Je misurarea unghiurilor orizontale, Localizarea erorilor grosolane de masurare a unui singur unghi orizontal se poate face pe cale grafiea sau prin ealeul, Procedeul grafie consti in raportarea lao scara aleasa a punctelor de sprijin, far apoi a punctelor drumuirii prin orfentari si distante, 228 Tare 11.12 6202 6209 4204 8205 S201 i i i | i j Cornet de tern ea] PE os [98 [ok : z 21218 z e|3|z ef 2] a] [2 a a/e Pye] 2] 2 3 g/é = a 3|8 1 Fi ees] |g al e) Bee) | F aca fF ft bs | else “| Ee) aE Heke TY frit rir lel ELE ERB EPS L. ia aise [2 a ee E Eig i@ ese ie ug £ = ESSRESE TE B_E-e E EE BSEae Be r ET | “eran, i Is, ee | : = E ‘aaa 1 ae = Ie 28 a 5 cu vizare directa, cu oglinz’ gi ot prisme. Echere cu visare direct& In accasté grupi intr pentor si echetul improvizat. Echerul arpentor, Este un instrument de constructie simpli, de obicei de forma unci prisme yetogonale si, mai rar, de forma sleriea, cilindrick sau tronconicd (fig. 11.33) Fig, 1188, Tipurl do echer arpestor : 6 — prism oclogonali; b — cilindrie; © — sferie; d = tronconie; e — sestiune versal echerel primate 238 Pe fejele echerulut sint pra iste deschider! denumite pinute, care formeazi dous cite dout plane Ge vizare perpendiculare nul pe el- ful sau unghiurl de 45° in timput Wuerului echerul se asaall pe un trepied cu pivot, iar pen tru otlzontalizare se vizeazA cu un plan de vieire un fir eu plumb, Echerul improvizat. Se poate con fection din dout sipel de 40—50 cm Iungime agecate sub un tinghi crept Pentru formarea celor dous lini de vizare se bat doud cule sau tinte la Tiecare Tinie. Instrumentul se fixead pe un baston de 120—1,40m, care kn positie de lucra se Infige in pmint (hg. 11 98) an ig. 136. eheralImproeeat Cu ahora esherelor vise — directa se pot ofeciun urmatoarele operetii de baz : determinarea unui punct nou pe un alfniament, ridicares unei perpendiculare st coborirea tine! perpendiewlare Odjinerea unui punet'nou pe alinjament (lig, 1.37) se face prin tato- ivi, observind prin ambele extremitati ale une! linli de vizare jalosnele Z GE Fig. 1131. Determinarea nui punet de pe un alialament ex cchert) ‘arent care se planteazb tn capeiele aliniamentalus, Punctul now se alt pe all- iament ind fir pine bleciv se proiecteaz pe Soon, a thar tq in pot Th fark de plasrenetherull Ta ridicares ‘tnel_perpendicu- lare (11.36 0) 50 instalewaeche- Tir pe unct si se faa eu i= mie oe vizare’ pe direct elinia- Ment observindicse ca fil Pinel obleciv sh xe prolectene ' pe jalowel in pues) B. Fart a ey 1 \ fa it it deplste echerul se peiveyie prin- a © i Fig, 11.8. Ridicarca (a) sl coborirea (0) finel perpendiculnre. eur ecnerul arpeator ‘eu echerut lmprovizat 298)Fig. 1138. Beherut cw dow ogling: @— instrumental :& =-mersul razelor si formarea imaginilo. lar pe primul si se dirijeazé un ajutor eave tine un jalon, pin’ cind acesta se afl8 In dreptul firului pinulei obiectix, In punch C. Coborires unei perpendiculare dintr-un punet Cpe un aliniameat AB (fig, 11.88, b) consta in objinerea punctulul C, piciorul perpendicularei, Pentru aceasta se determind un punct D’ pe aliniament sf se ridica 0 per sndicuilaré pina in punctul C'. Se masoard distanta C’C, pe cit se poate lel cit aliniamentul, Aceast& distanji se aplicA pe aliniement din D in D. acesta fiind punctu céutat, Echere eu oglinzi, Aceste instrumente asigurii formarea de ighturi drepte cu ajutorul unor oglinzi in care apare imaginea jaloanelor care semnelizeara punctele. Sint dous tipuri de echere eu oglinzi cu douk ogling si eu trei oglinai, prineipiul constructiv flind acelas Echerul cw doun oglinzi (fig. 11.99). Const din dowd oglinzi asesate inli-o monturd metaliea sub un unghi de 45°, Deasupra fecarei ogling! se alla cite o deschidere prin care semnaiele pot {i abservate direct, Raza incid>nta care vine de la un semnal formeazi eu raza reflectatd un lunghf dept, fapt care se poate deduce (fig. 11.39, b) observind triunghiul AMN, din eare yernith ca BaD 29 deny 50+ 1008-7). 1008» 200, de unde 508, far (00 Echerul cu dous oglinzi asigura in acest fel ridicarea waei perpendt culare de la extremitatea unulj aliniament sau dintr-un punct cunoseut de pe alinisment. Echerul cu dow oglinzi se poate utiliza si pentru prelungirea unui aliniament, ridicarea sau coborirea unei perpendiculare cu conditia ca fie in stinga, fie in dreapta punctului de stafionare ct echerul s8 fie ee] putin doua puncte semnalizate cu jaloane (fig, 11.40), 236 La prelungirea unui aliniament (fig. 11.40, a) imagi nile celor trei Jaioane trebuie Si se observe In oglinda-su- rapuse, unul peste alt La Fidicarea sau. cobo- rea unei_ perpendiculare (Gig. 11.40, 6) jalonul real vazitt direct, trebuie s& se afle in prelingirea imagini- Jor jaloanelor din stinga sau din éreapta, Eeherul cu treioglinzi. Este enumit si echer de ati- niament deoarece permite obfinerea de.puncte noi pe ali- rig-11.40, Peelungirea unutaliniament (2 sf cobo- lament, cit i ridicarea si itea (0) unel perpendiculare pe un allalament coborirea de perpendiculare fl alioral echeruli eu dow ogtinz. Constructia acestui tip de ccher ent de aemsnen simpli, Bl cons dm dou oie! aezate sn ‘unghi de 1005 gi o a treia oglinda, opus primelor gi care formeazi cu. fie~ care din ele un unghi de 50. Intregul grup de oglinzi este montat intr-o careasé metalied, prevézuta cu un inel pentru susfinere si un cirlig pentru firul cu plumb (fig. 1.41}, Determinarea unuia sau mai multor puncte pe un aliniament se efectueazd dup semnatizarea extremitatilor aliniamentulu! ex jaloane, prin ‘observarea imaginii jaloanelor si deplasarea echerului pind eind imaginile sint fn prelungice. ‘La ridicarea unei perpendiculare se agazi echeru] deasupra punctalui din care trebuie ridicaté perpendivulara, verificindu-se dact se aflé pe lg. 141, Ecru! eu trl ginal: @ = instrumental ; b — mersul razelor si formares. Smaginior. 23%,aliniament, in acest caz imaginile jaloanelor trebuind fie in prolungire. Dupa aceasta veriticare se priveste pri ferestruica aflata deasupra oglinzil O; $i se deplaseaz’ jalo~ pull pe diveetia D pin cind aceste se aflt in. prelungirea imaginilor din punctele A si B, observate In. oglin~ zile O1 $1 Os. Coborivea unet porpendiculare se vealizeazé prin depla~ sarea pe aliniament, menjinind in prelungire imasinile jaloanelor din punciele A si B si cautind p pene. €4 $i jalonut din punctul D, din care trebuie cob Rfcaa pein pendiculara, safle ip prelungirea imaginitcelorlalte dous Wiunghitil —" Behere cu prisme. Acoste instrumente sint cele tai des Utilizate deoarece unghiul format de fefele peis- melor nu se deformensa prin uliliaare, aga cum se intimpla in cazul echie- relor eu oglinzi Echerul eu o prism. Este de cele mai multe ori format dintr prisma friunghiulard dreapti (lig. 11.42) avind fata care este ipotenu: triunghiutut angintata, astfel incit se comport ca o oglindd. Prisma este fixata intr-o montura metalick previzutd cu un mic miner de care se poate agaja un fir cu plumb, La mersul razelor prin prisina se disting dona eazuri — Raza de lumind suferd 0 singurit reflexie tolald (Lig. 11.43, a) astlel ineit raza incident formeazi cu raza emergent un unght 2, diferit de 106% Th acest caz unghiul dintre cele doug raze este variabil et unghi Ge incidensa, imaginea flind mobila, ea deplasindu-se odaté cu rolires echerului, — Raza de lumind suferd 0 dubla reflezie totata (fig. 11.43, b) in care caz raza incident face cu raza emergent un unghi drept, In otice pozitie ig 11.44, Beheval cu dowd prisme : = instrumentul ;b — mersul rsveloe st formarea imaginit fa razel ineidente, Imaginea jalonului cuprinsi In faseiculul de lumini in- tineste fata prismei in punctul I, este refractat, {ntilneste faja C—B sub un unghi maj mare decit unghiul limité al sticlet si sufera o prima reflexie totalé in punetul D, Raza reflectata este retrimisa de latura A—B, argin- ati, in care apare 0 a doug reflexie totala, in punctul B unde este din nou refractat’, ‘Atunci cind se foloseste echerul in aceasti pozitie, imaginea este [bei Eoherut cu o prismd pentagonala are aceeusi constvuctie ea gi echerul cu o prisma triunghiulars, BI are avantajul cd di imaginea ia urma a Goud reflexii totale si elimina eventualele confuzii, posibile in cazul ech rului cu o prisma triunghiulara, Weherele cu o singura prisma se utili- ‘zeazd in acelasi mod si la aceleasi operafii de baz ca si echerele cu dowd oglinai. Eeherul cx doui prisme. Este format din dou prisme pentagonale suprapuse gi montate de cele mai multe or! intr-o earcas’i de eboniia, material plastic gi, mai rar, metaliea (fig. 11.44). ‘Acest tip de echer permite realizarea aceloragi operatti, in conditii mai Dune ins, ca si ia cazul echerului cu trei oglinzi, Cele mai frecvente si mai eunoseute echere cu doua prismne sint echerele Zeiss i Wild. Aceste: se fin in. mind eind se lucreaza& cu ele. Intrucit stationarea deasupra punctului cu echerele obignuite intim- ping greutifi atunci cind bate vintul, ceca ce nu permite realizarea unei bune central, au fost concepute unele tipuri speciale de echave cut luneti si trepied, care asiguré transmiterea imaginilor Intr-o lunett $i fixarea deasupra punctulul prin intermediul unui trepied. Dintre tipurile de aceast constructie pot {1 amintite : 239ig. 1.15. Bohere es banct 4 = tipul Lodis; 6 — tpul Kipptodis, Eeherul cu luneti Lodis (fig. 11.45, 4). Are sub echer o lunet lnetric& spectald, fixate in pasilie orizontald si eare servegte pen! surarea distan{el pe cale optic cu ajutorul unei mire speciale Echerul Kipplodis (fig. 11.45, 0}. Este previvut ou o luneta care so ponte roti fo plan vertical gi, in scelagi timp, cu un eclimetra pe care se rot mica gi singhiniile de pan 11.102. FOLOSIREA MEYODE! PERPENDICULARELOR IN MOD INDEPENDENT Metoda perpendicularelor permite caoayterea forme sf marin uns suprafeie de teren de misime redusa, proceceal de fuer find diferen- it in raport cu posbiitaile de accesibiiate si vizisltate ‘Terenul este accesiil si cu virbilitate in interior, In situatia cind aceste condi sintrealizate, ca in cazal poligooulul 1,2... 7 (Ug, 11-4), fe semnalizeaad mai init punctele cardcteristice, dup’ care se lege bazd una din diagonelele cele mai Ning in cazl considerat lature 15. 240 Fe baza sleasi se coboaré perpendiculare din toate pune- ‘ale caradtenistice ale poligant- Jui, Se misoara apoi cu panglica ‘Terenul are viziilitate in interior, dar mu este aocesibi Tntr-0."asemenea sttiatie (ie ura 11.46, 6) procedeul de Fe zolvare este difecit. Dupl sem nalizarea punctelor caracteristice cu jaloane se comstruieste pe teren um sistem rectemguiar de k axe pe care Se onboari perpen dicalree din punctele. carante- vistice ale poligorulul. Flecare o | picior al perpendicularei se mar- « cheazé. pravizoriu ou 0 fige sau ‘on Gus, dupit care se masoard pediecare wx distanfa de la enl- gine pind la primul punet, pre-e 4] cum. si distanjele dintne piciba- rele perpandicularcoe ‘Terenul nu este accesibil si 7 nu are vizibilitate in. interior. Riicarea in plan fa aosast tuatie Epune incadrarea supra | Iejei date fnte-o forma geome- tcicd regula, painet saw drep-— ‘unghi, care se consiruleste tot ‘ou ajatoral echeruti $i in care ‘se imeadreaza complet suprataa de nidicat fn plan (fg. 11.46, ¢, Me 114, Anliearcamaiodel perpendleaaylor Dip, anetele caraelecstce 4 _ cena ext aces In intror — t= le otigonntal se coboard per Fenulau ee sosenbll te inteton, Gar are pentdiculare pe Taturile cele mai Wsibiitute’s “c'== terenal eat Inasessl apropiate ale dreptunghiulul ‘ara vba. smu Tasiratulul, Din punctele apcopiate de dreptunghial de inawoare se coboard perpenidicalare pe ambele laturi ale dreptunghiului, fn continuare se masoar& cu ajulorul panglicii de ofel lungimile perpendicularelor, distanfa dintre picioarele perpendicuiarelo:, precum $i mirimile laturllor dreptunghiului de inca dirare. Pentru control se verifick daci suma distantelor dintre picfoarele perpendicularelor oste egal cu lungimea leturilor dreptunghiulul §§ se mndsoaré 2—3 laturi, unde este posibil, ale poligonuui dat . be ° = Topeptie geal 9 inert earh i ‘Fig. 1.47, Metoda perpendiculareor : 0 —apllesren metodel ; — eeleulul coordnetelor Ja apllearea esetodei in combinasie eu drumuirea. 11.103. FOLOSIREA METODET PERPENDICULARELOR : IN COMBINATIE CU METODA DRUMUIRIL In aceasti formA metoda se foloseste pentru obfineres pozitfel ino: puncte ajutiioare, situate in apropierea unor puncte de drumuire, Punctele caracieristice ale noulul traseu se proiecteaz, prin pétpen- diculare, pe cea mai apropials laturi de drumuire, marcindu-se prih {ise sau (rug Punctele noi se taporteazi prin ridicarea de perpendiculare de pe latura’de drumuire si transpuinerea pe aceste perpendiculare @ distante- or masurate. Mai rar punetele echerice se determin’ prin coordonate rectanguiace, Pentru aceasta se calculeaz’ cu ajutorul coordonatelor orientarea ‘déépte! de bazi, iar. apot cu ajutorul ef orientarea perpendivularelor. Orientsres perpendicularelor 3—3 si 4—4', din exempiul din figura 11.47, by vi fi: Sua: i=2 3008 24 1008 Folosind aceste otlentini si distentele micurate pe teren se caletlaazi coordonatele puncielor caracteristice céutete In tabelul 11.13 se prezint un exempli de calcul pentru obtinerea coordonatelor unui traseu format din punctele 502, 504, proiecteazi prin perpendiculare pe lature de drimuire 101 282 el LE ie & a || — 09.92 108 sot 78,50 508 a) 8 g|8 2/8 2/8 145,98 168 «502 | 95,20 £03] 94,18 01 2 2504,9, 198 4-44.26 | 201 423,68 2 | +208 -boarioss | —0.8 a 2 ele aE ayeCapitotut 12, REDACTAREA PLANIMETRIEL 12.1 RAPORTAREA PLANIMETRICA ‘A PUNCTELOR ‘Unul din principalele obiective ale ridic&rilor topografice il formeazi intocmirea de planuri si hir{{ pentru zona care intereseazd. Planul, ca si hharta, Sa ardtat cé este o reprezentare micgorati $i generaliaata a supra~ fojei terestre, in plan orizontal. Detalille care se figureazi pe plan se obtin prin punetele caracteristice ale acestora, determinate pe cale graficd. salt humericd, prin masurdri pe taren si prelucrarea rezultatelor mésurd Raportarea punctelor se face prin metode si cu instrumente diferite in functie de elementele prin care sint determinate puncicle caracteristice, 22.1.1. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PLANIMETRICA A PUNCTELOR Pentru raportarea planimetrica se foloseso, pe ling’ instrumentele utilizate In mod curent in desenul tehnic (cigla, compasul distanjier, raporto- ul etc), $10 serie de instrumente anume construite, Scara graficd transversal, Este un instrument (fig. 12.1) care const Gintr-o plac metalicd pe care sint gravate sciri transversale pentru. sca rile numerice uzuale (1:1 000; 1:2000; 1 :2500 ; 1 :5 000). eta) ae oe = Wig. 122, Riga la! Dobriger, Fig. 12, Compasul de distange mart Rigla Iui Dobrigey (fig. 12.2). Const dintr-o rigli metalicd Tung’ de 60-100 cm in care sint practicate deschideri din 8 cm in 5 cm, Compasul de distanje mari (fig. 12.9). Este un instrument de o construc~ {ie asemiindtoare cu a gublerului, Ei consta dintr-o rigla metalici pe care poate culisa un cursor previizut cu vernier, Cursorul este ascufit la extremitate pentru fixarea exact’ a punctului. Coordonatograful polar (fig. 12.4). Bste format dintr-un raportor gra~ at centesimal sau sexagesimal si in al carui centru este fixald, nerigid, 0 rigleti gradati milimetric. In Greptul gradatitlor de pe raportar rigieta este prevazuti cu un vernfer circular care permite aprecieres mai exact a valorilor unghiulare. Pe aceoasi rigleti culiseaz un vernier pentru distante. Coordonatograful rectangular (fig. 12.5). Este un instrument pentru raportarea punctelor prin coordonate rectangulare, El consta din dou braje metalice, gradate milimetric, unul fix si unul mobil si eare fae intre ele un unghi de 100%, Un tip perfectionat este coordonatograjul de preciaie (fig. 12.6) reali zat de firma Zeiss Jena din RDG. Fig.124. Tipusl de oordonalografe polare. 245,ig. 125, Coordonatografud rectangular. Fig, 126. Coordonatogratal de prectze 121.2, METODE PENTRU RAPORTAREA PLANIMETRICA A PUNCTELOR, La Intocmirea planurilor se raporteaz mal Intli punctele de sprijin si spol, in ordinea preciziet lor, punclele de drumuire, cele de radiere, iar tn jal cele obfinute prin coborireas de perpendiculare. Se utilizeazi’ mai multe metode de raportare, in funcf{e de elementele care determiné pozifia punctelor. Raportarea punctelor prin distanfe. In cazu) cind ridicarea tn plan s-a cut prin metoda iriunghiurilor, cu ajutorul panglicli de ovel, singurele elemente care se mAsoard pe teren sint Taturile irlunghiurijor. Raporiarea punctelor pe plan se face, dup reducerea distanjelor la scara planului, cu ajutorul rigiei si a unul compas (fig. 12.7) Raporiarea puncielor prin unghiuri, Aceasti metod’ de obtinere a punctelor nai se practie& atunci cind pe teren se masoari unghiurile formate de diractia determinala de plineiale cnnacurte ecole. ta pimetele necunoscute, pe teren flind misurate unghiurile a si 6 (lig. 12.8). 4 y A 2 4 8 ig. 12. Raportarea_puncilor Tig, 28, Rapostarespunciclor pe Shan cntilaicompec. ‘an ot jot! unebiution 5 6 Fig, 240. Raportarea _puncielor pe ian ow vila st raportorat Reportarea punctelor obfinute prin metoda punctelor echerice. La ope~ zatia de reportare a puncielor objinute in acest fel se urmeazd ¢ ondine inversd, incepindu-se cu raportarea directiei de baz’ si transpunerea pe ea, 1 scart, a distanjelor dintre picioarele perpendicularelor (fig. 12.0) Din aceste puncte se ridici perpendiculare pe care se aplick, fireste reduse Ja acceasi seard, Iungimile perpendicularelor. Punetele se unese intre ele conform schifei de pe teren, Rayortarea punctelor obfinute prin coordonate polare, Modul de lucra semnalulul Tn consecinia, precizia nivelmentului trigonometsie depinzind de fun simea vize! si de eroarea de masuraze a unghiului vertical, pentru ¢ 3° Obtine reaultate bune, trebule si se limiteze lungimea vizelor gi sh se mae soare cu mare precizié unghial vertical. De acces, nivelmentil trigonometric la distanje mici se poate folosi cu rezultate foarte bune cx condltia ca si se mésoare unghiurile verticale cu mare precisie, Toleranja admis& de instructiuni ete call de formule : T=0.95 VE in care L este distanta in km. Nivelmental trigonometric, in comparatie cu nivelmentul geometric, are © precizie mult mai mied, insd ea este satisfacdtoare pe terenuriie accidens tate si foarte accidentate, unde ale! nivelmentul geometric nu poave als gura o precizie prea mare, din cauza numérului mate de stati, care condue Ja cresterea eroriler 16.5, METODA RADIERII DE NIVELMENT. TRIGONOMETRIC ‘Metoda radierii de nivelment trigonometric se poate apliea tn mod f dependent sau in combinatie cx drumuirea de nivelment trigonometric, intocmai ca radierea pl fed. Meioda radierii de nivelment trigonometric aplicata in_mod independent. In mod indepen- Sent, metoria radionit de nivel meni trigonometric se aplicd pentru ricicarea nivelitie’ a unei suprafete mici, astiel ca distanfele, de ta punetul de static la Punctele vizate, sé nu depi- jeasci 150m. fn interiorul su- prafetii, se alege un punct de statie 3 din care se vizenza toate punctele ale carer cote trebuie determinate (fig. 16.4) Pentru fiecare punct vizat, se misoard trei elemenie : orientarea, lungimea si inc Fig. 1644 Metoda radleri de nivelment krigono- ‘metric aplieats in mod independent 323narea vizei. Orientirile laturilor se m&soaré cu teodalitul, dupa ce, in prealabil, a fost orientat cu busola, Distantele se miisoari, in general, pe cale ‘indiecti cu mira vertical. Unghiurile verticale se misoard odaté cu masurarea orientirilor Taturiler, viind, pentru orientari, jalonul la baza Tui, iar pentru unghiul vertical, mira la indltimea apars tului. Lungimile misurate pe teren inclinat se 7edue 1a orizont. Cu ajutorul Iungimilor orizontale gi cu orfentatile laturilor se ealculeaz coordonatele puncielor pentru raportarea acestora pe plan. Raportarea punctelor s poate face, fri coordonate, aplicind dinstantele otizontale, reduse la scar, ou rigla gradaté, iar orientirile cu raportorul, Se calculeazi diferentele de nivel dintre puactul de siatie si punctele determinate cu relat Hs sigasai, Herds-2-tgas-2.05 Hson=ds-nelgas—m Jn cazul cind ce cunose ¢istant le orizontale; sau cu relatifl $KHs1sin 24s Hs Hise KHs-2 Sin 2a ea sHsonm Kh {in cazul cind nu s-au calculat distanjele reduse la orizont. Diferentele de nivel se pot calcula cu ajutarul tabelelor trigonometrice, ca ejutorul tabelelor de coordonate topometrice sau eu ajutarul nomo- granielor entele de nivel se calculeazi cotele punctelor, Astfel, la cota rului de statie S, se adund algebric diferenjele de nivel corespunzitoare punctelor, adic) Binks tis, Zo Zs +Hs-2 Zs Hs Coiele definitive se noteaza pe plan lings punctele respective Meiods radicrii de nivelment trigonometric aplicata odati cu metoda drumnirit de nivelment trigonometrie, fn acest caz, punctul de statie pen- 1 radiesile de nivelment trigonamettic coineide cu punctul de statfe pentru drumuivea de nivelment trigonometric, In flecare statie, se executé, ‘moal mut, operatile pentru drumire, si apol, cele pentru radieri, Punctele de vadiere se vizeaza in erdinea lor de prezentare pe teren, pornind de Ja Jetura de drumuire pe care se orienteazi aparatul si rotind alidada in sensu migcarii acelor ucuf ceasarnic. Caleulul radierilor se face dupa calculul dewmuiri. Calcutul diferenjelor de nivel dintre punctul de statie si punciele de radiere se efectueszii cu lormulele ardtate anterior. Diferentele Ge nivel pentru punctele de radiere se corecteazA cu aceeasi corectie cu care sa corectat diferentele dle nivel pentru punetul de drumuire din stafia respectivd, obfinindu-se diferentele de nivel definitive pentru punciele radiate. Avind diferentele de nivel definitive, se calcules2i cotele absolute ale pupctelor radiate in feiul urmitor : la cota punctului de statie se adund algebrie diferenta de nivel definitivi corespunaatoare punctului de tadiere 32 TODA DRUMUIRIT DE NIVELMENT ‘TRIGONOMETRIC da drumuirié de nivelm trigonometric, pe terenurile aeciden- tate, eoineide cu metoda drumuirii planimeirice, deoarece, si la prima $1 la a dou, trebiile si se miisoare, pe ling’ crientivile gi Iungimile laturilor Sintre stati, si unghiul vertical, Unghiurile verticale, in cazul drumuirii Ge nivelment trigonomettric sint necesare pentru ealculul de nivel, jar in coz] drumuirii planimetrice, pentru reduesrea distan(elor la orizont. Sting ©& precisia nivelmentulut trigonometric depinde, in special, de Unghiurile verticale, se va avea griji ca, In ridiedrile nivelitice prin nivels m onometrie, sk se misoare unghiurile vertieale ct tabimetre saul teodotite ‘care au cercul vertical in bund stare de functionare. Decl, eu neal muita atenfie decit in cazul cind se fac numai ridicér! planimettice, ‘ira determinarea cotelor punctelor, deoarece erorile Ja masurarea unghit ‘cr verticale sint neglijabile Ia reducerea distantelor la orizont Drumuirile de nivelment trigonometric, ea si cele planimetrice, pot fi sorijinite sau in circuit techic. Drumuirlle sprifinita, la rindul lor, pot fi principale, secundare sau terifare, dupé felul punetelor de sprijin ; fn eazul Grumuiriior principale (sat in civcuit inchis), aplicate pe teren ses, lungi- ‘urllor se mAsoard cu panglica topografiea, dus gi intors, Pe terenti- accidentate, Jungimile laiurilor, atit pentru deumuirile prinelpale satt in circuit inchis, eit si pentru cele secundare sau tertiare, se mésoaré pe cale opticd, intrucit misurarea directs este greoale gi fara precizie mare, , distanfele se vor masura din ambele extremitati ale Latur! ja firele stadimetrice se vor verifica prin eitirea 1a verticale se vor mésura cu ambele pozitii ale media celor dou valor! obtinute ca valoarea cea mai pro- juli masuret Calculut drumubtil de niv sian dere ‘ent trigonometric se realizeazi fa trel faze calculul diferentelor de nivel, calculul si eompensarea de inchi- i calevlul eotelor absolut ele de nivel se calculeazé cu for~ oa seu cu formule H=d tga, dups cum se cunoaste distanta, (D} sau distanta redust ta orizont (@), Gind lungimie laturilor de drumuire s-au masurat pe cale sta- de nivel se calcwleaza cu dormula de pe pan’ MsieK-Hesinacose sau: Hs LK. Hsin dy in care : Hs.1 este diferenta de nivel dintre punctul de statie (S) si pune ‘ul vizat (i); K — constanta stagimetrick ; H — numarul generator sau diferenta intre citirile le firele stadimetrice ; a — unghiul de panta. Senmnele difecenjelor de nivel sint date de unghiurile de pant Caleuta! i compensoren erort de fnchidere, Calcul eroit de fachidere pe cote se face eu formula BH la irumuires sprijinit4 ; sau cu formula : en=—Z Hy 1a drumuirea in eieuit inchis,In care + ex este eroarea de inchidere pe cote ; Ze — cota absoluté.a punctului de sosive ; Zp— ota absoluté a punetului de plecare ; SH; — sums algebricd a diferenjelor de nivel Masurarile si caicalele sint bine efectuate, dact eroatea de inchidere pe cote nu depéseste toleranta, Toleranfa In inchiderea pe cote este data de formula: T=0,25 mV E tn care L este tungimea desfiguraté a drumuitii in km Dack e# ST, atunci se compenseaza eroarea de inchidere pe cote. Compensarea erorii de inchidere se face proportional ct diferenjele de nivel sau proportional cu lungimile Iaturilor de drumulre. Tn acest scop mind corectia la unitate adied ft og cam gift sau ¢ : Di H¢| este suma absolut a diferenjelor de nivel; L— mea desfaguratd a drumuirit Se caleuteaza corectile diferentelor de 1 cn-tly oly In care : CH, CHy,..y CH, reprezinté corectiile diferenjelor de nivel Hy Hay Me Aceste coreciii se adund algebric Ia diferenjsie se obiin diferentele de nivel definitive Cateulul cotelor absolute. Coiele absolute se calculeazs, din aproape tn aproape, cu formula : hiv chive $i Zpmist lisp. in care: Zp este cota absoluta a punctului ce se calculeaza; Zs — cota absoluté a punctului de stajie; Hsp — diferenta de nivel (cu semnul sau dintre punctul de stafie S si punetul de drumutre D. Se menfioncazi ci, in mod curent, drumuires se executé in combinatie cu railieri de nivelment trigonometric, In acest caz, atit operalille de teren cit i cele de calcul, se efectueaz’, mai intli, pentru drumuire $i apoi, pentru radier 16.7. DRUMUIRI CU PUNCT NODAL La nivelmentul trigonometric, ca si ia nivelmentul geometric, drumuirile care pornese din puncte cx cote cunoscute determin’ nivelitic, la intersectia ler, un punct nou, mumit ,punet nodal*, Cota acestui punct se 326 calculeazi ca medie pon a cotelor rezultate, pentru el, de la dru muirile componente, Astfel, drumuirile de nivelment trigonometric, care Pornese de la reperele A, B si C, si se executl pe trasee diferite, parmit si se determine cots punctului ¥ situat Ia intersectia lor (fig, 16.3) Dupa exectia drumuictior de niveiment trigonometric, se determini diferentele de nivel intre reperele A, B si C si punctl nodal N, obfinind valorile Hax, Hay si Hox. Aceste dife- renfe se aduni, respectiv, la cotele punctelor 4, B si C si re- zulté rei valori pentru’ cota Extasy ZsaZe+ Hay $i Zvo=Zo+How , drumuirile AN, BY ¥ si CN Giferd intre ele, atit ca Iungime, cit si ca numar de sta- i, valoarea cea mai probabila a cote} punctului N’ ge obfine ca medie ponderat, dupd formula Fla. 165, Drumuitl de nivelnient trigonometric cu punet nodal, 2x4 Oat lyn'0s PabPs te nee in care : Py Py Si Pe Sint ponderile corespuncdtoare celor trei dramuist do ivelment trigonomettie. Ponderile sint invers propor muirilor gi se cate ionale cu lungimile leazA cu relatiile 1 L Pam Ty i Pom Tes unde La Lp silo reprezinti lungimile desfisurate ale BN si CN, Cote punctul sumuirilor AN, V, determinata in modul ardtat, are o precizie mai mare ecit cota oricirui punct de la oricare din drumuirile concurente. De accea, unctul N constituie at doilea punct de sprijin pentru fiecare din cele tre: drumuiri de nivelment trigonometric, In continuare, la fiecare din cele tret Srumuiri de nivelment trigonometric, se ealculeazd si se compenseaz’ erve- 26 de inchidere, s! apoi, se determin cotele absohtte, intocmai oa la dra ‘utirea de nivelment trigonometric sprijinitd pe repere cu cote cunoscute 27c ito 17, NIVELMENTUL BAROMETRIC 17.1, PRINCIPIUL NIVELMENTULUI BAROMETRIC. ‘elmentul berometric se bazeazi pe relatia dintre presiunea atmost 4 $i altitudine. Din fizied se gtie co presiunea atmosfericd descreste cind aititudinea creste, ins& descregteree presiunii atmosferice ru se face direct proportional cu eresteres sltitudint, deoarece mai este influenjatd, in afar de altitucine, si de alti factori (temperaturi, densitatea si umiditatea aeru- lui, acceleraia gravitatiei si latitudines locului). Tinind seama de tol{ fac~ torii care influenjeazi presiunea atmosferic, matematicianul gi fizicianul Laplace a stabilit o relatie din care rezult’ ci presiunea atmosferics descreste in progresie geometrica, atunel cind altitudinea ereste in progresie aritmetica. Acoasti relatie permite s& se determine diferenta de nivel dintre doua puncte. Relatis lui Laplace pentru determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte este urmatoarea Hy-2=16 400 [140,00967 4E®| (148 cos 29) (140,378) % ight este diferenfa de nivel dintre punctele 1 si 2; ty si ts sint turile serului jn punctele 1 sf 2; 8 — o constanti —0,00264 Jatitudinea locului ; P; si Ps sint presiunile atmosierice in punctele 1 gi 2; J Si fe sint tensiunile vaporilor d@ apa la temperaturile fy 51 fs Aceasta formula se foloseste pentra cercetir! stliatifice si cazu! cind se mésoeré presiunile reale cu hipsometrul sau i noe ee eee These 19400 (14 000287 fig fn care fh, ts, Py $i Pe su semnil © alté formula simplificati, cu ajutorul clreia se calculeaza diferenta de nivel dintre doud puncte, este formula dati de W. Jordan: ey Hiyam 18 4641 4-0,003669 44 228 licarea acestor for mule este necesar si se respecte urmatoarele : observalille si se faci pe timp frumos ; presiunile si temperaturile, in'cele dou puncte, si se misoare simullan ; presiunile si ge mascare cu ba romeire cu mereur, iar depér- tarea si diferenta de nivel dintre cele dous puncie si nu fie prea mari (citeva suite de meiei), INSTRUMENTE, DE NIVELMENT BAROMETRIC fvelmentel barometsic se folosese berometre cu mercur i barometre ans mals emometze, peritru masurarea tomperaturli. Barometrele cu mercur persnit masuravea presiunii atmosfe- Hice cu precizie, insi sint fragile gi geeu de manipuiat pe leren, De aceea, in topografie, s¢ utilizeaci barometrele aneroide, care aint in intregime me- lalice gf deci, mai simple si mai practice, ins mai pufin precise decit baro- motrele cx mercur, ymetru aneroid perfeclionat este altimetrul, care pe ling scara cA presiunea atmosfericd in milimetri mai are o searé care aratd sltifudinea sau cota ebsoluta a punctului de stafie (fig. 17.1). Seala ou gra- i pentru altitudine este reglebilé, putiod s& fie adusi, prin rotire, eu datia coresprinzatoare altitudinii punctulul de stafie, In droptul acului indiestor. In general se consiruiese, doug tipuri de altimetre : altimetre ind 1a 2.000 m sf altimetre ou scale gradaté de le 2.000 m cizia altimetzelor este cu atit mai mick cu oft scala este mai Altimetrele se intrebuinteazi pentru determiniri de cote aproxima- osiantstiv, Ia diferite etudii din rogiunile de coline 9 munti, Fig, 11.4, Akimetrut . ERORI, PRECIZIE $1 TOLERANTE LA NIVELMENTUL BAROMETRIC Frecizia nivelmentului barometsic depinde de stabilitetea condiitlor almosferice In Uimpul misuraellor si de periectiunea instrumentelor cu care se luereczd. In condifii meteorologice favorabile, presfunea atmasfericd se poate masura cu o precizie de O1 mm, iar temperatura aerull, etl 0 precizie de 0°, 2, Din observatille ficute, 6-a viut e8 o eroaze de 0,1 mm, produsi la misurarea presiunii atmosferice, proveaci o eroare la determi nnatea diferenfei de nivel egeli, aproximativ cu 1.1m, De asemenea, ero- 329rile nivel roduse la misurares temperaturli influenfeaadi asupra diferente de ‘Toleranjele admise la nivelmentul barometrie sint urmétoarele ‘T-2m+0,001 H pentru bazometrele cu mercur T—4.m+0,005 H pentru barometrele aneroide, In cate H reprevinta diferenja de nivel obtinuti inire punctele respective, Rezulta ca precizia nivelmentului barometric este cu mult inferioard t nivelmentului geometric oft s1 nivelmentului trigonometric, De acees, hivelmentul barometric este indicat la misurdrile expeditive in regiunile accidentate de dealuri si de munte pentru studille necesare la proiectele tehnico-eeonomice de baraje, drumuri, combeterea eroziunil sclulul etc 17.4. METODE DE NIVELMENT BAROMETRIC Se deose! baron esc dou metode mai © si metoda cu un baromet sportante si anume : meteda ou dows Metoda cu douit barometre. Metoda cu douii barometre se apliea de dai operatori, care executté masuréri, in acelasl timp, in punctele de pe teren, Inire care se determina diferentéle de nivel. Cef doi operator! ist vevifica instrumentele (barometrul, iermometrul si ceasornicul) tn punetul de por hire A (fig ‘Apoi, un operator rimine in A, iar al doilea pleaca in 8 i la ora stabilita, ambli operator! Inregistreaai presiunea, temperatura $1 ora, In continuare, operatorul din a se deplaseaz4 in B, iat cel din B in C. unde se fac masurarile aritate la ora stabil, Se procedeazA la fel pentru celelalte puncte. Cu eiementele culese de pe teren se determing diferentele de nivel dintve puncte, aplicind una din formulele date anterior, Metoda cu un singur baromeiru, Metoda cu un singur barometru se aplicé de un singur operator, care pleacd de la un punet cu cold cunoseuta, parcurge traseul de nivelment si se intoarce la punetul initial sau se inchide pe alt punct cu cot cunoscuta (fig. 17.3). In Flecare punet de statie, opera forul misoara presiunea gi temperatura, Aceast’ metodi se poate aplica, In special, cu un altimetru, care permite determinarea directi a colelor In conchizie, nivelmentul barometric flind mai putin precis dectt cele lalte feluri de nivelment, in Iucririle de imbundtatiri folosi la ridiearile expeditive pentru cambaterea eroziin Fig. 372. Metoda de nivetment Fig, 173, Meiods eu un sine ‘barometric eu douk barometre ‘ar baromete, 330 Capitont 18, REPREZENTAREA RELIEFULUI PE PLANURILE, TOPOGRAFICE 18.1, METODA PLANURILOR COTATE Metoda planurilor cotate consti In a reprezenta relicful pe plan prin punete cotaie. In acest scop, se raporteazi, pe planul de situayie al tere- uit, punctele ridicate planimetric si nivelitic, si se serie, ling’ flecare punci, cata respectiva, Un astfel de plan, pe care &-au saportat punetele $i Sau Seris cotele corespunzatoare, poarti numele de plan cotat (lig. 18.1}. Pe planul cotat, relieful teramulul nu se poate eiti un mod sugestiv, deoarece formele de relief nu apar in ansambh, el numai din aproape in aproape, facind diferenjele intre cote si observind, astfel, unde terenul UUFCA saul coboar. Un alt neajtims fl constituie faptill ef iueareé planul cu serierea cotelor. De aceea, planurile cotate se folasese, In special, pentri: seprezentarea reliefului prin curbe de nivel, iar la Iuerdvile de Imbundtagir! iunciere, pentru Intocmirea proiectelor de aivelarea terenulti fn pplan or!- zontal sau ia plan fnelinat, 18.2. METODA CURBELOR DE NIVEL Curbele de nivel. Curbele de nivel, numite si izohipse, sint Iiniile ale ciror puncte se afld la acelasi nivel fafi de un plan de comparatie. Ele rezulti din interseojia terenului cu o serie de plane orizontale si echidis- ante, Astfel, deck se sectioneacé un mamelon cu mai multe plane orizontale si echidistante, regulté, la intersectia fiectrut plen cu suprataja terenului, cite 0 curbi inchisi ale crel puncte se aflii ia acelagi nivel fata de un plan de comparatie orizontal (fig. 18.2), ss ase fy 9g SEES Fig, 1.1 Metoda planurior cotate Fit, 182 Curbe de alval. 391In figura 18.2 se vede cd intersectille planelor A, B si C cu supratete erenului sint reprezentate prin curbele inchise aa, bb si cc, care se afl Ja indltimile aa’, bb" si cc! fata de plonul de comparatie H, ce si planele Ge sectionare. Proiectind curbole inchise az, bb, si ce pe piantl orizontal H. se oblin curbele inchise a’, D8" gi ec’ care se numese curbe de nivel sat lzchipse, Decl, curba de nivel este proiectia in plan orizontal a Tiniei ce neste punctele de aceeas! cot. Pe cucbele de nivel, din planul orizontal, se noteack cotele planelor care le-att determinat, adicd 50, 60 gf 70 $i se obtine relieful terenulul pe planul de situatie. Distanga verticala dintre planele orizontale care determind dow curbe de nivel consecutive se numeste echidistanja numeriot a curbelor de nivel. Echidistenja namerich a curbelor de nivel se ia in functie de accidentatia terenulus, de scara planului si de scopul Jucrirfi. Pe planurile sau hlctile ia searé x curbele de nivel au echidistante mici (2, 2, 3m), iar pe cele fe scard mi echidistanfa eurbelor de nivel este mai mare (25, 50, 100, 200 m). Pe ple rnurile topografice pentru isigatii si pentra nlvelarea terenului, curbste de nivel se traseaadi cu echidistana de 20 seu 25 em, Nietoda cusbelor de nivel a fost dati de inginerul geodee Couch ius din Islands, tm anul 1793, si apoi, a fost perfectionsté de Filipp Busche, Ducarl si Dupen Triel, care au aplieato penta vepreventarea neliefului pe herta Frantel, Aceastd metoda s-a extins pe plan ‘mondial, jar astial este metoda cea mai folosit& pentru reprezentarea relie~ Tului pe taste planurile inginerest. Inierpolarea curbelor de nivel. Interpolarea curbelor de nivel este ope- retis de determinare pe plan. sau pe hart a curbelor de ni uncle et cote cunoscute sau Fath de‘curbe de nivel existente Interpolatea curbelor de nivel se bazeazd pe princi Puncte cu cote cunoscute, terenul reste saul descreste fn mod continu, atic are pant uniforma. tn realitate, panta mr aste continu, deoarece pe Ena diatre cele dou plincie cu cote canoscute existd si alte puncte fm care se gchimb& panta, ins’, prin geometrizarea reliefultd, acecte puncte 8 pet negiije. Astfel, pe up feren en pant uniformi, inire punciele A si 8, eu “cote. canosauie (Gig. 18.3), 1a curbele de nivel Ci, Cs si Ce tare tree respectiy, prin punciele P,, Ps gf , conespund distanjele orizontale i, dz 314, precum si diferentele de nivel Hy, 51H, Problema care se pune, in canal in- terpolitif curbelor de nivel, const in a de termina poziille proiectilio: P,P gi Pale unctelor Pi, Pa si Py pe planul orizontal, ale pe pan de tiie arnt Dik guna 162 se vede cé poritille punctelor Fu 383, Iniecwiarce cuter Ph BL si Fi corespunadtoane curbelee de enlvel pe cale numeri. nivel cu valorile C', Cz si Co sint deter 332 minate de distantele di, da gi do, Relatille pentru aceste distante pot fi deduse din triunghiurile 4B\B, APIP;, APsP, si AP{Ps, care sint asemenea : de unde: 4 4 é im Be Ha, dam Hp Hy tyes He Hy este distanta orlzontala dintre A si Bs H — diferenta de aivel ASB; di dase dn 5i Hh, Hay... Hy au semuificafiile de mai sus. ‘In acest fel se interpoleaad curbele de nivel pe cale numerica. Operatitle ic cateul pentru intespolarea curbelar de nivel se desfaigoar’ up cum urmeaza. Se stabileste echidistanja curbelor de nivel tn raport de searé sf de scopil luerdrii $1 apoi, se determing valorile curbelor de nivel care Se vor trasa pe plan, intermediare intre cota cea mai mica si cota cea mai mare. Astel, slabllind echidistanfa curbelor de nivel egals cu 20cm, pe planul cota! din figura 18.2, unde cota cea mai mic& este egal’ ©u 79.528 si cota cea mai mare, egalé’ cu 90,085, resulta curbele de nivel cu valorile : 79.40; 79,60; 79,80 s1 80,00. Se interpoloazA si se traseara fiveare curb de nivel. Pentru curba de nivel cu valoarea 79.40, interme- sliaré inize punctele cu cotele 79,98 si 78,52, so determina distanta dy 12 care <2 afl aceastd curb& fat de punctul cu cota 79,33, aplicind relatie 8 9.080 dim ty SF 0,013=0,033 m Se nuisoara distenta d;—0,033 m, pornind de la punctul cu cota 79,23, pe segmentul determinat de punctul cu cota 79,33 si punctul cu cota 79.52. i se obtine punctul prin care trece curba de nivel cu valoarea 79,20 procedeazi Ja fel, pentru determinarea punctului prin care trece aceeasi curbé de nivel (78,40) intre punctul cu cota 79,33 s1 punetul eu cata 79,69, — ‘3.050 5 reaultind distanta doe O56? -0,013=0.025 m. Bazindu-se pe acelasi principiy, interpolarea, in mod expaditiv, ge face fn felul urmator. Se determin’ diferenta intre cele doub cote ale punctelar fntre care oe traseanh eurba de nivel, edich : 70,52—79,39~0,19, Be calcu Teazé diferenga intre cota cea mai mare si cota curbei (79,52—73.40=0,12) att intte cota cure si cola cea mal micd (79.40—~79,33=0,07). Se deter- rind raportul convenabil inire cele dou diferente, asifel ca muma~ sitorul sé fie egal eu 1, iar numiforul un numir intreg. Tn cazul dat, rapar2ul convenabil este 6,07/0,38=1/3, care aratit cl izohipta seu curba de hive! cu valoarea 79,40 trece la 1/8 din distanja dintre punctul ex cota cea smal mick (74,83) gi punetul cu cota cea mai mare (79,52). In cazul cind Intre dou puncte conseeutive de pe plan tree mai multe curbe de nivel, se determing punetu! pentru prima st punctul pentru ultima curba pe seg inentul respect, iar distanta intre ele se Smparte in parti egale pentru celellte curbe. Punctele determinate pentru fiecare curhi se leaga intre cle prin lint sinuase, respectind urmatoarele condifi : orice curb de nivel 333‘rebuie si se inchidii pe plan sau ia a= fara acestuia, neputind 50m (fig. 21.10, by In aceastt situatie solufia este diferité si ea con- sté dia wmatoarsle ope Fig, 2110, Detagarea nel suprafele ,s* dintro sa paid: eal forma apeaoidlé printed respid pare SS eiungeste asa ee acwa yet mick 23, iar prin extre- a aac ace mitatea a bazei_mari i= a trapezulut, se duce o paralelti la Jatura 1-2, Aceasta paraleld ineste prelungiréa baze! miei in punetul A; — se ia baza miei segmentul $B, a cirui mitime se calctileazk ou ajutoral relatiei : R% BF, care : $ este suprafata trapezului de deiasat ; H — inalfimea trapezului Gin care trebuie detasata suprafata ys; — se construleste un semicere pe Jatura AB, considerata ea diametru ~ in continuare se ridic& o perpendicular’ din punctul 3. Aceasta perpendiculara va intersecta semicereul intr-un punct notat cu C. Se consi= der punctul 2 ca centru si se traseaza un semieere de raza 2C care intil- neste prelungires bazei miei in punetul Dj — prin punctut D se duce o paraleld la Jatura traps {ine punctul E, Ja intersectarea laturii 3—f ; — paralela EF, dusé ta bazele trapezulul reprezinta linia de separare cute’ slut 12 si se ob- 21.2.8. PARCELARI GRAFICE DE FORME GEOMETRICE REGULATE, Formele geometrice care so practica in pareelirile grafice sint patratal (ig. 21.11), dreptunghiul (fig. 21.19), paralelogramul (fig. 21.19) sf trape- zal (Hig. 21.14), Ble se rezolva prin aplicares formulelor de eaieul a acestor supraiele, cunoscind una din latur | Ll att * £ 2 1 ¢ 2 t be Fig. 2.11, Parcetares i Fig. 2112, Parcelares in dreplunghi. 364 Pig. 21 14 Parcolares in teapes 21.24, RECTIFICAREA UNUI HOTAR SINUOS. tunel asemenea probleme, in care se pune si condifia men- inerii suprafejelor initiale, consté din urm&toarele operatii (fig. 21.15): punetul C cu £, iar prin D se traseazé 0 paraleli DC — @reapta CC! inlocuieste linia CDE decarece ixfunghiusile CDE st aceeasi baz CE si aceeastindllime ; — se uneste B eu C* jar prin punctel C se ttaseacd o paralets la BC, =ezultind punetu B', Linia BB? inlocuieste hotarul BCC’ a — in final se uneste A eu BY, jar prin B se traseazt peralela BH ta AB. Linia AA’ represinté hotarul recificat in cazul cind linia de rect- Fieare pornegte dintr-un punct aflat Ia intersecfia a dou la ale po nila tig 24.13. 0), Fig. 21.15, Kectificarea grafted « hotarelor: —inia de reetiticare porneste de Ia intersectia a doud latur : 8 — linie de reetiti- fare pomesta dint-un puet de peo latara « hotar ul 3854h situatia in care noul holar trebule s& treacé printr-un punet obliget, flat pe o laturit a poligonului (fig. 21.15, b) obtinerea graficii a noului hotar se face in doua etape. In prima parte se corecteaz hotarul sinuos format de punctele ABCDE printr-o constructie identick cu cea prezentati. mai sus. Se ajunge Ja linia de rectificare Ad’, Se misoara apoi distanfa Al, [ Sind punetul prin care trebuie sd treacd noul hotar si se aplied ‘aceastd cistanif de la 4” le J’. Linfa 117 formeaz& hotarul reetiliniu cautat. 21.3, PRINCIPALELE PROCEDEE DE CALCUL, CARE SE APLICA IN PARCELARI NUMERICE Cunostinfe generale. Rezolvarea pe cale numeric a problemelor de areelare previntai avantajul realizatii unei precizii ridicate. La aplicares Giferitelor progedee sint necesare coondonaiele rectangulare ale punctelor cavacteristice, elemente care se obtin din dosarele ridicdrilor in pian exis= ‘tente Ja servictile de specialitate centrale sau locale, 21.3.1, PUNCTUL PE SEGMENT Sub aceasti denumire este cunoscuti problema care consta tn determinarea coordonatelor unui punct situat pe un aliniament dat pein coor Gonatele rectangulare ale punctelor extreme, In afara coordonatelor pu telor extreme se mai cuncaste distanta de la una din extremitafile alinie- ‘mentului si pina la punctal ale crui coordonate se cautl, Problema se poate rezolva pe cale trigonometricd si pe cale anali Rezolvarea trigonometrica. Avind cunaseute coordonatele punctelor A si B, core determina aliniamentul si distanta A—P, prin misurare pe eren sau impust prin condifii de lucru, pentru a putea calcula coosdona tele punctului P mai este necesara orientarea draptel lB Aceasta se obline din coordonatele punctelor A si B tg bap: ¥ clean q . b My fe iD Cu aceste elemente se c 4 s he Agee tea tedonctele puncte t Xp=Xatdap+ cos Gan oa aa 2 ; Veet dices Ban Fig 2, Deeonnaren peat ve ‘soument | Rezolvarea analiticd. Solu- —tigonometsie; 8 — ansllte onarea pe cale analiticl a pro- 366 biemei punctului pe segment se bazeazA pe velajiile de asemanare dintre ‘riunghiurile APE si ABC formate prin coborirea de perpendiculare pe axa Yor Distanjele AP si AB, fiind cunoscute, prima din misurare, iar a doua ‘cu ajutorul coordonatelor, se poate nota raporiul acestor distanfe, cu 7 adicd _ B a De pe figura 21:16, b se observa ea : PESXp—Xa; BO-Xa—Xa; AB=Yr—Ya; AC-Ya—Vu. Luind repoartele 1 cu 2 si 1 cu 3 se poate serie Bing EC ania etc Inlocuind in eceste rapoarte segmentele prin diferenta coordonatelor se junge la: Din aceste relafii se scot formulele care dau coordonatele punctulut necunoseut P : 21.3.2, TRASAREA DE DREPTE PARALELE Problema const in determinarea coordonatelor punctului D, care unit C di aliniamentul CD, paralel cu cel initial, AB (lig. 21.17). Rezolvarea trigonometrici. La rezolvarea pe cale trigonometric’ a probleme’ enuntate se are in vedere faptul c& dreapta paralela are acceasi orientare ca si dreapta inifials, adic&: ov ~Can. Deoarece orientarea dreptei se poate deduce din coardonatele punctelor extreme A si B, inseamng c& prin aceasta se abfine sf orientares dreptei cautate,Intrucit punctul D se poate tua ar- hitrar, ca depirtare fat de punclul C, rezultéi ck relatiile de calcul pentru objinerea coordonatelor lui vor fi Xp=Xatdep-cos ban Yp=Ya+deossin Yan, Rezolvarea analiticd. Solutia anali- tick se bazeazd pe un artifieiu de calcul simpiu. Considerind ci distanja CD ‘este egal cu AB si finind seama de faptul ci dreptole sint paralele inseamnd Fig, 21.7, Trasarea unui alinlament figura ABCD este un paralelogram, far arate ca alt aliniament. punciul D este intersectia diagonalelor. Ca alare, fintnd seama de regulile cunoscute din geometria plang, reculté c& punctul O tmparte flecare diagonal In par{i egale, astfel incit se poate serie: Xet%e x, Intrucit tern ecuatifle dups si Yat¥o=Vat¥o din care rezulta relajille prin care se ob{in coordonatele punctulial D Xp=Xet(Xp~ Ka) Yo=¥otVa-¥a) 11.33. TRASARRA DE DRFPTE PPRPENDICULARE, Ridicarea unei perpendiculare de pe un aliniament dat. La ridicarea unei perpendiculare pe un aliniament, dat prin coordonatele punctelor extreme solutia const in a determine coordonatele lunui punct situat pe perpendiculara. Problema se poate rezolva pe cale ‘igonometricé sau pe cale analitici, Rezolvarea trigonometricd. Solutia trigonometric’ se bazew’ pe poritia de perpendicularitate @ dreptet care trebule obtinuta. Cunaseind acest Jueru se calculeaza mai intii orientarea dreptei de bazi, AB, din coordonatele punetelor extreme. Dupa obtinerea valorit orientarii, din tabelele de valori naturale calculeazi ortentarea perpendicularei, Pentru caleulul perpendicular 368 4 b Fig, 2.18. Ridlcarea uneb perpendiculare de pe un aliniament di- ‘mun punet dat: 4 — perpendiculera se aflé la stings ; b — rpendleulara se ala Ja dreapta, trebuie sf se find seama de pozitia ef fad de directie nordutul, deosebin- use douk cazust — Sarjeo linia de separare se afl deasupra dreptel FF; 4 in aceasta situaffe punctal F, trebuie determinat numeric prin intersec- ‘fe inainte, iar suprafaja trapeaului AFIFG caloulatd de asemenea numeric pentru a sti marimea suprafetei care trebuio adiugat®, In continuare cal- cculele se desfigoaré dup& regulile cunoseute pornind de la baza FF; sf unghiurile a si f Folosirea relafiilor analitice de parcelare obligit Ia formarea de trapeze, éeterminindu-se exact punctul Fy, daci sSger@, cu calculul numeric al suprafetelor calor doud trapeze apirute prin trasarea paralelelor PF; si BB,, In continuare se aplici rele- flile analitice deduse la parcelarea paralela fn trapez — In cazul unui mumdr mai mare de parcele egale prin fiecare punet Ge inflexiune al poligonulut trebuie duse paralele ia latura de baz, obtinindu-se prin intersectie direct, coordonatele punctelor F,, B:, Cy sl Bs In continuare se calculewza suprafetele tuturar trapezelor constituite, e foloseste una sau alta dintre rezolvarile cunoscute, trigonometric sau analitic, suprafala flecrel parcele completingu-se din trapezul urmi- 21.43, RECTIFICAREA UNUI HOTAR, Problema « clei rezolvare a fost prezentat& pe cale grafied, se poate rezolva, cu precizie superioar, ne cale numerict Considerind suprafejele S; si S; separate tntre ele prin hotarul format de punciele A, B, C, D, E problema consié tn a gas! punctul P, care unit (Aen puinet ahtignt, 5 supratete (ig. 21.3) Pentru a aves o suprafati de control se calculeazi fie 8}, fe Sp prin coerdenatele punetelor. In cazul exemplulut de fay% sa const- erat c& s-a caleulat suprataja 5 Se ealeuleazd apoi suprafaja FGAB, notindu-se rezultatul cu S/. Aceastl operafie este necesard pent stabilirea poz fiei liniel de detagare AP. Sint trei posit hes ig, 2129, Reetiicares anal hot. ze noul hotar AP eu menjinerea eelor dowd 309

Topografie Generala Si Inginereasca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Topografie Generala Si Inginereasca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și