Sunteți pe pagina 1din 3

COMENTARIU - Noaptea de decemvrie

Alexandru Macedonski (1854-1920) a fost poet si prozator, dar si teoretician al curentului simbolist, prin articolele publicate in revista Literatorul (pe care a condus-o mai bine de un sfert de secol); in pa inile acesteia si-au publicat creatiile poetii afiliati noului curent literar, lirica romaneasca fiind astfel inte rata celei europene! "criitor de tranzitie! in opera caruia se imbina elementele romantice cu acelea simboliste! #acedons$i a fost intaiul reprezentant de seama al lirismului citadin! p%e&24pm14dr' (olumele sale de versuri) Prima verba" (18%2), Poezii" (1882), Flori sacre" (1912),Poema rondelurilor" (192%) se caracterizeaza printr-o permanenta oscilatie intre elevatie si damnare, intre ideal si real, constituie un amestec intre amaraciunea nea ra si iubirea frenetica a vietii! *iclul +,optilor- macedons$iene (cu punctul de pornire in poemele similar intitulate ale poetului francez .lfred de #usset), oscileaza intre ima inile rotesti din Noaptea de noiembrie" si frenezia contopirii cu natura din Noaptea de mai". Tema poemului Noaptea de decemvrie" o constituie conditia nefericita a poetului ( eniului), intr-o lume plina de adversitati) poezia simbolizeaza drama gemului, intr-o evocare de mari incandescente, reprezentativa pentru intreaga conceptie a poetului si, poate, si mai mult, pentru drama propriei sale existente, fascinata de vis, himera si ideal, irealizabil ca orice absolut" (.drian #arino)! !ene"a poemului# .paruta in 1912 si inclusa in volumul Flori sacre", Noaptea de decemvrie" are la baza un poem in proza intitulat Meka si Meka" si publicat in ziarul +/omanul-, in 1890! 0deea centrala a acestuia era statornicia credintei intr-un ideal, aceasta desprinzandu-se dintr-o istorioara orientala) 1ui .li-ben-#o2amet-ben-3assan ii moare tatal! in ultimele lui clipe, acesta isi sfatuieste fiul ca niciodata in viata sa nu se abata de la drumul cel drept! 4evenind emir al 5a dadului, .ii are tot ceea ce isi doreste (bo atie, tinerete, lorie), dar este mereu c2emat de fascinatia #e$ai - cetatea sfanta a musulmanilor! .tras irezistibil de acest ideal, .ii porneste spre #e$a, insotit de un numeros convoi si pre atit sa traverseze desertul, mer and pe drumul cel drept! 6data cu tanarul emir, purcede spre aceeasi tinta si 7ocitan-ben-7e2livan (un drumet pocit) decis sa a8un a la #e$a pe cai ocolite! 7e masura ce timpul trece, traversarea pustiului se vadeste a fi tot mai rea pentru tanarul emir) oamenii si animalele mor, iar intinsul desert se umple de lesuri! /amas sin ur, sub cerul de foc, .ii are, pentru o clipa, iluzia ca vede alba cetate; cu ultimele puteri alear a spre ea, dar totul se vadeste a fi un!mira8 al desertului! 0nainte de a muri, .ii mai are insa si o alta viziune) pe cea a lui 7ocitan care intra biruitor pe poarta #e$ai! .ceasta naratiune va deveni partea a 0i-a a poemului Noaptea de decemvrie". $tructura% continut# 7oemul intitulat Noaptea de decemvrie" este alcatuit din 2&% de versuri dispuse in doua parti si un episod de le atura, dupa cum urmeaza) 7artea 0 (versurile 1-28) 8ustifica titlul poemului si prezinta eniul in ipostaza sa umana (de poet)! 4ecorul descris este cel al camerei poetului, spatiu in care, intr-o noapte eroasa de iarna, acesta viseaza la ura sobei! 9olita de obiecte !ustie si alba e camera moarta..."", odaia devine cadrul propice inspiratiei si transpunerii in ideal; focul (care se transforma in scrum) su ereaza damnarea poetului trasnit" de soarta" asemenea in erului cazut in lumea profana! 0ma inea simbolica a acestei lumi se inc2ea a incepand cu strofa a 0i-a, cand imensa campie pustie si alba" fuzioneaza cu alba odaie, antrenand fri ul cosmic! .cest cadru e'terior dusmanos (cu viscol albastru si lupi care urla) simbolizeaza lumea contemporana in interiorul careia or oliosul #acedons$i s-a simtit mereu nedreptatit) !ustie si alba e camera moarta... #i focul sub vatra se stinge scrumit... !oetul, alaturi, trasnit sta de soarta, $u nici o schinteie in ochiu-adormit... %ar geniu-i mare e-aproape un mit... #i nici o schinteie in ochiu-adormit. !ustie si alba e-ntinsa campie... #ub viscolu-albastru ea geme cumplit... #albatica fiara -rastristea-l sfasie -#i luna-l priveste cu ochi otelit... &-n negura noptii un alb monolit... #i luna-l priveste cu ochi otelit" 0n cele doua strofe, epitetele ornante ..!ustie si alba e camera moarta," !ustie si alba e-ntinsa campie", viscolu-albastru"" personificarile (camera a murit, campia eme, luna are ochi otelit"" creaza impresia unui spatiu sublunar incremenit in noapte si in moarte! "i in strofele urmatoare, metafora lumii ostile se contureaza puternic; la aceasta contribuie mai multe mi8loace

artistice) epitetul ornant lupi groaznici"", radatia ascendenta cum latra, cum urla, cum urca..."" ima inile auditive terifiante 'n tremol sinistru", %ar crivatul tipa"", pana la uniformizarea tabloului in versul) 'n haos urgia se face cu-ncetul". "imtindu-se nefericit (si c2iar damnat) in aceasta lume, poetul tinde spre o alta, ideala, care ar putea reprezenta .bsolutul! "olutia o constituie o propensie in inalt, prin i norarea materiei opace Faptura de huma de mult a pierit"" si a realitatii $hiar alba odaie in noapte-a murit""( doar fruntea poetului + tot mandra ramane in luna", facilitand transformarea lui intr-o proiectie ideala! *ele doua parti mari ale poemului Noaptea de decemvrie" ilustreaza oscilatia dintre real si ideal (pe care o intalnim in intrea a opera a lui #acedons$i)! :pisodul de le atura (versurile 29-&9) prezinta momentul in care flacara din soba izbucneste navalnic, transformandu1 pe poet in ipostaza sa ideala) cea a emirului din 5a dad! 7artea a doua a poemului (versurile 40-2&%) evoca, intr-o mare incandescenta de ima ini si culori, fascinanta aventura a emirului din 5a dad! .cesta reprezinta eniul, fiinta sin ulara si indra ostita de o idee, ucis fiind, in final, c2iar de propria sa aspiratie, asa cum sta scris in destinul cautatorilor de ideal! ;raind intr-un spatiu oriental feeric )agdadul* $er galben si roz ce palpita + ,ai de-aripi, de vise, si rai de gradini"" si incon8urat de bo atii uriase, tanarul emir este stapanit de dorinta de a vedea #e$a - cetatea sfanta a musulmanilor! "i cum c2emarea idealului este mai puternica decat propria-i fiinta, el se pre ateste de plecare, urmand sa strabata desertul pe drumul cel drept (conform preceptelor testamentare ale tatalui sau)! 1a iesirea din 5a dad, lan a fantana copilariei, emirul aseste un drumet slut si pocit, care-i marturiseste ca pleaca tot la #e$a; drumul celui din urma mer and insa pe cai ocolite, cei doi se despart! *alatoria prin pustiul incins releva reutati nebanuite, demonstrand ca emirul< eniul este un ales, o fiinta neobisnuita care infrunta do oarea, setea si moartea, pentru a a8un e la idealul sau) Nici urma de ierburi, nici pomi, nici izvoare... #i el nainteaza sub flacari de soare... in ochi o naluca de sange - in gat 'n chin fara margini de sete-arzatoare... Nisip, si deasupra, cer rosu - s-atat -" /and pe rand, caii, oamenii si camilele mor, lasandu-1 pe .ii sin ur sub cerul de foc! 6 sin ura data, el are iluzia #e$ai si alear a spre ea, dar totul se pierde in departari, in mira8ul +apei mortilor-! "farsitul emirului este simbolic) el moare sub -arul pustiei", in timp ce drumetul pocit intra pe poarta cetatii! 0postaza ideala a eniului macedons$ian intruneste trasaturile indra ostitului de absolut) acesta este un om superior, mereu statornic in aspiratia sa sin ulara, cu atat mai frumoasa, cu cat este mai reu de atins! :ste mai putin important ca drumetul cel pocit intra pe poarta #e$ai, intrucat drumul sau labirintic nu-i releva nici o calitate, mentinandu-1 in uraciunea lui marunta! 0n final, cel care va a8un e la Meka cereasca", la Meka cea mare", va fi tot eniul! Noaptea de decemvrie" este, in esenta, un poem romantic& .stfel, motivul literar al nefericirii poetului, destinul eniului, persona8ul damnat, cadrul nocturn, metamorfoza, antitezele etc! incadreaza opera pe care o discutam in curentul romantic! in acelasi timp, repetarea unor versuri sau fra mente de vers si alternarea refrenelor ca si structura muzicala a unor versuri sunt trasaturi ale sim'olismului& ;ot aici, ima inea pietrelor pretioase si revarsarea de metale rare constituie o trasatura aparnasianismului# #i el e emirul, si are-n tezaur, Movile inalte de-argint si de aur, #i -aruri de pietre cu flacari de sori". 0n concluzie) poemul Noaptea de decemvrie" de .l! #acedons$i, este o lucrare romantica, in care apar si elemente simboliste si c2iar parnasiene! 7in valoarea si profunzimea sa, poemul mentionat a fost comparat cu .uceafarul" lui :minescu; marele *alinescu il considera capodopera lui Macedonski, poemul delirant al mira-ului". $emni(icatia sim'olurilor# 0n poemul Noaptea de decemvrie" pot fi intalnite mai multe semnificatii simbolice) :mirul din 5a dad il simbolizeaza pe omul superior c2emat de 0dee! :l este un pelerin spre .bsolut, maret prin statornicia credintei in ideal!

:mirul poate fi comparat cu printul din 1evant (din balada Mistretul cu colti de argint" de "t! .! 4oinas); amandoi au un ideal neobisnuit, amandoi traiesc o drama in cautarea absolutului, amandoi mor ucisi c2iar de idealul pe care l-au dorit cu atata ardoare! #e$a simbolizeaza c2iar idealul omului superior! $etatea prea sfanta" incon8urata de ziduri albe, constituie, in termenii lui #ircea :liade, un +*entru al lumii- si un spatiu sacru, simbol deopotriva cosmolo ic si paradisiac! =ascinanta prin frumusete, #e$a mai poate reprezenta taramul pur al 0deii (in sensul dat de filosoful 7laton), adica .bsolutul! .ici, eniul isi poate realiza menirea (de a atin e .bsolutul) si de aici deriva puternica ei atractie ca o c2emare a ori inilor! 0n termenii lui *! ,oica, #e$a este o +ar fi sa fie-, posibilitate care nu va fi atinsa, pentru ca realizarea ei ar contrazice destinul indra ostitului de ideal; episodul in care cetatea se dovedeste a fi un mira8 se inscrie in acelasi destin, conform caruia, pe masura ce cautatorul se apropie, idealul se indeparteaza! .8un e eniul, in viata lui pamanteana, la 0deea pura sau doar o zareste inainte sa moara> 4in aceasta dramatica ecuatie e'istentiala ar putea rezulta faptul ca) destinul eniului (osciland intre inaltare si suferinta, intre elevatie si damnare) este uvernat de fascinatia visului, 2imerei si idealului) eniul a8un e la absolut abia in ..Meka cereasca", adica in eternitate! 4rumul prin desert este calea rea spre ideal, sfarsita in moarte!