Sunteți pe pagina 1din 23

AUDITUL CALITATII

STANDARDE REFERITOARE LA AUDITUL CALITATII


Familia de standarde ISO 9000 a fost elaborata pentru a a uta or!ani"atiile# de ori$e tip sau marime# sa implemente"e si sa $ondu$a efi$a$e sistemele de mana!ement al $alitatii% ISO 9000 &SR EN ISO 9000'(00)* + intitulat , Sisteme de management al calitatii Principii fundamentale si vocabular - + des$rie prin$ipiile fundamentale ale sistemelor de mana!ement al $alitatii si spe$ifi$a terminolo!ia pentru sistemele de mana!ement al $alitatii% ISO 9001 &SR EN ISO 900.'(00/* + intitulat , Sisteme de management al calitatii Cerinte- + spe$ifi$a $erinte pentru un sistem de mana!ement al $alitatii atun$i $and o or!ani"atie are ne0oie sa+si demonstre"e abilitatea de a furni"a produse $are indeplines$ $erintele $lientului si ale re!lementarilor apli$ate si urmareste sa $reas$a satisfa$tia $lientului% Cerintele standardului ISO 900. referitoare la auditul intern sunt formulate 1n para!raful /%(%(% Audit intern% O $erinta obli!atorie a standardului ISO 900. pentru sistemul de mana!ement este de a a0ea o pro$edura 2Audit intern-# sub forma do$umentata &s$risa*% 3n $a"ul implementarii unui model de asi!urare a $alitatii# pentru situatiile $ontra$tuale 1n $onformitate $u standardul ISO 900. '(00/# se pre0ede obli!atia or!ani"atiei de a planifi$a si a efe$tua audituri interne# pe ba"a unor pro$eduri s$rise% Fre$0enta a$estor audituri este determinata de natura si importanta a$ti0itatii 1ntreprinderii% 4ro!ramul auditurilor interne $uprinde'
planificarea si programarea auditurilor privind activitatile si domeniile specifice; desemnarea personalului calificat pentru conducerea auditurilor; procedurile documentate privind efectuarea auditurilor, nregistrarea si raportarea rezultatelor acestora stabilirea actiunilor corective n vederea eliminarii deficientelor identificate.

ISO 9004 &SR EN ISO 9005'(0.0* + intitulat , Sisteme de management al calitatii Linii directoare pentru imbunatatirea performantelor - + furni"ea"a linii dire$toare $are iau in $onsiderare atat efi$a$itatea# $at si efi$ienta sistemului de mana!ement al $alitatii% S$opul a$estui standard este imbunatatirea performantei or!ani"atiei si satisfa$tiei $lientilor pre$um si a altor parti interesate% ISO 19011 &SR EN ISO .90..'(006* + intitulat 2 Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si sau de mediu -# + furni"ea"a indrumari referitoare la auditarea sistemelor de mana!ement al $alitatii si al mediului% SR EN ISO .90..'(006 este stru$turat pe sapte $apitole'
!omeniu de aplicare; "eferinte normative; #ermeni si definitii; Principii de auditare; Conducerea unui program de audit; $ctivitati de audit; Competenta si evaluarea auditorilor.

Impreuna a$estea formea"a un ansamblu $oerent de standarde pentru sistemul de mana!ement al $alitatii $are fa$ilitea"a intele!erea mutuala in $omertul national si international%

DEFINIREA# SCO4UL SI CLASIFICAREA AUDITULUI CALITATII


Termenul de audit pro0ine de la latines$ul audio# $are 1n limba latina 1nseamna a as$ulta% 3n domeniul managementului calitatii# auditul semnifi$a o e%aminare a calitatii produselor, serviciilor, proceselor unei ntreprinderi sau a sistemelor calitatii n ansamblu % 3n ba"a re"ultatelor auditului sunt definite a$tiunile $ore$ti0e ne$esare# $are au 1n 0edere identifi$area si eliminarea $au"elor ne$onformitatilor $onstatate# 1n s$opul pre0enirii repetarii lor% Standardul ISO 9000# Sisteme de mana!ement al $alitatii% 4rin$ipii fundamentale si 0o$abular# defineste' $uditul calitatii este un proces sistematic# independent si do$umentat 1n s$opul obtinerii de dovezi de audit si e0aluarea lor $u obie$ti0itate pentru a determina masura 1n $are sunt 1ndeplinite criteriile de audit% !ovezile de audit sunt 1nre!istrari# enuntarea faptelor sau alte informatii $are sunt rele0ante 1n raport $u $riteriile de audit si 0erifi$abile% Criteriile de audit sunt un ansamblu de politi$i# pro$eduri sau $erinte utili"ate $a o referinta% Auditul nu $onstituie numai o a$ti0itate de inspe$tie sau supra0e!7ere a $alitatii 1n 0ederea tinerii sub $ontrol a unui pro$es sau produs# el 1n!lobea"a e0aluarile a$ti0itatilor de mentinere sub $ontrol a pro$eselor# $onstituind un instrument de $ondu$ere prin $are este $onfirmata si e0aluata fun$tionalitatea si efi$ienta sistemului $alitatii# fiind identifi$ate domeniile 1n $are este ne0oie de $ore$tii sau de 1mbunatatiri% Auditul $alitatii $onstituie un instrument esential al mana!ementului# pentru reali"area obie$ti0elor or!ani"atiei 1n domeniul $alitatii# s$opul sau prin$ipal fiind de e0aluare a a$tiunilor $ore$ti0e# ne$esare pentru eliminarea defi$ientelor si e0identierea posibilitatilor de 1mbunatatire a sistemului $alitatii or!ani"atiei# a pro$eselor si a produselor pe $are le reali"ea"a# 1n 0ederea $ertifi$arii sistemului $alitatii 1n raport $u standardele interna8ionale apli$ate 1n a$est domeniu%

4e de alta parte# $ertifi$area sistemelor $alitatii# presupune efe$tuarea unor audituri ale sistemelor $alitatii 1n raport $u standardele internationale apli$ate 1n a$est domeniu% Auditul $alitatii este efe$tuat de persoane numite auditori% A$estea trebuie sa aiba $alifi$area ne$esara si sa fie autori"ate pentru a efe$tua anumite audituri ale $alitatii# pentru $are sunt soli$itati de or!ani"atie% Auditul $alitatii se efe$tuea"a 1n ba"a unor do$umentatii# $um ar fi' proceduri, chestionare, nregistrari# de a$eea $onstituie un ansamblu de a$ti0itati 2do$umentate-%

Con$lu"iile auditului se stabiles$ numai 1n ba"a informatiilor do$umentate# $are se refera la $alitate si $are pot fi 0erifi$ate# fiind ne!li ate alte tipuri de informatii $are pot du$e la apre$ieri subie$ti0e% Auditul $alitatii are $a obie$t de e0aluare' - sistemul calitatii n ansamblu sau elemente ale acestuia, n vederea certificarii sistemului calitatii, - procesele organizatiei, - rezultatele proceselor &produse, servicii'.

E0aluarea se reali"ea"a 1n raport $u dispo"itiile prestabilite &standarde apli$abile# manualul $alitatii# pro$eduri# instru$tiuni# spe$ifi$atii te7ni$e# et$%*# pentru a stabili 1n $e masura a$estea sunt respe$tate% Auditul nu presupune numai stabilirea a$estor $orespondente# $i urmareste e0aluarea efi$a$itatii dispo"itiilor 1n reali"area obie$ti0elor propuse 1n domeniul $alitatii% Auditul nu $onstituie doar o a$ti0itate de supra0e!7ere a $alitatii sau o simpla a$ti0itate de tinere sub $ontrol a unui pro$es# respe$ti0 a$$eptarea unui anumit produs% 3n urma unor pro$ese de auditari su$$esi0e si apli$area masurilor $ore$ti0e aferente# se poate a un!e la mi$sorarea $ontinua a abaterilor si impli$it la $resterea !radului de satisfa$ere a $erintelor%

SCO4URILE 4RINCI4ALE ALE EFECTUARII AUDITURILOR SUNT'


evaluarea conformitatii proceselor si rezultatelor proceselor n raport cu documentatia de referinta; evaluarea conformitatii sistemului calitatii organizatiei sau a unor elemente ale sistemului calitatii cu cerintele specificate; evaluarea eficacitatii sistemului calitatii; identificarea punctelor critice ale sistemului calitatii; initierea si urmarirea aplicarii masurilor corective si de mbunatatire.

ROLURI 3N CADRUL AUDITULUI


Indiferent de tipul auditului# la a$esta parti$ip9' clientul auditului, auditatul (i auditorii% Clientul auditului este o persoan9 din or!ani"a:ia auditat9 $are'

stabile;te ne$esitatea ;i s$opurile auditului ini:ia"9 auditul stabile;te domeniul !eneral al auditului stabile;te $e a$:iuni de urm9rire trebuie 1ntreprinse informea"9 auditatul despre a$easta%

$uditatul este or!ani"a:ia e<aminat9# 1n $adrul $9reia 1n $ursul pro$esului de audit este re$omandat $a mana!ementul e<e$uti0 s9 efe$tue"e a$:iuni de' informare a personalului implicat asupra obiectivelor (i domeniului auditului desemnare a ghizilor nso)itori ai echipei de audit asigurare a resursele necesare echipei de audit, precum (i accesul acesteia la facilit*)i (i la materiale doveditoare, astfel nc+t s* se asigure un proces efectiv (i eficient de audit cooperare cu auditorii argumentarea situa)iilor n care auditorul nu are dreptate, f*r* a se certa cu acesta luare de noti)e pentru a le compara cu cele ale auditorului la rezumarea lor stabilire (i ini)iere de ac)iuni corective, pe baza raportului de audit. 3n urma apli$9rii $on$lu"iilor auditului# a$esta 0a benefi$ia de sisteme ale $alit9:ii efi$a$e% $uditul poate fi efe$tuat de o e$7ip9 sau de o persoan9% 3n primul $a"# un auditor sef este in0estit $u responsabilitatea !eneral9 a $ondu$erii auditului 1n toate fa"ele desf9:ur9rii sale# stabilind atribu:iile fie$9rui auditor din $adrul e$7ipei de audit% Atribu:ia prin$ipal9 a auditorilor $onst9 1n e<aminarea sistemul $alit9:ii 1n 0ederea' determin*rii gradului de conformitate al acestuia, cu condi)iile specificate constat*rii dac* elementele sistemului calit*)ii au fost puse n practic* constat*rii dac* sistemul calit*)ii atinge obiectivele propuse n domeniul calit*)ii (i dac* este eficient pentru organiza)ia n cadrul c*reia func)ioneaz*.

CLASIFICARE
Auditurile $alitatii pot fi efe$tuate in s$opuri interne sau e<terne% 3n mod $orespun"ator se deosebes$ audituri interne sau e<terne ale $alitatii%

,igura -.-. #ipuri de audituri ale calitatii, n functie de scopul lor

Tabelul .%.' Tipuri de audituri ale $alitatii# 1n fun$tie de s$opul lor

Tip INTERN

Clasifi$ar e

Cara$teri"are
Sunt efe$tuate de or!ani"atia 1nsasi 1n 0ederea e0aluarii a$tiunilor $ore$ti0e sau de 1mbunatatire ne$esare# 1n $adrul propriei or!ani"atii% Sunt efe$tuate de $lienti ai or!ani"atiei prin auditori proprii# 1n s$opul e0aluarii sistemului $alitatii a$estuia% Sunt efe$tuate de un or!anism neutru# la $ererea or!ani"atiei $are doreste auditarea sistemului $alitatii# sau la $ererea unei alte parti &$lient al or!ani"atiei sau un or!anism independent*% Obie$ti0ul prin$ipal 1l $onstituie obtinerea de do0e"i pri0ind $apa$itatea or!ani"atiei de a asi!ura $alitatea $eruta% Sunt efe$tuate si 1n 0ederea mentinerii unei relatii $ontra$tuale de furni"are produse sau al $ertifi$arii sistemului $alitatii or!ani"atiei%

4rima parte Se$und a parte

Audi t E=TER N

Terta parte

3n $adrul $lasifi$arii pre"entate mai pot e<ista si alte tipuri de audit $are poarta denumiri spe$ifi$e dupa s$opul 1n $are sunt efe$tuate% Spre e<emplu' audit de preevaluare sau preaudit# este un audit terta parte efe$tuat 1naintea auditului de $ertifi$are de $atre or!anismul de $ertifi$are> audit de certificare# este un audit terta parte efe$tuat 1n s$opul $ertifi$arii or!ani"atiei de $atre or!anismul de $ertifi$are> audit de supraveghere# prin $are se 0erifi$a da$a se asi!ura respe$tarea $erintelor stabilite si $are se efe$tuea"a periodi$ de $atre organismul de certificare &1n 0ederea mentinerii $ertifi$arii pe durata de 0alabilitate a $ontra$tului de $ertifi$are ? este audit terta parte* sau client &1n $onformitate $u $lau"ele $ontra$tuale ? este audit secunda parte*%

3n fun$tie de obie$tul lor auditurile pot fi' de produs serviciu, de proces si de sistem.

,igura -./. #ipuri de audituri ale calitatii, n functie de obiectul lor

3n fun$tie de interesele de afa$eri or!ani"atiile pot de$ide sin!ure efe$tuarea unui audit al $alitatii%

SITUATII 3N CARE SE RECOAANDA EFECTUAREA AUDITULUI CALITATII'


a* A$tuali"area sistemului de mana!ement al $alitatii la s$7imbarile inter0enite datorita' progreselor tehnice si tehnologice; schimbarilor intervenite n structura obiectului de activitate; o modificarea standardului de referinta. b* Aodifi$area obie$ti0elor or!ani"atiei' o o organizatiei prin e%tinderea

o lansarea pe piata a unor produse noi; o orientarea desfacerii catre noi segmente de piata. $* 4re!atirea unui plan de 1mbunatatire a $alitatii# a0Bnd $a obie$ti0# de e<emplu# patrunderea pe noi piete $a urmare a $resterii $alitatii produselor li0rate% d* E<tinderea relatiilor $omer$iale# de e<emplu 1n $a"ul de"0oltarii e<portului et$%

AUDITUL CALITATII 4RODUSULUI'


Auditul $alitatii produsului ser0este la e0aluarea $onformitatii $ara$teristi$ilor de $alitate ale unui produs finit sau 1n $urs de fabri$atie $u $erintele $lientului sau $u $erintele spe$ifi$ate 1n do$umentele de referinta &standarde, normative, specificatii tehnice, etc%*%

Figura 1.3: 0tapele efectuarii auditului produsului

se e%amineaza produsul n raport cu documentele de referinta, procesele implicate n realizarea produsului si cu materiile prime, materialele, subansamblele folosite la fabricatia sa. se elaboreaza raportul de audit, n care se specifica neconformitatile constatate se analizeaza neconformitatile si cauzele care le1au produs se stabilesc masurile corective si de mbunatatire necesare fabricatiei produsului se supravegheaza aplicarea masurilor corective si de mbunatatire stabilite .

AUDITUL CALITATII 4ROCESULUI'


Auditul $alitatii pro$esului ser0este la e0aluarea $onformitatii unui pro$es & de fabricatie, de proiectare, administrativ, etc %* 1n raport $u $erintele $lientului sau 1n raport $u $erintele spe$ifi$ate 1n do$umentele de referinta &standarde, proceduri si instructiuni de lucru, specificatii tehnice ale produselor realizate prin procesul respectiv, etc %*% ,igura -.2. 0tapele efectuarii auditului procesului

Auditul $alitatii pro$esului se efe$tuea"a 1n urmatoarele etape' se e%amineaza toate elementele relevante pentru calitatea procesului auditat; - se elaboreaza documente intermediare, care prezinta rezultatele e%aminarii elementelor mentionate anterior &raport de e%aminare, liste de verificare, etc.'; - se elaboreaza raportul de audit cu specificarea e%acta a neconformitatilor constatate; - se analizeaza neconformitatile si cauzele acestora; - se stabilesc masurile corective si de mbunatatire necesare mbunatatirii calitatii procesului. 3odificarea structurii procesului de fabricatie, Schimbarea utila4elor si a echipamentelor utilizate n cadrul procesului respectiv, "evizuirea anumitor faze ale desfasurarii procesului de fabricatie, 5mbunatatirea planificarii fabricatiei, 5mbunatatirea metodologiei de asigurare a calitatii materiilor prime, subansamblelor aprovizionate; se supravegheaza aplicarea masurilor corective si de mbunatatire stabilite%

AUDITUL SISTEAULUI CALITATII

Auditul sistemului $alitatii se poate reali"a 1n s$opuri interne sau e<terne or!ani"atiei# 1n 0ederea e0aluarii propriului sistem al $alitatii 1n raport $u do$umentatia de referinta# sau pentru a 0erifi$a da$a a$est sistem este implementat si satisfa$e 1n permanenta $erintele pres$rise% E0aluarea urmareste determinarea $onformitatii elementelor sistemului $alitatii $u $erintele spe$ifi$ate# 1n toate etapele reali"arii produselor# stabilindu+se a$tiunile $ore$ti0e ne$esare pentru eliminarea ne$onformitatilor% 4rin auditul sistemului $alitatii or!ani"atia 1si propune# de asemenea# e0aluarea efi$a$itatii a$estui sistem si a do$umentatiei aferente# pri0ind reali"area obie$ti0elor propuse 1n domeniul $alitatii% 3n a$est fel pot fi fundamentate mai bine masurile de 1mbunatatire a sistemului $alitatii 1n ansamblu% Do$umentele 1n ba"a $arora se auditea"a sistemul $alitatii or!ani"atiei sunt' standarde referitoare la sistemul calitatii, manualul calitatii organizatiei, procedurile sistemului calitatii, procedurile operationale, proceduri de control, inspectie, analize si ncercari, instructiuni de lucru, formulare, nregistrari ale calitatii, dosare, documente, specificatii tehnice, proceduri referitoare la costurile calitatii, etc% Obiectivele auditului sistemului calitatii Efe$tuarea auditului sistemului $alitatii are 1n 0edere urmatoarele obie$ti0e' !eterminarea gradului de conformitate a elementelor sistemului calitatii cu cerintele specificate n documentele de referinta a calitatii organizatiei auditate &standardele calitatii, documentatia calitatii, legislatie etc.'

Auditurile sistemului $alitatii pot fi reali"ate 1n s$opuri interne sau e<terne or!ani"atiei# 1n 0ederea e0aluarii propriului sistem al $alitatii 1n raport $u un anumit standard# sau pentru a 0erifi$a da$a a$est sistem este implementat si satisfa$e 1n permanenta $erintele pres$rise% 4rin a$easta e0aluare se urmareste determinarea $onformitatii sistemului $alitatii $u $erintele spe$ifi$ate# 1n toate etapele reali"arii produselor# stabilindu+se a$tiunile $ore$ti0e ne$esare pentru eliminarea ne$onformitatilor% !eterminarea eficacitatii sistemului calitatii privind realizarea obiectivelor stabilite n documentatia calitatii

Auditul $onstituie un instrument prin $are or!ani"atia poate e0alua efi$a$itatea sistemului $alitatii# pre$um si a do$umentatiei aferente# pri0ind reali"area obie$ti0elor pe $are si le+a propus 1n domeniul $alitatii% 5mbunatatirea sistemului calitatii organizatiei auditate

A0Bnd $a pun$t de ple$are $on$lu"iile rapoartelor de audit# pot fi initiate a$tiuni de 1mbunatatire a sistemului $alitatii 1n ansamblu# $u impli$atii fa0orabile asupra desfasurarii tuturor a$ti0itatilor de mana!ement a $alitatii% Satisfacerea unor cerinte reglementate

E0aluarea sistemului $alitatii unei or!ani"atii sub$ontra$tante poate fi 7otarBta de $atre $lienti# fie 1nainte de stabilirea unor relatii $ontra$tuale# fie dupa 1n$7eierea $ontra$tului% 4rintr+o auditare pre$ontra$tuala se 0erifi$a 1n $e masura sistemul $alitatii furni"orului permite satisfa$erea unor $erinte pri0ind $alitatea produselor pe $are le reali"ea"a% Cu o$a"ia unui astfel de audit se e0identia"a a$tiunile de 1mbunatatire ne$esare pentru a asi!ura stabilirea udi$ioasa a termenelor de li0rare# astfel 1n$Bt a$estea sa poata fi respe$tate%

4rin efe$tuarea unui audit al sistemului $alitatii sub$ontra$tantului# dupa 1n$7eierea $ontra$tului# se 0erifi$a da$a a$est sistem asi!ura 1n mod $onstant satisfa$erea $erintelor $ontra$tuale# referitoare la $alitate% Certificarea sistemului calitatii organizatiei auditate

Auditarea sistemului $alitatii poate fi fa$uta de or!anisme independente# 1n doua s$opuri prin$ipale# independent de relatiile $ontra$tuale ale or!ani"atiei $u $lientii sai' pentru a determina da$a a$est sistem permite tinerea sub $ontrol a produselor furni"ate de or!ani"atie# astfel 1n$Bt sa poata fi satisfa$ute $erintele re!lementate> atun$i $Bnd se doreste $ertifi$area sistemului $alitatii or!ani"atiei auditate# urmBnd unul din standardele ISO 9000% Fi!ura .%@' Etapele par$urse in $ursul auditului sistemului $alitatii'

.0

Auditul sistemului calitatii se efe$tuea"a 1n urmatoarele etape: 4LANIFICAREA AUDITULUI presupune initierea auditului# stabilirea obie$tului auditului# a fre$0entei a$estuia si e<aminarea preliminara prin anali"a do$umentatiei si 0i"ita preliminara la auditat%

Auditul sistemului $alit9:ii este reali"at 1n s$opul $onstru$ti0 de a se asi!ura $9 sistemul $alit9:ii or!ani"a:iei fun$:ionea"9# $onstituind un instrument al de"0olt9rii a$estuia% Auditorul sef stabileste modul de derulare a auditului prin planifi$area a$ti0itatilor# urmarind o anumita strate!ie% Din a$est pun$t de 0edere# 1ntr+o prima abordare# auditul poate fi' orizontal, 1n $are se urm9reste un anumit aspe$t al obie$tului auditului 1n toate $ompartimentele or!ani"a:iei vertical# 1n $are se urm9res$ toate aspe$tele obie$tului auditului 1n fie$are $ompartiment auditat%

Re!ula de ba"9 1n desf9:urarea auditului o $onstituie urm9rirea a$ti0it9:ilor 1n su$$esiunea lor fireas$9# spre e<emplu' contractare, proiectare, omologare, e%ecutie, livrare.

Listele de 0erifi$are sunt instrumente utile 1n 0ederea a$operirii 1ntre!ii problemati$i a auditului# $are $uprind pentru fie$are inter0iu patru aspe$te de ba"9 le!ate de' persoane 1 responsabilitate si autoritate, cerinte de instruire educatie proceduri 1 disponibilitate, gradul de acoperire a activitatii auditate, aplicabilitate practica; echipamente daca sunt cele specificate n proceduri, daca necesita manuale de utilizare iar acestea sunt disponibile; produse si materiale 1 daca sunt cele specificate n proceduri, daca sunt corespunzator identificate si cu stadiul inspectiilor identificat corespunzator.

!iagrama de flu% este un mi lo$ de asi!urare $9 toate elementele auditului au fost atinse &a uta auditorul sa obser0e $a auditul se desf9soar9 sistemati$ ;i nu au fost s9rite etape importante*% Din fi!ura se obser0a desfasurarea pro$esului de audit# de la $ole$tarea de date# la anali"a si e0aluarea lor# pBna la raportarea re"ultatelor auditului% 4ro$esul se desfasoara 1n mod $ontinuu pBna $Bnd sunt atinse toate obie$ti0ele auditului planifi$ate 1n Planul de audit si $uprinse 1n Chestionarele de audit%

..

Figura 1.6: !iagrama de flu% pentru un proces de audit

Do$umentele de lu$ru folosite 1n etapa de pre!atire+planifi$are a auditului sunt' autorizarea auditului; standardele sau alte specificatii dupa care se face auditul; planul de audit; orice formate provizorii care se folosesc n timpul auditului; liste de verificare, diagrame de flu% etc.

A$ti0it9:ile din fa"a de planifi$are+pre!9tire sunt' 6ni)ierea auditului !efinirea obiectivelor, domeniului, ntinderii (i frecven)ei auditului $lc*tuirea echipei de audit $naliza preliminar* a documenta)iei sistemului calit*)ii 7izita preliminar* la auditat 0laborarea planului de audit

.(

#ransmiterea planului de audit auditatului n vederea aprob*rii con)inutului 8rganizarea echipei de audit.

Ini:ierea auditului poate a0ea lo$ din ini:iati0a' 8rganiza)iei auditate# 1n $a"ul unui audit intern sau de $ertifi$are 9nei organiza)ii# pentru auditul la sub$ontra$tan:i sau de ter:9 parte> 8rganizatiei auditate $are 1naintea"a o $erere de $ertifi$are> 9nei alte organizatii interesata sau 1ndreptatita# pentru auditul de terta parte%

Initierea auditului presupune stabilirea obie$ti0ului si domeniului auditului# fre$0entei a$estuia si anali"a preliminara a pre"entarii sistemului $alitatii al auditatului% Definirea obiectivelor, domeniului, ntinderii i frecven ei auditului Clientul de$ide# $e elemente ale sistemului $alit9:ii# "one si a$ti0it9:i ale or!ani"a:iei urmea"9 s9 fie auditate 1ntr+un inter0al de timp spe$ifi$at% Un audit al sistemului $alit9:ii urm9reste' Competenta sistemului + da$a pro$edurile sunt realiste si ade$0ate pentru or!ani"atie> Conformitatea sistemului + da$a pro$edurile sunt urmate $ore$t> Performanta sistemului + da$a apli$area pro$edurilor sistemului adu$e re"ultate dorite%

Alctuirea echipei de audit se fa$e de auditorul sef 1n fun$:ie de domeniul ;i obie$ti0ul auditului% Analiza preliminar a documentaiei sistemului $alit9:ii $onst9 1n anali"a do$umenta:iei referitoare la metodele utili"ate de auditat pentru satisfa$erea $erin:elor de asi!urare a $alit9:ii% A$east9 anali"9 st9 la ba"a planifi$9rii auditului% Anali"a preliminar9 a do$umenta:iei sistemului $alit9:ii are $a do$ument de referin:9 manualul $alit9:ii% Vizita preliminar la auditat $onturea"9 liniile prin$ipale ale planului de audit# $are ulterior 0a fi definiti0at de $9tre auditorul sef%

4REDATIREA AUDITULUI presupune elaborarea unui plan de audit# or!ani"area e$7ipei de audit si stabilirea do$umentelor de lu$ru $are 0or fi utili"ate pe par$ursul desfasurarii auditului%

Un plan de audit bine $on$eput trebuie s9 fie fle<ibil pentru a permite modifi$9ri $are apar pe par$ursul auditului or!ani"a:iei% 4lanul de audit $on:ine' 8biectivele si domeniul auditului; 6dentitatea persoanelor care au responsabilitati directe, referitoare la obiective si domeniu; !ocumentele de referinta; 6dentitatea membrilor echipei de audit; !urata &intervalul de timp'si locul unde se efectueaza auditul; Limba utilizata n timpul auditului &daca este cazul';

.6

6dentificarea compartimentelor care trebuie auditate; !urata estimata &intervalul de timp calendaristic' pentru fiecare activitate prevazuta n planul de audit; Programul sedintelor care se tin cu conducerea auditatului; Conditii privind confidentialitatea; Lista de difuzare a raportului de audit si data estimata a publicarii.

!ransmiterea planului de audit auditatului n vederea aprob"rii con inutului # Dupa elaborare# planul de audit trebuie sa fie aprobat de $lient si $omuni$at auditatului%

Dup9 organizarea echipei de audit a$esta poate fi' audit solo 1 a$est tip de audit se pra$ti$a pentru or!ani"atii mi$i# unde sar$inile sunt reduse si pot fi 1ndeplinite de o sin!ura persoana $are are e<perienta si $unostintele te7ni$e ne$esare% audit n pereche 1 auditul 1n pere$7e este $el mai re$omandabil datorita dimensiunilor reduse ale e$7ipei si e<istentei posibilitatii de $ompletare re$ipro$a a $elor doua persoane% audit n echip* 1 auditul 1n e$7ipe de trei sau mai multe persoane se foloseste atun$i $Bnd este auditata o or!ani"atie de dimensiuni mai mari%

EFECTUAREA AUDITULUI presupune par$ur!erea urmatoarelor etape' 8rganizarea sedintei de deschidere; 0%aminarea sistemului calitatii; 8rganizarea sedintelor intermediare; 0laborarea rapoartului de audit; 8rganizarea sedintei de nchidere.

Sedinta de deschidere are drept s$op or!ani"area primei 1ntBlniri 1ntre e$7ipa de audit si repre"entantii auditatului% Do$umentele de lu$ru folosite pentru sedinta de des$7idere' planul auditului materiale de prezentare

4roblemele par$urse 1n $ursul a$estei 1ntBlniri fiind' prezentarea de catre auditorul sef a participantilor din cele doua parti. membrii echipei de audit si reprezentantii auditatului prezentarea scopului auditului, analiza domeniului si obiectivelor auditului analiza starii curente a documentatiei sistemului calitatii etc. trecere n revista a metodelor si procedurilor care urmeaza a fi utilizate pentru efectuarea auditului; etc

E<aminarea or!ani"atiei auditate se efe$tuea"a 1n doua etape'

.5

prima etapa $onsta 1ntr+o e0aluare a do$umentatiei sistemului $alitatii# a doua etapa impli$a 0i"itarea or!ani"atiei%

Sedintele intermediare se or!ani"ea"a 1n $a"ul 1n $are un audit durea"a doua sau mai multe "ile% La a$estea parti$ipa de obi$ei membrii e$7ipei de audit% Se anali"ea"a diferite aspe$te sesi"ate 1n timpul auditului% La sedinta de 1n$7idere pe ba"a materialelor de pre"entare# a materialelor do0editoare si de spri in ale afirmatiilor e$7ipei de audit si sumarul $elor !asite# se pre"inta ne$onformitatile $onstatate% Con$lu"iile auditului se elaborea"a 1n urma $ole$tarii de dovezi obiective# prin intermediul' interviurilor; a e%aminarii documentelor si a nregistrarilor calitatii; a observarii activitatilor n curs de desfasurare; a conditiilor din zonele vizitate.

Sursele de obtinere a do0e"ilor obie$ti0e# pot fi' rapoarte de audit anterioare; reclamatii; nregistrari ale calitatii; observarea activitatii n curs de desfasurare n timpul auditului etc.

4entru $onsemnarea si raportarea $on$lu"iilor# se pot folosi urmatoarele tipuri de do$umente' chestionare de audit utilizate pentru evaluarea sistemului calitatii compartimentului; formulare pentru raportarea observatiilor auditului; rapoarte de neconformitate 1 formulare pentru documentarea dovezilor de sustinere a concluziilor la care au a4uns auditorii.

Chestionarul de audit este do$umentul folosit de auditor 1ntr+o "ona auditata# formatul a$estui do$ument fiind stabilit de auditorul sef% A$esta se 1nto$meste ple$Bnd de la urmatoarele elemente' standardul de referinta; rezultatele auditurilor anterioare; deficiente cunoscute privind calitatea; prioritati ale managementului; documentele sistemului calitatii; alte documente ale organizatiei; consideratii ale auditorilor bazate pe propriile cunostinte, e%periente, vizite preliminare, etc.

C7estionarele de audit bine 1nto$mite au urmatoarele a0anta e' permit auditorilor sa fie bine informati despre obiectivele si cerintele activitatii auditate; permit auditorului sef sa evalueze munca de pregatire desfasurata de ceilalti membri ai echipei de audit; permit auditorilor sa evalueze gradul de derulare al auditului;

.@

daca este nevoie faciliteaza redistribuirea sarcinilor ntre auditori; asigura o nregistrare a domeniilor si activitatilor investigate n timpul auditului.

econ!ormitatea $onstituie un ese$ 1n 1ndeplinirea unei $erinte# fata de referinta auditului% Ne$onformitatile se $lasifi$a 1n doua $ate!orii' ma ore si minore# iar 1n afara lor mai pot e<ista si o"ser#atii% :econformitatea minora este a$eea $are identifi$a 2scapari izolate sau sporadice- 1n $ontinutul sau implementarea pro$edurilor sau 1nre!istrarilor $alitatii si $are pot du$e la ese$ul sistemului $alitatii da$a nu sunt $ore$tate% :econformitatea ma4ora este a$eea $are identifi$a absenta sistemului $alitatii# nefun$tionalitatea sa# sau o implementare ne$orespun"atoare a a$estuia% Reda$tarea ne$onformitatilor trebuie sa fie e<a$ta# $ompleta# utila si $on$isa# iar do$umentul folosit este raportul de ne$onformitate% "edactarea descrierii unei neconformitati trebuie sa 1ntruneas$a $Bte0a elemente' - prezentarea cerintei care nu a fost ndeplinita, prin trimitere la modelul de referinta si sau prin descriere; - prezentarea faptelor observate; - e%plicarea de ce faptele observate arata nendeplinirea cerintei.

RA4ORTAREA AUDITULUI are $a element $entral elaborarea prin$ipalului do$ument $u $are se finali"ea"a auditul sistemului $alitatii si anume raportul de audit% Aetode de apre$iere a auditului' termeni e%tremi. bun sau rau &conform si neconform' notarea fiecarei activitati analizate pe o scala care sa cuprinda valorile e%treme dar si valori intermediare, de e%emplu de la ; la <

O metoda de apre$iere a auditului este 1n termeni e<tremi' bun sau rau &$onform sau ne$onform*% O alta metoda de apre$iere a auditului $onsta 1n notarea fie$arei a$ti0itati anali"ate pe o s$ala $are sa $uprinda 0alorile e<treme dar si 0alori intermediare# de e<emplu de la 0 la 6% Etape $n raportarea rezultatelor auditului % sunt pre0a"ute doua a$ti0itati' a' 0laborarea raportului de audit; b' #ransmiterea raportului de audit organizatiei care a initiat auditul. a' 0laborarea raportului de audit Elaborarea raportului de audit se fa$e sub dire$ta $oordonare a auditorului sef# dupa sedinta de 1n$7idere% Raportul de audit este un do$ument $are $onfirma 1n mod ofi$ial $lientului informatiile pre"entate 1n timpul sedintei de 1n$7idere%

Raportul de audit trebui sa $ontina urmatoarele elemente' - numarul raportului si data elaborarii; domeniul si obiectivele auditului;

.)

detalii ale planului de audit, identitatea membrilor echipei de audit si a reprezentantilor auditatului, perioada desfasurarii auditului si identificarea organizatiei auditate; documentele de referinta n raport cu care a fost efectuat auditul &standard, manualul calitatii, etc.'; observatii asupra neconformitatilor si observatiilor constatate; aprecierea echipei de audit asupra masurii n care auditatul se conformeaza documentelor de referinta; capacitatea sistemului de a realiza obiectivele definite ale calitatii; lista de difuzare a raportului de audit.

b' #ransmiterea raportului de audit Transmiterea raportului de audit or!ani"atiei $are a initiat auditul &$lientului* siEsau auditatului# se fa$e de $atre auditorul sef% Aai departe# $lientul are responsabilitatea de a transmite o $opie a raportului de audit $ondu$erii auditatului% O difu"are ulterioara a raportului de audit se fa$e $u a$$eptul auditatului% 4astrarea raportului de audit se reali"ea"a potri0it $elor stabilite de $omun a$ord# de $atre $lient# de $atre auditat si or!anismul auditor% Ferifi$area re"ultatelor auditului este optionala &$u e<$eptia ultimei a$ti0itati# 1n$7eierea auditului* si $uprinde a$ti0itati pri0ind' Solicitarea raspunsului la raportul de audit n care sunt prevazute actiunile corective initiate la deficientele constatate, termene de remediere a deficientelor, etc.'; 0valuarea raspunsului transmis de auditat, prin care se apreciaza daca actiunile corective initiate sunt apte sa duca la eliminarea neconformitatilor; 7erificarea implementarii si a eficientei actiunilor corective initiate; 5ncheierea auditului.

URAARIREA IA4LEAENTARII ACTIUNILOR CORECTIFE# $are re0ine or!ani"atiei auditate% Etapele pro$esului a$tiunilor $ore$ti0e $e urmea"a auditului sunt urmatoarele' Etapa 1: $uditatul &organizatia' analizeaza fiecare raport de neconformitate, stabileste actiunile corective necesare pentru fiecare neconformitate, care sunt completate pe rapoartele de neconformitate. $poi, rapoartele astfel completate, sunt trimise auditorului pentru a fi evaluate actiunile corective initiate. Etapa &: $uditorul primeste propunerea de actiuni corective si evalueaza daca acestea sunt adecvate. !aca raspunsul este considerat ca fiind neadecvat, poate urma un schimb de corespondenta ntre auditor si conducerea organizatiei auditate, p+na c+nd se gasesc actiunile corective considerate de auditor ca acceptabile % Etapa ': 5n vederea finalizarii actiunilor corective, auditorul ia legatura cu conducerea organizatiei auditate si planifica o vizita la o data convenita de comun acord, n vederea verificarii sau urmaririi modului de implementare si a eficientei acestora. !aca sunt mai multe actiuni corective, se va face o singura vizita n care se vor verifica toate actiunile corective.

.C

Or!anismele de $ertifi$are foloses$ un do$ument de sinte"a $are indi$a numarul ne$onformitatilorE obser0atiilor si distributia lor pe $erintele standardului de referinta# denumit Profilul sistemului calitatii% Sistemul de urmarire a a$tiunilor $ore$ti0e trebuie sa asi!ure monitori"area modului de tratare a a$tiunilor $ore$ti0e% 4entru a a0ea un $ontrol asupra situatiei 1ndeplinirii a$tiunilor $ore$ti0e# este util sa fie 1nre!istrat stadiul 1n $are se afla tratarea a$estora% Urmarirea si reali"area a$tiunilor $ore$ti0e 1n $a"ul auditurilor interne# se pro$edea"a 1n $onformitate $u pro$edura de audituri interne ale $alitatii% Urmarirea si reali"area a$tiunilor $ore$ti0e 1n $a"ul auditului 1n se$unda parte# este reali"ata de ambele $ondu$eri' ale $lientului si ale auditatului% 3n $a"ul supra0e!7erii de un or!anism de $ertifi$are &pentru or!ani"atiile $ertifi$ate ISO 900.* urmarirea si reali"area a$tiunilor $ore$ti0e are lo$ $u o$a"ia 0i"itei de supra0e!7ere%

AUDITUL INTERN AL CALITATII


Cerintele standardului ISO 900.'(00/ referitoare la auditul intern sunt formulate 1n para!raful /%(%(% Audit intern% O $erinta obli!atorie a standardului ISO 900.'(00/ pentru sistemul de mana!ement este de a a0ea o pro$edura 2Audit intern-# sub forma do$umentata &s$risa*% 3n $a"ul implementarii unui model de asi!urare a $alitatii# pentru situatiile $ontra$tuale 1n $onformitate $u standardul ISO 900. '(00/# se pre0ede obli!atia or!ani"atiei de a planifi$a si a efe$tua audituri interne# pe ba"a unor pro$eduri s$rise% Fre$0enta a$estor audituri este determinata de natura si importanta a$ti0itatii 1ntreprinderii% 4ro!ramul auditurilor interne $uprinde'
planificarea si programarea auditurilor privind activitatile si domeniile specifice; desemnarea personalului calificat pentru conducerea auditurilor; procedurile documentate privind efectuarea auditurilor, nregistrarea si raportarea rezultatelor acestora stabilirea actiunilor corective n vederea eliminarii deficientelor identificate.

Cerintele SR EN ISO 900. referitoare la auditul intern sunt formulate 1n para!raful ()&)&) Audit intern: 8rganizatia trebuie sa efectueze audituri interne la intervale planificate pentru a determina daca sistemul de management al calitatii.

./

a' este conform cu modalitatile planificate, cu cerintele acestui Standard 6nternational si cu cerintele sistemului de management al calitatii stabilit de catre organizatie si b' este implementat si mentinut n mod eficace. #rebuie planificat un program de audit, lu+nd n considerare, starea si importanta proceselor si zonelor care trebuie auditate, precum si rezultatele auditurilor precedente. #rebuie definite criteriile, domeniul de aplicare, frecventa si metodele auditului. Selectarea auditorilor si modul de efectuare al auditurilor trebuie sa asigure obiectivitatea si impartialitatea procesului de audit. $uditorii nu si vor audita propria lor activitate. "esponsabilitatile si cerintele pentru planificarea si efectuarea auditurilor, pentru raportarea rezultatelor si mentinerea nregistrarilor, trebuie definite ntro procedura documentata. 3anagementul responsabil pentru zona auditata trebuie sa se asigure ca sunt ntreprinse fara nt+rziere ne4ustificata, actiuni pentru eliminarea neconformitatilor detectate si a cauzelor acestora. $ctivitatile de urmarire trebuie sa include verificarea actiunilor ntreprinse si raportarea rezultatelor acestora.

4ROCEDURA AUDIT INTERN


1) S*O+ Procedura descrie procesul de planificare, organizare si efectuare a auditurilor interne ale Sistemului de 3anagement al Calitatii n cadrul organizatiei. Scopul auditurilor interne este de a evalua daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele aferente satisfac dispozitiile din documentele de referinta si este asigurata eficacitatea Sistemului de 3anagement al Calitatii precum si de a furniza elemente de intrare pentru analiza efectuata de management. &) ,O-E I. ,E A+/I*A0E Procedura se aplica tuturor proceselor si activitatilor din cadrul organizatiei care afecteaza direct calitatea produselor si serviciilor destinate clientilor. ') ,O*.-E 1E ,E 0E2E0I 1A S" 0: 6S8 =;;;./;;> Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular. S" 0: 6S8 =;;-./;;? Sisteme de management al calitatii. Cerinte. S" 0: 6S8 -=;--./;;< Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si sau al mediului. 3anualul calitatii 4) ,E2I I1II SI +0ES*.01A0I ,e!initiile sunt n conformitate cu standardul S" 0: 6S8 =;;;./;;> Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular si n conformitate cu 3anualul Calitatii +rescurtari !G !irector General "3C "eprezentantul 3anagementului pentru Calitate "C "esponsabil Calitate S3C Sistem de 3anagement al Calitatii 3) +0O*E,.0A ,omeniul de aplicare % Auditurile interne sunt efe$tuate a0Bnd $a referinta SAC%

.9

+lani!icarea auditurilor interne "esponsabilul Calitatii ntocmeste Programul anual de audituri interne, si l actualizeazaori de c+te ori este necesar. Programul anual de audituri interne este analizat si verificat de catre "eprezentantul 3anagementului Calitatii si aprobat de !irectorul General. 4ro!ramul anual de audituri interne' asigur@ c@ toate cerintele aplicabile Sistemului de 3anagement al Calitatii sunt auditate cel putin o data pe an si ori de c+te ori este necesar; stabileste frecventa si amploarea auditurilor n functie de rezultatele auditurilor anterioare, importanta operationala a proceselor auditate si sau schimbari importante n zone functionale. Sta"ilirea echipelor de audit si a sarcinilor $n echipa "esponsabilul Calitatii 1nto$meste anual lista auditorilor interni si o a$tuali"ea"a ori de $Bte ori este ne$esar% Lista auditorilor interni este anali"ata# 0erifi$ata si aprobata de Dire$torul Deneral% 4entru nominali"area auditorilor interni 1n lista sunt 0alabile urmatoarele $riterii' activitate de participare la ntocmirea documentelor Sistemelor de 3anagement al Calitatii n cadrul organizatiei; participarea la o instruire, de cel putin doua zile, pe baza standardelor de referinta S" 0: 6S8 =;;-./;;?, S" 0: 6S8 -=;--./;;<; participarea ca auditor n formare la cel putin doua audituri ale Sistemului de 3anagement al Calitatii aptitudini, cunostinte si comportament conform criteriilor de calificare din S" 0: 6S8 -=;--./;;<; comportament ireprosabil, e%emplar n activitatea profesionala; participarea cel putin o data pe an la o instruire interna sau e%terna. 4ntocmirea si transmiterea planului de audit Auditorul 1nto$meste Planul de audit# $are furni"ea"a informatii detaliate auditorului si auditatului $u pri0ire la $lau"ele din do$umentele de referinta $are sunt obie$tul auditului# pro!ramarea orara si parti$ipantii% 4lanul de audit este transmis Repre"entantului de Aana!ement al Calitatii% +regatirea auditului Auditorul 1nto$meste Chestionarul de audit intern% A$esta este do$umentul de lu$ru al auditorului si ser0este la e0aluarea implementarii $erintelor standardelor 1n do$umentatie si a efe$tuarii pra$ti$e a a$ti0itatilor 1n $onformitate $u dispo"itiile din do$umentatie% Chestionarul de audit intern $ontine $erintele standardelor si do$umentatiei apli$abile auditatului% Constatarile# obser0atiile# do$umentele siEsau 1nre!istrarile e<aminate 1n $adrul auditului sunt $onsemnate 1n dreptul $erinteiE1ntrebarii $orespun"atoare% Chestionarul de audit intern este pastrat $a ane<a la raportul de audit% Auditorul anali"ea"a rapoartele si 1nre!istrarile auditurilor interne anterioare# in$lusi0 rapoartele de ne$onformitate $u a$tiunile $ore$ti0e aferente% E!ectuarea auditului intern Auditul intern se efe$tuea"a 1n $onformitate $u re$omandarile standardului SR EN ISO .90..'(006% Auditorul $ondu$e sedinta de des$7idere# sedinta de 1n$7idere si toate dis$utiile $u auditatul% Lui 1i re0ine 1ntrea!a raspundere pentru toate fa"ele auditului% Sedinta de des$7idere are $a s$op' prezentarea auditorului; prezentarea domeniului si obiectivelor auditului; prezentarea unui rezumat al metodelor si procedurilor care urmeaza a fi utilizate pentru efectuarea auditului; confirmarea ca sunt disponibile resursele necesare auditorului; clarificarea detaliilor neclare ale planului de audit; confirmarea datei si orei sedintei de nchidere. Auditorul'

(0

colecteaza dovezi prin intermediul interviurilor, e%aminarii documentelor si al observarii activitatilor si conditiilor de interes. 6ndiciile care par semnificative si care semnaleaza neconformitati se noteaza, chiar daca nu sunt cuprinse n chestionarul de audit. 6nformatiile obtinute se verifica prin intermediul observatiilor fizice, masurarilor si nregistrarilor; verifica eficacitatea actiunilor corective realizate de la ultimul audit, daca aceasta verificare nu s1a facut n alt mod documentat. 5n cazul n care se constata ca actiunile corective realizate nu sunt eficace pentru rezolvarea neconformitatii respective, neconformitatea respectiva se nregistreaza n "aport de neconformitate la audit; ntocmeste raport pentru fiecare neconformitate sau observatie, cu e%ceptia observatiilor rezolvate n timpul auditului. $cestea se vor mentiona numai n raportul de audit. "apoartele de neconformitate se semneaza de catre auditor, care decide cu privire la modul de verificare al actiunii corective rezultate. "apoartele de neconformitate se semneaza si de catre reprezentantul auditatului pentru luare la cunostinta si recunoastere a starii de neconformitate.

Sedinta de 1n$7idere 0a aborda urmatoarele pun$te' multumiri pentru spri4inul din timpul auditului; afirmatii referitoare la atingerea obiectivelor auditului; sinteza constatarilor din timpul auditului. aspectele pozitive, neconformitatile si observatiile constatate, eventual cauzele prezumtive ale acestora, actiunile corective stabilite de4a si termenul pentru stabilirea celorlalte actiuni corective, comunicat de conducerea auditatului sau convenit cu aceasta; e%plicarea punctelor slabe, cu indicarea potentialului de mbunatatire; modul n care se va proceda n continuare. 4ntocmirea raportului de audit Auditorul' semneaza chestionarul de audit completat n timpul auditului. ntocmeste raportul de audit n doua e%emplare, l semneaza si este responsabil pentru corectitudinea si caracterul complet al acestuia. "aportul de audit este semnat si de "esponsabilul Calitatii. difuzeaza raportul de audit auditatului si "esponsabilul Calitatii. Raportul de audit# $u toate ane<ele# $onstituie o 1nre!istrare a Sistemului de Aana!ement al Calitatii si este $ontrolat si pastrat 1n $onformitate $u pro$edura C8:#"8L9L 5:"0G6S#"$"6L8"% 4entru asi!urarea trasabilitatii# Responsabilul Calitatii atribuie un numar uni$ fie$arui raport de audit si mentine 1nre!istrarile efe$tuate pe par$ursul auditului% Sta"ilirea actiunilor corecti#e 3ntr+un termen foarte s$urt de la data sedintei de 1n$7idere# $ondu$erea auditatului &or!ani"atiei* 0a $omuni$a 1n s$ris auditorului a$tiunile $ore$ti0e pentru re"ol0area ne$onformitatilor si termenele pentru reali"area a$estora# 1n $a"ul 1n $are a$este termene nu s+ au $on0enit 1naintea 1n$7eierii auditului% Veri!icarea realizarii actiunilor corecti#e Ferifi$area efi$a$itatii a$tiunilor $ore$ti0e se fa$e de $atre auditor dupa un inter0al ade$0at de timp% Ferifi$area se poate fa$e# dupa $a"# la o data stabilita $u $ondu$erea auditatului# la un audit de urmarire sau la urmatorul audit planifi$at% Da$a 1n raportul de audit s+a stabilit un audit de urmarire# a$est audit 0a fi planifi$at prin pro!ramul de audit% +astrarea $nregistrarilor auditului Responsabilitatea pentru pastrarea tuturor 1nre!istrarilor auditului re0ine RC# $are 1nto$meste un dosar pentru fie$are audit% Controlul si pastrarea dosarului de audit se fa$e $u respe$tarea pre0ederilor din pro$edura C8:#"8L9L 5:"0G6S#"$"6L8"% 4erioada de pastrare a dosarelor de audit este de ( ani%

(.

0aportarea rezultatelor auditurilor interne % Pentru analiza efectuata de management, "esponsabilul Calitatii raporteaza rezultatele auditurilor interne ca unul din elementele de intrare ale analizei% 5) ,IA60A-A 2/.7 % Se desfasoara procesul de audit incepand de la colectarea de date, la analiza si evaluarea lor, p+na la raportarea rezultatelor auditului. Procesul se desfasoara n mod continuu p+na c+nd sunt atinse toate obiectivele auditului planificate n Planul de audit si cuprinse n Chestionarele de audit. 8) 0ES+O SA9I/I1A1I ,irectorul 6eneral aproba programul anual de audituri interne si toate modificarile ulterioare ale acestuia; aproba anual lista auditorilor interni si toate modificarile ulterioare ale acesteia; asigura resursele necesare pentru efectuarea auditurilor interne precum si pentru instruirea si mentinerea calificarii auditorilor interni. 0esponsa"ilul de *alitate ntocmeste Programul anual de audituri interne si l actualizeaza ori de c+te ori este necesar; ntocmeste anual Lista auditorilor interni si o actualizeaza ori de c+te ori este necesar; planifica instruirea si mentinerea calificarii auditorilor interni, n conformitate cu procedura C83P0#0:#$, C8:S#60:#6A$"0 S6 6:S#"96"0; stabileste echipa de audit care sa aiba pregatirea necesara de a audita procesele sau documentele aplicabile cu privire la calitate; asigura efectuarea auditurilor interne n conformitate cu standardele aplicabile, programul anual de audituri aprobat si prezenta procedura; analizeaza si semneaza rapoartele de audit intern si face propuneri pentru mbunatatirea S3C; pastreaza nregistrarile auditurilor interne si raspunde de identificarea si trasabilitatea acestora; urmareste modul de rezolvare al actiunilor corective conform termenelor stabilite; raporteaza managementului rezultatele auditurilor interne efectuate si al actiunilor corective ntreprinse, ca elemente de intrare pentru analiza efectuata de management; stabileste necesarul de resurse pentru efectuarea auditurilor interne. Auditorul ntocmeste Planul de audit, l transmite conducerii auditatului pentru luare la cunostinta; ntocmeste Chestionar de audit; conduce sedintele de deschidere si de nchidere ale auditului; analizeaza documentatia; participa la audit, inclusiv la verificarea eficacitatii actiunilor corective ntreprinse; obtine dovezi obiective cu privire la activitatile auditate pentru fundamentarea constatarilor si cu privire la eficacitatea actiunilor corective ntreprinse; ntocmeste si semneaza "apoartele de neconformitate; prezinta concluziile reiesite n urma efectuarii auditului la sedinta de nchidere a auditului; ntocmeste si semneaza "aportul de audit; rezolva eventualele divergente aparute ntre echipa de audit si auditati sau, daca este necesar, le comunica "3C n vederea medierii si deciziei. +ersonalul auditat coopereaza cu auditorii n vederea atingerii obiectivelor auditului; pune la dispozitia echipei de audit toate documentele si nregistrarile solicitate.

((

CU4RINS
AUDITUL CALITATII%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% . STANDARDE REFERITOARE LA AUDITUL CALITATII%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. DEFINIREA# SCO4UL SI CLASIFICAREA AUDITULUI CALITATII%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%( SCO4URILE prin$ipale ale efe$tuarii auditurilor sunt' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%6 ROLURI 3N CADRUL AUDITULUI%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 6 CLASIFICARE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5 Situatii 1n $are se re$omanda efe$tuarea auditului $alitatii'%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%) Auditul $alitatii produsului' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ) Auditul $alitatii pro$esului' %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% C Auditul sistemului $alitatii%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% / AUDITUL INTERN AL CALITATII%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% ./ 4ro$edura audit intern %%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% .9 Cuprins%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%% (6

(6