Sunteți pe pagina 1din 140

DEM ON STR ATIE : TR AN SA PRIN TERA PIE SI

TER APIA NOR MAL A

Subiecte posibile pentru o demonstatie de hipnoza

E – Bine , sa vedem ! Ce sa aleg ca subiect ? Am vazut


cateva figure foarte interesante aici in aceasta seara. Am vazut
figiurile, asa ca am facut turul salii cu mana ridicata si aveam in
cap acest gand : “Ma intreb daca va merge “. Acum de ce sa nu o
mai fac?” Am vazut figuri agreabile avand aceste ganduri in cap.
Rossi (R)- Chiar daca Erikson pare foarte preocupat de
selectia subiectilor in acel moment, el a stabilit deja un raport
hipnotic cu publicul in general si cu anumite persoane in
particular . Tot vorbind el a observat persoane din public care se
evidentiaza printr-o buna disponibilitate de a raspunde ; adica el
priveste persoanele care raspund cu atentie la discursul sau si la
persoana sa .Un grad ridicat de disponibilitate in a raspunde este
manifestat in momentul in care persoanele sunt absorbite de
faptul ca primesc tot ceea ce spune conferentiarul , corpurile lor
devin calme si immobile , il fixeaza pe cel care vorbeste cu
pupilele dilatate si cu o expresie neutra a fetei , cu tendinta sa
miste usor vertical din cap pentru a le arata ca sunt de accord cu
ei .Erikson povestea mai multe despre aceste subiecte cu mult
timp in urma.
Pentru el sunt acolo aceste “figuri interesante “.
Observatiile sale sunt impartite dupa expresia fetei
publicului.”Ma intreb daca va merge “ .Bineinteles publicul ii
raspunde prin ras pentru ca el nu se insala asupra limbajului
corpului.
Cu ajutorul a toate acestea el degajeaza o atmosfera
placuta de asteptare pozitiva pe care o dezvolta in timpul
expunerii sale asupra rezultatelor fantastice , indirecte, rapide si
terapeutice care pot surveni datorita inconstientului unei
persoane in timpul hipnozei. Cine nu ar spera sa experimenteze
un proces asa surprinzator? De aceea putem considera intreaga
sa expunere ca o apropiere hipnotica indirecta care faciliteaza
potentialitatile inconstiente ale transei fiecaruia pentru
demonstratia hipnotica care se va derula acum.

SUS TINEREA GR UPUL UI IN HI PNOZA

E – Stiti, eu sunt daltonist si nu stiu daca este vorba despre o


sanda verde sau o camasa bleu, dar este un guler deosebit!
( Ras) . Acest lucru va incomodeaza pentru a veni la mine? Puteti
sa va apropiati de partea mea stanga ? Puteti sa va apropiati? Ati
fost deja in transa ?
Subiectul ( S) – Nu , nu cred.
E – Dar lucrati pentru doctoral Reed , acesta ce zice ?Nu ati
vorbit niciodata despre acest lucru, dup ace iesiti din transa ?Nu
l-ati vazut niciodata in timpul unei hipnoze?
S – Ba da
E – Sunteti interesat sa intrati in transa ?
S – Pauza .Da .( anuntat cu ezitare si cu un ras nervos)
E – Ati putea sa fiti mai vesel. Dar acum daca va uitati in partea
stanga a vostra veti vedea o tanara imbracata in bleu.Cred ca
aceasta va trebui sa apara la fel in ambele parti ( si in stanga si
in dreapta ) nu credeti ?
S – Ba da
E – Veniti, Mary. Acum trebuie sa discut motivul pentru care
procedez in felul acesta .( Raspuns afirmativ din public)
R- Erikson foloseste acum intamplator faptul ca este daltonist
pentru a-I indupleca si cu mult umor isi calmeaza subiectul
timid.Alegandu-si o alta femeie, Mary fiind dela al doilea subiect,
o calmeaza pe aceasta si o da drept model pe Mary pentru a-I
explica cum sa se comporte in tinpul hipnozei.
Erikson foloseste adesea propriile sale infirmitati si
povestioare in legatura cu dezvoltarea si procesele de vindecare
in familia sa sau pentru alti pacienti.Chiar daca aceste
povestioare pot fi considerate niste metafore, este important de
observat ca Erikson nu le inventa – povestile si exemplele sale
erau adevarate. Acest fapt vine in contradictie cu ceilalti
ganditori care pretend ca folosesc idei ericsoniene deoarece ei
inventeaza ceea ce spera sa fie metafore terapeutice.
In expunerea precedenta Erikson manifesta un deosebit
respect pentru incosntientul personal al pacientului si al
potentialitatilor sale pentru a efectua procesul terapeutic. Cred
ca marea forta a istoriilor de vindecare ale lui Erikson se
datoreaza convingerii absolute cu care erau prezentate fiind intr-
adevar traite intr-un mod profound si miscator pentru insusi
Erokson.
Multe cercetari recente despre felul in care nelinistea
( anxietatea, angoasa ) se manifesta atat in voce cat si in
limbajul trupului demonstreaza capacitatea inconstienta de a
separa adevarul de fals, chiar daca spiritul constient apparent
accepta falsul. O data ce acestea se produc conflicte interioare
se produc in individ care variaza intre a crede si a nu crede . In
cazul terapiei pacientii vin deja cu suficiente indoieli . Daca un
terapeut construieste astfel metafore in care nici el nu crede , o
anumita angoasa se va infiltra ( resimti) in felul sau de vorbire si
in gesturi. Aceste manifestari ale angoasei vor fi primite de
pacient ca niste mesaje ambigue care ar putea doar sa reduca
credibilitatea asupra careia cuvintele terapeutului ar putea sa
conteze la un nivel incosntient la pacient.De fapt, adevarul uman
atinge un astfel de punct incat metafora inventata nu poate fi
decta o parodie.

INTREB ARI , DUBIU , CONFUZI E, SI I NDICI V OC ALI IN


INDUCTIA HIPNO TICA

E – Mary, ati fost deja in transa ?


Mary ( M) – Nu cred.
E – Nu credeti . Si nici nu v-ati gandit.
( Vocea s-a indulcit simtitor ) . Bine ,si acum ( Pauza ).
R – Erikson a introdus aici deliberat un anumit numar din
remarcile sale hipnotice.Mai intai, sa puna intrebari in legatura
cu experienta precedenta a transei in scopul de a-i aduce aminte
de experienta sa si in acest fel sa faciliteze o alta stare
asemanatoare.
Dupa aceea replica lui Erikson : “Nu va ganditi”? la
raspunsul lui Mary. “Nu ma gandesc”. Exista adesea o mare
prapastie intre modul in care ne vedem propriile experiente
subiective si modul in care le vad altii. Marea majoritate dintre
noi suntem in continuare in stari de inconstienta sau constienta
.Marea majoritate dintre noi suntem in continuu in stari de
incosntienta sau constienta, de indoiala, de confuzie, si conflict
cu ceilalti vis a vis de aceste puncte de vedere.Cu acest raspuns
neinsemnat :”Nu va ganditi” Erikson evoca si foloseste acesasta
mare rezerva de dubii interne, inainte de a exprima cadrele de
referinta ale lui Mary, in modul in care o stare alterata ar putea
reveni la normal.
Fraza urmatoare a lui Erikson “ Si nici nu va veti gandi” este
insa ambigua. Chiar daca pare a fi in concordanta cu punctul de
vedere al lui Mary ea contine in acelasi timp o implicatie confuza
care nu poate fi respinsa.Poate Erikson creeaza un dublu sens pe
care il va folosi mai tarziu fara a demonstra experienta transei
sale. Daca, spre exepmlu,Mary va nega ulterior faptul ca a
experimentat transa, Erikson poate crea o dubla legatura
constient / incosntient doar punandu-I intrebarea “Si
dumneavoastra chiar nu v-ati gandit ca ati fost in transa ?” Intr-o
atmosfera in care dubiul si confuzia sunt deja amestecate,
acesata intrebare pune pe ganduri increderea spiritului constient
in evaluarea propriei sale experiente.
De remarcat vocea scazuta a lui Erikson in momentul in
care pronunta aceasta fraza.Faptul ca Erikson scadea vocea
reprezinta pentru el un indice familiar legat de copilaria
noastra,cand mama isi scadea vocea pentru a ne legana sau a ne
adormi. Vocile par de asemenea scazute in viata de zi cu zi
deoarece suntem preocupati de noi insine.

MI SC AREA DE RIDIC ARE A MAINII CARE FACILIT EAZA


INDUCTIA HIPNO TICA

M – Nu stiu daca tremurati voi sau tremor eu .


Rasete.
E – Va referiti la acest tremur ?
M- Da , ma gandesc.( Restul frazei s-a pierdut in neant)
E- Dar nu trebuie sa va preocupe asa ceva.
M – Nu
E- Si cand credeti ca vi se vor inchide ochii?
M- Nu stiu .
E – Inainte sau dupa ce mana dumneavoastra va atinge fata ?
M- Nu stiu.
R – Erikson incearca o ridicare a mainii atingandu-i usor degetele
si bratele lui Mary.Aceasta interactioneza cu spiritual ei
incosntient dar indreapta spiritul ei copnstient spre ridicarea
mainii. O data ce mana si bratul sunt ridicate intr-un mod
aproape automatic, urmatoarea etapa este inchiderea
ochilor.Erikson se foloseste aici de o intrebare cu sens dublu:”
Cand credeti ca vi se vor inchide ochii …inainte sau dupa ce
mana va atinge fata ?” El da astfel puternice sugestii directe intr-
o maniera indirecta care se intensifica tacut: 1) ochii
dumneavoastra se vor inchide (este vorba doar despre o
chestiune de timp, inainte sau dupa) ; 2)mana dumneavoastra va
atinge fata . Caracterul puternic direct al acestei sugestii este
ascuns prin modul in care Erikson ii permite lui Mary sa aleaga in
legatura cu acest subiect. ( Un coleg de-al lui Erikson,
psihanalistul Lawrence Kublic, a numit acesata “ alegerea
intamplatoare “)
Deja, in aceasta parte ego-ul constient al lui Mary este
depasit in momentul in care ea zice , de trei ori la rand ;” Nu
stiu”. Acest “a nu stii “ faciliteaza teama si determina o anumita
receptivitate vis a vis de Erikson .

SUGE STI I DIRECTE P ENTR U A I NCHIDE OCHII S I


APR OFUND AREA TRANSE I

E – Si aceasta clipire a ochilor ( Pauza ). Inchideti ochii


acum.Asta este. ( Pauza lunga ). Si inchideti ochii. ( Pauza).Ceea
ce vreau sa faceti este sa intrati din ce in ce mai profound in
transa si ( adresandu-va altui subiect) dumneavoastra sa faceti la
fel.
SEL ECTIA SUBIECT EL OR P ENTR U H IPNOZA PRIN
OBSER VARE
“ O PRIVIRE CARE FACE TUR UL SALII.”

Acum, desigur, acesta le pune pe cele doua femei in


picioare, la perete.Lucrurile devin din ce in ce mai grele pentru
ele. Exista cazuri in care dvs aveti pacienti anxiosi, speriati,
nesiguri si indecisi care intra in cabinetul dvs. si trebuie sa
discutati cu ei. Scopul meu, conducand demonstratia in acest fel
este de a va demonstra ca puteti sa le dati pacientilor ocazia de
a raspunde doar dandu-le putina atentie. Si fixandu-le privirea si
atentia veti putea sa le descoperiti anxietatile sin u trebuie sa va
speriati daca mana dvs.tremura din cauza oboselii si ati putea sa
le permiteti pacientilor sa interpreteze aceasta ca o parte a
propriului lor comportament.
Si acum Mary intra din ce in ce mai profound in transa . Am
vazut-o in timpul orei de cocktail si am fost foarte impresionat de
ea . Si am fost de asemenea impresionat si de Joan( celalalt
subiect). Stiti imi place adesea sa arunc o privire care face turul
salii pentru ca daca o veti face veti vedea persoane care ii
asculta pe altii, care inceraca sa inteleaga , care vor sa sesizeze
o noua idée. Sunt persoanele care va lasa sa completati ceea ce
sunteti pe cale de a spune , care isi prezinta propriile idei si apoi,
din nou, le asculta pe ale voastre. Si am observat-o pe Mary, care
era acolo, in cealalta camera si am fost impresionat de acesata
reactivitate atenta vis a vis de persoanele cu care vorbea si apoi
le asculta.Si privind-o pe Joan acolo, la masa, vorbind cu altii si
ascultandu-I pe altii , m-am gandit ca ea avea o personalitate
absolut incantatoare in capacitatea sa de a asculta, a privi, de a
vedea si de a asculta.
Si in public se gaseste cineva care m-a impresionat in
acelasi fel acum ceva timp si era absolute senzational sa vezi
acea persoana din cauza capacitatii sale de a reactiona.Si anii
care au trecut de cand am intalnit acea persoana mi-au lasat
impresia de respect si admiratie.
CONSTR UIND P AS CU P AS UN F ENOMEN HI PNO TIC

Acum, daca ati obtinut un element de fenomen hipnotic ,


chiar daca e mic, trebuie sa il respectati serios deoarece
constituie fundatia fenomenului hipnotic. Si o vedeti pe Mary
care sta acolo si care manifesta un anumit grad de catalepsie si
arata o mare parte de constiinta a ei. Ea n-a pierdut tot fiorul din
ochi si nu stiu daca il va pierde pentru ca nu o cunosc destul de
bine. Tot ce stiu este ca are un anumit grad de relaxare resimtit
in picioare, in corpul sau, dar exista aici un anumit echilibru al
corpului care este remarcabil.

IES IREA DIN TRANSA DUP A SUGE STIA


FENOMENE LOR H IPNO TICE UL TERIO ARE

E- Stiu ca Joan se simte foarte confortabil aici. Si ma voi folosi


de acest lucru pentru a stabili si alte stari. Dar de ce sa nu-I cer
voie lui Mary sa respire profund? Puteti sa respirati profund Mary.
Si astfel as vrea sa va treziti si sa va simtiti confortabil.
( Pauza).Si luati-va tot timpul de care aveti nevoie. Respirati
profund si treziti-va simtindu-va confortabil, Mary.( Pauza lunga
de aproape 20 de secunde ). Din ce in ce mai treaza, Mary.

RATIFI EREA TRANS EI SI APOI REIN TR AREA INTR-O


TRANSA RELAXA TA

E- Asa este. Este o adevarata munca trezirea , nu?Va amintiti, mi-


ati spus, cand am iesit din sala de cocktail ca nu ati fost
niciodata in transa ?
M- Da.
E- Ce credeti despre capacitatea dvs.?
M- Nu stiu .( Rasete)

E – Nu stiti?
M – Stiu ca sunt relaxata, dar nu pot sa va raspund.
E – Nu puteti sa-mi raspundeti?
M- Nu, dvs. m-ati intrebat , daca am fost in transa si am crezut ca
nu am fost .
E – Credeti ca ati fost in aceasta seara?
M- Daca cred !
E – Credeti ca sunteti in transa in acest moment?
M – Este posibil …da …sunt relaxata. Ma simt mai usoara aici in
fata lumii, si nu stiu din ce cauza.
E – Si aceasta nu e un lucru bun? ( Rasete) Nu este publicul
dezagreabil de privit?
M- Nu , sunt adorabili.
R – Cu remarca sa initiala “ Asta este” , urmata de intrebarea :
“Totul este o munca pentru a reusi sa se trezeasca “, nu-I asa ?
Erikson demonstreaza importanta fenomenului de ratificare al
transei . Trezindu-se din transa , pacientii nu stiu exact daca au
experimentat o stare diferita sau nu.Intrebarea lui Erikson
focalizeaza atentia subiectului asupra sa si implica faptul ca va
gasi evidente care ii vor permite sa recunoasca starea sa
transformata .
Este dificil pentru studentii debutanti in hipnoza sa
realizeze o corelatie intre spiritual constient care nu recunoaste
propria sa experienta traita si transformata .Cultura nostra
cotidiana nu ne intreaba nimic despre starile noastre interioare :
in mod normal trebuie sa ne lasam deoparte toate gandurile daca
suntem adormiti.Suntem intr-adevar ignorati de noi insine incat
nu recunoastem tensiunile evidente si raporturile corporale prin
care ne cream propriile boli psihosomatice.
Chiar si modul in care ne relaxam, ceea ce corepunde unei
functii psihologice normale, si care se dezvolta natural este
pierdut pentru multi dintre noi.
O transformare ulterioara a transei lasa locul unui val de
ras al publicului pentru ca Mary a spus din nou ca “ nu stie “! Ea
marturiseste faptul ca nu stie cele trei raspunsuri la cele trei
intrebari successive ale lui Erikson, admitand in cele din urma ca
e relaxata si toate acestea se intampla foarte lent cand reintra in
transa. Erikson foloseste imediat faptul ca a recazut in transa
prin remarca sa simpla si indirecta :”Nu este agreabil?” .Acum
Mary este in transa , cu ochii deschisi, acceptand sugestia lui
Erikson ca “ publicul nu este dezagreabil de privit “.

CATALEPS IA.
DI STINCT IA I NTRE TRANSA A DEV AR ATA S I CEA FAL SA
PRIN INDICI T ACTILI

E – Acum de ce credeti ca Joan sta in picioare altfel?


M- (Raspuns pierdut in sala )
E- Bine.(Erikson o atinge acum direct pe Joan), ea raspunde
miscandu-si bratul urmand instructiunile date de indicii tactili.
Acum, fenomenul particular pe care Joan il arata este
urmatorul: Joan accepta imediat sa coopereze cu mine.Ea isi va
ridica mana excat cum ii spun eu. Ea arata miscarea cand ii spun
eu, intrerupnad contactul , ea se lasa in jos atat cat ii spun eu.
Dar sa luam o persoana care este treaza sau sa luam un student
care este la medicina care este determinat sa mimeze o transa
si sa-I cerem acestuia sa arate catalepsia:el o va face, dupa cum
ne asteptam,atingandu-I usor mana , ea va continua sa coboare
pana in dreptul coapsei, inca si inca.
Dar un moment dupa, ea va remarca ca va urmeaza
indicatiile si altfel ii veti ridica cealalta mana si ea va ramane
unde ati pus-o si acum are loc intr-adevar o catalepsie , pentru ca
fenomenele hipnotice sunt fondate unele pe altele.
R- Un rapsuns care mimeaza transa va interpreta contactul lui
Erikson ca un indice pentru a lasa sa cada mana pana la copasa
dintr-o singura miscare, rapida si regulate- cum facem noi in mod
obisnuit zi de zi. Persoana care experimenteaza o transa
adevarata, din contra , va considera contactul lui Erikson ca un
indice al miscarii valabil atata timp cat exista contactul – nici
mai mult , nici mai putin. Persoana in transa raspunde intr-o
maniera exacta indicilor tactili ai lui Erikson. Falsifiactorul
inceraca sa interpreteze modul in care ar trebui sa se miste dupa
miscarile cotidiene mai mult decat dupa miscarile relative din
transa.
RECUNO AST EREA TRANS EI – DIS PONONILI TATEA DE A
RASPUNDE : O S UGES TIE P OST – H IPNO TIC A GEN ER ALA
PENTR U MAXIMIZAREA P OTEN TIALIT ATIL OR IN VIA TA
CO TIDIAN A

E- Si daca o priviti pe Mary foarte atent veti observa pe fata ei o


anumita rigiditate, un anumit reflex de clipire, o reactivitate
imensa si un anumit interes pentru ceea ce zic eu.Apropo, eu
vorbesc cu pubicul, stii , Mary? Si tu stii, nu-I asa ?
M- Da
E- Si asculti ce spun?
M- Da
E- Asta este. Si e bine ca asculti. Sis per ca puteti sa ma
intelegeti si sper ca veti putua aplica ceea ce ati invatat in viata
dumneavoastra de zi cu zi intr-o maniera utila.
R- Erikson trece acum in revista indicii comportamentali folositi
pentru a demonstra ca Mary a intrat in transa din nou, chiar daca
acesta i-a cerut sa se trtezzeasca. Demonstrand ca ea se afla
intr-o stare de receptivitate terapeutica, ii da o sugetie post –
hipnotica generala , nu una specifica, pentru a invata “filozofia”
si “psihologia” in viata sa proprie.Chiar daca o face direct , cu
fraze introductive ca “Este bine sa acsculti” , Erikson da acelui
moment , in felul acesta, o puternica sugestie post – hipnotica.

CATALE PSIA , SEM NAL AND PERS IST ENT A TRANSEI

Acum, am coborat mana lui Joan, dar nu am facut-o in


acelasi fel.( Erikson face un gest rapid si brutal cu cealalta
mana, aratand spre public) . Deci, ea este inca in catalepsa.
Judecati dvs.persistenta unei stari de transa prin continuarea
anumitor fenomene hipnotice , dar faceti-o cu usurinta. Si Joan,
statea acolo, cu picioarele indoite si bratul sau este in catalepsa.
IES IREA DIN TRANSA SI RA TIFICAREA
(CONFIRMA REA )
AMNEZ IA H IPNO TICA I NAINTE DE A DEP AS I
LIMIT ELE INV ATATE

E- Si acum , Joan , ati vrea sa respirati profound si sa va treziti


lent.(Pauza). Este bine asa , buna ziua. Cum va simtiti in fata
publicului ?
J- Bine
E- Nu tremurati?
J- Nu
E- Ati fost in transa?
J- Asta va spuneam
E- Asta mi-ati spus.Ce s-a intamplat cat ati fost in transa ?
J- Ati vorbit.
E- Am vorbit .Despre ce ?
J- Nu stiu.
E- Ati fost atenta la mine , Joan?
J-Mmh
E- Va amintiti de ceea vroiam sa va spun?
J- Da
E- Este dificil sa va amintiti?
J- Nu stiu. Ascultam si in acelasi timp imi aminteam de tot ceea
ce spuneati dar acum nu mai pot.
E – Foarte bine spus, Joan si asta speram sa-mi spuneti.Si am
pus intrebarile in asa fel incat sa vi se para ca raspunsurile
dvs.sunt corecte si un pic nepoliticoase. Dar ele sunt pline de
adevar si dau informatii. Da, m-ati ascultat si am inteles exact ce
ati spus. Dar dupa cev-ati trezit pare sa existe un fel de distanta
psihologica . Nu este asa?
J- Mmh. Da
R- A fost foarte bines pus, intr-adevar. Exista aici, in remarca lui
Joandoua aspecte foarte importante: 1)”Ascultam si in acelasi
timp imi aminteam de tot ceea ce spuneati” indica faptul ca
primea tot ceea ce Erikson ii spunea cand era in transa ;2) totusi,
ea il urma zicand:”Dar acum nu pot”. Ceea ce simnifica faptul ca
are acum o amnezie hipnotica; acestea sunt pastrate la un nivel
inconstient, dar nu sunt diponibile pentru spiritual sau constient.
Este de fapt ceea ce face ca sugestia hipnotica sa fie
eficace. Pacientii sunt jenati de limitele pe care le ating; ei si-au
dezvoltat anumite categorii de gandire care ii inhiba in eforturile
lor constiente de rezolvare a problemei. Depozitand sugestiile la
un nivel inconstient, acesta are sansa de a rezolva problema fara
sa fie folosite limitele spiritului constient. Amnezia hipnotica isi
pune amprenta asupra sugestiei hipnotice in matricea
creativitatii inconstiente.
Publicul, asemenea cititorului recunoaste modul in care
intrebarile lui Erikson faciliteaza amnezia:”Va amintiti foarte bine
ce aveam de spus?”, anuntat cu un ton subtil, de indoiala,
corespondent al unei sugestii indirecte de a nu-si aminti si, “Este
dificil sa mai reveniti”, demonstreaza faptul ca va fi o sarcina
dificila. Astfel, majoritatea pacientilor experimenteaza o amnezie
hipnotica, ratificand in acest fel propria lor experienta hipnotica,
deoarece le este atrasa atentia si Erikson intareste amnezia cu
intrebari indirecte si intentia sa nu este recunoscuta de subiect
sau in acest caz de cea mai mare parte a profesionistilor
prezenti in public.

APR OFUND AREA TRANSEI PR IN INTREB ARI:


FOCALIZAREA S I DIMINU AREA DURERII

E- V-ar placea sa o priviti pe Mary in acest moment? Observati-I


acum fata lui Mary, Joan. Este bine, Mary. Si cum stiti cand veti
intra in transa, Mary?
M- Ascult ce spuneti. Respir profound, asa cum mi-ati sugerat.
E- Respirati profun. Altceva mai faceti?
M- Inchid ochii
E- Inchideti ochii.
M- Ma destind
E- Dar acum, daca vorbesc si daca ma priviti si ascultati ce spun,
veti vedea ca intrati in transafara sa respirati profound ( vocea
scazuta) . Si poate ne puteti spune ce faceti.Nu stiu daca puteti,
dar eu ma voi adresa publicului. Si asccultandu-ma veti putea
intelege si mai tarziu imi veti spune daca am sau nu dreptate.
In timp ce statea acolo ascultandu-ma cu ochii decshisi si
fara sa respire profound putem observa o anumita imobilitate pe
fata sa; exista acea miscare preliminara a ochilor care face turul
salii si se opreste asupra mea. Si in timp ce aceasta ma priveste
fix, se poate observa pierderea reactivitatii pentru toata sala si
pare ca acesata a uitat de mana, de picioare, de umerii ei.
R- Cand am lasat-o pe Mary, cu cateva paragrafe mai sus,
aceasta era intr-o transa usoara , primind sugestia post-
hipnotica a lui Erikson. Erikson aprofundeaza acum aceasta
transa usoara care faciliteaza indirect inductia transei: “Si acum
stiti in ce moment intrati in transa, Mary?”Ea poate sa raspunda
la aceasta intrebare permitandu-le amintirilor senzoriale din
transele precedente sa fie reactive. Atata timp cat acestea sunt
reactive, transa se aprofundeaza. Erikson trece astfel in revista ,
pentru public, observatiile care pot fi facute inainte de a
recunoaste comportamentul transei si focalizarea atentiei.

TIMPUL S I I ESIREA DIN TRANSA


TONUS MU SCUL AR SI ORI ENT ARE CORPOR ALA:
DIMINU AREA A TEN TIE I IN TIM PUL SOMNUL UI

E- Si acum inchideti ochii si respirati profound si apoi treziti-va si


incercati sa va aduceti aminte ce am spus.
Ea a facut acest lucru intr-o maniera remarcabila: este un
lucru pe care trebuie sa-l studiati in laborator. Cat timp ii trebuie
unui individ sa se trezeasca din transa ? Acum Mary poseda
propriul sau sens asupra timpului. Trebuie considerat ca ea are
sensul timpului in raport cu iesirea din transa. Si daca priviti cu
atentie veti putea observa alterarea tonusului muscular si daca
nu as fi in fata publicului, as fi tentat sa-l exploatez. Dar daca o
persoana isi ia un anumit timp pentru a se trezi, atunci trebuie sa
realizati ca anumite persoane isi iau un anumit timp pentru a
dezvolta o transa.
E- Inca putin Mary, si va veti trezi. Este bine.
Acum , isi misca usor corpul, avand o usoara tendinta sa se
onduleze in raport cu peretele. Si ea se reorienteaza in raport cu
umerii.
E- Si acum incet, decshideti-va ochii trezindu-va de tot.
Este bine, este bine. Acum spuneti-mi daca am avut o atitudine
potrivita cand v-am descris comportamentul.
M- Cred ca ati facut-o bine, pentru ca am fost atenta .
E- Credeti ca a fost bine.
M- Da si nu tin cont de lumea din jurul meu.
E- Nu tineti cont de lumea din jurul dvs. dar totusi sunteti
constienta de faptul ca erati cu spatele la perete.
M-Da, da.
E- De ce ?
M- De ce ? Ei bine, mi-ati atras atentia , dar cu aceasta coafura
pe care o am nu simt simt si cea mai mica miscare .( Rasete)
E- Dar spuneti-mi.
M- Nu mi-am dat seama de aceasta decat in momentul in care ati
mentinat-o si atunci am realizat.
E – Bine, dar de ce v-ati dat seama prima oara, de pozitia umerilor
sau a parului in raport cu peretele?
M- A parului.
E- Si apoi umerii dvs.
M- Si apoi umerii mei.
E- Si apoi figura dvs.
M- Si apoi figura mea.
E- Si figura dvs. Ceea ce vrea sa zica ca sunteti mai mult sau mai
putin relaxata.
M- Da.
E- Si cu care picior ati venit prima oara in contact?
M- Cred ca a fost piciorul drept.
E- Credeti ca a fost dreptul deoarece nu ati fost in contact cu ele
pe rand, nu?
M- Nu stiu. Nu m-am gandit la asta .
E- Nu v-ati gandit. Bine, ganditi-va un pic. Aveti picioare, da ?
M- (Pauza). Da , am picioare. (Rasete )
E. Da, asta este. Aveti picioare. Doua. (Inca se aud rasete).
Acum, cum ati invatat dvs.sa intrati in transa ?
M- Ei bine, este dificil, pentru ca in transa ma asteptam sa dorm.
Dar nu sunt adormita, stiu ce spuneti si sunt pe cale de a ma
trezi.
E- Dar nu tineti cont de public.
M- Pentru ca sunt atenta la ce spuneti dvs.
E- Cu alte cuvinte, v-am captat atentia.
R- Timpul alocat inductiei transei si trezitului din transa este bine
ilustrat in aceasta parte .Erikson crede ca studentii la hipnoza ar
trebui sa-si mareasca sensibilitatea inter-personala observand
particularitatile pacientilor si ale subiectilor aflati in hipnoza, la
intrarea si la iesirea din transa.Observarea caracterelor
personale ar putea sa faciliteze intelegerea psiho- dinamica a
comportamentelor pacientilor si astfel sa faciliteze munca
ulterioara a transei.
Chiar intr-o intalnire non-hipnotica sau in evenimentele din
viata cotidiana, terapeutul va invata sa observe semnele de
comportament la o persoana care intra intr-o transa normala.
In aceste momente marea majoritate dintre noi primim mult
din conditia noastra inconstienta in timp ce noi suntem in
contact cu lumea inconjuratoare raspunzandu-I intr-o maniera
semi-automatica. Ni se intampla adesea sa avem amnezii in
legatura cu perioadele transei o zi intreaga si de aceea nu putem
intelege cum am facut sau am zis acel lucru. Acest factor apare
ca unul important pentru intelegerea relatiilor inter-personale.
Pacientii, profesorii si studentii, barbatii si femeile ar putea sa-si
dezvolte spiritul interactionist cu ajutorul unei atentii mai mari
unul pentru altul. Deoarece invatam sa ne folosim de transa
comuna in scopuri convenabile, din aceasta poate rezulta o
intelegere mutuala.

FOCALIZAREA A TENT IEI I N VEDEREA TRANS EI

E- Spuneti-mi Jean, sunteti treaza sau sunteti in transa ?


J- Ei bine, cred ca sunt treaza, ma simt treaza.
E – Credeti ca sunteti treaza, va simtiti ca si cum ati fi
treaza.Spuneti-mi credeti ca Mary este treaza?
J- Da.
E- De ce credeti ca este treaza ?
J- Ei bine, are aerul de a fi treaza.
E- Ohh! Acum priviti-o si spuneti-mi in ce moment va adormi
Mary. O faceti. (Rasete). Acum o veti privi pe Mary si imi veti
spune in ce moment va adormi pentru ca o va face.
(Pauza).Puteti sa faceti clipind din ochiul drept. Sau puteti sa ma
anuntati dand din cap in sus si in jos. Acum continuati sa o
observati pana cand va dati seama ca doarme.
Ii dau aici lui Joan o sarcina foarte dificila. Joan a fost
totusi in transa si mai devreme sau mai tarziu va sti sa aprecieze
momentul in care Mary va intra in transa. Si in mod deliberat am
facut ceva – va voi povesti mai tarziu.
E- Mary este in transa , Joan?
J- Nu cred ca este complet.
E- Nu credeti ca este in totalitate. Dar dvs?
J- Eu sunt in transa ?
E- Da. Sunteti in transa ? (Pauza)
J- Nu stiu.
E- Nu stiti.
Acum ceea ce am creat este o situatie in care Joan era
fortata sa foloseasca invataturile dobandite la un nivel
inconstient. Ce facea ea? Ea incerca sa restabileasca situatia in
care a desprins aceste invataturi ; deci ea avea tendinta sa intre
in transa fara sa-si dea seama. Ea nu are obiectii, nu refuza, este
perfect de accord cu aceasta situatie. Si cine este persoana
importanta in acesta situatie? Pentru Mary, este Mary. Pentru
Joan, este Joan. Si Joan o poate privi pe Mary, dar Joan va
experimenta propriile sale senzatii si Mary isi va experimenta
senzatiile. Si ambele vor stabili un raport cu mine si vor
reactiona.
Acum care e importanta acestui tip de tehnica? Aveti intr-
adevar nevoie de o tehnica de inductie logica , lunga si
prelungita. Unul dintre studentii mei in medicina este present in
public, el poate sa-si aduca aminte de vremea in care foloseau
mult timp in tehnicile “prelungite”.
Dar cu ajutorul experientei si al curiozitatii pentru
functionarea spiritului, am inteles ca este necesara putina
tehnica, daca sunteti gata sa utilizati atentia pacientului dvs.
Aveti nevoie sa o focalizati si sa o mentineti exact cum face o
fetita de 2 ani care primeste o jucarie si se intreaba:” Cum poate
sa ajunga la mama aceata jucarie?” – aceasta idée simpla, foarte
simpla. Si dvs.aveti o idée simpla vis a vis de un scop, incercand
sa munciti pentru binele pacientilor dvs.,stiind ca nu sunteti
judecatorul suprem, stiind ca nu sunteti constient de
potentialitatile pacientilor dvs., dar stiind ca acestia trebuie sa
faca toate eforturile posibile pentru a-si atinge anumite scopuri
si a fi satisfacuti de realizarile lor in limita posibilitatilor.
E- Si asa este, nu-I asa Mary? Eu vorbesc cu publicul ,Joan?
J- Da.
E- Asta este. Si ai uitat de public,nu?
J- Da.
E- Da, este foarte usor, nu?
M- Da este cazul.
E- Mi-ar placea sa deveniti interesata de toate lucrurile pe care
dvs, atat ca persoana, le puteti face cand va veti folosi de
invataturile psihologice desprinse. As vrea sa va respectati ca
fiinta umana, cu anumite calitati si defecte , ca noi toti de altfel.
Si acelasi lucru e valabil si pentru dvs. Joan. As vrea ca
amandoua sa inchideti ochii. Mary, inchideti ochii si respirati
profund. Inchideti ochii, Joan si respirati profund. Si veti simti un
mare confort. Si acum respirati profund si treziti-va complet,
odihnita si revigorata.(Pauza) . Buna ziua!
R- In aceasta parte, Erikson ilustreaza psihodinamica intrarii intr-
o stare de constienta alterata fara sa-si dea seama. Nu este
important ca tehnica de inductie a transei intr-un scop
terapeutic, ci ca forta psihodinamica profunda a vietii cotidiene,
o forta de care doar noi suntem constienti.
Atitudinile si asteptarile unui terapeut sunt rezumate cu
precizie in partea “italica” si suntem avertizati de necesitatea de
a recunoaste limitele nostre in intelegerea potentialitatilor
pacientului. Individualitatea si defectele fiecarui pacient trtebuie
sa fie recunoscute. Nu este posibil pentru sa obtina acelasi nivel
de abilitate hipnotica, dar posedam fiecare un set de
potentialitati pe care avem nevoie sa le descoperim prin
exploatarea continua a firii nostre. Inconstientul este insa un mai
mare rezervor de intelepciune in comparatie cu spiritul constient
si daca inconstientul pune restrictii in realizarea hipnozei,
trebuie sa le respectam chiar daca incercam sa intelegem mai
bine motivele.

A DOU A CONFERINT A
MODIFICA REA PRIN HI PNOZA A ORI ENT ARII LA
REALI TATE:
UTIL IZAREA T ERAPEUT ICA

In masura in care este vorba de un grup de practicanti


cu multa experienta, ar fi oportun sa ne axam exact asupra
hipnozei si asupra a ceea ce fac practicantii cu pacientii lor.
Hipnoza se deruleaza in interiorul pacientului. Pacientul da
raspunsuri numai la stimuli provocati de dumneavoastra. Ii puteti
spune unui pacient sa ramana treaz sau sa intre intr-o stare
profunda. Puteti sa-I spuneti sa adoarma, sa doarma profund sau
sis a intre in acelais gen de transa. Cu alte cuvinte, transa
hipnotica este ceva care se deruleaza in interiorul pacientului.
Este vorna de un proces de comportament in care pacientii isi
modifica relatiile cu mediul inconjurator ; ei isi modifica relatiile
cu dvs. si cu tot ceea ce ii inconjoara.
Pacientul asezat intr-un fotoliu la un dentist modifica relatia
sa cu realitatea exterioara – cu fereastra, cu fotoliul, cu mobila .
Toate aceste elemente isi pierd din importanta. Nu este decat un
lucru important pentru acest pacient din fotoliu, si anume gura
sa . Pacientul este atent la gura sa si la ceea ce face dentistul.
Dar pacientul poarta aceasta atentie intr-o maniera limitata.
Acesta nu simte lucrurile nepertinente pentru o situatie
imediata.
Pacientul raspunde timid, dar el poate sa invete sa-si
modifice obiceiurile; dar in orice caz el uita pentru moment
lucrurile care ii guverneaza viata cotidiana.Spre exemplu, fiecare
dintre noi este acum pe deplin constient ; nici unul dintre voi nu
este in transa ; si fiecare dintre voi este constient de faptul ca eu
stau la aceasta masa. Sunteti constient de faptul ca Dr.Steigart
este aici, ca este o persoana care vorbeste aici , ca sunt lampi in
camera.
Nu aveti nevoie de aceste orientari generale asupra
realitatii pentru a ma asculta sau pentru a va forma propriul
modde gandire . Dvs. ati fost formati si conditionati biologic sa
verificati mediul inconjurator de langa dvs. , sa priviti in jurul dvs,
sa descoperiti unde sunteti, ce faceti, cine altcineva e prezent ,
sa reafirmati ca sunteti prezenti la o conferinta. Asta e
important in viata nostra de zi cu zi.
In hipnoza, pacientul se orienteaza in mod diferit asupra
realitatii. El poate sa aib ao perceptie globala si comprehensiva a
situatiei, o poate recunoaste si intelege atat cat este necesar. Si
orientandu-se asupra acestei realitati inconjuratoare, el o poate
uita in intregime pana ce intervine o modificare majora a
realitatii inconjuratoare. Subiectul hypnotic nu recunoaste decat
modificarile majore.

ORI ENT AREA H IPNO TICA S I ORIEN TAREA LA REALIT ATE


IN OBSTRET IC A

Din acest motiv este important ca atentia sa indreptata


asupra a ceea ce pacientul considera ca fiind pertinent. Pentru
un pacient care se afla la ginecologie, este putin important
numarul infirmierilor prezenti in sala, numarul medicilor prezenti.
Pentru el nu este importanta decat situatia in care se afla si
sensul acesteia.
Acum , aceasta orientare a subiectului hipnotic este foarte
importanta daca veti utiliza hipnoza cu succes. Care este
orientarea unei femei insarcinate aflata pe masa de nastere ? Ei
bine, tot ceea ce are nevoie sa stie este ca va avea un copil. Dar
ce se intampla cand pacientul aflat in sala de ginecologie se
gandeste ca nasterea se va derula de la talie in jos? Daca
nasterea se va derula de la talie in jos, aceasta inseamna ca
membrele picioarelor sale pana la talpa piciorului sunt
indoite.Daca ginecologul bate din greseala pe genunchi sau pe
picioare, pacientul va fi perturbat.
Cred ca trebuie sa cunoasteti ce tip de orientare are
pacientul .Daca sunteti ginecolog, dati-I pacientului dvs.de
inteles ca trebuie sa se concentreze numai asupra bazinului; ca
procesul de nastere este legat de cunoasterea si abilitatea , de
interesul si dexteritatea ginecologului.
Adedsea, situatia hipnotica se deterioreaza pentru ca
orientarea la realitatea pacientului nu este destul de clara.
Trebuie sa-I spuneti pacientului, direct sau indirect ca tot ceea
ce se intampla in sala de nastere constituie o parte legitima a
procesului de nastere. Daca pacientul intelege asta, ginecologul
are abilitatea de a face tot ceee ce gaseste oportun fara a
perturba pacientul.

INDU CT IA TRANS EI PRIN U TILI ZA REA AMINTIRIL OR,


IDEIL OR S I CONCEPTE LOR:
AMINT IRI SI E LIBERA REA DURERII

Am insistat asupra importantei intelegerii realitatii pentru a


usura munca hipnotica. Daca doriti sa utilizati hipnoza in
medicina sau intr-o experienta psihologica trebuie sa fiti
constient de ceea ce doreste pacientul dvs. cu adevarat. O mare
parte dintre experimentele facute in laboratoarele de psihologie
au esuat deoarece experimentatorul nu stia exact orientarea
pacientului sau. Chiar daca suntem in stare de trezire sau in
transa, tindem sa definim realitatea dupa cum o intelegem.
Ca dentist, trebuie sa definiti aceasta situatie a realitatii
pentru pacient raportat la modul in care pacientul se intereseaza
si acorda o atentie importanta doar lucrurilor care sunt
importante. Cum puteti sa faceti aceasta? Cateodata o faceti
cerandu-i pacientului sa-si imagineze ca se duce la plaja si ca
petrece o dupa-amiaza agreabila lasandu-si capul in urma in
cabinet. Psihologic, ati orientat pacientul , ca si persoaan sa ,
spre plaja. Este ceva sigur, este la distanta de cabinet: tot ceea
ce se intampla astfel in cabinet este in raport cu corpul sau lasat
in urma. Ati limitat astfel orientarea corporala a pacientului si v-
ati indeplinit si sarcina de serviciu.
Acum, aceasta orientare este spontana din partea
pacientului , ea este inconstienta in sensul in care nu este
premeditata. Mai exact, trebuie sa descoperiti asteptarile si
caracteristicile acesteia. Cu cat descoperiti mai repede aceasta
orientare specifica a realitatii cu atat veti reusi mai repede sa
realizati o stare de transa; veti obtine mai usor de la pacient
raspunsuri hipnotice si comportamentul care este essential in
profesia dvs.
Invatam inca de cand suntem copii sa folosim realitatea
intr-un anumit scop. Dar la nivel incosntient suntem constransi
de realitatea concreta. Daca priviti un pahar de apa cand sunteti
intr-o stare de veghe obsnuita, veti dori sa vedeti un pahar de apa
real, veti dori sa-I vedeti pozitia, sa vedeti cantitatea de apa din
pahar si asa mai departe. Intr-o stare de incosntienta obisnuita
sunteti foarte dependent de realitatea concreta.
In transa, puteti sa priviti paharul cu apa intr-un loc précis
( Erikson desemneaza un spatiu gol unde sunt pahare cu apa
adevarate) si sa-I substituiti paharului real o memorie vizuala sau
un concept despre ceea ce este un pahar de apa. Dvs. faceti
aceasta substituire de memorie a locului paharului de apa exact
in acelasi fel in care va folositi de amintirile si conceptele din
vise.
O data sesizata tendinta inconstientului de a amesteca
memoriile si ideile asupra conceptelor cu realitatea concreta,
este mai usor pentru dvs. sa le puneti intrebari subiectilor dvs. in
timpul hipnozei. Ii veti cere pacientului sa substituie unei stari de
durere memorarea unei senzati placute, pentru ca in incosntient
se pastreaza amintirea unei senzatii placute . Tot ceea ce vreti
sa faceti dvs. este sa-I distrageti atentia pacientului dvs. de la o
stare de durere si sa –l dirijati spre una de confort care se
gaseste in spiritul inconstient.
Veti vedea, pacientul insusi face toata munca. Dvs.puteti
doar sa-I oferiti un stimul de plecare. Ca si in cazul curselor,
startul este dat de impuscatura, dar cel care alearga castiga
cursa. A trage un foc de arma semnifica debutul cursei; aceasta
nu intra in procesul propriu-zis al cursei. Si cu hipnoza este
acelasi lucru. Ceea ce zice terapeutul este ca si cum ai trage un
foc de arma. Pacientul trebuie sa faca toata cursa singur si o
poate face doar in acord cu propriul sau fel de a intelege situatia.
Cum se dezvolta in individ o stare de transa? Multi doctori
vor ca un pacient sa se destinda. Este o idée buna, dar poate fi si
o idée proasta pentru anumiti pacienti. Ma gandesc la un pacient
care sufera de dureri mari. Ii spuneti sa se destinda, dar sufera
de durere mare si tot ceea ce il inconjoara ii sugereaza o
tensiune externa , anxietate si sensibilitate la durere. Si ii
spuneti sa se destinda. Acestea sunt absurditati, deoarece nu va
ganditi la reprezinta hipnoza pentru acel pacient. Apropierea
unui pacient care sufera de dureri extreme nu sugereaza ca ar
putea sa se simta mai bine, mai confortabil. Ii spun pacientului
ca intr-adevar acesta sufera de durere, ca asta ii face intr-adevar
rau dar ca poate sa nu acorde atentie acestei dureri.
Daca este vorba de o durere la brat incerc sa-l fac pe
acesta constient de starea sa si o data ce o fac ii focalizez
atentia asupra bratului. Acolo vreau sa-I fie indrepatata si
atentia.Vreau ca acest pacient care sufera sa uite de sala, de
ornamentele din ea. Vreau ca acesta sa devina constient de
bratul sau si o data ce va fi constient va fi in stare sa –si
aminteasca ca aceasta durere este diferita de sentimentul
precedent de confort referitor la bratul sau.Astfel, am acum un
pacient care se gandeste si la confort si la durere. Stie ca nu ma
indoiesc de durerea sa . Pun accent pe aceasta sis tie ca o
respect.
Astfel, cand ii aduc aminte de senzatia de confort in lovul in
care el simte durerea , este tentat sa se gandeasca la ceea ce ii
spun eu. Astfel, el va stabili in el-insusi aceasta realitate mentala
si abstracta de confort din bratul sau.
Din momentul in care introduceti amintiri legate de confort
si liniste intr-o situatie dureroasa, durerea incepe sa se
diminueze pentru ca aveti doar o cantitate limitata. Puteti sa va
indreptati toata atentia spre durere sau puteti sa va indreptati
atentia spre amintirilie placute. Puteti astfel sa va indreptati
progresiv atentia spre confort si mai putin spre durere.

UTILI ZA REA COMPOR TAMENTUL UI P ACIENTUL UI


COPIL UL HI PERA CTIV

Trebuie sa va ganditi la modul in care pacientul simte,


gandeste si-si traieste emotiile in relatiile cu realitatea corpului
sau si cu relatia experintelor sale corporale din acel moment. In
dimineata asta a intrat in cabinetul meu un copil care s-a aratat
necooperant. Primul lucru pe care l-am realizat la acest copil a
fost tendinta sa de a fugi in toate sensurile; nu a vrut sa
coopereze cu mine.
Cred ca este preferabil ca acest copil sa continue sa
manifeste aceasta activitate. Cum ar trebui sa lucreze cu mine?
Ii spun :”Alearga spre aceasta usa ; alearga de colo-colo si
aleraga spre usa aceea; spre aceasta usa si iar spre usa aceea.”
Fara sa inteleaga, copilul o face,asteptand sa-I spun in ce
parte sa alerge. Daca acesta incepe sa se lupte cu mine (Erikson
mimeaza miscarea de respingere) ii pot explica acum modul in
care acum el impinge cu mana sa dreapta, iar apoi cu cea
stanga. Cu alte cuvinte, terapeutul invata sa foloseasca
orientarile personale ale pacientilor care le permit sa
reactioneze astfel.

CE E ST E CO MPOR TAMEN TUL HIPNO TIC?


CEL E TREI S TARI DE FURIE ALE DOMNISO AREI “O”
HIPNOZA SP ONT AN A SI REGRE SIA IN V ARS TA

Hipnoza nu survine datorita unei metode traditionale si


rituale. Unii pot sa induca in mod spontan o stare de hipnoza
daca ii dati ocazia. Acest tip de hipnoza spontan s-a manifestat
in timpul primului seminar tinut in S.U.A si consacrat hipnozei,
seminar condus de Clark L.Huell la Universitatea Winsconsin in
septembrie 1923. Dr. Huell care a devenit ulterior presedintele
Asociatiei Psihologice Americane, mi-a spus ca daca imi petrec
vara experimentand o munca de laborator despre hipnoza si daca
fac un raport , el va conduce un seminar. Am acceptat.
Unul dintre membrii seminarului a fost domnisoara “O” .Ne-
am intalnit si ea mi-a vorbit un pic de mediul sau familial. A fost
singura la parinti si rasfatata. Ea avea un comportament diferit
:trebuia sa aiba ultimul cuvant de spus. Modul sau de a spune
intotdeauna ultinul cuvant era urmatorul: intra la ea in camera,
dadea din picioare pana cand se intalnea cu mama sa,punea
intrebari, isi facea numarul de furie , se trantea in pat si incepea
sa planga. O experienta lunga si o practica indelungata i-au
demontrat domnisoarei “O “ ca ea putea, in felul acesta, sa-si
influenteze si sa-si dirijeze parintii.
Am intrebat-o pe d-soara O daca acccepta ca grupul
seminarului sa afle toate acestea si ea nu a ezitat.
Acest seminat despre hipnoza urmarea tocmai
comportamentul uman. Intrebarile puse erau urmatoarele: ce
constituie comportamentul hipnotic? Care sunt regulile puse in
joc? Cum intervine hipnoza ? Ce se intampla cand faceti
aceasta? Pentru a obtine acste raspunsuri am propus urmatorul
experiment.
Am remarcat ca sala unde se tinea seminarul era in fata
scarii si ca aveam o masa frumoasa. I-am propus domnisoarei O
sa coboare la parter, sa se indrepte spre usa laterala , sa o lase
deschisa, sa iasa, sa o inchida si apoi sa o deschida.
Ea trebuia sa intre apoi, sa bata din picioare, sa urce scara
fugind, sa intre in sala seminarului, sa tranteasca usa dupa ea si
sa vina la masa unde ii era locul. Ceea ce ne interesa din toate
acestea este ceea ce se petrecea cand d-soara O avea accesul
de furie in copilarie.
Acum, aceasta era inteligenta si avea un spirit stiintific, ea
accepta voluntar experienta. Ea a coborat, a iesit pe usa laterala,
a reflectat la intrare a ras ea insesi, a intrat, a aruncat o privire
pe culoar pentru a vedea daca ceilalti studenti erau prezenti, a
batut din picioare, a inchis usa trantind-o, s-a aruncat in scaunul
sau, si-a pus capul intre brate si a izbucnit in plans.
Dupa ce a plans cateva minute( in timpul carora grupul a
ramas siderat pentru a mai face ceva ) d-soara O si-a revenit si,
curios ea s-a intors spre mine pentru a critica sugestia pe care i-
am dat-o . Ea s-a lansat astfel intr-o tirada, denuntand intreg
grupul de seminar . A fost cea frumoasa manifestare de furie
necontrolata pe care am putut s-o vad.
In sfarsit, ea s-a calmat si a spus: “Sunt furiosa” Si ea este
la fel de surprinsa ca si noi.
Am discutat din nou despre aceasta si unul dintre noi a
intrebat-o pe d-soara O “Cand ati inceput sa va enervati?”
Ea a raspuns:”Nu-mi amintesc”. Apoi i-am sugerat :”De ce
nu incercati sa realizati cand ati inceput sa va enervati?”
Astfel, d-soara O a inceput sa rememoreze scena si a
coborat.A doua oara cand a intrat in sala , ea a trantit usa,s-a
aruncat in scaun , a repetat intreaga scena , m-a injurta, a injurta
tot grupul si in aceeasi stare a spus:”M-am enervat din nou”.
Am intrebat-o “Unde ati inceput sa va enervati”?
Ea a rapsuns ;”Mi-am pus aceasta intrebare cand am
inceput sa cobor. Am inceput sa ma enervez cand am ajuns la
jumatatea scarii, dar nu-mi aducaminte nimic dupa acest loc.”
I-am sugerat :”Sa presupunem ca ati coborat si incepeti
toate acestea din nou.”
Spre marea nosatra surpriza a spus:”Ei bine, nu m-am
gandit ca am coborat toata scara .”
Si s-a ridicat, s-a dus sa deschida usa zicand: “Ei bine, nu e
nevoie sa cobor.”
A inchis usa, s-a trantit din nou in scaun si a intrat in al
treilea acces de furie.
Vorbim de regresie. Vorbim de restabilirea modelului de
reactii anterioare. Este vorba aici de banalul seminar de doctorat
in care intrebam o persoana serioasa daca este capabila sa
restabileasca un proces de reactie anterioara. Am avut alte
experiente cu diverse persoane pe care le-am intrebat daca pot
face acest gen de lucruri si am descoperit ca unele dintre ele pot
sa retraiasca o scena din experientele trecute in care nu au
control asupra comportamentului lor.
Acum, care este legatura a toate acestea cu hipnoza ?
Utilizati hipnoza in acelasi fel.

STARILE CONST IINT EI AL TERA TE IN HI PNOZA SI


INTR OS PECTI E
EXPERI ENT A IN TR OSPECT IEI

Am facut un lat experiment pentru a afla ce gen de


comportament intra in aceasta hipnoza. Am organizat una cu
studentii ingineri si studentii in agricultura in limba engleza. La
acea vreme, eram student la medicina si nu aveam nici o
experienta particulara, astfel am organizat experimental ca un
proces de cercetare prin care cineva crede ceva. Le-am explicat
subiectilor ca vreau ca acestia sa se poarte normal pentru o
experienta in departmental de psihologie. Doua zeci de studenti,
barbati si femei, s-au comportat normal. Acum, experimental se
deruleaza astfel. In primul rand, le-am explicat subiectilor despre
ce este vorba.
Avem acest scaun . Este un scaun confortabil . Va cer sa va
asezati confortabil cu mainile sub coapse. Va cer sa va ganditi la
procesul care ar fi posibil (daca ati fi pe cale sa va pierdeti mana
stanga sau dreapta) pentru a atinge acest cos de fructe imaginar
pe aceasta masa imaginara, pentru a zari un mar imaginar si a-l
pune pe masa in fata dvs.
Gandindu-va la aceste lucruri, veti incepe sa ziceti:” Mana
mea este sub coapsa. Pentru a observa un mar acolo, trebuie sa
ridic mana, ceae ce inseamna ca trebuiea sa o ridic, ceea ce
inseamna ca trebuie sa-mi ridic bartele, ceea ce inseamna ca ar
trebui sa simt marul cu varful degetelor. Puteti sa reflectati voi
insiva la acest proces.
Subiectii au simtit acest lucru. Au parcurs in minte
procesele mentale corespondente faptului de a-si vedea bratele
ca se ridica, ca mainile lor avanseaza spre masa in fata lor, ca
vad intr-adevar marul.
“Care sunt toate gandurile care va napadesc?” Care este
importanta atentiei pe care o dati aromei marului? Pana la ce
punct puteti sa remarcati ca este rosu?
Un anumit numar de subiecti au incercat sa faca
vizualizarea, dar dupa cateva minute de effort au declarat ca
sarcina este imposibila si erau dezgustati. Altii au incercat cu
tenacitate, dar au continuat sa intrebe instructiunile. Le-am spus
acestor subiecti ca erau importante gandurile lor, nu ale mele.
Alti subiecti au inceput sa gandeasca. Ati fi putut vedea ca
erau interesati de ceea ce faceau pana ce dintr-o data, intr-o
reactie de soc, au auzit ceva de genul:” Incep sa ma simt straniu.
Ma simt intr-adevar straniu. Nu pot sa mai continui. Si au plecat”.
Erau si alti subiecti care nu au fost jenati de aceasta
senzatie de pesimism “straniu” si au parcurs procesul mental de
a zari marul si de a-l pune pe masa. Acum, fiecare dintre subiecti
care traversa procesul mental, etapa cu etapa, pentru a zari
marul si a-l pune pe masa, se simtea straniu. Aceasta senzatie
stranie corespundea pierderii orientarii cu realitatea externa si
stabilirea unei realitati conceptuale astracte. Totusi, cuvintele
“hipnoza “si “sugestie” n-au fost pronuntate. Tot ce ma
intereseaza este procesul de gandire si intelegere pe care il
traverseaza pentru a –si imagina ca zaresc un mar si il pun in fata
lor pe masa.
Mai tarziu, am cautat toti studentii care au spus ca au avut
reactii de soc si s-au plans ca s-au simtit “straniu” si au zis “Nu
pot sa continui”.Le-am zis ca sunt interesat de hipnoza si i-am
intrebat daca vor sa participle la o inductie hipnotoca. Am
semnalat faptul ca sentimental de “bizar” pe care l-au resimtit in
experienta de introspectie era exact acelasi din transa hipnotica.
Cu alte cuvinte, subiectii au recunoscut orientarea care exista
intre hipnoza si intre multe sarcini hipnotice.
Cred ca aceasta tema de orientare la realitate va juca un
rol semnificativ in metodele privind spatiul. Cred ca astronautii
descopera intai, in spatiu, ca pierderea gravitatii este o
experienta interesanta , sramanta si agreabila. Dar ce fac ei
fiindca in gravitatea normala isi pierd senzatia de a sta pe ceva?
Ei pierd multe elemente de orientare si nu mai stiu sa-si
orienteze corpul. Este exact acelasi lucru pe care il faceti cu
subiectii in hipnoza. Le pastrati orientarea in realitate, exact cum
am facut cu subiectii din “Laboratoarele medicale.” Acesti
subiecti, asezati pe scaunele lor , s-au simtit foarte perturbati,
nestiind daca stau asezati pe scaune pe pamant, pe plafon sau
pe perete. Si-au orientat sensul de orientare spatiala.

TRANSE LEJ ERE SI PR OFUNDE S IMUL TANE


CALL OSITE S PE T ERMIN ATIILE N ER VOASE ALE DURERII

Orientarea la realitate a pacientului dvs. va permite sa va


ocupati de anxietatile lui, si de desprinderile lase musculare.
Daca veti intelege ce tip de orientare la realitate are pacientul va
va ajuta foarte mult in munca dvs. De indata ce veti recunoaste
orienatarea pacientului, veti putea sa stabiliti situatia
terapeutica. Va voi da un exemplu.
Acum ceva timp, un medic californian ingrijea o femeie care
suferea de dureri cronice. El consultase numerosi colegi inainte
de a ma intreba apropos de acest caz. Femeia se plangea de
dureri, insa toate examenele medicale si neurologice indicau
lipsa fundamentelor organice si a vreunei boli. Totusi, el nu avea
nici un dubiu asupra comportamentului general al femeii:
aceasta suferea de dureri cronice.
Ce aveti de facut cu acest tip de pacient? Hipnoza a fost
utulizata fara succes. Femeia avea putina sau nu avea deloc
incredere in hipnoza asa cum o intelegea ea. Inainte sa intre in
biroul meu, ea a vrut sa stie daca am folosit hipnoza in cazul ei.
Am recunoscut imediat intrebarea ca pe una ostila si plina de
reticenta. Raspunsul meu a fost: Nu utilizam decat ceea ce este
necesar.
Cu alte cuvinte, insistand pe faptul ca nu as utilize nimic
din ceea c ear fi neaparat necesar , i-am spus ca orice voi face,
va fi pertinent.
Care este profunzimea transei pe care o puteti induce la
cineva care priveste atent la tot ceea ce fac ? M-am gandit sa
imnduc o transa lejera astfel ca pacienta sa nu-si dea seama ca
folosesc hipnoza. Astfel, am facut in asa fel incat sa intensific
durerea in solduri, de-a lungul nervului sau sciatic; i-am cerut sa-
mi acorde toata atentia; am intrebat-o daca este constienta de
aceasta durere. Si i-am explicat astfel:
“Dvs. simtiti aceasta durere de mult timp si o urati tocmai
din cauza ca preferati sa o ignorati. Dar eu vreau sa cunosc
fiecare atribut al acestei dureri. Si doresc ca aceasta durere sa
devina din ce in ce mai atroce, intense si astfel sa va dati seama
ca este vorba de o durere ingrozitoare, imposibil de suportat.” Si
i-am spus o serie intreaga de adjective care caracterizau durerea
simtita de ea.
In sfarsit, am rezumat aceasta spunandu-I :” Dar as vrea ca
dvs sa decsrieti durerea cu propriile cuvinte fara sa folositi
termeni medicali”.
Si am ambitionat-o sa studieze durerea soldului sau drept,
de-a lungul nervului sau sciatic drept, incat cred ca daca
secretara mea intra sau dansa pe scaun, pacienta nu ar fi
observat-o. Era intr-adevar absorbita. Daca ma uitam la ceas,
aceasta observa imediat, daca scriam ceva in dosarul sau , la fel
observa . Dar ea nu observa de altfel tot ce se intampla in birou.
In ceea ce ma privea si in ceea ce privea situatia
terapeutica, pacienta se afla intr-o stare de transa lejera. Dar in
relatie cu realitatea inconjuratoare, ea era intr-o stare de transa
profunda pentru ca nu era deloc atenta. Pun accent pe aceasta
diferenta pentru ca este foarte important pentru voi sa
identificati faptul ca pacientul dvs. poate fi , in acelati timp, intr-o
transa lejera si in una profunda- intr-o transa lejera cu o parte a
realitatii si in una profunda cu alta parte a realitatii. Este
obligatia dvs. sa sesizati aceste diferente: astfel, daca vreti sa va
ocupati de frica sau de anxietate, de durere sau de
suferinta,puteti sa dati deoparte realitatea in care pacientul
dvs.se obisnuieste; sa puneti deoparte modelul de comportament
pentru care pacientul vine la dvs si cu care este deja obisnuit.
Acest pacienta si-a studiat durerea intr-adevar: ea mi-a
descris-o complet. Apoi i-am explicat ca as vrea sa-mi spuna
originea ei, geneza, dezvoltarea si motivul pentru care durerea
persiata; si daca ea vroia sa asculte voi incerca sa-I explic calm
si cu bandete si fara sa folosesc termini medicali astfel incat ea
sa inteleaga.
Bine, nu as fi vrut ca un medic sa citeasca ceea ce i-am
spus acestei femei. I-am atras atentia asupra notiunilor
nespecifice. Dar aceasta nu dorea sa obtina o calificare in
neurologie, psihologie sau alta stiinta. Ea a venit pentru a-si alina
durerea. I-am atras atentia asupra faptului ca asa cum puteti
avea anumite obiceiuri – puteti avea obiceiuri legate de gura dvs
de a va curate dintii , puteti avea unele obiceiuri legate de limbaj
si va puteti balbai, puteti avea obiceiuri legate de simturile
olfactive si gustative- asa puteti avea si obiceiuri legate de
durere. Puteti sa luati diversi stimuli si din obisnuinta sa ii legati
de durere. Si puteti de asemenea sa invatati sa faceti invers.
In realitate, este adevarat. Ganditi-va prima data cand ati
incercat mancarea mexicana; ati simtit ca va ia gura foc si ati
baut apa rece- ceea ce a “stins “focul simtit in gura dvs. Totusi,
orice copil mexican va poate spune ca aceasta mancare este
incantatoare. O data ce ati invatat sa traduceti senzatia de
piperat intr-una agreabila veti gasi mancarea mexicana
incantatoare.
Am pus acest gen de intelegere in durerea cronica a
pacientei mele, si pentru prima data ea a vazut durerea cu alti
ochi. I-am atras atentia asupra faptului ca daca ies in gradina
mea sa sap o ora voi avea bataturi la maini. Daca astept dupa
aceea dou asaptamani sa-mi treaca bataturile si apoi sap o ora
sau doua voi avea din nou bataturi. Dar daca ies azi sa sap
treizeci de secunde , maine patruzeci si facand acelasi lucru in
mod crescator cu un minut zi de zi voi putea sa sap o saptamana
intreaga fara sa fac bataturi pentru ca se vor obisnui mainile.
I-am atras atentia asupra faptului ca prima oara cand veti
manca mancare mexicana veti simti ca va ia gura foc, daca nu
sunteti invatati. Dar dupa ce va obisnuiti veti putea s-o mancati.
Veti obtine cu alte cuvinte o imunitate la durere astfel ca
papilele dvs.gustative vor simti doar gustul delicios.
In acest fel am introdus pentru pacienta mea notiunea de
“calozitate “ pe terminatiile nervoase ale durerii. Stiu ca aceasta
calozitate constituie o analogie putin stiintifica , dar aceasta
femeie dorea sa obtina o interpretare care sa o ajute. I-am atras
atentia asupra faptului ca ea trebuia sa vrea sa petreaca atata
timp sa-si dezvolte calozitatile nervoase cat am folosit eu pentru
a nu face bataturi in palma de la sapat sau limba mea pentru a
suporta mancarea mexicana piperata. Ea s-a asezat acolo, m-a
ascultat, atenta de fiecare data cand ma uitam la ceas sau
priveam in alta parte. Ea observa aceste lucruri. Dar ea ignora
minunat restul biroului. Ea asculta ideile pe care i le prezentam.
Am stat cu ea doua ore. Am discutat cu medicul sau de
familie duminica trecuta deoarece dorea sa stie ce am reusit sa
fac. Aprent, pacienta n-a asteptat o luna pentru a-si dezvolta
aceste calozitati. A revenit din Phoenix, la ea, fara sa mai simta
dureri si mandra de faptul ca , intr-un fel sau altul a reusit sa
transforme experienta durerii in una de confort. Acum, as fi esuat
cu aceasta pacienta daca as fi incercta sa –I diminuez durerea
indirect printr-o anestezie sau un analgezic. Orientarea sa era
aceea ca durerea sa facea parte din realitate. Am ajutat-o sa
foloseasca aceasta realitate intr-un mod care i-a permis sa
experimenteze confortul.

ACCE PT AREA REALI TATI I P ACIEN TUL UI :


O N EV ROZA CA RDIA CA

Ma gandesc la o persoana pe care am vazut-o acum putin


timp. Cardiologul sau mi-a telefonat pentru a-mi spune. “Va trimit
un pacient. Electrocardiograma e normala. El are o nevroza
cardiaca. Vreau sa va ocupati dvs.de el. Eu nu pot.”
Cand persoana a intrat in biroul meu sangera si urla:”Mi-e
frica!Mi-e frica! Se va intampla ceva. Sunt speriat, voi muri de
stop cardiac.”
Era speriat, tremura tot. A avut atacuri de isterie
comparabile in intensitate cu atacurile de epilepsie.
De cand a intrat in biroul meu, i-am spus:” Pentru ca
urmeaza sa va asezati pe scaun, asezati-va de-a lungul sau si in
felul acesta daca veti avea un atac veti putea sa cadeti in
aceasta directie pentru ca nu vreau sa dati cu capul de
biblioteca”.
Acum iata-ma plin de intentii bune. Pacientului chiar ii era
frica. De ce trebuia sa-I spun sa nu se sperie? De ce sa-I spun ca
nu va avea nici un atac? De ce nu admiteam oare, ca din
principiu el facea aceste lucruri. Astfel pacientul stie ca inteleg
sincer realitatea sa. Cardiologul a incercat sa-I spuna pacientului
lucruri contrare experientelor pacientului. De aceea n-a avut nici
un rezultat.
Pacientul s-a asezat de-a lungul scaunului asa cum i-am
cerut. I-am atras atentia ca o ora – perioada pe care o aveam la
dispozitie este una scurta . Respirtaia sa era destinsa. Astfel, a
inceput sa fie atent la respiratia sa care era destinsa.
Am spus apoi:” Daca respiratia dvs este distinsa, ritmul
inimii dvs este mai lent .
Nu am zis lent, ci mai lent. El putea sa accepte acest lucru
si a inceput sa acorde atentie realitatii propriei sale batai ale
inimii. Bineinteles nu i-a trebuit mult timp acestui pacient pentru
a ajunge la concluzia ca-I inteleg situatia.
Multi terapeuti incearca s linisteasca pacientii; ei inceraca
sa le distraga atentia de la realitatea simptomelor lor decat sa
accepte si sa lucreze cu aceasta realitate. Daca un pacient intra
in birou si zice :”Bratul meu este rupt “ va puteti imagina
urmatorul raspuns. Acum asezati-va, poate va inselati, poate
bratul dvs.nu e rupt. Pacientul va iesi din biroul dvs pentru a
cauta un medic care sa accepte ca bratul sau e rupt.
Uneori, medicii le spun pacientilor: “Nu trebuie sa va fie
frica, nu va speriati.”
Ce faceti voi cu acest gen de situatii? Le negati si nu
acceptati ceva ce este real pentru pacient cum este un brat rupt.
Trebuie sa va orientati gandurile in aceste directii. Desigur, daca
ii dati de inteles pacientului ca-I respectati temerile, anxietatile
si nervozitatea pe care o are pentru bratul sau rupt sau mana
fracturata , acesta isi va da seama ca il intelegeti. O data ce
acesta isi da seama ca ii intelegeti simptomele , starea sa, ca
vreti sa va ocupati de starea sa el se poate orienta la realitate si
sa o focalizeze acolo unde trebuie.

APR OP IERE HI PNO TICA CU COP III


ZGA RI ETURA TRA UMA TICA

Ma gandeam la o vecina micuta de-a mea care a venit sa


ma vada intr-o zi pentru ca sunt medic. Ea avea o taietura la
picior, deasupra genunchiului. Ea plangea, era speriata, vroia sa
fac ceva pentru ea.
Ea suspina :”Sunteti medic, trebuie sa faceti ceva
pt.taietura mea – ma doare rau, e ingrozitor.”
I-am spus:”Te doare exact aici ? A fost de acord. O durea
exact acolo si am aratat spre acea mica zgarietura. Am
continuat.
“Te doare exact aici.Nu te doare la un centimetru distanta
de acest loc ? Te doare de aici pana aici. Si i-am aratat lungimea
zgarieturii – cca 2 cm.
Aceasta fetita stia ca ii intleg situatia si i-am spus apoi
:”Acum putem sa incepem lucrul sis a oprim durerea “.
Am obtinut increderea acestei fetite pentru ca a
recunoscut ca o durea rau. Nu o durea nici mai sus, nici mai jos.
O durea exact pe lungimea zgarieturii. Am orientat realitatea
fetitei la acea sgarietura de 2 cm si impreuna puteam san e
apucam de lucru si sa ingrijim rana. Cum era un copil cateva
cuvinte de sugestie au fost de-ajuns pentru a o face bine.
Zgarietura nu era mare, frica era destul de mare, dar frica
disparuse.
Acum, ce fel de transa sa utilizez? Am zis o transa lejera,
dar fiindca era in joc durerea sa, era vorba de o transa profunda.
In practica unui dentist, acesta vrea ca zona bucala a
pacientului sa fie intr-o transa profunda, dar restul in una lejera.
In aceasta afacere de frica si anxietate, incercati sa centrati
atentia pacientului cu ajutorul cunstintelor dvs. Nu incercati insa
niciodata sa discreditati ceea ce pacientul crede ca este pentru
el o realitate.
HAL UCIN ATIILE S I RAPOR TUL HIPN OTIC :
PERSO ANELE N EHO TARA TE

Pot sa ma gandesc la o pacienta care a intrat in biroul


meu acum cativa ani si care era urmata de cateva persoane
suspendate in aer , de-a lungul Phoenixului. Cand mi-a aratat
aceasta situatie, am inteles ca era o persoana hipnotica, in
masura in care era posibil. Pana sa intre complet in biroul meu, a
remarcat ca aveam in birou o capcana de urs din otel. M-a
intrebat daca mi se parea normal sa pastrez o capcana de urs in
biroul meu. I-am raspuns ca nu m-am gandit daca este normal
sau nu, pur si simplu am pus-o acolo. Apoi, pacienta a descoperit
ca pastram zece dansatoare dezbracate in coltul biroului si a
inceput sa se gandeasca ca tinerii care o insoteau pe ea se
puteau infrati cu tinerele din biroul meu. I-am raspuns ca acest
lucru nu era posibil.
De ce am discutat iluziile si halucinatiile pacientei? Erau
ale sale. Trebuia sa le respect asa cum respect o mana sau un
picior fracturat. Stiind ca ii respectam halucinatiile si iluziile ,
aceasta femeie putea sa dezvolte un raport cu mine : era
capabila sa intre in transa. Prin urmare, ea a fost capabila sa
invete intr-o scoala secundara sa fie o consiliera eficace si peste
cativa ani sa fie secretara presedintelui unei mari societati.
Trebuie intr-adevar sa acceptati si sa folositi realitatea unui
pacient.

PR OBLEMELE DEN TARE


SINDR OMUL DE SUGERE AL DEGE TUL UI MARE DE LA
MAN A

Sa ne ocupam de tratamentul obiceiurilor dentare nocive –


obiceiuri neuro-musculare, cum ar fi reflexul nasului( care se
formeaza in contact cu un corp strain), obiceiul de a-si suge
degetul si bruxismul. Ma gandesc la fiul unui doctor pe care il
cunosc si care avea sase ani la acea vreme. Medicul i-a zis fiului
sau ca se va imbolnavi daca isi va mai suge degetul mare.Mama
copilului era infirmiera si a incercat sa-I explice copilului ce
inseamna acest lucru.In final, au adus copilul la mine.
Am inceput prin a le cere parintilor sa accepte ca baiatul
era pacientul meu si ca nu vroiam ca acestia sa intervina in
vreun fel in terapia mea. Micul Jimmy a intrat sa ma vada. I-am
zis imediat. “Tatal tau si mama ta vor ca tu san u-ti mai sugi
degetul” si ti-au zic sa te aduc la mine ca sa nu mai faci acest
lucru. As vrea sa intelegi un lucru: degetul tau , e degetul tau,
gura ta , la fel.Daca vrei sa-ti sugi degetul n-ai decat. Tatal tau nu
poate sa-mi dea ordine, mama ta la fel si nici eu nu vreau sa-ti
dau tie ordine. Dar daca tu vrei poti sa-I dai ordine degetului tau,
gurii tale si poti continua sa-ti sugi degetul daca iti place.
Dar de fapt trebuia sa accept realitatea acestui copil de 6
ani. Nu se astepta sa-I zic ce i-am zis.Se astepta la altceva.
Pacientii adulti se asteapta sa interveniti in simptomele lor, in
obiceiurile lor. Cred ca este important pentru dvs.sa recunoasteti
orientarea la realitate a pacientilor dvs.
Micutul Jimmy s-a redresat, destul de mirat, si m-a testat
punandu-si degetul in gura. I-am atras atentia asupra faptului ca
mi se pare nedrept sa-l vad cum isi suge degetul stang, ca
degetul sau drept era de asemenea simpatic si putea sa-l suga si
pe acesta. Fiind un copil intelligent, micutul Jimmy trebuia sa fie
gata sa suga ambele degete. Dar vedeti voi, ceea ce urmeaza
este faptul ca Jimmy isi suge ambele degete si astfel il
abandoneaza pe cel stang cu aproximativ 50%.In momentul in
care incepeti sa impartiti, incepeti sa cuceriti.
I-am atras atentia lui Jimmy ca in doua luni va avea 7 ani. Si
ca eu nu stiu alt baiat care isi suge degetul , astfel baietii cei
mari vor rade de el. Trebuia sa profite de asta
L-am pus pe Jimmy sa se confrunte cu sarcina de a-si suge
degetul indeajuns pana sa ajunga sa se intalneasca cu baietii cei
mari. Si el vroia sa se intalneasca cu ei, nu mai vroia sa fie un
copil de 6 ani. Toti baietii de 6 ani vor sa aiba 7 ani. Lucrul
esential este acceptarea conceptului sau de realitate.

REFLEXUL N ASUL UI

Asupra subiectului de reflex al nasului in cazul pacientului


meu, nu am fost intr-adevar sincer si i-am zis:”Aveti intr-adevar
un reflex la nas”. Eu stiu acest lucru, el stie , dar eu stiu ca el nu
stie. Pot astfel sa-I cer pacietului sa studieze acest reflex: unde
incepe acesta intr-adevar:in abdomen, in torace?Unde simtiti
prima oara acesta senzatie ? Ii cereti pacientului sa se
concentreze asupra reflexului sau.
Ma gandesc deja la acest lucru si merita sa-l repet.De
fiecare data cand detaliati un lucru, il distrugeti. Ii distrugeti
valoarea. Vrem neaparat sa imbratisam o fata draguta. Priviti
aceasta fata draguta si veti vedea ca are o figura care merita sa
fie imbratisata. Dar priviti-o mai aproape si veti observa ca ochii
sai sunt putini indepartati, barbia sa este mare, urechile sunt
prea mari, nasul sau este alungit, gura sa este mare. Cine ar mai
vrea sa o imbratiseze dup ace i-am disecat fata ? Detaliati
(Disecati ) o durere, un reflex al nasului, o senzatie de frica, o
stare de anxietate – toate lucrurile in acest fel si veti avea alta
parere.

OBICEIURILE L IMBII
Sa discutam despre subiectul de inghitire. Ogden Nash a
scris un poem foarte dragut despre o mica caracatita. Aceasta
se plimba intr-o zi foarte fericita cu toate picioarele sale
functionand normal, pana cand cineva a trecut pe langa ea si a
intrebat-o care este ordinea picioarelor sale. Si caracatita a
ramas gandindu-se la ordinea picioarelor sale.
Il intrebati pe un pacient care are obiceiuri urate legate de
limba sa daca ii face placere sa descopere ceva nou despre
limba sa. Astfel ii atrageti atentia ca are intr-adevar obiceiuri
legate de limba sa. Cati pacienti recunosc intr-adevar ce este un
obicei al limbii,unul muscular, unul al vorbirii? Majoritatea
pacientilor nu recunosc acest lucru.
Incercati sa-I indicate unei persoane cum sa-si tina limba
pentru a mesteca bine. Dar pacientul vostru are ani de
antrenament, ani de experienta in timpul carora el si-a asezat
limba intr-o pozitie diferita. El inceraca sa o plaseze diferit, cum
ii indicati dvs., dar din instinct el o plaseaza cum e obisnuit.
Acest pacient are nevoie sa invete sa recunoasca miscarile
individuale ale limbii sale si cum sa le coordoneze.Cu alte
cuvinte, trebuie sa-l invatati sa disece miscarile limbii.
Cate miscari diferite ale limbii sunt posibile? Luati o oglinda
si puneti-o in fata dvs: puteti sa va indoiti limba, sa o rulati, sa o
intindeti. Ii cereti pacientului sa devina constient de faptul ca isi
poate rula, indoi sau intinde limba si chiar isi poate atinge nasul
cu ea. Ii explicati ca poseda o anumita dexteritate a limbii sale.
Ganditi-va la un copil care nu isi poate atinge dintii
superiori cu limba si el spune ca incearca dar pur si simplu nu
reuseste. De ce sa nu fiu de acord ? El stie ca are experienta cu
limba: este vorba despre gura sa. Dar daca incercati sa-l
contraziceti, sunteti pierdut.
Acum ii cereti sa-si indrepte atentia spre gura. Nu are
nevoie sa se uite pe fereastra, dar are nevoie sa priveasca in
gura sa sis a vada daca isi poate pune limba intre molari. Poate
intr-adevar sa o faca ? Din partea dreapta, stanga ? Cu alte
cuvinte, il invatati pe copil sa-si protejeze limba, il invatati sa si-o
protejeze contra molarilor din spate, a premolarilor canini,
incisivi superiori si inferiori.
Nu il puteti invata privilegiul de a-si putea proteja limba
contra incisivilor, dar adaugati la proiectia limbii alte proiectii in
plus, in modul in care proiectarea limbii patologice devine un
procentaj minor in totalitatea modelelor musculare.

TRA UMA TI SME SI FOBI I

Ganditi-va la o fetita careia ii e frica de caini, mai ales de


acest caine mare si maro. Este intr-adevar speriata de caini. In
mod sigur descoperiti toate senzatiile acestui sentiment ?
Centrati-I atentia putin cate putin asupra acestei rani pe care
cainele i-a facut-o la genunchi, asupra ranii pe care i-a facut-o la
fata; toate acestea demonstreaza ca este un caine mare, sin u
unul mic. Si puneti accent pe realitatea acestei fetite referitoare
la cainele mare maro care a muscat-o la genunchi. Considerati
reactia sa fobica in general la caini si adaptati-o la cainele care a
muscat-o intr-adevar. Faceti un pas important spre tratarea
acestui simptom cerandu-I pacientului sa clarifice pentru
dvs.experienta realitatii. In acest timp in care el spune tot despre
acest caine mare si maro, isi diminueaza problema pana in
punctul in care poate spune ca acel caine maro cu labe scurte
este de fapt un caine dragut si micut. Puteti in mod progresiv sa
adaugati distinctia pana cand fobia generalizata va fi redusa la
starea de spaima initiala care nu este o problema pentru ca nici
o realitate actuala nu poate sa egaleze trecutul.

BR UXISMUL

Subiectul tratat de bruxism trebuie discutat mai intai cu


dentistul subiectului in cauza . Imi imaginez ca de fiecare data
cand tratati un pacient incepeti intai un examen psihic complet;
oricare ar fi problema, dvs tratati pacientul pentru problema sa
reala. De ce credeti ca ceea ce va spune pacienta este intr-
adevar problema sa reala? Aceasta poate intra si va poate spune
ca are ulcer la stomac, dar realitatea este alta si anume ca este
insarcinata. Acum incepe sa vomite, are dureri la stomac si
crede ca are un inceput de ulcer. Acum este vorba intr-adevar de
un caz si ascultand-o pe aceasta femeie mi-am format propriul
diagnostic. Nu am acceptat diagnosticul sau.
In bruxism trebuie sa cunosteti faptele din punctual de
vedere al dentistului. Daca este ceva patologic la nivelul dintilor
si care cauzeaza bruxismul, lasati-l pe dentist sa corecteze asta
cu ajutorul instrumentelor dentare. Daca este vorba de o
problema psihologica, de una de comportament, atunci veti dori
sa o corectati cu instrumentele psihologice.
Pacientul va poate spune:” Ma dor dintii. Nu conteaza ce
spun sotia mea, sora mea, fratele meu, conteaza doar ca dintii
mei scartie.”
Fiind dentist, priviti in gura si aveti propriile banuieli asupra
faptului daca scartaie dintii sau nu. Cum orientati pacientul?
Trebuie sa va dati seama ca pacientul care isi scartaie dintii
noaptea inceraca sa nege acest lucru.
Daca isi scartaie dintii trebuie sa aiba anumite raspunsuri,
anumite imagini si comportamente in corp. Propria voastra
orientare la realitate trebuie sa o faca.
Pacientul repeta:”Dar nu imi scartaie dintii.Nu imi pas ace
spun fratele meu, mama mea sau alte persoane, pur si simplu nu
imi sacrtaie dintii.
Puteti sa va intrebati ce sentiment are pacientul si ce a
facut ca mama sa, fratele sau sau altcineva sa se gandeasca ca
el si-ar putea scartai dintii. Ce senzatie ar putea avea el ? Poate
ca ei se inseala. Care sunt miscarile maxilarului pe care le puteti
face ?Indemnati pacientul sa se intereseze asupra acestei
chestiuni. Pentru asta, aveti nevoie de o transa somnambulica,
sau de una lejera sau pur si simplu trebuie sa orienatati pacientul
spre aceasta problema: ce gen de miscari face cu maxilarul? ;
cate feluri de miscari sunt posibile?
Ma gandesc la o pacienta care spunea ca felul sau de a
mesteca este corect.Dar dentistul i-a spus ca nu mesteca bine.
Femeia a consultat apoi un alt dentist care i-a spus ca mesteca
bine. M-am gandit ca probabil primul dentist nu se insela, dar la
inceput i-am acceptat punctual de vedere si am reflectat asupra
sa pentru a –mi da seama de ce a afirmat acest lucru. Pacienta a
continuat prin a-mi spune ca primul dentist a spus ceva in raport
cu felul sau de a mesteca si ca a inceput sa o doara capul.
Pacienta a admis ca avea dureri de cap din cand in cand, dar nu
le asocial cu felul sau de a manca.
M-am gandit apoi cum lucreaza maxilarul cand mancam.
Mancam in mod diferit daca cartoful prajit pe care il mestecam
este moale sau crocant; cum va folositi maxilarul pentru a
sparge nucile? si la ce va ganditi cand spargeti o nuca in gura
dvs?
In timp ce puneam aceste intrebari am incercat sa-mi dau
seama daca persoana respective mesteca pe partea dreapta sau
stanga. I-am pus femeii multe intrebari si astfel am facut
localizarea in coltul drept al gurii sale. I-am sugerat sa-si
imagineze ca mesteca un cartof prajit crocant. Pentru ca a
inteles ca ea mesteca mai ales in partea dreapta a gurii , si-a dat
seama ca primul dentist stia ce vorbeste si trebuia sa se intoarca
sa-l vada.
Este vorba despre hipnoza sau despre orienatarea
pacientului? In bruxism, ca si in cazul altor simptome, le cereti
pacientilor sa reflecte asupra obiceiurilor si asupra miscarilor
musculare.

INS TR UCTIUNI P ENTR U A D ANSA


CONSTI INT A CORPUL UI SI SEN ZA TI ILE MUSCULA RE

Un pacient a venit sa ma vada si mi-a zis:”Nu pot sa invat sa


dansez “ – am facut cursuri la Arthur Murray si mi se pare ca am
trei picioare stangi.
L-am intrebat pe acest domn daca poate mai intai sa ridice
un picior drept si pentru a merge mai repede sa ia mai intai
piciorul stang.
L-am determinat sa se intereseze in mod deosebit asupra
senzatiei piciorului stang. I-am cerut sa se ridice si sa-mi descrie
din nou senzatiile, dar de data aceasta facandu-mi demonstartia.
“Puneti-va piciorul stang in fata si descrieti-mi senzatia”,
apoi deplasati-va piciorul stang intr-o parte, deplasati-l acum din
nou in spate, acum puneti-l in spatele piciorului drept, acum
deplasati-l din nou in fata si in acest timp descrieti-mi senzatiile
acestui picior.
Apoi, persoana respectiva a invatat sa danseze bine si
acum are doar doua picioare – unul stang si unul drept. Depindea
numai de el acum sa studieze realitatea propriilor sale senzatii
musculare.

SUGE STI I SUBTIL E NEGA TIVE CU COP III

Sa revenim la problema scartaitului dintilor. Ma gandesc ca,


de cand copilul e destul de mare, trebuie sa discutati cu el
propriile senzatii pe care le simte in gura si problema despre cum
functioneaza gura sa .Din momentul in care copilul se
intereseaza de problema scartaitului dintilor sai, mai devreme
sau mai tarziu v-o va arata. Trebui sa-I cereti sa memoreze
aceste senzatii , sa le exprimati astfel, incat sa nu se trezeasca
ca isi scartaie dintii in timp ce doarme.
Si exprimati aceasta speranta cu atata caldura, cu atata
sinceritate si foarte sugestiv, incat reusiti sa-l treziti.
Ii puteti sugera ca va fi capabil sa asculte asculte
scartaitul dintilor; ca se va trezi cand se va auzi; ca va adormi
imediat la loc de fiecare data cand se trezeste. Dar de cate ori o
persoana vrea sa se trezeasca in mijlocul noptii doar pentru a
demonstra ca isi poate auzi scartaitul dintilor si ca poate adormi
imediat? Selectionati din realitatea pacientului partea utila
pentru corectarea obiceiurilor proaste.

ATITUDINI S I EXP ERIENT E ALE VIET II


TERAPEU TUL UI IN DE TERMIN AREA RASPUN SURIL OR
PACIEN TUL UI

Atitudinea dvs.fata de pacient este cea care determina


rezultatele pe care le asteptati.Acum , nu stiu de cate ori am
demonstrate aceste puncte in seminarii. Stiu ca l-am
demonstrate in numeroase reprise cu studentii mei la medicina.
In timpul acestor experiente, am indicat grupului A dintre
acesti studenti ca o anumita persoana era un excelent subiect
hypnotic, in sensul ca nu putea sa dezvolte o anumita analgezie
sau anestezie; grupului B al studentilor din medicina le-am
indicat ca este un subiect hipnotic si ca putea dezvolta toate
fenomenele fara halucinatii vizuale; celei de-a treia grupe i-am
indicat ca poate dezvolta fara halucinatie auditiva.In fine, tanara
era capabila sa dezvolte toate fenomenele hipnotice.
In functie de subiect, fiecare grup a obtinut rezultate
diferite. Grupul A a obtinut toate rezulatatele posibile fara
“anestezie si analgezie”. Ascultand acesta, al doilea grup a
spus:” Ce se intampla cu voi ?” .Ea dezvolta o analgezie si o
anestezie, dar nu are halucinatii vizuale. Al treilea grup a
intervenit :” Ea dezvolta o halucinatie vizuala si o anestezie, dar
nu are halucinatii auditive.”
Dupa toate acestea, a intrat subiectul si l-am pus sa le
spuna studentilor care au fost instructiunile pe care le-am dat.
Au zis ceva de genul:” Diverse grupuri de studenti in medicina vor
sa lucreze cu voi.As vrea sa faceti tot ceea ce ganditi intr-adevar.
Subiectul explica apoi modul in care “acest tanar studenta la
medicina mi-a zis sa fac o anestezie la mana “. Dar el nu se
astepta la ceea ce i-am facut. Studentul mi-a cerut sa provoc o
halucinatie vizuala, dar de fapt nu se gandea la asta. Nu ma
credea in stare s-o fac. Astfel , nu am facut-o.
Multi ani mai tarziu, fiica mea a asistat la un seminar si a
demonstrat acelasi principiu participantilor la seminar. De
fiecare data cand doriti orice rezultat hypnotic de la pacientii
vostri e mai bine sa va ganditi la ce spuneti. Ganditi-va la
momentele in care ati avut o analgezie sau o anestezie.
Recunoasteti faptul ca ati avut o amnezie la durere. Nu ati fost
diferit de alte persoane. Experienta voastra intreaga va invata sa
nu cereti nimic pacientilor din ceea ce este mai presus de
capacitatile lor. Daca dati o sugestie unui pacient, cel mai bine
ar fi sa-l ajutati.

AMNEZIIL E STR UCTURA TE

Mai este un alt factor care intra in joc in dezvoltarea


anesteziei, analgeziei sau a amneziei. Daca un pacient intra in
biroul meu, am deja o idée clara despre ce vreau sa fac. Daca
cred ca este un lucru bun pentru pacient sa paraseasca biroul
meu cu o amnezie referitoare la ceea ce se intampla in timpul
orei, este vorba aici despre judecata mea – ce am de facut eu ?
Cand pacientul a intrat in birou, i-am spus:” E multa
circulatie pe strazi azi? E circulatie pe Bd.Central? E cald afara-
n-am avut ocazia sa ies? Si ii pun alte intrebari pentru a-mi da
seama ce gandeste.
Pacientu raspunde la toate intrebarile.Se aseaza : scena se
deruleaza: se ridica pentru a pleca si imi spune: “Bd.Central n-a
fost aglomerat azi. “Am reorientat pacientul din nou asupra
acestui subiect despre care am vorbit la inceput- ca si cum n-ar
fi intervenit nimic intre timp.Cu alte cuvinte, am revenit la
conversatia initiala, in masura in care pacientul iese din birou
gandindu-se la Bd.Central, la temperature de afara, la importanta
circulatiei, la pasarile din copaci sin u ceea ce se intampla in
birou. Astfel, pacientul poate parasi biroul fara a avea amintiri.
INDICA TI I PEN TR U A OBTIN E AN AL GEZIA
ASOCIEREA PLA CERII CU DUREREA

Pentru ca vreau ca un pacient sa dezvolte o analgezie,


accept ideea de a-l lasa sa spuna aproape tot referitor la durerea
sa, pana cand observ pe fata sa ca stie ca il inteleg. Si nu refuz
sa fac cateva remarci pentru a-i indica ca inteleg. Apoi pot sa-I
pun pacientului o singura intrebare referitoare la durere. Sa
presupunem ca de exemplu, durerea sa s-a manifestat in cursul
ultimei zile calduroasa pe care am avut-o si aceasta ultima zi a
fost in cursul lunii trecute. Apoi intrebarea:”Unde v-ati petrecut
vara trecuta ?”
Acum , pacientul poate va fi surprins de aceasta intrebare
dar ii va trebui putin timp pentru a-si aminti de vara trecuta. Vara
trecuta, nu avea aceasta durere.Am intrat astfel in chestiunea
placerilor, a lucrurilor si a satisfactiilor de vara trecuta. Pun
accentul pe confort, pe bucurii si satisfactii si ii atrag atentia
asupra acestor lucruri. Daca pacientul se agita un pic, ii
amintesc despre ran ade la mana. Ce sa fac ?Nu mi-e frica sa
mentionez de rana, de durere.
In hipnoza, sarcina voastra este sa ghidati gandurile
pacientilor, asocierile de idei pe drumurile care sunt terapeutice.
Stiti foarte bine ca puteti avea un punct dureros la picior si
totodata puteti uita tot ceea ce este legat de aceasta durere
pierzandu-va pur si simplu in actiunea unui film plin de suspans
care se desfasoara pe ecran.
Daca aveti grija de un pacient care poate suporta durerea,
trebuie sa stiti ca-I puteti indrepta gandurile intr-o zona foarte
indepartata de localizarea durerii.
Ma gandesc la un pacient care zicea:”Mi-e frica sa merg la
dentist – transpir asa mult incat mi se pare un chin”.
Il intreb pe pacient :”Va e frica de cand sunteti mic? Care
era sportul dvs.favorit cand erati mic?
Am ascultat plangerile pacientului, cat despre durerile si
anxietatile sale l-am intrebat ce facea in timpul copilariei sale.
Am inceput sa-I vorbesc despre anxietatile sale si o stia si astfel
l-am intrebat care era placerea favorita a copilariei sale. Cum
trecea de la o stare de durere, de ancietate, la placere in
copilarie? Buna intrebare.
Mi-a vorbit despre placerea sa favorita din copilarie, lucru
care l-a destins. Am legat cele doua chestiuni ale durerii si
placerii in intrebarile:”Ati cunoscut aceste anxietati cand erati
copil? si “Care era sportul favorit?”
Pentru ca mi-a vorbit de aceste placeri favorite din copilarie
si in particular de una anume, i-am sugerat ca atunci cand va
merge la dentist, cand se va aseza pe scaun, cand isi va pune
coatele pe marginea sacunului si isi va apleca capul sa isi
aminteasca activitatea favorita si asta va diminua situatia.
Ce avem de facut ? Am introdus realitatile din fotoliul
dentistului – sa isi caute locul pentru a se simti confortabil, sa
simta scaunul – si l-am facut sa se comporte ca la dentist.Si
astfel s-a calmat si i-am zis sa se reintoarca in copilarie.
Activitatea sa favorita era sa se joace in frunzele din curte.
Toamna, puteti zari enorme case cu frunze, puteti sari in ele, sau
le puteti arunca in jurul vostru.
Si astfel a intrat intr-o stare satisfacatoare de transa, cu
anestezie. Din cand in cand dentistul i-a pus o intrebare stupida,
astfel ca tot ceea ce mai avea de facut era sa se gandeasca la
frunze. Pacientul credea ca avea acolo o persoana stupida care
incerca sa discute cu el cand era foarte ocupat sa se tavaleasca
prin frunze. Dentistul a crezut ca este o pacienta care
coopereaza.
“Care este activitatea preferata din copilarie”?Puteam sa-
mi indemn pacientul sa elaboreze o lucrare pe acest subiect.Cu
alte cuvinte, aveti nevoie de o intrebare cu ajutorul careia sa
depasiti problema cu care se confrunta pacientul, sa-l faceti sa
se gandeasca la altceva care sa excluda posibilitatea de a
resimti durerea. Subiectele mele- care sunt formate la psihologia
clasica- vor sa-si recunosca validitatea in experienta lor proprie .
Si am folosit aceleasi tehnici din nou cu ei pentru ca stiu ca sunt
fiinte umane si ca isi pot reface aceleasi lucruri, din nou si nou,
cu placere.
Cred ca este o greseala sa incerci sa obtii o anestezie sau
o analgezie doar prin metodele dorite de hipnoza clasica.Cred ca
trebuie sa fii gata sa folosesti unul din fenomenele indirecte. De
fiecare data cand ii ziceti unui pacient :” Uitati ca acesta este un
ceas “ ii cereti persoanei sa faca ceva anume – sa uite – ce ?- un
ceas !
Acum, amintiti-va, uitati ceasul, este ceea ce auziti cand
ziceti :”Uitati ceasul “.Ii dai de fapt sugestia negative de a-si
aminti de ceas. Dar ii puteti cere pacientului sa priveasca acest
ceas, care este un obiect interesant. Asta ma amuza destul. Este
suprinzator modul in care puteti sa priviti ceva sis a deveniti
fascinat privindu-l pur si simplu si astfel subiectul conversatiei se
schimba. Acum, de ce am venit aici? Si va lasati sa mergeti
departe, departe de acelasi ceas pentru ca incepeti sa urmati
propriul vostru mod de a gandi.

AL TER AREA REALIT ATII IN DIMIN UAREA DURERII

Urmatorul subiect pe care trebuie sa-l studiati este : cand


simtiti senzatia in timpul anesteziei hipnotice sau in timpul
analgeziei trebuie sa-I cereti pacientului sa se comporte diferit
fata de realitate. Am mentionat azi acest experiment in care le-
am cerut studentilor care nu se asteptau sa descopere procesele
mentale care erau in joc in sesizarea unui mar imaginar pe care
sa-l pun ape o masa reala in fata lui. Care erau mai précis aceste
procese mentale ? Un numar mare de studenti s-au plans ca se
simteau ciudat si au abandonat experienta fara s-o termine. Ei au
pierdut contactul cu realitatea. Este motivul pentru care se
simteau “ciudat”.
Acum, daca indicati o analgezie ii cereti pacientului sa
piarda contactul cu realitatea. Incepe astfel sa se simta ciudat si
o poate recunoaste sau nu. Dar poate reactiona la aceasta
senzatie bizara iesind din aceasta situatie deoarece pentru el
este o senzatie bizara.Este motivul pentru care, de fiecare data
cand induceti o analgezie sau o anestezie o faceti astfel incat
pacientul san u se sperie din cauza alterarii sale cu realitatea.
Am lasat acesti studenti sa se simta ciudat in corpurile lor si i-
am lasat sa evadeze deoarece raspunsurile lor erau o
descoperire experimentala importanta pe care vroiam sa o
studiez. Imi puteam permite sa-i las sa plece. Dar pentru ca
lucrati cu pacienti in biroul dvs. care vin sa simta aceasta
senzatie bizara, vor de asemenea sa fuga.
Poate nu stiu de ce o fac; pot ignora ca este din cauza
acestei senzatii bizare; dar stiu ca pot pleca. Dar nu isi pot
permite sa plece, iar dvs.nu va puteti permite sa-I lasati sa plece.
Este motivul pentru care sunteti obligat sa le spuneti un
lucru care sa-I mire deoarece se simt din ce in ce mai
confortabili sau devin interesati de un anumit lucru. Adesea i-am
zis pacientului :”Sper ca asta nu va deranjeaza, dar pentru ca
vom continua sa lucram in acest birou lumina se va diminua
automat si va deveni ori prea mica, ori prea clara.
Am avut un pacient care a facut experimental cu
diminuarea si cresterii luminiI. Nu putea sa inteleaga cum era
posibil deoarece a verificat toate intrerupatoarele din birou si nu
a gasit nici un truc care sa poata explica aceasta fluctuatie a
luminii. Se intreba daca nu aveam un control secret undeva.
Orientarea sa la realitate a fost perturbata. I-am spus ca era bine
dc.lumina se schimba si a interpretat imediat aceasta schimbare
era ceva relevant pt.experimentul sau: un anumit experiment
electric. Astfel, faptul ca a interpretat gresit aceasta era
acceptabil in orientarea sa.
Astfel, exista pacienti care spun ca biroul se lumineaza sau
se intuneca, ca se simt mai mici sau mai mari, mai relaxati sau
nu, mai vigilenti sau mai letargici. Toate schimbarile in perceptia
realitatii sunt posibile in timpul hipnozei.
De fiecare data cand produceti o anastezie sau o analgezie
trebuie sa evitati o locatie specifica. Observati cu atentie reactia
pacientului fata de o remarca generala fondata pentru o reactie.
Unul din pacientii mei lucra la “General Electric”. I-am remarcat
reactia si m-am gandit ca ar putea sa reactioneze cu un raspuns
pupilar la la gandu la “biroul se intuneca “.Astfel, am facut doar
mentiunea ca a sarit siguranta.Pacientul parea satisfacut de
aceasta explicatie sin u l-am mai perturbat in timpul transei.
Siguranta poate sari in orice moment. Nu e nimic remarcabil in
asta. Dar eram atent la raspunsul pacientului meu si am putut
sa-l folosesc in mentinerea transei.

APR OFUND AREA TRANSE I SI I NTEL EGEREA


REALI TATI I DE CA TRE P ACIEN T

Vreau intai sa abordez chestiunea aprofundarii transei. E


dificil sa aprofundezi o transa deoarece pacientul prefera o stare
de transa lejera si nu intelege ca poate aprofunda si alte stari.
Am pacienti care insista sa ramana in transe foarte lejere. Am
interesul sa-I ascult si sa nu insist sa-si aprofundeze transa.
Obligatia mea e sa nu aprofundez transa si pacientii sa inteleaga
ca-mi dau seama. Pacientii vor sa intre in biroul dvs.avand
conceptia lor despre hipnoza si se asteapta la transe lejere. Cred
ca trebuie sa fie gata sa lucreze cu asta.
Cred de asemenea ca trebuie sa fie gata sa exprime indoieli
pacientilor ca si cum s-ar intreba dc.intr-adevar sunt intr-o stare
de transa deoarece aceasta “este prea lejera pt.a fi o stare de
transa”. A spune asta este intr-adevar pt. a aprofunda transa. Dar
intrebarea este urmatoarea :”Sunteti sinceri cu pacientii vostri?”
Cred ca da. Pacientii vin la dvs.pentru a-I ajuta intr-o problema
medicala sau dentara. Ei vor rezultate personale, dar
cunostintele lor de limbaj sunt acelea ca ei sunt handicapati. De
aceea este bines a utilizati un limbaj pe care sa-l cunoasca si
pacientii:daca inteleg ca o transa lejera este un lucru bun, atunci
continuati sa numiti o transa profunda -lejera si in aceasta transa
profunda dvs.observati tot ceea ce aveti nevoie. Pacientii nu
recunosc cand dvs. spuneti profund. Nu le spuneti sa ramana in
aceeasi legeritate a transei , dar le dati o banala si simpla
indicatie in limbajul pe care il inteleg:”Nu sunteti intr-o transa
profunda”.De fiecare data cand luptati cu pacientii, de fiecare
data cand incercati sa-I fortati sa faca lucrurile cum vreti dvs,
pana la urma, sunteti pierdut.

A A CCEP TA S I A FOL OSI P UNCTUL DE VEDERE AL


PACIEN TUL UI

Ma gandesc la un pacient pe care l-am avut. Acel domn mi-a


zis:” Vreau sa ma hipnotizati” , ramanand, fizic, foarte rece in
contactul cu mine. Am reactionat cum am crezut de cuvinta
pentru a-l hipnotiza. Acest pacient nu era constient de propriile
sale rezistente incosntiente.
Cand am intrebat:” Vreti sa va hipnotizez cu o transa lejera,
cu una normala sau cu una profunda ? ,si-a indoit picioarele, si si-
a indoit maianile pe coate- s-a indepartat de mine- si a raspuns
ca o transa profunda ar fi perfecta. Bine,am putut sa vad
semnificatia reala a acestui comportament.Am reactionat ca si
cum as fi atent la fiecare cuvant pronuntat de persoana
respective, dar steam ca nu era capabil sa intre in transa.
Sarcina mea era sa-I arat ca nu avea nevoie de o transa, ci de un
ajutor psihiatric. Pentru ca am abordat acest subiect, s-a intors
la mine si a inceput sa vorbeasca de acest ajutor psihiatric. Am
discutat diferite subiecte – ceea ce implica o intalnire de acest
gen.
In acelasi fel, cand discutati cu un pacient despre o transa
profunda, il intrebati despre ce este vorba de fapt? Discuati
despre transa profunda in general. In acest fel, pacientul se
poate intreba: vorbeste despre o transa profunda si eu ma intreb
daca vreau intr-adevar o transa profunda.”
Ati etichetata transa profunda ca o posibilitate, transa
normala ca alta posibilitate si transa lejera ca o alta si alta. Si
astfel fiecare alege starea de transa care I se potriveste
personalitatii lui. Succesul dvs.se bazeaza pe capacitatea
pacientului dvs. de a imbina fiecare punct mentionat de dvs. cu
propriile sale capacitate psihice. Il cer mereu pacientului meu sa
exerseze cel mai bun nivel al sau de intelegere, pentru ca ma
intereseaza ceea ce intelege. Cu ajutorul celui mai bun nivel va
gasi beneficiile.
Ii spuneti pacientului :” Vreti sa intrati in transa; vreti sa
obtineti rezultate. Nu stiti daca vreti sa obtineti o transa lejera,
una normala, sau una profunda , eu nici atat. Cred ca noi ar
trebui sa lasam spiritual incosntient sa foloseasca nu stiu ce
cantitate din transa lejera, din cea normala, din cea profunda si
sa vada care il va ajuta cel mai mult.
Ii spuneti toate acestea pacientului astfel incat acesta sa le
inteleaga.Pacientul este liber sa aprofundeze transa; este liber
sa utilizeze o transa normala sau lejera si sa se intoarca intr-una
profunda. Cred ca multi doctori se panicheaza deoarece pacientii
lor ies dintr-o transa profunda pentru a se indrepta intr-una
lejera, privind in jurul lor . Dar trebuie sa observati pacientii sa
vedeti ce fac acestia. Acum, pacientul poate intelege mai bine
situatia, incosntientul sau poate sa se apropie mai mult de
obiectele hipnozei.
De ce un pacient nu se angajeaza in acest gen de
comportament ? El iese din transa profunda pentru a privi in jurul
sau fara sa vada daca elementele suplimentare mai sunt in joc,
pentru ca a pierdut o mare parte din orientarea sa la realitate
intrand in aceasta transa profunda. Mai multi prieteni care au
fost anesteziati mi-au spus exemple in care pacientii in stare de
anestezie profunda ,ies din aceasta stare pentru a privi in jurul
lor sa vada ce se intampla. Multi anestezisti sunt speriati si
bulversati cand vad ca pacientii lor ies din anestezie la mijlocul
interventiei. Dar adesea, obisnuiti cu situatia , pacientul poate
avea rezultate mai bune.
CUNOS TINT E P AR TICULARE ALE P ACIENTU LUI

Intrebare : - In tratamentul durerii si al simptomelor ati


auzit ca tot ceea ce stiu, ca medic, asupra filozofiei pacientului
din punct de vedere anatomic, neurologic si functional trebuie sa
fie comunicat pacientului inainte de a incerca sa conduca
hipnoza. Nu-I asa ?
Erikson: - Trebuie sa luam mai intai in considerare tot ceea
ce se prezinta in plan filozofic, neurologic sau psihic si sa
raportam apoi pacientilor toate cunostintele de care au nevoie
asupra acestui subiect. Nu au nevoie de multe informatii, dar pot
intelege anumite detalii asupra senzatiilor miscarilor.
Intrebare : - Pacientii ne pot spune multe lucruri despre ei
pe care le putem observa si nu le putem descoperi prin tehnici
normale?
Erikson: - Pacientii va pot spune lucruri absolute
surprinzatoare. Aveam de explicat ceva la un curs psihologic. Am
observat in clasa o persoana si am intrebat : “Va oferiti
voluntar?” Mi-a zis ca accepta.Puteti sa parasiti sala? As vrea sa
ma adresez restul clasei.
A prasit sala, si in absenta sa am explicat clasei:” Priviti
aceasta fata . E pe cale sa intre in transa si va va descrie transa
in termeni tactili, de senzatii kinestezice si corporale. Stiin asta,
pot afirma ca este o persoana care simte.
Astfel clasa a observat ca pacienta a intrat in transa. Nu au
remarcat nimic particular in comportamentul sau. Clasa stia ca
nu o mai vazusem pe acea femeie. Cand a iesit din transa si am
rugat-o sa-mi descrie ce a simtit, raspunsul sau a fost
surprinzator.
“Primul lucru pe care l-am remarcat a fost ca am simtit o
senzatie ciudata in picioare, si a inceput sa descrie modul in care
hipnoza a inceput de la picioare. Am rugat-o sa-mi descrie mai
specific schimbarile.
Era una dintre acele persoane care simte. Clasa era
fascinate cand o observa si asculta descrierea simptomelor .Ea
descria modul in care simtea cum maxilarul sau isi pierde
sensibilitatea, cum isi pierde sensibilitatea buza de sus si astfel
si-a pierdut controlul asupra intregului corp. Acum, aceasta era
pentru mine o declaratie care imi convenea. Cereti-i mereu
pacientului sa va dea puncte marcante in desfasurarea transei.

LEGA TURA DUBLA: ALEGEREA ALIZORI E PEN TR U A


DE PASI REZ IST ENT A SI A FACIL IT A
RAPOR TUL.AST EPT AREA ALIN ARII SIM PT OMEL OR

Am nevoie de subiecte pentru a face demonstratia.Cele mai


bune subiecte sunt cele necunoscute.Genul de situatii pe care
vreau s-l ilustrez cere un subiect care n-a fost voluntar. De ce ?
Deoarece pacientii care intra in biroul vostru pentru hipnoza,
este situatia cea mai des intalnita, nu se astepta sa fie utilizata
hipnoza si aceasta ii ia prin surprindere.
Acum , este ceea ce as vrea sa fac. O femeie sta acum pe
scaun si poarta o palarie alba cu voal.
“D-na Linden, puteti va rog sa va deplasati si sa luati
aceasta femeie de mana dreapta – nu de cea stanga – si sa o
aduceti aici?
Ceea ce vreau sa va demontrez este : in utilizarea hipnozei
pentru anestezie , chiar pentru relatiile interpersonale exista o
notiune numita linie dubla.
(La subiectul cu palaria alba ) Aceasta femeie a demonstrat
deja ceea ce doreati. Ea a declarat ca nu vrea sa vina aproape de
mine. Vecinul sau a zis ca refuza. Dar i-am cerut d-nei Linden sa
se deplaseze langa fiica sa , purtand palaria alba cu voal, sis a
fie sigura ca o adduce pe scena de mana dreapta.
D-na Linden s-a deplasat. Acum, acesta femeie nu putea
refuza sa vina. Nu o putea refuza pe d-na Linden, deoarece
aceasta nu i-a cerut-o explicit. Nimeni nu i-a cerut sa vina. Este
important cand le cereti pacientilor sa faca ceva, sa le dati
posibilitatea sa refuze. Subiectul meu era intr-adevar suparat
cand venea spre mine. Speram ca va refuza sa vina aproape de
mine.
Puteti sa va apropiati pacientii in acelasi fel in care va
apropiati copiii. Cum le cereti copiilor sa se duca la culcare ?Le
ziceti ctegoric :” E ora 8 – e timpul sa va culcati “.Daca procedati
asa sigur veti obtine multe refuzuri.
La subiectul utilizarii hipnozei pentru anestezia dentara,
intrebati-l pe pacient:” Vreti ca aceasta sa va faca rau sau nu
“?Vreti ca hipnoza sa opreasca toata durerea sau vreti sa mai
lase o parte din ea? Si pacientii vor spune ca nu vor sa mai simta
nimic. Ce vor sa zica ? Va spun ca vor hipnoza si va spun scopul
hipnozei. Lucrul important este ca spun totusi ceva.
Folosesc adesea dubla legatura in intrebarile pe care le pun
pacientilor. “Vreti sa scapati de acest prost obicei acum sau
saptamana viitoare ?
Ce le-am cerut de fapt? Le-am cerut de fapt sa explice
aceasta amanare de care au nevoie pentru a scapa de obicei. Nu
i-am intrebat :” Vreti sa scapati de obicei”? Nu le-am cerut sa ia o
decizie asupra acestei chestiuni importante. Le cer doar sa
specifice amanarea, dar implicit in alegerea lor trebuie sa-si dea
seama daca va fi intr-o saptamana, in doua sau trei saptamani.
Un pacient intra in biroul meu si zice “Nu vreau sa va
povestesc istoria mea”.
Raspund :” Nu sunt urgente particulare pe care sa mi le
povestiti azi. Daca doriti mi le puteti povesti saptamana viitoare.”
Si astfel, chiar daca imi va povesti peste doua saptamani
istoria sa, tot o va face. Vedeti, in acest fel de a comunica cu
pacientii este foarte important sa le dati posibilitatea sa
coopereze cu voi mai degraba decat sa-I fortati. E riscant si
impresionant pentru pacienti sa faca declaratii decisive in
situatia lor. Ei vor ca lucrurile sa mearga bine sin u vor sa ia
pozitie aupra ceva ce este dificil.

PRIMA DEMO SNTRA TIE


LEGA TURA DUBLA P ENTR U A F ACILI TA TRANSA

Erikson se adreseaza acum subiectului cu palarie alba, care


se numeste June.
E- Acum spuneti-mi ce s-a intamplat.Care este ritmul
dvs.cardiac?
J- Mai bun
E- Ma bucura.Credeti ca puteti s-a luati pe d-na Linden de mana
stanga si s-o aduceti aici?(Pauza) Apoi June o adduce pe d-na
Linden pe scena. Acum, care dintre voi trebuie sa intre prima in
transa ?
Folosesc inca o dubla legatura. Am intrebat care va intra
prima in transa. Aceasta intrebare a fost dezbatuta intre ele. Eu
sunt in afara discutiei, ca arbitru. De fapt, ambele sunt subiecte
bune.
J- Astfel n-as fi aici/
E- Nu e adevarat ce am intrebat. Acum intram in “legatura
dubla”.D-na Linden i-a spus lui June ca trebuie sa intre prima in
transa si June i-a zis:”Bine, sunt un subiect bun.”Dar d-na Linden
ce vrea sa zica cand spune ca June trebuie sa intre prima in
transa? – cine va fi atunci urmatoarea?
Linden- N-am vazut lucrurile asa.
E- Acum, e o dubla legatura pt.d-na Linden si pt.June. Acum au
acceptat amandoua sa fie subiecte de hipnoza. (La June) “Intrati
in transa de obicei de la inceput ? E mai uosr la inceput ?
J- N-am intrat niciodata asa in pozitie verticala (in picioare)
E- Cati dintre voi identifica legatura dubla in acest moment? Nu
vroiati sa intrati in transa la inceput, nu-I asa ?
J- Nu
E – Acum cateva minute nu vroiati sa intrati in transa , ce
inseamna asta ?Acum, vreti sa intrati in transa – din nou dubla
legatura.
Linden- Faceti ce doriti.
E- Exact asta vreau sa spun. Am fost dragut cu voi, nu-I asa ?
J si L- Da .
Am fost dragut. Le-am folosit pentru a-mi ilustra subiectii,
dar am construit o situatie in care am cooperat.

INTREB ARI P ENTR U A RASPUNDE LA ALI NAREA


PR OBLEMEL OR MEDICALE SI DENT ARE DIFICILE

Ce doriti sa obtineti cu pacientul dvs.care are nevoie


disperata de ingrijiri medicale sau dentare si se simte incapabil
de a obtine acest ajutor ?Trebuie sa fiti capabil sa puneti
intrebari importante pacientului atfel incat acesta sa aiba
sentimental confortabil de a da raspunsuri corecte;”Da, am
nevoie de o amputare la genunchi – haideti , amputati-mi
piciorul”.Este o afirmatie oribila si dificila sa o spunem unui
pacient. Stiti ca amputatia trebuie facuta. Trebuie sa fiti gata sa-I
spuneti pacientului astfel incat acesta sa accepte amputarea
fara sa aiba impresia urmatoare :”Am intrat si i-am spus
medicului sa-mi taie piciorul.”Pentru multi pacienti este un lucru
oribil sa se confrunte cu asta. Si am pacienti care mi-au spus ca
au avut acest gen de experienta.
(Erikson se adreseaza din nou pacientilor)
E- As vrea sa va folosesc ca subiecte hipnotice.De aceasta data
vreau sa va intreb direct. Personal vreti sa intrati in transa ?Am
si alte subiecte.
J- Nu as vrea.
E- Si dvs.d-na Linden?
L- Nu as vrea
E- Va multumesc amandurora pentru demonstratia voastra
competenta.
Deoarece d-nul Kubie a redactat impreuna cu mine
numeroase articole, am discutat indelung despre permisivitate si
posibilitatea de a alege pacintii. Pacientii care intra intr-un
cabinet medical sau dentar intra de nevoie acolo. Nu au de ales.
Au carii sau abcese,ulcer la stomac sau altceva. Sunt acolo din
cauza unei necesitati absolute. Pacientii sunt ezitanti,le e frica si
se tem de propriile reactii. Trebuie sa fiti gata sa vorbiti cu
pacientii astfel incat sa le dati ceea ce Kubie a numit:” libera
alegere.” Bineinteles, trebuie sa fiti judecatorul supreme, dar
pacientii trebuie sa se simta confortabil pe cat posibil.

FOL OSIREA GRESI TA A LEGA TURII DUBLE

Cunosteti nevoile pacientului ? Trebuie sa ajutati pacientii


sa ia propriile lor decizii si trebuie sa faceti in asa fel incat
acestea sa fie luate cat mai usor de pacient.Acesta ne adduce la
problema “legaturii duble” pentru scopurile voastre egoiste. Stiu
cativa medici care ii intreaba pe pacienti. “Vreti sa platiti
consultatia saptamana aceasta sau saptamana viitoare “?
Pacientii identifica incosntient legatura dubla si decid :”Vreua sa
platesc consultatia saptamana aceasta si gasiti pe altcineva
pentru saptamana viitoare”.Cu alte cuvinte, folosirea legaturii
duble se face in favoarea pacientului, niciodata in favoarea
voastra.
In hipnoza, atitudinea voastra ii permite pacientului sa se
simta confortabil. Acum, sunt agta sa pun pacientii in legatura
dubla. Stiu ca voi ceda in orice moment; stiu ca ii voi pune in
legatura dubla. Daca veti folosi legatura dubla in acest mod, veti
pierde pacientii.
(Erikson se adresaeaza unor subiecti din sala)
E- Cum va simtiti in legatura cu folosirea in mod egoist pe care
am facut-o pentru beneficial grupului ?
J- Nu cred ca este egoist.
E- Ati identificat ca v-am pus in legatura dubla? Am facut-o.Acum,
nu m-ati vazut provocand o transa ?Cum credeti ca voi proceda ?
L- Nu stiu.
E – Nu stiti .Credeti ca trebuie facut ceva deosebit ?
L- Bine, poate o presiune lejera pe mana sau pe bratul meu.
E- Asemenea credeti ca trebuie sa aveti un control psihic .Acum,
unul dintre lucrurile pe care le invatam in copilarie este ca e
posibil sa comunicam cu un semn al capului, intorcand capul
dintr-o parte in alta . Va dati seama ca puteti intra intr-o transa
lejera ? Si lasati-va mana sa va atinga fata si respirati profund si
veti intra intr-o transa mai profunda. Este bione, doar inchideti
ochii.

SEMNIF ICA TIA INDIVIDU ALA A B ATAII P UPIL EL OR

Desigur catalepsia este prezenta. Pare sa aiba o catalepsie


pentru unul dintre brate.
Unul dintre lucrurile care deruteaza adesea hipnoterapeutul
debutant si de asemenea practicienii care au experienta in
hionoza este bataia pupilelor . Am observat de-a lungul timpului
ca asta se intampla la subiecti. Am descoperit ca puteti sa
demonstrati cea mai profunda anestezie la subiectii care isi
misca pupilele; la alti subiecti miscarea pupilelor este sinonima
cu o transa lejera sau una normala. Nu stiti niciodata exact ce
semnificatie au pupilele. Dar are o semnificatie pentru fiecare
pacient in parte.
Daca pe dvs.va deruteaza, pt.pacient va fi la fel. Daca pe
dvs.nu va deranjeaza, nu-l va deranja nici pe el. Daca veti
observa pe fata sa o expresie de anxietate, trebuie sa-I spuneti
acestuia ca bataia pupilelor nu-I va face nici o problema.

DI SOCIERE IN TRANSA LEJ ER A

E- Acum, de ce ati deschis ochii si v-ati trezit ?


S- Nu stiu de ce
E- Nu stiti, nu ?
S- Pur si simplu am simtit ca trebuie sa fac asta.
E – Ati simtit pur si simplu. Acum de ce ridicati bratul?
Pauza.Sunteti treaza in acest moment?
S- Cred.
E- Credeti.Sunteti sigura ?
S- Da
E- De ce ? Credeti ca toata lumea e de caord cu faptul ca sunteti
treaza ?E normal sa stati cu mana ridicata ?
S- Nu
E- Cand sunteti treaza va tineti mana aici, jos,nu ?
S- Da
E- Sunteti treaza acum ?
Iata aici o d-na care este intr-o transa lejera.Ea este intr-un
punct in care inca mai e constienta. Poate vorbi un pic, dar
mainile sale par detasate de ea. Ea exprima disocierea unei parti
a corpului. La dentist, doriti ca aceasta parte a corpului sa fie
disociata de corp. De ce aveti nevoie de o transa completa si
somnambulica cand puteti sa provocati o disociere a unei parti
din corp intr-o transa lejera ? Marjorie, d-na imbracata in bleu, la
Reuniunea Asociatiei Ortodentice a spus ca in acea dimineata
bratul sau era o entitate distincta.
E- Sunteti de accord cu Marjorie?
S- Da .Am impresia ca nu face parte din corp ?
E- Ca nu face parte din corp?
Am avut subiecte in tranes profunde, lejere , normale,
subiecti la prima transa – toti vorbesc de aceste “deconectari “pe
care le-au experimentat. O persoana care a fost in transa descrie
acest sentiment ca o “disociere “Unul care nu a fost utilizeaza
termenul “deconectat”. Aceasat se resimte in alt fel.

SFATURI T ACT ILE SUBT ILE P ENTR U DISOCI EREA S I


IES IREA DIN TRANSA

E- Nu stiti de ce ati deschis ochii mai devreme


S- Cred ca am facut-o solidar cu cotul
E – In contact cu cotul dvs?
Acum, iata punctual urmator pe care vreau sa-l stabilim. Ati
vazut-o toti cu ochii inchisi.De ce ? Nu stia , si am lasat-o sa se
gandeasca.
E- Si v-ati atins gatul in mod diferit, nu-i asa ?
S- Da, ca si cum as fi vrut …Pauza
E- Ca si cum vroiati ce ?
S- Sa ma trezesc
E- Vedeti ? Cand vreau ca un subiect sa-si deconecteze bratul ,
sunt susceptibil in a-l atinge foarte usor. Prin contact, ii sugerez
directia in care vreau sa-si indrepte mana si cand vreau sa se
trezeasca .
S- Este un contact prea ferm
E- Este un alt tip de contact si a deschis ochii spunand :”Ce se
intampla sici ?” – este alt tip de apropiere . Aveti obiceiuol, ca
acum, sa faceti fata publicului ?
S- Nu, dar nu mi-e rau.
E- Mersi mult
E- ( la un nou ubiect ) Am lucrat cu dvs ianinte, nu-I asa ?Cum
intrati in transa ?
S- Inchid ochii
E- Pur si simplu inchideti ochii si va destineti .Ati intrat vreodata
in transa fara sa va inchideti ochii ?
S- Nu
E- De ce nu ?
S- Nu stiu, pur si simplu nu am facut-o
E- Nu ati fost tentata, nu-I asa ?
S- Nu
E- Ati fixat maan cu ochii deschisi pentru a intra in transa ?Pauza
.Bine, fixati-va mana si continuati s-o fixati.
Se intoarce spre alt subiect. Acum, am spus ca puteti face
un semn cu capul, va puteti intoarce capul dintr-o parte in alta.
Ati intrat in transa cu ochii deschisi. Sunteti in transa acum?
S- Nu stiu.
E- Nu stiti, nu-I asa ?Acum e important pt.dvs sa stiti daca
sunteti sau nu in transa , nu-i asa ?

VALIDI TATEA TRANSE I F AR A CUNOST INT A P ACIEN TUL UI

Stiti ca exista multi medici si dentisti care cred ca e


important pt.pacienti sa stie daca sunt sau nu in transa. Si lucrul
acesta nu e f.important.Adesea pacientii nici nu stiu daca sunt
sau nu in transa. Astfel, facand anumite expuneri unui grup de
studenti in psihologie, multi au remarcat ca alti membrii ai
cursului erau in transa, dar nu au remarcat ca ceilalti membrii
notasera ca erau ei insisi in transa. La sfarsitul expunerii am
intrebat grupul daca intrase sau nu in transa.Am obtinut de la
intreg grupul un frumos raspuns negativ. Jumatate din clasa a
privit cealalta jumatate cu uimire si invers, pt.ca fiecare jumatate
a notat ca cealalta jumatate era in transa. Atunci de ce este
important ca pcientul sa intre in transa ?
MISCARI CORPORALE SI DI ST ORS IUNEA TIMPUL UI IN
TRANSA LEJ ER A

E- In ce context ati experimentat hipnoza mai inainte ?- la dentist


la un alt medic?
S- Pentru o problma dentara.
E- Cum va puteti da seama daca ati fost sau nu in transa ?Sunteti
interesat sa aflati?
S-Da
Acum, daca priviti in public si studiati membrii acestuia
pentru un moment, veti observa ca sunt multe miscari ale
corpului si miscari de umeri. Asta inseamna ca subiectul e deja
in transa lejera. Atentia sa e focalizata spre mine in timp ce
miscarile corporale normale se atenueaza.
In cazul unui curs de psihologie, stau acolo linistiti si
asteapt, astept, astept pana cand cee ace fac apare la clasa.
Astept sa-si indrepte atentia spre mine .Inteleg mai bine asa.
In aceasta situatie puteti observa fenomenul de
“distorsiune a timpului “. Chiar si subiectele in transa lejera ca si
acesta arata o alterare in sensul lor de timp. Acum, desigur,
vorbesc publicului , dar subiectul meu a fost capabil sa inteleaga.

A P ERMITE TRANSA :
COMPOR TAMENT VERB AL (EX PLICIT ) CONTR A
COMPOR TAMENTUL UI NON- VERB AL ( IMPLICI T)

E – Doctorul S mi-a spus ca ati fost invatat sa nu intrati in transa


inainte de a avea permisiunea verbala. Eu nu v-am cerut acest
lucru, nu-I asa? Credeti ca sunteti in transa ? Aceasta situatie de
incertitudine va deruteaza ?
S- Nu in mod particular – doar un pic.
E – Acum ,ce este permisiunea verbala? Este vorba de a pronunta
in mod explicit cateva cuvinte sau este vorba de implicatii ale
comportamentului dvs? O permisiune verbala ar putea fi un semn
din cap deoarece ar fi inteles ca o acceptare, nu-I asa ? Sau daca
va cer sa va ridicati si sa intrati in transa, daca ca ridicati asta
inseamna ca acordati permisiune nu-i asa ? Va simtiti mai bine
acum? Recunoasteti ca sunteti in transa ? Raspunsul dvs.e diferit
– lipseste tonul anxios. Spuneti-mi de obicei va tineti mana asa ?
Cum se simte bratul dvs?
S- Bine. E confortabil.
E- Bine. Inchideti ochii, respirati profund si apoi adormiti profund.
Acum nu stiu daca v-am invatat hipnoza in termeni mai profunzi,
dar trebuie sa intelegeti correct semnificatia expresiilor mele.

A DI SIMULA E RORILE VERB ALE

Practicantul ii spune pacientului :”Acum sunt anumite


scopuri si obiective pe care le avem de atins cat timp lucram
impreuna.” Daca exprim ceva in mod inadecat sau incorrect va
rog incercati sa intelegeti sensul corect. Si pentru ca dvs.nu va
exprimati correct, voi incerca sa o fac eu.
Insist asupra acestui lucru din urmatorul motiv.Vorbindu-le
pacientilor, aveam adesea lapsusuri – spunem un lucru incorect
si ne panicam imediat. Trebuie sa considerati ca sunteti absolu
normali, finite umane , sunteti sortiti greselii si cateodata sunteti
obligate sa vorbiti incorect. Trebuie sa stabiliti o conventie
prealabila cu pacientul, insistand asupra faptului ca lucrati
pentru un scop comun si definit. Daca spun :” Treziti-va “ cand de
fapt vreau sa va spun sa “Dormiti profund”, dvs.intelegeti pentru
ca ma gandesc la multe lucruri si s-ar putea sa ma insel. Trebuie
sa purtati acest gen de conventie cu pacientii cand aveti un
lapsus sau spuneti ceva incorrect; pentru a nu va enerva cand
deveniti incorerent.Pentru toate acestea, aceste sugestii sunt un
mod de a pastra contactul.

SEMNIF ICA TIA IMPLICI TA CONTR A SEMN IFICA TI EI


EXPLICI TE
A IM PAR TI O EXP ERIEN TA EMO TION ALA
E- Apropo, la ce va ganditi?
S- Va ascult
E- Credeti ca vorbesc cu precizie?
S- Ma gandesc.Cred
E- Sunteti de acord cu mine ? Bine.Acum, respirati profund,
deschideti ochii si treziti-va complet.
I-am cerut primului subiect sa respire profund,sa-si inchida
ochii sis a adoarma profund; si acum pur si simplu i-am cerut sa
respire profund , sa deschida ochii si sa se trezeasca. Cu alte
cuvinte, nu e important ce spuneti la un moment dat, ci
semnificatia a ceea ce comunicati. Astfel, e important pentru voi
sa fiti constienti de semnificatiile a ceea ce vreti sa comunicati.
Trebuie sa studiati cuvintele, sa invatati sa recunoasteti toate
semnificatiile posibile.
Spre exemplu, Dr.Steingart a avut o experienta in cursul
careia i-a cerut unui pacient sa se gandeasca la o experienta
fericita din trecutul sau pe care vroia sa o impartaseze
publicului. El a fost speriat cand a descoperit ca se indreapta
spre o experienta traumatica. Acum, este derutant pentru public.
I-am indicat DR.Steignart semnificatia afirmatiei sale:” Sa
priveasca spre o experienta vesela – pe care e gata sa o
impartaseasca cu altii.”A cerut o experienta placuta. Acum, ce
ne dorim in raport cu o experienta trista si nefericita? Vrem sa
fie placuta. Ne dorim o experienta pe care sa o impartim cu altii.
Daca o putem face, inseamna ca e placuta. Nu veti imparti o
experienta nefericita cu altii. Credem ca este ghinionul nostru si
nu dorim sa-l impartim cu altii. Astfel, procesul de a imparti o
experienta nefericita este o masura de corectare. A imparti e
ceva foarte important si trebuie sa cunoasteti semnificatia
cuvintelor utilizate.

A P UNE IN TREB ARI FERME – CU CONVINGERE PE NTR U A


FACILI TA I NDIRECT REGRESIA S I HAL UCIN ATIA

E- Acum cred ca voi intoarce capul spre doamna care poarta o


rochie alba. Ce am fcaut cu dvs.anul trecut?
S- Nu-mi amintesc
E- Nu va amintiti. Este foarte interesant.Imi amintesc, ati fost in
aceeasi sala si erati acolo. Puteti sa va asezati – haideti. Nu va
puteti aminti nimic de anul trecut?
S- Nu am nici un gand despre acest subiect
E- Nu aveti nici un gand.Sa vedem. Cine era asezat aici, va
amintiti?Asta e . In ce an suntem?
S-In 1961 ( De fapt suntem in 1962)
E- Si nu stiti cine e aceasta persoana? (Subiectul face un semn
negative din cap).Nu, nu stiti. Vreau sa va pun aceeasi intrebare
ca anul trecut in jurul datei de 2 mai 1962. Si ce raspuns imi
dati?
S- Nu stiu.
E- Nu stiti. Bine, inchideti ochii.
Ce l-am intrebat pe acest subiect?Am inceput sa vb.de anul
trecut; daca isi aminteste sau nu, daca era in aceeasi pozitie.
Sincer, n-a anut nici un raspuns. De fiecare data cand puneti o
intrebare unei persoane pentru a facilita desfasurarea diferitelor
fenomene hipnotice, trebuie sa o faceti cum credeti de cuviinta.
Cand intreb un pacient, ma gandesc la intrebarea pe care i-o pun
si sunt sincer. Cand l-am intrebat pe subiectul meu azi daca o
stia pe persoana asezata aici, dar de fapt nu era nimeni, m-am
gandit exact la acea persoana asezata in acel loc – nu in alta
parte, exact “aici”; si astfel, ea a privit,dar n-a recunoscut
persoana asezata acolo. Dar pt.a vedea acea persoana pe care n-
o recunostea, ea avea halucinatii in legatura cu o perioada
precedenta .Astfel, ea trebuia sa regreseze astfel incat sa aiba
halucinatii in legatura cu persoana asezata acolo.
Nu i-am cerut decat sa regreseze.I-am vorbit de ultima data
unde am vazut-o , de locul unde statea. Si astfel puteam sa o
intreb daca recunostea persoana care statea :acolo” si i-am dat
impresia ca ma gandesc la acea femeie sau la acel barbat.
Ma gandesc la acea persoana. Dar ea isi amintea?Acum, de
fiecare data cand le cereti pacientilor sa faca ceva, spuneti-le-o
ca si cum va asteptati sa o faca. Comunicati-le clar mesajul
corespunzator.
“Piciorul dvs.drept este mai amotit decat piciorul vostru
stang”.?Si vreti sa stiti acest lucru. Ati pus o intrebare cu
legatura dubla. Nu este nici un dubiu ca este in legatura cu faptul
ca este vorba despre amortirea picioarelor. Singurul dubiu este in
legatura cu faptul de a sti “care “ din cele 2 picioare este mai
amortit si pacientul stabileste imediat acest lucru.
INDICA TII SUBT ILE P ENTR U A SE MANIFE ST A
FENOMENELE H IPNO TICE

E- Acum , respirati profund si treziti-va de tot.Sa vedem daca isi


aminteste data ultimei intalniri. Va amintiti data ?
S- Nu , dar masa aceasta nu era la mijloc
E- Cine e persoana care sta acolo?
S- Nu stiu.
E- Nu stiti. Va multumesc.
Acum, bineinteles ea a corectat amintirile mele, dar s-a
reintors in transa. De ce ma simt ca si cum as face o greseala?
Nu ar trebui sa fiu ingrijorat deoarece aceasta s-a intamplat de
mult. Ea este libera sa ma corecteze. De ce nu ar face-o? Si
aceasta nu interfereaza cu capacitatea pacientului de a
raspunde.

HAL UCIN ATI I VIZU ALE SI INDICA TI I VER BALE SUBT ILE

Erikson se adreseaza acum unei femei, Marjorie.


E- Marjorie, puteti sa veniti aici? Am notata ca ati fost in transa
in majoritatea timpului cat am vorbit .De ce ?
M – Trebuie sa stiu.
E- Trebuie sa stiti. Bine, daca vreti sa invatati anumite lucruri , sa
le intelegeti. Spuneti-mi Marjorie credeti ca veti putea uita ce s-a
intamplat in seara asta ?
M- Nu , dar.
E- Credeti ca veti putea uita ceea ce am spus cu insistenta ?
M- Nu voi uita niciodata orice ar fi
E- Nu veti uita niciodata . V-am spus ca acum ceva timp am spus
aceleasi lucruri.
(Erikson povesteste acum o intamplare)
M- M-ati facut foarte fericita.
E- V-am facut fericita daca va simtiti intrigata. Stiti, eu cred ca
femeile ar trebui sa fie pe rand intrigate si intrigante.
M- Voi fi si eu la un moment dat? (Aparent, Marjorie n-a gasit inc
ace vroia sa afle)
E- Sigur.
M- Nu este necesar sa fiti acolo?
E – Asta este. De c ear trebui sa fiu acolo?
M- Nu ma preocupa asta.
E – Asta este. Acum, trebuia sa va repet. (Rasete) Apropo, unde
este Mary? Mary este aici?( Mary este fiica lui Marjorie, care
halucineaza acum)
M- Trebuie sa se duca la culcare
E- De ce ?E in pajama?
M- E mereu in pajama.
E – Ce culoare are pijamaua?
M- Mov, aceeasi culoare pe care o port eu acum. O stiti pe Mary?
E- Cum e Mary?
M- Ea rade mereu. Cand rade ea, trebuie sa rad si eu chiar daca
nu e amuzant.
E – Chiar daac nu e amuzant, radeti. Unde e Tommy?( Tommy e
fiul lui Marjorie ) Oh ! E aici- nu, e acolo.
M- Nu pot sa-l vad.
E- Nu credeti ca sunteti capabila sa-l vedeti pe Tommy. De ce ?
Nu stiti? Nu aveti nevoie sa-l vedeti. Vedeti, sunt interesat sa
demonstrez anumite lucruri .Stiti unde sunteti?
M- Da.
E – Unde?
M- Cu voi.
E – Cu mine. Si cu Mary.
M- Ea e plecata cum.
E- Doar noi doi.Bine.Acum nu aveti nevoie sa stiti de ce nu-l
puteti vedea pe Tommy.
Sunt interesat sa demonstrez ca anumite fenomene
psihologice se manifesta.Imi place sa propun subiectilor sugestii
si intrebari pentru a vedea modul in care le inteleg. Pentru a avea
o demonstratie mai eficace pot sa-mi schimb intonatia vocii.
Subiectul hypnotic raspunde la tot; la idei, la cuvinte, la intonatii,
la pause, la ezitari, la incertitudini, la anxietati.Nu e nimic
pierdut.
M – Va place asta.
E- Ce anume?
M- Va place sa o simtiti pe Sandra in imprejurimi.
E- Stiti, Marjorie, va simtiti bine?
M- Ma simt bine. Stiti ca asta va merge si o stiu si eu. As vrea sa
o stiu darn u-mi veti spune.
E- E adevarat, nu va voi spune cauza. Apropo, sa mergem la Los
Angeles. Inchideti ochii sis a mergem la restaurantul
“Gourmet”.Acum, respirati profund si treziti-va. Cum ati venit
aici?
M- Trebuie sa ma intrbati.
E- NU ati mers singura . Trebuie sa va intreb – incosntientul dvs.
o stie, nu ? Pijamalele lui Mary sunt ireale, nu-I asa ?
M- Sunt adevarate.
E- Ce putem face cu o fata de 14 ani si pijamalele sale?
M- Nimic
E- Ati invatat deja asta? N-ati asteptat sa faca 15 ani. Toate
fetele sunt asa. Chiar daca au 35 de ani. Apropo, unde suntem?
M- La restaurantul :”Gourmet”
E- Recunoasteti pe toata lumea ? Sunt toti aici.
Am intrebat-o pe Marjorie:” Recunoasteti pe toata lumea de
aici? Si ea ma priveste. N-a iesit din transa inca. E inca in transa,
dar la un nivel diferit de hipnoza. Poate sa discute cu mine, poate
sa se certe cu mine; dar cred ca puteti sa practicati pe ea o
interventie chirurgicala , de la cea mai banala la cea mai grava.
Ea poate avea o halucinatie la orice nivel si totusi a sesizat
aceste indicatii apropos de fiul sau cand mi-am modificat vocea.
Ati vazut-o pe Mary halucinand.
Am intalnit-o pe Marjorie pentru prima data acum ceva timp
la o reuniune de la San Diego. Aveam nevoie de un subiect.Am
observat publicul in timpul expunerii mele sic and a venit
momentul demonstatiei am spus:” As vrea s-o vad pe aceasta
doamna.”
Marjorie n- a crezut ca este vorba despre ea. Mi-au trebuit
cateva argumente pentru a o convinge si astfel a urcat pe scena.
Prima sa transa a fost ca aceasta. In prima sa transa ea a
invatat sa intre in transa in picioare. De ce a facut-o asa ? Era
usor. Lucrul important este ceea ce se petrece in mintea
persoanei cu care lucrati.
A I II A CONFERIN TA

Vreau sa discut intai natura transei hipnotice si a inductiei


hipnotice. Astfel, veti intelege mai bine ce se gaseste in spatele
acestui tip de munca stiintifica .
Unul dintre primele lucruri despre care vreau sa vorbesc
este chestiunea de obisnuinta.In cursul vietii invatam multe din
experienta. Un copil mic baga doar o data mana in foc si invata
pentru restul vietii sa nu mai atinga focul.
Care sunt printer aceste invataminte cele care sunt
invatate din experienta? Un bebelus priveste continutul unei
farfurii si se intreaba :” Ce este trucul acesta?” . El o vede pe
mama sa gandindu-se “Bebelusul trebuie sa manance aceasta
mancare “, si el citeste expresia de pe fata mamei sale si stie ca
mancarea nu e buna la gust. Din acest moment copilul poate
recunoaste aceasta expresie de pe fata mamei sale si poate
reactiona similar.
Copilasul are greutati in a repera urechile, genunchii,
degetele. Dar, pana la urma copilul invata aceste diverse parti
ale corpului atat de usor incat daca un tantar se aseaza pe
umarul sau drept nu are nevoie sa analizeze:”Acum – sa vedem –
mana mea stanga e aici; o ridic indoind cotul si apoi o deplasez
spre mijloc si apoi pot sa o ridic un pic si apoi omor
tantarul.”Corpul simte muscatura tantarului si restul corpului e
conditionat sa raspunda imediat la acest stimul particular. Este
ceea ce vreau sa spun vorbind de “obisnuinta “ prin experienta.
Cunoastem un numar mare de experiente de genul acesta.
Invatam, printr-o reactie de frica sa modificam continutul din
sangele nostru. Invatam, fumand excesiv, sa ne modificam
modelele de comportament in diferite maniere.

CONS TIEN TUL SI I NCONSTI ENTUL :CONFLICTE I NTRE


COMPOR TAMENTUL VERB AL S I NON-VERB AL

In hipnoza, simtitm toate aceste senzatii din experienta


pentru a organiza comportamentul pacientului. Cunoasteti tot
constientul ; de asemenea si inconstientul. Sunt separate si
distincte. Inconstientul va insoteste peste tot, dar gandurile
voastre inconstiente nu sunt neaparat cunoscute de constient.
Puteti sa va ganditi la un lucru in mod constient si inconstientul
vostru sa creada contrariul .Imi aduc aminte de un pacient care
mi-a zis :” Deoarece eram la inceputul casatoriei, imi doream
multi copii”. Am inteles ce anume dorea el, dar am inteles
clatinarea capului sau ca un raspuns negative. Este motivul
pentru care mi-am dat seama ca a-I lasa pe pacienti sa
vorbeasca remarcandu-le comportamentul psihic – care se opune
adesea celui verbal – este o sursa de informatii.

INDICA TI I HIPNO TICE P ENTR U FOCALIZAREA S PRE


INTERIOR

Ce facem in hipnoza pentru a induce o transa ?


Hipnoza care se desfasoara in orice pacient este hipnoza care se
desfasoara in pacient. Pacientul desfasoara el insusi o transa
hipnotica. O face ascultandu-va si daca sunteti interesant, daca
ii puteti fixa atentia si cooperarea, pacientul isi va restrange
comportamentul doar pt.dvs. si ceea ce spuneti; pacientul va
intelege ce aveti de spus; el va fi gata sa primeasca ceea ce
spuneti fara spirit critic- in sensul stiintific al cuvantului.
Majoritatea dintre noi nu acceptam lucrurile fara spirit critic
.Daca ii cereti unei persoane sa isi scoata haina, replica lui va fi
:De ce ?”. Acesta va fi un raspuns critic.Dar daca va intreb ca
subiect hypnotic sa va scoateti haina,gandul dvs.ar putea
fi:”Acum e vorba de ceva, ce as putea face ?”Este posibil. Imi
convine situatia.Acum de ce aveti nevoie ? In mod sigur doctoral
nu ii cere pacientului sa faca ceva daca nu are nevoie si astfel
pacientul va lua decizia dupa ce va examina decizia , dupa ce a
examinat ideea.
Cand induceti o transa, ii cereti pacientului sa va acorde
toata atentia sa.Vreti sa fie atat de atent incat san u observe
altceva in jurul sau .Astfel el isi focalizeaza toate simturile. In
acel moment, puteti sa-I sugerati pacientului ca daca priveste
ceva in zare se poate resimte pe el insusi.
Ii puteti cere pacientului sa-si reinsufleteasca amintirile
sale si ceea ce pt.el e relaxare psihica. In acest timp in care
incepe sa-si aduca aminte , corpul sau incepe sa-si
experimenteze relaxarea. Astfel, cum se destinde din ce in ce
mai mult ii puteti sugera ca picioarele sale si bratele le poate
simti grele si obosite. Ce faceti ?Ii cereti pacientului sa-si treaca
in revista amintirile si cu cat isi indreapta atentia spre interiorul
sau , cere permisiunea sa faca apel la toate experientele pe care
le-a avut in viata sa.
Daca ii cer oricarui dintre voi sa-si creasca tensiunea
arteriala va veti indoi de capacitatea voastra de a o face. La
scoala de medicina am descoperit intai ca student si apoi ca
profesor ca studentii in medicina pot face foarte usor acest gen
de lucruri. Pot modifica circulatia sangelui in zone specifice ale
corpului lor sau pot modifica functionarea musculaturii
involuntar. Tot ceea ce era de facut era sa anuntati :” Va fi o
interogare scrisa azi”.

INDUCTIA HIPNO TICA : DIVERS E MODU RI DE A OBTIN EO


FOCALIZARE IN TERN A

Exista multe tehnici diferite folosite in inductia unei transe


hipnotice. Una este tehnica relaxarii prin fixatia oculara; alta
este pur si simplu inchiderea ochilor. Am mentionat aceste
tehnici pentru ca toate tehnicile hipnotice sunt centrate in
principal pe orientarea atentiei pacientului spre interiorul sau.
Cuvintele pe care le folositi – daca ii sugerati ca mana sa se
ridica, sau daca ii sugerati ca ochii sai se inched putin pana se
vor inchide de tot – sunt destinate propriei voastre formari. Daca
folositi diferite asocieri , acestea va dau ocazia sa invatati sa
vorbiti cu pacientii si sa invatati modul in care sa le orientate
atentia in interiorul lor. Nu cred ca este o diferenta majora dupa
tipul de tehnica pe care il folositi. Tehnica e centrata in jurul
propriilor raspunsuri ale pacientului.

TEHN ICA P ERMISIV A


A ANGAJ A COOPERAREA PACIENTUL UI SI A EV OCA

Acum , as dori sa vb.despre rezulatele obtinute. Deoarece i-


ati cerut pacientului sa faca ceva , cred ca e o eroare grava sa
nu ii cereti mai intai sa coopereze cu dvs, bineinteles daca nu
aveti un motiv specific sa o faceti. Imi place sa folosesc o
tehnica permisiva. In anumite cazuri, aveti nevoie sa folositi o
tehnica autoritara. “Vreau sa va sugeti degetul”. Daca un pacient
se trezeste din transa in mijlocul unei interventii chirurgicale ,
anestezistul poate spune foarte usor, dar categoric:” Acum daca
v-ati trezit si daca va dati seama ca titul merge bine, puteti sa
adormiti imediat apoi.”Si anestezistul trebuie sa o spun ape un
ton convingator si intr-o maniera autoritara pentru ca pacientul
sa reactioneze .
Dar pentru a obtine cooperarea pacientului trebuie sa fie
persiuasiv pentru a avea rezultate bune. Trebuie sa-I cerem
pacientului sa coopereze pentru a atinge un obiectiv comun.
Trebuie sa aveti in vedere ca obiectivul comun vizeaza
bunastarea pacientului. El coopereaza cu chirurgul in principal
pentru a iesi din starea sa, oricare ar fi aceasta.
Pacientul comun are putine idei asupra a ceea ce este
capabil – de capacitatile sale. Am mentionat acum cateva minute
marirea tensiunii arteriale.Cunosc un singur cuvant sufficient de
pronuntat in fata unui Democrat in timpul unor alegeri pentru ca
acest lucru sa se intample si exista alte situatii asemanatoare.
Cum o puteti face sa creasca , de asemenea poate sa si scada. Ii
spuneti pacientului ceva care il supara si ii scade tensiunea. Dar
eu vorbesc despre un raspuns interior.
Trebuie sa incercati sa obtineti raspunsuri intr-o maniera
permisiva.O puteti face introducand pacientul in raport cu
propriile sale capacitati. Putem face mai multe lucruri decat ne
inchipuim. Ii putem cere unui subiect in hipnoza sa desfasoare un
process de surzitate hipnotica si va intreba:” Nu pot sa fac pe
surdul. Totusi facem acest lucru in viata noastra de zi cu zi.
Devenim insensibili al anumite sunete.
Folosim hipnoza dirijand atentia pacientului spre interior si
apoi cerandu-i sa utilizeze tot ce a invatat din experienta sa.
Aceasta poate implica tot felul de procese psihologice si
raspunsuri psihologice.

UTIL IZAREA RE ZIS TENT EI

Cateodata pacientii rezistenti vor sa lupte cu voi; le este


frica. Voi trebuie sa stabiliti acest lucru. Este o lupta? Sau
pacientului ii e frica? Sarcina voastra este sa transformati
situatia intr-una care sa nu fie o lupta. Si daca pacientului ii este
frica, trebuie sa vorbiti cu el.
Vreau sa va dau un exemplu cu un pacient rezistent care
vrea sa lupte. El intra in biroul meu si anunta:” Dr.Cheek a
incercat sa ma hipnotizeze fara succes. Mai multi prieteni au
incercat fara succes. Asftel am facut drumul de la San Francisco
la Phoenix, pentru ca dvs.sa esuati de asemenea.
Raspunsul meu a fost:”Bine, incep imediat. Dar dvs fumati 4
pachete de tigari pe zi; ar trebui sa va ingrijorati pentru inima
dvs.Cred ca trebuie sa vb.despre asta si apoi daca aveti intentia
sa ma lasati sa esuez cand va hipnotizez, lasati-ma sa va
ajut.Priviti acest ceas de pe biroul meu. Este un ceas obisnuit.
Ea privea ceasul si asculta. A ascultat atat de bine incat nu
si-a dat seama ca au trecut 2 ore .Ea credea ca venise sa se
aseze la birou. Tot ce am facut a fost sa-I testez rezistenta
cerandu-I sa priveasca ceasul. Nu a mai vazut nimic in jur.Atentia
sa a fost indreptata spre interiorul ei si era interesata de
chestiunea referitoare la fumat – daca sa se lase sau nu . Trebuia
sa se lase de fumat? Trebuia sa se lase pt.ca ii era frica de o
boala de inima? Ce trebuia sa faca ? Cum putea sa invete sa se
lase de fumat?
Reprezenta acel tip de pacient rezistent .Trebuie sa folosim
mereu rezistenta. Dar practicati medicina pe un pacient care
sufera de ulcer si trebuie sa tratati acest lucru intr-un fel sau
altul. Daca pacientul este rezistent, trebuie sa folositi aceasta
rezistenta.

DEZV OL TAREA HIPNO TICA I NDIRECT A A ANE STE ZIE I IN


CONTR OL UL DU RERI I

Apropo de o alta problema, este o enigma la care a trebuit


sa fac fata in multe reprize. Am tratat pacienti care sufereau de
boli incurabile , cum este cancerul si care aveau dureri mari.
Ceea ce am descoperit era ca ii puteam baga in transa sis a nu
mai simta durerea fara sa le sugerez o anestezie sau o analgezie.
S-a intamplat asa deoarece ei asimileaza intrarea in transa in
locul anesteziei. Le-am spus pacientilor;”Vreau sa va invat intai
cum sa intrati in transa hipnotica si apoi, daca ati invatat asta,
va voi invata controlul durerii.

UTILI ZA REA REZ IST ENTE I IN CONTR OL UL DURERII :


CANTECUL ORIBIL AL L UI CA THY

Nu vreau sa va fac o expunere formala aceasta seara.


Vreau sa va prezint exemple in care hipnoza a fost folosita cu
succes. Unul dintre ele se refera la o femeie de 36 de ani, care
suferea de cancer si care avea 3 fete, de 11, 9 si 7 ani. Cathy mi-
a fost trimisa ca pacient si medicul care mi-a trimis-o mi-a
spus:”Pacienta a avut toate interventiile chirurgicale posibile,
toate terapiile posibile si toate felurile de analgezii.”Se pare ca
nimic nu poate sa-I opreasca durerea. Puteti sa incercati hipnoza
cu ea si sa ii mai domoliti durerea pt.putinul timp care i-a mai
ramas.
M-am dus la ea .Intrand in salon, am auzit din camera un
cantec oribil:” Nu-mi faceti rau, nu-mi este frica .”
Cathy facea aceste afirmatii in fiecare clipa in care era
treaza. Era imposibil de ascultat. M-am intrebat ce gen de
tehnica ar putea domoli durerea unui pacient care se comporta
astfel.

PAR TICIP ARE LA COMPOR TAMENTUL P ACIEN TUL UI


INAINTE DE A OBTIN E SI F IXA ATENTIA

Am intrat in camera si am observat-o pe Cathy stand


culcata pe cotul drept , cu ochii inchisi si cantand fara incetare.
Am ascultat-o 2,3 minute incercand sa descopar accentuarea
ritmului a ceea ce spunea. Dup ace am ascultat-o o perioada am
inceput sa cant cu ea.
Am ramas in aceasta masura cu ea si dupa 10 minute de
cantat impreuna, Cathy a deschis ochii,m-a privit si a zis:”De ce
vreti sa-mi faceti rau? I-am raspuns:”Vreau sa va ajut.”
Dupa cateva minute, m-a intrebat :”Cum imi veti face rau?”I-
am raspuns:”Invatandu-va ceva ce trebuie sa stiti”.
A inceput sac ante din nou.
Dupa cateva minute a inceput sa-mi puna intrebari despre
ce intentionam sa fac; vroia sa stie cum ii fac rau.
“Este foarte simplu ; sunteti culcata pe partea dreapta si
astfel va veti intoarce in pat, fara sa va miscati corpul – doar
mental. Ganditi-va bine. Ganditi-va la modul in care va miscati
bratele, umerii, picioarele, sic and veti fi complet intoarsa sa-mi
spuneti.”
Ea n-a terminat de cantat.In sfarsit, m-a anuntat:”Sunt
intoarsa complet.”
-Bine, acum va voi face rau din nou. Vreau sa v aintoarceti
in partea cealalta .S-a intors, mental
Ea intreba :”De ce ati facut asta?”
-Vreau sa va invat ceva Vreau sa va invat ca pot sa va fac
rau, dar pot sa va si ajut. Si daca pot sa ma opresc sa va fac rau,
pot sa va opresc si pe dvs.sa va faceti rau.
“Da ,admite ea, voi muri in mai putin de 10 luni si nu vreau
sa mor si mi-e rau. Nu-mi pot da medicamente. Nu pot sa faca
nimic pt.mine.”
Este motivul pt.care sunt aici. Si am inceput prin a va face
sa va speriati de mine si acum, stiti ca eu pot face anumite
lucruri pt.dvs.
Acum a inteles ca pot face intr-adevar ceva pt.ea.
Am intrebat-o despre cancerul sau. Cancerul ii daduse
metastaze in tot corpul, in coloana vertebrala, ceea ce inseamna
ca avea dureri si in picioare.

CONFUZIA PEN TR U A EV OCA RECEPT IVIT ATEA S I A


FACIL IT A AN AL GEZIA INDIREC TA

I-am spus ca urmatorul lucru pe care o voi invata va fi ceva


ce nu va intelege exact, doar vroiam sa ma asculte pana cand va
putea sa faca exact ce ii spuneam eu.I-am spus ca va face unul
dintre cele mai inspaimantatoare experimente vin viata sa la
talpa piciorului sau drept.
De ce sa fac asta ? a intrebat ea
Pentru ca eu sunt doctorul si dvs.pacienta. Haideti.
A incercat sa faca ceea ce i-am spus, dar nu reusea . Tot ce
a reusit a fost o intepenire a piciorului sau. Am acceptat aceasta.
Cum s-a intamplat asta ? Deoarece nu a inteles exact ceea
ce i-am cerut si de aceea s-a intamplat asa.
“Cathy vreau sa studiezi aceasta amorteala pentru ca se va
intampla ceva. In aceasta transa frumoasa , Cathy si-a simtit
piciorul stang la fel de amortit ca dreptul.
Era deja recunoscatoare pt.pierderea durerii.
“Cathy acum sa incercam sa urcam starea de amorteala
spre partea de sus, ori spre partea dreapta sau stanga. Am
incput cu piciorul drept.
Vroiam sa lucrez cu partea stanga a corpului sau deoarece
tumoarea maligna era la sanul drept si era mai bines a ramana
pe stanga. Astfel, am inceput si starea de amorteala a ajuns la
umeri. Astfel, amorteala a trecut din cealalta parte spre umarul
drept. Si i-am explicat , scuzandu-ma , ca daca reusesc sa o scap
de aceasta durere canceroasa, tot void a gres in unele cazuri.
Nu voi reusi sa fac sa dispara durerea care provine de la
cicatricea chirurgicala. In loc sa ridic absolut toata durerea, mai
bine as lasa regiunea din dreptul cicatricei cu o senzatie de
muscatura de tantar. Va fi ceva foarte plictisitor. Dar va fi
suportabil si am insistat. Pentru toate acestea mi-au trebuit 4
ore.
Am vizitat-o pe Cathy prima oar ape 26 februarie. Am vazut-
o cateva saptamani mai tarziu, in mai, aproximativ 1 ora. Am
revazut-o la jumatatea lunii martie 1 ora si apoi aproximativ 20
minute ,in aprilie.
In timpul unei sedinte, i-am explicat lui Cathy ca trebuie sa
manance mai mult. Astfel, si-a dezvoltat apetitul.
Nu am mai vazut-o pana in iulie si mi s-a parut ca nu mai
avea mult de trait. Nu mai avea dureri ; in afara de muscatura de
tantar din locul interventiei sale. Apoi, in prima saptamana din
august cand a vorbit cu un prieten, si-a pierdut cunostiinta
instantaneu si a murit 2 ore mai tarziu.
Acum, sa analizam ce-am facut in acest caz. Am intrat in
contact cu Cathy.Am intalnit o bariera. Ea canta pentru a scapa
de durere; aceasta durere nu o putea imparti cu oricine si totusi
am obligat-o sa o imparta cu mine. Oamenii canta sau
fredoneaza; canta in continuare un cantec funebru oricare si
exact asta facea Cathy. Asrfel, m-am alaturat ei pur si simplu. Nu
era cantecul meu, era al ei. Si acesta i-a permis, cu iritare, sa-mi
puna intrebarea referitoare la cantec :” Vreau sa iti fac rau,
vreau sa-ti fie frica .”
Apoi, am facut-o sa inteleaga ca o puteam ajuta. I-am
spus:” Pot sa va atenuez durerea canceroasa” ; era un lucru
stupid .Toti ceilalti medici nu i-au diminuat durerea si ea o stia. I-
am dat un prognostic de 2 luni si eu i-am zis:” Va voi hipnotiza
pentru a va trece durerea. “In locul acesteia , i-am demonstrat ca
pot sa-I fac rau si era normal. Nu vroia sa o fac insa . I-am
demonstrat ca mainile mele erau fara aparare, ca-I puteam face
anumite lucruri.
A FIXA A TENT IA P ENTR U A INDUCE O TRANSA
NEAST EP TATA

Vreau sa va dau alt exemplu al unui caz si poate acesta va


raspunde la problema Dr.E
Eram pe aeroportul Denver , in Colorado , la ora 2 dimineata
si asteptam avionul. Am vazut o mama obosita cu 5 copii care
intra in sala; toti isi tarau picioarele si gemeau. Puteti sa va
inchipuiti ce simteau copiii, deoarece la ora aia ei trebuiau sa
doarma.
Acestia ii faceau viata grea mamei lor , dar ea le spunea cu
rabdare :” Acum ,Johnny stai aici, te rog Mary, tu stai acolo, te
rog .”
Am privit scena un moment. Apoi m-am dus sa caut o
revista si am revenit. Am desirat o banda de hartie de-a lungul
ziarului si am intins-o pe jos. Rapid, am obtinut un public atent de
6 persoane.
Am desirat alta banda de hartie si am lipit-o de prima. Apoi
altele si altele. Apoi m-am asezat pe banca.
I-am spus copilului :”Asta fac mereu inainte sa ma culc.
Cand privesti aceste benzi de hartie, ti se face somn.”
I-am prins mana , i-am ridicat-o producand o catalepsie si
apoi i-am pus-o pe picioare lasand sa-mi cada mana prin fata
ochilor sai. Ochii sai s-au inchis si m-am intors spre celalalt copil.
Mama sa m-a privit cu interes si pentru ca terminasem cu
cei 5 copii si-a ridicat capul . Cand a venit sotul sau i-a spus:” Oh!
John , Dr.Erikson mi-a hipnotizat copiii.”
Am intalnit-o la un seminar cativa ani mai tarziu si m-a
intrebat :”Continuati inca sa hipnotizati copilasii cu ajutorul
ziarelor?”

LEGA TURA DU BLA : ALEGEREA IL UZORI E PEN TR U A


ACOPERI T OATE P OSIBIL IT ATILE I N AF ARA DE ES EC

Un alt exemplu pe care vreauj sa-l ilustrez , important


pentru facilitarea hipnozei este :folosirea legaturii duble. Prin
legatura dubla vreau sa spun faptul de a enunta ceva astfel incat
persoana sa creada ca are de ales, dar de fapt ea nu poate alege.
Spre exemplu, eu nu le-am cerut copiilor sa mearga la culcare la
ora 8 seara. In schimb le ceream :’’ Vreti sa mergeti in pat la 8
sau la 8.15?”Ei spuneau :”La 8 “.N-a fost nevoie s-o spun. Si la
masa intrebam :” Vreti o portie de legume mare sau una
normala?” si expresia de pe fata lor zicea :” Nimic”.
Un baiat de 12 ani mi-a fost adus de parintii lui. Nu avusese
un pat uscat de 12 ani.
Am inceput prin a le spune parintilor ce aveau de facut.
:”Bine, mi-ati explicatcazul.Fiul vostru are 12 ani. Acum e
pacientul meu si e in mainile mele.”
L-am chemat pe Joe in cabinetul meu. Suntem in 2 ianuarie
si ai udat patul, dupa spusele alor tai in fiecare noapte, de 12 ani.
Tu o stii, eu la fel, dar sa uitam pentru un moment dat de
aceasta. Sa vb.despre ceva important.
Acum e 2 ianuarie si nu cred ca e normal din partea mea sa
astept de al tine sa ai un pat uscat in permanenta timp de doua
saptamani. Si stii, luna ianuarie va fi aproape terminata si apoi
februarie e o luna scurta. E o luna scurta si cred ca trebuie sa
incepi sa ai un pat curat in permanenta inainte de martie. Nu
pare intresant sa o faci ianinte, dar iti zic ce ai putea face
interesant.
In doua saptamani mi-ar placea sa te gandesti la asta. :”In
doua saptamani, miercuri sau joi vei avea un pat curat pentru
prima data. Si va trebui sa astepti pana vineri dimineata pentru a
fi sigur si vineri vei veni la mine sa-mi spui daca a fost miercuri
sau joi.”
Joe a venit vineri la mine si mi-a zis :”Stiti, a fost vineri.”
Acum , ce-am facut? L-am pus in legatura dubla .A trebuit
sa astepte una dintre aceste 2 saptamani. Nu stia exact care era
noaptea si a fost surprins.
Patul lui Joe a inceput sa fie curat foarte rapid si i-am zis la
jumatatea lui februarie :” Acum nu stiu cand va fi curat mereu
patul tau, dart u esti Irlandez si Sarbatoarea lui Sf.Patrick e o zi
frumoasa, dar pentru ca parintii tai te-au tratat , si 1 Aprilie va fi
o zi frumoasa .As vrea sa intelegi un lucru, Joe ; daca vei avea un
par curat de Sf.Patrick sau de 1 Aprilie, sau in alta zi intre
acestea doua, acea zi va fi afacerea ta. Nu ma priveste pe mine .
Nu stiu cand a inceput Joe sa aiba patul curat mereu, dar
acum e dentist. Foloseste hipnoza. A avut un pat curat incepand
cu o zi intre Sf.Patrick si 1 Aprilie, la 12 ani, dar asta nu e treaba
mea. Ziua e inca un secret si inca rade pe tema aceasta.
Lasati copilul sa-si aleaga singur propriul moment, in felul
sau. Faptul ca l-ati structurat sub forma unei duble legaturi nu
schimba cu nimic situatia terapeutica. Este important sa utilizati
legaturi duble pentru ca pacientul dvs.sa raspunda intr-un mod
adecvat.

A V OR BI CU IN TELE S: A TEN TIA SI CONTR OL UL DURERII


SANGELE R OSU AL L UI R OBER T

Acum cativa ani, fiul meu Robert, de 3 ani, a cazut in


spatele casei si i-a cazut un dinte. Acum, pentru ca nu avea
decat 3 ani, a simtit o mare durere.
Acum cand ma gandesc la el cum pangea si tipa imi dau
seama ca steam un lucru pe care el nu il stia : steam ca e
unmoment propice pentru a vorbi cu un copil si acel moment
corespunde celui in care el e capabil sa va asculte. In timp ce
urla, nu ma asculta, dar trebuia sa respire psofund pentru a-si
incarca bateriile. Astfel, cand s-a oprit sa respire i-am spus :” Te
daore rau, nu-I asa ?”
Acum, in acest moment stia ca vorbesc cu inteles. Robert
continua sa urle si si-a tras sufletul din nou si i-am spus:” Iti va fir
au in continuare “. Era exact ce il preocupa pe el. Ii era frica ca-I
va mai fi rau; am vorbit din nou.
Cand s-a oprit a treia oara i-am spus:” Poate durerea va
disparae intr-un minut sau in doua minute.” Ce copil de 3 ani n-a
auzit fraza asta : 1 minut sau 2 ? Era un vechi truc pentru Robert
dar asta i-a dat o speranta.
Deoarece s-a oprit din plans pentru a respire din nou, i-am
facut un semn mamei lui si am privit urmele de sange de jos :”
Mama , e sange rosu? Am privit sangele si am discutat calitatea
sa si am facut analiza urmatoare ;
“Stii, Robert culoarea pamantului face dificila observarea
culorii sangelui, adica rosu intens. Trebuie sa –l privesti pe ceva
alb .”
Astfel, D-na Erikson l-a luat pe Robert si l-a dus in baie si
am lasat cateva picaturi de sange sa curga in cada . Si intr-
adevar culoarea era rosu intens si Robert era interesat de asta la
fel ca si mine.
Apoi, m-am intrebat daca sangele sau se amesteca bine cu
apa pentru a da o frumoasa culoare roz? I-am spalat fata si si-a
revenit la culoarea roz.
Apoi le-am spus:” Am facut analiza urmatoare : Tu poti sa
numeri pana la 10 cu usurinta . Poti numara pana la 20 , dar nu
cred ca medicul va face atatea copci incat san u le poti numara.
Nu cred ca iti ava pune nici macar 10. Dar hai sa le numeri sis a
vezi daca sunt macar 10”.
Astfel, Robert a plecat la medic cu mai multa incredere
numarand copcile in gand.
Cand am ajuns la cabinet, medicul i-a spus:” Nu vreau sa-I
fac o analgezie locala si nici una generala.”
Si astfel a inceput sa-I ingrijeasca rana lui Robert si acesta
era constient. A inceput sa numere : 1, 2, 3 ….
La sfarsit, Robert n-a numarat decat 7 copci si in acest timp
medicul il privea uimit. Pur si simplu, nu intelegea cum un copil
de 3 ani rezista asa de bine la o asemenea durere.

DILA TATIA PU PILAR A PRIN IMA GI NATI E


FARSA L UI BE TTY ALICE

Toata lumea in familia mea iubeste sa faca farse. Fiica mea,


Betty Alice a facut o farsa unui medic .Cand avea 10 ani, am
descoperit ca avea strabism si avea nevoie de ochelari . A mers
la oftalmolog si a trebuit sa poarte permanent un pansament la
ochi ceva timp. Acum, ea era o fata curioasa. Avea exercitii de
facut cu ochii si se aseza in fata oglinzii si se antrena.
Intr-o zi, s-a dus la oftalmolog pentru un examen. A asezat-o
si a inceput sa-I examineze ochiul drept masurandu-I diametrul
pupilar si asa mai departe.
Apoi a citit insemnarile sale si a avut un soc: pupila dreapta
ear normala, dar cea stanga era foarte dilatata. Era alarmant. A
controlat ochiul drept cu atentie, apoi pe cel stang. A notat tot,
le-a reluat si a privit iar ochiul drept. Acum, ochiul drept era
dilatat sic el stang era contractat astfel a inceput sa
reexamineze ochiul drept.
Brutal, Betty Alice a spus: “Am facut-o expres !”\
-Cum ?
- Ati invatat sa priviti cu un ochi fiindca purtati un bandaj,
explica Betty Alice. Va puteti imagina ca aveti un ochi acoperit
chiar daca nu e asa; si apoi priviti lung, in departari, si va
imaginati ca vedeti nori si apoi va imaginati ca vedeti cu celalalt
ochi si faceti acelasi lucru si daca o faceti des va puteti dilate
pupila in orice moment in care doriti – stanga, dreapta sau
ambele.
-Lasati-ma sa vad, spune medicul.
Cu promptitudine, Betty Alice a inceput sa o dilate pe cea
dreapta si apoi pe cea stanga; sa o dilate pe cea stanga sis a o
contracte pe cea dreapta si tot asa. Si astfel, medicul s-a convins
de aceste lucruri.

PUTEREA MECANISMEL OR PS IHICE


MO AR TEA A UT O- INDUSA

Iata un alt exemplu care ilustreaza mecanismele mentale


care realizeaza sugestia hipnotica.
In timpul perioadei de practica la Spitalul Psihiatric din
Colorado, a venit intr- o zi un pacient si mi-a zis :”Voi muri
sambata viitoare dimineata “. Medicul sef ne-a zis :” Iata un om
pe care il vom tine sub observatie 24 de ore din 24. “Am examinat
acest pacient in toate modurile posibile ; i-am facut toate testele
psihologice posibile si tot ceea ce zicea acesta era ”Mor
sambata . Mor sambata la ora 10 dimineata.”
Pacientul dormea si manca bine. Tensiunea arteriala era
buna, toate elementele examenului psihic erau satisfacatoare.
Sambata dimineata am vazut pacientul murind la ora 10
dimineata. Autopsia n-a aratat un anume motiv al mortii sale.
Multe studii din literaratura despre medicina psihosomatica
raporteaza acest gen de deces bizar. Vedeti acest fenomen cand
anumite persoane spun ca vor muri in urma unei practice de
wodoo. Moartea auto-indusa e interesanta pentru ca arata
efectele gandurilor, ale sentimentelor, ale atitudinilor si
credintelor asupra functionarii corpului uman. Puteti observa
lucruri foarte surprinzatoare care apar la oameni ca un rezultat
al credintelor lor si al sentimentelor. Aceste mecanisme sunt
cele pe care incercati sa le utilizati intr-o maniera pozitiva in
hipnoza.

MEDICIN A PS IHOSOMA TICA C A PRECURSO ARE A


APL ICA TIIL OR MEDICALE MODERNE I N HIPNO ZA

Hipnoza este cunoscuta de mult timp, dar pe plan de


recunoastere stintiifica, istoria sa e scurta.Asta se datoreaza
faptului ca am cinsiderat hipnoza in termeni de mysticism,
occultism sisuperstitii.
Dar de fapt hipnoza este o afacere a mecanismelor
mentale.De ce stiinta nu se intereseaza de functionarea
mecanismelor? Celulele cerebrale controleaza corpul intr-o
maniera variata – neurologic si psihologic.
Hipnoza si-a cunoscut inceputurile in medicina moderna in
timpul decadei a doua in acest secol, deoarece oamenii s-au
interesat de acest concept bizar numit “medicina
psihosomatica”.frances Dunbar a fost criticat cand si-a inceput
studiile referitoare la medicina psihosomatica pentru ca se
credea ca grijile din afaceri sau cele matrimoniale sau orice tip
de griji pot provoca ulcer la stomac.
Totusi, publicul a adoptat aceasta notiune intelegand ca
grijile, reale sau imaginare pot produce un numar mare de
alteratii psihologice. Si fiindca publicul era in spatele notiunii de
medicina psihosomatica, medicii au fost fortati sa a asimileze si
sa o studieze. Cu aceste recunoasteri ale importantei functionarii
creier / spirit asupra restului corpului si in dezvoltarea ulterioara
a medicinei psihosomatice , dispozitiile au fost luate pentru
inductia hipnozei ca tehnica ajutatoare in practica medicinei.

FUNCT ION AREA CREIER UL UI : C APACI TATI E NORME


PENTR U INV ATAMINT E NOI
EX PERIMENT ELE L UI LASKL EY

Nu stiu intr-adevar cum functioneaza creierul. Exista


miliarde de cellule cerebrale pentru ca noi sa putem avea o
conceptie precisa a complexitatii alteratiilor cerebrale.
Si daca priviti chimia corpului veti vedea aceste
complexitati : cum se explica ca o mica cantitate din orice
substanta particulara este necesara pentru a produce schimbari
fenomenale in corp? A fost mentionat faptul ca 150.000 mg. de
secretina activeaza vezicula biliara. Nu e vorba de o mare
cantitate, dar ea poate produce o reactie enorma la vezica
biliara. Astfel, in ce proportii funstionarea unei singure cellule
sau al unui ansamblu modifica functionarea corpului uman?
Experienta cu rate condusa de Dr.Laskley in anii 20 se
referee la spirit. La inceput, acesta a invatat ratele sa mearga
printr-un labirint. Apoi a interevnit in creierul lor pentru a
descoperi locul unde informatia privind parcursul labirintului a
fost stocat si a inceput sa distruga acetse prime modele de
invatare. Apoi a pus ratele in labirint si le-a invatat sa treaca inca
o data. Laskley a repetat intreg ciclul, distrugand al doilea model
invatat si facandu-le pe rate sa invete din nou .Cred ca Laskley a
invatat ratele sa treca labirintuol folosind 5 modele cerebrale
diferite. Temple Bailey a facut acelasi lucru si experienta a fost
repetata de mai multi cercetatori. Asta demonstreaza ca daca o
parte a creierului e invatata , puteti face apel la alta parte a
creierului pentru a dezvolta invatamintele pierdute .

HIPNO ZA S I FUNCTIA CEREBRAL A


NOI IDE I
AMNEZ IA S I CONTR OL UL DURERII
In hipnoza oferim idei unui pacient, unei persoane, unui
subiect. Ii cerem sa invete placand de la bogatia celulelor sale
cerebrale – de la caracitatile sale petentiale – un mod nou si
diferit de a functiona. Pentru ca individual poate fi critic , doar
hipnoza poate fi eficace. Hipnoza e un mod de a comunica idei,
un mod de a le cere oamenilor sa accepte ideal esale pentru a le
examina ; un mod de a descoperi semnificatiile intriseci si de a
decide astfel cum sa actionezi sau cum sa nu actionezi dupa
aceste semnificatii particulare.
Care sunt comportamentele pe care le putem realiza sub
hipnoza ? Nu exista nici un comportament pe care sa nu-l puteti
realize in stare de hipnoza, pe care sa nu-l puteti realiza si cand
sunteti treaz. Avantajul cu hipnoza este ca puteti controla ,
directiona si prelungi comportamentul. Poate cel mai bun
exemplu e amnezia. Daca ii cer oricarui dintre voi sa uite ceva
specific veti avea dificultati in a o face daca sunteti treaz. Dar de
cate ori ati fost prezentat cuiva , ati auzit numele persoanei
respective, i-ati strans mana si totusi cand lasati mana jos ii
uitati numele ? Deci, folositi hipnoza pentru a le cere oamenilor
sa functioneze cum o fac in viata de zi cu zi dar intr-un anume
moment si pe o durata determinata .
Majoritatea dintre noi nu suntem constienti de capacitatile
noastre. Va ganditi ca nu puteti controla durerea si totusi fiecare
dentist va spune ca puteti rezista durerii. Fiecare stie ca puteti
avea o durere puternica la cap pe care o puteti pierde privind un
film plin de suspans; nu o pierdeti datorita unei injenctii
intravenoasa contra durerii, ci pentru ca atentia dvs. e
indreptatata spre lucruri irezistibile , chiar daca cu cateva
minute in urma durerea era irezistibila.
Aveti o mare durere si totusi daca intervine altceva mai
important , o pierdeti. Grijile, frica, durerile se pierd instantaneu
cand vedeti un accident de masina . Le uitati pur si simplu. In
hipnoza, faceti apel la acest vast ansamblu de cellule cerebrale
pe care de fapt le ignoram.
Vreau sa pun accentul in aceste remarci introductive pe
faptul ca noi stim de fapt foarte putin apropos de functionarea
creierului, de psihologia umana si de neurologia umana. Si ca
trebuie san e pastram spiritual deschis apropo de toate
posibilitatile de combinatii si permutari ale acestor miliarde de
celule cerebrale.

NEGAREA ASOCI IND TRANS EI UN COMPOR TAMENT


INEVIT ABIL : SUG EST II CONTING ENTE P ENTR U TRE ZIRE

As vrea sa demonstrez o tehnica pe care o folosesc foarte


des. Nu e o tehnica care necesita mult timp, dar vreau s-o
demonstrez azi. Vreau sa-I cer unei persoane care se poarta
normal – care n-a fost niciodata subiect de hipnoza . O persoana
se ridica . Erikson incepe o inductie de transa.
E- Acum, nu trece nimeni. Opriti-va si asteptati. Acum as vrea sa
faceti asa : mergand lent vreau sa fiti sigur ca nu intrati in transa
inainte de a va aseza pe acest loc ; acum, apropiati-va foarte lent
cu mainile pe langa dvs.lent, lent. Asta e , si dvs. decideti sa nu
intrati in transa inainte de a va aseza pe scaun. Acum, stati in
picioare in fata scaunului si lent pregatiti-va , asezati-va si
inchideti ochii si respirati profund si intrati din ce in ce mai
profund in transa.
Si cand realizati ca intrati din ce in ce mai profund in
transa, veti remarca ca “capul dvs” va cadea lent spre barbia
dvs. Si cand realizati ca nu sunteti departe de a va trezi , mana
dvs. stanga va cadea lent pe genunchiul dvs. si cand ajung pe
genunchi veti fi treaz . Ce ati vrea sa spuneti ?
S – Nimic deosebit.
E – Nimic deosebit de spus.
S – Nu stiu intr-adevar
E – Stiti ca sunteti pe cale sa va lasati capul ? V-ati modificat
repede miscarile corpului ? Erati pregatit cand ati venit aici. V-ati
trezit, v-am facut sa ezitati pentru a avea ocazia sa restabiliti
senzatia pe care ati avut-o cand ati atins salul. Si cand ati stat
jos ce s-a intamplat ? V-am inchis ochii. Ce altceva ? Dupa un
anumit timp v-am ridicat bratul.
Le spun multor pacienti cand intra in cabinetul meu :” Nu
intrati in transa , va rog, pana va veti simti confortabil in
scaun.”Ce contine aceasta simpla intrebare ? Sunt aici 2 sarcini
separate; prima este sa se aseze pe scaun si a doua – sa se
instaleze o senzatie de confort. Pacientii nu realizeaza ca sunt 2
sarcini diferite in intrebare. Si ce se intampla?
Acum ,stiu ca pacientii, cand intra in birou , vor sa se aseze
pe un scaun si vor sa se simta confortabil. Si la aceste doua
sarcini se mai adauga una : sa intre in transa dupa ce s-au asezat
pe scaun. Astfel, intrebarea satisface pacientul si raspunde
situatiei intr-o maniera adecvata.

HIPNO ZA CA CONCENTRA RE IN TERIO ARA S I A UT O –


EXAMEN

Se deruleza acum un dialog verbal intre Erikson si public,


care s-a pierdut printer inregistrari.
Q – Vreti sa spuneti ca nu utilizati cuvantul hipnoza niciodata ,
nu-I asa ?
E – Nu foarte des. Nu va intelegeti bine cu sotia dvs. Nu trebuie
sa-mi spuneti multe despre asta pentru ca stiti unde e problema
si stiti mai multe decat mine despre cum se simte sotia
dvs.pentru ca eu n-am vazut-o niciodata. Sic and incepeti sa
reflectati va puteti absorbi in acest effort de intelegere asupra a
ceea ce se intampla cu dvs. si incercati sa intelegeti si mi-ar
placea sa aveti un sentiment de confort cand examinati ideile. Nu
e altceva mai important decat intelegerea propriilor voastre
probleme si intelegerea modului in care doriti sa le simtiti si
intelegerea motivelor pentru care doriti sa actionati intr-un
anume fel.
Acum , sentimentele dvs. pot si positive, negative, dar as
vrea sa va simtiti confortabil. Si puteti selectiona din tot ceea ce
spun cuvintele care au o semnificatie in raport cu problema
noastra.

FUNCT ION AREA CREIER UL UI SI P SIHO PATOL OGIA


POSIBIL IT ATI MUL TIPL E DE DISFUNCTIO NAMENT

In ceea ce priveste aceasta chestiune de psihopatologie


vreau sa insist asupra unui punct : exista foarte putine lucruri pe
care sa le puteti invata persoanelor despre psihopatologie.
Aceasta poate parea bizar dar cred ca acest exemplu va ilustra
chestiunea .
Acum cativa ani am participat la un proiect de cercetari
despre schizofrenie, la Spitalul Worcester din Massachusetts. Un
baiat de 16 ani dintr-o comunitate rurala izolata a fost adus sa
ma vada . Parintii sai erau analfabeti: nu credeau in educatie; i-au
permis baiatului sa urmeze doar clasele primare.
Examenul psihologic facut acestui baiat a fost pentru mine
o experienta stupefianta pentru ca mi-a dat o colectie bogata de
halucinatii printre care am regasit un anume numar din lecturile
mele despre folclor.
L-am intrebat : “ Ce se intampla daca scuipi pe cineva ?
Imi voi pierde sufletul fara sa fiti unul dintre prietenii mei .
I-am cerut sa deseneze barbati si femei si apoi mi-am
cautat exemplarele de Princhethorn. E in germana si aceasat
carte contine opera de arta despre boli mentale. Pacientul meu
analfabet de 16 ani a desenat femei si barbate care semanau cu
cei ai lui Princhethorn si care ilustrau pacientii sai din Germania
acestui secol. Acum, pacientul meu nu e nascut in 1900; sin u
putea sa citeasca in germana; in fine nu putea sa citeasca in nici
o limba . Totusi avea sistemul halucinant cel mai complicat si
elaborat pe care il puteam intalni. Eram uimit ca un baiat de 16
ani fara educatie , analfabet, putea fi comparat cu lecturile mele
scrise de Princhethorm. Cum putea oare acest copil sa dezvolte
idei, idei asa de complicate de la nimic ?
Acest pacient mi-a dat un mare respect pentru ceea ce
spiritual uman e capabil sa faca . Toate celulele cerebrale pe
care le posedam pot reactiona si produce tot felul de permutari.
De fiecare data cand utilizati hipnoza cu un pacient , trebuioe sa
aveti in vedere faptul ca pacientul poate face anumite lucruri
intr-un mod bizar si neasteptat.

PSIHO PATOL OGI I SI AF AZ IE ( PIERDEREA GLASUL UI )


CAZUL SURPRIN ZA TOR AL CUVINT EL OR I NTRER UPT E

Nu stiu ce stiti dvs despre afazie , dar aceasta e de mai


multe feluri. Ati studiat engleza in scoala primara , in cea
secundara si la universitate.Stiti ce e un adjectiv, un adverb, un
subiect si o prepozitie . Dar cum se explica faptul ca oamenii
dezvolta o afazie pentru un accident cerebral? Pot sa vorbeasca
liberi foarte usor dar nu pot enunta un singur cuvant pentru ca
sufera de afazie nominala. Nu cunosc numele lucrurilor.
Apoi puteti avea pacineti care sufera de o afazie a
adjectivelor; nu pot spune “fata draguta “, “o fata grasa “, dar pot
spune “gras’, pentru ca acesta e un substantiv, nu un adjectiv.
Acum, cum poate creierul uman sa ajunga la astfel de
lucruri? Ma gandesc la cineva care avea arteoscleroza. I-am
cerut sa-mi povesteasca o istorioara si a inceput sa-mi
povesteasca propria sa istorie de la inceput. Aceasta imi
povestea o istorie corecta si plina de semnificatii, dar era foarte
detaliata. Cand il ascultam am observat ca avea un obicei al
cuvintelor, ca avea o anumita rigiditate in debit.
Acum, aveam studentii de la medicina cu mine in acel
moment si am avut ocazia sa fac o demonstratie neintrerupta;
astfel, daca pacientul era in mijlocul cuvantului – sa zicem
“amintire “ , am inchis brusc o carte pentru a-l intrerupe si am
inceput sa discut cu studentii ; m-am suparat pe unul dintre ei si
am creat o situatie emotionala violenta. I-am lasat sa se calmeze
5 minute si apoi i-am spus pacientului sa continue. A spus “re “ ,
ultima silaba a cuvantului “amintire “.
Am aranjat a alta intrerupere in mijlocul altui cuvant si
cand i-am spus pacientului sa continue a continuat exact de
unde s-a interupt. Astfel, s-a convins ca il puteti intrerupe pe
acest om timp de 1 minut, 5 minute, 10 sau 20 de minute sic and
reincepe, o ia exact de unde s-a interupt.
Am descoperit ca putea sa-mi zica ora si privea ceasul, imi
raspundea si incepea din nou sa povesteasca de unde s-a
interupt. Cum face spiritul uman asemenea lucruri ? Astfel, daca
considerati psihopatologia , trebuie sa aveti un mare respect
pentru creierul uman care o produce.

DEP AS IREA UNU I A CCIDENT CEREBRAL :


PR OVOCA REA SI FR US TRA REA
Ma gandesc la alt caz publicat in “Jurnalul American de
Hipnoze Chimice “.
Jeannette nu mai putea sa vorbeasca dupa un accident
cerebral .Si-a pierdut capacitatea de a vorbi si pierderea avea o
origine organica . A fost tentata sa vorbeasca la 2 ani dupa
accident, dar tot ce putea sa spuna dupa 15 minute a fost un lung
“eu “; inca 15 minute de lupta si a spus “nu pot” si dupa 15
minute “sa vorbesc”.
Ea lupta, dar nu reusea sa vorbeasca .
Jeannette si-a recuperat capacitatea de a merge ca si
celelalte capacitate majore, dar suferea inca de un simptom
dureros pe partea dreapta. 4 clinici prestigioase i-au dat o
speranta de viata de 2 sau de 3 ani. In cursul celor 10 ani care au
urmat diagnosticului a ramas intinsa pe o canapea, fumand tigari
si privind fix in plafon. Se ducea la culcare la 22.30 , se trezea
dimineata la 10.30 , lua micul dejun si pranzul in acelasi timp, isi
lua cina ,se intorcea pe canapea si fuma. Sotul sau si fiicele sale
au incercat sa-I vorbeasca; au venit prietenii sa o convinga , dar
Jeannette statea si vegeta. Era evident ca mai devreme sau mai
tarziu va muri. Vizibil, ea regresa. In final, sotul sau a adus-o la
mine , pentru ca generalistul i-a recomandat hipnoza ca recurs.
Am vazut-o pe Jeannette pe 1 iulie. I-am aruncat o privire
acestei femei si m-am intrebat de ce mi-am ales aceasta
meserie, deoarece nimic nu era nimic mai urat pe lumea asta
decat aceasta femeie. Aici, era vorba de un caz unde originea
organica a psihopatologiei a fost stabilita si urma toate legile
neurologiei. Ce puteam face cu asta? In timp ce ma gandeam, am
avut urmatorul sentiment ; daca as putea sa creez aceasta
pacienta plina de frustrare , de anxietate, de suparare pentru ca
celulele sale sa aiba de lucru , poate as reusi s-o invat sa
vorbeasca din nou.
Am facut un plan elaborat despre care i-am spus sotului
sau. Prima parte a planului cerea o companie non- stop. Am facut
cunostinta cu o ruda de-a sa Edith , care vorbea cu o viteza de
250 de cuvinte pe minut.
Lui Edith ii placea sa vorbeasca si era foarte dificil sa o
intrerupi. Am adus-o pe Edith in cabinetul meu si i-am explicat ce
avea de facut. A acceptat fara ezitare si s-a dovedit a fi o
companie placuta si cooperanta.
I-am spus intai ca vroiam sa joace un joc. Nu stiam exact
toate miscarile mainii care acompaniau ritualul si i-am cerut sa
vina sa-I arate lui Edith miscarile corecte. Edith a inceput sa-si
aduca aminte miscarile jocului din copilaria sa, si a putut si ea sa
se joace. Toata ziua, la intervale de 5 si 10 minute Edith juca
jocul respective cu Jeannettte si ea trebuia sa stea culcata sis a
se joace. Puteti sa va imaginati cat e de agasant si penibil sa fie
obligate sa joace un joc idiot si ridicol la 5 sau la 10 minute toata
ziua. Si i-am promis lui Jeannette inainte de asta ca va face tot
ceea spuneam care era lege pentru ea si trebuia sa asculte
fiecare ordin pe care i-l dadeam daca va invata sa vorbeasca din
nou.
Edith juca fara incetare jocul cu Jeannette. Aceasta era pe
cale sa piarda dusul de seara cand Edith a intrat in dus si juca
jocul. Si in baie, si in casa, numai asta facea. Edith gasea
momentele cele mai socante pentru a o intrerupe pe Jeannette si
aceasta era obligata sa se joace cu un teribil resentiment.
Acum, pentru ca Jeannette dovedise o stare de resntiment
destul de intensa , am rugat-o pe Edith sa introduca etapa
urmatoare.
Ati ascultat vreodata o persoana tipand si ati simtit cum vi
se blocheaza limba si corpul vi se agita ascultandu-l pe acest
om? Edith a inceput sa behaie. Si saraca Jeannette avea atata
resentiment incat era intr-o stare de transa. Jeannette stia ca
Edith nu behaie in mod obisnuit, ea era minunata in lingvistica.
Putea palavragi in cel mai penibil mod. Resentimentul sau era
atat de puternic, incat toti muschii sai erau incordati. Nu a durat
mult pana cand Jeannette a inceput sa pronunte cateva cuvinte
din cantec.
In acel moment, i-am cerut lui Edith sa modifice planul
jocului. Edith o trezea pe Jeannette si o intreba :”Vrei la micul
dejun oua, bacon si cafea ?” Si Jeannette a facut un semn cu
capul ca accepta meniul propus. Jeannette si-a facut dus, s-a
imbracat si a plecat pentru a lua micul dejun ; in farfurii avea
morcovi si cartofi si Edith ii spuse :”Aminteste-ti ca Dr.Erikson ti-
a spus sa-ti termini farfuria la fiecare masa. “Jeannette incerca
sa-I spuna :”Dar nu mananc cartofi azi.”
In final, a reusit sa spuna fraza , dar dupa lungi
exasperari.Edith a scos-o pe Jeannette pentru a servi cina, i-a
aratat meniul si ea a invatat unde scria “cartofi”. La inceput,
Jeannette nu era capabila sa citeasca. A descoperit ca sufera de
o alexie. Arata cu degetul si parca incerca sa spuna :”Comanda
tu pentru mine.”Edith descoperise toate alimentele care nu-I
placeau lui Jeannette si ea le comanda tocmai pe acestea si
Jeannette trebuia sa-si termine farfuria deoarece asa i-a spus
doctorul.
Nu i-a trebuit mult si Jeannette a invatat sa citeasca
“cartof” si putea sa pronunte cu ezitare cuvantul . Si fiindca
Jeannette indica cuvantul ( fara sa-l pronunte) , Edith in loc de
aceasta, a comandat o salata de rosii si stia ca lui Jeannette nu-I
placea. Cu alte cuvinte, era de ajuns un efort incomplet.
Jeannette putea sa pronunte cuvantul “cartof”, dar cu greutate.
I-am cerut lui Edith sa o puna pe Jeannette in ipostaze
diferite si grele. I-am cautat apoi o alta companie. Lois era o fata
de 18 ani, dulce, timida,adorabila; ii dadeau imediat lacrinile
cand facea rau cuiva. Acum ,am hipnotizat-o pe Lois pentru hiper
sensibilitatea sa (Am incercat sa o hipnotizez sip e Jeannette in
mai multe ocazii, dar am reusit doar prin tehnici indirecte).
Am facut un plan specific cu aceasta fata ; cred ca acest
plan ii convenea lui Lois. Jeannette detesta muzica la moda ;
rockul. Ati fost fortati vreodata sa ascultati aceasta muzica pe
care o urati timp de cateva ore ? Jeannette era fortata sa asculte
rock foarte tare timp de cateva ore; nimic nu e mai exasperant.
Jeannette trebuia s-o priveasca pe Lois cum bate tobel , dar
mereu in contartimp, si Jeannette lupta pentru a-I spune sa bata
cu ritm. Deci, i-am cerut lui Jeannette sa bata masura cu mana
dreapta, apoi cu stanga, cu piciorul drept, apoi cu stangul. Stiu
ca a avut o hemoragie cerebrala. Ma intrebam cate fascicule
nervoase au fost atinse. I-am cerut sa continue exemplul cu
mainile si picioarele. Ce lupta pentru Jeannette!
Dupa aceea, le-am pus sa danseze. Jeannette nu putea sa
faca un pas in spate; am inteles aceasta problema pentru ca
dupa atacul meu de fobie din 1919 a fost dificil pentru mine sa
fac un pas inainte. Daca nu sunt atentm cad pentru ca pur si
simplu merge ceva prost in coordonarea picioarelor. Deci, am
pus-o pe Lois sa danseze cu Jeannette; Lois dansa in afara
ritmului ; i-am spus sa pastreze ritmul. Dansand, faceti pasi in
spate.
Acum, pot sa ma supar pe cineva daca vreau si am facut-o
pe Lois sa planga suparandu-ma pe ea in fata lui Jeannette
pentru ca nu procedase bine cu ea. Jeannette era furioasa pe
mine pentru ca nu era vina lui Lois. Fiind atat de furioasa era pe
cale sa pronunte 2,3 cuvinte.
Jeannette a invatat sa citeasca cu mare greutate. I-am
cerut sa-mi scrie o scrisoare in fiecare saptamana. I-am spus ca
o citesc si o voi corecta. Aceasta trebuia sa o rescrie. Astfel,
saptamana urmatoare imi dadea 2 scrisori :cea corectata sic ea
noua. Lucra mult pentru a citi literele si a corecta scrisorile
gramaticale pana cand a invatat sa citeasca corect si reusea sa
imi scrie o scrisoare fara una sau 2 greseli.
Am folosit hipnoza cu Jeannette , dar indirect .Dupa ce
Jeannette a invatat sa vorbeasca din nou, palavragea cu mine in
salon (cabinetul meu e in casa ), cu sotia si copiii mei si era o
prezenta agreabila pentru mine.
Jeannette locuia intr-o casa noua in Tucson , sotul sau o
construise pentru ea ; Tucson e la 200 km. e Phoenix. Am fost sa
o vizitez in noua sa casa. A fost foarte mandra si mi-a artat casa.
De cand am sosit si pana am plecat Jeannette a jucat rolul unei
hostesse , dar cand ne-am asezat la discutii, a intrat rapid in
transa.
Ea mi-a spus:”Stiti, totul se scimba cand vorbesc cu dvs, ca
un medic. Sunt in transa ?
I-am raspuns:” Sunteti intr-un gen de transa care va va
ajuta.”
Am vazut-o pe Jeannette regulat in fiecare luna timp de 4
luni pana cand a murit final de o necroza renala provocata de un
excces de fenacetina. Avea dureri in partea dreapta. Chiar si o
atingere fina ii provoca lui Jeannette lacrimi in ochi. Aceasta
atingere usoara ii facea rau. Nu am putut sa reduce acest
sinfrom. L-am redus pana la punctual in care hainele nu-i mai
faceau rau ; astfel putea sa se aseze, isi putea lasa mainile sa-I
cad ape langa corp. A avut o interventie cerebrala inaine de a
incerca sa reduca aceasta oribila durere, dar chirurgia n-a ajutat-
o. Am redus-o putin ,dar n-am putut sa o elimin definitiv.

A IN TR A IN CAD RUL DE REFERIN TA AL P ACI ENTUL UI


PEN TR U A F ACIL IT A O APR OPI ERE FUNCTION ALA
IN AIN TE DE A R DEUCE O FOBI E :
FOBIA CLA DIRIL OR IN AL TE

Mi-a luat mult timp sa vb.despre aceasta problema a


psihopatologiei. Bineinteles, sunt multe tipuri. Trebuie sa retineti
ca cea mai buna apropiere a psihopatologiei a unui pacient se
gaseste in propria voastra atitudine de empatie.
Ma gandesc la un pacinet care mi-a cerut ajutorul. Lucra in
constructii; avea propria sa firma si construia cladiri inalte; in
final a fost obligat sa abandoneze lucrarea. De ce ?
Mi-a zis :”Mi-e frica sa merg pe strada pentru ca aceste
cladiri pot cadea si pot sa ma lovesc .”
Pur si simplu nu se mai putea deplasa in oras deoarece
credea ca trebuie sa evite orice bloc mai mare de 4 etaje.L- am
intrebat , in transa , care e inaltimea unui bloc de 5 etaje, de 6,
de 8, de 10 ; ce distanta e in largimea strazii. I-am explicat ca
daca un bloc are sa zicem 30 m.inaltime, va fi in siguranta
mergand la o distanta de 39 m. – cei 9 m.suplimentari fiind
adaugati pt.a tine cont de proiectile. Acum, putea accepta
aceasta logica .Avea un sens pentru el.
Apoi i-am sugerat sa fac un plan cu diverse strazi si
cladiri din Detroit sis a calculez distanta particulara pe care
trebuia sa o respecte cu fiecare bloc pentru a se simti in
siguranta.
Ceea ce nu si-a dat seama este ca il invatam sa meraga in
spatele fiecarui bloc. Se gandea ca il invatam sa treaca in
siguranta. Pana atunci nu putea merge prin centrul orasului
Detroit de frica ca ii cad blocurile peste el. Dar de cand am facut
planul orasului Detroit , ii placea sa se plimbe prin oras .
Apoi, am inceput sa numaram distantele. In loc sa
consideram 39 – 42 m. distanta pt.un bloc de 30 m.inaltime,
putea sa ajunga la o distanta de
41,70m.,41,40m.,41,10m.,40,80.,39 m. si tot asa pana ajungea la
o distanta de 30 m.in siguranta.I-am aratat ca poate vedea
blocul cum incepe sa cada si cat de cat timp are nevoie un bloc
de 30m.ca sa se prabuseasca ? Astfel, am introdus un alt
element – elemental timpului si a calculate ca se putea indeparta
de 27 m.de un bloc de 30m.inaltime, pentru ca avea destul timp
pentru a se indeparta de pericol. Dar ce facea intr-adevar
aceasta persoana – se obisnuia progresiv sa treaca prin fata
cladirilor la o distanta din ce in ce mai mica .

A IN TR A IN CAD RUL DE REFERIN TA AL P ACI ENTUL UI


PEN TU A FACILIT A O APR OPI ERE FRA CT ION ALA I NAINTE
DE A REDUCE UN S IMPT OM :CEI 20% AI AS TMUL UI

Alt exemplu de tip de psihopatologie e pacientul astmatic.


Pana la ce punct persoanele astmatice se obisnuiesc cu faptul
ca nu pot respira liber ? Ma gandesc la un pacient care avea 12
ani si care suferea de astm si era dependent de inhalator; il
folosea de multe ori pentru a respira normal in timpul unei
conversatii din cabinetul meu. L-am rugat sa-mi explice
intensitatea starii sale de frica. Nu am incercat sa-l conving ca
poate respire fara probleme; nu i-am repetat ca are 12 ani, ca
sufera de mic de astm si a crescut intr-o stare de frica in ceea ce
priveste respiratia sa ,.
In loc de aceasta, l-am rugat sa-mi spuna , pt.a ma ajuta,
care e importanta temerilor sale ca nu poate respira. A inceput
sa-mi vb.despre intensitatea temerilor sale ; de cosmarurile sale
in timpul unei opriri bruste a respiratiei; de viziunile oribile pe
care le avea. In timp ce vorbea a devenit fascinant ca a gasit intr-
adevar pe cineva care il asculta si a inceput sa respire
usor.Pentru ca am simtit ca era momentul potrivit i-am spus:”
Stii, in timp ce vorbim despre frica ta respiratia ta nu e usoara e
deoarece o parte din astmul tau e provocat de frica . Din cauza
asta iei medicamente.”
Sa incepem prin a presupune ca ai astm 100%.Acum, nu vei
remarca schimbarea daca reduci astmul cu 1%, dar vei avea cu
1%mai putin. Sa presupunem ca il reduce cu 2%. Nu vei putea
remarca, dar va fi redus .
Dupa aceea, l-am facut sa se gandeasca ca ar putea sa –l
reduca de 10,15,20,25,30,35 % si tot asa ; si apoi am inceput sa
discutam procentajul astmatic sau procentajul pe care il pastra.
Daca va pastra 10, 15, 20, 30, 40 % si tot asa si a hotarat sa
pastreze 20% din astmul sau. Simtea ca 20% era cantitatea
astmului care avea o origine organica. Asta inseamna ca si-a
modificat conceptia asupra astmului aproape in intregime. A
fcaut o mare schimbare in atitudinea sa pe care a transferat-o si
in alte domenii ale vietii sale.
Trebuie sa abordam corectarea psihopatologiei printr-o
eradicare progresiva , nu incercand sa ne opunem ei.

DI STRA CTIA S I CONFUZIA P ENTR U A AL TERA


FUNCT ION AREA P SIHOL OGICA

Exista multe moduri prin care putem sugera o activitate


psihologica la un pacient. Pacientul va spune ca nu are apetit si
ca e miercuri. El va fi curios sa stie de ce ati mentionat ziua de
miercuri. Dupa miercuri vine joi. Acum, este o constatare
importanta dar fiecare stie ca dupa miercuri vine joi; de ce mai
trebuie mentionata ? Si astfel intrebarea evidenta e :”Apetitul
dvs.va reveni vineri sau sambata dimineata ?Si pacientul se va
intreba in fiecare joi :”Oare apetitul imi va reveni vineri seara sau
sambata dimineata ?” Ce ati facut ? Ati pus o intrebare si ati
pregatit terenul pentru ca pacientul sa-si reorganizeze toate
functiile pe care le poseda in asa fel incat sa-si regaseasca
apetitul.
Apoi, exista pacienti care zic:” Vederea anumitor alimente
imi provoaca greata sin u pot sa fac nimic pentru aceasta greata
si stare de voma . Ce puteti face ? Ii cereti o descriere detaliata
aacestei stari pentru a cunoste bine problema. Dup ace ati
obtinut asta, veti ridica intrebari foarte interesante .”Credeti ca
puteti sa tineti aceste simptome toata luna februarie , care e o
luna scurta si toata luna mai ? Va dura pana la 1 aprile ? Sau
dupa ziua Independentei?
Formati tot felul de intrebari foarte interesante .Scopul lor,
caci nu au sens, este sa atraga atentia pacientilor. Nu stiu in ce
moment vor fi capabili sa-si resolve problemele. E o tehnica de a
distrage atentia; o tehnica de confuzie.
Aveti un pacinet care va spune :” Am o neurodermitate
care ma deranjeaza teribil. Vreti sa stiti daca va deranjeaza
vineri sau sambata ? Pacientul stie ca faceti o ancheta
aprofundata .Este o ancheta din punct de vedere stiintific; dar in
ceea ce priveste functionarea lui corporala, nu e cazul.
Imi amintesc de un pacient care suferea de boala lui
Raynaud – caracterizata prin spaame ale vaselor sanguine in
picioare – cu care am utilizat ziua saptamanii si ora zilei si asa
mai departe. “La ce ora va fi – la 2.30 sau la 2.45 “? Si asa mai
departe . Si am discutat mult despre aceasta problema ; am
revenit fara intrerupere asupra faptului de a afla daca 2.30 sau
2.45 e momentul potrivit pentru a avea aceasta senzatie
agreabila si calda .Acum, pacientul era in transa in timpul
discutiei noastre si stia ca iau in serios ceea ce spun. Nu se
intreba daca avea senzatia de incalzire in varful degetelor;
singura intrebare era sa stie in ce moment va avea senzatia – la
22.30 sau la 22.45.Si imi era indifferent. De cand i-am transmis
aceasta noua idée ii era mai usor sa inteleaga ca poate avea
aceasta senzatie calda.
Odata cu neuromodernitatea , cu boala lui Raynaud , va
puneti intrebarea modificarii circulatiei sangelui, a reintineririi
pielii, a localizarii simptomei – si discutati toate aceste
probleme. Oamenii au idei rigide asupra functionarii psihologice
si daca reusiti sa contracarati aceste idei, ma gandesc ca va
aflati intr-o situatie dezavantajata. Trebuie sa alegeti o problema
care poate fi discutata si care nu interfereaza cu functionarea
adecvata a pacientului. Este motivul pentru care aleg asemenea
subiecte, ca lunile anului sau zilele saptamanii sau culoarea
hranei ca subiecte discutabile si las problema functionarii
psihologice sa fie acceptata ca evidenta. Trebuie sa observati
toate comportamentele pacientilor vostri sis a vedeti in ce mod
puteti accepta aceste comportamente in avantajul lor.
SOCUL SI S URPRIZA PEN TR U A MODIFICA C REDIN TELE
RIG IDE SI A REA TAURA O A CT IVIT ATE SEXU ALA
NORMAL A
CUPL UL POLI SILABIC

Conducand o psihoterapie in probleme functionale sau


psihosomatice trebuie sa abservati pacientul cu atentie.Trebuie
sa fiti constient de ceea ce sunteti si de propriile voastre
capacitati; si trebuie sa stiti multe lucruri referitoare la
personalitatea vostra inainte de a le folosi intr-o maniera eficace
in situatii terapeutice diverse. Am avut multe persoane care mi-
au spus in ce punct eram dragut, amabil, dulce. Dar va pot trimite
la multi studenti de la medicina care sa va spuna exact
contrariul. Imi place sa-mi schimb atitudinea vis a vis de pacienti
in functie de nevoile lor particulare.
Vreau sa citez un caz pe care n-am avut curajul sa-l public.
Un professor de la o universitate vecina m-a sunat pentru a
stabili o intalnire cu mine si cu sotia sa. Dorea sa se intalneasca
cu mine din cauza ca avea multe dificultati in interiorul cuplului.
Cand au sosit la mine , au intrat in cabinet intr-o maniera
rigida. Chiar si hainele lor erau sumbre. Expresia de pe fata lor
era rigida.
Barbatul a inceput :” Vreti sa va povestesc motivul pentru
care am acceptat sa ne intalnim astfel ?
Am reflectat si i-am spus :”Pastrand secretul cat de cat
posibil.”
Barbatul s-a asezat in scaunul sau, doamna in al sau si
barbatul povestea :
Suntem casatoriti de 3 ani, Ne-am intalnit la un bal , ne-am
indragostit la prima vedere si in mai putin de 1 luna ne-am
logodit. Inainte de a insura , am hotarat sa avem copii. Acum,
dupa 3 ani suntem angajati intr-o uniune matrimoniala zi si
nopate si in scop procreative cu o totala culminare psihologica,
dar fara succes.
In acel moment, am intervenit pentru a-I cere sa respecte
aceasta fraza . Cu exact acelasi vocabular polisilabic a repetat
aceasta fraza.
Am reflectat la toate acestea observandu-le figurile rigide.
Le-am pus cateva intrebari simple – despre haine, despre locul
unde traiau, despre designul casei. Toate raspunsurile lor
corespundeau unei definitii polisilabice , de ce era asta, de ce
era aia, de ce era asa – totul enuntat intr-o maniera rigida.
In sfarsit, am spus:” Cred ca pot remedia situatia . In fine,
cred ca va fi usor sa rezolv problema.” Terapia de soc, asta
exista. Exista mai multe tipuri de terapie de soc. Puteti avea
tratament prin electrosoc, o terapie prin soc psihologic, o terapie
prin soc emotional. Nu va dau un tratament prin electrosoc, dar
daca doriti va indic o terapie prin soc care va rezolva problema
voastra. As vrea sa reflectati linistiti la aceasta si poate doriti sa
va ganditi la asta in cabinet in absenta mea.
Revin in jumatate de ora. Asta va da ocazia sa decideti
daca considerati terapia prin soc remedial pentru problema
voastra.
Am parasit cabinetul si am revenit in jumatate de ora.
Cuplul a explicat ca am discutat despre aceasta si in final, am
ajuns la concluzia ca accepta terapia prin soc.
Ei bine, acum luati-va de maini. Acum, tineti-va strans de
mana pentru ca vom face terapia prin soc. Plangerea vostra este
ca , de 3 ani sunteti angajati intr-o uniune matrimoniala totala zi
si noapte, cu o totala culminare psihologica , dar fara un scop
procreativ. “ Am omis doar un cuvant spus de dvs. De ce naiba nu
va sarutati din placere ?”
Au fost socati. Stateau pe scaunele lor, complet uimiti.
Asta nu completeaza tratamentul prin soc, am adaugat,
adresandu-ma sotului. Daca va sarutati din placere, e altceva.
Acum, sunt seriosi. Faceti-o din placere.
3 luni mai tarziu femeia era insarcinata si au facut o fetita.
Era absolut minunat. Am folosit tratamentul prin soc. Daca
intalniti pe cineva rigid atata timp cat trebuie sa lucrati cu ei ,
folositi o apropiere dulce si prudenta. Cred ca eram pe cale de a
face psihoterapia cu ei daca era necesar. Dar in loc de asta le-am
provocat un asemenea soc, incat au ajuns la o stare de
satisfactie doar intr-o singura sedinta.
SEDIN TA UNICA E EVEI

Ma gandesc la un alt exemplu. Eva era logodita cu un


barbat care era in armata. Venea din armata in mai si dorea sa se
insoare in iunie, inainte de a se intoarce in Dakota de Nord, unde
traia. Dar Eva a refuzat. Ea vroia sa se marite in decmbrie. A
facut pregatirile pentru nunta in decembrie, dar dembrie a venit
si Eva i-a explicat sotului ca se va marita in iunie anul viitor. In
iunie, i-a zis ca vrea in decembrie. Si tot asa l-a amanat cativa
ani, dandu-si de fiecare data promisunea si apoi amanand nunta.
Eva avea o fobie pentru calatorii. Singurul mod in care putea veni
la Phoenxi sa ma vada era sa vina cu masina acompaniata de
mama sa , de matusa si de un var. Stiam ca trebuie s-o ajut sa-si
depaseasca fobia calatoriilor, dar am fost dragut cu ea inca de la
primele vizite. Eva avea un sentiment de simpatie fata de mine –
si i-am cerut sa vina sa ma vada singura , cu autobuzul. Am fost
atat de insistent incat a acceptat. Apoi i-am zis sa vina cu trenul
si a facut-o. Apoi i-am spus ca trebuie sa resolve problema cu
sotul sau. Atunci tocmai primise o scrisoare de la el la sfarsitul
lunii iunie in care a declarat ca daca nu se va marita pana in
septembrie isi va gasi alta fata . Am citit scrisoarea si mi-am dat
seama ca vorbea serios. I-am citit Evei scrisoarea cu voce tare si
i-am zis: “Suntem in 1 iulie. Intr-adevar doriti sa va maritati? “
Ea nu intelegea de ce ii era frica sa se marite. I-am spus ca
tratamentul nu va fi agreabil, dar va fi vindecata. I-am zis sa nu
vina pe 8 iulie la ora 14.00 daca nu va fi gata sa fie vindecata ;
pentru ca daca va intra in cabinet va trebui sa fie gata sa faca
tot ce ii voi cere; ar putea regreta ca a venit sa ma vada , dar in
orice caz va trebui sa continue sa faca exact ceea ce ii spun.
Eva a venit in biroul meu la ora 14.00 speriata si ingrozita si
spre marea mea surpriza a gasit-o pe d-na Erikson acolo. D-na
Erikson a inchis usa, a tras perdeaua si s-a asezat pe scaun. Nu
stia ce se va intampla.
I-am spus Evei: “Vreau sa nu pronuntati nici un cuvant.
Vreau doar sa faceti cateva lucruri.”
“Ridicati-va picioarele. Era mirata insa a facut ce i-am
spus.”
“Ridicati-va bratul. Era alarmata insa si-a ridicat bratul.”
“Ridicati-va rochia. De fapt purta o fusta si o jupa. M-a
corectat si si-a scos camasa . “
“Ridicati-va fusta, jupa, sutienul, chilotii. Acum, cu mana
dvs.dreapta atingeti-va sanul stang…sanul drept…zona genitala…
fesa stanga … fesa dreapta.Acum imbracati-va .”
Nu cred ca mai aveti nevoie de acel tratament. Prietenul
dvs.locuieste in Dakota de Nord si cred ca ar fi mai bine sa va
duceti sa luati un bilet si sa-I spuneti ca va veti marita luna
aceasta. Sunt sigur ca nu mai aveti nevoie de al doilea tratament.
A cumparat biletul. S-a dus la el si i-a spus. El a venit in
Arizona si s-au insurat luna aceea. Eva mi-a trimis de Craciun o
poza cu ultimul sau copil. Are 4 acum.
I-am administrat un tratament de soc. Era un tratament de
soc. Nu era ortodox , dar ce se putea face cu o fata draguta care
isi tot amana sotul intr-o maniera asa teribila, care era intr-
adevar indragostita , care era prea timida si rezervata pentru a
putea vorbi si care are o asemenea fobie pentru calatorii? Avea
un prieten in Dakota de Nord ; nu avea bani multi; nu putea sa
stea in terapie mult timp. Deci, am utilizat un tratament de soc
pentru Eva si a avut succes.
In final Eva a spus la toata familia ca vine sa ma vada . Era
foarte mandra de familia sa . E mandra si de sotul ei; e mandra
de munca sa . Si e eliberata de dominarea mamei sale vaduve,
care a devenit vaduva la nasterea sa si care a crescut-o in asa
fel incat a devenit atat de rigida. Stiu ca Eva avea o personalitate
rigida si ea facea multe eforturi pentru a le depasi. In mod
normal ne gandim ca stim motivele problemelor noastre, dar nu e
cazul intotdeauna.

A CREA SP ERANTE
A S TR UCTURA SOCUL P SIHOL OG IC :APR OP IERILE
AUT ORI TARE

Cred ca e esential ca pacientii vostri sa stie ca vor fi tratati;


trebuie de asemenea sa aveti incredere in ei. Si chiar daca
traiesc ceva dezagreabil, lasati-I sa traiasca cateva minute de
agonie. Ma gandesc ca Eva avea dreptul la momente de agonie.
In ceea ce-I priveste pe professor sip e sotia sa , i-am lasat
destul de rigizi si incordati. Ce gen de soc psihologic sau
emotional le-am aplicat? Trebuia sa le dau un ragaz de o
jumatate de ora. Le-a trebuit mult curaj pentru a veni la mine in
birou sa-mi povesteasca problema lor. Apoi am creat pentru ei o
situatie emotionala in care se puteau astepta la ceva devastator.
Cateodata puteti aranja situatia intr-o maniera indulgenta,
dulce; alta data puteti fi dur. Am fost un gentleman cu Anne, dar
totusi am lasat alta impresie: s-a simtit insultata.
Daca creati o situatie psihologica pentru pacient, incercati
s-o structurati in asa fel incat sa nu o priviti ca ceva ce poate
reveni. I-am spus Evei ca nu mai e nevoie de alta sedinta. Trebuia
sa cumpere biletul pentru Dakota de Nord si trebu8ia sa faca
cunostinta cu familia logodnicului sau.
Bineinteles, n-a indraznit sa aiba a fobie pentru calatorii in
acel moment. Am organizat o situatie in asa fel incat sa nu mai
fie necesar sa se dezbrace din nou pentru mine.
Nu poate fi nimic mai rau intr-o calatorie decat ceea cea am
facut-o pe Eva sa indure. Am fost dictator, autoritar. Care erau
temerile Evei ? In mod sigur consumarea mariajului a fost mai
putin dureroasa decat proba pe care a indurat-o in prezenta
doamnei Erikson si a mea. (Prezenta doamnei Erikson cu figura
sa rigida n-a ajutat-o pe Eva in experienta sa )

TEHN ICA SURPRI ZEI P ENTR U A F ACILI TA DE SCHIDEREA


SUFLETUL UI INT ERIOR S I O NOU A INT ELEGERE :
HAL UCIN ATII VIZU ALE

Am incercat sa le satisfac nevoile pacientilor mei intr-un


mod indulgent. Ma gandesc la o femeie care mi-a demonstrat
aceasta idée. Intrand in biroul meu a ramas in picioare si mi-a
zis: “Am fost la fiecare medic din oras si fiecare dintre ei a fost
atat de dragut cu mine incat nu a reusit nici unul sa ma ajute.”
- Bine, medicii au fost atat de draguti incat au esuat si ati
venit sa ma vedeti. Atunci, asezati-va pe scaun , inchideti gura,
inchideti ochii si adormiti. Si a facut-o.
Ce am utilizat ? O tehnica de surpriza care induce hipnoza.
Puteti de asemenea sa luati o persoana care e dreapta ca un “i “,
lasati-o sa cad ape spate, trageti-o in urmatorul moment ,
spuneti-i sa adoarma profund si va intra intr-o stare de transa
inspaimantatoare.
Prefer o tehnica de surpriza psihologica in care pacientul se
intreaba :” Ce cauta ?” Aici spiritul e deschis sa accepte lucruri
noi. Ma gandesc la un exemplu particular. Eram la o conferinta si
faceam o demonstratie la Spitalul State din Philadelphia. In
public nu era nici un voluntar, asa ca am rugat o eleva infirmiera
sa se prezinte. “Ma voi prezenta, voi face tot ceea ce vreti, dar nu
voi fi hipnotizata “.
- Asta din cauza ca aveti un spirit de opozitie ? am
intrebat-o. Din cauza ca nu vreti sa intrati in transa in fata unui
public? Sau pur si simplu nu intelegeti ce e hipnoza ? Credeti ca
as tine o conferinta daca hipnoza ar fi nociva ?
- Nu , raspunde ea , ma gandesc ca e bine ca vorbim aici,
dar ma gandesc ca am spiritul de opozitie si nu vreau sa fiu
subiect voluntar.
- Bine, spuneti-mi , tabloul acesta de pe perete e al unui
amic de-al dvs?
Ea a privit tabloul. – bineinteles nu era nici un tablou real –
si a spus:” Da “: A fost atat de surprinsa de intrebarea mea incat
nu a avut timp sa se gandeasca ; in loc de acesta ea a cedat
semnalului meu si a produs o halucinatie vizuala neasteptata.
Tehnica de surpriza este folosita la pacineti pentru a-I face
sa se gtandeasca la ceva sau sa faca ceva care le lasa spiritul
liber. Care e ideea ? Ii indemnati sa caute un sens, despre ceea
ce este intr-adevar psihoterapia – sa accepte noi idei si un nou
sens. Cum am mentionat in aceasta dimineata :” Acest smptom
ar trebui rezolvat miercuri ? Nu , azi e miercuri si maine e joi , dar
asta s-a intamplat vineri ?”
A IV A CONFERIN TA
INTR ODUCERE IN S TUDIUL SI APL ICA REA HIPNO ZEI I N
CONTR OL UL DU RERI I

FOL OSIREA HI PNOZE I PEN TR U A EV OCA ST ARILE


PSIHOL OG ICE,NEUR OL OGICE S I SOMA TICE

Mi se intampla foarte rar sa tin conferinte traditionale. Nu


ma gandesc sa citesc un text in fata unui public, dar in seara
asta o voi face . De ce ? Pentru ca subiectul despre care vreaua
sa vorbesc e foarte complex. Vreau sa intitulez subiectul :”
Introducere in studiul si aplicarea hipnozei in controlul durerii .”
Pentru a incepe , hipnoza consta in comunicarea ideilor si
intelegerea unui pacient in masura in care receptivitatea sa este
la maximum pentru controlul raspunsurilor sale psihologice.
Omul obisnuit nu-si da seama pana la ce punct capacitatile si
realizarile sale sunt disponibile( in experienta vietii sale) Pentru
majoritatea dintre noi , durerea e o senzatie imediata dar care e
necontrolabila pentru multa lume. Totusi, din evenimentele vietii
noastre invatam sa controlam si sa innabusim durerea.
E suficient sa reflectam la situatii externe de tensiune si
anxietate pentru a realize ca durerea dispare daca focalizarea
constiintei celui care sufera e fortata de alti stimuli , mai intensi.
Pornind de la experienta de zi cu zi , ne putem gandi la o mama
care sufera. Totusi, ea incearca sa o uite. Ne putem gandi la o
persoana grav ranita dar care nu e constienta de ranile sale
decat dupa cateva ore de la atac. Mai sunt multe astfel de
exemple pe care le intalnim in experienta medicala.
Abolirea durerii se produce in fiecare zi in fel de fel de
situatii. Experientele sale cele mai commune sunt constituite de
durerile dentare. Prin aceste experiente din cursul vietii sale ,
care au o semnificatie majora sau minora , corpul invata o
multime de asociatii psihologice, neurologice si emotionale.

DUREREA C A O CONSTR UCTI E : CONSIDERA TI I


TEMPORALE IN DUREREA IM EDIA TA : TRECUT , PREZ ENT
SI VII TOR : AMINT IRI SI AS TEP TARI

Chiar daca durerea ar fi o experienta subiectiva , cu multe


manifestari obiective si alte aspecte, nu e neaparat o experienta
constienta. Durerea apare fara sa fim cosntienti , in somn. Dar
pentru ca durerea este la inceput o experienta constienta si
subiectiva cu tot felul de semnificatii emotionale si psihologice
dezagreabile, poate fi combatuta prin folosirea hipnozei. Si ceea
ce e destul de interesant, durerea nu e in mod necesar un factor
care intervine pentru a facilita anumite senzatii.
Inainte de a utilize hipnoza in munca cu durerea, trebuie sa
considerati durerea intr-o maniera analitica . Durerea nu e un
stimul simplu, fara complicatii si nociv. Din contra, are multiple
semnificatii temporale, emotionale si somatice. Ea este o forta
motivanta in experienta vietii.
Ea este motivul fundamental care cere ajutorul medical sau
dentar. Durerea e un complex – o constructie compusa din dureri
trecute si rememorate din dureri prezente si anticipate viitorului.
Astfel, durerea imediata este marita din cauza durerii trecute.
Nimic nu intensifica durerea mai mult decat frica zilei de
maine; in acest fel e intensificata de faptul ca realizam ca
aceasta durere, sau una similara, a fost experimentata in trecut
si aceasta amintire, asociata durerii imediate face ca viitorul sa
fie si mai sumbru. Aspectele temporare ale durerii , care sunt si o
experienta multidimensionala, fac mai vulnerabila hipnoza.
Este exemplul unui pacient care sufera de cancer si stie ca
ieri, din 20 in 20 de minute, a avut o durere severa; stie ca maine,
din 20 in 20 de minute va avea aceesi durere. Astfel, in momentul
in care experimenteaza durerea prezenta isi adduce aminte de de
cea trecuta si o anticipeaza pe cea de maine; durerea
momentului constituie singurul nod central al experientei
dureroase totale. Daca puteti face ceva pentru durerea trecuta a
pacientului, nu veti putea adauga prezentului aceasta amintire
negative ; si daca faceti ceva pentru durerea viitoare, nu veti
putea sa adaugati prezentului aceasta atentie negativa. Sunteti
foarte ocupat de aceste 2 noduri complexe dureroase totale.
AS PECTEL E OBISNUI TE ALE DURERII
SENZA TIILE N EUTRE DURER OASE PRIN ASOCI ERE

Un alt aspect este sa pastrati in spiritul analizei experientei


dureroase ale pacientilor obisnuinta lor. O durere veche si
persistenta intr-o zona a corpului poate atrage dupa sine orice
senzatie de durere in acea parte a corpului. Spre exemplu o
persoana care are un tic dureros poate resimti durerea inca .
Toate senzatiile din zona respectiva – cel mai lejer contact, o
schimbare minima de temperature – atrag dupa sine o senzatie
de durere. Durerea initiala poate sa fi disparut de mai mult timp ,
dar experienta acestei dureri duce la formarea unui obicei care
adduce dupa sine alte dureri.
Durerea e un mechanism de protectie somatica . Ea
motiveaza pacientul pentru a –si proteja zona dureroasa , pentru
a evita stimuli nocivi si pentru a cere ajutorul. Totusi, persoana
isi dezvolta reactii psihologice si emotionale care atrag dupa
sine alte reactii psiholosomatice. O persoana care sufera de
dureri de spate isi va contracta muschii si va prelungi astfel
aceste contractii mult timp dup ace durerea a incetat. Contractia
insa evine dureroasa, si durerea dorsala se prelungeste. Aceste
reactii psihologice si emotionale pot fi totale cu ajutorul
hipnozei.

CA DRELE DE REFERIN TA PS IHOL OGICE ALE DURERII :


CARA CTERI STICI V ARIA BIL E C ARE ADU C OCAZII
VARIA BILE P ENTR U IN TER VENT IA H IPNO TIC A

Pentru a intelege durerea trebuie sa realizati ca e vorba de


un complex neuro – psihol0ogic caracterizat prin diferite sensuri
care au o mare importanta pentru cel care sufera. Pentru acest
motiv durerea ca si experienta releva o terapie prin hipnoza.
Pentru ca durerea variaza in natura si intensitate , ea are, pentru
individ, in cursul vietii numeroase semnificatii si da interpretari
variabile ale durerii. Astfel pacientul poate considera durerea in
termeni temporali sau emotionali sau termeni de senzatie.
E foarte important sa convingeti pacientul sa-si descrie
durerile cu propriile sale cuvinte. Ca terapeut trebuie sa notati
fiecare adjective spus de pacient .Interpretarile diferite ale
experientei dureroase sunt de o importanta care se gaseste in
determinarea unei apropieri hipnotice afective a problemei
diminuarii durerii pacientului : fiecare interpretare conduce la
diferite cadre de referinta psihologice – la idei si asociatii
variabile - si astfel ofera ocazii speciale si unice pentru o
interventie hipoterapeutica.
Un pacient care isi interpreteaza experienta dureroasa
subiectiva in termeni de calitate si senzatii diferite procura in
acest fel o multitudine de ocazii pentru hipnoterapeut sa lucreze
cu durerea. E posibil sa considere o apropiere totala a durerii ;
dar e mai usor sa utilizezi mai intai hipnoza in relatii cu aspecte
minore din complexul total al durerii dupa ce ati folosit calitati
din ce in ce mai complexe. Astfel, succesele mici duc la succese
majore. Tineti cont ca fiecare modificare hipnotica a unei singure
calitati interpretative a senzatiei de durere duce la efectuarea
unui complex dureros total.

DIVIZAREA S I REIN TERPRE TAREA DURERII

Ma gandesc la un caz de durere sfasietoare. Isi descria


durerea ca fiind foarte transanta. Descria o durerea
persistenta,palpitanta si apasatoare. Acum pe care dintre ele sa
o abordez prima ? Am ales-o pe cea persistenta, palpitanta si
apasatoare deoarece doream sa-l invat prima oara relaxarea in
hipnoza. Ce e relaxarea ? E un sentiment de inertie – o lipsa de
vointa . Picioarele dvs sunt prea grele pentru a le ridica , bratele
la fel, corpul nu se mai poate misca; si odata cu aceste senzatii
se instaleaza si una de caldura confortabila care acompaniaza
sentimental de relaxare.
Ganditi-va cum va simtiti dupa o noapte de somn bun in
patul vostru si la faptul ca nu mai doriti sa va dati jos de acolo.
Picioarele sunt grele, corpul intreg e greoi, nu vreti sa va mai
dati jos sis a incepeti o noua zi.
Mi-am dat seama ce dorea sa spuna pacientul meu prin
“palpitant” – si era o palpitatie ritmica. Vreau sa zic :”Picioarele
dvs sunt pe cale de a se relaxa . Am continuat palpitarea durerii
sale la ritmul vocii mele pronuntand cuvintele “ a se relaxa “,si
luand aceasta durere apasatoare, persistenta si palpitanta intr-o
senzatie de relaxare a picioarelor sale. Era o schimbare
asteptata de pacientul meu. Stia ca pot face ceva pentru durerea
sa pentru ca deja experimentase pierderea acelei dureri.
Intrebandu-l pe pacient de care durere doreste sa ma ocup mai
intai acesta divizeaza imediat experienta dureroasa si face
diferenta intre durerile resimtite si imi cere sa ma ocup de cea
apasatoare ; si asftel pot sa discut de fiecare fel al durerii si sa-I
dau sugestii hipnoterapeutice.

DE LA O FIGURA A TRA GATOARE LA UN A B AN AL A SI VICE


VERSA
A DI SECA P ENTR U A INVERSA REALIT ATILE AP ARENT E

E mult mai usor sa faci sa treaca ideile despre durere dupa


ce ai disecat intreaga experienta subiectiva . Iata un alt exemplu
despre ceea ce se intampla cand disecati o experienta : e foarte
agreabil sa imbratisam o fetita. Acum, o puteti privi si va dati
seama cum doriti sa o imbratisam; privind-o mai aproape vedeti
ca parul sau nu e perfect; urechile sunt cam mari, nasul la fel,
buza superioara e mai scurta si cea inferioara mai mare. Cine
mai vrea acum sa o imbratiseze ? Prin disecare ati distrus tot
ceea ce simteati cand o imbratisati.
Intr-o seara am folosit acest lucru la o conferinta in fata
unui grup medical. M-am dus la aeroport pentru a lua avionul si
am gasit cea mai banala fat ape care am vazut-o vreodata. Am
privit-o si m-am gandit la ceea ce am facut cu micuta fetita pe
care am imbratisat-o. Am privit fata aceea banala si avea
urechile perfect arcuite , o privire plina de bucurie, un nas
cizelat, buzele perfecte.
E acelasi principiu. Daca ii cereti unui copil sa descrie si sa
localizeze experienta dureroasa ca si cum durerea e aici, acolo,
el o localizeaza cu toate atributele sale pana ce o resimte in
totalitate. A diversifica pentru a cuceri !

PR OCEDURI HI PNO TICE I N CONTR OL UL DU RERI I

Exista multe proceduri hipnotice pe care le puteti utilize


cand lucrati cu durerea. De obicei se incearca abolirea completa
a acesteia. Dar daca lucrati hypnotic cu durerea , sarcina dvs nu
este aceea de abolire a durerii deoarece puteti esua foarte usor.
Multi medici incearca sa le spuna pacientilor sa-si piarda durerea
in intregime decat sa o lase sa se diminueze intr-o zona
corporala. Disecati durerea pentru a descoperi diferite
semnificatii pentru pacient si in relatii cu distributia sa
anatomica. Si daca un pacient localizaeaz durerea intr-un loc
gresit ? Important e ca acesta crede ca e acolo , nu mai are
importanta daca dvs.stiti ca anatomic e in alta parte. Aveti o
deplasare pe care o puteti utiliza.
Ocazional puteti produce o abolire totala a durerii folosind
sugestii hipnotice persuasive directe. De fiecare data cand ii
spuneti unui pacient sa uite de durere, spuneti cuvantul “durere”,
ii amintiti de ea. Pacientul imi spune cum se numeste la inceput,
dar daca ii repet numele , “Johnny”, din 20 in 20 de minute ? Nu
vreau sa-I amintesc pacientului care e problema sa . Ocupandu-
va de durere trebuie sa fiti foarte atent sis a nu folositi cuvinte
care dor. E de ajuns o singura mentionare pentru a –I demonstra
ca stiti de durerea sa . Din momentul in care pacientul realizeaza
ca stiti de durerea sa , puteti sa nu o mai aduceti in discutie.
In loc de asta puteti spune :” Exista anumite transformari
care pot fi aduse in discutie aici. Acum, ca ati adus in discutie
anumite senzatii ale corpului vostru pe care mi le-ati descris, as
vrea sa numiti senzatia particulara cu care doriti sa lucrez mai
intai .”

AMNEZ IA I N CONTR OL UL DURERII

Exista si alte dimensiuni psihologice folosite in problema


controlului durerii. Una dintre ele este amnezia. Ii puteti cere
unei persoane , folosind hipnoza , sa uite multe lucruri si acesta
le poate uita in mod voluntar. Si puteti incepe sa ii vorbiti de
aceste lucruri astfel incat sa poata uita senzatia dureroasa . Ii
puteti spune foarte usor :” Unul dintre modurile in care va puteti
ocupa de senzatiile neplacute e sa le uitati – ca si cum ati merge
la cinema unde sunteti absorbit de drama plina de suspans care
ruleaza pe ecran si astfel uitati de durerea de cap. Puteti uita
pentru 3 zile de durerea de cap pe care ati avut-o cand afi fost la
cinema.

AN AL GEZI E SI ANE STE ZIE I N CONTR OL UL DURERII

Analgezia constituie o excelenta tehnica de a lucra cu


durerea ; cu ea realizati un fel de durere , nu o pierdere a
senzatiei tactile ; nu o senzatie de presiune , kinestetica . Ii
puteti explica pacientului asta ca pe o problema didactica .
Puteti de asemenea sa sugerati o anestezie. Aceasta
poate fi introdusa foarte rapid si usor la anumiti pacienti, dar e
greu de evaluat deoarece in cazul anesteziei se taie senzatia
kinestezica , tactila si de presiune – un numar mare de senzatii.
Astfel, daca nu sunteti sigur de situatia voastra, trebuie sa evitati
producerea unei anestezii totale.

SIMPT OMUL S I SUBST ITUIREA S ENZA TIEI I N


CONTR OL UL DU RERI I

O alta apropiere a durerii este metoda inlocuirii


hipnotice prin substituire. Am mentionat acest medic de 24 ani
caruia i-am redus durerea apasatoare , persistenta si palpitanta
la o senzatie de inertie, la una de caldura , confort si relaxare. E
vorba de o tehnica foarte importanta.
Sa zicem ca avti un pacient care sufera de o durere
foarte rece; v-a descris-o ca pe una foarte rece. Cateodata e
foarte frig in Arizona – temperature scade sub 0 grade si pot sa le
spun pacientilor mei din Canada acest lucru, ca temperature e
foarte scazuta si ma privesc ca si cum as avea nevoie de un
psihiatru. Si puteti discuta cu cineva din Alaska explicandu-I ca
la 37 de grade e frig si va va contrazice. E notiunea relativitatii.
Ii cereti unui pacient sa ia in considerare acesti
factori si ce poate face cu aceasta durere rece ? Vreau sa stiu
daca e o durere rapida, sau lenta. Pot sa-I sugerez sa adauge
ceva acestei dureri. Am adaugat adjectivul “lent” .Deoarece tot
ceea ce fac pentru a modifica experienta subiectiva a durerii
pacientului va diminua aceasta durere , pot astfel sa substitui o
senzatie de rapiditate acestei dureri.
Substituirea senzatiilor este un mod foarte placut de a
lucra cu pacientii. O puteti produce foarte usor la copii, la cei
care sufera de cancer ( deoarece sunt mereu motivati) .Copiii
incearca mereu sa invete lucruri noi si cand se ranesc vor sa
vorbeasca despre aceasta sis a stie cat mai multe lucruri despre
acest lucru si astfel ei inteleg mai bine situatia.

AMNEZIE, DI ST ORS IUNEA TIMPUL UI SI DE PASIREA


IN CONTR OL UL DURERII

Acum, ce am facut cu medicul de 24 de ani care avea


durerea aceea oribila ? Am introdus pentru el notiunea de
“amnezie” si i-am spus :” Nu este nevoie sa va amintiti de
atacurile de durere de ieri. E de ajuns sa experimentati atacurile
resimtite in acest moment. La ce bun sa va amintiti de durerile
de ieri, de acum o saptamana ? Fiti atent la durerea pe care o
simtiti acum.
Cred ca va puteti gandi doar la durerea de azi. Nu e
nevoie sa va ganditi la ziua de maine, probabil atunci veti avea
alte atacuri.
Acum, aceste sugestii nu au facut nimic pentru el.Pentru a
lucra cu aceasta probloema l-am rugat sa lucreze cu distorsiunea
timpului. Am cronometrat atacurile sale si tineau de la 5 la 10
minute ; dar de cand si-a dat seama ca il cronometrez atacurile
au scazut de la 5 la 10 secunde. Acum acestea se produceau
intr-o transa hipnotica , deschidea ochii, se trezea , parea confuz
un moment si apoi continua conversatia – complet onconstient
de faptul ca tocmai iesise dintr-un atac de durere care a durat de
la 5 la 10 secunde.
Mai era un alt tip de durere – una continua, resimtita
in tot corpul. Intrebarea era :” Ce puteam face cu asa o durere ?
”Am inceput sa-I explic un concept pe care sa-l inteleaga :
conceptual durerii deplasate. Puteti avea un atac si sa simtiti
durerea mai tarziu. Am devenit foarte didactic si professional in
discutia despre deplasarea durerii si i-am explicat ca durerea
resimtita de el era in tot corpul sau.
Ar fi trebuit sa-I spun :”Durerea care va omoara “ ,
deoarece pacientul trebuie sa stie ca nu va e frica sa-I spuneti
adevarul. I-am sugerat ca nu are nici o importanta pentru el daca
toata durerea sa se indreapta spre mana stanga . El era dreptaci
si asftel putea accepta durerea resimtita in bratul stang; isi
putea lasa mana sa se odihneasca pe marginea patului.
Raspunsul sau a fost :” Nu ma deranjeaza ca ma doare
mana stanga.” Acum , asta ce mai inseamna ? Ca e durere
suportabila. Am vorbit cu fiica mea de 2 ani care nu vroia sa-si
scoata amigdalitele si in cele din urma am convins-o.
Dupa operatie mi-a zis :”Acum totul e bine, nu mi-a facut
rau.”
Stiind ce dorea de fapt ea mi-a zis :”Sunteti stupid. Da, m-a
durut, dar nu m-a deranjat.”
La o fetita de 2 ani nu indica nimic ca durerea a deranjat-o.
Stia ca o va durea dar n-a deranjat-o si nici pe medicul de 24 de
ani nu l-a deranjat durerea resimtita in bratul stang. Sic and au
sosit colegii sai sa bea o bere impreuna , s-a asezat in pat, si-a
sprijinit mana stanga pe marginea patului ; si si-a baut berea cu
mana dreapta , a discutat si a petrecut clipe placute. Si pana in
momentul in care a murit a simtit aceasta durere in mana stanga
care pur si simplu nu il deranja.
Aceasta notiune de a construi transferul sau de a deplasa
durerea dintr-o parte in alta e foarte importanta.Se poate face
mai usor la copii. Le puteti spune :” Va doare aici, un pic acolo si
un pic mai incolo ? Si le indreptati atentia din afara zonei
dureroase spre o alta zona . Acum, durerea care e acolo incepe
sa se simta . Obtineti senzatii agreabile. “Cand lucrati cu copiii e
mai bines a folositi cuvinte precum: “a face rau; durere “,
deoarece “senzatie “ e un cuvant pe care ei nu-l inteleg.

ANEST EZI E HIPNO TICA I NDIRECT A PRIN DISOCI ERE


PENTR U CONTR OL UL DURERII
DISPON IBILI TATE LA RASPUNS S I TRANSA
SOMN AMB ULICA

Disocierea psihologica e o alta metoda hipnotica de a lucra


cu durerae .Ma gandesc la o femeie care era in metastaza; o
dureau ambele picioare si integ corpul.
Am fost sa o vizitez la cerea medicului care se ocupa de ea
si mi-a zis :” Morfina nu o mai ajuta cu nimic. Va mai trai probabil
cateva luni si vreau sa vad daca hipnoza o ajuta cu ceva . “
Era destul de ostila si mi-a explicat :”Am studii superioare
si imi vorbiti de hipnoza ca si cum m-ar putea ajuta cu ceva.”
Fiica ei de 18 ani o privea cu neincredere , o asculta, ma
asculta si pe mine .I-am zis :” Chiar daca nu o voi pute ahipnotiza
pe mama dvs, dvs. veti fi un subiect bun pentru hipnoza.”
I-am cerut fiicei sa se aseze pe un sacaun. I-am asezat
mainile intr-o pozitie confortabila si mama sa nu a observat. I-am
lasat o mana suspendata in aer. In timp ce desfasura aceasta
frumoasa catalepsie, i-am sugerat ca isi poate inchide ochii ,
poate intra in transa si poate uita de situatia in care se afla. Ea a
desfasurat o frumoasa transa somnambulica. Daca medicul de
familie i- a recomandat hipnoza, ea gasea aceasta o tehnica
utila. Nu avea conceptiile mamei sale; era increzatoare in tot
ceea ce o putea ajuta. M-am adresat mamei:
“Doamna, puteti ca nu credeti in hipnoza , dar ascultati ce ii
spun fiicei dvs.” .M-am intors spre ea :” Jeanne, vreau sa deschizi
ochii si vreau sa ma privesti.”
Acum, comunicarea non-verbala e importanta.Am
continuat;”Pentru ca te simti confortbil, asezata aici si ma
observi atent , noteaza ceea ce vreau sa fac. “
I-am ridicat rochia si i-am cerut sa inchida ochii. Mama sa
ma privea si m-a vazut radicand mana asupra fiicei sale. Dar fiica
:de aici “ nu simtea acelasi lucru ce cea “de acolo”.Cu alte
cuvinte, o frumoasa naestezie a fost sugerata prin disociere.
Am intrebat-o pe fata daca i-am facut rau. Ea mi-a raspuns:”
De ce ?” Mama sa era siderata . Vreau sa va dau o alta lectie, i-
am spus.
“Ati reusit sa ma convingeti, mi-a raspuns ea “.
-Foarte bine, i-am spus, inchideti ochii, respirati profund si
intrati profund in transa. Si i-am explicat ca daca va avea atacuri
de durere ( care sa survina in timpul noptii ), daca se va aseza in
pat in celalat colt al camerei si isi lasa corpul suferind si dureros
singur in patul sau obisnuit totul va fi bine.
M-am oprit intr-o duminica sa imi vad pacienta.Cand am
intrat infirmiera mi-a facut un semn cu mana, dar nu am
observat.
- Ce faceti ? mi-am intrebat pacient
- Oh, spune ea , am avut un atac de durere, mi-am prins
umerii si capul , si m-am asezat in scaunul rulant ca sa vin aici in
salon.
Si acolo privea un program la televizor in timp ce corpul sau
suferind a ramas in camera.
Acum, infirmiera putea sa vada corpul femeii suferind in
camera. Ea stia ca ii vorbeam pacientei in camera si aceasta mi-
a zis : “Nu vreau sa ratez partea aceasta a programului.”
Cu alte cuvinte puteti folosi disocierea hipnotica inainte de
a induce o anestezie pentru pacienti care nu pot invata prin
sugestii directe. Faceti-I sa se deplaseze in alta parte a camerei
si sa-si lase durerea acolo unde erau si astfel puteti obtine o
anestezie indirecta.

ANE STE ZIA HIPNO TICA I NDIRECT A PR IN DISOCIERE


Din motive put feminine, Betthy Alice refuza sa ma
lase sa o invat anestezia hipnotica. Stiam ca e capabila sa o
invete . Daca a acceptat sa fie subiect la un seminar de-al meu, i-
am cerut sa se aseze in public sis a ma priveasca cand lucrez cu
alti paci9enti. Bineinteles, am facut o demonstratie de anestezie
pe corpul pacientului.
Dup ace fiica mea a iesit din transa a avut sentimental
fulgerator asupra a ceea ce s-a intamplat :” Tata , te-ai ascuns de
mine si m-ai invata anestezia .”
Betthy Alice le vorbea infirmierelor si persoanelor
prezente si avea impresia ca e in Australia acolo unde este ea
profesoara .
In final, Dr. Jane a spus :” Betthy Alice , nu vreti sa vedeti
despre ceea ce este vorba ? Si ea a inceput sa povesteasca iar
ceea ce I s-a intamplat si nu ii venea sa creada .

DEZORIEN TARE SI CONFUZ IE


A SCHIMB A S UBIECTT IV L OCUL DURERII P ENTR U A
FACIL IT A ANES TEZ IA

Mai exista un alt mod de a lucra cu durerea si care impune


dezorientarea corporala. Fac aluzie la aceasta tehnica in
exemplul in care va intrebati daca durerea e aici, si va intrebati
daca nu e aici …sau aici…sau aici.
Sa vadem durerea e in piciorul stang sau in cel drept ? Si
care e cel stang si care e dreptul?
Puteti dezorienta un copil destul de usor ; dar si un adult.
Ma gandesc la o femeie de 28 de ani care nu putea sa scrie cu
mana dreapta si refuza categoric sa scrie cu cea dreapta .
Ea avea un fel de paralizie. Am discutat cu ea despre asta.
Ea continua sa scrie cu acea mana stanga care nu se dezvoltase
ca cea dreapta. A venit la mine sa imi explice ca avea 2 maini
drepte deoarece se obisnuise sa scrie cu stanga. Care a fost
tehnica mea ? Am invatat-o pe pacienta sa devina foarte confuza
la subiectul localizarii durerii, la subiectul partii corpului in care
simte durerea si la directia acesteia. Dezorientati pacinetul pana
cand nu mai stie despre ce parte e vorba si astfel ii furnizati
orientarea pe care o doriti. Daca puteti sa o deplasati intr-o parte
a corpului unde nu e pentru el nici o cauza organica , sunteti pe
cale de a produce o anestezie hipnotica in adevarata localizare.
Deplasati spre pacient experienta subiectiva a durerii sale spre o
localizare la nivelul corpului deoarece o puteti corecta mult mai
usor si pacientul nu opune rezistenta.

PIERDEREA A 80% DIN DURERE

Am mentionat problema disrorsiunii timpului si importanta


reducerii experientei subiective a timpului de catre pacient. Este
o alta metoda importanta de reducere pe care o puteti utilize in
controlul hypnotic al durerii .
Pot sa-I spun unui pacient :” Nu ma gandesc sa va iau toata
durerea . Imi cereti prea mult, ii cereti corpului vostru prea mult.
Si daca pierdeti 1 % din durere , va mai ramane 99 %, nu tineti
cont de pierderea acesteia, dar va fi o pierdere de 1 %. Puteti
pierde 5 %, de care nu veti tine cont deoarece va mai ramane 95
%. Acum, puteti pierde 10 %, dar va mai ramane 90 %.
Continuati sa diminuati durerea pana la 85,80,75,70,65 si
tot asa .Spuneti astfel” Puteti pierde chiar 80 % din durerea
voastra, dar nu cred ca va fi de ajuns. Sunt gata sa fiu de accord
cu 75 %. Atunci care e diferenta dintre 75 si 80 % si mai devreme
sau mai tarziu poate pierde 75 sau 85 %, dar sa ramanem la 80%.
Sunt pe cale de a deplasa durerea, dar in mod gradat .
Incep cu 1 % si continui pana cand durerea va fi redusa cat de
mult posibil. Am utilizat aceasta tehnica cu succes la astmatici.
Am inceput prin a le sugera ca pot respira fara 1 , 2 , 5 %
( confort ) si vor sa obtina 40 % de inconfort si 60 % de confort si
tot asa .
Acum, acestea sunt diferitele metode disponibile in hipnoza
cu durerea. Apropiati durerea ca experienta subiectiva. Incercati
sa o disecati, sa o analizati; incercati sa faceti pacientul sa
recunoasca diferitele attribute ale diferitelor drumuri psihologice
subiective pe care le foloseste si cu care se confrunta. Si folositi
astfel o sugestie hipnotica directa, daca e posibil, sau o sugestie
hipnotica permisiva si directa.O puteti folosi pe oricare dintre ele
sau metodele urmatoare : amnezia, analgesia hipnotica,
anestezia hipnotica, substituirea hipnotica , disocierea hinotica,
distorsiunea timpului , reinterpretarea durerii, diminuarea durerii.
Nu stiti niciodata care metoda va fi mai buna si utila. Dar trebuie
sa le stapaniti pe toate pentru a trece de la una la alta.

UTILI ZA REA TERAP EUTICA A RE ZIS TENT EI


USUR AREA SEDIN TEI DE A CCEP TARE

Rezistenta e un fenomen foarte important pe care trebuie


sa fiti capabil sa-l recunoasteti si folosi cand intervine la
pacientii vostri. Pacientul vine in biroul dvs, se aseaza si incepe
sa tremure pa scaun. Nu se poate opri la ideea de a accepta cu
usurinta ceea ce ii spuneti. Cum procedati ?
Intai intreb :” Asta va deranjeaza sa va ridicati ? Si asta nu
il deranjeaza . Intreb apoi :” Puteti va rog sa va puneti palmele
sub piciorul drept ? A facut –o. Si apoi sub cel stang . A facut-o
de asemenea. Acum va rog , puteti sa va puneti mana subbratul
acestui scaun ? Acum cred ca va simtiti foarte confortabil.
Daca pacientii vor sa-si schimbe pozitia de ce sa nu o faca?
Pentru ca eu nu le schimb pozitia, le cer sa o faca ei pentru a le
satisface nevoile.
Mai exista tipul de pacient care spune :” Sunt aici pentru ca
m-a trimis Dr. Untel, dar el spune ca hipnoza e periculoasa .”
Acum , el se asteapta sa apar hipnoza. Bine, nu voi face
ceea ce se asteapta el. In loc de asta ii spun :” Da , stiti e ca si
cum ati conduce o masina. Exista cel putin o suta de moduri de a
conduce o masina periculos, poate chiar mai multe. Nu am stat
niciodata sa ma gandesc cate moduri exista, deoarece eu
conduc cu prudenta. Imi place sa o folosesc cu prudenta, cu
precautii si cu blandete.
Acum, acesta raspunde la numeroase intrebari asupra
pericolelor hipnozei fara sa ma angajez intr-o discutie despre
beneficiile sau pericolele hipnozei; vreau sa o folosesc cum
conduc o masina ; cu prudenta. Cand discutati despre periciole
cu un pacient , puneti accent asupra faptului ca exista pericole .
Daca admiteti pur si simplu preveniti necesitatea unei discutii
ulterioare. Ideea e ca totul poate fi folosit intr-o maniera negative
sau periculoasa dar dvs.ii creati o perspectiva correcta si cu
ajutorul unui exemplu direct.

A TRANSFORM A REZ IST ENT A INTR-UN COMPOR TAMENT


HIPNO TIC DE RASPUNS HI PNO TIC

Mai exista un alt aspect al notiunii de rezistenta. Ii puteti


spune pacientului care rezista:” In mod normal nu sunteti
obisnuit cu hipnoza . Cand v-am cerut prima data sa faceti asa
ceva ati fost ezitant. Cand ati invatat sa dansati ati fost ezitant.
Ati aratat o anume rezistenta. De ce nu ati mai facut-o ?
Rezistenta demonstra ca nu erati sigur ca sunteti pregatit sa
dansati. Si acum intrebarea e : Sunteti pregatit sa intarti intr-o
transa hipnotica sau mai asteptam 1,2 , 3 , 4, 5 secunde in plus
inainte de a fi gata ?
Si pacientul incepe sa se orienteze intr-o noua directie in
ceea ce priveste propiile sale capacitati de rezistenta.
Pot s ail intreb pe pacient :”Cum preferati sa imi aratati
capacitatea dvs de rezistenta ? Doriti in acest moment sa
decideti ca nimic din lumea aceasta nu poate sa va ridice mana
dreapta de pe genunchi ? Puteti rezista oricarui effort de a ridica
mana dreapta de pe genunchi. Ii cereti pacientului sa fie
rezistent la miscarea mainii.Nu conteaza daca isi misca sau nu
mana si totusi incearca sa faca ceea ce i-am indicat si rezista si
apoi raspunde .
De fiecare data cand aveti un pacient rezistent trebuie sa
treceti in revista tipul de rezistenta pe care il intalniti si apoi sa
va ganditi la diferite moduri pe care le puteti folosi pentru a-I
vorbi pacientului despre aceasta rezistenta. Apoi ii puteti spune:
“Poate vreti sa ramaneti cu ochii deschisi si vreau sa o
faceti cat timp e posibil. In mod normal, clipim mai devreme sau
mai tarziu. Facem asta toata viata si chiar daca incercam sa
evitam clipitul ochilor, o facem mai devreme sau mai tarziu .Dar
puteti face eforturi pentru a va tine ochii deschisi.
Si astfel ii dati pacientului ocazia sa isi pastreze ochii
deschisi , sa va fixeze , dar ati mentionat ca ochii sai – ca si cum
ar fi separati – clipeau. Nu si-a dat seama ca ati inceput un
proces de disociere.
Iata un alt mod de a se adresa rezistentei : “Stiti, cand stati
pe un scaun, cand ascultati pe cineva care vorbeste , cand va
uitati la TV , cand ascultati zgomotul strazii, o orchestra, va
miscati un picior aici, unul acolo; va miscati pozitia pe scaun. Si
cand va vorbesc eu poate simtiti nevoia sa va miscati pozitia
exata pe scaun si tot asa .Ce fac ? Ii cer pacientului sa isi
modifice pozitia in functie de modelele de comportament
invatate. Si daca pacientul e genul care se teme sa intre in
transa , ma gandesc ca miscarile sale corespund unei sugestii.
Folosesc comportamentele naturale ale pacientului ca un vehicul
pentru sugestia terapeutica.
Inca si inca , dup ace pacientul paraseste biroul dvs .
trebuie sa treceti in revista fiecare element de comportament
pana sa va construiti remarcile. Trebuie sa mentionati
observatiile voastre ca si cum pacientul ar vorbi acolo cu dvs.

IM IT ATII S I INDICI NON VERB ALI P ENTR U A


TRANSFORMA T ENS IUNEA IN RELAX ARE SI A S TABILI O
SEDIN TA DE A CCEP TARE

Un pacient spune :”Sunt gata sa fiu hipnotizat . Eu zic :”Da,


sunteti gata sa fiti hipnotizat si nu vreau sa va obositi.” Sa
vedem, cat efort solicita sa va puneti umerii in aceasta pozitie ?
Intre timp, imit comportamentul de tensiune si ma gandesc :” Cat
effort solicita aceasta pozitie ? Si ma gandesc la mine dar ce
face pacientul ? El face aceolasi gen de lucruri. Incepe sa
resimta tensiunea din spatele sau, a umerilor, a bratelor.
De cand observ aceste lucruri pe fata sa pot afirma :” Te
simti pbosit, nu-I asa ? Observ ca acesata ma oboseste . Si cand
devin din ce in ce mai obosit exista o tendinta irezistibila sa se
gandeasca sa adoarma. Si dvs va ganditi sa adormiti cand
sunteti obosit si gandindu-va la asta va relaxati din ce in ce mai
mult”. Acum imi las bratul sa imi cada si ce face pacientul –
acelasi lucru, deoarece ne imitam reciproc si urmam exemplele.
Stiti ca oamenii vor sa imite si astfel sunt gata sa folosesc
tendinta de a imita doar ca o fac indirect. Vreau sa apar uimit
asupra mea si astfel pacientul se simte liber sa ma priveasca .
De ce nu ma privesc ? Ar putea fi ceva interesant .
Acum imi indrept privirea spre celalalt colt al camerei si el
priveste acolo cu mine. I-am dat sugestii non verbale : priviti aici,
acolo. Asculta de aceste sugestii si apoi va accepta sugestiile in
general (sedinta de acceptare ).

A DEMONS TRA REZ IST ENT A SUG ER AND UTIL IZAREA S I


IM PLICA REA NEGA TIE I

Imi amintesc ca i-am cerut unui subiect hypnotic sa se


ocupe de inductia unui student ,subiect voluntar. Am folosit
ridicarea mainii si a rezistat. L-am lasat sa isi construiasca o
frumoasa rezistenta. M-am intors spre subiect si i-am spus :”
Arthur, de ce nu te trezesti sa lucrezi cu pacientul .El raspunde :”
N-am folosit niciodata o transa hipnotica sin u stiu daca o pot
face sau nu .”
M-am intors spre studentul voluntar si i-am spus :” Bine , e
sigur ca ati fost intre maini sigure .”
Arthur a inceput “ Asta va deranjeaza sa va asezati aici in
acest scaun ? Studentul s-a asezat in scaun .
Va deranjeaza sa va ridicati mana dreapta ? si studentul a
ascultat.
Prima data puteti privi spre aceasta ferestra; il al doilea
rand puteti privi spre fereastra de acolo; in al treilea rand puteti
privi spre cea de acolo. Si acum, puteti pur si simplu sa fixate
solul.
Am inceput sa numar. Arthur a facut in jur de 30 de lucruri
diferite cu subiectul unul dupa altul si apoi a spus :” Si asta va
deranjeaza , sa va lasati mana sa cada ?
A sugerat un raspuns negativ. Astfel, construiti o situatie in
care persoana poate rezista . Mai intai lent . Si ce implica asta ?
– si apoi rapid. O persoana nu reuseste sa analizeze ce ati spus.

INFLEXIUN EA S I IN TON ATIA V OCII I N SUGE STIA


HIPNO TICA

Vreau sa discut dupa aceea problema oferirii de sugestii


raspunzand rezistentei. Cred ca trebuie sa va scrieti toate
sugestiile si apoi sa le studiati pentru a vedea ce semnificatii au
de fapt Spre exemplu studiati aceste propozitii :
“Astfel, ca sunteti asezat in acest scaun si continuati sa ma
asculatati “.
“Astfel, ca stati in acest scaun semnifica exact faptul ca
stati “exact in acest sacun .”Si continuati sa ma ascultati. Si
astfel zdrobiti fraza dvs. de la inceputul frazei folosind inflexiuni
apropiate ale vocii. Acum, de fiecare data cand se dezvolta o
rezistenta la pacientul vostru , trebuie sa o recunoasteti imediat
sis a fiti capabil sa dea o sugestie care sa se poata aplica.
“Si piciorul dvs. era confortabil si astfel l-ati deplasat
pentru a fi mai confortabil “
Ce ati facut ? Ati schimbat rezistenta deplasarii intr-o
dorinta de confort si procedand asa , i-ati dat o sugestie pentru
un grad mai mare de confort. Constiinta pe care o aveti cand
pacientul face un lucru trebuie sa fie subliniata de modul in care
dvs.faceti comentariile.
In film, ieri seara sper ca ati remarcat ca in momentul in
care ii vorbeam pacientului in starea sa de veghe am folosit o
intonatie a vocii diferita deoarece doream sa adoarma profund :
Mi-am modificat intonarea foarte calm.
“Bine , si acum va veti trezi … Cum va numiti ? Care e
numele dvs?”
Ati simtit schimbarea inflexiunii – din vocea mea? Trebuiea
sa invatati sa legati intonatia si inflexiunile vocii la un raspun
hypnotic sis a folositi un ton al vocii la raspunsul hypnotic .
Astfel, vorbiti de rezistenta intr-un ton normal care evoca
raspunsul hypnotic. Si folositi un ton al vocii distinctiv pe care
persoana il leaga inconstient comportamentului de raspuns.
Acest lucru cere o practica indelungata , insa trebuie sa
faceti exercitii doar pentru placere si satisfactie. In zilele nostre
aveti avantajul ca puteti folosi un magnetofon :puteti asculta
astfel ceea ce ati spus, modul in care ati facut-o si modul in care
ati facut pauze.
Spre exemplu, luati afirmatia :” Acum, sunteti rezistent la
intrarea in transa “. Si ati facut o pauza .Ce ati zis de fapt ? Ca va
simtiti foarte rezistenta la intrarea in transa. Pacientii nu
rematca , dar ce fac ei de fapt ? Incep sa-si analizeze senzatiile
in legatura cu rezistenta pentru a intra in transa .Nu ma asculta
in mod constient, ci in mod inconstient si incearca sa obtina
sugestii. Este motivul pentru care trebuie sa fiti foarte atent .
Copiii mici sunt subiecte excelente pentru a invata. Ei sunt
literari in raspunsurile lor si in comportament. Cand le vorbiti,
faceti pauze si ezitati si modificati-va inflexiunile . Observati-le
raspunsurile la ezitari , la inflexiuni si invatati astfel importanta
acestei inflexiuni a vocii. Invatati putin cate putin sa analizati
comentariile voastre.

A INV ATA PS IHIA TRIA PRIN OBS ER VARE SI


EX PERIMENT ARE PRA CTICA

Q- Multi dintre noi considera ca sunteti primul psihiatru al


vremurilor noastre. Puteti san e povestiti cate ceva despre locul
unde ati invatat psihiatria?
E – Am invatat-o nu in sala de conferinta . nu ascultand profesorul
, ci ascultand pacientii, observandu-i.
Cand faceam pregatire imi placea sa imi observ colegii de
clasa . Satnd jos, imi placea sa observ ceea ce puteam sa obtin
de la cineva intr-un mod neasteptat. Spre exemplu, cand
profesorul de Latina tinea un curs problema mea era : cu cata
usurinta puteam sa il privesc atent sis a il indemn sa inceapa sa
ma priveasca acolo in acea doirectie pentru ca vroiam s ail
privesc atent si intens.
Astfel am facut experimente de tot felul.

FOCALIZARE ID EODIN AMIC A INDIRECT A


BUR T S I CHEILE DE LA MASIN A

Sa discutam problema referitoare la drumul gandului


unei persoane.Acum cativa ani am fost bolnav si fiul meu era
acasa in permisie de la “Marina .”Restul familiei era iesita in oras
, dar Burt a ramas pentru a imi tine companie. Si astfel a inceput
sa rememoreze perioada in care am fost in vacanta in Nordul
Michiganului. In timp ce povestea l-am intrebat brusc :”Vrei
cheile de la masina sa te duci sa te plimbi ?” Dintr-unmotiv
oarecare am repetat intrebarea.
Dupa aceea Burt vorbea despre calatoria la Michigan spre
Winsconsin; cat de bine gatea bunica lui Erikson ; cum fratele
sau Lance manca mereu prea mult pui si cum I s-a facut rau pe
drumul spre intaorcere .Si din nou am avut un imbold sa ii ofer
cheile de la masina si din nou m-am razgandit.
Burt a mentionat apoi calatoria de la ferma fratelui meu.
Am vrut sa ii ofer din nou cheile de la masina . Ce se intampla ?
Am pus totul cap la cap. In Michigan am fost cu masina; a
mentionat faptul ca am facut bagajele si am inchis cabina inainte
de a pleca. Apoi a mentionat calatoria spre Winsconsin. A fost un
drum lejer facut cu masina. Pe drumul spre intoarcere, Lance s-a
imbolnavit si am oprit masina si din nou am vrut sa ii ofer cheile.
Si apoi a fost calatoria la ferma fratelui meu- un alt
traseu cu masina. Concluzia :Burt a fost mereu pe cale sa
vorbeasca despre o masina. Din cauza asta ma gandesc ca i-am
oferit cheile de la masina
Dupa ce am terminat sa ma gandesc raspunsul a fost :” Nu
Burt “.
“Bine, tata a spus Burt trebuie sa admiti ca e vorba de o
tentativa frumoasa .”

UN SINGUR RASPUNS H IPNO TIC E SUFICI ENT

O problema despre care vroiam sa discut mi-a fost


mentionata in timpul pauzei. In filmul pe care l-am vazut ieri
seara unul dintre subiecte mi-a spus ca nu stia ca e in transa .
Am intrebat-o de ce mana ei era in aer. A remarcat ca mana sa
era in catalepsie si era constienta ca erau alte persoane in jurul
sau.
Ceea ce trebuie sa realizati e ca nu e necesar pentru un
pacient sa isi manifeste toate fenomenele hipnozei pentru a fi
considerat intr-o transa profunda , in una normala, sau una lejera.
Daca puteti obtine doar un fenomen characteristic al starii de
transa ati construit o situatie in care pacientul poate raspunde la
un numar mare de fenomene si sugestii hipnotice.

APR OFUND AREA TRANSEI I N RELA TI E CU N EV OILE


PACIEN TUL UI

Considerand problema aprofundata a transei cred ca


adesea multe eforturi sunt puse in practica pentru a aprofunda o
transa hipnotica. Sentimentul meu este ca pacientii nu trebuie sa
intre prea profund in transa . Astfel le zic pacientilor mei :
“Acum, anumiti pacienti au nevoie sa intre foarte profund in
hipnoza si anumiti pacienti pot indeplini ceea ce au nevoie intr-o
stare de transa lejera .Nici voi, nici eu nu stiu ce grad de hipnoza
e necesar dar cred ca doriti sa dezvoltati gradul de hipnoza care
e necesar pentru a da atentie relatiilor hipnotice de care aveti
nevoie.
Exprim aceasta in asa fel incat pacientii sa fie liberi sa
intre intr-o transa lejera , una normala sau profunda . Nu am
facut studio asupra transei normale sau cea lejera . Oare de ce
pacientii sunt mai profunzi decat ar trebui ? De ce va este frica
de o apa adanca si totusi intrati in ea ? Dupa asta, puteti totusi
sa inotati intr-o apa pana la cot sau in una de 10 metri. De ce nu
le lasati pacientilor aceasta libertate ?
Spun apoi :” Stiti, in plus , de la catalepsie puteti in mod
accidental – si asta nu e foarte important – sa va placa un alt
moment de hipnoza . Va puteti simti confortabil cu catalepsia,
dar poate sa va placa senzatia de confort psihic, de relaxare.
Pacientii stiu cand sugerez o disociere. Daca, accidental,
produc o disociere vor sa-si aprofundeze transa. Dar eu nu le zic:”
sa intre mai profund. Nu imi place sa zic :” Intrati mai profund,
imi place sa zic :” Dormiti mai confortabil.” Nu imi place sa zic :”
Haideti intr-o transa profunda.” Pentru ca “haideti “ poate avea o
conotatie negative.
Incercati sa evitati cuvinte care au o conotatie speciala.
Alegerea frazelor, accentul pe care il dati – toate acestea tind sa
aprofundeze indirect transa.

HIPNO ZA CA PR OCES DE INV ATARE

Explic aici :” Acum, va asteptati sa indeplinesc de prima


data cand lucrez cu dvs.ceea ce altcineva a realizat dupa ce a
lucrat de o suta de ori cu hipnoza ?” Poate reusiti dupa 500 de ori
ceea ce altcineva a realizat dupa 100; poate reusiti dupa 5
tentative ceea ce altii reusesc dupa 100. De fapt, nu cunosc
viteza cu care cineva poate invata. Sunt gata sa vad cat de
repede reusiti sa invatati si vreau sa vad invatand unele lucruri
care nu va sunt necesare, ci doar sunteti curios. Sunt sigur ca
doriti sa invatati lucruri suplimentare care sa nu interfereze cu
ceea ce facem.
In realitate, stiti puteti manca si in acelasi timp puteti sa
priviti un program la TV si constiinta voastra referitoare la
programul Tv nu va fi diminuata de faptul ca mancati. Puteti fuma
fara ca aceasta san u va perturbe sa priviti la TV.
Exista o mare varietate de lucruri pe care le puteti face.
Sotia dvs.poate tricota in timp ce se uita la TV. Totusi, ea
executa o miscare foarte complicata care ii acapareaza atentia.
Dar ea o face automat si fara efort. Si astfel, daca lucram asupra
acestui scop particular puteti obtine alte fenomene hipnotice
accidental si automat. Ce ii cer pacientului sa faca ? Sa
aprofundeze transa din ce in ce mai complet.

ROL UL CONST IENTUL UI SI I NCONSTI ENTUL UI IN


AUT OH IPNOZA
DE SCOPERIREA DO AMNEI ER IKSON

Cand ajungem in autohipnoza , trebuie sa va faceti pacientii


constienti de faptul ca nu pot face constient ceea ce trebuie
facut inconstient. Va amintiti de d-na Erikson in filmul de ieri
seara. M-am folosit adesea de ea in demonstratiile din fata clasei
de psihologie , in fata dentistilor. Am folosit-o atat de des incat a
devenit familiara, sau altfel spus a devenit plictisitor pentru ea
deoarece stia deja tot ceea ce ii ceream sa faca. A devenit atat
de nerabdatoare incat s-a gandit sa castige timp facand anumite
lucruri pana sa ii cer eu.
A devenit constienta de faptul ca putea sa aiba halucinatii
vizuale; ca poate avea halucinatii auditive; ca poate dezvolta
anestezii in tot corpul sau. A devenit interesata sa-si exploreze
propiile senzatii. Fiind psihiolog, sa intreba in mod firesc ce sunt
halucinatiile vizuale, care erau schimbarile in vziiunea sa . Ce
facea ea cu perceptiile vizuale normale cand avea halucinatii ?
Incepand sa studieze toate acestea i-au crescut din ce in
ce mai mult capacitatile de introspectie. Mergea intr-atat incat
putea dezvolta orice fenomen hypnotic pe care se simtea
capabila sa-l dezvolte. In acel moment a descoperit ca efectiv
poate vorbi in stare de transa si putea gandi; si daca putea gandi,
de ce nu o putea face cu voce tare ? A inceput astfel sa se
exprime cu voce tare. A realizat ca putea sa faca pentru ea un
comentariu continuu despre ceea ce facea cand era in transa. A
realizat apoi, ca daca putea sa vorbeasca cu ea insusi le putea
vorbi si altora - ii putea include si pe altii in situatia hipnotica. In
acest fel a invatat sa intre in transa automat si simultan sa
discute despre schimbarile senzatiilor , a viziunii, a auditiei , a
senzatiilor corporale si a orientarilor corporale. Putea foarte usor
sa se piarda in confortul acestei stari.
Spre exemplu doamna Erikson putea lucra asupra unei
probleme de memorie. Se putea intreba :” Lasati-ma sa cad acum
care e numarul versului poeziei lui Omar Khoyan. Si putea lucra
asupra acestei probleme vizualizand o copie a poeziei si citind-o
mental pana cand ajunge la numarul dorit.”

DESF ASURAREA S I E TAPEL E DE FOL OSIRE ALE


AUT OH IPNOZ EI

Numeroase persoane care intra in transa autohipnotica isi


spun lor insisi:” Acum , voi intra in transa autohipnotica si voi
produce o anestezie a picioarelor mele pentru ca acolo ma
doare. Si intru in transa si incep anestezia . :”Nu, asta e fals.
Intai incepeti transa autohipnotica . Nu incercati sa faceti 2
lucruri la inceput. E sufficient sa fiti constient ca puteti intra si
puteti astepta pasiv sa sis a lasati lucrurile sa vina de la sine.
Somnambulul sta intins pe pat si spune :” Acum trebuie sa
adorm – Trebuie sa ma odihnesc – Am nevoie de odihna. “ Ce se
intampla ? Ramane treaz . Ramane treaz pentru ca isi zice lui
insisi ce trebuie sa faca . Dar persoana normala care vrea o
noapte buna de somn zice :” Bine, sunt in pat si vreau sa ma
trezesc maine dimineata”.Si lasa pur si simplu somnul sa vina. Si
adoarme.
Daca doriti sa invatati singur autohipnoza , va asezati
linistit intr-un scaun, va instalati confortabil si va spuneti :” Bine,
sunt aici. Am 2 ore la dispozitie ma intreb cat va dura pana intru
in transa autohipnotica . Asta e interesant. Si asteptati linistit si
confortabil pentru ca stiti ca va veti trezi din transa
autohipnotica intr-un moment propice. Si astfel nu faceti ceea ce
face un somnambul. Nu sunteti tentat sa va fortati sa intrati intr-
o transa de comportament inconstient de la un nivel inconstient.

LEGA TURA DUBLA CONST IENT – I NCONSTI ENT P ENTR U A


RATIFICA TRANSA

Cred ca pacientii vor sa isi dezvolte gradul de hipnoza care


se cere. Pacientii simt aceasta incredere si raspund in
consecinta , dar pentru ca nu e cazul imi dau seama ca voi avea
nevoie de mai multa practica pentru ca fiecare dintre noi invata
iferit. Si pot sa-I spun asta unui pacient care e dezamagit sau
care se plange de mine : “Nu am facut mare lucru”. Si raspunsul
meu e :” Stiti, hipnoza e un fenomen al comportamentului
inconstient. Nu ma asteptam sa fiti constient de ceea ce vi s-a
intamplat pentru ca o mare parte din aceasta trebuie sa ramana
in inconstientul vostru.
Ce am facut ? Am pus pacientul intr-o legatura dubla;
trebuie sa recunoasca ca hipnoza e un fenomen inconstient sin u
poate discuta logica lucrurilor inconstiente. Si astfel, il lasa sa se
indoiasca de evaluarea sa constienta si anume “ca nu am facut
mare lucru”. In loc de asta, incepe sa se intrebe :” Cum am ajuns
la nivelul inconstient ? Incepe sa-si integreze propia evaluare ,
dar o face prin deductie plecand de la ceea ce am zis sin u
pentru ca eu i-am sugerat sa gandeasca asa .

REGRE SIA IN V ARS TA : TEHNICA DE CONFUZIE


Vreau sa discut in continuare despre regresia in varsta . La
inceput am folosit tehnica confuziei. Vreau sa va dau un exemplu
aproximativ.
Toti dintre voi cred ca au luat micul dejun in aceasta
dimineata; sau cel putin e un obicei pentru voi sa luati micul
dejun dimineata. De fapt, sperati sa luati micul dejun saptamana
viitoare. Dar saptamana trecuta ati luat micul dejun dimineta asi
inainte ati cinat seara, si inainte de cina ati luat pranzul sis a
veem – saptamana trecuta .. sa vedem era 6 mai… dar inainte …
a fost 5 mai si bineinteles 1 mai precede 5 mai si aprilie e
inaintea lui mai si aprilie urmeaza lunii martie . Ca si martie care
urmeaza lui februarie si februarie vine dupa ianuarie si Anul Nou
e o zi minunata la doar 7 zile dupa Craciun. Si urmati aceasta si e
luna mai, dar noi ne-am intors deja la Craciun in 1964.
In acest fel continuati regresia , trecand putin cate putin de
la o directie la alta de fiecare dat pana cand pacientii vostrii
devin confuzi. Asteapta de la dvs.sa faceti o remarca inteligenta
la care sa poata adauga o semnificatie. Si astfel spuneti :”Stiti e
o zi frumoasa din 1940 si e cazul “
Q- In cursul regresiunii pacientilor, prin tehnica de confuzie , nu ii
ajutati sa isi organizeze un numar de amintiri subinconstiente pe
care le au in acest interval ?
E- La fiecare nivel, ii las sa memoreze anumite amintiri; ii indemn
sa se gandeasca din ce in ce mai mult la evenimente din trceut.
Si ei o fac si acorda din ce in ce mai putina atentie evenimentelor
din trecut.

REGRE SIA IN V ARS TA


TEHN ICA HAL UCIN ATIEI VI ZU ALE
ECRANUL DE LA CINEMA TOGRAF

Am descoperit mai tarziu ca e mai usor sa folosesti o


regresie in varsta cu ajutorul tehnicii urmatoare. Priviti un ecran
de cinema pe care se deruleaza un film animat. Ce vreau sa
demonstrez? Aparent Erikson face o demonstratie a indicilor
subtili corporali pentru a transpune realitatea ecranului.
Comportamentul meu sugereaza ca in realitate sunt pe cale de a
privi un ecran de cinema . E vorba de o comunicare non verbala,
o sugestie non –verbala, dar comportamentul meu – al ochilor, al
capului , sugereaza ca sunt pe cale de a privi exact ecranul
cinematografului si sunt pe cale de a vedea ceva.
Si acum apare o fetita in acea directie si se plimba fericita
.Acum e linistita, dar ce va face apoi ? Si subiectul meu e
constient de comportamentul meu; priveste in directia unde
privesc eu si incep sa o privesc. Bineinteles subiectul meu e o
femeie, si cine e fetita atunci ? Aceasta fetita e femeia . Din cand
in cand un subiect va vedea o alta fetita. Intreb atunci :” Vorbiti-
mi de fetita .Ce face ea ? Nu o vad foarte bine. Nu-I vad miscarile
pe care urmeaza sa le faca . Ce era ?
Apoi vreau sa stiu :”Stiti, cred ca fetita vorbeste cu cineva,
dar nu vreau sa astept. Puteti sa o ascultati si sa-mi ziceti ce
spune ? Acum, ziceti-mi , ce spune ?
Simte miscarea balansoarului ? Si incepe sa simta senzatia
picioarelor pe pamant , senzatia miscarii balansoarului .
Unde se afla de fapt subiectul meu? E la inaltime.Apoi
spun:” Stiti, chiar daca va balansati puteti sa imi vorbiti . Si
continua sa se balanseze si sa se joace cu papusa si sa faca alte
lucruri ; si o voce imi spune ca fetita gandeste . Nu pot sa stiu ce
spune , ce senzatie ii da miscarea de balansare . E o regresie la 2
nivele.
Cateodata imi las subiectul sa-si pastreze identitatea ca si
adultul care priveste fetita. Si astfel ii cer adultului care sta
langa mine sa identifice fetita. Si subiectul va spune . Am
sentimental ca prenumele sau e Elisabeth . Oh, da numele e
Moore. Locuieste la Detroit , pe strada Martindale. Da, exact.”

REGRE SIA DO AMNEI ER IKSON


STRAD A BL OCA TA

Femeia se numeste Elisabeth Moore si locuieste la Detroit


pe strada Martindale. Imi vorbeste de acea fetita si s-a disociat
de aceasta fetita dar poate spune exact ce face, ce simte,
gandeste ca aceasta fetita.
Mc.Tear, un professor de psihologie de la Universitatea
Waym spunea :”Nu cred in hipnoza ; nu cred in regresie. “Doamna
Erikson a fost una din studentele sale.
Am facut in asa fel incat Mc.Tear sa defineasca
circumstantele lui insusi .Foarte bine, sa luam anul 1934 si sa
folosim regresia; s-a intors pe o alta strada ( nu imi pot aminti
adevaratul nume al strazii , dar précis el a fost ). A scris toate
acestea pentru mine pe o hartie si am notat directiile in care
trebuia sa mearga.
Am pus-o pe doamna Erikson in stare de transa si am
inceput sa o fac sa se plimbe, sa zicem pe strada Martindale. I-
am spus apoi :” Acum, te rog intoarce-te la dreapta”. Am facut-o
sa se intoarca la stanga, apoi din nou la dreapta , tinand cont de
indicatiile lui Mc.Tear. Acum el asteapta raspunsul doamnei
Erikson. Se pare ca a ales o zi particulara in iunie 1934 pentru a
o face sa se plimbe pe strada urmatoare. (Nu locuiam atunci in
Detroit). Ce a zis doamna Erikson cand i-am zis sa se intoarca la
dreapta pe strada urmatoare ? A spus :” Nu pot – e blocata
pentru ca strada va fi demolata .”
Mc.Tear a facut o cercetare amanuntita pentru testul sau.
Stia ca strada e blocata ; scria despre asta in ziare. A facut din
mine o victima inocenta. Din acest motiv, doamna Erikson mi-a
desenat un plan précis pe care sa il urmez .
Totusi Mc.Tear nu s-a oprit acolo. A sugerat sa o fac sa se
plimbe pe acea strada la cateva zile dupa acea experienta. Si a
facut-o . Se facusera schimbari. Eu am zis:” E o noua semnalizare
pe strada .”
Pot sa fac in asa fel incat sa se priveasca traversand pe
ecranul de la cinema fara sa isi dea seama ca e vorba de ea. Cele
2 moduri va pot da o informatie foarte fiabila.

REGRE SIE PR IN DISOCIERE LA 2 NIVEL E PEN TR U A


FACILI TA I NTEL EGEREA OBIECTIV A

Q- In vechile timpuri , era obiceiul in demosntratiile de hipnoza sa


se faca ca oamenii sa retraiasca regresia in varsta si sa se
gaseasca in trecut. Ca psihiatru, aveti impresia ca are o alta
valoare.
E- Doar in cazurile speciale.
Q- E preferabil atunci sa aveti pacienti care se gandesc la
perspectivele lor ulterioare- pentru a-I ajuta sa inteleaga
comportamentul lor precedent ?
E- Da, va void a un exemplu. L-am intrebat pe un pacient care
vomita cand a vazut o reclama intr-o revista si daca se putea uita
la o reclama fara sa vomite cand avea alta varsta ? Astfel, l-am
facut sa se vada cu acea reactie patologica particulara dup ace
i-am cerut sa desfasoare o amnezie.
“Stiti, daca priviti acea persoana in picioare acolo puteti
incepe sedinta de hipnoza asupra a ceea ce vrea sa faca. Si ce
credeti ca poate face ? Daca intr-o zi, un an, doi, trei , aceasta
persoana va avea senzatia de voma, ce trebuie sa faca cu ea ?
Si o fac dupa cum pacientul imi descrie masurile
terapeutice care trebuie folosite. Astfel, el realizeaza propria sa
psihoterapie avand experienta traumatica ca o va retrai. Cand o
va retrai, o va face cu introspectie si cu gandul de a se fi gandit
la ea primul.

PR EL UNGIREA UNEI T ERAPII

Tatal pacientului meu era in conflict cu unul sinter fii sai


deoarece acesta iesea cu o fata catolica. Desi iesise cu multe
fete, s-a indragostit tocmai de cea catolica.
“Stiti, explica el ma voi insura cu aceasta fata catolica nu
pentru a-l contrazice pe tatal meu , ci pentru ca ne iubim. Si
poate daca ii dau un exemplu si fratelui meu, si isi va schimba
atitudinea. Tatal sau a incercat de-a lungul timpului sa faca din el
un preot. S-a logodit cu o tanara evreica, urmand studiile pentru
a deveni preot presbiterian pana sa inceapa sa bea. “
In cele din urma pacientul meu s-a insurat astfel cu fata
catolica. Am asistat la casatorie.
Fratele sau s-a gandit la asta si a spus :”Poate e timpul sa
fac si eu la fel. Nu am nici un motiv sa beau; nu am nici un motiv
sa mai ies cu aceasta fata evreica . Ea arata bine, dar nu o
iubesc intr-adevar si cred ca voi rupe logodna. Si in ceea ce
priveste faptul ca a devenit preot – nu dorea acest lucru. “Vreau
sa intru in industria de automobile si vreau sa vand masini”. Si
exact asa a facut ; s-a indragostit de o fata care avea aveeasi
religie ca si el si s-a insurat cu ea si e fericit.
Dupa aceasta perioada am avut multe discutii cu pacientul
meu jurist despre casatoria lui si despre ceea ce am facut cu el.
Mi- a zis :” Nu am crezut niciodata ca puteti sa ma hipnotizati,
dar cand ma gandesc la experienta din cabinetul dvs., de fapt nu
ati incercat niciodata sa ma hipnotizati, nu ati folosit tehnica
hipnotica. Nu afi facut nici un gest, nu ati pronuntat nici un
cuvant care sa sugereze hipnoza dar ceva s-a produs. Cand am
intrat prima oara in biroul dvs. puteam sa vad intreaga camera .
In cateva minute nu v-am mai auzit decat pe dvs. ; nu mai
vedeam biblioteca, nici biroul; eram atent doar la dvs. Nu ati
discutat niciodata de conflictele cu parintii mei, dar totusi au
disparut.
Ce am facut ? Stiam ca am o persoana de 26 de ani care
era gata sa se bata cu mine. Nu vroiam decat sa ma cert cu el ,
dar vroiam sa ii atrag atentia si sa ii comunic idei si vroiam sa o
fac in asa fel incat sa le accepte.

FOL OSIREA DU BLE I LEGA TURI

Ma gandesc la un copil care isi sugea degetele intr-un mod


oribil. Degetul de la mana stanga il tinea in spatele
incisivilorsuperiori si il sugea. Tatal sau era medic si mama sa
era infirmiera si mi-au povestit tot ceea ce facea copilul.
Disperat, tatal sau m-a sunat intr-o seara si m-a rugat sa ii fac o
vizita . Cand am ajuns, Jymmy se plimba sugandu-si degetul.
“Jymmy, i-am spus tatal tau si mama ta mi-au cerut sa ma
ocup de tine pentru ca iti sugi degetul. Asta inseamna ca esti
pacientul meu.Stii ce inseamna asta ? Asta inseamna ca nici un
medic nu poate spune nimanui despre ceea ce discuta cu
pacientul sau. Trebuie sa pastrezez confidentialitatea.
Acum, sa vorbim sincer. Aceasta gura , e gura ta; acesti
dinti, sun tai tai. Cred ca poti face ce vrei cu dintii tai si cu gura
ta. Sun tai tai si vreau ca lucrurile sa fie clare. As vrea sa faci tot
ceea ce vrei.
Jymmy ma privea surprins. Ii privea pe tatal sau si pe mama
sa . Cite ape fata lor o expresie de uimire.
M-am intors spre tatal sau si l-am intrebat :” Aveti ceva de
spus?”
Mi-a spus :” Nu; n-am nimic de spus.
Am intrebat-o pe mama sa si mi-a spus: “Nu am nimic de
spus. Jymmy o privea surprins si amuzat “.
Am de adaugat ceva , Jymmy . Nu cred ca e bines a iti sugi
degetul stang si niciodata pe cel drept.
Jymmy a respirat profund si a reflectat asupra a ceea ce i-
am spus. Acum trebuia sa fie atent si la degetul drept.
Am continuat . Tot degetul stang a fost supt, cel drept
deloc: nici un alt deget n-a mai fost la rand. Acum, cred ca esti
un baietel dragut sin u cred ca o vei face expres. Cred ca vrei sa
iei pe rand toate degetele sa le sugi.
Va puteti imagina cum ar fi sa sugeti cele 10 degete diferit?
Va puteti imagina o alta sarcina mai laborioasa ? Si Jymmy a
incercat sa isi suga degetele intr-un mod echitabil.
Am remarcat apoi :” Stiti, Jymmy acum ai mai mult de 6 ani
si vei avea 7 ani in curand. Si stii, nu am mai vazut un baiat mare
care sa isi suga degetul; astfel ar fi mai bine sa sugi tot ceea poti
inainte de a fi un baiat mare de 7 ani; Jymmy a incetat sa isi mai
suga degetul inainte de a face 7 ani. Acum era un baiat mare .

AN ALIZA S I REZUMA T
3 CAZURI DE RE ZOL UTI E DE SIM PT OME

Astfel, cu suptul degetului , cu udatul patului, cu rosul


unghiilor , va determinati scopurile. Vedeti ca pacientul, intr-un
fel sau altul, descopera ca exista multe lucruri pe care le face cu
placere si e mai usor sa renunte la obiceiurile lui particulare.
Acest om, cu o diploma in psihologie era amuzat de ceea ce
descoperea la pacientii sai.
Q- Intrebare pierduta in inregistrari.
E – Nu cred ca putem considera cazul pacientului care isi roade
unghiile ca pe unul relevant, deoarece acesta se gandeste la
multe lucruri in acel moment.
Acum , si in cazul copilului care facea pe el in pat, tatal si
mama lui l-au batut in timpul copilariei sale deoarece isi uda
patul. L-am pedepsit si eu, dar intr-o maniera sanatoasa , era o
pedeapsa limitata. Si astfel putea lucra pentru propiul sau corp.
Trebuia sa asculte de aceasta pedeapsa 3 saptamani.
Q- Cum ati descoperit aversiunea pacientului pentru mersul pe
jos ?
E- Ascultand istoria sa , vroiam sa stiu cum se ducea la munca si
la ce se gandea in drum spre serviciu. Am descoperit ca detesta
pisicile pe care le intalnea dimineata cand mergea spre garaj pe
jos. Astfel, i-am pus cateva intrebari suplimentare : la ce distanta
se gaseste cutia de scrisori ? Ce faceti cand puneti o scrisoare ?
Imprumutati masina pentru a merge la cutia de scrisori? Si ziceti
ca e jos cutia in coltul strazii ? La ce distanta de coltul strazii se
gaseste casa voastra ? Era la jumatatea coltului drumului.
Mergea pe jos la garaj, intra in masina si conducea pana la cutia
de scrisori . Aveam informatia mea si stia ca aveam aceasta
informatie.

TRA TAREA OBEZ IT ATII PRIN I NFR UNT ARE

Exista de asemenea tratamentul obezitatii. O tanara


studenta a venit la mine sa ma vada – era obeza , avea cu 45 de
kg.mai mult . A descries modul in care era – “o grasuta “ ; avea o
fata foarte expresiva . Si nu avea nici un dubiu asupra acestei
expresii dezagreabile si asupra tonului rautacios al vocii sale.
Am realizat ca ma confruntam cu o situatie in care nu mai
puteam sa –I zic nimic mai dezagreabil decat avea deja .
“Nu stiu daca dvs.va dati seama la ce punct obezitatea e
dezagreabila pentru dvs., am inceput. “ Cand va culcati asezati-
va goala in fata unei oglinzi si vedeti cand aveti o aversiune fata
de ceea ce vedeti. Si daca va ganditi mult , prin acest strat de
grasime veti vedea o silueta feminina frumoasa , dar care e
acoperita de grasime . Si ce aveti ed facut ? Ei bine, trebuie sa
scapati de 2,5 kg / saptamana.”
Nu e important pentru mine sa specific in ce moment
utilizez hipnoza si in care nu o folosesc. Nu va spun in ce moment
folosesc un cuvant polisilabic si in ce moment folosesc unul din 2
silabe. Nu e necesar, deoarece ma intelegeti.

O LEGA TURA DU BLA PEN TR U A DE PASI O IDEN TIFICARE


PE 3 G ENERA TI I :MO ARTEA LA 22 DE ANI CONTRA
REGLARII CORECTE A FACT ORIL OR

Sa discutam chestiunea identificarii. A venit la mine o


pacienta care era preocupata de viitorul sau. Mi-a spus ca
strabunica sa a murit la 22 ani de o boala de inima ; bunica si
mama sa la fel ; si ea suferea de o boala de inima. Tatal sau traia,
sotul la fel. M-am intalnit cu fiecare dintre ei. Tatal sau a
confirmat informatia despre bunica , strabunica si mama sa .
Sotul sau stia despre aceste decese. Pacienta mea facea 22 de
ani in 2 luni. Intrebarea era : ce puteam face pentru aceasta ?
Am intrebat-o pe pacienta cum se pregatea pentru moartea
sa . S-a asigurat ca toate facturile sunt platite; ca nu moare
inainte ca fiecare factura sa fie in regula. Am intrebat-o daca
este obisnuita cu practica diferitilor oameni de afaceri ; anumiti
prefera sa fie platite cu data de 1 ale lunii , altii la 15 ale lunii si
altii la sfarsitul lunii.
Apoi am intrebat-o daca societatile si oamenii de afaceri au
dreptul sa determine data platii. Si am discutat toate detaliile si
a fost de acord cu faptul ca cineva , daca ii face un favor altcuiva
are dreptul sa determine data de plata. Privindu-mi calendarul i-
am spus ca astept sa imi plateascaconsultatia exact in 14 luni
din acea zi.
Ea a venit dupa 14 luni si mi-a platit consultatia deoarece i-
am spus :”Stiti, daca bunica voastra , strabunica, mama au trait
pana la 23 de ani au trait probabil mai mult”. Si, in transa ea a
acceptat aceasta idée. Nu putea sa moara inainte de a-mi plati
consultatia si nu putea sa moara dupa varsta de 23 de ani inainte
sa treaca sufficient timp. Povestea mea despre justitia unei date
de plata pare inutila, dar important este sa atrageti pacientii pe
drumuri indelungate si sa ii convingeti asupra unei idei.

CONTRA TRANSFER UL LA STUDEN TII I N MEDICIN A


DE ZV OL TAREA UNOR A TI TUDINI DE RES PECT F ATA DE
TOTI P ACIENT II

Iata o chestiune importanta: in tentativa dvs. de a analiza si


controla atitudinile pacientilor, cum atenuati propriul vostru
contra –transfer ?
Mi-am adus adesea studentii studentii de la medicina in
clinici de cancer deoarece cred ca trebuie sa vada cazuri de
cancer terminale; cred ca trebuie sa vada toate lucrurile dificile
care rezulta din cazuri neglijate. Asta se intampla la Spitalul din
Detroit , in Michigan, si studentii au fost socati de leziunile
pacientilor si de starea lor generala deprimanta . Dup ace si-au
exprimat uimirea si dezgustul le-am spus :” Reactionati ostil fata
de acesti pacienti. De ce ? Nu sunt pacienti care va faciliteaza
formarea medicala?”
Am dus studentii de la medicina in sectiile de psihiatrie si
am procedat la fel. Nu trebuie sa aveti fata de pacienti alta
atitudine decat empatie, dragoste si respect. E bine sa ai o
aversiune fata de cancer, dar e o aversiune impersonala.Nu va va
placea niciodata germenul tuberculozei. Imi place de Dave Cheek
( un medic prezent in sala ) dar el nu are tuberculoza. Asta ii
invat pe studentii mei despre modul in care trebuie sa se poarte
cu pacientii.

CONTR OL UL VERSUS FOL OSIREA COMPOR TAMENTUL UI


DETERMIN AREA ST ARII DE BIN E A PACIENT IL OR
Acum controlati pacientii ? Nu cred ca o faceti . Trebuie sa
vorbiti cu pacientii ; sa le analizati comportamentul si sa ii
intrebati ce puteti face pentru a-I ajuta. Incerc sa folosesc
comportamentul lor intr-o maniera utila si constructiva deoarece
nu sunt calificat pentru a le controla comportamentul. Nu pot
face asta deoarece nu stiu nimic de timpul vostru de reactie sau
de alte lucruri de acest fel; nu sunt calificat sa va spun cum sa
conduceti o masina chiar daca eu stiu sa conduc. Cel mai bun
lucru pe care pot sa il fac e sa va dau un ansamblu de
instructiuni.
Nu controlati comportamentul unei persoane. Invatati sa il
cunoasteti , va ajutati pacientii astfel incat sa isi recunoasca si
sa accepte propiile nevoi; darn u lucrati cu pacientii pentru a va
atinge propiile scopuri .Scopul este starea lor de bine si daca
reusiti acest lucru, va atingeti, indirect , propiul scop.
Cum decidem ce e bun pentru pacient ? Daca ajungeti sa va
cunoasteti suficient de bine pacientul il puteti determina san u
faca anumite lucruri. De fapt nu ar trebui sa iesim in fiecare
week-end , fara exceptii. Il puteti intreba si va va spune acelasi
lucru. Sunt lucruri in general si vorbind cu pacientul dvs.puteti
descoperi care sunt regulile din viata sa obisnuita . Acum,
regulile lui s-ar putea sa nu corespunda cu ale mele, dar fiecare
are dreptul sa aiba propiile reguli de viata si nu am dreptul sa I le
impugn pe ale mele la un pacient oarecare.
Q- Poate a fost o neintelegere cand am intrebat unde ati invatat
psihiatria si dvs.ati explicat cum ati studiat metode pentru a
atrage atentia. Am inteles imediat ca asta era o maniera pe care
o folosea Erikson pentru a invata pe cineva, pentru a face o
persoana sa vada clar ceva sis a faca ceva. Nu este o
manipulare. Dvs.sunteti antrenorul si dvs.ii invatati cum credeti
de cuviinta.
E – E adevarat. Si dvs.observati comportamentul astfel incat sa
inteleaga bine si daca observati comportamentul un
comportament bun la cineva, trebuie sa il incurajati; daca
observati un comportament prost ii permiteti permiteti persoanei
sa inteleaga ca poate sa se comporte mai bine, sad ea un
randament mai bun.
APL ICA TIE PRA CTICA
CA MPION LA AR UNC AREA DE PE L OC

Pot sa ma gandesc la Dallas Long care era campion la


aruncarea de pe loc, la 20,67 cm. Recordul lumii era din aprilie –
18,70 , de mult timp. Matson l-a adus la 21,50.
Dalla a venit la mine sa ma vada pentru a-l ajuta. I-am
explicat :” Esti baiat mare: cantaresti 115 kg, ai 1,97 m. si stii,
cred ca e absurd pentru tine sa crezi ca nu esti capabil sa sari
mai mult de 17,70 m. Cred ca e inexact. Nu stiu la ce distanta
poti sari dar stiu ca persoanele care sunt mai mici ca tine sar
mai mult de 17,70 m. Acum imi poti zice diferenta intre 17,70 m.
si 17,7001 m.? Crezi ca poti sari mai mult de 0,0001 m .?
Dallas a spus :”Da, si astfel a batut un record scolar la nivel
national, a batut alte recorduri nationale si a obtinut locul I la
Jocurile Olimpice. Mai tarziu, a batut recordul in lume inainte sa
fie batut de Matson. Dallas a venit din nou la mine dupa ce a
batut recordul lumii si am cazut de accord asupra faptului ca ,
mai devreme sau mai tarziu va trebui sa accepte faptul ca cineva
ii va bate recordul si cred ca era la fel de multumit ca si mine de
acest lucru.

RELA TII COMPLEXE I NTRE CONST IENT / INCONS TIEN T

Q- Care sunt tipurile de personalitati pe care le considerati ca


indici de hipnotizabilitate cand doriti sa vedeti un pacient pentru
prima oara ?
E- Nu stiu exact. Dam un rezultat diferit. Fiecare individ e un
individ. Ii recunoasteti personalitatea si incercati sa le
raspundeti la fiecare in parte. Puteti recunoaste ca aceasta
persoana, datorita experientei pe care a acumulat-o va intra in
transa, rapid , si cu aceasta e bine sa asteptati aproape o zi, o
saptamana sau o luna.
Sa luam de emeplu, neuromodernitatea. Cauza acestei stari
de gaseste la nivelul inconstientului. Daca acesta e suficient de
viu incat sa stie ce e determinant sub hipnoza , de ce sa nu o
faca spontan?
Asta pare paradoxal.Spiritul constient trebuie de asemenea
sa aiba ceva ceva de facut. Cu ce frecventa ati facut un lucru
idiot si stupid constient si v-ati fi dorit sa nu il fi facut ? Va
simteati dezgustat ca ati facut-o. Asta se intampla si la nivelul
constientului ; si sunteti constient de dezgustul dvs.si sunteti
dezgustat la nivelul constientului.
Dar nu v-ati gandit sa faceti ceva inocent la un nivel
constient si inconstientul sa zica :” Priviti aici, asta nu trebuie sa
faceti. Acum, facet-o altfel.” Totusi insistati constient sa faceti
un lucru gresit. De cate ori aceasta femeie obeza privind o
prajitura a zis:” Mananc doar o gura . “ – stiind ca nu se va putea
opri. Se simtea pe ea si inconstientul era dezgustat si a zis:”
Foarte bine , daca vrei sa te comporti ca un porc, mananca
restul, si inconstientul vrea sa pedepseasca constientul. Acum,
daca indemnati spiritul inconstient s ail ajute pe cel constient
stupid, puteti face inconstientul sa recunoasca ca e o anumita
cantitate de dificulatti pe care o intalneste. Am explicat aceasta
idée pacientilor in transa profunda , m-am ascultat si am fost de
accord. Bine, inconstientul pedepseste constientul meu si din
cauza asta am aceasta tendinta nevrotica .

CATATONIA CONTR A CA TALEP SIE I

Q- Cum faceti comparatia intre catatonie si catalepsie in


hipnoza?
E- Daca examinati catalepsia ca schizofrenia catatonica
descoperiti ca e in relatie cu pacientul. Catalepsia ii apartine si
nu o veti controla. Ii puteti ridica bratul si il va lasa acolo unde l-
ati ridicat dar a pierdut sensul realitatii ; bratul sau poate fi aici
sau acolo.
Pentru ca in hipnoza ridicati bratul, subiectul stie unde l-ati
pus, fara sa-I specificati sa uite acest lucru. Dar subiectul in
hipnoza e constient de pozitia bratului si il experimenteaza ca o
parte a relatiei intre el si dvs. In schizofrenie, nu exista relatie
intre dvs. si pacient si identitatea lui ramane pentru el ceva
intern.