Sunteți pe pagina 1din 7

Crciunul e aproape! Fulgii cad aternnd o plapum groas asupra pmntului.

Totul n jur se mbrac de srbtoare: globulee, luminie - care mai de care mai iu colorate, iar pe str!ise aud colinde."ine Crciunul! "in #rbtorile de iarn!$amenii au conturat n preajma %asterii &omnului multe tradiii.'radul de Crciun - sau pomul de Crciun este una din cele mai populare tradiii asociatecu celebrarea Crciunului. (n seara de )jun a Crciunului, micii i marii se adun n jurul bradului i-l mpodobesc. (n r*ul pomului se pune un nger ca simbol al ospitalitii pentrungeri, sau o stea care o repre!int pe cea de la 'etleem aparut la nasterea lui +isus.Colindul - este cea mai rspandita tradiie a romnilor. (n )junul Crciunului gospodariise strng i ateapt colindtorii, pregtindu-le co rigi, nuci i mere. Colindtorii transmit urride sntate, rod bogat, mplinirea dorinelor n noul an.)cadeaua n doua culori , alb i rosu - iniial, acadeaua a ea culoarea alba i simboli!a puritatea i lipsa pcatelor lui +isus. Cu timpul, au *ost adugate trei dungi roii, trei pentru arepre!enta #*anta Treime i roii pentru a e-prima sangele rsat de +isus pe cruce, pentruiertarea pcatelor oamenilor."scul , naintea naterii &omnului +isus, acesta era considerat o plant sacra pentrumulte popoare pgne. &ei aloarea sa iniiala era strict legat de enirea iernii, treptat, a *ost preluat ca simbol al Crciunului. #e spune c obiceiul srutului dat sub asc aparine popoarelor scadina e. (n ara noastr acest obicei a *ost adoptat abia de curand, din cau!a mpotri iri bisericii..enul .udolp/ , este cel mai cunoscut i cel mai iubit dintre cei nou reni, care l poart pe 0o Crciun n lumea ntreag.Felicitrile de Crciun primul care a iniiat acest obicei a *ost #ir 1anr2 Cole, n anul3456 care a comandat 3777 de *elicitri pentru a le trimite cunoscutilor. %asterea Fiului &omnului este osarbatoare *eriica a carei taina si raja suntgreu de e-plicat. Frumusetea acesteisarbatori este data de iarna, care imbinadecorul ei scanteietor de !ape!i cuminunatele colinde ce coboara cerul pepamant, in ! on de clopotei.+n case se simte miros de rasina sico!onaci si rasetele copiilor ce se intalnesccu clinc/etele clopoteilor prinsi in brad.&e Craciun, *iecare din noi rede ineun copil care-l asteapta cuminte pe 0osCraciun.Cu oca!ia acestei sarbatori de enimmai buni, mai atenti, mai delicati, mai grijuliicu cei de langa noi si toate acestea dauarmonia si lumina sarbatorii. #piritul Craciunului nu dispare odata cu sarbatoarea, el poate *i pastrat unde a,intr-un colt al su*letului. %asterea &omnului $ anume legenda spune ca, in seara de 85spre 89 decembrie, 0aria si +osi*, cautand ocasa in care Fecioara sa-: nasca pe0antuitorul nostru +sus 1ristos, au ajuns lacasa unui gospodar pe nume Craciun . &ar Craciun era un om rau si ursu!, care nuingaduia pe nimeni in casa lui. #otia lui insa,buna *iind, i-ar *i primit pe drumeti in casa. )ceasta *apta, intr-atat l-a maniat pe /ainulCraciun incat i-a taiat mainile ne estei. ;eloc a *ost cuprins de remuscari amarnice si aalergat la ;runcul +isus sa se mantuiasca. )tunci a *ost straluminat de &u/ul #*ant, s-acait si, prin eacuri, umbla sa-si reparegreseala, ca un om batran, batran, cu barbaalba ca !apada si cu *runtea senina."ine ande an, in seara de 85 spre 89 decembrie,intra pe /orn in casele noastre estind 0+%<%=) %)#T=.++ 0)%T<+T$.<:<+ si>.aducandu-ne daruri> 87 decembrie - +gnatul porcilor #acri*iciul porcului este o datina ec/e, practicata inca din preistorie. +n calendarul ortodo-, la data de 87 decembrie, sesarbatoreste #*antul +gnat. +n trecut, aceasta !i era dedicata!eilor,

iar sacri*icarea porcului era cu atat mai bine reali!atacu cat era mai sangeroasa. 0aruntaiele si grasimea erau*olosite pentru ritualuri magice si prepararea di*eritelor licori.#e pare ca aceasta este ultimul an in care sacri*icarea porculuieste reali!ata dupa ec/ile obiceiuri *iindca normele <niunii=uropene ne or obliga sa omoram porcul printr-o metoda cat mai putin dureroasa... oare maiare acelasi gust? 88 decembrie - &esc/iderea mormintelor +n unele !one din .omania se mai pastrea!a inca obiceiul ca, la data de 88 decembrie, sa se pregateasca masa pentru morti. #u*letele celor dragi se intosc pe pamant pentru a-i i!ita pecei dragi. Cu acest prilej li se poate cere ajutorul, sau cei ramasi pe pamant le pot spune celor dragi ultimele cu inte pe care nu au mai apucat sa !ica atunci cand acestia au murit. 85@89 decembrie - 0os Craciun si nasterea &omnului +isus %asterea &omnului +isus 1ristos se sarbatoreste la data de 89 decembrie Adupa calendarulgreogorianB sau C ianuarie Adupa cel iulianB. =ste o datina stra ec/e practicata inca din secolulal++-lea Asau c/iar mai de reme, insa de atunci a em primele marturiiB si simboli!ea!a %asterea &omnului de catre #*anta 0aria. )sa cum spune legenda, 0aria si +osi* erau incautarea unui adapost, atunci cand au ajuns la casa lui Craciun. #otia lui Craciun ii duce pe ceidoi in grajdul gospodariei, unde 0aria +l naste pe +isus. #e spune ca la nasterea 0antuitoruluis-au desc/is cerurile iar #*antul &u/ a coborat pe pamant pentru a-: binecu anta pe nou-nascut si pentru a-+ lumina calea.&espre 0os Craciun e-ista mai multe ipote!e: prima spune ca 0os Craciun ar *i de *apt 0os %icolae. )cesta din urma a ea obiceiul de a i!ita in noaptea de 9 spre D pe cei cuminti si de ale o*eri daruri. +nsa !ilele de 9 si D corespundeau cu sarbatoarea bradului din ec/iul !odiac, prin urmare pre!enta lui 0os %iculae a *ost asociata cu bradul si deci si cu Craciunul. <nele popoare Aprecum romaniiB au pastrat ambii EmosiE. +n realitate e-ista doar unul. #arbatorile de iarna la romani #arbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea ;ostului CraciunuluiA39 noiembrieB si tin pana la #*antul +oan AC ianuarieB. =ste o perioada bogata in obiceiuri, di*erite de la o !ona la alta, a and in centru marilesarbatori crestine pra!nuite in aceasta perioada. .eperele mai importantesunt: ;ostul Craciunului, Craciunul, )nul %ou, 'obotea!a si #*antul +oan. +n*unctie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri di*era. &in istoricul sarbatorilor de iarna Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluricare corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de prima ara, de ara, detoamna si de iarna. $biceiurile care se mai practica si a!i pe teritoriul*olcloric romanesc si care pre!inta *orme interesante de integrare in culturacontemporana sint cele din ciclul )nului %ou, deosebit de ample si pline desemni*icatii pentru cultura noastra populara. #acri*icarea porcului-act ritualic Cu cite a !ile inaintea inceperii ciclului !ilelor F*esti eG, in comunitateatraditionala romaneasca are loc sacri*icarea porcului, in !iua de +gnat-87decembrie.#acri*iciul animalier a

*ost amplu discutat de cunoscuti etnologi siantropologi: H. Fra!er, 0. Ta2lor, I. 0ann/ardt, C. :e i-#trauss, 0. 0auss,=. &urJ/reim, C.KlucJ/olm etc.B. Craciunul: etimologie si des*asurare Craciunul desc/ide ciclul celor 38 !ile ale sarbatorilor )nului %ou. $biceiulde a colinda insemna, de *apt, a merge din casa in casa cu di*erite urari. =lse mani*esta pregnant in ciclul )nului %ou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri,de pilda la Calus. :a ba!a lui sta principiul pe care se intemeia!a rinduialacon ietuirii si a solidaritatii colecti e din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti. #orco a i semnatul (n dimineata )nului %ou, copiii obisnuiesc sa mearga cu #orco a si cu#emanatul. $biceiul #orco ei este mai cunoscut in 0untenia, dar il regasimraspandit si in restul tarii. =l este practicat de copii de la 6-5 ani pina la 3836 ani. =-ista !one ale tarii unde cu #orco a merg numai baietii, iar in altelenumai *ete. )desea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur,colindindu-se doar membrilor *amiliei sau unui grup de ecini. ;lugusorul <rarea cu plugul sau cu bu/aiul, ;lugusorul cum i se spune in popor, este unstra ec/i obicei agrar prin e-celenta, care se practica si a!i, mai cu seama in0oldo a. in ajunul )nului %ou, in multe locuri, c/iar in !iua de )nul %ou,ceata de uratori *ormata din doi pina la doua!eci de *lacai sau barbatiinsuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ure!e cu ;lugusorul sau sa F/aiascaG, cum se spune in 0oldo a. Cu ;lugusorul urea!a asta!i si copiii.

;racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai ec/i timpuri se des*asoara si in pre!ent in *orme deosebit de ariate, implicind participarea intregii colecti itati, inclusi a copiilor. Craciunul concentrea!a o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata *rumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor. <rarea de 0os )jun A86-85 decembrieB se practica in intreaga tara, cu denumiri ariate. )st*el, in unele parti din 0untenia, $ltenia, Transil ania si &obrogea se intilnesc ajunul, mos-ajunul, buna dimineata la mos-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti@colindete. in sudul 'anatului, nordul $lteniei si unele parti din Transil ania si din Crisana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindatori. in 'i/or, intilnim si denumirea de a cucuta. Colindele copiilor sint scurte, estesc sarbatoarea, urea!a belsug in miei, itei, purcei, pui si cer, in ersuri pline de /a!, daruri cu enite: alune pere, mere, colaci. in $ltenia si Tansil ania, copiii, numiti pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stilpii portilor, usorii usilor de la grajduri si /ambare, grinda casei si scormoneau in carbuni pentru a aduce noroc si belsug: G'una-i !iua lui )jun@ Ca-i mai bunLa lui Craciun@ intr-un ceas bun!@ ;orci grasi unsurosi@ #a-i manince oamenii sanatosi.@ 'oi tragatori,@ #tupi roditori,@ Cai incurcatori, @ $ile linoase,@ "acile laptoase,@;ui de gaina,@ ;ui de rata, @ ;ui de toate animalele,@ 'ani si sanatate.G

$biceiul se des*asoara in FceteG de copii, baieti - mai rar *ete - sau in grupuri mi-te. %umarul participantilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici Ade la 6-5 ani pana la D-C aniB si de 5, D, C, 38 copii la categoria scolarilor Ade la D-C ani pina la 35-39 aniB. in acelasi sat pot e-ista unul sau mai multe grupuri de irste di*erite. 0ani*estarea se des*asoara de doua oriin noaptea de 86 spre 85 decembrie si in !orii !ilei de 85 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odata cu enirea serii isi incep colindatul. Colindatorii poarta traistute atirnate de git in care pun darurile ce le primesc, iar in miina tin un bat numit, in unele !one, colinda sau pitara. Colinda este *acuta, de obicei, din lemn de alun *rumos incrustat. =a este purtata de citi a baieti mai mari din ceata, numiti uneori ata*i, si este *olosita, in unele !one ale tarii, pentru scormonirea in cenusa sau in *ocul din atra. )ctiunea are, in mentalitatea populara, semni*icatia de a aduce noroc si belsug in casa gospodarului. <rarile copiilor sint de cele mai multe ori scurte, dupa care, in ersuri pline de umor, solicita ga!dei darurile. Continutul urarii poate sa *ie acelasi la *iecare casa colindata. Copii sint rasplatiti intotdeauna cu daruri. Cel mai raspindit este colacul de piine, pregatit anume pentru acest prilej. Colacii *acuti din *aina de griu, impletiti in *orma de opt, se numesc colindete sau colindeti. )lteori se mai numesc bolindete, bolindeti sau bobideti. in a*ara de colaci darurile pot *i compuse din *ructe, bomboane. <n obicei mai putin cunoscut, pre!ent asta!i doar in cite a sate din 'raila este Calusul de iarna. #e practica in dimineata primei !ile de Craciun, in general, de catre tineri intre 37 si 3M ani, pe grupe de irsta, cea mai mica grupa cuprin!ind baieti intre 37 si 38 ani. $biceiul, numit local caluserie, consta intr-un dans e-ecutat de catre calusari in numar de 9 sau C. &intre acestea, cel mai bun, denumit cal*a, are rolul de a conduce jocul si stigaturile precum si de a primi darul de bani. Cel mai tinar, denumit ieapa, are rolul de a nec/e!a din cind in cind si de a primi carnea daruita de ga!de pe care o in*ige pe o tacalie. .ecu!ita principala o reper!inta ciurica A alul albB ce le acopera *ata. in miini au bastoane de metal cu minerul indoit si imbracate cu *isii multicolore din /irtie, iar la picioare au c*lopotei. &es*asurarea obiceiului consta din joc, participare ocala si instrumentala.

Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de prima ara, de ara, de toamna si de iarna. $biceiurile care se mai practica si a!i pe teritoriul *olcloric rominesc si care pre!inta *orme interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul )nului %ou, deosebit de ample si pline de semni*icatii pentru cultura noastra populara. =-ista di erse studii care au incercat sa lamureasca originea, de! oltarea istorica si semni*icatia di*eritor rituri si ceremonii care *ac parte din aceste obiceiuri, pornesc de la modul cum s-a sarbatorit la di*erite popoare si de la data cind are loc aceasta sarbatore. 'abilonienii au cunoscut *oarte de reme calendarul. &upa calendarul lunar, anul se impartea in 38 luni. Cele trei !ile de intuneric de la s*irsitul *iecarei luni au tre!it din cele mai ec/i timpuri un sentiment de teama *ata de *ortele necunoscute ale naturii. Cu timpul, ei au ajuns sa acorde o semni*icatie deosebita s*irsitului de luna dinainte de inceperea )nului %ou. #arbatorirea )nului %ou de catre babilonieni a *ost consemnata inca din timpul regelui Hudeia, in jurul anului 8577 i. 1r., in cele 33 table ale eposului H/ilgames, care orbesc despre mese sarbatoresti opulente la care oamenii beau must, bere, ulei si suc de struguri, care curgea riuri. :a romani, dupa calendarul ec/i, anul nou incepea la 3 martie si cel ec/i se termina la86 *ebruarie, ultima !i a acestei luni. )bia in anul 396 i. 1r.se *i-ea!a la .oma o*icial data anului nou la 3 ianuarie. &e *apt, la romani anul nou incepea odata cu intrarea in *unctie a noilor consuli. )ceasta data a oscilat in timpul republicii. ;rima re*orma a calendarului pare a *i a ut loc in secolul "+ i. 1r., adica la s*irsitul regalitatii. :a

5D i. 1r., +ulius Caesar introduce calendarul pe care il *olosim si noi asta!i, in *orma modi*icata de ;apa Hrigore al N+++-lea, in 3948. &upa decaderea +mperiului .oman, data o*iciala a !ilei de )nul %ou se sc/imba iarasi. in +mperiul .oman de .asarit, ciclul sarbatorilor de iarna era pre*atat de 'rumalia care dura 85 de !ile: imcepea la 89 noiembrie si se inc/eea la 3C decembrie. &upa 'rumalii urmau #aturnaliile, celebrate la inceputul mileniului intii era noastra intre 3C si 86 decembrie, !ile dedicate !eului #aturn. in aceste !ile se organi!au petreceri insotite de jocuri, se jert*ea in mod obligatoriu porcul, se *aceau daruri reciproce cu sens ritual de jert*a: seminte pentru a in oca *ertilitatea, papusi din lut. &upa o saptamina de la #aturnalii urma cea mai estita sarbatoare in lumea romana- Calendele lui +anuarie. #arbatoarea era dedicata lui +anus, cel cu doua *ete, una spre trecut si alta spre iitor, !eul luminii si desc/i!atorul anului. .onanii petreceau in *iecare !i di*erit. ;rima !i era incarcata cu numeroase practici rituale si cerimoniale:se trimeteau daruri, petreceau sarbatoarea cu jocuri, cintece si glume. )doua !i era dedicata petrecilor in cadrul restrins al *amiliei. #e jucau !aruri, se consumau multe dulciuri, se *aceau pronosticuri meteorologice. ) treia !i era dedicata alergarilor de cai si continuau ospetele. ) patra !i entu!iasmul si placerile scadeau treptat, iar in a cincea !i se relua acti itatea obisnuita. Ciclul pagin al sarbatorilor romane de iarna, al carei nucleu il constituiau Calendele lui +anuarie, a de enit cu siguranta popular si in &acia datorita intensei circulatii a oamenilor: legionari in armata romana, negustori, *unctionari. #arbatoarea legata de Calendele lui +anuarie a *ost *oarte cunoscuta in &acia romana si nu poate *i pusa sub semnul indoielii, de reme ce aceasta se des*asura sub directa supra eg/ere a autoritatilor ci ile si militare, )nul %ou *iind sarbatorit in intregul imperiul. 'iserica crestina porneste o ade arata lupta impotr a acestei sarbatori pagine si stabileste data de 89 decembrie, presupusa !i a nasterii lui +sus. Totusi sarbatoarea bisericeasca o*iciala nu este peste tot recunoscuta ca !i a )nului %ou. )m pre!entat aceste date pentru a intelege sensul obiceiurilor noastre si a anumitor *orme in care ele apar. )sta!i se mai pastrea!a unele moti e saturnalice. )junul, noaptea si cele trei !ile ale Craciunului cuprind numeroase elemente saturnalice: ospete inbelsugate, de unde !icala FCraciunul satulului si ;astele *udululuiG, taierea porcilor la +gnat, data apropiata de inceperea saturnalilor romane, abundenta darurilor, c/iar daca acestea sint puse pe seama unui mos A)jun, CraciunBOidenti*icarea principalei masti care apare in cetele de colindat Aturca, capra, cerbul, bre!aiaB cu regele #aturnaliilor. %umeroase moti e de tipul Calendele lui +anuarie au *ost transmise pina spre !ilele noastre. &esi unele practici speci*ice Calendelor lui +anuarie au migrat la sarbatorile in ecinatate ACraciun, 'obotea!aB, cele mai multe au ramas aici: uratul de iata lunga si norocO colindatul, al carui mobil principal este uratul A;lugusorul din ajun, #emanatul, #orco a si "asilca din dimineata )nului %ouB. &eprinderea de a saluta cu mare bucurie enirea anului nou, de a-l intimpina cu urari, daruri, petreceri, cintece si jocuri este stra ec/e si cunoscuta tuturor popoarelor europene. Caracterul esential al sarbatorii este bucuria si increderea cu care omul intimpina trecerea de la anul ec/i la anul nou, inceputul unei noi perioade de egetatie, al unei noi etape in iata lui si a satenilor sai, a colecti itatii in care traieste. +n *olclorul nostru, ciclul celor 38 !ile care *ormea!a sarbatoarea )nului %ou este cel mai important ciclu sarbatoresc populal traditional, cel mai bogat si colorat prilej de mani*estari *olclorice.

;racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai ec/i timpuri se des*asoara si in pre!ent in *orme deosebit de ariate, implicind participarea intregii colecti itati, inclusi a copiilor.

Craciunul concentrea!a o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata *rumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor. <rarea de 0os )jun A86-85 decembrieB se practica in intreaga tara, cu denumiri ariate. )st*el, in unele parti din 0untenia, $ltenia, Transil ania si &obrogea se intilnesc ajunul, mos-ajunul, buna dimineata la mos-ajun, colindisul, neatalasul, colinda sau la colindeti@colindete. in sudul 'anatului, nordul $lteniei si unele parti din Transil ania si din Crisana, obiceiul este cunoscut sub numele de pitarai sau piterei - denumire ce o poarta si copiii colindatori. in 'i/or, intilnim si denumirea de a cucuta. Colindele copiilor sint scurte, estesc sarbatoarea, urea!a belsug in miei, itei, purcei, pui si cer, in ersuri pline de /a!, daruri cu enite: alune pere, mere, colaci. in $ltenia si Tansil ania, copiii, numiti pitarai, atingeau cu bete sau cu nuiele stilpii portilor, usorii usilor de la grajduri si /ambare, grinda casei si scormoneau in carbuni pentru a aduce noroc si belsug: G'una-i !iua lui )jun@ Ca-i mai bunLa lui Craciun@ intr-un ceas bun!@ ;orci grasi unsurosi@ #a-i manince oamenii sanatosi.@ 'oi tragatori,@ #tupi roditori,@ Cai incurcatori, @ $ile linoase,@ "acile laptoase,@;ui de gaina,@ ;ui de rata, @ ;ui de toate animalele,@ 'ani si sanatate.G $biceiul se des*asoara in FceteG de copii, baieti - mai rar *ete - sau in grupuri mi-te. %umarul participantilor dintr-o ceata este de doi, patru, cinci copii-la categoria celor mici Ade la 6-5 ani pana la D-C aniB si de 5, D, C, 38 copii la categoria scolarilor Ade la D-C ani pina la 35-39 aniB. in acelasi sat pot e-ista unul sau mai multe grupuri de irste di*erite. 0ani*estarea se des*asoara de doua oriin noaptea de 86 spre 85 decembrie si in !orii !ilei de 85 decembrie. Copii se aduna, de obicei, la o casa unde repeta colindele, si odata cu enirea serii isi incep colindatul. Colindatorii poarta traistute atirnate de git in care pun darurile ce le primesc, iar in miina tin un bat numit, in unele !one, colinda sau pitara. Colinda este *acuta, de obicei, din lemn de alun *rumos incrustat. =a este purtata de citi a baieti mai mari din ceata, numiti uneori ata*i, si este *olosita, in unele !one ale tarii, pentru scormonirea in cenusa sau in *ocul din atra. )ctiunea are, in mentalitatea populara, semni*icatia de a aduce noroc si belsug in casa gospodarului. <rarile copiilor sint de cele mai multe ori scurte, dupa care, in ersuri pline de umor, solicita ga!dei darurile. Continutul urarii poate sa *ie acelasi la *iecare casa colindata. Copii sint rasplatiti intotdeauna cu daruri. Cel mai raspindit este colacul de piine, pregatit anume pentru acest prilej. Colacii *acuti din *aina de griu, impletiti in *orma de opt, se numesc colindete sau colindeti. )lteori se mai numesc bolindete, bolindeti sau bobideti. in a*ara de colaci darurile pot *i compuse din *ructe, bomboane. <n obicei mai putin cunoscut, pre!ent asta!i doar in cite a sate din 'raila este Calusul de iarna. #e practica in dimineata primei !ile de Craciun, in general, de catre tineri intre 37 si 3M ani, pe grupe de irsta, cea mai mica grupa cuprin!ind baieti intre 37 si 38 ani. $biceiul, numit local caluserie, consta intr-un dans e-ecutat de catre calusari in numar de 9 sau C. &intre acestea, cel mai bun, denumit cal*a, are rolul de a conduce jocul si stigaturile precum si de a primi darul de bani. Cel mai tinar, denumit ieapa, are rolul de a nec/e!a din cind in cind si de a primi carnea daruita de ga!de pe care o in*ige pe o tacalie. .ecu!ita principala o reper!inta ciurica A alul albB ce le acopera *ata. in miini au bastoane de metal cu minerul indoit si imbracate cu *isii multicolore din /irtie, iar la picioare au clopotei. &es*asurarea obiceiului consta din joc, participare ocala si instrumentala.

#rbtoarea Crciunului Craciunul sau %asterea &omnului Anasterea lui+sus 1ristosBeste o sarbatoare crestinacelebrata la89 decembrieAincalendarul gregorianBsauC ianuarieAincalendarul iulianB in *iecare an. =a *ace parte din cele 38sarbatori domnestiApra!nice imparatestiB alebisericilor bi!antine,a treia mare sarbatoare dupa cea de;astisi de.usalii. +n anumite tari, unde crestinii sunt majoritari, Craciunul e de asemenea sarbatoarelegala, iar sarbatoarea se prelungeste in !iua urmatoare,8D decembrie:a doua !i deCraciun.&e la debutulsecolului al NN-ea,Craciunul de ine si o sarbatoare laica, celebrata atatde catre creatini cat si de catre cei necrestini, centrul de greutate al celebrariideplasandu-se de la participarea in biserica la rit spre aspectul *amilial al sc/imbului decadouri sau, pentru copii, Pdarurilor de la 0os Craciun G. 0o Crciun este ersiunea mai nou a #*ntului %icolaeA n engle!:#anta ClausBcare i- a *cut apariia nsecolul +.;e atunci el era imbracat in erde. =l mpartecadouri tuturor copiilor n noaptea de Crciun Ade85spre89 decembrieB. #anta Claus este anglici!area lui #interJlaas care nseamn #*ntul %icolae n limba olande!. #e pare c termenul #anta Claus a aprut n #<)prin contactul imigranilor olande!i cu alte populaii americane. $lande!ii culti ai sunt contieni c #interJlaas esrbtoarea neao, iar Crciunul este srbtoare de import. ;rotestanii conser atoridin $landa nu introduc brad n cas de Crciun, *iind considerat obicei catolic de originepgn. Con*orm unei legende, tradiia cadourilor n noaptea de 85 decembrie spre 89decembrie ar pro eni de la0artin :ut/er care ar *i propagat din anul 3969 aceasta datin numit C/ristJindl ca o alternati a obiceiului catolic %iJolaustag de pe Ddecembrie. 0ult reme n *amiliile catolice a *ost meninut mai departe tradiiacadourilor de %iJolaus. #copul lui 0artin :ut/er ar *i *ost s tre!easc interesul copiilor pentru Cristos i s -i ndeprte!e ast*el de datina catolic a cadourilor de %iJolaus, ea *iind un mod de eneraie a catolicilor pentru s*ini, lucru inter!is protestanilor.Con*orm unei alte legende, :ut/er ar *i *ost pro*und impresionat de cerul nstelat, lucrupe care nu l-a putut reproduce n cu inte pentru *amilia sa, aa c a tiat un brad, l-a pus n cas i a pus lumnri n el i le-a aprins. Con*orm legendei, aceasta ar *ioriginea brad ului de crciun.