Sunteți pe pagina 1din 6

RECEPIA MRFURILOR Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare cantitativa si calitativa a marfurilor si se realizeaza de catre eneficiar

!n prezenta sau a senta furnizorului" Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al eneficiarului si se efectueaza de catre comisii de receptie formate din #$% mem ri" Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin efectele pe care le produce. Receptia are un caracter tehnic, dar n acelasi timp are caracter economic si juridic. &copul receptiei consta !n verificarea modului !n care furnizorul !si !ndeplineste o li'atiile asumate prin contract (cu privire la sortiment) calitate) cantitate) am alare) marcare* si daca or'anele de transport !si respecta o li'atiile le'ate de inte'ritatea marfurilor pe toata durata transportului" Controlul final de receptie are rolul de a constata daca produsele sunt corespunzatoare sau nu calitativ +,,-$,.%/" Comisia de receptie are rolul de a urmari) !n continuare) evolutia starii calitative a marfurilor receptionate !n ul depozitarii si p0na !n momentul livrarii din depozit" X.1.Metodologia receptiei Procesul de receptie implica urmatoarele operatii1

verificarea documentelor2 verificarea identitatii si marimii lotului (receptia cantitativa*2 verificarea calitatii (receptia calitativa*" X.1.1. Verificarea documentelor Cu ocazia receptiei se ver %.%f%-f ifica urmatoarele documente1

documente de contractare1 contractul) ane3ele la contract) clauzele) 'raficele) specificatiile2 documentele de nsotire a marfii1 de livrare) de transport 2 documente de atestare a calitatii1 uletin de analiza) certificat de calitate"

X.1.2.Verificarea cantitativa a loturilor de marfuri 4erificarea cantitativa a lotului de marfuri se face prin numarare) masurare sau c0ntarire) !n functie de felul marfurilor) pe aza specificatiilor din contract" 4erificarea cantitativa se realizeaza prin1 verificare ,556 ( ucata cu ucata*2 verificare prin esantionare" Acest prim tip de verificare permite acceptarea a ,% 6 din produsele cu defecte dintr$un lot) !n plus) are o serie de dezavanta7e (neeconomica) neaplica ila) nefia ila) neestimativa* fiind numita si metoda 8 9: ;" <in acest motiv) !n economia moderna) s$a impus utilizarea controlului prin sonda7" Avanta7ele utilizarii statisticii matematice se refera la1 minimizarea volumului de marfa verificata si a volumului de munca2

reducerea duratei controlului) 'ra indu$se) astfel) luarea deciziei2 reducerea costului controlului" 1.3. Verificarea calitativa a loturilor de marfuri 4erificarea calitatii marfurilor reprezinta procesul de masurare) e3aminare) etalonare) !ncercare sau orice alta modalitate de comparare a unitatii verificate cu specificatiile care !i sunt aplica ile" Procesul de receptie a unui lot de marfa presupune1 identificarea produselor din lot2 e3aminarea am ala7elor2 verificarea inte'ritatii si'iliilor2 verificarea marcarii si etic=etarii2 definirea planului de control2 prelevarea esantionului2 verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode or'anoleptice si de la orator2 concluzii privind acceptarea sau respin'erea lotului" Cea mai comple3a si importanta etapa este definirea planului de control" &e folosesc trei tipuri de control1 control statistic prin atribute $ se controleaza una sau mai multe caracteristici2 control statistic prin masurare $ se controleaza o marime masura ila2 control statistic prin numarul de defecte $ se e3amineaza produsele si se identifica numarul de defecte pe aza caruia se ia decizia pentru !ntre'ul lot" X.1.3.1. Terminologie si simboluri (STAS 2 31!"2# STAS 31 $%2!"&' >erminolo'ia) procedeul si ta elele statistico$matematice pentru verificarea calitatii loturilor pe aza nivelului de calitate accepta il (A?L* sunt specificate !n STAS 31 $%2!"& +,,-/ iar !n cazul caracteristicilor de calitate masura ile !n STAS 31 $%3! "& +,.5/" &tandardul anterior a fost !nlocuit de S( )S* 3+,1" Aplicatii ale metodelor statistice sunt date si !n STAS 2 31! "2 +,.,/" &unt definite o serie de notiuni) ca de e3emplu1 -nitatea de produs (-.' $ o iectul verificat cu scopul de a determina valoarea unei caracteristici de calitate masura ila2 efectivul lotului (/' $ numarul de unitati de produs prezente !n lot2 esantionare $ procedura folosita pentru e3tra'erea sau constituirea unui esantion2 plan de esantionare $ planul conform caruia se preleveaza unul sau mai multe esantioane) !n vederea o tinerii de informatii pentru luarea unei decizii2 efectivul esantionului (n' $ numarul unitatilor de produs prelevate din lot2 esantionare simla $ prelevarea unui sin'ur esantion pe lot2 esantionare dubla $ este posi ila prelevarea unui al doilea esantion) functie de informatia oferita de primul2 esantionare multipla $ modul de esantionare presupune posi ilitatea prelevarii p0na la sapte esantioane succesive2 defect $ neconformitatea unitatii de produs cu conditiile sta ilite pentru una din caracteristicile sale2 defect critic $ defectul care este suscepti il sa conduca la lipsa de securitate sau la riscuri de accidentare a utilizatorilor2 defect ma0or $ defectul care este suscepti il sa provoace o defectare sau sa reduca su stantial posi ilitatea de utilizare a produsului2 defect minor $ defectul care nu este suscepti il sa reduca mult posi ilitatea de utilizare a produsului sau care se refera la aspectul e3terior al acestuia2 defectiv $ sinonim cu unitatea de produs cu defecte si poate fi critic) ma7or sau minor2 nivel de calitate acceptabil (A12' $ corespunde unei pro a ilitati de acceptare specificate" 4alorile A?L se sta ilesc prin contractul economic sau pot fi prevazute si !n alte documente te=nice" 4aloarea pentru A?L poate fi unica pentru o clasa de defecte sau pot fi mai multe valori pentru su clasele de defecte din clasa respectiva2 calitate limita (21' $ reprezinta nivelul de acceptare care corespunde unei pro a ilitati de acceptare specificate) relativ redusa2 probabilitate de acceptare $ pro a ilitatea ca un lot de o anumita calitate sa fie acceptat pe aza aplicarii unui plan de verificare dat" Au fost definite) de asemenea) notiunile de fractiune defectiva (p'# numar de defecte pe 1$$ unitati de produs (u 3'# calitate medie re4ultanta (A11'. $ @ reprezinta riscul furnizorului (producatorului* adica pro a ilitatea ca loturile cu nivel de calitate accepta il (A?L* sa nu fie acceptate" &e mai numeste pro a ilitate de respin'ere" $ A reprezinta riscul eneficiarului) adica pro a ilitatea ca loturile cu un anumit nivel de calitate sa fie acceptat (pro a ilitatea de acceptare*" <e o icei A B ,5 6 1.3.2.Verificarea calitatii loturilor de produse n ca4ul caracteristicilor de calitate atributive (STAS 31 $%2!"&'

&tandardul se aplica la verificarea calitatii produselor finite) dar si a materiilor prime si au3iliare) repere !n procesul de fa ricatie) su ansam luri !nainte de monta7) operatii) stocuri !n depozit) operatii de mentenanta Ceneficiarul desemneaza o anume valoare pentru A?L pentru un anumit defectiv (sau defect* sau pentru un 'rup) si !n acest fel indica furnizorului ca prin planul de verificare utilizat accepta loturile livrate numai daca fractiunea defectiva medie (sau uD* nu este mai mare dec0t o anumita valoare acceptata de eneficiar" In acest caz se sta ilesc trei tipuri de planuri de verificare 1 prin esantionare simpla2 prin esantionare du la2 prin esantionare multipla" In cazul esantionarii simple1

<in lotul : de unitati de produs se preleveaza un esantion de n unitati de produs) care se verifica ucata cu ucata

E F A) lotul se accepta A $ numar de acceptare2 R $ numar de respin'ere2 E $ numar de defective"

E G R) lotul se respin'e

In cazul esantionarii duble se efectueaza de doua ori operatiunea prezentata anterior 1

<in / UP se preleveaza aleatoriu n UP) care se verifica ucata cu ucata

daca E, F A, lotul se accepta

daca E, G R, lotul se respin'e

<in lotul ramas (/!n1* UP se preleveaza aleatoriu al doilea esantion n2 care se verifica ucata cu ucata

daca E, H E. F A. lotul se accepta

daca E, H E. G R. lotul se respin'e

In cazul esantionarii multiple se repeta de I ori operatiunea) efectivele esantioanelor n,) n. """ nI fiind e'ale" Marimea esantionului si a conditiei de acceptare este dependenta de sta ilitatea proceselor de fa ricatie la furnizori) de seriozitatea acestora) de rezultatele controalelor anterioare" Acceptarea unui lot este determinata pe aza utilizarii unuia sau mai multor planuri de verificare) asociate uneia sau mai multor valori specificate ale lui A?L" In cazul defectelor critice furnizorul verifica fiecare unitate de produs din lot" La 'asirea primului defect critic se face respin'erea !ntre'ului lot" &tandardul prevede si re'ulile pentru modificarea severitatii de verificare a calitatii (verificare normala) severa sau redusa* Fi'" .#" Verificarea normala se aplica la !nceputul verificarii sirului de loturi livrate si continua p!na c0nd devine necesara aplicarea unui alt tip de verificare (severa sau redusa*" Verificarea severa se instituie !n cazul !n care din cinci loturi succesive) doua sunt respinse si este a andonata !n situatia !n care nici un lot din cinci succesive nu este respins" Verificarea redusa se aplica !n cazul !n care zece loturi succesive au fost acceptate la o verificare normala si sunt !ndeplinite simultan o serie de conditii1

Fi'" .# $ Modificarea severitatii de verificare a calitatii numarul total de defective din esantioanele celor zece loturi sa fie e'al sau mai mic dec!t cel specificat !n ta ele2 procesul de fa ricatie la furnizor sa fie sta ilizat statistic2

sa se aprecieze ca oportuna trecerea la verificarea redusa"

Revenirea la verificarea normala se face !n situatia !n care1 un lot este respins2 un lot este considerat accepta il conform precizarilor din &>A&2 procesul la furnizor devine insta il2 apar si alte cauze speciale care necesita reinstaurarea verificarii normale" In cazul !n care rezultatele nu sunt cele scontate (dupa verificarea severa a zece loturi* se !ntrerupe (de catre autoritatea responsa ila* verificarea calitatii si se asteapta luarea masurilor necesare (de catre furnizor* pentru ameliorarea calitatii productiei livrate" 1.3.3. Verificarea calitatii loturilor de produse n ca4ul caracteristicilor de calitate masurabile S( )S* 3+,1 ! +" &tandardul asi'ura o pro a ilitate mai mare de acceptare pentru loturile de calitate accepta ila si o pro a ilitate mai mica de a accepta loturile de calitate inferioara" Inspectia prin masurare consta !n masurarea unei caracteristici cantitative pentru fiecare unitate a unei populatii sau pe un esantion" Planurile de verificare a calitatii cuprind) pe l0n'a planul de esantionare) anumite metode privind luarea deciziei de acceptare sau respin'ere" &unt prezentate metodele 'rafice posi il a fi utilizate1 $ metoda s $ prin care evaluarea accepta ilitatii unui lot utilizeaza a aterea standard a esantionului1

s$ a aterea medie patratica de sonda7

sau J $ media valorilor caracteristicii JI masurate pentru toate produsele care constituie lotul sau esantionul metoda 5 ! este o metoda de evaluare a accepta ilitatii unui lot utiliz0nd a aterea standard a procesului) cunoscuta2 metoda ( $ metoda de evaluare a accepta ilitatii unui lot prin utilizarea indirecta a unui estimator al a aterii standard a procesului) cu a7utorul amplitudinii medii a masurilor unitatilor din su 'rupele unui esantion" 1.3.&.Verificarea calitatii loturilor de produse pe ba4a A12 asociat si a principiului 4ero defecte n ca4ul caracteristicilor de calitate atributive (STAS 12"+"!+$' &tandardul sta ileste planurile simple de verificare prin atri ute) cu numar de acceptare zero (AK5*) folosind nivelul de calitate accepta il asociat (A?L asociat* azat pe principiul Lzero defecteL !n esantionul verificat" :ivelul de calitate accepta il asociat (A?L asociat* da informatii asupra calitatii medii a procesului de fa ricatie si serveste la clasificarea caracteristicilor de calitate dupa 'ravitatea defectelor si) de asemenea) la ale'erea planului de verificare" In acest standard +,../ se sta ilesc numai ,M valori pentru A?L asociat de la 5)5, 6 la ,5 6 care pot fi e3primate fie ca fractiuni defective) fie ca numar de defecte pentru ,55 de unitati" Pro a ilitatile de respin'ere a unui lot sunt sensi il e'ale cu cele din STAS 31 $%2!"& pentru valori ale fractiei defective mai mici sau e'ale cu valoarea respectiva a lui A?L asociat" Pro a ilitatile de respin'ere cresc pentru valori ale fractiunii defective ce depasesc valoarea A?L asociat (c=iar pentru depasiri mici*" Prezentul standard stimuleaza furnizorul pentru realizarea unei productii competitive" &e recomanda ca valorile A?L asociat sa fie alese !n functie de carateristicile critice) ma7ore sau minore" Calculul planurilor de verificare se face pentru un risc al eneficiarului de ,56" C0nd un eneficiar ale'e o anumita valoare a lui A?L asociat pentru un anumit defectiv sau pentru un 'rup de defective) el tre uie sa indice furnizorului clasificarea caracteristicilor de calitate dupa 'ravitatea defectelor pe care a ales$o pentru ca acesta sa stie ca i se pot respin'e loturi !ntr$o proportie mai mare dec0t !n cazul folosirii unui plan de verificare conform &>A& #,M5N.$O9" 1.3.,. Metode de prelevare a esantioanelor pentru produse n bucati (STAS $", ! " ' &tandardul specificat mai sus +,.#/ se aplica pentru verificarea calitatii sirurilor de loturi) loturilor unice si loturilor izolate de produse) pentru care UP componente sunt individualizate (or'ane de asam lare) rulmenti) deter'enti) tu uri de pasta* sau

sunt de tip perec=e (!ncaltaminte) costume de aie*" &e aplica at0t produselor alimentare +,.9/" Prelevarea esantioanelor se face prin trei metode) si anume1 , $ prelevarea pe aza ta elelor de numere aleatorii2 . $ prin e3tra'ere oar a2 # $ faze multiple"

nealimentare c0t

si

celor

Esantionul ales pe aza unor procedee statistico$matematice tre uie sa fie reprezentativ pentru calitatea !ntre'ului lot si se ale'e !n mod aleator" Prelevarea pe baza tabelelor de numere aleatorii $ !n cazurile !n care unitatile de produs din loturile supuse verificarii pot fi numerotate se realizeaza) mai !nt0i) aceasta numerotare a UP din lot" :umerele de ordine se constituie cu acelasi numar de cifre" Pentru ,55 unitati de produs) numaratoarea este 55,) 55. """ ,55" &e recomanda pentru numerotare1 ordinea de fa ricatie2 ordinea intrarii !n depozit sau ma'azie2 ordinea stocarii !n depozit sau ma'azie" In cazul !n care unitatile de produs se afla asezate !n rafturi) ordinea de numerotare este de 7os !n sus pentru rafturi si de la st0n'a la dreapta pentru unitatile de produs" Pentru prelevarea esantionului) numerele de ordine ale unitatilor de produs se sta ilesc din ta elul de numere aleatorii) !nceputul citirii ale'0ndu$se ar itrar" Prelevarea prin extragere oarba se aplica !n cazul !n care UP din loturile supuse verificarii nu pot fi numerotate sau) din considerente de ordin te=nic sau economic) numerotarea nu este rationala" <aca defectele pot fi identificate direct (or'anoleptic* metoda nu se mai aplica" Unitatile de produs se e3tra' din toate partile lotului fara nici o discriminare su iectiva (c=iar daca accesi ilitatea este ine'ala*" In cazul !n care verificarea calitatii se face la intrarea sau la iesirea din ma'azie) UP se e3tra' !n timpul descarcarii respectiv) !ncarcarii lotului" Prelevarea n faze multiple se aplica atunci c0nd produsul se afla !ntr$o unitate de am ala7 care la r0ndul ei se afla !ntr$ o unitate de am ala7 mai mare" &e preleveaza mai !nt0i esantionul primar prin e3tra'erea aleatorie a unui numar de unitati de am ala7 din cele mari) apoi esantionul secundar prin e3tra'erea aleatorie din esantionul primar a unitatilor de am ala7 mai mici" Fiecare e3tra'ere se face pe aza ta elului de numere aleatorii sau prin e3tra'ere oar a" 2. 2itigii posibile n ca4ul receptiei marfurilor Receptia loturilor de produse reprezinta) de asemenea) o etapa !n care pot sa apara numeroase liti'ii referitoare la identificarea marfurilor) livrarea produselor necorespunzatoare calitativ si cantitativ) am alarea neadecvata) !ntocmirea incorecta a documentelor de livrare sau e3pediere" &ursele de liti'ii cele mai frecvente sunt1 neconcordanta dintre sortimentul contractat si sortimentul atestat prin documente sau cel real2 neconcordanta dintre calitatea contractata (prescrisa sau omolo'ata* si calitatea reala a lotului de marfa2 neconcordanta calitativa a loturilor de marfuri" Metodolo'ia de determinare a calitatii este aleasa functie de spetele e3pertizelor (de'radare) calitate) su stituire*) natura produsului (curent sau nou*) determinarea calitatii unui produs sau lot) destinatia sau locul determinarii (la furnizor sau la eneficiar*" Faptul ca uneori pot fi livrate de catre furnizor produse cu vicii ascunse (defecte plasate !n locuri inaccesi ile sau care comporta determinari la orioase* care nu sunt descoperite la receptie) poate constitui motiv pentru realizarea unei e3pertize merceolo'ice" Recoltarea pro elor si analizele de la orator efectuate tre uie facute conform cu prevederile oficiale" Procesul ver al de receptie !ntocmit) prin faptul ca o'lindeste starea reala a marfurilor receptionate) constituie un mi7loc de pro a) cu du la forta pro anta) deoarece prin continutul sau certifica at0t cantitatea c0t si calitatea acestora"4erificarea modalitatii de efectuare a receptiei presupune sta ilirea factorilor care au 'enerat de'radarea calitativa a lotului si corectitudinea cu care a fost efectuata receptia" In cazul !n care este verificata activitatea comisiilor de receptie) e3pertii au sarcina sa analizeze ale'erea sc=emei de verificare) te=nica de e3tra'ere a esantioanelor si receptia propriu$zisa"

In afara sta ilirii 'radului de concordanta a calitatii reale cu cea prescrisa) !n cadrul e3pertizei merceolo'ice) tre uie) de asemenea) fundamentata decizia de acceptare sau de respin'ere a lotului de marfa receptionat si evidentiate consecintele receptiei calitative asupra pastrarii marfurilor !n depozit) a termenului de 'arantie si !n comercializarea produselor"