Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
15
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
Fig.
Descrierea experimentului
Particulele ce provin de la catod se deplasează printr-o fantă a anodului, apoi printr-o a-2-a
fantă, traversează, în continuare, spaţiul dintre două plăcuţe de aluminiu situate la o distanţă
de 5 cm una de cealaltă şi, în cele din urmă ajung la capătul tubului provocand apariţia unei
pete bine definite. Poziţia petei a fost înregistrată şi un camp magnetic a fost aplicat
determinand o traiectorie circulară a electronilor (arcuri de cerc). In acelaşi timp,în care
campul magnetic este activ, se aplică un camp electric opus campului magnetic, cu o
intensitate ce creşte pană cand pata formată de electroni revine la poziţia iniţială.
Dacă: B- densitatea de flux magnetic
e- sarcina electronului
v- viteza electronului
m- masa electronului
r- raza arcului de cerc format la deplasarea electronului,
atunci inducţia magnetică, Bev ce actionează asupra fiecărui electron, determină
accelerarea electronilor pe direcţia forţei şi, în consecinţă, traiectoria acestora va descrie un
arc de cerc.
Bev = (mv2) / r sau (e / m ) = (v / rB) (1)
Atunci cand un camp electric de intensitate E, opus campului magnetic, este aplicat aşa
încat intensitatea campului electric ce acţionează asupra fiecărui electron să anuleze efectul
campului magnetic apare relaţia:
Ee = Bev sau v = E / B (2)
Viteza electronilor poate fi calculată din ecuaţia (2). Electronii se deplasează cu o viteză de 3
x 107 m sec-1 , adică aproximativ 1 / 10 din viteza luminii.
Inlocuind v în ecuaţia (1) rezultă:
e / m = E / (rB2) (3)
unde raza r poate fi determinată, cunoscand dimensiunile aparatului şi astfel se obţine
valoarea e/m. Valoarea acestui raport, 1.7588 x 1011 C Kg-1, este independentă de natura
gazului rezidual din aparat, sugerand că electronii sunt particule încărcate negativ, particule
caracteristice oricărei materii.
Fig.
16
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
picătura de ulei
Descrierea experimentului
Picături mici de ulei, provenite dintr-un atomizor, sunt pulverizate în spaţiul izoterm dintre
plăcuţele paralele ale unui condensator şi sunt analizate două cazuri:
a) căderea (desprinderea) uneia dintre picături (care sunt neîncărcate electric) sub influenţa
gravitaţiei (în absenţa unui potenţial); picătura are o mişcare uniformă datorată egalităţii
dintre forţa de gravitaţie şi forţa de frecare:
mg = fv0
unde v0 – viteza picăturii în absenţa unui camp electric
m- masa = masa picăturii de ulei-masa aerului
f = 6 πη r unde: η - coeficientul de vascozitate pentru aer;
r – raza picăturii de ulei
g- acceleraţia gravitaţională.
Dacă picătura are o geometrie perfect sferică, atunci:
4/3 π r3 g (ρoil - ρair) = 6 π η r v0 şi
r = √ (9ηv0) / (2ρg) (1)
b) căderea picăturii care este încărcată electric ca urmare a aplicării campului electric. Aerul
din spaţiul dintre plăcile condensatorului este ionizat cu un flux de raze X, raze catodice,
raze UV sau cu radiaţiile provenite de la un element radioactiv. Astfel picăturile de ulei se pot
încărca electric ca urmare a coliziunii cu moleculele de aer ionizate. La aplicarea unui
potenţial de cateva mii de volţi asupra plăcilor metalice , picăturile de ulei pot fi accelerate în
jos sau în sus în funcţie de direcţia campului electric.
Dacă picătura este incarcata negativ si placa metalica superioara este incarcata pozitiv
atunci echilibrul intre forte este descris prin relatia:
eE = e (U / l) = mg + fv1 = fv0 + fv1
e (U / l) = f ( v0 + v1) = 6πη r ( v0 + v1) şi
e = (6πηl / U ) (v0 + v1) √ (9ηv0) / (2ρg) (2)
unde: e – sarcina electrică a picăturii
E – intensitatea campului electric
U – potenţialul electric
l – distanţa între plăci
Millikan a observat că picăturile de ulei pot avea sarcini electrice diferite, dar întotdeauna
valoarea sarcinii electrice reprezintă un multiplu a celei mai mici valori a sarcinii, sarcina
electronului e = 1.602 x 10-19 C
17
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
Fig.
Aceste raze (ioni pozitivi) poartă o sarcina pozitivă egală în intensitate cu cea a unui
electron. Razele canal se formeaza ca urmare a pierderii de electroni din atomii
gazului residual conţinut în tubul de descărcare.
Razele X au fost observate de către Roentgen (1895) care constată că din tuburile
de descărcare în gaze este emisă o radiaţie penetrantă ce, aparent, provenea din
anod. Adevărata natură a razelor X nu a fost descoperită pană în 1912, cand s-a
stabilit că acestea au proprietăţi similare luminii, dar lungimi de undă mai mici.
Fig.
Formarea razelor X
A-anticatod; K-catod
18
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
- produc reacţii chimice
- produc efecte calorice
- străpung corpuri opace, plăci metalice (ex.plăci din plumb)
- distrug substanţe organice (bacterii, ţesuturi vii)
- sunt folosite în terapia cancerului
- conţinutul lor energetic (independent de factorii externi) depăşeăte energia produsă
de reacţiile chimice.
Fig.
19
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
Modelul lui Rutherfod permite explicarea unor proprietăţi ale atomului cum sunt:
- proprietăţi magnetice şi optice
- formarea cationilor şi anionilor
- reactivitatea (proprietăţi chimice)
Deficienţa modelului constă în aceea că din punctul de vedere al mecanicii cuantice,
în mişcarea electronilor în jurul nucleului, aceştia pierd energie şi în final cad peste
nucleu, iar materia estei distrusă.
spectrometru de masa?
In 1919, Aston efectuează o altă experienţă cu ajutorul căreia demonstreză existenta
izotopilor. El obţine ioni pozitivi din Ne pur într-un tub de descărcare electrică şi îi
supune acţiunii simultane a campului magnetic şi electric. Ionii care au aceeaşi
valoare a raportului sarcina/masa conduc la formarea
– unei linii şi respectiv a
20
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
– unei urme slabe pe placa fotografica observate într-un spectrometru de masă.
Aston a concluzionat că Ne poate exista în două forme identice din punct de vedere
chimic (izotopi) :
Ne (masa atomică 20), atom ce conţine :10 protoni + 10 neutroni + 10 electroni
Ne (masa atomică 22 ) atom ce conţine :10 protoni + 12 neutroni + 10 electroni
In tabelul de mai jos sunt reprezentate sintetic experimentele fizice care au dovedit:
-existenţa electronului
-existenţa nucleului
-o distribuire specifică a electronilor în atom
şi modelele atomice corespunzătoare
Probleme
21
I.Jitaru-Chime anorganică structurală
e- ( −10 e ) ( 9.11 x 10-31kg or 5.488 x 10-4 u.) ( -1.602 x 10-19C )
Proton +1 +1
p ( 11 p ) (1.67 x 10-27kg or 1.0073 u.) (+1.602 x 10-19 C)
Neutron 1 0
n (0n)
1
(1.67 x 10-27kg or 1.0087 u.)
22