Sunteți pe pagina 1din 25

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.

044

Grup colar Energetic Nr.1 Specializarea : Tehnician n automatizri Clasa 12 A

PROIECT
PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENE PROFESIONALE Nivelul 3

Profesor indrumtor : ing. HOLOM VASILE

Elev: TROCAN CONSTANTIN COSMIN

Anul scolar : 2009-2010


1

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Cuprins

I. Argument ........4 II. Redresoare monoalternanta ....5 2.Generalitati 5 2.1.Probleme generale ...9 2.2.Scheme echivalente ale redresoarelor..10 3.Redresorul monofazat monoalternanta .12 4.Redresoarul monofazat bialternanta (dubla alternanta) 13 5.Consideratii teoretice ...14 5.1.Redresor monoalternata ..14 5.2.Redresor dubla alternanta in punte .14 6.Redresor monofazat monoalternata ..15 7.Redresoare de tensiune (mono si dubla alternanta) ..17 7.1.Redresoarul monoalternata .....19 7.2.Redresoarul dubla alternanta cu punct median ...20 7.2.1.Prima semi-perioada 20 7.2.2.A doua semi-perioada ..21 7.3.Redresor dubla alternanta cu polariate dubla ..21 8.Redresor dubla alternanta in punte 22 8.1.Semi-perioadele pozitive .22 8.2.Semi-perioadele negative .23 III. Norme de protective a muncii ......23 IV.Bibliografie...25

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

CAPITOLUL I : ARGUMENT Argument


tiina este un ansamblu de cunotine abstracte i generale fixate intr-un sistem coerent obinut cu ajutorul unor metode adecvate i avnd menirea de explica, prevedea i controla un domeniu determinant al realitii obiective. Mecanizarea proceselor de producie a constituit o etap esenial n dezvoltarea tehnic a proceselor de respective i a condus la uriae creteri ale productivitii muncii. Datorit mecanizrii s-a redus considerabil efortul fizic depus de om n cazul proceselor de producie, ntruct mainile motoare asigur transformarea diferitelor forme de energie din natur n alte forme de energie direct utilizabile pentru acionarea mainilor unelte care execut operaiile de prelucrare a materialelor prime i a semifabricatelor. Dup etapa mecanizrii, omul ndeplinete n principal funcia de conducere a proceselor tehnologice de producie. Operaiile de conducere nu necesit dect un efort fizic redus, dar necesit un efort intelectual important. Pe de alt parte unele proce se tehnice se desfoar rapid, nct viteza de reacie a unui operator uman este insuficient pentru a transmite o comand necesar n timp util. Se constat astfel c la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de producie devine necesar ca o parte din funciile de conducere s fie transferate unor echipamente i aparate destinate special acestui scop, reprezentnd echipamente i aparate de automatizare. Omul rmne ns cu supravegherea general a funcionrii instalaiilor automatizate i cu adoptarea deciziilor i soluiilor de perfecionare i optimizare. Lucrarea de fa realizat la sfritul perioadei de perfecionare profesional n cadrul liceului, consider c se ncadreaz n contextul celor exprimate mai sus. Doresc s fac dovada gradului de pregtire n meseria de ,,tehnician in automatizari, cunotine dobndite n cadrul disciplinelor de nvmnt : ,,Electronica analigica ,,S.R.A ,,Electronic digital. Lucrarea cuprinde patru capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum i alte lucrri tiinifice cum ar fi: cri i reviste de specialitate, STAS-ul. n acest fel am corelat cunotinele teoretice i practice dobndite n timpul colii cu cele ntlnite n documentaia tehnic de specialitate parcurs n perioada de elaborare a lucrrii de diplom. Consider c tema aleas in vederea obinerii diplomei de atestare n specialitate de ,,technician in automatizarii dovedete capacitatea mea de a sistematiza i sintetiza

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

cunotinele, de a rezolva problemele teoretice dar i practice folosind procese tehnologice din specializarea n care lucrez.

CAPITOLUL II : REDRESOARE MONOALTERNANTA


2.GENERALITATI

Redresarea reprezint un procedeu de transformare a tensiunii alternative n tensiune continu. n funcie de numrul de faze ale transformatorului, redresoarele se pot clasifica n: redresoare monofazate (folosite la puteri mai mici, de pn la 1KW) i redresoare polifazate (folosite la puteri mari, de peste 1KW). n funcie de numrul de alternane redresate se deosebesc cele de tip monoalternan, cnd se redreseaz o singur alternan, respectiv cele bialternan, cnd sunt redresate ambele alternane. Un redresor monofazat are schema bloc din fig.1. Transformatorul modific mrimea tensiunii alternative i izoleaz circuitul de reea, blocul redresor conine elemente de circuit care realizeaz redresarea propriu-zis prin aceea c permit conducia curentului numai ntrun sens iar filtrul reduce pulsaiile (netezete) formei de und.

~ u1 Transformator ~

~ u2 Redresorul ~ propriu-zis

+ Filtru -

iS uS
Rs

Fig.1. Redresor monofazat - schema bloc.

Redresorul

Sarcin

Pentru a intelege scopul unui redresor, va trebui mai intai sa analizam schema globala in care acesta este folosit. O sursa de alimentare de curent continuu transforma tensiunea alternativa, ce are valoarea efectiva de 220V si frecventa de 50Hz, ce este disponibila la priza din orice locuinta, intr-o tensiune constanta de curent continuu. Sursa de alimentare este unul din cele mai uzuale circuite electronice. Tensiunea ce o genereaza o sursa de alimentare este utilizata la toate tipurile de aparate electronice, cum ar fi: 5

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

televizoare, aparate de radio, calculatoare, CD-player, combine audio etc. Schema bloc a unei surse de alimentare este prezentata in continuare.

Redresorul din schema bloc poate fi monoalternanta sau bialternanta. Redresorul transforma tensiunea de intrare de curent alternativ intr-o tensiune pulsatorie de curent continuu. Filtrul micsoreaza fluctuatiile tensiunii redresate. Stabilizatorul este un circuit ce mentine constanta tensiunea continua, indiferent de variatiile tensiunii de intrare, conditiilor de mediu, sau ale sarcinii. Sarcina este de obicei un circuit pentru care sursa furnizeaza o tensiune continua si curentul corespunzator. Efectul de redresare al curentului alternatic este obtinut cu ajutorul unei singure diode in cazul redresorului monoalternanta. Dioda este conectata la sursa de curent alternativ, ce furnizeaza tensiunea de intrare Uin si la rezistorul de sarcina Rs. Sa analizam putin ce se intampla in timpul unei perioade a tensiunii de intrare. Consideram dioda ideala, adica tensiunea de deschidere sau "de prag" este zero. In timpul semialternantei pozitive de la intrare, dioda este polarizata direct si va conduce curentul electric prin sarcina Rs. Curentul, la randul sau produce o tensiune de aceeasi forma cu cea de la intrare pe rezistenta Rs.

Cand tensiunea de intrare ia valori negative, deci in a doua semialternanta, dioda este polarizata invers. Curentul nu circula, deci caderea de tensiune pe rezistenta de sarcina este nula. 6

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

In ansamblu, pe sarcina se transfera doar tensiunea de intrare corespunzatoare semialternantei pozitive. Deoarece tensiunea de iesire nu-si schimba polaritatea, apare o tensiune continua pulsatorie cu frecventa de 50Hz.

Valoarea medie a tensiunii de iesire pulsatorii este valoarea care ar fi indicata de un voltmetru de curent continuu. Matematic, ea se poate calcula determinand aria de sub curba pentru o perioada completa si apoi impartind-o la valoarea de 2 radiani dintr-o perioada. Valoarea Uv reprezinta valoarea maxima a tensiunii, sau valoarea de varf.

Printr-un exemplu ne edificam foarte bine. Consideram o tensiune alternativ sinusoidala ce are valoarea maxima, sau amplitudinea egala cu 50V. Cat este oare valoarea medie a tensiunii pulsatorii ?

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Un redresor monoalternanta, de obicei, se cupleaza la tensiunea de intrare alternativ sinusoidala prin intermediul unui transformator. Transformatorul ne permite sa micsoram sau sa marim tensiunea de la intrarea redresorului, dupa necesitati. In acelasi timp, transformatorul ne permita sa realizam o izolare galvanica intre tensiunea de la priza de valoare mare si tensiunea de la intrarea in redresor, de valoare mult mai mica. Astfel, se previne posibila electrocutare din secundar.

Exista o legatura foarte stransa intre numarul de spire din primar si secundar fata de tensiunile din primar si secundar. Matematic, aceasta relatie este definita astfel:

Consideram un exemplu, in care raportul de transformare este de 2:1 si tensiunea de varf de la intrarea transformatorului este de 300V.

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Tensiunea de varf din secundar este:

De data aceasta vom tine cont de tensiunea de deschidere a diodei de putere si presupunem ca este egala cu 0,7V. Tensiunea de iesire de varf redresata este:

2.1.Probleme generale Cele mai simple redresoare sunt cele monoalternanta, tensiunae rezultata fiind o tensiune pulsatorie cu o singura polaritate, dar care nu convin pentru aplicatii.

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Un alt tip de redresor este cel dubla alternanta realizat cu doua diode si cu un dezavantaj ca foloseste priza mediana.

Cel mai folosit redresor insa este cel dubla alternanta cu o punte redresoare, iar transformatorul are in secundar de doua ori mai putine spire.

Nici unul din aceste redresoare nu se foloseste in aceasta forma, deoarece tensiunea este pulsatorie. De aceea se adauga un condensator de filtraj.

2.2.Scheme echivalente ale redresoarelor La redresorul monoalternanta rezistenta Ri se numeste rezistenta interna a redresorului si se compune din rezistenta diodei redresoare si din rezistenta sursei care furnizeaza tensiunea de redresat: Ri = Rg + Rd

10

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Pentru diodele semiconductoare rezistenta Rd este intotdeauna mica sau foarte mica. Ea este o rezistenta neliniara deoarece valoarea ei depinde de intensitatea curentului redresat. La curenti mici Rd = 10 - 20 Ohm, iar la curenti mari Rd este de ordinul Ohmilor. In calcule practice in locul lui Rd se considera tensiunea pe dioda, pentru curenti mici Ud = 0,7V respectiv la curenti mari Ud = 1 - 2V. Alegerea diodelor la redresorul dubla alternanta se face dupa curentul maxim cerut de sarcina ( curent mediu si curent repetitiv ), tensiunea inversa pe dioda si frecventa de lucru. Se tine seama si de formula Ri = Rg + Rd. Curentul maxim cerut de sarcina este Is max = U1 / Rs.

Din catalog trebuie sa alegem doide care au curentul maxim de lucru mai mare decat Is max. Se poate demonstra ca componenta continua pentru o tensiune de forma Urs este Uo = Ucc = U1 / pi respectiv componenta continua a curentului este Io = Icc = Is max / pi. In cataloage pentru diode se dau intotdeauna doi parametri de curent: curentul mediu suportat adica componenta de curent continuu pe care o suporta dioda si curentul maxim repetitiv adica valoarea Is max corespunzatoare varfului sinusoidei de redresare. Trebuie deci aleasa o dioda care indeplineste ambele conditii. Formele de unda la redresorul in punte raman neschimbate fata de redresorul cu priza mediana dar avantajul este ca transformatorul este mai simplu ( are numaru de spire jumatate ) dar sarma necesara pentru bobinajul secundarului este ceva mai groasa. Alt dezavantaj este ca aici conduc simultan doua diode deci caderea de tensiune totala pe elementele redresoare se dubleaza. Aceasta pierdere trebuie compensata marind tensiunea in secundar.

11

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

3.REDRESORUL MONOFAZAT MONOALTERNA

Redresoarele monofazate monoalternan se conecteaz la reeaua de 220V/50Hz prin intermediul unui transformator monofazat i prezint schema din fig.2. Formele de und aferente funcionrii pot fi urmrite n fig.3.

D Tr r1 u1 N1 N2 r2 u2

iS

uS

Rs

Fig. 2. Redresor monoalternan

Fig. 3. Formele de und pentru tensiunea din secundarul transformatorului, u2, i pentru tensiunea pe rezistena de sarcin, uS. 12

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

4.REDRESORUL MONOFAZAT BIALTERNA (DUBL ALTERNAN) Redresoarele monofazate dubl alternan se utilizeaz sub forma a dou montaje fundamentale: montajul cu transformator cu priz median n secundar (fig.4 a) i montajul n punte (fig.4 b). Formele de und prezente n funcionarea circuitelor sunt nfiate n fig. 5 i 6.

D1 Tr u21 u1 u22 r1 Rs uS D2 iS u1 N1 N2 Tr r2 u2 D4 D3 D1 + D2 iS uS Rs

Fig.4. Redresoare bialternan

Fig. 5. Forme de und aferente redresorului bialternan cu priz median

13

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Fig. 6. Forme de und aferente redresorului bialternan n punte

5.CONSIDERAII TEORETICE 5.1 Rederesor monoalternan Dioda D1 este deschisa doar atunci cand tensiunea din anod este pozitiva. In acest fel, este permisa trecerea alternantelor pozitive si blocata trecerea alternantelor negative

5.2 Redresor dubl alternan n punte n alternanele pozitive diodele D1 i D3 sunt deschise iar n alternanele negative diodele D2 i D4 sunt deschise. In acest fel, la iesire se va obtine doar tensiune pozitiva

14

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

6. REDRESOR MONOFAZAT MONOALTERNANTA Redresorul monofazat monoalternan este cel mai simplu redresor. Practic el permite trecerea doar unei alternane prin consumator. Schema de baz a redresorului este prezentat n Fig.7, unde D reprezint o diod semiconductoare, denumit diod redresoare, iar R este rezistena de sarcin a redresorului.

Fig.7. Schema redresorului monofazat monoalternan

n Fig.8. sunt prezentate tensiunea de intrare respectiv de ieire a redresorul monofazat monoalternan.

Fig.8. Variaia tensiunilor de intrare respectiv de ieire a redresorului monofazat monoalternan.

15

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Funcionarea redresorului depinde de alternana tensiunii sinusoidale de intrare. Astfel, n alternana pozitiv, cnd tensiunea de intrare este pozitiv (mai mare dect 0), dioda D este polarizat direct. Deoarece amplitudinea tensiunii de intrare este mult mai mare dect valoarea tensiunii de prag a diodei (VD0,7V), aceasta din urm se poate considera nul. n consecin, comportamentul redresorului pentru cazul n care avem alternana pozitiv este aceea c tensiunea de ieire este egal cu tensiunea de intrare. n alternana negativ, cnd tensiunea de intrare este negativ (mai mic dect 0), dioda D este polarizat invers. Deoarece dioda D este alimentat invers ea este blocat i nu permite trecerea curentului prin ea. n acest caz tensiunea de ieire devine la rndul su zero. Se observ c variaia tensiunii de ieire s-a redus la jumtate din variaia tensiunii de intrare. Chiar i cu aceast reducere, rezultatul nu este satisfctor este de dorit ca la ieirea redresorului s se obin o tensiune de variaie ct mai redus, ideal de variaie zero, adic o tensiune continu. Pentru obinerea unei variaii i mai reduse pentru tensiunea de ieire a redresorului, la ieirea acestuia, n paralel cu R, se introduce un condensator de capacitate foarte mare, denumit condensator de filtrare (Fig.9). Rolul condensatorului este de a limita variaia tensiunii de ieire.

Fig.9. Schema redresorului monofazat monoalternan cu condensator de filtrare.

n Fig.10 se prezint variaia tensiunii de ieire pentru cazul n care redresorul dispune de un condensator de filtrare.

Fig.10. Variaia tensiunilor de intrare respectiv de ieire a redresorului monofazat monoalternan cu condensator de filtrare.

16

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Pentru cele mai multe aplicaii redresarea obinut n urma redresorului monoalternan nu este suficient. Un mare defect a acestui redresor este acela c sursa de alimentare nu furnizeaz putere consumatorului dect pe o singur alternan i prin urmare sursa este folosit doar la jumtate din capacitatea ei.

7.REDRESOARE DE TENSIUNE ( MONO SI DUBLA ALTERNANTA )

Pentru alimentarea in curent continuu a unor circuite electronice este necesara utilizarea unor circuite redresoare sau utilizarea unor acumulatori ( baterii , pile electriice ) . Fata de circuitele redresoare acumulatorii ( bateriiile ) au un avantaj datorita portabilitatii pe care o ofera si lipsa componentelor curentului alternativ . In majoritatea surselor ( redresoarelor ) de tensiune sunt utilizate transformatoare de tensiune ( pentru cobararea tensiunii de retea la o tensiune mai mica ) care este apoi redresata , filtrata si stabilizata pentru a se obtine o sursa stabilizata corespunzatoare . Prin redresarea tensiunii alternative se obtine o tensiune continua pulsatorie . Pentru ca tensiunea obtinuta dupa redresarea sa fie cat mai liniara se utilizeaza un filtru de netezire si un circuit de stabilizare pentru eliminarea componentelor alternative astfel incat tensiunea obtinuta sa fie o tensiune continuua nepulsatorie cu o valoare constanta .

Filtrul de netezire utilizat poate fi filtru capacitiv , inductiv sau rezistiv . Circuitele redresoare pot fi : Circuite redresoare mono alternanta Circuite redresoare dubla alternanta Cele mai simple redresoare sunt cele mono-alternanta cu o dioda ( ca si in schema de mai jos ) . Utilizand acest tip de redresor se obtine o tensiune continua cu o singura polaritate .

17

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Dioda este deschisa doar cand tensiunea din anod este pozitiva ; permitand trecerea alternantelor pozitive (dioda fiind blocata la trecerea alternantelor negative ) .Un alt tip de circuit redresor este cel dubla alternanta cu diode si priza mediana ca si in schema de mai jos .

Cel mai utillizat tip de circuit redresor este cel dubla alternanta cu diode in punte ( sau cu punte redresoare ) care este prezentat in schema de mai jos .

18

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Alegerea tipului de diode utilizate in circuitele redresoare se face in functie de curentul maxim necesar pentru sarcina adica diode redresoare respectiva ( sau puntea redresoare utilizata ) trebuie sa suporte un curent maxim mai mare decat curentul maxim cerut de sarcina

7.1.Redresorul mono-alternan

Cel mai simplu circuit de redresare l reprezint redresorul mono-alternan. Acesta permite trecerea doar a unei jumti a formei de und de curent alternativ dinspre surs nspre sarcin. Neajunsuri Pentru majoritatea aplicaiilor de putere ns, redresarea mono-alternan nu este suficient. Coninutul armonic al undei de ieire este foarte mare i prin urmare dificil de filtrat. Mai mult, sursa de tensiune alternativ este vzut de sarcin doar odat la fiecare jumtate de perioad, ceea ce nseamn c mare parte din capacitatea sursei nu este folosit. Utilizare

Redresarea mono-alternan este totui o modalitatea foarte uoar de reducere a puterii generate pe o sarcin rezistiv. Unele comutatoare cu rezisten reglabil folosite la lmpi, aplic ntreaga tensiune de curent continuu pe filamentul lmpii n poziia maxim, i doar o jumtate (folosind un redresor mono-alternan) din tensiunea maxim disponibil pe cealalt poziie, pentru o intensitate luminoas mai sczut. Cnd ntreruptorul este n poziie mediu, lampa incandescent primete aproximativ jumtate din puterea disponibil la sursa de curent alternativ. Datorit faptului c forma de und monoalternana pulseaz mult mai rapid dect timpul necesar pentru nclzirea i rcirea 19

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

filamentului, lampa nu clipete, ci, filamentul ei pur i simplu opereaz la o temperatur mai mic dect temperatura normal de funcionare.

7.2.Redresor dubl alternan cu punct median Pentru redresarea i folosirea ambelor alternane a undelor sinusoidale, avem nevoie de o alt configuraie a circuitului redresor, i anume, un redresor dubl alternan.

Una dintre posibiliti este realizarea redresorului cu punct median, folosind un transformator cu priz median pe nfurarea secundar i dou diode. Putem nelege mult mai bine funcionarea acestui redresor dac lum pe rnd fiecare jumtate de perioad (semi-perioad).

7.2.1Prima semi-perioad

S considerm de exemplu prima jumtate a perioadei, cnd polaritatea tensiunii de alimentare este pozitiv (+) sus i negativ (-) jos. n aceast situaie, doar dioda de sus va 20

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

conduce, iar dioda de jos este blocat. Sarcina vede prima jumtate a formei de und sinusoidale, pozitiv sus i negativ jos. Doar partea de sus a nfurrii secundare a transformatorului conduce curent n acest caz.

7.2.2A doua semi-perioad

n a doua parte a perioadei, polaritatea tensiunii alternative se inverseaz. n acest caz, cealalt diod, cea de jos, i cealalt jumtate a secundarului transformatorului, vor conduce curent, iar celelalte poriuni ale circuitului ce au fost active la pasul precedent, nu vor conduce curent. Sarcina vede i n acest caz o jumtate de form de und sinusoidal, de aceeai polaritate ca i n cazul precedent: pozitiv n partea de sus i negativ n partea de jos.

7.3Redresor dubl alternan cu polaritate dubl

Polaritatea sarcinii poate fi inversat prin inversarea direciilor diodelor. Mai mult, diodele inversate pot fi conectate n paralel cu configuraia pozitiv deja existent. Rezultatul este un redresor dubl alternan cu polaritate dubl. Modul de conectare al diodelor este acelai ca i la redresorul n punte.

21

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Dezavantaje Un mare dezavantaj al acestei configuraii este necesitatea folosirii unui transformator cu priz median pe nfurarea secundar. Dac circuitul n cauz este un circuit de putere mare, mrimea i costul unui astfel de transformator pot fi suficient de mari. Prin urmare, redresorul dublu alternana cu punct median este folosit doar n aplicaiile de putere mic.

8.REDRESOR DUBLA ALTERNANTA IN PUNTE

Probabil c cel mai popular redresor este cel dubl alternan n punte. Aceste utilizeaz patru diode conectate n punte

8.1.Semi-perioadele pozitive

Direcia curentului pentru semi-perioadele pozitive este prezentat n figura alturat. 8.2.Semi-perioadele negative

22

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Direcia curentului pentru semi-perioadele negative este prezentat n figura alturat. Avantaje i dezavantaje Indiferent de polaritatea intrrii, curentul prin sarcin are aceeai direcie de curgere. Cu alte cuvinte, o semi-perioad negativ la surs este o semi-perioad pozitiv pe sarcin. Curgerea curentului are loc prin dou diode serie, pentru ambele polariti. Astfel, cderea de tensiune pierdut dinspre surs spre sarcin datorit diodelor este dubl (0,7 2 = 1,4 V pentru Si) faa de redresorul dub alternan cu punct median. Acest dezavantaj reprezint ns o problem doar pentru sursele cu o tensiune de alimentarea foarte sczut.

CAPITOLULIII : Norme de protectie a muncii

1. Fiecare om al muncii este obligat ca, inainte de folosirea mijloacelor individuale de protectie, sa verifice lipsa defectelor exterioare, curatenia lor, marcarea tensiunii la care este permisa utilizarea precum si daca nu s-a depasit termenul de mentinere a caracteristicilor electrice. 2. Art.3825: Amestecul acizilor se face turnand pe cel mai concentrat in cel mai diluat3. Art.3539: La exploatarea bailor cu continut acid se va evita contactul solutiilor cu pielea 4. Art.3676: Comenzile de pornire si oprire a lucrarilor se vor face de catre seful de lucrare, si tot el va conduce probele. 5. Art.3689: Cablurile mobile de legatura se vor controla inainte de punerea sub tensiune 6. Art.3699: Este interzisa modificarea montajelor electrice aflate sub tensiune. 7. Art.3720: Se interzice atingerea legaturilor neizolate chiar daca acestea sunt alimentate la tensiuni joase. In toate atelierele si locurile de munca in care se foloseste energia electrica se asigura protectia impotriva electrocutarii. Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc. Tensiunea la care este supus omul la atingerea unui obiect sub tensiune este numita tensiune de atingere. 23

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

Gravitatea electrocutarii depinde de o serie de factori: 1. Rezistenta electrica a corpului omenesc. Rezistenta medie a corpului (pielea este singurul organ izolator) este de 1000 si poate avea valori mai mari pentru o piele uscate sau valori mult mai mici (200) pentru o piele uda sau ranita 2. Frecventa curentului electric. Curentul alternativ cu frecvente intre 10-100Hz este cel mai periculos. La frecvente de circa 500.000Hz excitatiile nu sunt periculoase chiar pentru intensitati mai mari ale curentului electric. 3. Durata de actiune a curentului electric. Daca durata de actiune a curentului electric este mai mica de 0,01 efectul nu este periculos; 4. Calea de trecere a curentului prin corp. Cele mai periculoase situatii sunt cele in care curentul electric trece printr-un circuit in care intra si inima sau locuri de mare sensibilitate nervoasa (ceafa, tampla etc.) 5. Valorile curentilor care produc electrocutarea. Acestea se pot calcula simplu cu legea lui Ohm: unde R este suma rezistentelor din circuit. -valoarea limita a curentilor nepericulosi sunt 10mA curent alternativ si 50mA curent continuu. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc se pot grupa in: Electrosocuri si electrotraumatisme. Cand valoarea intensitatii curentului electric este mai mica de 1mA, nu se simte efectul socului electric. La valori mai mari de 10mA curent alternativ se produc comotii nervoase in membre; contractiile muschilor fac ca desprinderea omului de obiectul aflat sub tensiune sa se faca greu. Peste valoarea de 10mA se produce fibrilatia inimii si oprirea respiratiei. Electrotraumatismele se datoreaza efectului termic al curentului electric si pot provoca orbirea, metalizarea pielii, arsuri. Cositorirea si lipirea se fac in locuri special amenajate si prevazute cu sisteme de ventilatie corespunzatoare. Art.3760: Baile de cositor pot fi izolate termic astfel incat temperatura elementelor exterioare sa nu depaseasca 35 grade Celsius Art.3761: Se interzice introducerea in baia de cositor a unor piese umede; este interzisa introducerea in bai fara sa fi fost in prealabil sters si uscat. Art.3762: Locurile de munca la care se executa operatii de lipire vor fi prevazute cu un sistem de ventilatie locala pentru absorbirea nocivitatilor din zona ciocanului de lipit. Art.3764: Toate sculele electrice portabile folosite la lipire vor fi alimentate la o tensiune de sub 24V, iar in locurile periculoase din punct de vedere al electrocutarii alimentarea se va face la 12V. Este interzisa modificarea montajelor electrice sub tensiune Aparatele electrice si dispozitivele auxiliare sa fie alimentate la o tensiune corespunzatoare si sa aiba prize cu impamantare.

24

GRUP COLAR ENERGETIC NR.1 ALEEA 23 AUGUST , NR.11 , TG-JIU TEL : 0353/806.045 FAX : 0353/806.044

CAPITOLUL IV : BIBLIOGRAFIE

Dicionar tehnic de radio i televiziune - Editura tiinific i enciclopedi - Bucureti - 1975.

G.Vasilescu - Electronic - Editura didactic i pedagogic - Bucureti - 1981.

Manualul electricianului : Editura de stat si pedagogica- Bucuresti 1961

Winikipedia libraria online internet

25