Sunteți pe pagina 1din 16

CONTABILITATEA STOCURILOR

CUPRINS:

CAPITOLUL I Aspecte generale privind contabilitatea stocurilor CAPITOLUL II : Definiia si clasificarea stocurilor Evaluarea stocurilor Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu....................................................... Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu...................................................... Evaluarea stocurilor la inventar............................................................................ Evaluarea stocurilor la intocmirea bilantului........................................................ Documentele utilizate pentru evidenta stocurilor.... Documente privind intrrile de stocuri..... Documente privind ieirile de stocuri....... Contabilitatea sintetica a stocurilor

Studiu de caz Concluzii Bibliografie

CAPITOLUL I Aspecte generale privind contabilitatea stocurilor

Prima definiie dat contabilitii aparine italianului Luca Paciolo, find formulate n lucrarea sa, Tratatus de computis et scripturis, care a aprut la Veneia in anul 1494.El analizeaz contabilitatea ca un ansamblu de principii i tehnici privind nregistrarea n partid dubl a averii ce apaine unui negustor, precum i toate afacerile acestuia, n ordinea in care au avut loc. Contabilitatea stocurilor de materii prime , materiale consumabile i materiale de natura obiectelor de inventar este necesar deoarece asigur recepionarea tuturor bunurilor material intrate n entitate i inregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primate pentru prelucrare, n custodie sau n consignaie se recepioneaz i se nregistreaz distinct ca intrri n gestiune, n conturi, n afara bilanului

Definiia si clasificarea stocurilor

Stocurile reprezinta componente ale activului patrimonial , fiind mijloace economice sub forma activelor circulante materiale . Ele isi transmit integral valoarea asupra bunurilor realizate cu ajutorul lor , deci la data utilizarii sau consumului. Stocurile pot fi ale societaii sau ale terilor , aflate fie in gestiunea societaii , fie in gestiunea terilor . Dupa proveniena pot fi : cumparate: materii prime , materiale , obiecte de inventar, marfuri , ambalaje fabricate: produse si producie neterminata Se inregistreaza in contabilitate prin inventar permanent sau intermitent si se evaluaeaza la cost de achiziie sau la pre standard , in funcie de natura lor. O excepie in categoria stocurilor o reprezinta marfurile, care se evalueaza la pre de vnzare diferit, in funcie de modul de comercializare. Atunci cnd , cu ocazia inventarierii se constata deprecierea stocurilor, se inregistreaza provizioane. Stocurile sunt active circulante achiziionate sau produse pentru consum propriu sau
3

n scopul comercializrii. n categoria stocurilor se cuprind bunurile i serviciile care, de regul , se ateapt s fie realizate n termen de 12 luni de la data bilanului. Evaluarea stocurilor

Stocurile se pot clasifica dup mai multe criterii , astfel : 1.Dup forma fizic si destinaie : a) mrfurile b) materiile prime c) materialele consumabile d) materiale de natura obiectelor de inventar e) produsele: - semifabricatele - produsele finite - produsele reziduale f) animalele si psrile g) ambalajele h) producia in curs de execuie 2. Dup sursa de provenien : a) stocuri cumparate : materii prime , materiale consumabile, obiecte de inventar , baracamente si amenajri provizorii , animale , ambalaje. b) stocuri fabricate : producie n curs de execuie , semifabricate , produse reziduale , produse finite 3. Dup apartenena la patrimoniu : a) stocuri care fac parte din patrimoniu , care se pot afla fie in spaiile proprii . fie se afl la teri n custodie , n consignaie , pentru prelucrare sau reparare; stocuri care nu fac parte din patrimoniu , dar se afl in gestiunea entitii , fiind primate de la teri pentru vnzare n consgnaie, pentru prelucrare, reparare, etc.

4. Dup gradul de individualizare i modul de gestionare : a) Stocuri identificabile , care sunt individualizate pentru fiecare articol sau categorie de bunuri , in care se includ, de regul, bunurile de folosin indelungat : autoturisme, televizoare, calculatoare etc. b) stocuri fungibile sau interschimbabile , care n cadrul fiecrei categorii , nu pot fi in mod unitar identificabile : pungile cu zahr ambalat care aparin aceluiai sort , chiar dac sunt cumprate la preuri diferite etc. n categoria stocurilor care sunt cumprate pentru a fi consumate in procesul de producie sau pentru prestarea de servicii intr materiile prime, materialele consumabile si materialele de natura obiectelor de inventar. Materiile prime sunt bunurile care particip direct la fabricarea produsului, in care se regsesc integral sau parial, fie in starea lor iniial, fie transformate. Materialele consumabile sunt bunurile care particip sau ajut la procesul de producie sau de exploatare, fr a se regsi, de regul, in produsul finit. Principalele categorii de materiale consumabile sunt: -materialele auxiliare -combustibili -materialele pentru ambalat -piesele de schimb -seminele si materialele de plantat -furajele etc. Materialele de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de: bunurile care nu indeplinesc in mod cumulativ condiiile pentru a putea fii incluse in categoria imobilizrilor corporale, adic, fie au durata de utilizare mai mic de un an, fie au au valoarea de intrare mai mica decat limita legal: 1800 lei. echipamentul de protecie , echipamentul de lucru i mbrcmintea special impuse salariailor de normele de protecie a muncii sau de regulamente speciale sculele , dispozitivele , verificatoarele , aparate de msura i control , mecanismele , matriele si alte obiecte similare

Evaluarea stocurilor la intrarea in patrimoniu Stocurile intrate n patrimoniu sunt evaluate i nregistrate n contabilitate n funcie de modul lor de dobndire, astfel: a) Stocurile cumprate ( materii prime,materiale , mrfuri , ambalaje etc) se evalueaya la costul de achiziie . Acesta este egal cu preul de cumprare (fr TVA), taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare i alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrarea n gestiune a bunului respectiv i TVA nscris n factura furnizorului , n cazul n care cumprtorul nu este pltitor de TVA b) Stocurile fabricate (produse finite , semifabricate etc.) se evalueaz la costul de producie format din: - cheltuieli directe: cu materiile prime, cu materialele, cu salariile muncitorilor direct productivi; - cota de cheltuieli indirecte: cu amortizarea utilajelor, cu reparaiile , cu salariile personalului de conducere din secii etc. c) Stocurile obinute cu titlu gratuit se evalueaz la valoarea just (de utilitate) , care repreyint preul presupus c l accept un client n cadrul unei trazacii comerciale cu preul determinat obiectiv. Stocurile incluse ca aport n natur se evalueaz la valoarea de aport , stabilit n urma evaluarii.

Evaluarea stocurilor la iesirea din patrimoniu Metoda identificrii specifice (IS) - const n evaluarea bunurilor la costul istoric (de intrare). Se poate folosi in cazul produselor de folosin ndelungat , care se pot identifica prin serie , data de intrare , cost de achiziie. Metoda costului medlu ponderat (CMP) presupune calcularea costului fiecrui element pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate n stoc la
6

nceputul perioadei i a costului elementelor similare produse sau cumprate n timpul perioadei. Metodaprima intrare - prima iesire (FIFO): bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al primei intrri. Aplicarea metodei FIFO are ca efect evaluarea stocului final la cele mai recente preuri , fiind atribuite stocurilor ieite preurile cele mai vechi. Metoda ultima intrare - prima ieire (LIFO) : bunurile ieite din gestiune se evalueaz la costul de achiziie sau de producie al ultimei intrri. n acest fel , stocul final este evaluat la cele mai vechi preuri. Evaluarea stocurilor la inventar La inventanierea patrimoniului de la sfritul exerciiului financiar, stocurile se evaluaz la valoarea actual, denumit i valoare de inventar. Valoarea actual se stabilete n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia si preul pieei. Cu acest prilej se stabilesc: Diferenele cantitative n plus sau in minus dintre siluaia faptic i situaia scriptic din contabilitate; Diferenele valorice n plus sau in minus dintre valoarea contabil (de intrare) i valoarea actual (de inventar).

Evaluarea stocurilor la intocmirea bilantului Evaluarea stocurilor la intocmirea bilantului se face la valoarea de intrare, respective la valoarea contabil pus de acord cu rezultatele evaluarilor la inventariere, astfel pot fi posibile urmatoarele cazuri: Pentru stocurile la care au rezultat diferene in plus intre valoarea de inventar i valoarea de intrare, in bilant acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se inregistreaz . Documentele utilizate pentru evidenta stocurilor Documente privind intrrile de stocuri Intrrile de bunuri de natura stocurilor vor avea ca documente justificative in primul
7

rand factura de cumprare a bunurilor sau avizul de expediere al furnizorului, urmat, in termen de trei zile, de factura emis de furnizor pentru bunurile livrate. Factura trebuie s cuprind urmatoarele informaii: seria i numrul facturii; data emiterii facturii; numele , adresa i codul de identificare fiscal ale persoanei care emite factura; numele , adresa i codul de identificare fiscal , dup caz , ale beneficiarului de bunuri sau servicii; denumirea i cantitatea bunurilor livrate , denumirea serviciilor prestate; preul unitar fr taxa pe valoarea adugat i baza de impozitare pentru fiecare cot sau scutire; cota de tax pe valoarea adugat sau meniunile : scutit cu drept de deducere , scutit fr drept de deducere , neimpozabil , supus regulilor speciale , dup caz; suma taxei pe valoarea adugat de plat , pentru operaiunile taxabile , cu excepia cazurilor n care se aplic reguli speciale prevzute prin norme metodologice; Pentru bunurile din producia proprie se folosete bonul de predare, transfer, restituire. Acesta servete la predarea produselor finite ctre magazie i se intocmete in cel putin 3 exemplare: primul exemplar rmne la predator; al doilea exemplar nsoete mrfurile la depozit; al treilea exemplar este destinat contabilitii. Nota de recepie i constatare de diferene se folosete i ntr-o variant specific pentru comerul cu amnuntul, n care, pe lang datele continute in documentul descris mai sus, se mai consemneaz: adaosul comercial unitar i total; preul de achiziie + adaosul comercial; T.V.A. unitar i total; valoarea la preul de vnzare cu amnuntul a bunurilor introduse in gestiunea cu amnuntul
8

La finele lunii se va intocmi balanta analitic a stocurilor pe fiecare tip de stoc in parte (mrfuri, produse finite, ambalaje, materiale etc.). Rulajele debitoare i creditoare i soldurile balanelor analitice se vor confrunta cu rulajele debitoare i creditoare i soldurile din conturile sintetice corespunztoare. Concordana valorilor este proba corectitudinii inregistrrilor n contabilitatea stocurilor. Metoda global -valorica presupune nregistrarea valoric att n contabilitate, ct i la depozit. Se verific dac valorile coincid . Documente privind ieirile de stocuri

In funcie de specificul activitii, pentru ieirea din gestiune a bunurilor se folosesc urmtoarele documente: bonul de consum este document justificativ pentru eliberarea de materiale din magazie, pentru scderea bunurilor din gestiune i pentru operarea corespunztoare a fiei de magazie. Conine, din partea persoanelor autorizate, aprobarea pentru efectuarea consumului . fia limit de consum este documentul pe baza cruia se calculeaz necesarul de fis limit consum pentru o anumit comand de fabricaie. Pe baza fiei limit de consum se vor intocmi bonurile de consum pentru ridicarea efectiv a bunurilor din magazie. Proces-verbal de constatare se ntocmete pentru lipsurile constatate i este semnat de ambeele pri . Se mai ntocmete i pentru recepia transportului , care se efectueaz de ctre delegatul entitii cumprtoare i const in verificarea strii ambalajelor.

Contabilitatea sintetica a stocurilor

Contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile si a obiectelor de inventar se ine cu ajutorul conturilor din grupa Stocuri de materii prime si materiale , care are urmtoarea structur: 301 Materii prime
9

302 Materiale consumabile 3021 Materiale auxiliare 3022 Combustibili 3023 3024 3025 3026 Furaje Materiale pentru ambalat Piese de schimb Semine si materiale de plantat

3028 Alte materiale consumabile 303 Materiale de natura obiectelor de inventar 308 Diferene de pre la materii prime i materiale

3.2 Aplicatii practice privind Contabilitatea Stocurilor la nivelul S.c. "Urbis" S.r.l 1.Pe baza jurnalului notelor de receptie si constatare de diferente si/sau altor documente de intrare in patrimoniu, se inregistreaza operatiile privind aprovizionarea materiilor prime referitor la care se cunosc urmatoarele elemente: - pretul total prestabilit (standard) 5.000.000 lei - pretul total de cumparare (facturare) 5.600.000 lei - cheltuielile de transport platite din avansuri de trezorerie 400.000 lei - T.V.A. aferenta pretului de cumparare (5.600.000*19%) - T.V.A aferenta cheltuielilor de transport (400.000*19%) 76.000 lei. Se inregistreaza operatiile privind : a. intrarea in gestiune a materiilor prime: % = 401 301 Furnizori Materii prime 308 Diferente de pret la materii prime si materiale

6.664.000 lei 5.000.000 lei 600.000 lei

10

4426 1.064.000 lei T.V.A. deductibila b. contabilizarea cheltuielilor de transport : % = 542 476.000 lei 308 600.000 lei Diferente de pret la materii Avansuri de prime si materiale trezorerie 2. Se reflecta in contabilitete totalul jurnalului de iesiri din gestiune privind materiile prime consumate in cursul perioadei de gestiune in valoare de 2.000.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele nefavorabile de pret aferente, stabilite pe baza de coeficient mediu (7%) in suma de 140.000 lei: 601 = % 2..140.000 lei Cheltuieli cu materii prime 301 2.000.000 lei Materii prime 308 140.000 lei Diferentele de pret la materii prime si materiale 3.In perioada de gestiune urmatoare in jurnalul de intrari sunt inscrise materialele auxiliare aprovizionate referitor la care se cunosc. - pretul total prestabilit (standard) 3.000.000 lei - pretul total de cumparare (facturare) 2.600.000 lei - cheltuielile de transport facturate de furnizor 150.000 lei - T.V.A. aferenta pretului de cumparare (2.600.000*19%) - T.V.A aferenta cheltuielilor de transport (150.000*19%) 28.500 lei. Se inregistreaza operatiile privind : a. intrarea in gestiune a materialelor consumabile: 302 = % 3.000.000 lei Materiale consumabile 401 2.600.000 lei Furnizori 308 400.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale b. TVA aferenta pretului total de cumparare: 4426 = 401 494.000 lei TVA deductibila Furnizori c. cheltuieli de trasport si TVA aferenta: % = 401 178.500 lei 308 Furnizori 150.000 lei Diferente de pret la materii prime si materiale 4426 TVA deductibila 4. Pe baza jurnalului si a bonurilor de consum, se inregistreaza iesirile din gestiunea de materiale consumabile in valoare de 1.000.000 lei si totodata se repartizeaza diferentele depret in minus
11

(favorabile) stabilite pe baza de coeficient mediu 8% in suma de 80.000 lei 601 = 302 1.000.000 lei Cheltuieli cu materiale Materiale consumabile consumabile 308 = 602 80.000 lei Diferente de pret la materii Cheltuieli cu materialele prime si amteriale consumabile 5. Se considera ca la inceputul exercitiului curent, costul total efectiv de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc si inscrise in inventarul efectuat la sfarsitul anului financiar anterior este de 7.000.000 lei si respectiv 5.000.000 lei care se inregistreaza astfel: 601 = 301 7.000.000 lei Cheltuieli cu materiale Materii prime consumabile 602 = 302 5.000.000 lei Cheltuieli cu materialele Materiale consumabile consumabile

6. Folosindu-se datele de la operatiile variantei anterioare se inregistreaza materiile prime si materialele consumabile aprovizionate in cursul exercitiului curent, astfel: a. aprovizionarea cu materii prime: % = 401 6.664.000 lei 601 Furnizori 5.600.000 lei Cheltuieli cu materiile prime 4426 1.064.000 lei TVA deductibila b. cheltuieli de transport aferente materiilor prime aprovizionate: % = 542 476.000 lei 601 Avansuri de trezorerie Cheltuieli cu materiile prime 4426 76.000 lei TVA deductibila c. aprovizionarea cu materiale consumabile: % = 401 3.094.000 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele consumabile 494.000 lei 4426 TVA deductibila d. cheltuieli de transport-aprovizionare aferente materialelor consumabile aprovizionate: % = 401 178.500 lei 602 Furnizori Cheltuieli cu materialele
12

consumabile 4426 28.500 lei TVA deductibila Aceasta operatie economica se inregistra odata cu cea anterioara, prin cumularea sumelor. 7. Se inregistreaza predarea cu titlu gratuit de materiale consumabile la costul efectiv total de 184.000 lei (200.000 lei - 16.000 lei): 671 = 602 184.000 lei Donatii si subventii acordate Cheltuieli cu materialele consumabile 635 = Cheltuieli cu alte impozite, Taxe si varsaminte asimilate 4427 34.960 lei TVA colectata

8. La sfarsitul exercitiului curent se efectueaza inventarierea si se determina costul efectiv total de achizitie aferent materiilor prime si materialelor consumabile existente in stoc, in valoare de 6.000.000 lei si respectiv 3.500.000 lei, care se inregistreaza astfel: 301 = 601 6.000.000 lei Materii prime Cheltuieli cu materiile prime Si: 302 = 602 3.500.000 lei Materiale consumabile Cheltuieli cu materiale consumabile

9. Pe baza inventarului efectuat la sfarsitul exercitiului curent, se inregistreaza urmatoarele o economice privind productia in curs de executie: a. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 6.000.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 331 = 711 8.000.000 lei Produse in curs de executie Venituri din productia stocata b. incarcarea in gestiune a costului de productie total, de 6.000.000 lei aferent lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 332 = 711 6.000.000 lei Lucrari si servicii in Venituri din productia stocata curs de executie c. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea productiei in curs de executie de 1.200.000 lei: 6814 = 393 1.200.000 lei Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru privind provizioanele deprecierea productiei pentru deprecierea in curs de executie activelor circulante 10. La inceputul exercitiului urmator, pe baza notei de contabilitate si a inventerului efectuat anterior se inregistreaza urmatoarele operatii privind productia in curs de executie:
13

a. scaderea din gestiune a valorii produselor in curs de executie: 711 = 331 8.000.000 lei Venituri din productia stocata Produse in curs de executie b. Scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor aflate in curs de executie: 711 = 332 6.000.000 lei Venituri din productia stocata Lucrari si servicii in curs de Executie

Propuneri, concluzii si rationalizari

Ora adevarului pentru economia romaneasca se apropie, odata cu 2005, anul cand vrem sa incheiem negocierile cu UE. Nu intamplator, ultima revizuire a acordului stand by cu FMI a reprezentat cea mai inflexibila runda de negocieri de cand Romania poarta discutii cu FMI, dupa cum a declarat dl Mihai Tanasescu, ministrul finantelor publice. Inevitabil, tot raul din economie, ascuns sub pres pana acum, a iesit la suprafata. El inseamna intreprinderi neprivatizate care produc pierderi, sectoare nerentabile, precum energia si transporturile, care trebuie restructurate din temelii, dar si o politica monetara adecvata, inaintea unei industrii prea slabe. De data aceasta, discutiile au fost inflexibile, iar Neven Mates, negociatorul sef pentru Romania, s-a intors la Washington fara a avea o scrisoare de intentie negociata 100%. Nici nu e de mirare. In timp ce FMI arata cu degetul spre slabiciunile din economie, guvernul vrea sa mareasca in 2004 deficitul bugetar la 3,7% din PIB, ceea ce ar conduce la un deficit de cont curent de peste 4,8%, cat este nivelul critic. De ce se teme FMI? De reintoarcerea economiei la parametrii de acum doi-trei ani, cand inflatia era foarte greu de controlat, iar cresterea economica sinusoidala. Temerile lui Mates sunt alimentate si de o dublare a creditului neguvernamental, in ultimul an. Este absolut normal ca intreprinderile si populatia sa apeleze la credite, numai ca acesti bani s-au dus in importuri de tehnologie (de cele mai multe ori second-hand) si in bunuri de consum de import. In lipsa unei industrii autohtone competitive, creditul neguvernamental a alunecat periculos pe balanta de plati, in importuri. Masura anuntata de a limita creditarea prin scumpirea progresiva a creditului este un surogat. Cuiul problemei il reprezinta restructurarea sectoarelor ineficiente si renuntarea la subventii. Masurile care ne asteapta inseamna disponibilizari masive si mariri de preturi.

14

Bibliografie

Barbacioru V. Constantin Staicu

Contabilitatea profundata, Editura SITECH, Craiova ,1996; -Contabilitatea financiara, Editura Universitatea Craiova, Craiova , 2001; Principiile contabilitatii, Editura Universitatea, Craiova, 1999;

Mihai M. Sandu M. Trasca M. Ristea M.

Contabilitatea financiara, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1998; Contabilitatea societatii bancare,Editura SITECH, Craiova 1999 Contabilitatea societatii comerciale, volumul I , Editura CECAR, Bucuresti, 1995; Contabilitatea societatii comerciale, volumul lI, Editura CECAR, Bucuresti, 1996; Contabilitatea de gestiune, Editura Aius, Craiova, 1996; Contabilitatea de gestiune, Editura Sidex, Galati, 1994;

Ristea M.

Iacob C. Manolescu M. , Iordache A.

15

16