Sunteți pe pagina 1din 52

Alina Buu GeorgetaFidler Diana Golea Carmen Gabriela Manole AntonPerescu

Colectiv tehnoredactare: Iris Mateescu George Roat tefan Popescu Laura Pun

CURS

TEHNOLOGII DE CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE I AROMATICE IN ZONA CALARAI - SILISTRA

C.S. III ing. hort. Catalina TUDORA Februarie 2011 Bucuresti

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

CUPRINS

CAP. 1: GENERALITATI 1.1: Importanta cultivarii plantelor medicinale 1.2: Clasificarea plantelor medicinale CAP. 2: TEHNOLOGIA CADRU DE CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE 2.1: Zonarea ecologic; 2.2: Rotaia culturilor i asolamentul; 2.3: Fertilizarea; 2.4: Lucrrile solului; 2.5: Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor; 2.6: Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor, irigarea); 2.7: Recoltarea, condiionarea, producia CAP. 3: TEHNOLOGII DE CULTIVARE 3.1: Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia Asteraceae (Compositae) Anghinare (Cynara scolymus L.) Armurariul (Silybum marianum L.) Cicoare (Cichorium intybus L.) Craite (Tagetes patula L.) Galbenelele (Calendula officinalis L.) 3.2: Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia Lamiaceae (Labiatae) Cimbrul de cultura (Thymus vulgaris L.) Isop ( Hyssopus officinalis L.) Levantica (Lavandula angustifolia L.) Menta (Mentha piperita L.)
2

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Roinita (Mellisa officinalis L.) Salvia (Salvia officinalis L.) Sovarv (Origanum vulgare L.) 3.3: Cultivarea unor specii de plante medicinale si aromatice din alte familii botanice: Familia Valerianaceae - Valeriana (Valeriana officinalis L.) Familia Plantaginaceae - Patlagina (Plantago lanceolata L.) Familia Brassicaceae (Cruciferae) - Mustarul alb (Sinapis alba L.)

BIBLIOGRAFIE

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

1.GENERALITI 1.1. Importanta cultivarii plantelor medicinale Plantele medicinale sunt o categorie de specii vegetale care acumuleaz n anumite pri ale plantei diverse principii active utile n tratarea diferitelor afeciuni . Plantele medicinale sub diverse forme, slujesc sntatea nc de la nceputurile lumii. Pe masura ce industria chimica se dezvolta, o parte din remediile populare au primit o alt form, au fost modernizate. De cele mai multe ori efectul folosirii plantelor medicinale este mai lent, necesitnd un tratament mai ndelungat, dar este mai puin riscant i mai ieftin. Efectul plantelor medicinale este mai complex, acionnd asupra mai multor organe sau sisteme concomitent. Plantele medicinale produc mai puine i mult mai reduse efecte secundare (Lzurca, 1994). Numeroase studii tiinifice au demonstrat c medicamentele de sintez, cu structuri necunoscute organismului uman, pot declana reacii de respingere, cu toxicitate i cu urmri ntrziate. Acestea au efecte rapide n cazul boli acute, dar efectele secundare produse au provocat manifestarea altor afeciuni, unele chiar mai grave. Progresele realizate n fabricarea medicamentelor de sintez au fost umbrite de multiplele efecte negative. Medicamentele care se prescriu, de fapt trateaza efectele si nu cauzele bolii. Aceasta permite mentinearea oamenilor bolnavi in continuare si beneficii de zeci de miliarde, pentru firmele de farmaceutice. Tot mai muli sunt cei care cunosc efectele dezastruoase ale medicamentelor de sintez asupra sntii i renun la tratamentele alopate i la medicina convenional, apelnd la tratamente naturiste cu plante medicinale, regimuri alimentare de purificare, programe de dezintoxicare a organismului de substanele chimice. Farmacistul dr. Ovidiu Bojor susine c cel puin 50% din medicamente pot fi nlocuite cu produse din plante. Orice medicament are efecte secundare, care pot fi tratate cu alte medicamente, care, la rndul lor nu se abin de la efectele secundare i... vezi n ce ai intrat? Oare mai poi s-i dai seama, i ct timp? Plantele, din punct de vedere biochimic fiind organisme vii, conin substane analoge sau compatibile cu ale corpului uman sau animal. n constrast, cele mai multe dintre medicamentele de sintez actuale sunt substane inexistente n natur, cu efecte imprevizibile n organismele vii.
4

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

n trecut preparatele farmaceutice se numeau droguri (drug En = doctorie, medicament). n zilele noastre acest termen se folosete mai mult pentru stupefiante. Plantele medicinale se pot folosi ca atare, cu uoare preparri, sau pot constitui materie prim n industria farmaceutic sau alimentar. Sub form de preparate simple i pot face efectul n cteva zile i nu mai necesit medicaie n paralel pentru afeciuni uoare, ns, trebuie tiut, c n cazul unor afeciuni severe, plantele medicinale nu trebuie s suprime total medicamentele, ci s le completeze n ameliorarea simptomelor bolii. Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puin productive, asigur cultivatorilor nsemnate venituri, pot fi valoroase plante ornamentale sau melifere, iar recolta de plante medicinale constituie un important material de export. Cultura plantelor medicinale este important i prin faptul c acestea sunt, de regul, culturi ecologice sau chiar biologice. Nu este permis aplicarea la aceste culturi de pesticide care s polueze produsul finit care servete la vindecarea oamenilor. ndelungata folosire a plantelor medicinale n medicin este un indiciu sigur al valorii i utilitii acestora i n viitor. Se apreciaz c pe plan mondial, se folosesc n prezent n fitoterapie aprox. 20.000 specii de plante medicinale i aromatice, din care mai utilizate sunt aprox. 300 specii. Orientrile actuale n medicin sunt tot mai mult indreptate spre utilizarea fitoterapiei, care reprezinta o posibilitate n terapeutica modern, ca alternativ la chimioterapie sau alturi de fizioterapie, electroterapie, igiena alimentaiei etc. Medicina natural se bazeaz n primul rnd pe Fitoterapie i colaboreaz cu alte specialiti medicale nrudite, cum ar fi: Homeopatia (remedii de origine vegetal, mai ales plante toxice, administrate la nceput, n doze mai mici), Dietoterapia (care se bazeaz n primul rnd pe produse vegetale) i Aromaterapia (tratamentul pe baz de uleiuri eseniale-volatile). Plantele medicinale i preparatele fcute din acestea ocup un loc important n viaa sntoas a omului i animalelor. Un mare numr de preparate provin din plante. 77 % din preparatele pentru boli cardiovasculare i 74% din preparatele pentru boli dige stive sunt obinute din plante. Exist peste 1700 de specii de plante medicinale din care mai mult de 50 sunt cultivate. Datorit aplicrii principiilor de via ecologic a oamenilor, o pondere mare n alimentaie precum i n medicin o au, plantele cultivate ecologic sau biologic (fr aplicarea unor pesticide). n ultimul timp, n industria farmaceutic i cosmetic, se utilizeaz tot mai mult materie prima vegetala provenita din zone rustice, nepoluate, cum sunt umeroase i n ara noastr. Se tie c marile companii farmaceutice sau cosmetice occidentale cumpr diverse produse vegetale, mai ales plante medicinale
5

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

recoltate din flora spontan, din rile n care nc nu s-a aplicat o chimizare intens a agriculturii. Pe de alt parte se urmrete ca exploatarea resursei vegetale spontane s nu se fac disproporionat, afectand potenialul de refacere a acestora, care s duc in final la dispariia acestor specii. Unele specii existente in flora spontan nu pot asigura necesarul pentru industria farmaceutic, cosmetic sau alimentar. Principiile active ale plantelor medicinale din flora spontan sunt foarte variate ca i concentraie i calitate n funcie de microzon, de climat, etc., ceea ce face ca dozarea lor n fitoterapie s fie mai dificil. Alteori concentraia principiilor active la plantele din flora spontan este prea sczut pentru a avea efect fitoterapeutic complet. Unele specii, originare de pe alte continente, cum ar fi Echinacea spp. sau Solanum laciniatum din America de Nord, trebuie luate n cultur n ara noastr. Din aceste motive, la unele specii de plante medicinale se fac cercetri pentru introducerea lor n cultur. O afacere cu plante medicinale este la indemana oricui, iar conditiile pedoclimaterice din tara noastra favorizeaza cultivarea plantelor medicinale si aromatice. Acestea pot fi plantate cu usurinta deoarece acestea nu necesita ingrijirea si munca pe care le implica alte soiuri de plante. Marele avantaj al cultivarii plantelor medicinale este ca acestea au un randament foarte ridicat, iar asta inseamna profit rapid. Pentru a incepe aceasta afacere este nevoie de un hectar de teren care trebuie pregatit conform cerintelor specifice fiecarei culturi in parte. Cu o investitie minima de 800-1.000 euro aceasta afacere poate fi demarata oricand, mai ales ca se pot obtine si fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana pentru achizitionarea de utilaje si echipamente noi, precum si pentru construirea unui sistem de irigatii. Investitia initiala presupune si cheltuielile de aprovizionare cu seminte ecologice necesare primei culturi. In functie de fiecare cultura in parte si de recoltele obtinute, inca din primii trei ani se obtine profit de aproximativ 6.000 de euro, insa doar dupa trei ani plantele pot fi valorificate ca fiind ecologice, iar profitul se tripleaza (in unele cazuri).

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

1.2. Clasificarea plantelor medicinale Plantele medicinale se pot clasifica n grupe dup diverse criterii . O posibila clasificare a acestora ar putea fi dup: organul utilizat n terapeutic. Din acest punct de vedere exist 6 grupe de plante medicinale: 1. Plante medicinale de la care se utilizeaz rdcina, bulbii sau tuberii (Angelica archangelica, Valeriana officinalis, Iris germanica, Gentiana lutea .a.). 2. Plante medicinale de la care se utilizeaz tulpina i coaja (Rhamnus frangula, Querqus robur .a.). 3. Plante medicinale de la care se utilizeaz herba (tulpina + frunzele): Mentha piperita, Melissa officinalis, Satureja hortensis .a.). 4. Plante medicinale de la care se utilizeaz frunzele i foliolele (Mentha piperita, Salvia officinalis, Plantago lanceolata, Digitalis sp., Atropa belladona .a.) 5. Plante medicinale de la care se folosesc inflorescenele, florile sau petalele (Lavandula angustifolia, Salvia sclarea, Althaea rosea, Calendula officinalis, Matricaria chamomilla etc.). 6. Plante medicinale de la care se utilizeaz fructele i seminele (Carum carvi, Coriandrum sativum, Papaver sp., Hyosciamus niger, Sinapis sp., Ricinus communis etc.). 7. Plante medicinale de la care se utilizeaz sucul celular i seva ( Aloe sp., Betula sp. etc.). perioada de recoltare. Perioada optim de recoltare se stabilete pe baza dinamicii de acumulare a principiilor active i anume n faza de acumulare maxim. Din acest punct de vedere se consider urmtoarele grupe: 1. Plante medicinale care se recolteaz n perioada repausului vegetativ ( Atropa belladona, Inula helenium .a.); din categoria speciilor bienale rdcinile se recolteaz n toamna anului I de vegetaie (Angelica archangelica, Pimpinella anisum excepie face specia Colchicum autumnale (la care rdcinile tuberizate se recolteaz vara cnd frunzele ncep s se vetejeasc), i Aconitum nepellus (la care tuberculii se recolteaz n perioada nfloritului). Speciile aparinnd acestei grupe sunt considerate avnd n vedere utilizarea rdcinii. 2. Plante medicinale care se recolteaz vara, n perioada de vegetaie. Aceast grup cuprinde specii anuale sau perene care se recolteaz pentru flori, organele florale sau herba (Ocimum basilicum, Majorana hortensis, Tagetes patula, Calendula
7

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

officinalis etc.). zonarea natural (flora spontan) i zonarea culturilor (specii cultivate). Aceast clasificare are n vedere cerinele plantelor fa de condiiile ecologice i sunt: 1. Plante medicinale de ap i locuri mltinoase - specii iubitoare de ap (Iris sp., Colchicum autumnale, Acorus calamus, Valeriana officinalis etc.). 2. Plante medicinale de cmpie - specii adaptate condiiilor de insolaie ridicat ce caracterizeaz verile din sudul rii (Foeniculum vulgare, Pimpinella anisum, Coriandrum sativum, Papaver bracteatum .a.). 3. Plante medicinale de deal - specii adaptate condiiilor ce caracterizeaz zonele subcarpatice ct i zonele mpdurite (Atropa belladona, Vinca minor, Crataegus monogyna, Geum urbanum - specii din flora spontan de deal; Papaver somniferum, Carum carvi, Valeriana officinalis - specii cultivate). 4. Plante medicinale de munte - specii adaptate condiiilor caracterizate prin altitudine, vnturi, temperaturi mai sczute n toat perioada anului ( Geniana sp., Arnica .., Angelica archangelica etc.). ciclul de vegetaie i parcurgerea fenofazelor. 1. Plante medicinale anuale - specii care parcurg ntregul ciclu de vegetaie ntr-un singur an (Tagetes patula, Calendula officinalis, Papaver somniferum etc). 2. Plante medicinale bienale - specii care i desfoar ciclul de vegetaie pe parcursul a doi ani (Carum carvi, Salvia sclarea .a.). 3. Plante medicinale vivace (perene) - speciile care au ciclul de via multianual. Acestea pot fi: * Plante cu rdcina transformat n rizomi sau stoloni ( Iris germanica, Mentha piperita, Valeriana officinalis, Acorus calamus etc). * Plante cu rdcina tuberizat (Aconitum sp.). * Plante cu tulpina transformat n bulbotuberi (Colchicum autumnale). * Plante cu rdcina ngroat avnd la baza coletului muguri dorminzi ( Atropa belladona, Inula helenium, Taraxacum officinale, Rheum palmatum etc). * Plante semilemnoase avnd la baza ramurilor muguri dorminzi ( Lavandula officinalis, Salvia officinalis, Urtica dioica etc). Plantele perene mai pot fi clasificate i n funcie de aspectul lor n: plante ierboase (Valeriana officinalis, Thymus vulgaris, Papaver bracteatum) i plante lemnoase (Salvia officinalis, Lavandula angustifolia, Glycyrrhiza glabra). caracterele botanice. Aceast clasificare urmrete criteriul strict legat de nuirile morfologice i de tipul florii. Astfel plantele se clasific i se grupeaz pe ordine, genuri, familii i specii. coninutul n principii active.
8

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

1. Plante medicinale ce conin uleiuri volatile (uleiuri eseniale sau uleiuri eterice). Conceptul privind definirea uleiurilor volatile a evoluat mult. Pot fi definite ca fiind compui aromatici volatili a cror compoziie chimic este format dintr -o mulime de amestecuri de hidrocarburi aromatice, alifatice, aldehide, alcooli, acizi organici, esteri precum i ali compui similari hidrocarburilor i care aparin clasei terpenoidelor. Au miros aromatic caracteristic i majoritatea sunt solubile n alcool etilic. Pata pe care o prezint o pictur de ulei esenial pe o hrtie dispare rapid. Uleiurile volatile sunt utilizate n medicin ca stomahice, antispasmodice, carminative, expectorante, sedative, aromatice etc. 2. Plante medicinale ce conin alcaloizi (compui organici compleci, caracterizai prin prezena azotului n molecula lor i reacie alcalin, cu formare de sruri). Au o aciune puternic asupra organismului uman chiar n doze mici. Alcaloizii se formeaz, de regul, n prile subterane ale plantei, de unde migreaz n celelalte organe n timpul perioadei de vegetaie. la mac i rostopasc, alcaloizii se gsesc n sucul lptos. n funcie de aminoacidul precursor, alcaloizii se clasific n: - Alcaloizi derivai din glicolol; - Alcaloizi derivai din triptofan; - Alcaloizi derivai din fenilalanina; - Alcaloizi derivai de la lizin ornitin; - Alcaloizi prin intermediul acetil - coenzimei A. Se ntlnesc mai frecvent la familiile: Ranunculaceae, Papaveraceae i Solanaceae. 3. Plante medicinale ce conin principii amare. Principiile amare sunt compui vegetali (cu structur glicozidic, alcaloidic etc.), ternari cu gust amar (chiar i la diluii mari) care determin mrirea secreiei gastrice. Dozarea principiilor amare se face prin metoda organoleptic. Se ntlnesc mai ales la familiile Gentianaceae i Asteraceae. 4. Plante medicinale care conin glucide (hidrai de carbon, heterozide sau glicozide) (Lemnul dulce). Glucidele sunt compui organici naturali rezultai direct n procesul de fotosintez. Glucidele se mpart n oze i ozide. 5. Plante medicinale care conin flavonoide. Flavonoidele sunt pigmeni galbeni identificai la specii din familia Compositae sub form de flavone (Matricaria chamomilla, Achillea milefolium, Calendula officinalis) sau sub form de flavonoli la specii din familia Leguminosae (Sophora japonica). 6. Plante medicinale care conin antocianozide. Antocianozidele sunt pigmeni hidrosolubili aflai n sucul celular care confer florilor, fructelor i frunzelor toamna, culoarea roie, violet, albastr . 7. Plante medicinale care conin taninuri. Taninurile sunt compui naturali neazotai cu structur polifenolic. Plante care conin antracenozide. Antracenozidele sunt
9

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

compui naturali ai antracenului avnd proprieti purgative. Identificarea lor se realizeaz prin cromatografie n strat subire. Din punct de vedere al fitofarmacitilor cea mai bun clasificare ar fi: importana terapeutic (n funcie de principiile active predominante ca aciune farmacodinamic): plante utilizate n bolile aparatului cardiovascular, care conin, de regul, glicozide sau heterozide cardiotonice. Ex. Digitalis sp., Convalaria majalis .a.; plante utilizate n bolile aparatului respirator care pot fi cu aciune emolient (Althaea sp., Plantago sp. .a.), cu aciune expectorant etc. plante utilizate n afeciunile aparatului digestiv ca Mentha sp., Melissa sp., Matricaria chamomilla, Carum carvi .a. plante folosite n bolile aparatului urinar; plante folosite n bolile sistemului nervos ca Valeriana officinalis, Vinca minor,Claviceps purpurea, Papaver sp. .a. plante folosite n unele boli ale aparatului genital ca Claviceps purpurea,Calendula officinalis .a. specii utilizate n tratamentul extern ca Hypericum perforatum, Calendula officinalis .a. (Crciun i col., 1976).

10

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

CAP. 2. TEHNOLOGIA CADRU DE CULTIVARE A PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE

Presupune urmtoarele etape: Zonarea ecologic; Rotaia culturilor i asolamentul; Fertilizarea; Lucrrile solului; Smna i semnatul sau plantatul materialului sditor; Lucrrile de ngrijire (combaterea buruienilor, bolilor i duntorilor, irigarea); Recoltarea, condiionarea, producia. 2.1. Zonarea ecologic Sunt recomandate anumite areale de favorabilitate cultura plantelor medicinale i aromatice. Astfel, exist zone foarte favorabile unei anumite plante, zone favorabile, zone mai puin favorabile sau zone nefavorabile. In funcie de condiiile climatice, exist o zon umed i rcoroas i o zon uscat i mai clduroas. n cadrul acestor zone sunt cuprinse 24 de subzone, difereniate dup tipul de sol i microclimat Prezentul proiect isi desfasoara activitatea de cultura/de teren a plantelor medicinale si aromatice in zona localitatii Borcea din judetul Calarasi, (Subzona I de favorabilitate). Subzona I cuprinde: Brila, Buzu, Ialomia, Clrai, sudul judeului Vrancea, nordul judeului Ilfov. Subzona II cuprinde: Constana, sudul judeului Tulcea, etc., ajungnd n final la subzona XXIV cu zona de munte. 2.2: Rotatia culturilor si asolamentul Rotaia reprezint succesiunea de cultivare a plantelor n timp, pe aceeai sol/suprafa de teren. Pe o anumit sol, plantele alterneaz, iar ordinea de rotire (de cultivare) a plantelor se face dup anumite criterii, astfel nct fiecare cultur s
11

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

ntlneasc n sol cele mai favorabile condiii de cretere i dezvoltare. Rotaia culturilor se prezint indicnd prin numere ordinea n care se cultiv. Numrul tot al de culturi ne indic durata rotaiei sau perioada rotaiei. Durata rotaiei poate fi de 2 -6 ani. Asolamentul reprezint una dintre cele mai importante msuri agrofitotehnice pentru cresterea produciei. De fapt, asolamentul reprezint rotaia culturilor n timp pe o anumit perioad, dar i n spaiu, adic amplasamentul n care se va cultiva planta respectiv. n cadrul fermei poate exista un asolament special numai de plante medicinale i aromatice sau un asolament mixt, care s cuprind pe lng aceste specii i plante din cultura mare: cereale, leguminoase pentru boabe sau alte plante. Culturile agricole sunt alese n funcie de anumite criterii care urmaresc, condiiile din zon, tipul de sol, clima. Alte criterii se refer la cerinele plantelor medicinale, la disponibilul de for de munc din zon. De asemenea, se va ine cont de existena unor dotri pentru condiionarea recoltei sau echipamente pentru distilarea uleiurilor volatile, precum i spaii sau instalaii pentru uscare, dar i de bolile i duntorii specifici fiecrei culturi n parte. Una dintre dificultile cu care se confrunt ferma de plante medicinale o constituie necesarul mare de for de munc. Este de dorit ca sa existe un sistem de maini agricole adecvat si s se cultive plante care au o tehnologie mecanizat integral, ca de exemplu: coriandru, mutar, chimen, anason sau fenicul.

2.3. Fertilizarea Fertilitatea solului trebuie s fie meninut i ameliorat printr-un sistem de msuri care s favorizeze activitatea biologic maxim a solului, precum i conservarea resurselor acestuia. Astfel, fertilitatea i sntatea solului sunt meninute prin practici biologice precum: rotaia culturilor, lucrri manuale, prit, compostare i mulcire. Prin folosirea ngrmintelor organice se mrete i se menine procentul de materie organic a solului. De asemenea sporirea fertilitatii solului se poate realiza prin: cultivarea de plante leguminoase care fixeaz azotul atmosferic i las terenul curat de buruieni, prin plante care pot constitui ngrminte verzi sau alte plante cu nrdcinare adnc. Se pot crea astfel condiii optime pentru nutriia plantelor, prin punerea la dispoziia acestora a unor substae utilizate direct (azotul) sau de ctre microorganismele prezente n sol (bacterii, ciuperici), care descompun materia organic i au efecte pozitive asupra sistemului radicular sau asupra fotositezei.
12

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

ns n agricultura baza fertilizrii o constituie ngrmintele organice naturale. Astfel, gunoiul de grajd este considerat un ngrmnt complex i poate fi constituit din amestec de blegar i materii vegetale. Acesta conine azot (5 kg/t gunoi), fosfor (2,5 kg/t gunoi), potasiu (6 kg/gunoi) i calciu (5 kg/t gunoi). Calitatea i cantitea gunoiului depind de mai muli factori: specia i vrsta animalelor de la care provine gunoiul, furajele folosite i felul aternutului din grajduri, metoda i perioada de pstrare a gunoiului. Acest tip de ngrmnt se aplic de obicei toamna, ncorporat fiind apoi prin artur, avnd un efect complex asupra solului, influennd nsuirile acestuia. Astfel, solurile care conin argil n cantitate mai mare devin mai permeabile, mai afnate, cele nisipoase devin mai structurate, mai legate, iar coninutul n humus, component important al fertilitii, crete. De asemenea, este mbuntit activitatea biologic a microorganismelor i a microfaunei din sol. Transportul n cmp i mprtierea trebuiesc corelate cu lucrrile solului, iar efectul gunoiului se poate constata i la 2-3 ani de la aplicare. Dozele n care se aplic se ncadreaz ntre 10- 30 de tone/ha, n funcie de specia cultivat, condiiile climatice i fertilitatea natural a terenului. Un alt tip de ngrmnt organic mult utilizat este compostul. Acesta poate fi considerat un ngrmnt rezultat al fermentrii aerobe (n prezena oxigenului din aer), a unui amestec de deeuri vegetale i animale (frunze, coceni, paie, alte ierburi, mustul i gunoiul de grajd), resturi menajere, nmoluri oreneti sau zootehnice rezultate din epurarea apelor reziduale. n practica obinuit, compostul se obine prin aezarea n straturi succesive a materiilor vegetale i a gunoiului de grajd, pe un sol afnat la suprafa i permeabil. Descompunerea acestor componente dureaz de la cteva sptmni pn la cteva luni, n funcie de natura materiei organice i de condiiile climatice. De asemenea, este necesar udarea grmezii periodic i acoperirea cu un strat de pmnt sau de paie. Doza de aplicare va fi de 10-12 t/ha, datorit faptului c, este mai srac n azot, dar mai bogat n elemente precum fosfor, potasiu i calciu. Compostul trebuie aplicat prin mprtiere pe teren i poate fi ncorporat n sol fie prin artur, fie cu grapa cu discuri. Mrania, reprezint un gunoi de grajd foarte bine descompus, fiind mai bogat n elemente nutritive dect acesta, iar cantitile utilizate pentru diverse culturi sunt de 610 t/ha. Se poate aplica direct pe sol, sau doar la plantatul rsadurilor, putnd fi utilizat i n vegetaie, deoarece se descompune repede, punnd la dispoziia plantelor elementele nutritive necesare. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta, busuiocul, cimbrul de cultur.
13

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Turba, este de asemenea un ngrmnt organic recomandat (dar folosit mai rar) pentru a fi folosit pentru fertilizarea plantelor medicinale i aromatice cultivate.Inainte de a fi utilizat, turba este extras din turbrii, respectiv din zonele umede unde se formeaz, i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeaz drept ngrmnt asemntor gunoiului de grajd. ngrmintele verzi provin de la plante cultivate, ce se ncorporeaz prin artur n sol, n momentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n sol i reprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precum leguminoasele: lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul sau altele precum rapia i mutarul, care las n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive. Pe lng ngrmintele organice naturale sunt acceptate i ngrmintele de origine mineral ngrminte minerale cu azot de tipul azotatilor; ngrminte minerale cu fosfor: fosfat natural cu coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5; fosfat aluminocalcic coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2O5, (utilizare limitat pe solurile bazice (pH>7,5 ngrminte minerale cu potasiu: sare brut de potasiu ,sulfat de potasiu care conine sare de magneziu (derivat al srii brute de potasiu; ngrminte minerale cu calciu i magneziu: carbonat de calciu de origine natural (calcar, piatr de var, roci calcice, cret, cret fosfatat), soluie de clorur de calciu, carbonat de calciu i magneziu de origine natural (cret magnezic, roci cal cice i magnezice mcinate), sulfat de calciu (ghips) Alte ngrminte minerale: sulf elementar, clorur de sodiu numai sare din min, pudr de roci, produse reziduale de la fabricarea zahrului, drojdii de la distilare exclus distilatele amoniacale, oligoelemente (bor, cupru, fier, magneziu molibden, zinc).

2.4. Lucrrile solului Cuprind operaiunile ce se execut cu diferite maini i utilaje asupra solului i Se fac cu scopul de a afna, mruni, nivela solul, de a ncorpora ngrmintele i amendamentele i de a combate prin metode preventive buruienile, bolile i duntorii din culturile de plante medicinale i aromatice.
14

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Un alt avantaj important este si acela ca, prin lucrarile solului, semnatul sau plantatul se face n condiii optime, iar plantele vor avea condiii bune de cretere i dezvoltare i se va obine n final o recolt bun, de calitate superioar. n cadrul unei tehnologii de cultur, lucrrile solului reprezint o verig important i de aceea este necesar s fie efectuate n cele mai bune condiii. Astfel, trebuie s se cunoasc unele particulariti ale terenului, tipul de sol, prezena buruienilor problem, unele caracteristici ale speciei cultivate pentru punerea la punct a metodelor de lucru, a utilajelor necesare i a indicilor de execuie. Pe terenurile n pant, lucrrile se vor efectua de-a curmeziul pantei pentru a nu aprea erodarea odat cu apa a stratului fertil de sol. De asemenea, resturile vegetale, trebuiesc mrunite foarte bine nainte de aratur cu o grap cu discuri, pentru nu ngreuna efectuarea arturii i a celorlate lucrri. Lucrrile solului trebuie s fie efectuate pe ct posibil n intervalul de umiditate optim, pentru a avea un minim de consumuri energetice. n funcie de specia cultivat, se execut mai multe lucrri ale solului. Numrul de lucrri i ordinea de executare a acestora reprezint sistemul de lucrri ale solului. Lucrrile solului trebuie s cuprind obligatoriu un dezmiritit, imediat dup recoltarea plantei premergtoare, executat cu grapa cu discuri, pentru mrunirea resturilor vegetale i a buruienilor. Artura, este una dintre cele mai importante lucrari ale solului si se efectueaza de obicei la 15-20 cm adncime, iar pentru unele specii trebuie executat mai adnc la 20 30 cm. Artura de baz se efectueaz vara/toamna, este obligatorie, iar cele din timpul anului, necesare pentru infiinarea unor culturi succesive, pot fi nlocuite cu trecerea cu cultivatorul sau cu plugul fr corman pentru a mobiliza solul pe o adncime de 18 -22 cm. Atunci cnd solul este prea uscat dup recoltarea plantei premergtoare, n toamn, se poate nlocui artura cu lucrri cu grapa cu discuri grea. ntreinerea arturii i nivelarea terenului se pot executa, imediat dup artur sau primvara concomitent cu pregtirea patului germinativ. Pregtirea patului germinativ, se realizeaz chiar nainte de semnat, pentru a nu crea condiii de pierdere a apei din sol. Acest lucrare se poate face cu un combinator, pentru mrunirea terenului foarte bine, mai ales pentru speciile care au semine foarte mici (mutar alb, mghiran, salvie,), precum i cu o grap cu discuri n agregat cu o grap cu coli reglabili. n practica curent este recomandat combinatorul.

15

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Tvlugitul, se poate executa atunci cnd terenul este prea afnat, nainte de semnat sau atunci cnd seminele speciei cultivate sunt prea mici i trebuie s se creeze condiii optime de umiditate pentru germinaie.

2.5. Smna i semnatul/plantatul materialului sditor Materialul de nmulire trebuie s provin din culturi semincere sau rsaduri care s nu provin din organisme modificate genetic sau orice produse derivate din astfel de organisme. Aceste semine sau materialul sditor, trebuie s corespund unor standarde sub aspectul germinaiei, puritii, componenei botanice, strii sanitare. De asemenea, trebuie s provin din recolta anului precedent, deoarece se pierde foarte repede facultatea germinativ.

16

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

CAP 3. TEHNOLOGII DE CULTIVARE 3.1. Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia Asteraecae (Compositae 3.1.a. Tehnologie Anghinare Cynara scolymus L.

Cerintele biologice si amplasarea teritoriala: Provenind din regiunea mediteraneana, anghinarea este pretentioasa fata de temperatura si lumina. De aceea, culturile se vor amplasa in zonele din sudul si sud-vestul tarii. Radacina puternica patrunde adanc in sol, de aceea solicita terenuri profunde, fertile, permeabile. Se comporta bine si pe lunci, pe soluri aluvionare, dar sufera atat din cauza lipsei umiditatii din sol, cat si a excesului acestuia. Amplasarea culturilor trebuie sa se faca tinand seama si de apropierea centrelor de prelucrare in stare proaspata.
17

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Locul in asolament: Cele mai potrivite premergatoare pentru anghinare sunt prasitoarele. Cerealele de toamna si leguminoasele reprezinta, de asemenea, culturi dupa care aceasta specie poate sa urmeze in cadrul asolamentului. Anghinarea nu trbuie sa revina pe acelasi teren mai devreme de 4-5 ani. Lucrarile solului Lucrarile de baza: Lucrarilede baza ale solului dupa premergatoarele timpurii constau dintr-o lucrare superficiala efectuata cu grapa cu discuri imediat dupa eliberarea terenului, urmata de aratura adanca la 28-30 cm. In cazul prasitoarelor care se recolteaza tarziu, aratura se face direct la aceeasi adincime. Pregatitea patului germinativ: Se incepe primavara devreme, prin executarea lucrarii de nivelare a araturii. Cu 1-2 zile inainte de semanat se face maruntirea si afanarea terenului cu discul si grapa cu colti reglabili. Semanatul Epoca de semanat: Anghinarea se seamana primavara catre sfarsitul lunii aprilie, dar epoca se poate prelungi in anii cu desprimavarare tarzie pana la sfarsitul primei decade a lunii mai. Prin insamintarea prea devreme creste numarul plantelor care infloresc in primul an, iar prin intarzierea semanatului, cultura se neuniformizeaza prin diminuarea procentului de rasarire. Norma de samanta: Pentru un hectar se folosesc 4-5 kg. de samanta cu valoare culturala ridicata (puritate: 9095%, germinatie: 75-80%). Distanta de semanat: Anghinarea se seamana in randuri la distanta de 70 cm, cu masina SPC-6 (8). Pe suprafete mici se poate semana cu plantatorul, in cuiburi departate la 25-30 cm. Adancimea de semanat: Pentru cultura de anghinare se recomanda ca insamantarea sa fie efectuata la adancimea de 3-5 cm, in functie de umiditatea solului. Lucrarile de intretinere Lucrarile manuale si mecanice: Imediat dupa rasarire, se incepe prasitul intre randuri, folosind cultivatoarele prevazute cu discuri de protejare. Cand plantele au 2-3 frunze adevarate se face rarirea, lasandu-se o
18

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

distanta de 20-25 cm.intre plante pe rand, tinzand sa se realizeze o densitate de 6 9 plante/mp. Pe masura ce plantele cresc, se ingusteaza latimea de lucru a pieselor active. Dupa realizarea fiecarei recolte de frunze, culturile se prasesc pentru a preintampina pierderea apei din sol. Boli, daunatori si combaterea acestora In anul I de vegetatie, anghinarea este atacata de unii agenti patogeni precum: Ramularia spp. (ramularioza), Septoria spp. (septorioza), Erwinia carotovora (putregaiul radacinilor) si Verticillium spp. (ofilirea frunzelor) In anul al II lea de vegetatie, plantele de anghinare pot fi atacate puternic de ciuperca Sclerotinia sclerotiorum. Atacul se manifesta pe capitule. Prevenirea bolii se face prin respectare masurilor de igiene culturala, asolament corespunzator si folosirea de samanta sanatoasa. Dintre daunatori, mai importanti sunt Vanessa cardui (omida scaietilor), Tanymecus spp.(ratisoara), Scotia segetum (buha semanaturilor), Aphis spp. (afide).

3.1.b. Tehnologie Armurariu - Silybum marianum L.

19

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Ecologie si zonare: Datorit originii sale mediteraneene, necesit temperaturi ridicate n cursul perioadei de vegetaie, mai ales n cursul nfloririi i fructificrii. Cerine moderate fa de umiditate, ca i fa de sol (fiind contraindicate cele grele, cu ap stagnant). Se recomand cultura n sudul Munteniei (judeele Ialomia, Ilfov, Teleorman), al Olteniei (partea dinspre Dunre a judeelor Olt i Dolj), Dobrogei (judeul Constana), precum i Cmpiei de Vest (judeul Timi). Asolament: Armurariu, fiind o planta anuala, poate fi inclusa in asolamentul de camp format din plante medicinale sau in asolament mixt. Cultura va reveni pe acelasi loc dupa 4 ani. Se poate cultiva dupa cereale, prasitoare, porumb siloz sau plante furajere. Fertilizarea: Aceasta planta valorifica bine ingrasamintele chimice. Fertilizarea se face cu doze de 70-80 kg/ha.P2O5, 40-60 kg/ha K2O (incorporate cu aratura) si 60-80 kg/ha N incorporat la pregatirea patului germinativ. Pregatirea solului Dupa planta premergatoare care se recolteaza devreme, se executa aratura cu plugul in agregat cu grapa stelata, la adancimea de 22-25 cm, daca umiditatea solului permite efectuarea unei lucrari de buna calitate. In cazul in care solul este uscat, se va executa o discuire si se va ara dupa prima ploaie. Primavara, imediat ce se poate intra in camp, terenul se lucreaza cu discul in agregat cu grapa cu colti reglabili sau cu combinatorul. Infiintarea culturii: Armurariu se inmulteste prin seminte semanate direct in camp. Se foloseste samanta provenita de la plante productive, cu puritatea de95% (minimum 90%), iar germinatia de 90% (minimum 75%). Aceasta se seamana direct in camp, primavara timpuriu, in randuri cu semanatori universale SUP-21 si SUP-29. Primvara foarte devreme imediat ce se poate intra n cmp, terenul se trece n lung i n oblic cu grapa prevzut cu discuri, se lucreaz cu cultivatorul sau cu combinatorul n agregat cu bara nivelatoare. n aceeai zi cu lucrarea de nivelare a terenului se execut nsmntarea. Se seamn cu maina de semnat SPC-6 la intervale de 70 cm ntre rnduri i la adncimea de 33,5 cm. Cantitatea de smn necesar pentru un hectar este de 45 kg cu puritatea de 98%, germinaia de 85% i umiditatea maxim de 12%. Greutatea medie a 1 000 semine este de cea 31,250 g, iar la un gram intr n medie 32 semine. Intretinerea culturii:
20

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Ca lucrri de ntreinere se recomand plivirea pe rnd i rrirea plantelor la distane de 1822 cm plant de plant, momentul prielnic de rrire, fiind atunci cnd plantele au 35 frunze adevrate i o talie de 46 cm; pe timpul vegetaiei se vor da cca 3 praile mecanice sau manuale deoarece cultura se ncheie repede i nu permite creterea buruienilor.

3.1.c. Tehnologie Cicoare Cichorium intybus L.

Caracteristici Cichorium intybus - este o planta perena. Fiind o planta din flora spontana, nu se cunosc tehnologiile de cultivare. Cichorium intybus, este o mare iubitoare de soare si creste in locuri deschise, cum ar fi fanetele si pajistile, marginile de drum, terenurile virane, din campie si pana in zonele montane joase.
21

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Epoca de recoltare Perioada de vegetatie: creste din luna mai pina in luna octombie, inceputul lunii noiembrie. Partile aeriene de la Cichorium intybus, se recolteaza in prima parte a perioadei de inflorire, in lunile iulie - august, cind tulpinile nu au intrat in faza de lignificare. Pentru ca produsul sa fie de calitate superioara se taie si rozeta de frunze bazale. Radacina plantei, se recolteaza, in luna noiembrie. Modul de recoltare Partea aeriana se recolteaza manual, cu secera. Radacina plantei, se recolteaza prin dezgropare cu cazmaua. Dupa culegere, radacina se spala in curent de apa repede, dupa care se despica pe lungime si se pune la uscat in strat subtire, intr-un loc uscat si calduros. Dupa incheierea procesului de uscare (cand radacinile devin rigide si se rup cu un pocnet sec), se depoziteaza in saci de hartie, in locuri curate si uscate. 3.1.d. Tehnologie Craite Tagetes pattula L.

22

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Cerinele biologice i amplasarea teritorial Craitele nu au cerine ridicate fa de umiditatea solului, suportnd chiar perioade de secet. Se poate cultiva pe soluri variate, dar prefer soluri ceva mai grele, dar bine drenate, de dorit cu orientare sudic. Nu are cerine deosebite fa de fertilitatea solului. Snt contraindicate solurile acide. Locul n asolament: Criele nu manifest o cerin expres fa de planta premergtoare, reuesc att dup culturile cerealiere cat si dupa prasitoare. Pot reveni pe aceeai sol dup 4 ani. Pregtirea si fertilizarea terenului: Incepe cu o artur adnc de var, n cazul cnd urmeaz dup o plant cerealier sau cu o artur adnc de toamn, n cazul cnd cultura premergtoare a fost o prsitoare. Terenurile mai puin bogate n materii hrnitoare se ngra cu 45 tone /ha gunoi de grajd, bine fermentat, la care se adaug 30 kg s.a. fosfor i 20 kg s.a. potasiu.n lipsa gunoiului de grajd snt suficiente 50 kg/ha s.a. fosfor i 2030 kg s.a. potasiu, care se ncorporeaz n sol odat cu artura. Lucrarile solului: Lucrarile de baza: Primvara pn la nsmnare sau plantare, terenul este lucrat cu cultivatorul i grapa n vederea meninerii umiditii n sol i a ndeprtrii eventualelor buruieni. Dac aceste plante nu snt prea pretenioase fa de natura terenului, ele totui cer ca solul s fie bine mobilizat, afnat. Semanatul: Epoca de semana/plantat: Criele se nmulesc prin semine, fie direct n cmp, fie nsmnate n rsadnie calde i apoi plantate pe teren. nsmnarea direct n cmp se face n aprilie cu semntoarea SUP -29, la intervale de 4550 cm ntre rnduri i la adncimea de 22,5 cm. Se seamn 45 kg. seminte/ha. cu puritatea de 95%, germinaia de 70% i umiditatea maxim de 12%. Pentru a fi distribuite ct mai uniform pe teren, seminele de crie se amestec n prealabil cu nisip fin de ru foarte bine uscat, cenu sau tre. Proporia amestecului este: o parte semine la 45 pri material inert. Criele se pot nsmna n cmp i n cuiburi, la intervale de 4550 cm ntre rnduri i la 25 cm pe rnd. n fiecare cuib se pun 35 semine, dup care se preseaz uor terenul cu tvlugul. Rsadurile de Crie necesare unui hectar se obin prin nsmnarea n a doua jumtat e a lunii martie a 0,5 kg smn/100 m2 de rsadni cald. Lucrrile de nfiinare a
23

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

rsadniei, semnatul i ngrijirea rsadurilor de Crie snt cele cunoscute i folosite la majoritatea plantelor medicinale i aromatice nmulite prin acest sistem. S ingura particularitate n obinerea unui rsad viguros de crie este de a-i pstra o talie mijlocie de 57 cm lungime cu 23 ramificaii. Acest lucru se poate obine pe dou ci: prin repicare n alte rsadnie (ceea ce este foarte costisitor) i prin moderarea cldurii i umiditii din rsadni. Plantarea rsadurilor n cmp se face la sfritul lunii aprilie, la intervale de 50 cm / 25 cm intre plante pe rand. Lucrrile de ntreinere a culturii: In cazul nsmnrii directe n cmp, prima prail se face imediat ce se disting rndurile, iar n cazul plantrii praila se execut dup terminarea operaiilor de plantare a rsadurilor. A doua prail se face la 23 sptmani dup prima, cu care ocazie se rresc pe rnd plantele nsmnate direct n cmp. A treia i a patra prail se execut dup prima i a doua recoltare, urmrindu -se a se nltura bttorirea terenului. Ultimele dou praile se pot executa i mecanic, cu condiia s nu se vatme plantele. 3.1.e. Tehnologie Galbenele Calendula oficinalis

Aria de raspandire Specie originara din regiunea mediteraneana si vestul Asiei. S-a raspandit in toata Europa, ca planta ornamentala si cultivata, iar ca planta medicinala in mai multe tari din
24

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Europa unde se utilizeaza intreaga inflorescenta sau numai florile ligulate marginale. In Romania se cultiva ca planta medicinala in toate zonele agricole . Descriere botanica si particularitati biololgice Calendula oficinalis este o specie anuala sau bianuala. Radacina este pivotanta lunga de 20 cm si groasa de 1 cm. Tulpina erecta, bogat ramificata (5-25 ramificatii) inalta de 4080 cm, acoperita cu perisori. Frunzele sunt ovale, dispuse altern, sesile, glabre, de culoare verde intens, lanceolate, cu varful rotunjit, din ce in ce mai lungi, incepand de la baza spre varf. Florile sunt grupate in inflorescente terminale antodii (30-50 pe tufa). Pe marginea inflorescentei sunt florile ligulate iar in centru florile tubuloase. Inflorescenta este de culoare galben portocaliu. Fructul este o achena curbata in forma de secera cu mici tepi pe suprafata. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie, avand caracter remontant. Relatia planta-factorii de vegetatie Galbenele au cerinte moderate fata de temperatura si umiditate. Semintele germineaza foarte bine la 20-300 C. Cere lumina directa. Specia nu este pretentioasa la umiditate dar raspunde favorabil la irigatii mai ales in anii cu precipitatii reduse. Galbenelele se dezvolta multumitor pe toate tipurile de sol. Amplasarea si rotatia culturii Se cultiva cu rezultate bune numai dupa specii care lasa solul curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive. Premergatoarele preferate sunt culturile prasitoare, borceagul sau leguminoasele boabe. Creste si se dezvolta cel mai bine pe solurile adanci, bogate, afanate si care se incalzesc usor. Nu se recomanda monocultura pentru a evita aparitia bolilor si daunatorilor. In schema de rotatii (asolament) se va reveni pe aceeasi sola la minim 4-5 ani. Lucrarile solului Pregatirea terenului incepe imediat dupa eliberarea acestuia de cultura premergatoare si eliminarea resturilor vegetale. Se executa aratura adanca de cca 25-28 cm, cu plugul in agregat cu grapa stelata. Buruienile care rasar in ogor se distrug prin discuire. Patul germinativ se pregateste cu polidiscul, urmat de agregatul de grape cu colti reglabili si bara nivelatoare pentru afanarea, maruntirea si nivelarea solului dupa care urmeaza lucrarea cu combinatorul. Fertilizarea solului Prin aportul ingrasamintelor minerale si organice creste productia de inflorescente pe unitatea de suprafata cat si calitatea materiei prime prin cresterea continutului in principii active. Se administreaza :
25

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

- ingrasaminte organice (gunoi de grajd) 30-40t/ha, toamna la aratura de baza - ingrasaminte minerale : 60-80 kg fosfor/ha substanta activa si 45 kg potasiu /ha substanta activa, se aplica la aratura de baza si 45 kg azot /ha substanta activa primavara Semanatul Se executa mecanizat cu semanatorile SUP21 sau SUP29 utiliznd distribuitorul modificat pentru seminte mici reglat corespunzator pentru a respecta norma de samanta pe hectar si a preveni spargerea semintelor, sau manual, in cuiburi (2-3 seminte) sau pe rand, la 50 cm intre cuiburi sau randuri. - Epoca optima pentru semanat este luna martie (epoca 1, temp. solului 5-80C) - Norma de samanta 6-12 kg/ha functie de valoarea culturala a acestora - Distanta de samanat este 50 cm intre randuri - Adancimea de samanat este de 2-3 cm - Desimea este de 15 plante/mp Lucrari de intretinere Dupa rasarire se executa manual plivitul pe rand, prasila mecanica intre randuri pentru spargerea crustei si distrugerea buruienilor, prasilele manuale pe rand si cele mecanice intre randuri se repeta la 2 saptamani dupa prima sau oricand este necesar, in perioada de vegetatie mai ales dupa 3-4 recoltari succesive. Pentru mentinerea culturii in anul 2 se vor lua urmatoarele masuri tehnologice : - 3-5% din plantele mature nu se recolteaza in scopul fructificarii si spontaneizarii culturii - in luna octombrie dupa spontaneizare se aplica lucrarea de bilonare pentru protectia plantelor pe timpuil iernii - primavara dupa pornirea in vegetatie se aplica prasitul mecanic intre randuri si prasitul manual pe rand Se aplica in continuare aceleasi masuri tehnologice din anul 1 (prasilele manuale si mecanice, fertilizari, recoltari, tratamente pentru boli si daunatori etc) Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor Buruienile se combat prin ierbicidare astfel: - Treflan 4 kg/ha + Venzar 1 kg/ha, aplicate impreuna inainte de semanat 2 saptamani - Dual 5 kg/ha + Aresin 2 kg/ha, aplicate impreuna odata sau imediat dupa semanat - Furore 2 l/ha post emergent Adancimea de incorporare a ierbicidelor este de 6-8 cm. Pentru combaterea fainarii (Sphaerotheca fuliginea) si patarea cenusie a frunzelor (Sclerotinia sclerotiorum) se folosesc: - sulf muiabil 0.4% 300-500 l solutie /ha - metoben 70 PU 0.1% - 300 l solutie/ha
26

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Foarte pagubitoare este cuscuta, planta parazita care se dezvolta in vetre. Plantele atacate se distrug prin ardere. Metodele cele mai uzitate pentru combaterea bolilor sunt masurile de igiena fitosanitara si respectarea agrotehnicii de cultura (asolamentul, aratura adanca, epocile optime de semanat, combaterea buruienilor etc.) 3.2. Cultivarea speciilor de plante medicinale si aromatice din familia Lamiaceae (Labiatae) 3.2.a. Tehnologie Cimbru de cultura Tymus vulgaris L.

Cerinele biologice i amplasarea teritorial: Este o specie cu cerinte deosebite fata de caldura si de lumina. Cimbrul de cultura este in general rezistent la seceta, dar in perioada de rasarire are nevoie de multa apa. Se cultiva pe soluri fertile, bogate in calciu, permeabile. Specia se poate cultiva si pe pante mici avand efect antierozional. Locul cel mai indicat este partea de sud si de sudvest a tarii. Locul in asolament:
27

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Fiind un semiarbust se cultiva in afara asolamentului, dupa plante care lasa terenul curat de buruieni, cu o perioada scurta de vegetatie (leguminoasele pentru boabe, borceag, cereale de toamna sau dupa prasitoarele ingrasate cu gunoi de grajd). O cultura dureaza 4-5 ani. Pregtirea si fertilizarea terenului: Cimbrul de cultura reactioneaza bine la ingrasaminte, mai ales atunci cand in sol se realizeaza un echilibru. Fosforul se aplica in doze de 60-80 kg./ha s.a. Ingrasamintele cu azot se pot aplica singure sau impreuna cu fosforul sau cu potasiul, in doze de 80-100 kg/ha s.a. Fertilizarea cu potasiu se administreaza in zonele cu terenuri sarace in acest element, in doze de 40-50 kg./ha.s.a. Epoca de aplicare difera: la infiintarea plantatiei, superfosfatul si sarea potasica se administreaza toamna sub aratura de baza. Azotul se aplica in 3 reprize: jumatate imediat dupa plantare, iar a doua jumatate imediat dupa prima recolta. Lucrarile solului: Lucrarile de baza: Dupa recoltarea plantei premergatoare, se ara la adancimea de 28-30 cm, iar pana la plantare, terenul se mentine curat de buruieni prin discuiri repetate. Lucrarile premergatoare plantarii urmaresc nivelarea, distrugerea buruienilor, maruntirea si afanarea superficiala a solului. Se lucreaza cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. Semnatul Epoca de semnat/plantat Cimbrul de cultura se inmulteste atat pe cale vegetativa cat si prin seminte. Vegetativ prin despartirea tufelor, iar inmultirea prin seminte se poate face prin insamantarea direct in camp sau prin producere de rasad. Epoca de plantare in camp pentru rasadul semanat primavara este la sfarsitul lunii iunie-inceput de iulie, iar rasadul semanat vara se planteaza in septembrie octombrie. Norma de plantare pentru un ha este de 160.000-200.000 fire de rasad. Distanta de plantare in cuiburi este de 20 cm, folosind cate 2-3 fire/cuib. Rasadul de cimbru se va planta la o adancime mai mare cu 1 cm decat a fost in strat. Dupa plantare se uda obligatoriu. Lipsa precipitatiilor in timpul plantarii impune repetarea acestei operatii pana la prinderea lor. Lucrrile de ntreinere
28

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Erbicidarea combaterea buruienilor din cultura se poate realiza cu succes folosind Gesagarde 50, care in primul an se recomanda sa se aplice inainte de plantare, iar in anii urmatori se administreaza primavara devreme in doze de 5-7 kg/ha in functie de gradul de imburuienare al culturii.

3.2.b. Tehnologie Isop Hyssopus officinalis L.

Cerinele biologice i amplasarea teritorial: Plant cu iubitoare de lumin i cu cerine mai mari fa de cldur (la temperaturi mai ridicate, se asigura un coninut sporit de ulei eteric). Peste iarn rezist chiar la geruri aspre de -25...-30 dac solul este acoperit. Nu are pretenii deosebite fa de umiditate, suportnd din al doilea an chiar perioade de secet. Vegeteaz bine pe soluri calcaroase, dar n general cerinele fa de sol snt att de reduse nct poate fi utilizat pentru lucrri antierozionale, pe locuri rpoase, fixarea nisipurilor mobile, taluzri, garduri vii, putnd ocupa spaii improprii altor culturi (din
29

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

acest punct de vedere semnnd cu levnica), iar datorit aspectului destul de ornamental i n parcuri sau alte locuri publice. Locul n asolament: Se recomand ca plantele premergtoare (prsitoarele sau cerealele de toamn) sa fie ngrate. Dac planta premergtoare nu a fost ngrat, se folosesc ngrmintele chimice, variind ntre: 5560 kg s.a./ha azot, 1015 kg/ha s.a. potasiu i 50 kg/ha s.a. fosfor Semanatul/plantatul: Inmulirea se poate face pe cale vegetativ (butai sau prin desprirea tufei) i prin semine, primvara timpuriu sau n pragul iernii. Att plantarea butailor ct i nsmnatul se fac n artur adnc de 2830 cm. Primvara, terenul se grpeaz pentru a se distruge bolovanii, dup care se procedeaz la nsmnare sau la plantare. nsmnarea se execut cu maina, n rnduri, la distana de 5060 cm i la adncimea de 2 cm. La hectar se ntrebuineaz 4 kg smn (puritatea de 95%, germinaia de 75% , umiditatea maxim de 13%), n amestec cu mrani sau nisip (o parte smn i 5 pri dintr-unul din aceste materiale) . Dac n timpul semnatului terenul este afinat i uscat este necesar ca att nainte ct i dup nsmnare s se execute o uoar presare a terenului cu tvlugul. Lucrrile de ntreinere a culturii: ndat ce se disting rndurile se execut prima prail superficial pentru distrugerea crustei i a buruienilor. Se evit acoperirea plantelor cu pmnt. La a doua prail se face i rritul pe rnd. ntre plante se las o distan de 2025 cm. n primul an i urmtorii se execut attea praile cte snt necesare pentru a se ine terenul curat de buruieni i fr crust. Pentru a stimula producia de inflorescene se recomand ca primvara, nainte de pornirea vegetaiei, s se execute tunderea tufelor.

30

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

3.2.c. Tehnologie Levantica Lavandula angustifolia L.

Asolament : Levantica se cultiva in afara asolamentului, deoarece o cultura ramane pe acelasi teren timp de 20 30 ani. La alegerea terenului importanta deosebita o are gradul de imburuienare, care trebuie sa fie cat mai mic in special cu specii perene: palamida, pir, costrei, susai , volbura. Aplicarea ingrasamintelor: Fosforul si potasiul se aplica anual toamna, iar azotul primavara la pornirea in vegetatie. Dozele recomandate sunt: fosfor 70 80 kg/ ha s.a. recomandat sub forma de superfosfat. Azotul 60 80 kg/ha s. a., ingrasamant pe baza de azot mai greu solubil), potasiu 40 60 kg/ha s.a. Gunoiul de grajd se administreaza inainte de infiintarea culturii, sub aratura de desfundare, in cantitate de 30 50 t/ ha , bine fermentat.

31

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Lucrarile solului: Pregatirea terenului incepe cu aratura adanca de toamna la 40 70 cm. Cu 3 4 zile inainte de plantare, se va lucra terenul cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. Infiintarea culturii : Infiintarea culturii se poate face toamna la sfarsit de septembrie - inceput de octombrie sau primavara devreme, imediat ce se poate intra in camp. Inainte de plantare se marcheaza terenul , distantele de plantare 100 x 50 cm, norma: 20.000 but./ha + 10% pentru completarea golurilor (se vor planta in marginea solei ). Pentru plantare, butasii se fasoneaza, reducandu-se sistemul radicular pana la 15 cm ( fara a distruge radacinile fasciculare), iar partea aeriana pana la 10 15 cm. Lucrari de intretinere: Acestea constau din prasile mecanice: 4 5 pentru plantatiile tinere si 2 3 pentru cele aflate la maturitate. Prasilele manuale, in numar de 2 3, se fac in functie de necesitati. La culturile de 10 12 ani se fac taieri de regenerare primavara foarte devreme, inainte de pornirea in vegetatie. Daca taierile se fac toamna, culturile se vor bilona pentru ca plantele sa fie ferite de inghet. Erbicidare: Lucrarea se poate face in perioada de repaus (toamna tarziu sau primavara devreme) cu Triflurex 4l/ha, Afalon 2 kg/ha sau in vegetatie cu Basagran 2 l/ha.

32

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

3.2.d. Tehnologie Menta Mentha piperata L.

Asolament : Pentru cultura mentei, bune premergatoare sunt: borceagurile pentru fan, leguminoasele pentru boabe, cerealele de toamna, culturile prasitoare, plantele legumicole timpurii; Nu sunt indicate lucernierele, trifoistile, culturile perene de graminee si porumbul pentru boabe. Fertilizare ; Fosforul si potasiul se aplica anual toamna, iar azotul primavara la pornirea in vegetatie. Dozele recomandate sunt: fosfor: 50 80 kg/ ha substanta activa, azot: 50 70 kg/ ha substanta activa, potasiu: 35 60 kg/ha substanta activa. Gunoiul de grajd in doze de 20 40 t/ha, se aplica bine fermentat. In cazul acesta, se reduc la jumatate dozele de ingrasamant mineral. Lucrarile solului: Aratura la 28-30 cm, pregatirea terenului pentru plantat se realizeaza prin trecerea cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili si cu bara nivelatoare la adancimea de 15 18 cm prin 2 treceri succesive.

33

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Plantat : Pentru obtinerea unor recolte mari de menta este absolut necesar sa se execute plantatul in toamna si numai in cazuri exceptionale primavara foarte devreme. Perioada optima se stabileste in functie de umiditatea solului, in general in luna octombrie. Stolonii nu se planteaza in sol uscat, deoarece acestia se deshidrateaza foarte rapid, norma de plantare: 1000 1400 buc./ha , distanta de plantare 70 cm intre randuri, adancimea de plantare 12 15 cm, densitate optima 20- 26 pl/ m2 Plantarea pe suprafete mici se face manual, stolonii fiind asezati pe fundul rigolei deschise de rarita, cate 2-3 bucati in sir continuu, avandu-se grija sa se suprapuna cu din lungimea lor. Pe suprafete mari, plantarea se face semimecanizat prin deschiderea rigolelor cu rarita, plantarea manuala, astuparea cu masini adaptate dupa modelul celor din legumicultura sau cu masina de plantat stoloni, alcatuita din: bara de cultivator sau SPC-6 + rarita + suport pentru muncitori + palete de acoperire. Lucrari de intretinere: Primavara imediat ce conditiile permit intrarea in camp, cultura de menta se grapeaza perpendicular pe directia randurilor la o adancime la care sa nu se scoata stolonii din sol. In cursul perioadei de vegetatie se executa 2-3 prasile mecanice, 2-3 prasile manuale si 1-2 lucrari de plivit. In anul II de vegetatie, primavara se va grapa si se vor taia randuri cu ajutorul cultivatorului la distanta de 50 cm Erbicidare : Dupa plantare dar inainte de rasarire, se pot aplica Sencor 1kg/ha sau Simadon 3kg/ha. In vegetatie se pot aplica Basagran 3 l/ha, cand plantele au 6 10 cm inaltime, Fusilade sau Furore 2-3l/ ha.

34

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

3.2.e. Tehnologie Roinita Mellisa officinalis L.

Cerinele biologice i amplasarea teritorial: Roinia este o specie iubitoare de cldur i lumin. n locurile umbrite se dezvolt slab i d o cantitate redus de ulei. Este o specie rezistent, ex ceptnd primul an de vegetaie. Rezist bine la geruri de 20 pn la 25oC, sub strat de zpad. Prefer solurile cu textur uoar spre medie, profunde, permeabile, fertile. Nu sunt indicate solurile acide, grele, umede i reci. Se poate cultiva n toat ara, dar reuete mai bine n sudul rii, n regiunea podgoriilor, n zone expuse la soare. Locul n asolament: Cele mai bune premergtoare pentru roini sunt leguminoasele, dar crete bine i dup cerealele pioase i pritoare, cu condiia ca acestea s fie fertilizate i ntreinute corespunztor. Cultura nu va reveni pe acelai teren dect dup 6 ani. Fertilizarea: Dei fosforul nu are o aciune hotrtoare asupra produciei sau a calitii materiei prime vegetale, acesta se administreaz culturii de roini mpreun cu azotul i potasiul, n cantitate de 40 50 kg/ha substan activ, n vederea echilibrrii efectului
35

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

acestora. Pentru fertilizare se va folosi fosfat natural, cu un coninut n cadmiu inferior sau egal cu 90 mg/kg de P2 O5. Azotul contribuie la sporirea masei vegetale, dar aplicat singur i n cantiti mari sensibilizeaz plantele fa de atacul unor boli. Se administreaz 50 60 kg/ha substan activ. Combinarea potasiului cu fosforul i azotul asigur echilibrul nutriiei plantelor i rezistenta fa de boli. Se aplic n doze de 45 60 kg/ha substan activ. Necesarul de potasiu se poate asigura prin administrarea gunoiului de grajd compostat, administrat sub artur n cantitate de 30 t/ha, o dat la 4 ani sau din sare brut de potasiu (kainit, silvinit). Fertilizarea cu gunoi de grajd Pe solurile srace, atunci cnd nu urmeaz dup pritoare gunoite, se administreaz 20 30 t/ha la nfiinarea plantaiei. Gunoiul de grajd bine fermentat, fosforul i potasiul se aplic la nfiinarea culturii i se ncorporeaz odat cu lucrarea de baz a solului. Lucrrile solului Lucrrile de baz n funcie de planta premergtoare i de starea de umezeal a terenului, difer i sistemul de lucrare a solului. Astfel, dup premergtoarele timpurii n condiii de umiditate optim, se execut direct artura, la 28 30 cm. Dac solul este uscat, se face numai o discuire, urmnd ca lucrarea de baz s se efectueze toamna. Dup premergtoarele trzii, artura de baz se execut imediat dup e liberarea terenului, la adncimi de 28 30 cm. Pregtirea patului germinativ nsmnarea direct a roiniei presupune o pregtire minuioas a patului germinativ. Pregtirea patului germinativ se face cu combinatorul. n lipsa acestuia solul se pregtete cu discul i cu grapa, n agregat cu tvlugul. Lucrrile premergtoare plantatului n cazul nmulirii prin rsad, constau n nivelarea arturii de toamn i ntreinerea solului afnat i curat de buruieni pn la momentul plantatului. Semnatul Epoca de semnat/plantat Roinia se nmulete prin nsmnare direct n cmp sau prin rsad. Semnatul direct n cmp se face toamna devreme. nainte de semnat smna se amestec cu material inert, pentru ca distribuirea acestora s se fac uniform. Reuita semnatului este condiionat de prezena umiditii din sol, modul de pregtire i uniformitatea patului germinativ. n general, culturile realizate prin nsmnarea direct prezint goluri i sunt neuniforme.
36

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Cele mai bune culturi de roini se obin prin folosirea rsadului. Cea mai eficient cale de obinere a acestuia, const n nsmnarea n straturi n lunile iulie sau august septembrie. Plantarea se face, n primul caz, n lunile septembrie i octombrie, iar n al doilea, n primvara anului urmtor (mai). Terenul destinat straturilor trebuie s fie adpostit i s prezinte posibiliti de irigare. Norma de smn: Se stabilete avnd n vedere urmtorii factori: germinaia seminelor, epoca de semnat, gradul de pregtire a terenului, umiditatea din momentul semnatului i metoda de nmulire. Facultatea germinativ fiind relativ sczut (65 75%), se recomand o cantitate de smn de 8 10 kg/ha, dac semnatul se face n pragul iernii, sau numai de 5 6 kg/ha dac acesta se realizeaz la nceputul toamnei. Densitatea optim n cazul semnatului este de 20 30 plante /m2. Cu 0.5 kg smn se pot semna 100 m2 de straturi, de pe care se produce rsadul necesar plantrii unui hectar de cultur. Distana de semnat/plantat: Roinia seamna la distana de 50 62,5 cm ntre rnduri. Rsadul se planteaz la aceeai distan, iar ntre plante pe rnd se las 20 25 cm. Plantarea se face manual sau cu maina de plantat rsad MPR., realizndu-se o densitate de 15 17 plante/m2. Seminele fiind foarte mici, roinia se seamn superficial, la adncimi de 0,5 1 cm, n funcie de textura solului. Pentru semnat se folosesc semntorile SUP-21, SUP-29, la care se ataeaz limitatoare de adncime la brzdare i distribuitoare pentru semine mici . Lucrrile de ntreinere Lucrrile manuale i mecanice Durata mare de la semnat la rsrit, neuniformitatea rsririi i creterea lent n prima parte a perioadei de vegetaie, impun ca lucrrile de ntreinere s se execute chiar naintea rsririi (prail oarb). Pritul mecanic se face cu pritoare tractate sau cu cultivatoare, la care s-au adaptat discuri de protejare a rsadurilor. Pritul manual este nsoit de pliviri. Cultura obinut prin nsmnare direct se rrete pe rnd prin buchetare la distana de 20 25 cm, cnd plantele au 3-4 perechi de frunze adevrate. Plantele rezultate se pot folosi la completarea golurilor.

37

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

3.2.e. Tehnologie Salvie Salvia officinalis L.

Ecologie: Specia este relativ pretenioas la cldur. Rsrirea are loc la peste 10C, are nevoie de veri clduroase i ierni blnde, scurte, iar n caz de ger, s nu fie variaii de temperatur i solul s fie acoperit cu zpad. Gerurile trzii, mai ales pe terenul fr zpad, duc la compromiterea culturii. Uleiul volatil se acumuleaz mai intens la temperaturi mai ridicate, la peste 20C i n zilele lungi, cu lumin puternic. Dei prefer lumina direct, salvia se poate cultiva i la semiumbr (ex: n livezi, printre rndurile de pomi). Nu are pretenii deosebite fa de umiditate. Cultura nu este foarte pretenioas la sol. Se poate cultiva i pe coaste calcaroase sau pe nisipuri, valorificnd astfel terenurile degradate. Nu se va cultiva n locuri unde funzele se pot prfui sau murdri deoarece, datorit pubescenei acestea nu se mai pot cura.

38

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Asolament: Salvia se cultiva in afara asolamentului in parcele izolate, departe de drumurile intens circulate. Planta premergatoare trebuie sa elibereze devreme terenul si sa-l lase intr-o stare buna de fertilitate. Cultura se mentine 5 6 ani. Tehnologia de cultur. Fiind o cultur peren (8-10 ani), terenul n care se va cultiva salvia nu trebuie s fie infestat cu buruieni, mai ales perene (plmida, volbura, pirul, costreiul). Pe acelai teren cultura de salvia va reveni dup minim 8 ani. Amplasarea culturii nu se va face n apropierea drumurilor de ar (care ar putea fi surs de praf) sau a altor surse de poluare. Lucrarile solului: nfiinarea culturii se va face ntr-un teren bine prelucrat. Artura se va face imediat dupa eliberarea terenului de planta premergtoare, apoi se grpeaz pe direcia arturii i perpendicular, iar dup rsrirea buruienilor se trece cu cultivatorul pentru distrugerea acestora. Fertilizare : Fertilizarea de baz se face nainte de artur cu gunoi de grajd bine fermentat (dac nu a mai fost aplicat n ultimii 2 ani) 20-25 t/ha, cu fosfor 30-35 kg s.a./ha i 30-35 kg s.a./ha potasiu. Epoca de semanat : Semnatul se face n luna noiembrie sau primvara devreme la 62,5-70 cm ntre rnduri, 2-3 cm adncime, asigurnd o densitate de 9-10 plante/m2. Necesarul de smn este de 8 kg/ha (se poate semna i o plant indicatoare). Cultura de jale se poate nfiina i prin rsad, care se produce fie pe straturi reci (de var) fie n rsadnie calde. Rsadul pentru un hectar se produce pe circa 150 m2 straturi reci sau 60 m2 rsadnie calde (n ambele cazuri fiind necesare 1,5-2 kg smn). Rsadul se planteaz dup 40-45 zile de la nsmnare, cnd are 3-4 frunze, n septembrie sau n aprilie, la 60-70 cm (1 m la recoltarea manual) ntre rnduri i 20-40 cm pe rnd. O a treia posibilitate de nmulire ar fi, vegetativ, prin lstari tineri lignificai. Lucrari de intretinere : Lucrrile de ngrijire constau n efectuarea de praile (3-4) mecanice sau manuale printre rnduri, pliviri, rrit (dac este cazul) la 10 cm ntre plante pe rnd i completarea golurilor (se pot folosi plante rezultate din rrit). Primvara se face lucrarea de ntinerire, prin care se nltur (prin tiere), la 10 cm nlime de la sol, tulpinile lignificate. Aceasta duce la apariia de lstari tineri, viguroi, cu frunze mari, ce mresc recolta. Totodat, recoltarea prii aeriene (herba) a jaleului se va face, astfel, mai uor.
39

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Erbicidare : Lucrarea de combatere a buruienilor se face preemergent Gesagard 2kg/ha, iar incepand cu anul 2, inainte de intrarea in vegetatie a plantelor, se utilizeaza Roundup 3l/ha sau Basta 4 l/ha. 3.2.f. Tehnologie Sovarf Origanum vulgare L.

Ecologie: Este specie cu temperament de lumin, puin pretenioas fa de sol i umiditate, rezistent att la temperaturi sczute n timpul iernii ct i la clduri extreme. Se ntlnete n special prin margini de pduri, tufriuri, la margini de drumuri, n ntreaga ar. Plant larg rspndit n flora spontan, din cmpie pn n zona subalpin. Este specie cu temperament de lumin, puin pretenioas fa de sol i umiditate, rezistent att la temperaturi sczute n timpul iernii, ct i la clduri extreme. Se ntlnete n special prin tieturi i margini de pduri, tufriuri, la margini de drumuri, n ntreaga
40

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

ar, mai ales n Transilvania i Banat (judeele Arad, Bistria -Nsud, Cara-Severin, Harghita, Hunedoara, Maramure), Oltenia (Gorj, Vlcea), Muntenia (Buzu, .Ilfov) i Moldova (Bacu, Neam, Suceava, Vaslui). Semanatul/Plantatul: In situatia infiintarii unei culturi noi, se poate folosi insamantarea directa sau producerea de rasaduri cu plantare vara, iar in cazul culturilor existente se practica despartirea tufelor. Planta nflorete ncepnd din iulie pn n august. Oregano se poate consuma atat proaspat, cat si uscat, ultima varianta fiind preferata deoarece se pastreaza timp indelungat. Lucrari de intretinere: Primavara se executa plivitul si prasitul manual. Cand plantele au 4-5 frunze adevarate, se va efectua raritul plantelor pe rand la distanta de 10 cm. Densitatea culturii va fi de 20-25 plante/m. In timpul perioadei de vegetatie se executa prasitul mecanic si plivitul plantelor, ori de cate ori este necesar. 3.3. Cultivarea unor specii de plante medicinale si aromatice din alte familii botanice 3.3.a. Tehnologie Valeriana Valeriana officinalis L.

41

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Ecologie si zonare: In situatia infiintarii culturii prin semanare directa in camp, plantele premergatoare sunt cerealele paioase, mazarea, macul, coriandrul etc. care elibereaza terenul devreme. Daca infiintarea culturii se realizeaza primavara prin semanat sau plantare de rasaduri, premergatoare pot fi si culturi prasitoare, la care nu s-au aplicat ierbicide atrazinice. Nu se recomanda monocultura. Dei specia este rspndit i n flora spontan, n tufriuri, pduri, locuri umede i umbroase, marginea apelor, lunci i zvoaie n special n zona de deal i munte, astzi ea este exploatat aproape exclusiv numai din cultur. Valeriana suport mai bine temperaturile sczute dect cele ridicate. Seminele ncep germinarea la +5 (temperatura optim fiind de 2030). Suport geruri de 15 ...20 fr strat de zpad, pornind n vegetaie primvara la 1 2, n condiiile n care este cultivat n locuri mai clduroase, ca factor ecologic de compensaie va fi umiditatea n exces. Fa de umiditate planta prezint pretenii ridicate, dezvoltndu-se optim acolo unde precipitaiile anuale snt de cea 650 mm. Plantele pot suporta i perioade de secet, dar aceasta influeneaz negativ asupra coninutului n ulei esenial. Poate crete la lumin sau semiumbr, dar la lumin sistemul radicular are cea mai mare dezvoltare. Solurile cele mai indicate snt cele profunde, bogate n humus, uoare, luto -nisipoase situate pe locuri umede, dar permeabile pentru ap. Se pot utiliza i solurile desecate, turboase. Snt contraindicate solurile grele, argiloase, care mpiedic dezvoltarea sistemului radicular i fac totodat foarte anevoioas operaia de splare a rdcinilor dup recoltare. Lucrarile solului: Eliberarea terenurilor de resturile vegetale de la cultura premergatoare, se face cu agregatul format din GD 3.2 + U 650 M, prin taieri succesive, urmata de aratura de toamna cu plugul. Pana la semanat sau plantat aratura adanca la cca. 25-28 cm, se executa cu grapa cu discuri, in agregat cu grapa cu discuri cu dinti reglabili, iar inainte de semanat sau plantat cu combinatorul. Patul germinativ pentru valeriana trebuie sa fie foarte bine maruntit si nivelat, pana la o granulatie foarte fina prin utilizarea GD 3.2. Fertilizarea: Valeriana reactioneaza pozitiv fertilizand cu N, P, K in raport de 1 :1.3 :1 (1=60 kg s.a / ha) realizand un spor de radacini de 22% si de ulei volatil de 42%. Pe cernoziomuri sunt recomandate ingrasarea minerala cu doze de N = 45kg/ha, ; P2O5 =60kg/ha si K2O = 50 kg/ha. Pe celelalte tipuri de sol ingrasarea minerala da bune rezultate prin folosirea azotului, fosforului si potasiului in raportul de 1 : 1,75 :1 . Se
42

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

poate folosi si gunoiul de grajd bine descompus, asociat cu doze reduse de N, P, K (30 kg din fiecare element). Infiintarea culturii: a) Semanatul direct in camp : Se poate face vara (august), toamna (octombrie), primavara (in martie). Cele mai bune rezultate se obtin prin semanatul in luna august, cu conditia asigurarii umiditatii, pentru o rasarire uniforma, iar cele mai slabe rezultate prin semanatul primavara. Densitatea optima a culturii de valeriana prin semanat direct in camp se considera la 20-30 plante/m la o norma de 4-6 kg/ha de samanta. Adancimea de semanat oscileaza intre 0.5-2 cm. Semanatul direct in camp se executa cu semanatoarele SUP 21, SUP 29 cu limitator de adancime si adaptate pentru seminte mici. b) Producerea rasadului Rasadurile se produc in substrat nutritiv constituit din pamant de telina, mranita si nisip in raport de 2 :2 :1 in solarii reci, tunele sau brazde, fiind necesare 500-1000 plante/1 ha cultura, necesitand 0.5-0.8 kg samanta /ha. Semanatul se poate executa la inceputul lunii august pe randuri, la distanta de 12,515 cm intre ele si se planteaza primavara in ultima decada a lunii aprilie pe terenul modelat cu cultivatorul CL2.8 cu rarita, la distanta de 50 cm/20-25 cm intre plante pe rand. Semanatul se poate realiza si in perioada 10-20 martie cu plantare in decada I din luna mai, in teren modelat conform schemei de mai sus. Premergator plantarii, rasadurile se uda abundent, se mocirlesc si se fasoneaza prin taierea a 1/3 din foliajul plantei. La plantare se asigura apa de udare si se repeta irigarea la interval de 2 zile timp de 10-15 zile. Desimea optima este de 15-20 plante/mp. Lucrari de intretinere: In sistemul tehnologic cu semanare directa in camp, principala lucrare este plivitul si raritul plantelor, urmate de prasile manuale si mecanice repetate. In cazul culturilor obtinute prin rasad, complexul de lucrari, fertilizari minerale echilibrate, prasile si udari pentru mentinerea a 65-80% IUA sunt cele de natura a accelera cresterea si dezvoltarea plantelor si a ridica productia pe unitatea de suprafata. Numai in caz de necesitate, un grad avansat de atac de boli si daunatori se aplica tratamente specifice cu produse de contact, pentru a evita acumularea acestora in radacini.

43

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

3.3.b. Tehnologia Patlaginei Plantago lanceolata L., fam. Plantaginaceae

Ecologie: Specii cu un spectru ecologic foarte larg, cu o mare plasticitate la condiii foarte variate de vegetaie. Nu are pretenii deosebite fa de lumin suportnd i semi-umbra, fa de temperatur - suportnd bine temperaturile excesive din iarn i var, umiditate (n cultur ns d rezultate bune dac se asigur o umiditate suficient) i sol, vegetnd bine pe orice tip de sol, mai puin pe cele prea grele. P. major crete chiar pe locuri bttorite, nisipoase, unde alte specii nu rezist. n flora spontan se ntlneste pe margini de drumuri, n puni, buruieniuri, ca buruieni n culturi (mai ales n culturi de trifoi unde este buruian caracteristic), de la cmpie i pn n zona alpin, n ntreaga ar. n cultur este introdus numai Ptlagina ngust (P. lanceolata) care se poate cultiva n ntreaga ar (experiena cea mai mare o deine judeul Cluj). Asolament: Ptlagina ngust nu manifest pretenii speciale fa de planta premergtoare. Se recomand s urmeze dup prsitoare care las terenul curat de buruieni i bogat n substane nutritive. Poate reveni pe acelai loc dup 4 ani.
44

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Lucrarile solului Patlagina se cultiva in afara asolamentului si se exploateaza 3-5 ani. Se recomanda sa urmeze dupa culturi care lasa terenul curat de buruieni (plante prasitoare, cartof, sfecla, cereale paioase timpurii, borceaguri, leguminoase pentru boabe. Aratura de baza se executa la adancimea de 22-25 cm, se grapeaza si se niveleaza bine terenul. Pana toamna terenul se mentine curat de buruieni prin lucrari repetate cu polidiscul urmat de grapa cu colti reglabili. Se recomand o artur adnc de 2225 cm urmat de o grap puternic cu bar de nivelare. Pn toamna trziu terenul se va menine curat de buruieni prin lucrri repetate, ori de cte ori va fi nevoie, cu polidiscul n agregat cu grapa.n ziua nsmnrii terenul se va lucra cu combinatorul i tvlugul. Fertilizarea solului Planta reactioneaza foarte bine la aplicarea ingrasamintelor chimice si organice: fosfor, potasiu, azot 40-50 kg/ha s.a; gunoi de grajd 20-25 t/ha s.a. Ingrasamintele de fosfor, potasiu si gunoi de grajd se incorporeaza cu plugul odata cu aratura de baza. Pregatirea patului germinativ in vederea semanatului se face cu combinatorul, realizand un teren bine maruntit si tasat cu tavalugul inelar. Sub artura de toamn se recomand introducerea a cte 4550 kg/ha s.a. fosfor i potasiu, iar primvara, printre rnduri, aceeai doz de azot. Rezultate bune s-au obinut i cnd la planta premergtoare s-au dat 2025 t/ha gunoi de grajd bine fermentat. n anul II i urmtorii (planta fiind peren poate rmne n cultur 34 ani cu producii constante) de vegetaie, se recomand introducerea printre rnduri a cte 2530 kgfha s.a. fosfor, potasiu i azot. Infiintarea culturii Se inmulteste prin seminte, semanate in pragul iernii sau intre ferestrele iernii, ingropate superficial. Ptlagina ngust se seamn toamna trziu, nainte de ngheul permanent i cnd temperatura medie zilnic ajunge Ia 34C. Semnat astfel, datorit umiditii din toamn i iarn, primvara devreme planta rsare bine i uniform. Cnd nu poate fi executat toamna, nsmnarea se poate face i primvara devr eme, n ferestre. Pentru nsmnarea unui hectar snt necesare 5 kg smn cu puritatea de 95%, germinaia de 80% i umiditatea maxim 12%. Greutatea medie a 1000 semine este cea 1,144 g, iar la un gram intr n medie 874 semine. nsmnarea se execut cu mainile SU-29 sau SUP-21 la care se ataeaz cutii pentru semine mici i limitatoare de adncime la brzdare. Intervalul de nsmnat este de 4050 cm ntre rnduri, iar adncimea de semnat va fi de 0,30,5 cm. Mainile de semnat vor avea n agregat tvluguri uoare sau imediat dup semnat, terenul se va tvlugi. Smn se amestec cu material inert (ntr-un volum de 3 ori mai mare dect materialul de nmulire Lucrari de intretinere
45

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Patlagina este o planta foarte sensibila la imburuienare. Dupa rasarire se recomanda pliviri si prasile manuale si mecanice repetate. Toamna se recomanda o usoara musuroire a solului. Din anul II, primavara, se grapeaza energic. La patlagina nu s-au evidentiat boli sau daunatori specifice care sa produca pagube insemnate. frecvent se semnaleaza atacul de fainare (Erysiphae sp.) Prima prail se execut primvara, ct mai devreme, imediat ce se disting rndurile pentru a se rupe crusta format din topirea zpezii i a se distruge eventualele buruieni. Se are grij ca rndurile s nu fie acoperite de pmnt. Pn la recoltarea frunzelor se execut trei praile la intervale de 23 sptmni, n funcie de starea fizic a terenului i de dezvoltarea buruienilor. Plantele se rresc n aa fel nct pe un metru liniar s rmn 2530 fire, iar plivitul se face odat cu praila a dou i a treia. Terenul bttorit cu ocazia recoltrii frunzelor se afineaz cu cultivatorul sau cu sapa. Toamna, la sfritul perioadei de vegetaie, se execut ultima prail. ncepnd cu al doilea an de cultur se execut patru praile. 3.3.c. Tehnologie Mustar alb Sinapis alba L.

Ecologie Plant exclusiv de cultur, n flora spontan avnd o rspndire restrins, mai ales ca buruian n culturile de in.
46

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

Relativ puin pretenioas la temperatur, smna germinnd chiar Ia +1 ; plantulele tinere rezist la geruri de pn la 5, dar odat cu naintarea n vegetaie (la 35 frunze), cultura poate fi compromis la 3. Dac se seamn trziu, temperaturile ridicate afecteaz dezvoltarea plantei. Fa de lumin, n zile scurte (primvara timpuriu) se dezvolt mai greu, dar se formeaz plante viguroase, cu productivitate mare, pe cnd n zile lungi (mai) se dezvolt repede, dar creterea nceteaz curind i se formeaz plante mici, neuniforme i cu fructificaie slab. Fa de umiditate are dou perioade critice : imediat dup semnat (cnd seceta poate duce la compromiterea recoltei) i la formarea seminei cnd este afectat recolta cantitativ dar i calitativ (prin diminuarea coninutului de substane grase). Fa de sol este puin pretenios. D producii mari pe soluri luto -nisipoase, revene, cu reacie neutr sau slab alcalin (de aceea,dac se cultiv pe podzoluri, solul va trebui amendat), bogate n humus i calciu. Snt contraindicate soiurile prea grele sau cele nisipoase. Este zonat n cultur astfel : - zone foarte favorabile : Cmpia Timiului i Cmpia Criurilor; - zone favorabile : Brgan, Cmpia Dobrogei, Cmpia Burnazului, Cmpia Olteniei (judeele Dolj i Olt). Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii excesive a bolilor si daunatorilor Asolament: Nu se indica monocultura si nici amplasarea dupa alte crucifere sau dupa mac datorita inmultirii excesive a bolilor si daunatorilor. Planta nu are pretenii demne de reinut fa de premergtoare. Excepie face ns fa de plantele uleioase, precum i faptul c pe acelai teren nu poate reveni dect dup 5-6 ani. Pregtirea terenului: Este n funcie de planta premergtoare. Pregatirea patului germinativ se face imediat ce se poate intra in camp, cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti reglabili. In general cnd mutarul alb urmeaz dup o prsitoare, atunci se ar la adncimea de 25-28 cm cuplat cu grapa stelat sau reglabil, iar cnd urmeaz dup o cereal se ar la aceeai adncime, ns pn n toamn se menine curat de buruieni prin discuiri repetate. Fertilizare : Mutarul alb reacioneaz bine la ngrminte, n special cnd solul are umiditate. Gunoiul de grajd bine fermentat se va introduce n pmnt odat cu artura de baz, n
47

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

cantitate de 30 t/ha.n lipsa gunoiului de grajd se introduc 60-80 kg/ha s.a. fosfor, iar primvara, nainte de semnat, se administreaz 40-60 kg/ha azot s.a. Primvara foarte devreme, imediat ce terenul permite, se lucreaz cu combinatorul sau cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili Epoca de semanat : Mutarul se nsmneaz primvara devreme, cu maina SU-29 sau SUP-21, n rnduri, la distana de 1214 cm, la adncimea de 1,5 cm pe terenurile umede i de 2,5 cm pe cele uscate. Snt necesare 1012 kg smn la hectar, cu o puritate de 98%, germinaie de 90% i umiditate maxim de 12%. Dup rsrirea plantelor i formarea primelor frunze, cultura se va grapa uor pentru ruperea crustei, pstrarea umiditii i favorizarea ptrunderii aerului la rdcin. Pn la nflorire se va plivi ori de cte ori va fi nevoie, nu mai puin ns de dou ori. Pentru combaterea buruienilor pe cale chimic, rezultate bune d Treflan 4-5 l/ha administrat nainte de semnat. (n lipsa Treflanului se poate folosi Lasso i Sutan).

48

Curs de cultivare a plantelor medicinale _____________________________________________________________________________

BIBLIOGRAFIE

1. AXINTE MIHAIL i colab. FITOTEHNIE, Editura Ion Ionescu De La


Brad , Iai 2006;

2. BERCA MIHAI MANAGEMENTUL INTEGRAT AL BURUIENILOR, Editura


Ceres, Bucureti 2004;

3. IACOB VIORICA FITOPATOLOGIE, Universitatea Agronomic Ion


Ionescu de la Brad Iai 1994;

4. LZUREANU AUREL AGROTEHNIC, Editura Helicon, Timioara 1994 5. MUNTEANU LEON SORIN MIC TRATAT DE FITOTEHNIE, Editura Ceres,
Bucureti 1997;

6. OANCEA IOAN TEHNOLOGII AGRICOLE PERFORMANTE, Editura


Ceres, Bucuresti 2005;

7. ONISIE TEODOR i JITREANU GERARD AGROTEHNIC, Editura Ion


Ionescu De La Brad , Iai 2000;

8. PERJU T. ENTOMOLOGIA AGRICOL, Editura Ceres 1995; 9. GHEORGHE VALENTIN ROMAN si colab. CULTURA PLANTELOR
MEDICINALE SI AROMATICE IN SISTEM ECOLOGIC, Editura Ceres, Bucuresti 2005;

10. SIN GH. MANAGEMENTUL TEHNOLOGIC AL CULTURILOR DE


CMP, Editura Ceres, Bucureti 2005;

49