MEDICAIA IN PERIOADA DE SARCIN SI ALPTARE.EFECTE TERATOGENE.

1.MEDICAIA IN PERIOADA DE SARCIN Sarcina reprezinta o stare fiziologica paticulara care implica modificari la nivelul organismului matern ce permit dezvoltarea fatului. Fatul este in permanenta in contact cu organismul matern, prin intermediul placentei - membrana ce separa mama de copil. Organismul mamei asigura, in general, oxigenul si substantele nutritive necesare dezvoltarii fatului si preia toxinele produse de acesta in urma procesului de metabolizare. Schimburile de substante dintre mama si fat se realizeaza prin traversarea placentei membrana de natura lipidica care contine numeroase echipamente enzimatice si a carei permeabilitate creste pe masura ce sarcina evolueaza. Grosimea barierei placentare scade de peste 10 ori la sfarsitul sarcinii fata de perioada de inceput iar substantele trec mult mai usor. Adesea, in perioada de sarcina sau alaptare, se intalnesc situatii care necesita utilizarea diferitelor tipuri de medicamente. Ideal ar fi sa nu se apeleze la medicamente in perioada de sarcina si alaptare, dar realitatea este diferita. Exista situatii cand nu se poate evita utilizarea medicamentelor: o afectiune care exista inainte de perioada sarcinii, ca de exemplu astm bronsic, hipertensiune arteriala, diabet zaharat,epilepsie. In acest caz, trebuie continuat tratamentul pe parcursul sarcinii, iar medicul hotaraste, dupa evaluarea pacientei, daca se utilizeaza acelasi tratament sau este necesara modificarea cu un alt tratament mai sigur, atat pentru mama cat si pentru fat;sarcina poate prezenta complicatii care pun in pericol atat mama, cat si fatul - spre exemplu iminenta de avort;exista persoane la care unele simptome specifice starii de gravidie au o intensitate mai mare, fapt ce conduce la o stare de disconfort (greturi matinale, varsaturi, constipatie);in perioada de sarcina se pot manifesta mai usor anumite afectiuni, cum ar fi infectiile urinare.

Transferul placentar al medicamentelor Medicamentele administrate in timpul sarcinii ajung la fat pe acceasi cale ca si oxigenul si substantele nutritive, prin intermediul placentei. Majoritatea medicamentelor sunt solubile in lipide si trec cu usurinta prin placenta, interferand cu dezvoltarea intrauterina. In timpul sarcinii, medicamentele administrate sunt metabolizate in proportie mica la nivel hepatic (la mama). Ele pot traversa placenta ca atare sau pot suferi modificari in placenta deoarece aceasta contine numeroase enzime ce intervin in metabolismul lor (in unele cazuri pot rezulta compusi de metabolizare mult mai toxici decat medicamentul initial).

Sarcina si tratamentele medicamentoase

Medicamentele pot determina reactii adverse ce afecteaza direct fatul (ex. defecte de dezvoltare vizibile la nastere) sau efecte care apar mai tarziu, in timpul vietii. De aceea, administrarea medicamentelor in timpul sarcinii trebuie sa se faca doar atunci cand e absolut necesar. Modul in care un medicament afecteaza viitorul copil depinde de mai multi factori: tipul medicamentului, doza administrata, momentul administrarii in raport cu varsta sarcinii, expunerea concomitenta la alti factori de risc. Astfel, in primele 3 luni de sarcina exista riscul cel mai mare, reactiile adverse produse de medicamente au intensitatea cea mai mare predominand efectele teratogene (producerea de malformatii). Efectele teratogene (dismorfogene) sunt anomalii ale unor tesuturi sau organe care pot merge pana la monstruozitati incompatibile cu viata. Se pot datora, fie unor boli sau toxice ingerate, fie administrarii unor medicamente. Este contraindicata administrarea, in primul trimestru de sarcina (sapt. 1-9) a urmatoarelor medicamente, datorita malformatiilor pe care le pot produce: -Hormonii estrogeni - produc feminizarea fatului masculin, malformatii uterine, malformatii ale tractului genitourinar la barbati; -Steroizi androgeni si anabolizanti produc masculinizarea fatului feminin; -Contraceptive orale produc sexualitate nedefinita; -Fenitoina (antiepileptic) produce malformatii cranio-vasculare, ale degetelor si ale unghiilor; -Acidul valproic (antiepileptic) produce spina bifida, malformatii cranio-faciale; -Antidepresivele produc malformatii cardiace si ale membrelor; -Derivati de vitamina A produc malformatii cardiace, cranio-faciale.

Unele medicamente, daca sunt administrate in ultimele doua trimestre de sarcina, pot genera reactii adverse sau toxice la fat si chiar nou-nascut:

-Antitiroidienele determina gusa; -Antidiabeticele orale produc hipoglicemie;

-Morfina produce deprimarea respiratiei si sindrom de abstinenta la nou nascut; -Aminoglicozidele de tipgentamicina produc ototoxicitate (surditate si tulburari vestibulare).

-Antibiotice: o Cloramfenicol: produce sindromul cenusiu al sugarului, sindrom toxic care poate fi letal; la femeile i/sau feii cu deficit de glucoza-6-fosfat dehidrogenaza (G6PD), globulele roii din snge pot fi distruse (situatie intalnita si in cazul Nitrofurantoinului, Sulfonamide gen Biseptol); o Clasa care include Ciprofloxacin, Ofloxacin, etc.: posibilitatea apariiei anormalitilor articulaiilor (observat deocamdata numai la animale); o Kanamicina, Streptomicina: surditate; o Sulfonamide gen Biseptol: administrate spre sfarsitul perioadei de gestatie, provoac icter si posibil afectarea creierului la nou-nascuti; o Tetracicline: incetineste cresterea osoasa, produce ingalbenirea dintilor definitivi i crete riscul aparitiei cariilor; uneori poate produce insuficienta hepatica la femeia gravida -Anticoagulante: o Heparina: dupa administrarea indelungata, la femeia gravida poate apare osteoporoza si scaderea numarului de trombocite; o Warfarina: hemoragii la nou-nascut si la femeia gravida; o Anticonvulsivante: hemoragii ale nou-nascutilor, risc crescut al apariiei malformaiilor: de inima, fata, craniu, membre, organe abdominale, buza de iepure; -Antihipertensive: afecteaza rinichii fatului, provoaca malformatii ale fetei, membrelor, plamanilor, scade rata de crestere a fatului; - Aspirina, Ibuprofenul, etc.: in doze mari intarzie declansarea nasterii, grabeste inchiderea circulatiei fetale intre aorta si plamani, provoaca icter, afecteaza creierul, apar hemoragii la mama in timpul si dupa nastere, precum si la nou nascut; - Tratamente cutanate: malformatii cardiace, urechi mici, hidrocefalie, retard mintal. - Anxiolitice: Diazepam: administrate spre sfarsitul perioadei de gestatie, determina depresie, iritabilitate, tremuraturi si exagerarea reflexelor la nou-nascut;

Administrate in perioada prenatala si obstetricala, medicamentele stimulatoare ale motilitatii uterine (ergometrina, ocitocina, propranolol, pilocarpina, neostimin, purgative iritante - ex. aloe) pot provoca nastere prematura, avort sau asfixia fatului, iar cele inhibitoare ale motilitatii uterine (salbutamol, terbutalina, indometacin, fenilbutazona, aspirina, morfina, anestezice generale) pot cauza intarzierea nasterii si prelungirea sau oprirea travaliului.

ATENTIE! Este gresita ideea ca utilizarea plantelor sub forma ceaiurilor poate fi facuta oricum, pentru ca nu au ce sa strice!Infuziile, decocturile, tincturile sau orice produse fitoterapeutice nu se vor asocia la intamplare, deoarece pot produce fenomele de incompatibilitate sau reactii adverse. Unele medicamente ca vitamine, minerale, fier, suplimente nutritive, sunt esentiale pentru sanatatea femeii gravide si a fatului. Aproximativ 8% dintre femeile gravide au nevoie de tratament medicamentos din cauza bolilor cronice si a complicatiilor legate de sarcina. Multe femei iau medicamente in primele saptamani de sarcina inainte de a sti ca sunt gravide. Potrivit studiilor, la 59% dintre femeile gravide li se prescrie o medicatie, alta decat vitamine sau suplimente cu minerale. Aproximativ 13% dintre gravide iau suplimente pe baza de plante. Mai mult de 90% dintre gravide iau medicamente pe baza de prescriptie sau OTC ori consuma alcool, tutun,droguri. Tratarea gravidelor cu unele medicamente este o problema si majoritatea medicilor sunt reticenti in a prescrie tratamente medicamentoase gravidelor. Teama de a nu provoca efecte nocive asupra fatului sau deces prin utilizarea de medicamente in timpul sarcinii a dus la numeroase provocari de cercetare clinica asupra sigurantei medicamentelor in sarcina. Prin urmare, informatiile privind siguranta medicamentelor in sarcina sunt obtinute de fapt din studii de caz, studii pe animale. In 1979, Food and Drug Administration (FDA) a dezvoltat un sistem de determinare a riscului teratogen al medicamentelor, care ofera indrumari terapeutice pentru clinician. Categoria A este considerata cea mai sigura, insa in sarcina se folosesc si unele medicamente din categoriile B si C. Definitiile acestor categorii sunt urmatoarele: A niciun risc, B orice risc este improbabil, C nu exista date adecvate pentru medicamentele din aceasta categorie, D exista date obiective asupra riscului fetal, insa beneficiile utilizarii la femeia gravida sunt acceptabile, in ciuda riscului. Categoria X cuprinde medicamente absolut contraindicate in sarcina. In concluzie, natura unica a fiziologiei sarcinii reprezinta o provocare pentru tratamentul medicamentos al afectiunilor acute si cronice asociate sarcinii. Este responsabilitatea medicilor, dar si a farmacistilor sa consilieze femeia gravida cu privire la beneficiile si riscurile utilizarii medicamentelor in sarcina. Atunci cand ne aflam in situatia de a selecta un anumit medicament, este de preferat sa recomandam medicamente aflate in uz de o perioada lunga de timp, la care siguranta fetala a fost deja stabilita, chiar daca avem la dispozitie si alternative mai noi. 2.MEDICATIA IN PERIOADA DE ALPTARE Multe femei renunta la alaptat cand trebuie sa faca un tratament medicamentos caci li se spune ca medicamentele ar fi periculoase pentru copil. Si medicii ezita, din precautie, sa prescrie medicamente mamelor care alapteaza de teama sa nu fie afectat bebelusul. Ei spun ca nicio mama care alapteaza nu ar trebui sa ia un medicament decat daca s-a dovedit ca acesta ar fi perfect sigur. Problema este ca niciun medicament nu este perfect sigur in toate cazurile. Unele medicamente nici macar nu au fost testate pe mame care alapteaza, asa ca nimeni nu stie exact ce efecte ar putea avea. Dar pentru ca s-au observat foarte putine probleme la bebelusi, majoritatea

medicamentelor eliberate fara reteta sunt considerate sigure. O intrebare care se pune adesea este de ce un medicament este sigur pentru gravide dar nu si pentru mame care alapteaza. Raspunsul este simplu. Cand copilul este in uter corpul mamei se ocupa cu descompunerea si eliminarea resturilor, dar cand este deja nascut aceasta sarcina revine organismului celui mic, care nu este intotdeauna gata pentru asa ceva.

Trecerea medicamentelor in laptele matern Este foarte important sa se stie faptul ca, odata trecute in lapte, medicamentele nu raman acolo, deoarece, pe masura ce mama elimina medicamentul pe caile obisnuite (urina, bila, transpiratie), concentratia din lapte tinde sa se reduca. Chiar daca programul de alaptat nu este unul fix (sugarul este alimentat la cerere si nu dupa orar), timpul dintre alaptari trebuie marit; astfel, concentratia unui medicament in lapte tinde sa scada considerabil si treptat, pe masura ce se indeparteaza de momentul in care mama l-a inghitit. Daca medicamentul este inghitit imediat dupa alaptat, la alaptatul urmator prezenta sa va fi mult redusa.
Doar 1-2 % din efectul medicamentului se transmite la copil".

Medicamente permise in alptare

Se pot administra urmatoarele tipuri de medicamente in alaptare:

corticosteroizi; diuretice usoare; contraceptive pe baza de progesteron; anestezice locale (cele pentru uz stomatologic); ibuprofen; vitamine; aciclovir; insulina; medicamente pentru relaxarea musculaturii; medicamente pentru parazitii intestinali comuni
vaccinurile fcute de mam nu necesit ntreruperea alptrii. Dimpotriv, vaccinul ajut bebeluul s dezvolte propria imunizare, n cazul n care vaccinul ajunge n lapte.

Medicamente interzise in alptare

-antibiotice precum gentamicina, cefuroxamina, claritromicina si trimetoprim, pentru care se recomanda oprirea alaptarii; -cloramfenicolul, incompatibil cu alaptarea, putand avea efecte grave asupra copilului (uneori chiar decesul);

-amfetaminele; -metronidazolul, pentru ca poate cauza tulburari neurologice; -medicamentele antitiroidiene, care pot determina aparitia gusei si hipotiroidism; -sedativele, care dau somnolenta la sugar; -cortizonii, care pot provoaca insuficienta corticosuprarenala si intarzierea cresterii; -medicamentele folosite in tratamentul cancerului (citostaticele); -medicamentele radioactive pentru teste de diagnosticare; -medicamentele antiinflamatoare si antireumatice (aspirina, indometacin in doze mari) pot produce hemoragii, acidoza, tulburari respiratorii, chiar convulsii. -drogurile ilegale sunt total interzise (cannabis, heroina, cocaina, etc)
-antiepilepticele nu sunt considerate sigure. -contraceptivele orale combinate (COC), care contin estrogen si progesteron, sunt interzise.

Pentru a limita la minim trecerea de substante in lapte si pentru a reduce expunerea copilului la eventuale efecte colaterale ale medicamentelor luate de catre mama, este foarte important ca aceste medicamente sa fie luate imediat dupa alaptat; astfel se obtine o perioada mai lunga inainte de urmatorul alaptat. Atentie! - Este contraindicata alaptarea in cazul mamelor care au HIV. - Mamele purtatoare de virusul hepatitei B si hepatitei C pot alapta daca infectia nu e activa sau recenta. - Pentru tratamentele impotriva tumorilor, medicamentele care contin radioizotopi, substante ce ajuta la eliberarea de radiatii in organism nu este permisa alaptarea. - Principiile active ale multor medicamente destinate pentru tratamentul depresiilor si psihozelor acute contin plumb si litiu care, daca trec in lapte, ar putea sa interactioneze cu sistemul nervos al micutului si sa-i deregleze comportamentul.

coala Postliceal Sanitar Alexandria

REFERAT LA FARMACOTOXICOLOGIE

Tema referatului : MEDICAIA IN PERIOADA DE SARCIN SI ALPTARE-EFECTE TERATOGENE

Realizat de:

Geant Nicoleta

Specializarea: Asistent medical de farmacie Anul III Grupa A

Decembrie 2013