Sunteți pe pagina 1din 6

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii

Cerinta: Aplicati matricea stilistica in analiza unei culturi sau a unei personalitati culturale.

Matricea stilistica in analiza culturii chineze

In majoritatea tarilor, "vechiul organism social a disparut, urmele vietii de alta data nu se mai pastreaza in mod viu, traditii si forme de cultura noi le-au inlocuit pe cele vechi. In China insa, aceste solutii de continuitate exista, pot fi urmarite pe parcursul a aproape patru milenii Civilizatia creata in mileniul al doilea i.e.n. in valea Fluviului al!en prezinta inca de atunci trasaturi distincte fundamental chineze" iar in scrierea chineza de azi se recunoaste stilizarea pictogramelor de pe "oasele de ghicit"de acum aproape #$%% de ani." &atricea stilistica este alcatuita din' orizontul spatial (infinitul, spatial !olta, planul, spatial mioritic, spatiul alveolar-succesiv) si orizontul temporal al inconstientului (timpulhavuz,timpul-cascada, timpul-fluviu), accentul axiologic (afirmativ si negativ), atitudinea ana!asica si cata!asica si neutra si nazuinta formativa (individualul, tipicul si stihialul). In cazul culturii chineze, arta chineza seamana cu arta impresionismului francez prin dragoste de nuanta si inefa!il. *cestea se deose!esc totusi prin orizontul spatial si nazuinta formativa. +rizontul spatial al artei chineze este acela alveolar-succesiv alcatuit din locuri care cer de fiecare data prezenta viitorului. ,azuinta formativa in arta chineza este de natura stihiala, iar accentul axiologic consider ca este afirmativ-pozitiv. Orizontul temporal si spatial al inconstientului In opinia mea, daca orizontul spatial al artei chineze este succesiv alcatuit din locuri care cer de fiecare data prezenta viitorului, consider ca acestei culturii chineze ii apartine ca orizont temporal timpul-havuz din cele trei tipuri de timpuri ale orizontului temporal(havuz, cascada, fluviu). -.impul-havuz" este orizontul deschis unor trairi indreptate prin excelenta spre viitor. In cadrul acestui orizont temporal, se atri!uie viitorului o valoare exclusiva si dominanta, o suveranitate acaparanta, de care nu se !ucur/ nici prezentul si nici trecutul, care sunt privite cel mult ca trepte, intr-o suire fara capat. *cest fel de timp e

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii

trait si inteles prin sine insusi, indiferent de continutul sau, de ceea ce se petrece in el, ca o ascensiune fara limite. 0entru sufletul, care traieste intr-un asemenea orizont, timpul are, chiar numai prin realizarea sa, darul sa inalte necontenit nivelul existentei. .impul ar fi, gratie structurei sale ascendente, creator de valori tot mai inalte. 1ufletul statornicit intr-un asemenea orizont temporal gusta certitudinea, prin nimic demonstrata, dar nu mai putin traita, ca totdeauna clipa urmatoare poseda prin ea insasi semnificatia unei inaltari fata de ceea ce este sau a fost. Accentul axiologic afirmativ-pozitiv Cultura chineza si cultura indica se diferentiaza prin accentual axiologic, cultura chineza avand acdentul axiologic pozitiv-afirmativ, iar cultura indica avand accentual negative. 2nul dintre factorii eterogeni, datorita carora cultura chineza si cultura indica se diferentiaza pana la singularizare, este tocmai accentul axiologic, cu care e investit de fiecare data orizontul spatial. 0entru chinez orizontul infinit e vasul tuturor valorilor, pentru ind acelasi orizont infinit e vasul tuturor nonvalorilor. *ccentul axiologic tre!uie in genere socotit ca un adaos la orizontul spatial, ca un plus, ca o intregire. Inconstientul isi creeaza singur un orizont spatial, cum melcul isi cladeste casa de var. 3in faptul ca inconstientul e organic solidar cu orizontul, ce si l-a creat, nu urmeaza ca existenta intr-un asemenea orizont sa fie apreciata ca atare. 1e poate prea usor intampla ca orizontul sa fie simtit ca o infirmitate. Atitudinea anabasica ,catabasica si neutra 3upa cum am spus mai sus, sentimentul destinului la chinezi este mai mult neutru, in comparatie cu egiptenii si inzii, unde este cata!asic. -*titudinile", ce ne preocupa, sunt, intr-o forma sau alta, tot asa de raspandite ca si sentimentul destinului, iar sentimentul destinului stim ca e general omenesc. .otusi sentimentul destinului nu are pretutindeni si-n toate timpurile aceeasi semnificatie. 1entimentul destinului are semnificatie varia!ila, dup/ timpuri si locuri. *naliza spectrala intrezareste in formele acestui sentiment diverse componente. 2na e de pilda sentimentul destinului, care implica un orizont infinit, si in acelasi timp credinta ca orice miscare a omului e su!ordonata unei secrete expansiuni" altceva e sentimentul destinului, care implica

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii

un orizont ingust, si pe deasupra credinta ca orice miscare a omului se integreaza intr-o secreta retragere. 2na e sentimentul destinului, care implica un orizont infinit si atitudinea retragerii, si iarasi cu totul altceva e sentimentul destinului, care implica un orizont limitat si atitudinea 4naint/rii. 1entimenul destinului e inraurit de orizont, si colorat de sensul fundamental, ascuns, atri!uit oricarei miscari posi!ile in cadrul acestui orizont. *scultand o doin/ romaneasca, nu e greu sa deslusesti in ea rezonanta unui specific sentiment al destinului. +mul spatiului mioritic se simte parca in permanenta, leganata inaintare, intr-un infinit ondulat. +mul spatiului mioritic isi simte destinul ca un vesnic, monoton repetat, suis si co!oras.

Nazuinta formativa ,azuinta formativa in cultura chineza este stihiala. &odul stihial forteaza pana la exces procedeul elimin/rii si vede necesarul dincolo de ceea ce este generic, in unele aspecte elementare si universale ale lucrurilor. &odul stihial ajunge astfel la forme, care depasesc in intregime organicul, la forme contaminate parca de natura geometrica a schemelor cristalice, sau de dinamica coplesitoare a unor gesturi demiurgice. Fie ca sunt statice, fie ca sunt dinamice, aceste forme reamintesc in orice caz numai schematic fapturile si materialitatea de toate zilele. *rtistul, acordand un interes foarte zgarcit vizi!ilului, pare a-si rezerva entuziasmul, in chip precumpanitor, unui principiu invizi!il. *rtistul face a!stractie in redarea lucrurilor de toate insusirile unice si individuale ale acestora, dar in mare parte si de insusirile tipice, de gen sau de specie, ale lor. 5ucrurile sunt redate intr-o forma care retine doar cateva aspecte esentiale, dupa un calapod intrucatva strain, dar impus lucrurilor in chip suveran si dinafara. 5ucrul e redat sumar si sintetic, ca sa devina purtator al unui duh sau al unei stihii universale, de multe ori prea ascunse ca sa poarte un nume, al unei stihii universale, care depaseste specia, in schematismul lucrurilor, redate potrivit modului stihial sau elementarizant, se oglindeste astfel mai mult o statica sau o dinamica universala (sau in orice caz ceva cu totul elementar), decat propriul tip ideal, sau propria individualitate a acestor lucruri.

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii

In concluzie, -matricea stilistica este ca un manunchi de categorii care se imprima, din inconstient, tuturor creatiilor umane, si chiar si vietii intrucat ea poate fi modelata prin spirit. &atricea stilistica, in calitatea ei categoriala, se intipareste, cu efecte modelatoare, operelor de arta, conceptiilor metafizice, doctrinelor si viziunilor stiintifice, conceptiilor etice si sociale. 1u! acest unghi, tre!uie sa specificam, ca -lumea noastra nu este modelata numai de categoriile constiintei , ci sid e un manunchi de alte categorii , al caror cui! este inconstientul.

Fiecare civilizaie i cultur uman, fie ea arhaic, tradiional sau modern, a generat modele (paradigme) conceptual-simbolice ale aciunii, necesare satisfacerii nevoilor sale fundamentale: sntate i protecie, odihn i recreere, nvm nt i comunicare, cultur i spiritualitate! Fiecare a ncercat prin propria sa viziune s afirme valori care s treac din generaie n generaie, din cultur n cultur! Fiecare a ncercat s evidenieze acel filon arhetipal interactiv al "aturalului, #manului i $ivinului, at t de necesar ordonrii, reechilibrrii i armonizrii instinctelor, sentimentelor i g ndurilor noastre, care, lsate n voia lor, tind s se ndeprteze tot mai mult de viaa natural, integrativ- arhetipal, pe care o avem nscris programatic n structura noastr fiinial! %n cultura chinez tradiional, e&istena omului, desfurat n intimitatea "aturii vzute i nevzute, era o cutare permanent a integrrii i armoniei, at t pentru el c t i pentru propria aciune creativ! 'rin e&perienele sale a avut revelaia principiilor fundamentale pe care este cldit (ealitatea interioar i e&terioar lui! )onform acestor principii, omul tradiional nu percepea lumea fenomenal evolu nd n timp i spaiu ca un proces cauzal linear, ntr-o succesiune de componente aleatorii i ntr-un numr nedeterminat, ci ca o uniune interactiv de elemente cu desfurare secvenial-ciclic, bazat pe nivele ierarhizate, corelate i aflate ntr-un permanent schimb de semnale reciproc semnificative! *ceste principii formau un +odel comple& i coerent de teorii conceptual-simbolice (+odelul lumii), o structur generat n ,urul unei a&e centrale, printr-un proces de repolarizare multipl, at t pe verticala nivelurilor c t i pe orizontala componentelor periferice! -umea era conceput ca o realitate desfurat ntr-o continu transformare ciclic, fiecare ciclu e&prim nd originea, e&periena dob ndit n acea e&isten spaio-temporal numit via proprie, c t i propria finalitate! +odelul simbolic constituia referina arhetipal la care omul tradiional raporta toate fenomenele vieii, c t i pe el nsui! %ntreaga via era perceput i trit ca o #niune integrativ de forme intercorelate raportate la aceste principii arhetipale care alctuiau modelul de urmat n via! -ao .i: /$ao este printele #nu-lui! $in #nu purcede $oi, $in $oi, 0rei, 0rei d natere celor .ece mii de Fiine, )ele .ece mii de Fiine se spri,in pe 1in

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii


%mbri ndu-l n acelai timp pe 1ang2 %n s nul 3idului, armonia este rodul 4uflurilor mediane!/ %n centrul sistemului cosmologic tradiional st conceptul $*5, monada abstract e&prim nd principiul fundamental absolut, cauza i esena e&istenei i none&istenei, av nd statutul parado&al de determinare i indeterminare, de dualitate i nondualitate! 6l nu poate fi recunoscut, fiind ascuns, insesizabil n lucruri i fiine, dar n acelai timp prezent n toate i el de atins! 7#, semnific 8nsubstanialul, "imicul, 3idul, principiul care leag potenialul posibil de realul manifestat! 6l nu trebuie neles ca i ceva ine&istent sau vag, ci ca o unitate nc nedifereniat, ca i centru al oricrui sistem, ce e&prim originea, coninutul holistic i finalitatea sa! 3idul central este locul de e&isten integrativ-virtual a contrariilor, acolo de unde, prin aciunea sa transformatoare intern, el le antreneaz n manifestare secvenialciclic periferic! 6l se afl n miezul tuturor fenomenelor, lucrurilor i fiinelor, origine i finalitate a vieii care, generat de 3id i ntoars n el, i poate atinge astfel adevrata plintate! *re ca reprezentare simbolic 3alea! 98, definit ca 4uflu 'rimordial, 4pirit, +icare, (ezonan, 6nergie, este principiul fundamental al ritmului, legtura interactiv dintre 4piritual i +aterial, fora motivaional a oricrei micri de transformare din realitatea concret! 0*8:8, semnific dualismul universal al forelor opuse dar complementare, simbolul fuziunii i interdependenei ntre 18" i 1*";, cele dou principii interactive i corelate, care constituie fundamentul oricrui sistem spaiotemporal! <inaritatea 18"-1*"; e&prim unitatea dinamic i complementar a lumii fenomenale, determin nd tensiunea care genereaz fenomenele concrete, care le stabilizeaz dar le i transform! )ei doi poli, prin relaia lor de complementaritate, coe&isten i corelare, sunt factorii transformrii universale concrete numit via! 6i formeaz o relaie relativ de coe&isten, manifest ndu-se printr-o micare continu de separare-alternare, dar fr ca vreunul s-i ating starea pur absolut! 0otodat aceast infinit alternan are i caracter ciclic finit, fiecare ciclu raport ndu-se, prin originea desfurarea i finalitatea sa, la 3idul central, cel ce asigur transformarea! <inaritatea are reprezentri simbolice multiple cum ar fi 8nterioritatea-6&terioritatea, +untele i *pa, )ldura i Frigul, #mezeala i #scciunea, precum i toate calitile complementare ce definesc o stare de e&isten! *ceast viziune permite relaionarea, compararea i ierarhizarea sistemelor! %nelegerea acestei relaii binare nu se poate face fr e&istena 3idului central, cel de-al treilea factor la care se raporteaz cele dou caliti complementare! %n timp ce cuplul 1in-1ang determin dinamismul 'linului periferic prin manifestarea secvenial-concret a componentelor sistemului, 3idul central semnific manifestarea virtualholistic a acestora ca proprietate a ansamblului nc nedifereniat! 6l este principiul armonizator care separ, transform i unete! $omeniul 'linului periferic, manifest nd tensiunea polar 1in-1ang, ar rm ne static, inert, fr intervenia 3idului central, cel ce asigur proceselor evolutive proprietatea lor de secvenialitate ciclic spaio-temporal! 5 alt relaie ternar fundamental este cea e&istent ntre )er-5m-'m nt! 0oate disciplinele tradiionale s-au dezvoltat ca sisteme comple&e, teoretice i practice, care aveau ca scop realizarea armoniei n cadrul acestei triniti universale! 5mul, ca e&isten central, trebuia s medieze relaia dintre )er i 'm nt, cei doi poli fiiniali ai si! <unul mers al vieii oamenilor depindea de modul n care ei realizau aceast mediere, asum ndu-i 'm ntul i cut nd )erul, asum ndu-i )erul i tinz nd spre 'm nt! *rmonia trebuiau s o redescopere n propria lor fiin, fiind nzestrai de la natere cu virtuile )erului i ale 'm ntului, dar trebuiau s o realizeze i prin aciunile lor creative! *v nd ca fundament aceste principii, (ealitatea era definit unitar pe nivelurile i componentele sale! (ecunoatem n aceast viziune tradiional paradigma modern de (ealitate hologramic, aflat n rezonan corelativ-analogic! +odelul tradiional este de o ma&im abstraciune conceptual-simbolic, dar av nd caracter universal-particular, marea lui calitate teoretic-aplicativ este c poate s coreleze ntreaga fenomenologie a (ealitii, sub oricare caracteristic a sa: spaio- temporal, fizic, biologic, psihic, etc! 'entru 5mul tradiional, e&ista astfel posibilitatea cunoaterii i e&perienei integrative a tuturor formelor de via, infinite ca diversitate, dar unitar structurate!

Lupsa Ana- Maria, Sociologie An I, Sociologia Culturii


Fiecare fenomen putea fi descris prin 0eorii simbolic-conceptuale, toate bazate pe multiplicarea 1in-1ang a 98ului: teoria celor dou 6lemente 1in-1ang, a celor 'atru <igrame, celor )inci 4tri de manifestare elementar (7u =ing), a celor ase niveluri 1in-1ang, a celor 5pt stri de transformare-0rigrame (<a ;ua), a celor >? @e&agrame, etc! Fiecare nivel energetic era structurat ca o succesiune ciclic de elemente-energii specifice, ntrun anume numr i av nd semnificaii corespunztoare nivelului respectiv! *ceast viziune st la baza dezvoltrii i diversificrii principalelor discipline tradiionale, at t cultural-spirituale c t i fiziologic-vitaliste: pictur, caligrafie, poezie, art culinar, astrologie, feng-shui, medicin tradiional, acupunctur, Aigong, tai,iAuan, discipline mariale, etc! )alendarul tradiional chinez e&prim aceast structurare ciclic a timpului, perioade temporale specifice fiind alctuite din subperioade n numr determinat i av nd caracteristici energetice specifice: B, ?, C, D, EF, EB, BF, >F, ECF! )ele mai importante structuri temporale sunt ciclul de >F de ani (;an .hi) i cel pe baz de nou ani (al celor nou 4tele variabile)! 5rice form de e&isten se nscrie temporal n curgerea secvenial a energiilor, fiind o rezultant a interaciunii celor din momentul naterii ei cu cele manifestate pe parcursul propriei viei! Fiecare form de via, astfel individualizat, este ntr-o permanent interaciune cu celelalte, posibilitate datorat structurrii energetice unitare i comune timpului-spaiului-fiinei i fenomenelor! %n disciplina tradiional Feng-4hui (Gcoala Formei i cea a <usolei), organismul uman este considerat o interfa ntre mediul su specific intern i cel ambiental, e&terior lui! %ntre cele dou are loc un permanent schimb de substane, energii i semnale pe principiul stimul-reacie, schimb desfurat conform ritmurilor ciclice! +omentul naterii unei persoane determin pentru aceasta o anumit structur energetic care indic modul su personal de reactivitate nativ la stimulii ambientali, profilul temperamental, cel comportamental, c t i capacitatea sa relaional cu alte persoane! )onform aceluiai model pot fi structurate i componentele spaiale, at t cele naturale c t i cele datorate activitii umane! *cestea i e&ercit n permanen influena asupra organismului, care reacioneaz psihosomatic ntr-o modalitate particular! )apacitatea de reactivitate fa de stimuli este inadecvat atunci c nd acetia se manifest ntr-o perioad necorespunztoare lor, c nd ei se manifest dezechilibrat cantitativ sau calitativ (cauze e&ogene), sau c nd persoana are o structur energetic dezechilibrat la natere sau ntr-o anumit perioad a vieii sale (cauze endogene)! *tunci stimulii devin un factor perturbator, gener nd n timp disconfort fizic i psihic! $e aici rezult importana evalurii native a persoanei n str ns corelare cu cea a mediului su ambiental natural i artificial! $ubla evaluare va indica ntotdeauna o stare de dezechilibru relativ ce indic necesitatea unui anumit tip de intervenie, restauratoare a armoniei! %n Feng-shui, aciunile de armonizare se fac asupra mediului ambiental e&tern, dar ele dau rezultate deosebite c nd sunt combinate cu tehnici interne de echilibrare (medicin tradiional, Aigong, tai,iAuan )! 'osibilitile de intervenie i contramsurile necesare modelrii ambianei trebuie s se bazeze pe dezvoltarea unui repertoriu compoziional de elemente conceptual-formale, av nd la baz un model structural unitar, care s asigure obiectivarea relaiei ternare creator-spaiu construit-beneficiar! +odelul trebuie s coreleze principii conceptual-abstracte, forme i configuraii geometrice, materiale naturale i sintetice, culori, luminozitate, orientri cardinale, perioade temporale, fenomene naturale, caracteristici psiho-somatice, etc ! *cest mod de abordare devine deosebit de valoros prin integrarea nevoilor personalizate cu caracteristicile specifice spaiului construit i cu posibilitile tehnologice ale epocii, asigur ndu-se astfel confort, sntate organic i spiritual, relaii favorabile, prosperitate i destin fericit! 'entru 5mul creativ al zilelor noastre (tehnolog, artist, designer, arhitect, medic, psiholog, politician, etc!), arta Feng-4hui, corect neleas i aprofundat ca model teoretic i aplicativ, constituie o surs inepuizabil de inspiraie necesar dezvoltrii i obiectivrii unui sistem unitar de aciune, destinat armonizrii relaiei ternare: "atur-5m-)reaie! )iteste mai multe despre 4'8(80#*-80*06* 0(*$8H85"*-I )@8"6.I - *strologie chinez J Feng 4hui +irabilKs +agazin pe pagina LLL!mirabilKs-magazin!ro