CAPITOLUL 1

STABILREA ROLULUI FUNCIONAL AL PIESEI FOLOSIND ANALIZA MORFAFUNCIONAL A SUPRAFEELOR

Cunoaterea rolului funcional al piesei este prima etap n proiectarea oricrui proces tehnologic de realizare a piesei respective rolul funcional al piesei este dat de rolul funcional al oricrei suprafee ce delimiteaz piesa in spaiu de aceea in primul rnd se stabilete rolul funcional al fiecrei suprafee din punct de vedere al rolului lor funcional suprafeele se clasific n: - suprafeele e asa!"lare caracterizate prin: - o anumit configuraie geometric; - precizie dimensional ridicat; - rugozitate mic; - prescripii referitoare la forma geometric; - prescripii referitoare al poziia suprafeei in raport cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitoare la duritatea suprafeei - suprafee fu#$%&#ale caracterizate prin: - precizie dimensional ridicat!depinde de rolul funcional in ansamblul din care face parte"; - rugozitate mic!uneori este mare # depinde de rolul funcional"; - prescripii referitoare la poziia suprafeei in coresponden cu alte suprafee; - eventuale prescripii referitore la configuraia geometric; - eventuale prescripii referitoare la proprietile mecanice# aspectul suprafeelor - suprafee 'e(#&l&)%$e apar n timpul prelucrri i a$ut la poziionarea piesei n vederea prelucrri ele pot rmne dup terminarea prelucrri sau pot dispare# in funcie de configuraia geometric final a piesei %e caracterizeaz prin: - precizie dimensional corespunztoare!neprecizat# de cele mai multe ori cote libere"; - rugozitatea suprafeei corespunztoare cu procedeul tehnologic de realizare a suprafeei; - fr prescripii sau eventuale prescripii referitoare la forma geometric; - eventuale prescripii referitoare la poziia suprafeei in raport cu suprafeele ce urmeaz a fi prelucrate

- suprafee au*%l%are + e le),'ur,- fac legtura intre suprafeele funcionale i cele de asamblare %e caracterizeaz prin: - precizia dimensional mic !neprecizat"; - rugozitatea suprafeei mare !cea care rezulta din procedeul de obinere a semifabricatului"; - fr prescripii referitoare la precizia de forma; - fr prescripii referitoare la precizia de poziii Cu#&s$.# a$es'e ele!e#'e refer%'&are al '%pur%le e suprafee $e el%!%'ea/, & p%es, 0# spa%u se p&a'e s'a"%l% r&lul fu#$%&#al al u#e% p%ese f,r, a $u#&a1'e a#sa!"lul %# $are fa$e par'e p%esa sau se p&a'e pr&%e$'a & p%es, $are s, 0# epl%#eas$, u# a#u!%' r&l fu#$%&#al %!pus2 &etoda folosit pentru stabilirea rolului funcional posibil sau pentru proiectarea unei piese care s ndeplineasc un anumit rol funcional impus poarta numele e !e'& a e a#al%/, !&rf&fu#$%&#al, a suprafeel&r2 'cesta metod presupune parcurgerea intr-o succesiune logic a urmtoarelor etape: - es$&!pu#erea p%ese% 0# suprafee $.' !a% s%!ple !plane# cilindrice# conice# evolventice# elicoidale etc "; #&'area 'u'ur&r suprafeel&r $e el%!%'ea/, p%esa %# spa%u ; 3 a#al%/area f%e$,re% suprafee 0# par'e din urmtoarele puncte de vedere: forma geometric a suprafeei# dimensiuni de gabarit# precizie dimensional# precizie de form# precizie de poziie# rugozitate i duritate; 3 0#'&$!%rea u#% )raf 4 suprafee 3 $ara$'er%s'%$% 5 s'a"%l%rea r&lulu% fu#$%&#al al p%ese% # se face n urma analizei de corelaie a diferitelor tipuri de suprafee obinute in graful suprafee caracteristici (olul funcional impus unei pese se obine presupunnd pentru suprafeele ce delimiteaz piesa in spaiu caracteristicile corespunztoare tipurilor de suprafee !de asamblare# funcionale# tehnologice# sau au)iliare" %#.# $&#' e r&lul fu#$%&#al al f%e$,re% suprafee 0# par'e s% a#al%/.# f&r!a 1% %!e#s%u#%le p%ese%6 #e re/ul', $, a$eas'a 7a f% f&l&s%', la 'ra#s!%'erea !%1$,r%% pe#'ru & 'ra#s!%s%e au'& $a $ru$e $ar a#%$, 2

8raful 9Suprafee 3 Cara$'er%s'%$%5

Nr2 Cr'2 1 S1 > S> B SB @ S@ A SA < S< E SE El%$&% al, M 1: ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Ra/, e ra$&r are R 1: ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Te(#&l&)%$, De asa!"lare C%l%# r%$, >D ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al De asa!"lare Tr&#$&#%$, 1?@A ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Au*%l%ar, C%l%# r%$, >@ ;;;;;;;;; ;;;;;;;;; C :6:B C A :6D =# fu#$%e e !a'er%al Fu#$%&#al, Tr&#$&#%$, >?@A ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Au*%l%ar, C%r$ular, R1: ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Au*%l%ar, Suprafaa #r2 F&r!a )e&!e'r%$a a suprafee% D%!e#s%u#e a e )a"ar%' Cara$'er%s'%$% Pre$%/%a %!e#s%&#ala Pre$%/%a e f&r!a Pre$%/%a e p&/%%e Ru)&/%'a'ea Dur%'a'ea T%pul s% r&lul suprafee% Pr&$e ee 'e(#&l&)%$e e &"%#ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere O"s2

D SD F SF 1: S1: 1> S11 1B S1B 1@ S1@ Tr&#$&#%$, Pla#, B?@A BE ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< 16< =# fu#$%e e !a'er%al =# fu#$%e e !a'er%al C%l%# r%$, BF?A ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al C%l%# r%$, 1A ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Pla#, 1 ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al C%l%# r%$, A ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al

De asa!"lare De asa!"lare De asa!"lare De asa!"lare

-'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are 3 ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere -'ur#are - ef&r#are -a1$(%ere

Au*%l%ar, Au*%l%ar,

1> S1A 1B S1< Tr&#$&#%$, B?E: ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al Pla#, BF?BF ;;;;;;;; ;;;;;;;; ;;;;;;;; 16< =# fu#$%e e !a'er%al

De asa!"lare

Au*%l%ar,

Capitolul 2
Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime
*up stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei (olul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa + alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie # este o problem foarte comple) ce trebuie rezolvat de proiectant Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional 'dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite ,roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul ncon$urtor n care va lucra ,rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia :
Fizice

Proprieti Funcionale

Greutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan Permeabilitate magnetic Opacitate , reflexie Perioada de njumtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice urna!ilitate

Proprieti ehnologice

"eforma!ilitate #zina!ilitate Cli!ilitate $uda!ilitate Pre de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr2 $r'2 : 1 > B

Pr&pr%e'a'ea
1 *ensitatea materialului in ./g0dm12 Conductibilitate termica Cr in .cal0cm:s:; C2 (ezistenta la coroziune (c viteza de coroziune in.mm0an2 *uritatea =># in .=>2 &odulul de elasticitate A in .daB0cm82 (ezistenta la curgere a materialului (p 5#8 Cn .B0mm82 (ezistenta la rupere (m # in .daB0mm82 (ezistenta la oboseala E6 Cn .B0m82 'lungirea relativa 't .F2 (eziliena /CG 1508 in .H0cm82 (ezistena la flua$ in .B0mm82 ,roprietile tehnologice !turnabilitatea #deformabilitatea # uzinabilitatea # sudabilitatea # clibilitatea" ,reul de cost # ,C in .lei0Jg2

@ A <

E D F 1: 11 1>

8a!e e 7ar%a'e > 3 4#5 4#5765#5 965 35#8 5#875#< 95#< 35#58 5 5875#54 95#54 3?5 ?576@5 96@5 365 @ 65 @78#5:65 @ 98#5:65 @ 3D55 D5576455 96455 314#5 14#57@5#5 9@5#5 3155 15576555 96555 385F 85F7<5F 9<5F 345 457655 9655 3655 6557155 9155 %atisfctoare >un Ioarte bun 3455 45576555 96555

N&' a B 6 8 1 6 8 1 1 8 6 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 6 8 1 1 8 6

O"s2 @

%e ine cont i de temperatura Botarea se face cu calificative

1B

JL6 K

tJdJ 65

+bs2

88 8#14 8#54 8#85 6#M4 8#84 >6@: 8#15 8#65 8#15 8#85 8#85 6#?4 8#54 8#64 6#D5

81

&p'%!

Pr&pr%e',% Fu#$%&#ale C(%!%$e Me$a#%$e Pr&pr%e',% 'e(#&l&)%$e

F%/%$e

Pr&pr%e',% e$&#&!%$e

De#s C&# u$'%"%l%'a'ea Re/%s'e#-a la %'aG$alH$!KsKNCJ G!!Ha#J 'er!%$, $&r&/%u#e 'ea

Dur%'a'ea Def&r!a"%l%'a G Re/%s'e#-a aNH!!>J la rupere G aNH!!>J+EK1: p<- Tur#a"%l%'a'ea U/%#a"%l%'a'ea GLBJ 'ea

Preul e $&s' Gle%HI)J

'

'

'

'

'

+ vCalificati

* vCalificati

) Calficativ

'

%&

1 3 54 9 54 9 54 9 54 3 54 M2:A 3 54 3 54 3 54 3 54 3 58 9 54 3 56 9 54 3 51 8 @4 6 845 1 ?5 6 1 6 6 8@5 1 1 6MD 1 8 86D 1 8 6@? 1 @5 ?4 @5 <5 85 @4 15 8 665 8 <5 6 8 1 8 6 6 1 6 8 6MD 1 4< 8 > 1<@ B AD > 8 685 1 <4 8 8 85 6 @5 6 64 6D >21 86 86 86 86 86 61 5M 6@ 68 6 8M5 1 D5 1 6@ 8 @5 6 @< 1 68 8 8 8 8 B 1 1 1 1 1 8 6 8 8 1 45 6 15 6 5 D< 6

<

65

66

68

61

6< I> I> I> I> > B I> I> I> I> > I> I> I> I>

64 1 1 1 1 8 > 1 1 1 1 8 1 1 1 1

6@ I> % % % % S % % % % % B > B %

6D 1 6 6 6 6 1 6 6 6 6 6 5 8 5 6

6M I> I> I> I> I> FB I> I> I> > > I> I> I> I>

6? 1 1 1 1 B 1 1 1 8 1 1 1

85 455 1 6555 155 ?55 <45 @EA <55 <84 D45 D45 8 6155 145 @84 1?5 1 6855

86 1 8 1 8 1 B 1 1 1 8 6 1 8 1 6

5 84

51

5 56

5 84

58

>

:2>

58

58

58

58

51

5 6<

5 85

5 6<

58

Pr&pr%e',% Fu#$%&#ale Me$a#%$e Pr&pr%e',% 'e(#&l&)%$e Pr&pr%e-',% e$&#&!%$e

JL6

P tJdJ 65

+bs2

G Re/%s'e#-a aNH!!>J la rupere G aNH!!>J+EK1: p<-

Tur#a"%l%'a'e Def&r!a"%l%'a U/%#a"%l%'a'e Preul e $&s' a 'ea a Gle%HI)J

Nr2 Ma'er%a-lul $r'2 GO)H ! BJ

'

'

+ vCalificati

* vCalificati

) Calficativ

'

%&

'

? 8#8 6#? 6#M 6#< 8#8 5#? 6#54 6#8 6#1 6#? 6#? 8 8#6 8#6 8#6 5#54 8 8 I> I> 8 I> 6 I> 1 1 1 1 5#54 6 I> 1 6 I> 1 % % > % > > 6 I> 1 % 6 6 6 8 6 8 8 5#54 6 I> 1 % 6 6 I> 1 % 6 I> I> I> I> I> I> I> I> I> 6 I> 1 >>>> 8 I> 1 I> 1 % 6 I> 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 5#65 6 I> 1 I> 1 > 8 8 I> 1 I> 1 I> 1 8555 6455 455 855 855 855 865 155 165 165 165 165 185 8 I> 1 I> 1 I> 1 8655 6 6 8 1 1 1 1 1 1 1 1 1 8 8 5#64 1 I> 1 > 8 I> 1 6555 8

65

66

68

61

6<

64

6@

6D

6M

6?

85

86

88 8#15 8#85 8#85 6#M4 8#15 8#14 8#15 8#15 8#85 8#15 8#15 8#14 8#15 8#15 8#15 6

81

5 6 8 1 < 4 < D M ? 65 66 68 61 6< 64

6
*uraluminiu CuNn64 Ign-D55-8 Cu%n65 +O1D OLA: +OC<4 +P<5 +P@5 <6&oCr66 61568Cr615 Ic155 'P%i4Cu Im185p CuNn1?,b8

8 8M MM D 18 MM D1 E2B DD D< D< D4 D4 D1 8@ D 1@ M<

D?

M?

66D

?M

45

D<#4

MM

?M

661

D@

D4

815

664

685

6M5

5#6

6D<

85D

85M

86D

6?5

6?4

155

1M5

1M4

6M5

6M5

6D5

8<5

8@5 8 35#6 6 5#56 8 D#8 Ic155 >F

8M5 8 6 8 Ic145 B: D#1 5#51 35#6

Nr Ma'er%a-lul Dur%'a'e $r'2 B GO)H ! De#s%'a-'ea J G$alH$!KsKNCJC&# u$'%"%l%'a'ea 'er!%$, G!!Ha#JRe/%s'e#-a la $&r&/%u#e a GLBJ

C(%!%$e

'

3 54

3 54

3 54

3 54

35#4

35#4

35#4

35#4

35#6

35#6

35#6

35#6

35#6

F%/%$e

'

<

5#88

5#6?

5#85

5#65

5#85

5#56

5#56

5#56

5#5D

5#56

5#56

5#58

5#56

D#?

M#5

@#4

D#8

D#<

D#6

D#6

D#8

D#6

D#<

D#1

D#6

1D 85&oBi14

<5Cr65

+OC @5

Ic655

Ic645

Ic855

64Cr5M

1E 6M&gCr65

IcQ 855

IcQ845

IcQ155

IcQ145

Ic845

D#8

'

1<

1F

>:

>1

>>

>B

>@

>A

><

>E

+ptimizarea alegerii materialului se bazeaz pe e)periena proiectantului i pentru o alegere rapid a materialului se pleac de la cteva date referitoare la : solicitrile din timpul e)ploatrii # condiiile de e)ploatare # clasa din care face parte piesa i condiiile de e)ecuie Rn continuare se va prezenta o metod de alegere a materialului optim numit !e'& a e a#al%/, a 7al&r%l&r &p'%!e &etoda presupune rezolvarea urmtoarelor etape : 6 stabilirea rolului funcional al piesei # a tehnologicitii construciei i a condiiilor economice de funcionare ale acesteia ; 8 determinarea i stabilirea factorilor analitici ai problemei alegerii materialului optim ;

>D

P&# erea

5#54

5#65

5#85

5#64

'

1 descompunerea factorilor analitici n elemente primare ; < aprecierea cantitativ a factorilor analitici se face folosind un sistem de notare # n funcie de valoare fiecrei proprieti J acordndu-i-se o not tJ; 4 stabilirea ponderii importanei fiecrui factor primar se face innd cont de datele rezultate din etapele 6 i 1 acordnd fiecrei proprieti J o pondere d J n stabilirea ponderi trebuie ndeplinita condiia :
m Tk : d k = ma) im k =6 m dk = 6 ; k =6

@ alegerea soluiei optime la momentul dat se face aplicnd criteriul : D analiza soluiilor din punct de vedere al utilitii lor i stabilirea condiiilor de nlocuire economic a unui material cu alt material %#.# $&#' e pr&pr%e',%le fu#$%&#ale +re/%s'e#a la $&r&/%u#e6 1&$ur% !e$a#%$e 1% re/%s'e#a la rupere- 1% e $ele 'e(#&l&)%$e+'ur#a"%l%'a'ea 1% u/%#a"%l%'a'ea- la $are se a au), $ele e$&#&!%$e !a'er%alul ales pe#'ru real%/area p%ese% es'e OL A:2

CAPITOLUL B
S'u %ul pr&$esel&r e &"%#ere a se!%fa"r%$a'ulu%
O"%#erea p%ese% se!%fa"r%$a' pr%#'r-u# pr&$e eu 'e(#&l&)%$ e 'ur#are
Purnarea# ca procedeu tehnologic este una din cele mai vechi metode de obinere a pieselor prin punere in forma# dezvoltate de om Purnarea intervine ntotdeauna ca metoda tehnologica distinct la materialele care sunt elaborate in stare lichida sau vscoasa Rmpreun cu prelucrrile prin matriare si cu cele de

formare prin sintetizare sunt utilizate in mod nemi$locit la realizarea formei pieselor spre deosebire de alte prelucrri# unde forma rezulta prin mi$locirea unor procese tehnologice preliminare distincte ! laminare# tragere# for$are libera# achiere si microachiere" ,rin turnare se pot realiza forme practic nelimitate# piese cu mase diverse# de la fraciuni de gram si pana la sute de tone# care i gsesc utilizri in toate domeniile de activitate ,rocesele de e)ecuie a pieselor prin turnare se remarca prin urmtoarele avanta$e: - permit realizarea de piese cu configuraii diverse# in clasele de precizie @ 6@# cu suprafee de rugozitate (aL6#@ 855 Sm; permit realizarea de piese cu proprieti diferite in seciune !unimaterial# polimaterial"; creeaz posibilitatea obinerii de adaosuri de prelucrare minime ! fata de for$area libera# sau prelucrrile prin achiere"; creeaz posibilitatea de automatizare comple)a a procesului tehnologic# fapt ce permite repetabilitatea preciziei si a caracteristicilor mecanice# la toate loturile de piese de acelai tip; - permit obinerea unei structuri uniforme a materialului piesei# fapt ce i confer acesteia o rezisten multidirecional Cn general# compactitatea# structura i rezistenta mecanica a pieselor turnate sunt inferioare pieselor similare realizate prin deformare plastica !deoarece acestea poseda o rezistenta unidirecional# dup direcii prefereniale" *intre dezavanta$ele procedeelor de realizare a pieselor prin turnare se pot enumera: - consum mare de manopera# ndeosebi la turnarea in forme temporare; - costuri ridicate pentru materialele au)iliare; - consum mare de energie pentru elaborarea si meninerea materialelor in stare lichida la temperatura de turnare; - necesit msuri eficiente contra polurii mediului si pentru mbuntirea condiiilor de munc %e pot prelucra prin turnare materiale metalice si nemetalice # in producie de serie sau de unicate *e menionat c # prin turnare se pot realiza att piese0semifabricate dintrun material unic# sau din cel puin doua materiale ! acoperiri prin turnare statica sau centrifugala# utilizarea turnrii cu inserii# obinerea prin turnare a materialelor compozite etc " Pendina actual este de a eficientiza procesele de producie prin reducerea adaosurilor de prelucrare si a operaiilor de prelucrare dimensionala ulterioare *in acest motiv# procedeele de punere in forma# ntre care i turnarea# capt o atenie deosebit# cunoscnd un grad mai ridicat de perfeciune i inovare fa de alte procedee

Cn funcie de domeniul de aplicare al procesului de turnare ! tehnologii mecanice# metalurgice# de mecanica fina# de tehnica dentara# de prelucrri de industria chimica# de construcii etc "# pot e)ista denumiri specifice# care sunt sinonime ,rincipalele denumiri cu care se prezint in continuare A!es'e$ul e f&r!are este materialul din care e realizeaz interiorul formei de turnare ! la turnare in forme temporare"# fiind compus din doua elemente: un material granulat# care are rolul de a se modela dup configuraia modelului si de a umple rama de formare# si un liant# care confer rezistenta si stabilitate formei de turnare# permind ulterior dezbaterea formei pentru e)tragerea piesei 'mestecul de formare trebuie sa aib o bun refractaritate# pentru a rezista la contactul cu topitura# precum si o granulaie corespunztoare# pentru a asigura etaneitatea pereilor cavitaii formei F&r!a e 'ur#are este scula specifica procesului tehnologic de turnare care conine cavitatea de turnare reeaua de turnare si canalele de evacuare a gazelor Cu a$utorul ei se realizeaz configuraia #gabaritul si calitatea suprafeei piesei Iormarea este denumirea generica a operaiilor prin care se realizeaz forma de turnare; acest termen se refera numai la realizarea formelor temporare i semitemporare# confecionate din amestecuri de formare Iormele permanente # de tipul matrielor si al cochilelor se realizeaz prin turnare sau for$are# urmate de prelucrri mecanice# tratamente termice i de suprafa E*'ra)erea p%ese% denumete operaia de scoatere a piesei solidificate din forma de turnare &iezul este o parte distincta a formei de turnare# cu a$utorul cruia se obin golurile interioare ale piese turnate &iezurile pot fi permanente!la turnare in matrie sau cochile" sau temporare ! la turnarea in cochile sau in forme temporare" Iormarea miezurilor se fa ce cu a$utorul cutiilor de miez &odelul de turnatorie este o macheta tridimensionala care reproduce aproape identic piesa# mrit corespunztor in funcie de caracteristica de contracie ala solidificare a materialului piesei si servete in operaiile de formare &ula$ul este un model intermediar !negativul formei piesei reale"; servete la realizarea modelului de turnatorie!pozitivul formei piesei" (eeaua de turnare este partea tehnologica a cavitaii formei de turnare# care conine plnia d turnare# totalitatea canalelor de conducere a materialului lichid spre cavitatea piesei# precum si maselotele ,entru formarea reelei de turnare se realizeaz modele corespunztoare Purnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce definete capacitatea acestuia de a capt dup solidificare configuraia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida sau lichido-vscoas Aste o proprietate tehnologica comple)a# care determina

posibilitile unui material de a fi prelucrat prin turnare; ea este influenat de mrimi fizice precum: fuzibilitatea# fluiditatea# contracia de solidificare etc Purnarea este denumirea generica a unor grupe de procese tehnologice de realizare a pieselor semifabricat i0sau finite Pr&pr%e',% e 'ur#are ale !e'alel&r 1% al%aQel&r 6 Tur#a"%l%'a'eaR proprietatea tehnologic global # care reflect comportarea materialelor n raport cu procedeele tehnologice din grupa turnrii Aa se e)prim prin calificative : foarte bun # bun # satisfctoare # slab # nesatisfctoare 8 Fu/%"%l%'a'ea R este proprietatea materialului de a trece n stare topit 1 Flu% %'a'eaR este proprietatea materialului aflat n stare lichid sau vscoas de a curge i umple toate detaliile cavitaii formei de turnare < C&#'ra$%aR este proprietatea materialului metalic de a-i micora volumul n timpul solidificrii 4 Se)re)areaR este separarea constituenilor unui amestec eterogen astfel nct distribuia acestora nu mai este uniform @ A"s&r"%a )a/el&rR e)prim proprietatea de a dizolva gaze Oa proiectarea modelelor i a cutiilor de miez trebuie parcurse urmtoarele etape: 6 s'a"%l%rea r&lulu% fu#$%&#al al p%ese% 3 se face pe baza metodei de analiz morfofuncional a suprafeelor; 8 ale)erea !a'er%alulu% &p'%! pe#'ru $&#fe$%&#area p%ese% - se folosete metoda de analiz a valorilor optime; 1 0#'&$!%rea ese#ulu% p%ese% "ru' 'ur#a'e 3 se face pornind de la desenul piesei finite# pe care se adaug: - Ap - adaosuri de prelucrare# pe toate suprafeele a cror precizii dimensionale i rugoziti nu pot rezulta direct din turnare; -A' - adaosuri tehnologice# pentru toate suprafeele a cror configuraie sau poziie nu poate fi obinuit direct prin turnare sau n vederea simplificrii formei tehnologice a piesei; - A0 - adaosuri de nclinare# care faciliteaz scoaterea modelului din form i a piesei din form Taloarea adaosurilor de nclinare depinde de poziia planului de separaie; - R$ - adaosuri sub forma razelor de racordare constructive# n scopul de a evita apariia defectelor de tipul fisurilor i crpturilor; - A$ - adaosuri de contracie %tabilirea acestuia se face n funcie de natura materialului de turnat; < 0#'&$!%rea ese#ulu% !& elulu% 3 se face pornind de la desenul piesei brut turnate inndu-se seama de valorile adaosurilor de contracie i de numrul i forma mrcilor; 4 0#'&$!%rea ese#ulu% $u'%%l&r e !%e/ 3 se face innd cont de configuraia interiorului piesei brut turnate care indic numrul i forma miezurilor 'legerea planului de separaie se face innd cont de urmtoarele recomandri:

- s fie# pe ct posibil# plan de simetrie; - s fie# pe ct posibil# un plan drept; - s fie situat n poziie orizontal; - s conin suprafaa cea mai mare a piesei %tabilirea adaosului de contracie# se face utiliznd formula:
d m k = d 6 + p 655

!mm"

unde: dm dimensiunea modelului; dp dimensiunea piesei; J contracia liniar Execuia cavitii de turnare i turnarea propriuzis ,entru obinerea piesei !6" # se folosete modelul format din semiforma superioar !8" i semiforma inferioar !1" asamblate dea lungul planului de separaie Q-Q cu tifturi de centrare !4#@" ,entru obinerea cavitii !65" se utilizeaz semimodelul inferior !<" care se plaseaz n interiorul semiramei !M" n care se pune amestecul de model !?" i amestecul de umplere !68" Cavitatea !66" se obine cu a$utorul semimodelului superior !D" plasat n semirama superioar !61" n care se pune amestec de umplere !6<" (ezult cavitatea !88" Oichidul !6M" se toarn prin reeaua de turnare format din plnie !6?" # piciorul plniei !85" i canalul de alimentare !86" Avacuarea gazelor !64" i a aerului din cavitatea de tunare se realizeaz prin canalele !6@" i rsufltoarea !6D" n urma solidificrii metalului sau alia$ului lichid rezultnd piesa brut turnat care are o bavur n planul de separaie i resturi ale reelei de turnare Rn urma operaiei de debavurare rezult piesa turnat