Sunteți pe pagina 1din 28

Lacuri si vopsele Materialele de vopsitorie sunt materiale peliculogene utilizate pentru protecia i finisarea construciilor i elementelor de construcii.

Materialele de vopsitorie au n compoziie substane solide(pigmeni) i substane lichide(ulei, solveni, ap etc.), dintre care cel puin una este peliculogen. Principalii componeni ai materialelor de vopsitorie sunt ! substanele peliculogene sunt substane solide sau lichide care prin ntrire n aer sau n cuptor formeaz pelicule pe suprafaa suportului ! sicativi sunt substane solubile n uleiuri vegetale care accelereaz catalitic uscarea uleiurilor ! pigmeni colorani sunt substane colorante ale peliculei ! solveni sunt lichide volatile, folosite de obicei n amestec, care solubilizeaz substanele peliculogene solide iar prin evaporarea lor micoreaz timpul de uscare al peliculei ! diluani sunt amestecuri de solveni necesari pentru reglarea v"scozitii n vederea unei uoare aplicri pe suport ! plastifiani sunt substane greu volatile care confer peliculei plasticitate, micor"nd astfel pericolul de fisurare ! substanele de umplutur sunt pulberi fin mcinate care pot nlocui o parte din pigment micor"ndu!se astfel preul de cost al produsului.

Determinarea culorii peliculelor prin comparare cu etalonul de culoare:

Metoda const n compararea vizual a culorii peliculei supus ncercrii cu o epruvet etalon de culoare, ambele fiind iluminate n aceleai condiii, varianta #, n lumina natural a zilei sau varianta $, n lumina artificial, i privite sub acelai unghi. %pruveta etalon de culoare trebuie omologat, iar culoarea stabilit prin acord ntre pri.

&eterminarea densitii (masa specific) #paratur picnometru metalic Mod de lucru 'e c"ntrete picnometrul gol cu o precizie de (,()g, se umple cu vopseaua de analizat adus in prealabil la *(+,, se aeaz capacul i se terge cu vat surplusul de vopsea scurs prin capilarul capacului, apoi se c"ntrete. &ensitatea se e-prim n g.cm/ i se calculeaz cu formula
d *(o C = m* m) g cm 0 v

m*1 masa picnometrului cu prob, n g m)1 volumul picnometrului gol, n g v 1 volumul picnometrului, n cm/

,a rezultat se ia media aritmetic a cel puin trei determinri. Determinarea timpului de scurgere 2impul de scurgere permite aprecierea consistenei produsului pentru diferite scopuri de fabricaie i aplicare. Metoda const n determinarea timpului e-primat n secunde, n care o cantitate de )(( cm/ de produs se scurge dintr!o cup, printr!un orificiu de dimensiuni stabilite. Metoda nu se aplic la produsele care prezint fenomenul de ti-otropie. Determinarea puterii de acoperire Puterea de acoperire a unui material peliculogen pigmentat este capacitatea acestuia de a face invizibil, adic de a acoperi culoarea unui fond alb!negru sau a unui fond cu contraste. Puterea de acoperire poate fi e-primat prin ! numrul minim de straturi necesar a fi aplicate, pentru acoperirea fondului impus ! grosimea minim a peliculei ! factorul de contrast ! consumul specific, respectiv cantitatea de material peliculogen e-primat n grame, necesar acoperirii unui m3 de suprafa Determinarea grosimii peliculei uscate )) Metod distructiv prin msurarea grosimii peliculei uscate cu comparatorul cu cadran. Metoda se aplic n cazurile n care produsul peliculogen este aplicat pe un suport rigid i cu suprafa plan, msurarea fc"ndu!se cu o precizie de 4*,5 6m Metoda nedistructiv de determinare a peliculelor uscate c"nd produsul peliculogen este aplicat pe suport metalic sau magnetic. &eterminarea are ca principiu variaia flu-ului magnetic creat ntre un magnet i un obiect magnetic n funcie de spaiu nemagnetic dintre ele, n cazul de fa n funcie de grosimea peliculelor nemagnetice de vopsea aflate ntre piesa magnet a instrumentului de msur i suportul magnetic al peliculei.

*)

Determinarea flexibilitii peliculei 7le-ibilitatea unei pelicule este proprietatea acesteia de a putea fi ndoit fr s sufere deteriorri. &eterminarea fle-ibilitii const n ndoirea suportului pe care este aplicat pelicula, n 8urul a diverse dornuri ale cror diametre descresc i se e-prim prin numrul care reprezint diametrul, n mm, al celui mai subire dorn pe care pelicula ndoit nu prezint deteriorri. 9ndustria de producere a grundurilor, vopselelor i diluanilor a constituit unul dintre domeniile performante de activitate din :om"nia n ultimii ani, atr;g"nd un volum apreciabil de investiii i reuind s ating un nivel tehnologic foarte apropiat de companiile din

,omunitatea %uropean;. 9ndustria rom"neasc de p"n n )<<( a fost format din mari produc;tori ce acopereau 5(!=(> din pia;. ,ompaniile rezultate prin privatizarea acestor uniti acoper n prezent un procent sc;zut, restul fiind ocupat de unit;i de producie private deschise dup )<<( i importatori. Prezentul proiect analizeaz aspecte ale comportamentului consumatorului legate de achiziionarea i utilizarea de vopsele i lacuri pentru interiorul locuinei. ,ea mai dinamic dezvoltare pe piaa vopselelor din :om"nia s!a nregistrat n segmentul produselor decorative ce cuprinde produse peliculogene (chituri, grunduri, vopsele, emailuri, lacuri, diluani) i n segmentul materiilor prime reprezentate de rini sintetice necesare at"t n procesul propriu de producie c"t i pentru ali poteniali beneficiari. ?ansrile de noi produse i mrci este rodul unei munci susinute a departamentelor de cercetare!dezvoltare n colaborare cu departamentele de mar@eting. #ceste lansri au avut rolul de acoperi anumite nie de pe pia dar i de a oferi consumatorilor o palet mai larg de alegere, calitate i preuri mai bune. An :om"nia, cererea de vopsele a crescut odat; cu dezvoltarea domeniului construciilor private i industriale i a preocuprii tot mai ridicate a populaiei n reamen8area i decorarea spaiilor de locuit i a obiectelor de mobilier. Bopselele sunt produse care se adreseaz; consumatorilor casnici i industriali. 2endina manifestat; n ultima perioada ()<<C, )<<<) este cea a orient;rii firmelor produc;toare sau importatoare c;tre consumatorii casnici, acetia reprezent"nd un segment de pia; cu un potenial de consum n continu; cretere dar i concurena este deosebit de puternic; n acest segment. Dn avanta8 al abord;rii cu mai mult; atenie al acestui segment de pia; este cel al recuper;rii sigure i mult mai rapide a creanelor dec"t n segmentul consumatorilor industriali. #cest fapt e-plic; creterea ponderii consumatorilor casnici la 67% n *(((, fa; de 33% c"t i revine sectorului industrial. Piaa produselor peliculogene se caracterizeaz prin concentrare, stabilitate i concuren intens. Piaa vopselelor a nceput s se structureze treptat. An prezent, e-ist c"iva mari productori interni (at"t strini c"t i fostele fabrici de stat) dar i importatori renumii. Piaa vopselelor nu este fragmentat i are nite mrci ma8ore care s polarizeze v"nzrile. &in punct de vedere al cererii, n cazul vopselelor este important at"t preul c"t i calitatea i ambala8ul. An continuare, totui piaa va pune din ce n ce mai mult accent pe

calitate, fiind dispus n timp, chiar s plteasc mai mult pentru a obine un produs superior din punct de vedere al durabilit;ii, al imaginii, al str;lucirii. ?a r"ndul lor, productorii vor ncerca s ofere produse mai sofisticate care s aduc un plus privind caracteristicile celorlalte categorii de vopsele (vopsele epo-idice, poliuretanice i alchidice pentru pardoseliE vopsea special; pentru protecia i impermeabilizarea suprafeelor din beton la bazine de not i piscineE vopsele epo-idice cu rezisten; la temperaturi de )5( grade ,elsius, grunduri i vopsele epo-idice cu rezisten; la substane chimice corozive). 'chimb;rile economice i politice care au marcat %uropa ,entral; i de %st n anii F<( au creat piee competitive acolo unde anterior e-istau doar economii planificate. An timp consumatorii decid asupra mrcii lider. ,oncurena se d ntre m;rcile disponibile la productorii locali GHber, Policolor, &Ifa, ,one- i mrcile de import. 7irmele depun eforturi considerabile pentru asigurarea unei poziii clare n cadrul pieii pentru mrcile lor, n vederea prevenirii confundrii mrcilor proprii cu mrcile concurente. Principalele firme concurente prezente pe piaa rom"neasc sunt N r crt. ). *. 0. J. 5. GK$%: ,LM%N &O7# PL?9,L?L: #?2%?% FIRMA COTA DE PIA (%) 05 P )P )5 *=

Printre reglementrile impuse rilor care fac parte din Dniunea %uropeana se numr i standardizarea activitii de lacuri i vopsele, n special a legislaiei acestei piee. 'e vor impune astfel anumite schimbri i pe piaa noastr. #cest lucru nu poate dec"t s bucure productorii naionali av"nd in vedere obiectivele de dezvoltare pentru anii urmtori. Printre ameninrile crora vor trebui s le fac fa gsim scderea nivelului de trai care are cel mai mare impact asupra unui productor de lacuri si vopsele i se traduce n cantitatea de vopsea folosit de populaie ntr!un an (n :omania apro-imativ 0 @g. per locuitor n comparaie cu < @g per locuitor n ri ca Polonia i Dngaria). Pe de alt parte importurile destul de mari i competiia sunt urmtorii factori pe lista ameninrilor cu care se confrunt un productor de lacuri i vopsele.

Segmentarea pieei (a produsului generic) Lrganizaiile care opereaz pe pieele bunurilor de consum i bunurilor comerciale nu se pot adresa tuturor cumprtorilor de pe aceste piee sau, cel puin nu la toi cumprtorii n acelai mod. ,umprtorii sunt foarte numeroi, foarte risipii i foarte variai n ceea ce privete nevoile pe care le au i tehnicile la care recurg atunci c"nd achiziioneaz un produs. 7irmele difer semnificativ n funcie de capacitatea de a servi diferite segmente de pia. &ec"t s ncerce s concureze pe o pia ntreag, uneori mpotriva unor concureni mai autentici, fiecare firm trebuie s identifice partea de pia pe care o poate servi cel mai bine. 'egmentarea este astfel un compromis ntre presupunerea greit conform creia toi oamenii sunt identici i cea neeconomic potrivit creia pentru fiecare persoan este nevoie de un efort special de mar@eting. &eoarece cumprtorii au nevoi i dorine unice, fiecare cumprtor reprezint n mod potenial o pia separat. An mod ideal, un ofertant ar putea s elaboreze un program de mar@eting pentru fiecare cumprtor. 'egmentarea pieii se face n funciile de criteriile sociodemografice, psihografice, geografice, economice i comportamentale. ,onform statisticilor, locuitorii din zona urban; sunt consumatorii prepondereni de vopsele. ,ategoria socioprofesional; c;reia se adreseaz; n principal produsul este comerciani. ,el mai mare procent de nonconsumatori se afl n r"ndul respondenilor cu v"rsta ntre )5 Q *5 de ani, iar cel mai mic n categoria peste 05 de ani . An concluzie, segmentul de consumatori cu cel mai mare potenial pentru piaa vopselelor este cel al cadrelor productive foarte active, cu o sensibilitate deosebit; la produsele originale i de marc; (antreprenorii) cu v"rsta peste 05 de ani din mediul urban. 7recvena de utilizare a vopselelor este prezentat n urmtorul tabel

60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 5% 30%

55%

Frecventa de utilizare

Cat de des se utilizeaza vopselelei

10%

ai

ra

rd

'ectorul industrial este acoperit de urmtoarele divizii ). *. 0. J. &ivizia rini &ivizia produse pentru lemn &ivizia vopsele industriale i marine &ivizia vopsele pulberi

a) sisteme de acoperire n solveni organici, pe baz de rini alchidice, destinate proteciei i decorrii suprafeelor din metal, lemn, zidrie, sticla, n lucrrile de construcii locuine, cldiri publice, confecii metalice, drumuri i poduri. 'istemul este format din chit R grund R vopsea R email, produsele reprezentative ale acestei grupe fiind 9&%#? i %M#?DNE b) sisteme de acoperire pentru id!rie ( ugr!veli), constituite din grund pentru zidrie (amorsa), vopsele lavabile pentru interior, e-terior sau pentru faade i tencuieli decorative lavabile de interior si e-terior, n varianta alb sau nuanat. :eprezentative pentru aceast grup sunt produsele #SD#?DN, %,LP?#'2 i P92D:#. '!a demonstrat de8a c viitorul vopsitoriilor moderne se bazeaz pe folosirea vopselelor pe baz de apa. &e doi ani ma8oritatea rilor europene au adoptat vopselele pe baza de ap. ,onform datelor prezentate la conferinele internaionale , furnizate de 9nstitute Lficiale 9nternaionale de ,ercetare, piaa acestor vopsele crete din ce n ce mai mult n %uropa, unde

a t a ta da pe O d a ta p a n ta e la an 6 lu ni O

Ni e

da

ci od

legislaia mediului este tot mai restrictiv. #stfel, procentele de v"nzri sunt n cretere, Marea $ritanie ocup"nd primul loc, cu *0>, urmat de 'pania, Termania, 9talia i 7rana. &up aceleai estimri, dac n zilele noastre media de utilizare a vopselelor pe baza de ap este de )5>, n urmtorii )( ani ea se va ridica la peste <(>. &atorita noilor legi de reducere a cantitii de solvent emanate n atmosfer, vopselele pe baz de ap au a8uns n ultimele luni la )J( de mii de litri v"ndui i sunt folosite n peste o mie de vopsitorii. #ceste vopsele reprezint un sistem compus din =0 de baze, care sunt uor de amestecat i la care nu este nevoie s fie adugai aditivi, catalizatori, solveni etc., pentru prepararea ei fiind suficient apa de la robinet. %a este o formula foarte concentrata i nu se sedimenteaz, av"nd o putere de acoperire foarte mare. 7a de solveni, are o putere de acoperire ce reduce cu J(> consumul de material. Bopseaua poate fi folosita at"t pentru un retu mic, c"t i pentru o vopsire totala. &ei aceste vopsele pe care Tuido ,ecere le numete Utehnologii prieteneU sunt cele mai promovate pe pia, e-ist o preocupare tot mai evident a consumatorilor spre tot ceea ce apare nou i inovator n acest domeniu. Prin aplicarea materialelor de vopsire se formeaza pe suprafata obiectelor prote8ate pelicule subtiri aderente care au un dublu rol acela de protectie si acela de a crea un aspect placut . Lperatia de vopsire avand und grad inalt de periculozitate datorita compozitiei materialelor de vopsire am prezentat in finalul proiectului cele mai importante norme de tehnica securitatii muncii care trebuie respectate in atelierele de vopsitorie MATERIALE DE VO !IRE

,ap 9 &ef !!V Materialele de vopsire constituie totalitatea materialelor care se aplica prin diverse procedee pe suprafete diferite in vederea prote8arii acestora de efectele distructive provocate de agenti atmosferici (actiunea luminii, umiditate , agentii chimici ,etc.) Prin aplicarea materialelor de vopsire , se formeaza uprafata obiectelor prote8ate pelicule subtiri care au dublu rol ! acela de protectie ! de a crea un aspect placut 9n compozitia materialelor de vopsire , intra de obicei un component lichid numit liant si un component solid numit igm!nt , si materiale de umplutura. Materialele de vopsire se clasifica prin mai multe criterii !substanta peliculogena de baza !ordinea de aplicare pe suprafete !modul de aplicare

"Com on!nt!l! mat!rial!lor d! vo #ir! Pincipalele materii prime care intra in componenta materialelor de vopsire (lacuri si vopsele ) sunt !lianti (uleiurile , rasinile ,sicative ) !pigmenti !materialele de umplutura !dizolvanti !plastifianti $l!i%ril! ?a fabricarea lacurilor si vopselelor se utilizeaza uleiuri vegetale sicative sau semisicative.9n mod obisnuit nu se folosesc ca atare dupa o precurare prealabila , deci ca semifabricatie (uleiurile sicative sau fierte , polimerizate sau o-idate , etc . ) &icativi 'unt substante care adaugate uleiurilor sicative sau semisicative scurteaza timpul de uscare , micsorand timpul de formare W filmului . Ra#inil! 'unt substante organice naturale sau sintetice.:asinile naturale provin din secretiile unor animale sau plante . Pigm!ntii 'unt substante colorate insolubile .,u lianti si dizolvanti ei formeaza dispersii a caror finete depinde de gradul de macinare a pigmentului .&upa natura si provenienta lor pot fi !pigmenti anorganici naturali !pigmenti anorganici artificiali !pigmenti metalici !pigmenti organici naturali sau sintetici #cestia dau culoarea materialului de vopsire . Mat!rial!l! d! %m l%t%ra Pot fi !dupa originea lor !naturale sau artificiale Materialele de umplutura sunt substante solide , inactive si se folosesc sub forma de pulberi fine . Di'olvanti 'unt lichide de natura organica de obicei foarte volatile .%le dizolva substanta peliculogena , liantul , apoi dupa aplicarea lui pe o suprafata oarecare W produsului de vopsire se evapora folosind la formarea peliculei protectoare Pla#ti(ianti 'unt produse organice nevolatile care dizolva sau gelifica substantele peliculogene.Plastifiantii spre deosebire de dizolvanti raman in pelicula dupa formarea acesteia (fle-ibilitate , maleabilitate ).

ROD"!E A"#ILIARE $ARE I%TRA I% $OM O&ITIA MATERIALELOR DE VO !IRE

&ef Produsele au-iliare au rolul de a influenta unele deficiente specifice materiilor prime utilizate si de a impiedica unele procese nefavorabile. &upa functiile pe care le indeplinesc in obtinerea materialelor de vopsire si in aplicarea lor , materialele au-iliare se clasifica in mai multe grupe a) ag!nti #ta)ili'atori au rolul de a impiedica fenomenele de sedimentare , de decatare a pigmentilor b) ag!nti d! di# !r#i! sunt substante care au rolul de a usura desfacerea compusilor solizi care se afla in suspensie in vopsea #gentii de dispersie )%ni sunt uleiurile !uleiul polimerizat !uleiul de in sulfonat !uleiul de ricin etc. c)ag!nti d! %m!ctar! sunt substante care contribuie la buna umezire a unui corp solid , fin divizat , aflat intr!un lichid . d) ag!nti anti# %manti la fabricarea lacurilor si vopselelor precum si in timpul aplicarii acestora pe diferite suprafete e-ista tendinta de a se forma spuma , fie din cauza procesului de fabricatie , fie din cauza folosirii diferitelor utila8e la aplicarea lacurilor si vopselelor sau din cauza presiunii de pulverizare a temperaturii etc. e) ag!nti antio*idanti se utilizeaza pentru a impiedica formarea de pelicule groase solide pe suprafata lacurilor si vopselelor in timpul depozitarii , chiar si la ambala8ele inchise. f)ag!nti d! mati#ar! sunt cazuri in care se ceare ca pelicula de lac sau de vopsea sa nu fie lucioasa dupa uscare .#ceasta se poate realiza fie actionandu!se asupra cantitatii si formei pigmentului din vopsea , fie prin adaugare de mici cantitati din unele substante ca ceruri naturale sau sintetice , sapunuri metalice , etc. g)ag!nti im otriva #c%rg!rii actioneaza prin intarzierea o-idarii liantului sau prin intarzierea evaporarii dizolvantului '( rincipalele produse de )opsire lac%ril! sunt solutii de derivati celulozici , rasini naturale sau sintetice in dizolvanti organici cu sau fara adaos de uleiuri vegetale !mail%ril! sunt lacuri in care s!au introdus pigmenti metalici organici sau anorganici grind%ril! sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura in lacuri sau uleiuri Lacuri " Mitrolacuri mate Mitrolacuri semilucioase Mitrolacuri lucioase

+r%nd%ril! sunt produse de acoperire cu proprieti anticorozive folosite ca prim strat n sisteme de vopsire, asigur"nd aderena ntre suprafaa metalic i urmtorul strat din sistemul de vopsire. (grunduri metal lemn, grundziv ! grund anticoroziv pe baz de rini alchidice, grund pentru binale, grundziv!grund anticoroziv pe baz de rini alchido! melaminice, grund anticoroziv alchido!acrilic seria 5=*(, grund epo-idic bicomponent, grund clorcauciuc). ,o #!l!l! sunt produse de acoperire utilizate ca strat intermediar sau final n sistemele de vopsire, form"nd pelicule protectoare i decorative lucioase, aderente i foarte rezistente n timp (pe baz de uleiuri vegetale, alchidice @lass, epo-idice, vopsea intermediar epo-idic, clorcauciuc, pentru marca8 rutier vopsea de marca8 rutier). Dil%an-ii sunt produse utilizate pentru diluarea produselor peliculogene p"n la obinerea v"scozitii corespunztoare n funcie de metoda de aplicare (diluant pentru produse pe baz de rini alchido!melaminice, diluant pentru produse pe baz de rini alchido!acrilice, diluant pentru produse pe baz de rini epo-idice, diluant general pentru produse epo-idice, diluant pentru grunduri epo-idice, diluant pentru produse pe baz de clorcauciuc, diluant pentru produse pe baz de clorcauciuc, diluant pentru vopsea de marca8 dilurom). Email%ril! se utilizeaz ca strat intermediar sau final, pentru prote8area sau . i decorarea suprafeelor. se aplic pe suprafee din metal, lemn, beton, zidrie, situate la interior sau la e-terior peliculele sunt semilucioase, aderente i rezistente uscare la aer (temperatura de *(4*X,) la atingere ! 5 ore de la aplicare final ! *J ore de la aplicare

aplicare cu pensula, trafalet, prin pulverizare randament de aplicare CY)) m3.@g i strat, n funcie de metoda de aplicare i suport. ,erine privind ambalarea

Trundurile, vopselele, lacurile i diluanii sunt ambalai n cantiti variabile, ncep"nd de (.Pl p"n la *((@g. %mailurile pornesc de la cantitatea de )l. #ccesorii pentru ugravit " #plicator colturi $idinele Taleti Trila8e sarma pt. :ole Manusi protectie Masti anti praf Minere pentu role Pensule late Pensule liniare Pensule radiator Perie var Perie zugrav :ole zugrav cu maner 'eturi vopsit poliuretan 'eturi zugrav 'eturi zugrav 'pacluri 2avite pentru role 2rafaleti cu grata Dn subiect interesant de abordat este colorarea, pentru ca aceasta este prima etapa n finisare si de modul cum este realizata depinde calitatea finala a mobilierului.

Anainte de colorare, suportul lemnos trebuie foarte bine pregatit nteleg"nd prin aceasta slefuirea. An cazul lemnului mai dur, de tipul fagului, al ste8arului sau frasinului, slefuirea se face mai usor, n final lemnul ram"n"nd foarte placut si neted la atingere. An cazul lemnului mai moale (rasinoase, plop, tei) slefuirea se face mai greu datorita faptului ca lemnul se scamoseaza si devine mai dificil de slefuit.

'lefuirea se realizeaza succesiv, cu h"rtie abraziva de diverse granulatii C(, )((, )*(, )5(, )C(, cu umectare sau fara. Pentru lemnul dur este suficient daca ne oprim la )*(. An cazul lemnului moale, ultima slefuire trebuie facuta cu )5(, chiar cu )C(.

&in dorinta de a obtine un suport c"t mai neted, e-ista tendinta de a face slefuirea lemnului n alb (nefinisat) cu h"rtie mai fina (**(, *C(). #cest lucru nu trebuie facut deoarece praful fin de lemn nchide porii sau patrunde n zona mai moale de lemn timpuriu bloc"nd absorbtia ulterioara a baitului (solutiei de colorare) si duc"nd la aparitia petelor deschise la culoare.

L alta greseala este folosirea ndelungata a h"rtiei abrazive pe masina de slefuit, acest lucru nu duce la o economie ci la defecte de finisare concretizate prin colorare neuniforma a suportului. 7olosirea h"rtiei abrazive uzate face ca aceasta sa se ncarce e-cesiv cu praf de lemn (sa se colmateze) si sa!si reduca proprietatile abrazive. #stfel, de la o h"rtie cu granulatia )*( putem a8unge la **( sau *C(.

,redem ca am reusit sa va convingem ca unul dintre cele mai importante lucruri pentru a obtine un mobilier foarte bun calitativ este slefuirea. %ste foarte usor sa dam vina pe produsul de finisare, dar acest lucru nu rezolva problema. Produsele de finisare pot fi nlocuite, dar defectele vor ram"ne. Moi spunem ntotdeauna ca produsele noastre sunt foarte bune dar nu fac minuni. Mici alte produse nu vor face miniunea de a transforma o mobila prost slefuita ntr!una bine finisata. 7inisarea, daca este bine facuta, poate face sa se v"nda foarte bine un produs dintr!un lemn mai slab calitativ. #cest lucru trebuie avut n vedere nca de la nceput, acest nceput, mai ales la mobilierul colorat, este slefuirea n alb.

Anainte de colorare trebuie sa stim daca suportul lemnos se va utiliza n interior sau la e-terior. #cest lucru este foarte important, deoarece nu este indicat sa fie utilizati colorantii pentru interior la aplicarea pe produse ce se folosesc la e-terior. #cestia, n *!0 luni de e-punere la soare, vor disparea transformandu!se n gri, din cauza slabei rezistente la razele solare. ,olorantii pentru e-terior sunt foarte rezistenti la lumina directa (adica la actiunea radiatiilor DB). Pentru colorarea mobilierului de interior, se poate folosi seria de concentrate universale de culoare
T 200/xx,

care cuprinde )( culori de baza. #cestea sunt diluabile at"t cu apa, c"t si cu

diluant nitrocelulozic sau acetona, put"ndt fi diluate chiar si de *( de ori, uneori chiar mai mult, n functie de culoarea dorita) si sunt perfect compatibile, put"ndu!se amesteca ntre ele n orice proportie.

&eoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avanta8ele si dezavanta8ele aplicarii acestor solutii de colorare. &eoarece acestea se pot dilua cu apa sau cu un solvent este bine sa mentionam si avanta8ele si dezavanta8ele aplicarii acestor solutii de colorare.

Prin diluarea cu apa se face economie de solvent, iar colorarea va fi mai intensa si va scoate n evidenta desenul lemnului. &ezavanta8ele sunt uscarea mai lenta (minim C ore) si ridicarea fibrei lemnului, care face mai dificila slefuirea dupa primul strat de grund. &ilu"nd cu diluant, uscarea va fi mai rapida ()5!0( minute) si culoarea obtinuta mai uniforma. #cest lucru poate avea dezavanta8ul ca se estompeaza putin desenul lemnului, iar culorile sunt mai terne.

Pentru obtinerea culorilor mai tari, 9,?# va poate oferi seria de e-traconcentrate $3%%&'', cu aceleasi culori ca si seria
T 200/xx.

An cazul n care se doreste realizarea unei colorari uniformizante datorita prezentei unor defecte ale suportului lemnos (diferente de culoare n cadrul covorului de masiv, patari, etc.) colorarea se poate face cu seria $( )%''. #ceasta serie este diluabila numai cu solventi si datotita unei cantitati de rasina continuta reduce absorbtia colorantului. :am"n"nd mai mult la suprafata acesta nu mai scoate n evidenta desenul lemnului ci l uniformizeaza. ,"nd se doreste obtinerea unui anumit tip de mobilier, cu un efect ce nu poate fi realizat cu seriile de concentrate, 9,?# ofera baituri gata de utilizare. &e e-emplu, pentru a obtine efectul Zarte povera[, se pot folosi baiturile Pentru efectul Zrustic[ se poate utiliza seria lumina directa, este indicata si
T9V 9373

(nuc nchis) sau

T9V 9616

(nuc deschis).

LW 3xx,

care, datorita pigmentilor rezistenti la mobilierului de e-terior.

pentru

colorarea

%fectul Zpozitiv[ este dat de seria special pe

TPN

*, disponibila n P culori de baza, care se aplica n lemnul de rasinoase.

#cesta are zone de lemn timpuriu mai deschise la culoare si mai af"nate si zone de lemn t"rziu, mai nchise la culoare si mai dure. An momentul n care se face colorarea obisnuita, absorbtia este mai mare n zonele de lemn timpuriu, acesta devenind mai nchis la culoare, iar cele de lemn t"rziu ram"n"nd mai deschise. 'e creeaza astfel un Znegativ[ al desenului initial. Pentru a pastra acelasi desen Q colorarea Zpozitiva[ Q este necesar sa folosim baituri speciale, cu continut de rasina care mpiedica absorbtia n profunzime si coloreaza numai superficial. Pentru realizarea efectului de Zantichizare[ se folosesc patine de diferite culori, pe care 9,?#

le

pune

la

dispozitia

dvs.

An momentul n care face colorarea lemnului e-pus la lumina directa (pentru e-terior) ca de e-emplu mobilier de gradina, ferestre, usi, casute din lemn, grinzi, etc., colorantul utilizat trebuie sa fie rezistent la radiatiile DB. Pentru astfel de utilizari e-ista seria de impregnanti ?\ 0], disponibila n )( culori, care pe l"nga colorare, ofera si protectie lemnului mpotriva atacului carilor, a mucegaiului albastru si ciupercilor. &e asemenea, tot pentru mobilierul de e-terior, e-ista seria de concentrate de culoare
500/xx

TWP

cu a8utorul carora se pot ob #plicarea se poate face n diverse moduri cu buretele, cu

carpa, prin pulverizare, prin imersie, etc. #ceste produse se comercializeaza gata de utilizare, dar pot fi diluate cu apa pana la obtinerea unei intensitati dorite a culorii. Pentru lemnul cu continut mare de tanin, cum este de e-emplu salcamul, se utilizeaza un izolant. 2aninurile sunt agresive si pot altera culoarea sau pot deteriora pelicula de lac. Pentru a combate aceasta, lemnul se izoleaza de restul finisa8ului aplicand un prim strat de izolant n acelasi mod ca la impregnanti.

&upa tratarea si colorarea lemnului se aplica lacul transparent. ,a si n cazul finisa8ului opac, tehnologia este foarte simpla. tine nuantele dorite.

&upa cum se stie finisarea lemnului n industria mobilei se face cu baituri, lacuri si vopsele, care n mare parte sunt pe baza de rasini solubile n solventi organici. 9n timpul aplicarii acestor materiale, c"t si al uscarii lor, se dega8a n mediul ambiant o cantitate nsemnata de no-e. Dna din cerintele aderarii la D% este r!d%c!r!a !mi#i!i d! com %#i organici volatili c% ./%. #cest lucru poate fi emisia sa fie foarte redusaE realizatn diverse moduri ! achizitionarea de linii de fabricatie performante, unde utila8ele sunt capsulate astfel nc"t ! utilizarea pentru uscarea mobilierului a echipamentelor moderne, dotate cu filtre ce reduc considerabil emisia de no-e n amosfera, sau a unor utila8e ce reduc timpul de uscare la

secunde

(uscare n

DB)

! trecerea treptata de la utilizarea produselor pe baza de solventi la cele hidrodiluabile. Metoda cea mai putin costisitoare este cea care presupune trecerea la materiale diluabile cu apa., at"t pentru interior c"t si pentru utilizarea la e-terior (rezistente la actiunea razelor DB). ,um procesul tehnologic presupune colorarea, apoi grunduirea si lacuirea mobilierului, vom ncepe cu propuneri privind colorarea lemnului. o serie de cocentrate de culoare hidrodiluabile, care au avanta8ul ca sunt rezistente si la lumina directa (rezistente la actiunea razelor DB), contine pigmenti solubilizati ntr!o cantitate redusa de solventi organici. Pentru obtinerea baiturilor, aceste concentrate se pot dilua at"t cu solventi organici c"t si cu apa. #peland la varianta dilutiei cu apa vom obtine pe l"nga o economie nsemnata si o evidentiere mai pronuntata a desenului lemnului. &ezavanta8ul, n acest caz, este cresterea timpului de uscare, care ulterior poate fi ndepartat prin achizitionarea de tunele de uscare., astfel nc"t, prin amestecarea lor, se poate obtine orice culoare.

Dn alt mod de colorare cu produse ecologice este utilizarea seriei de impregnanti (ferestre, usi, mobilier de gradina, casute) deoarece contine substante insectofungicide (mpotriva carilor, a mucegaiului albastru, ciupercilor,etc) iar coloranti sunt rezistenti la actiunea razelor DB. 'eria poate fi folosita si la interior, rezult"nd o colorare rustica foarte apreciata de amatorii de mobilier antichizat. &upa colorare, mobilierul, at"t cel de interior c"t si cel de e-terior, se grunduieste si apoi se lacuieste. 7iinisa8ul ecologic pentru mobilierul de interior contine grundul hidrodiluabil care se aplica n unul sau doua straturi, n functie de tipul finisa8ului (cu pori nchisi sau seminchisi). 2impul de uscare ntre straturi este de min 0 ore, dupa care se slefuieste si se aplica stratul doi. &upa grunduire se aplia, 2impul de uscare este de 0 ore, dar se recomanda ca montarea si ambalarea sa se faca dupa *J ore.. #cesta poate fi aplicat n 0!J straturi, cu uscare si slefuire ntre ele. 2oate aceste produse folosesc pentru dilutie apa, astfel n"t prin uscare nu elimina compusi organici volatili n atmosfera.

#cesta este un lac hodrodiluabil ti-otropic, fapt pentru care poate fi folosit si pentru aplicari pe verticala. 'e dilueaza n proportie de )( cu apa. 'e recomanda utilizarea pentru aplicare a pompelor recomandate de specialisti pentru acest tip de materiale, sau pistoale cu cana cu duza de *,5!0 mm. 9n cazul n care se utilizeaza duze mai mici sau pompe neadecvate, materialul trebuie diluat mai mult ceea ce duce la pierderea ti-otropiei si la o ridicarea mai pronuntata a fibrei lemnului 9n cazul n care se respecta indicatiile anterioare sunt suficiente

doua straturi de lac (cu un grama8 de *((!*5( g.mp), cu slefuire ntre ele, dupa un timp de uscare de J!= ore.

9n cazul n care se finiseaza lemn taninos, precum salc"mul, meranti, mahon, etc, se recomanda izolarea lemnului astfel nc"t taninul din lemn sa nu atace n timp lacul, deterior"nd pelicula., tot un material hidrodiluabil. #cest material este recomandat si n cazul n care se doreste o finisare rustica, fara pelicula. 9n acest caz lemnul pare nelacuit dar el este totusi prote8at mpotrva absorbtiei de umiditat din atmosfera. ,u toate aceste materiale prezentate mai sus se pot realiza finisa8e transparente colorate care p"na n prezent se realizau cu produse pe baza de solventi, fara ca aspectul sa fie modificat.. 7olosind aceste materiale putem reproduce orice finisa8 realizat p"na n prezent cu alte tipuri de produse.

7inisarea antichizata nu necesita materiale de finisare dintre cele mai moderne, n schimb manopera este dintre cele mai migaloase, uneori, fiind foarte comple-a. L metoda foarte simpla de Zmbatr"nire[ a mobilei este patinarea. Patina este un material de colorare folosit, n general, ntr!o culoare mai nchisa decat suprafata finisata. #plicata pe suprafata grunduita, pe partile profilate ale mobilei, se creaza efectul care imita aspectul mobilei vechi. Pentru ca finisarea sa aiba un efect c"t mai reusit, pistolul cu care se aplica patina tebuie sa fie de mici dimensiuni (e-ista pistoale speciale pentru patina) pentru a nu se aplica o cantitate mare, iar 8eturile de patina sa poata a8unge n colturile cele mai ascunse. An functie de natura patinei, ea poate fi aplicata cu pistolul sau cu c"rpa. &iluantul patinei nu trebuie sa reactioneze cu diluantul grundului pentru ca e-cesul de patina se ndeparteaza dupa uscare. Andepartarea se poate face prin slefuire sau prin stergere, n cazul patinelor uleioase. Patina comercializata este pe baza de alcooli, se aplica cu pistolul si se slefuieste cu l"na de otel dupa uscare (ma-. 0( min.). #re culoarea nuc inc+is si un aspect foarte natural. Dn alt finisa8 simplu cu aspect vechi este cel pe baza de ulei. #cesta se aplica, n special, pe lemnul de rasinos. %ste recomandat pentru pardoseli, n ncaperile pentru care dorim un aspect rustic. #cest finisa8 este rezistent si la e-terior put"nd fi folosit la finisarea rustica a mobilierului de gradina. Dleiul pe care l recomanda pentru acest tip de finisare. 2ot n aceasta clasa, a uleiului este si finisa8ul cerat. An functie de c"t de mat sau lucios se doreste finisa8ul, ceara se lustruieste mai mult sau mai putin. &ezavanta8ul acestui tip de finisa8 este ca prote8eaza lemnul foarte putin, iar daca este folosit si n interiorul mobilei (dulapuri, comode) poate pata materialele depozitate pe aceasta. Pentru a elimina aceste inconveniente firma producatoare de lacuri si vopsele din 9talia ale carei produse sunt comercializate de 9,?# a produs o ceara acrilica pe baza de apa care se aplica cu pistolul. #v"nd un aspect mat, aceasta nu se lustruieste. ,eara este incolora si poate

fi nuantata n functie de culoarea dorita adaug"nd 5> din unul din concentratele de culoare din seria $,-, serie utilizata si pentru colorarea pozitiva a lemnului de rasinoase. Dn alt tip de finisa8 vechi foarte des nt"lnit, mai ales n occident, este asa!numitul finisa8 Zarta saraca[ sau Zarte povera[. Mobila este facuta, n general, din lemn de plop, dar se poate utiliza si teiul fiind mult mai usor de prelucrat dec"t plopul. care cuprinde ! bait ! grund ! lac nitrocelulozic. $aitul da efectul propriu!zis al finisa8ului. #cesta este, de fapt, un bait!patina, care coloreaza si antichizeaza n acelasi timp. #plicarea se face cu pistolul, uniform, in e-ces, se lasa *!0 minute, dupa care se sterge cu c"rpa. 7olosind aceasta metoda se scoate n evidenta desenul lemnului, iar partile profilate ram"n usor patinate. Principala conditie pentru ca un astfel de finisa8 sa fie uniform, fara pete, este slefuirea suportului lemnos. ?emnul de plop este un lemn slab calitativ, moale, care trebuie slefuit cu foarte mare gri8a. $aitul are indicativul T9V 9373 pentru culoarea nuc nc+is si T9V 9616 pentru nuc rosu. &upa baituire, se lasa la uscare, dupa care se finiseaza cu un strat de grund nitro si unul de lac nitro cu opacitatea dorita.

?ipsa lemnului, disparitia lui treptata, noile miscari ecologiste au dus la aparitia unor materiale compozite care!l pot nlocui, cum ar fi de e-emplu P#? si M&7 (P#7 n denumire rom"neasca). #ceste materiale prezinta avanta8ul stabilitatii n timp si a usurintei prelucrarii. Antr!o prima etapa, P#?!ul furniruit si cel melaminat sau caserat au fost cel mai des utilizate. P#?!ul melaminat a fost si este n continuare foarte mult utilizat pentru mobilierul de birou, bucatarie si chiar mobilier clasic camere tineret, dormitoare, biblioteci, etc. An ultima vreme P#?!ul este din ce n ce mai mult nlocuit cu M&7!ul, un material care se prelucreaza mecanic foarte usor, put"ndu!se crea modele foarte variate de mobilier. An acest fel se realizeaza aproape toate tipurile de mobilier bucatarie, baie, dormitor, camera de tineret, mic mobilier, mobilier pentru copii, etc. :ezistenta ridicatW la patari, zg"riere, actiunea surselor fierbinti, umede sau uscate recomanda produsele poliuretanice pentru obtinerera unui mobilier de calitate 'istemele de finisare poliuretanice (PD) pigmentate se realizeaza cu materiale albe sau colorate, mate sau lucioase. M&7!ul (suportul lemnos) se pregateste inainte de finisare, adica se slefuieste in zonele frezate si se despafuieste. Pe suprafata astfel pregatita se aplica grund alb catalizat n proportie de 5(> cu , <5, care are proprietatea de a se prinde foarte bine de suport si de a creea pelicula consistenta. Pentru realizarea planeitatii dorite si pentru o buna acoperire sunt necesare doua straturi de grund, recomandabil cu slefuire pentru fiecare strat (se poate face si o singura slefuire daca cele doua straturi se aplica Zud pe ud[). Pentru pregatirea materialului si pentru date privind aplicarea trebuie consultate ntotdeauna fisele tehnice si tehnologia, puse la dispozitia clientului.

#ceasta etapa a finisarii este identica si pentru cazul n care doreste obtinerea mobilierului mat si pentru cel in care se prefera cel lucios. #celasi lucru este valabil si pentru cei care trebuie sa aleaga intre a face mobila alba sau colorata. &upa realizarea peliculei de grund se aplica emailul, care diferentiaza tipurile de mobilier. An esenta, aplicarea ultimului strat este aceeasi. &ifera numai tipul de material folosit. Pentru finisare mata este suficient sa fie folosit emailul alb catalizat 5(> cu , 5), iar pentru finisare lucioasa se va folosi catalizat 5(> cu ,0C.' catalizat )((> cu , <<. An cazul in care se doreste o finisare colorata se poate alege una din cele doua variante de lucru ).obtinerea de culori pastelate prin adaugarea unu procent de 0!5> de paste colorate, in emailul alb mat sau lucios gata de utilizareE *.obtinerea de culori tari, intense prin amestecarea pastelor colorate cu o baza incolora (pentru mat si pentru lucios) in proportie de =5 parti transparent 05 parti pasta colorata. %mailul colorat se catalizeaza 5(> cu intaritorul necesar, se dilueaza si se aplica. 2oate emailurile prezentate se aplica cu pistolul, in cruce, peste grundul uscat si slefuit, obtinandu!se mobilierul dorit. Pentru a putea spune cu adevarat ca finisarea este treminata, dupa aplicare trebuie tinut cont de timpul necesar pentru uscare.

Pentru o

finisare

cat

mai

buna

lemnului.

Dn lucru observat n multe fabrici este negli8area anumitor operatii sau materiale, consider"ndu!se neimportante. #ceste negli8ente, chiar si cele mici, a8ung n final sa se regaseasca n consumuri marite de timp, manopera sau materiale. An acest mod se a8unge la concluzia aceasta, ca ca pentru finisa8 se ntr!un mic cheltuie mult. ,hiar daca aceste lucruri au mai fost mentionate si n alte articole, le vom grupa, de data ndrumar. L sa ncepem cu nceputul finisa8ului si anume, slefuirea n alb. An momentul n care o piesa de mobilier sau un element a8unge la slefuire, trebuie controlate pentru a descoperi eventualele defecte de fabricatie, lovituri, gauri, nepotriviri de elemente, etc. ,ontrolul fac"ndu!se n acesta etapa se va reduce timpul necesar refacerii ntregului finisa8, n cazul n care aceste defecte ar fi descoperite la controlul final. &upa control si repararea defectelor se face slefuirea. ^"rtia de slefuit se schimba c"nd se ncarca cu praf de lemn. ,onsecinta acestui fapt este schimbarea granulatiei, devenind mult mai fina si n loc sa slefuiasca, ea netezeste, rezult"nd asa!numitele oglinzi. 9n aceste locuri, la colorare va aparea o pata deschisa la culoare, care va trebui reaparata consum"nd material de

finisare. Drmatoarea etapa este colorarea suportului lemnos. #ceasta operatie poate fi facuta n diverse moduri, dar este bine sa se urmeze recomandarile producatorilor. Pentru colorarea speciilor moi, de tipul plopului, se recomanda baituri speciale, care absorb uniform. 7olosind un alt tip de bait, fara adaos de rasini si uniformizanti, colorarea va fi neuniforma, recomandat pentru colorarea plopului. Pot fi utilizate si pentru colorarea altor specii cum ar fi tei, pin, brad, etc. #stfel, folosind un bait special, se va obtine, pe l"nga suprafata colorata uniform si o ncarcare a suportului datorita continutului de rasina al baitului. &atorita acestui fapt se va reduce consumul de grund. #celasi rezultat se poate obtine si folosind pentru dilutia concentratelor. Behicolele sunt amestecuri de rasini si solventi cu care se dilueaza concentratele de culoare pentru obtinerea unor anumite efecte. Pentru costuri reduse, dilutia concentratelor de culoare se poate face cu apa, dar acesta poate duce la colorare neuniforma si ridicarea fibrei lemnului. &upa primul strat de grund fibra se va ncarca fac"nd slefuirea mult mai dificila. #stfel, va creste consumul de hartie de slefuit, dar si de grund pentru ca absorbtia acestuia n lemn va fi mai mare. 7olosind pentru dilutia baiturilor vehicolul de uniformizare pe baza de apa B00\, colorarea va fi uniforma, iar fibra lemnului se va ridica foarte putin. Probleme la slefuit nu vor mai fi, iar consumul de grund va fi redus datorita rasinii din vehicol absorbita se poate de folosi lemn. vehicolul B0: de la diluarea rasina. baiturilor pe baza de solvent. 'e pot utiliza si alte vehicole, n functie de efectul dorit. &e e-emplu, pentru marcarea porilor 9ndiferent de vehicolul folosit si de efectul obtinut, acesta va duce la reducerea consumului de grund datorita continutului Trunduirea este o alta etapa importanta n obtinerea unui finisa8 de calitate. Trundul este formulat sa aiba calitati de acoperire si slefuire. Dn grund bun este un material cu corp solid mare si cu bune proprietati de slefuire. Ancarcarea peliculei (grosimea) este indicat sa se obtina din grund, de obicei prin aplicarea a unul, doua, cel mult trei straturi. Mai simplu, mai economic si mai rapid este ca grosimea de pelicula sa fie obtinuta dintr!un singur strat de grund cu corp solid ridicat. ?acul nu este formulat sa ncarce pelicula (sa faca grosime) ci sa aiba ntindere buna, aspect placut, elasticitate, rezistenta la abraziune, proprietati care l recomanda ca strat final, de suprafata. Mu trebuie folosit lacul n locul grundului, deoarece slefuirea va fi mult mai greoaie Q se va consuma mai multa h"rtie abraziva, va dura mai mult, se pot strica muchiile suprafetelor Q lacul nu are corp solid mare comparativ cu grundul si la slefuirea muchiilor se poate ndeparta

si baitul a8ung_and la culoarea initiala a lemnului, defect ce trebuie retusat. #tunci c"nd se doreste sa se obtina un finisa8 plin, Zcu pori nchisi[ se recomanda ca ncarcarea peliculei sa se faca cu unul, doua, ma-im trei straturi de grund cu corp solid mare. L alta caracteristica importanta este ti-otropia. Beti alege materiale ti-otropice (grunduri, lacuri) pentru a evita scurgerile de material care s!ar forma n cazul utilizarii unui produs obisnuit, atunci c"nd finisarea se face pe verticala. Dn alt produs, aparent fara prea multa importanta, are efecte mari asupra obtinerii unui finisa8 de calitate, este diluantul. ,antitatea si felul diluantului folosit depind de temperatura si vreme. ?a temperaturi mai mici se utilizeaza un diluant mai volatil, iar vara la temperaturi mai mari trebuie folosit diluant lent sau retardant. Dscarea prea rapida a grundului si mai ales a lacului determina aparitia unor bule prinse n pelicula. &e asemenea, la produsele nitrocelulozice poate aparea fenomenul de albire a peliculei, toamna sau primavara cand vremea este umeda, fenomen ce poate fi evitat daca se foloseste un diluant corespunzator.

Problemele care pot aparea n procesul de finisare a lemnului pot fi cauzate si de conditiile atmosferice. #stfel, n timpul iernii, temperaturile scazute, iar vara, umiditatea si temperaturile ridicate pot creea probleme la finisare. :ezolvarea problemelor cu care s!au confruntat specialistii n timpul acestor anotimpuri au dus la acumularea unei e-periente, care sta la baza informatiilor ce urmeaza. &esi a trecut, ncepem totusi cu iarna, pentru ca problemele aduse de ea sunt nca proaspete n mintea noastra. L prima problema pe care vrem sa o abordam, este uscarea lemnului masiv. &eoarece uscarea naturala a cherestelei este un procedeu ndelungat, se recurge foarte des la uscarea n uscatoare, urmand diagrame de uscare foarte e-act calculate de catre specialisti. Dneori iarna, la temperaturi foarte scazute, unele uscatoare mai vechi,a caror nchidere nu este tocmai etansa, a8ung mai greu la temperatura de regim, ceea ce face ca uscarea sa nu decurga n cele mai bune conditii. 'cos din uscator dupa timpul considerat necesar, lemnul nu va avea umiditatea necesara, iar n timp va crapa. Dmiditatea lemnului dupa uscare trebuie sa fie cuprinsa n intervalul C!)*>. #cest procent trebuie verificat att la suprafata ct si n interiorul

lemnului. &aca uscarea este fortata prin ridicarea temperaturii (pentru a reduce timpul de sedere n uscator) cheresteaua va a8unge la umiditatea optima la suprafata, dar nu si n interior, unde va fi mai mare. #pa ramasa n interior va tinde sa iasa spre e-terior, unde umiditatea este mai mica, ceea ce va duce la aparitia tensiunilor n lemn si a crapaturilor. 9n cazul n care crapaturile sunt mari, profunde, nu mai este nici o ndoiala ca este de vina uscarea. %-ista nsa cazuri cnd pe mobila finisata, dupa un timp, apar crapaturi n pelicula de lac. 9n acel moment toata lumea da vina pe materialul de finisare care Zse crapa, nu este destul de elastic, este slab calitativ[. #naliznd crapaturile observam ca ele sunt diferite. &e e-emplu, daca pe o rama de usa, crapaturile urmeaza fibra lemnului, schimbndu!si directia n functie de pozitia elementelor usii, atunci materialul de finisare nu are nici o vina, fiind crapaturi datorate tensiunilor din lemn. &aca crapaturile sunt n retea, netinnd cont de fibra lemnului, atunci vina este a materialului de finisare. Dn alt tip de crapaturi care pot aparea (n cazul covoarelor de masiv) sunt cele pe mbinarile dintre lamele. #cestea pot fi datorate adezivului, care a fost depozitat pe perioada iernii n locuri nencalzite, cu temperaturi mai mici de 5 grd.,. 7iind un material hidrodiluabil, acesta ngheata la temperaturi scazute, pierzndu!si calitatile adezive.

Dn alt parametru care influenteaza calitatea finisarii este temperatura sca uta, att n hala de lucru, ct si n locurile de depozitare ale mobilierului slefuit n alb si ale materialelor de finisare. &epozitarea materialelor hidrodiluabile trebuie sa se faca la temperaturi de min.5 grd.,. pentru ca daca ngheata, materialele si pierd calitatile si nu mai pot fi folosite. 2emperatura n hala de lucru trebuie sa fie de )C!*( grd.,. 2oate tehnologiile si fisele tehnice sunt date pentru acest interval. 'tim din e-perienta ca nu ntotdeauna se poate respecta acest lucru, uneori iarna fiind si ( grd. n unele fabrici. ?a astfel de temperaturi nu recomandam sa se lucreze pentru ca att lemnul ct si lacurile sunt foarte contractate, aderenta lacurilor la suport fiind foarte scazuta. 9n cazul n care n hala este cald dar materialele sunt depozitate n locuri reci, cnd se face finisarea se aduc att mobila ct si lacurile n hala de lucru, sunt lasate un timp pentru a a8unge la temperatura halei, dupa care se ncepe aplicarea. Pentru ca grundul si lacul sa aiba o ntindere mai buna se recomanda ca acestea sa fie diluate mai mult (5!)(>). 9nconvenientul este ca se va obtine o pelicula mai subtire. 9n acest caz se recomanda un strat de grund n plus. Dscarea este si ea dificila n timp de iarna. &aca temperatura n hala este scazuta, uscarea, mai ales cea n profunzime, va dura mai mult, ducnd uneori la probleme de slefuire. &aca se

forteaza uscarea n fata surselor de caldura se strica pelicula apar bule, crapaturi, coa8a de portocala. 7ortarea uscarii poate fi facuta numai n tunele de uscare speciale, cu temperatura made =( grd., si numai dupa )(!)5 min. de la aplicare. 9,?# recomanda pentru perioada de iarna produsele sale nitrocelulozice si poliuretanice cu elasticitate ridicata, precum si diluanti ce duc la o ntindere buna a lacurilor. &aca iarna a trecut, vara cu temperaturile sale caniculare se apropie. Principalii inamici ai finisa8ului sunt temperatura si umiditatea ridicate.

Dnul dintre cele mai frecvente defecte ntlnite este gazarea peliculei. Pe suprafata lacuita apar portiuni albe, zgrunturoase la atingere. #cest lucru se ntmpla la pulverizare, cnd o parte dintre particulele fine de lac se usuca nca din aer, cad pe suprafata lacuita si se nglobeaza n pelicula de lac. Pentru a evita acest fenomen se recomanda utilizarea unui diluant lent sau adaugarea n amestec a unui diluant retardant. recomanda diluantul lent &P )=< sau diluantul retardant &P )CP ce poate fi adaugat n procent de *!5> att n diluantii nitrocelulozici ct si n cei poliuretanici. &atorita fluiditatii mari a materialelor, vara ne confruntam cu mai multe scursuri pe canturi. 9n acest caz recomandam scaderea dilutiei pna la limita aparitiei efectului de coa8a de portocala si aplicarea aceleiasi cantitati de material, dar n *!0 reprize, cu un timp de zvntare ntre straturi de )(!)5 min. si fara slefuire. 9n zilele n care este si umiditate ridicata n atmosfera, poate aparea fenomenul de albire a lacurilor nitro. 'e recomanda utilizarea diluantului retardant &P )CP, formulat si pentru astfel de perioade. 7enomenul de albire poate aparea si daca s!a stropit pe 8os n zilele foarte calduroase. ,ind este canicula (sau daca punem la uscat produsele finisate la soare, ceea ce nu se recomanda) pe suprafata finisata apar mici bule. Motivul este uscarea foarte rapida a peliculei la suprafata, ceea ce face ca diluantul din profunzime sa forteze iesirea, formnd acele bule. 'e recomanda utilizarea unui diluant foarte lent. &in cauza umiditatii din atmosfera compresoarele acumuleaza foarte multa apa, care poate a8unge n sistemul de pulverizare si apare la suprafata peliculei ca niste mici ntepaturi de ac, care de fapt sunt mici bule pline cu apa. 'e recomanda controlul foarte des al compresorului si montarea filtrelor pe trasee.

,u toate ca n foarte multe fabrici de mobila, finisarea este tratata ca Z,enusareasa[, noi o consideram o etapa deosebit de importanta, deoarece finisa8ul este cel care vinde mobila. 'unt situatii n care un mobilier e-ecutat dintr!o specie lemnoasa inferioara poate fi v"ndut foarte bine daca are un finisa8 bine realizat, sau invers Q mobile din specii lemnoase superioare, dar cu finisa8ul negli8ent aplicat, care nu sunt apreciate. &in acest motiv, am hotar"t sa supunem atentiei dvs. un subiect Zfierbinte[ al mobilistilor Q defectele de finisare si sa ncercam sa mpartasim c"te ceva din e-perienta specialistilor 9,?# privind remedierea acestora. a

Prima grupa de defecte de care vrem sa ne ocupam sunt cele datorate pregatirii n alb lemnului.

An cazul finisarii P#?!ului furniruit, defectele des nt"lnite sunt patrunderile de clei. #cestea apar datorita dozarii gresite a adezivului cu care se face furniruirea sau a calitatii inferioare a furnirului (smulgeri de fibre, porozitate mare, etc.). An acest caz, daca se stie n ce culoare va fi finisata mobila, se recomanda colorarea cleiului n culoarea respectiva. &aca acest lucru nu se poate face, se recomanda baituirea suportului cu solutii pe baza de acetona pentru ca absorbtia n lemn sa fie minima, iar colorarea cat mai la suprafata. An orice caz, se recomanda evitarea acestui tip de defect deoarece urmarile lui nu se refera numai la colorare ci si la lipsa aderentei grundului la suport. #cesta nu va mai putea patrunde n lemn pentru ca acesta este plin cu adeziv si astfel i scade aderenta. Pentru cresterea aderentei se recomanda ca primul strat de grund sa se aplice foarte diluat astfel ncat materialul sa poata patrunde cat de cat n furnir, straturile ulterioare ancorandu!se de acest prim strat.

Dn alt defect des intalnit l reprezinta petele de culoare aparute datorita slefuirii necorespunzatoare a lemnului. 9nainte de aplicarea baitului, atat lemnul masiv, cat si furnirul se slefuiesc foarte bine, operatie denumita slefuire n alb. 'lefuirea se face cu hartie abraziva de diferite granulatii sau cu bureti abrazivi, ntotdeauna n lungul fibrei. &aca nu se respecta aceasta recomandare, lemnul se zgarie, iar la colorare apar dungi fine colorate mai intens, perpendicular pe fibra lemnului. An cazul esentelor tari (ste8ar, frasin, fag) este suficient daca ultima slefuire se face cu granulatie de )*(. Pentru esentele moi, de tipul bradului, plopului, teiului, este bine ca ultima slefuire sa se faca cu hartie cu granulatia )5(, chiar )C(. Mu este bine sa se faca slefuirea cu hartie cu granulatie mai mare de )C( deoarece rezulta un praf foarte fin care nfunda capetele de fibra, mpiedicand absorbtia si aparand astfel o pata deschisa la culoare. #celasi lucru se ntampla si daca se utilizeaza o hartie de slefuit mult

timp. #ceasta se colmateaza cu praful fin de lemn, crescandu!i astfel finetea si nemaiavand puterea sa rupa fibra lemnului. ,u cat este mai fina, cu atat culca mai mult fibra si lustruieste lemnul, aparand suprafete asemanatoare oglinzilor ntalnite la diverse esente lemoase. &aca slefuirea se face cu hartie cu granulatie mai mica (C() absorbtia creste si apar pete nchise la culoare. &aca slefuirea nu s!a facut foarte bine, pentru a evita totusi aparitia petelor la colorare se recomanda utilizarea acetonei ca solvent pentru reducerea absorbtiei n lemn sau folosirea baiturilor speciale. #cestea pot fi special create pentru anumite esente lemnoase cum sunt cele oferite de 9,?# pentru plop (2<B <0P0 sau 2<B <=)=) sau adaugand n baituri rasini pentru uniformizare. &e e-emplu, n cazul baiturilor facute prin diluarea concentratelor de culoare cu apa, 9,?# recomanda ca solutia sa se faca n proportie de ) ) apa cu vehicol de uniformizare B00\. &e asemenea, n cazul baiturilor solubilizate n solventi se poate adauga vehicolul B0: care, pe langa uniformizare, marcheaza mai bine porii lemnului. Pentru a avea o colorare uniforma, toate solutiile cu adaos de rasina sau cele care au depozit (tipul 2<B) se amesteca foarte bine nainte de utilizare.

&upa ce lemnul a fost baituit se trece la grunduirea si lacuirea lui. %ste bine ca dupa baituire si uscare sa nu se slefuiasca pentru a nu se altera culoarea. 'lefuirea se va face dupa aplicarea primului strat de grund. ?acul si grundul se pregatesc nainte de aplicare conform fiselor tehnice date de producator sau a indicatiilor si tehnologiilor de finisare recomandate de producator sau distribuitor.

Pentru ca aspectul finisa8ului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca n camere special amena8ate, cu sisteme de e-haustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa ntre )C!*J(, si umiditatea ntre J(!P5>.

&aca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt ndeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. Ancercam n continuare sa enumeram o parte dintre ele ! #lbirea peliculei de lac nitro Q daca n camera de pulverizare sau n locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca a8unge apa n sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). An acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac

sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. 'e poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali Zanticeata[, 9,?# recomandand diluantul &M )5(. ! .a area peliculei Q n perioadele calduroase, la temperaturi de peste J((,, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. #cest fenomen apare datorita uscarii lacului n aer, nainte de formarea peliculei. ,a remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (n cazul 9,?#, &P )CP sau &P )=<) care contin solventi greu volatili, ntarziind astfel uscarea. ! /oa0a de portocala Q acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica nca un strat de lac marind dilutia. ! /ratere n pelicula Q apar ca urmare a intrarii n sistem a uleiului (de e-emplu, din compresor). 9n acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a ndeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat. ! #spect rugos al peliculei Q lipsa slefuirii ntre straturi . &upa fiecare strat de grund sau lac, cu e-ceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie *C(!0*(. 9n cazul finisa8ului lucios se recomanda ca slefuirea ntre straturi sa se faca cu hartie de J(( pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. ,u cat slefuirea ntre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei este mai placut. 9ncluziuni de praf n pelicula, microgeluri ! locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea n albE sistemul de e-haustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales. Pentru ca aspectul finisa8ului sa fie placut trebuie ca finisarea sa se faca n camere special amena8ate, cu sisteme de e-haustare, separate de locurile unde se fac prelucrarile mecanice, avand temperatura cuprinsa ntre )C!*J(, si umiditatea ntre J(!P5>. &aca aceste conditii de pregatire sau de aplicarea a materialelor nu sunt ndeplinite apar diferite defecte care pot fi foarte greu reparate. Ancercam n continuare sa enumeram o parte dintre ele ! #lbirea peliculei de lac nitro Q daca n camera de pulverizare sau n locul unde se face finisarea este umiditate ridicata sau daca a8unge apa n sistem (spalarea pistolului cu apa, apa din compresor, etc.). An acest caz, dupa uscare, se slefuieste si se mai aplica un strat de lac sau, daca este ultimul strat, se sterge pelicula cu diluant. 'e poate evita fenomenul prin utilizarea diluantilor speciali Zanticeata[, 9,?# recomandand diluantul &M )5(. ! .a area peliculei Q n perioadele calduroase, la temperaturi de peste J((,, la aplicarea prin pulverizare, pe pelicula poate aparea un praf fin alb de lac. #cest fenomen apare datorita uscarii lacului n aer, nainte de formarea peliculei. ,a remediu se recomanda utilizarea diluantilor retardanti (n cazul 9,?#, &P )CP sau &P )=<) care contin solventi greu volatili, ntarziind astfel uscarea. ! /oa0a de portocala Q acest aspect al peliculei se datoreaza cantitatii insuficiente de diluant. Pelicula se slefuieste foarte bine si se aplica nca un strat de lac marind dilutia.

! /ratere n pelicula Q apar ca urmare a intrarii n sistem a uleiului (de e-emplu, din compresor). 9n acest caz se slefuieste, se spala bine cu diluant pentru a ndeparta orice urma de ulei si se mai aplica un strat. ! #spect rugos al peliculei Q lipsa slefuirii ntre straturi . &upa fiecare strat de grund sau lac, cu e-ceptia ultimului, dupa uscare, se face slefuirea peliculei cu hartie de slefuit de granulatie *C(!0*(. 9n cazul finisa8ului lucios se recomanda ca slefuirea ntre straturi sa se faca cu hartie de J(( pentru a nu se vedea micile rizuri facute de o hartie mai grosiera. ,u cat slefuirea ntre straturi este mai bine facuta, cu atat tuseul peliculei este mai placut. 9ncluziuni de praf n pelicula, microgeluri ! locul unde se face finisarea nu este izolat de partea unde se fac prelucrarile mecanice sau slefuirea n albE sistemul de e-haustare (ventilatoare, tubulaturi, filtre) nu este bine ales. ! ,elicula cu ntepaturi Q apare ca si cand pelicula este ntepata cu acul. #ceasta datorita aparitiei apei n sistem, pe traseul de pulverizare (de e-emplu, de la compresor). #pa este pulverizata si ea mpreuna cu lacul si se regaseste apoi n pelicula sub forma unor mici bule. Pentru evitare, trebuie controlat ntregul traseu si eliminata apa. ! Di1erite grade de luciu Q nainte de utilizare lacul nu a fost amestecat foarte bine n ambala8ul original. #gentul de matisare continut n lac are densitatea mai mare decat lacul si tinde sa se depuna. &e aceea, nainte de utilizare, lacul trebuie amestecat foarte bine. ! Lipsa aderentei la suport (aparitia unor pete albe!argintii) Q pelicula de grund sau lac nu are aderenta la suport din cauza patrunderilor de clei, a temperaturii scazute din camera de pulverizare sau a temperaturii scazute a suportului lemnos sau a lacului. Mobilierul nu se finiseaza imediat cum este adus din magazie sau din locuri cu temperaturi scazute, el trebuind sa a8unga la temperatura din hala de lucru. #celasi lucru trebuie facut si cu lacul. Mu se aplica imediat, ci este lasat o perioada pentru aclimatizare. ! Scursuri Q uneori, lacul sau grundul fiind foarte diluate, n momentul n care se aplica pe verticala, apar scurgeri care, dupa uscare, raman ca niste picaturi sau ca niste denivelari cauzate de un e-ces de produs. #cest fenomen poate fi evitat folosind produse ti-otropice. 2i-otropia este proprietatea produselor de a curge mai greu, avand o tensiune superficiala mai mare decat produsele obisnuite. 9,?# ofera astfel de produse cum ar fi grundul si lacul poliuretanic P7 )<0, respectiv PL *=P.-- sau lacurile si grundurile pentru e-terior 2N\ P*.5( (lac transparent), 7\ P0.() (grund alb), 2N\ P).J(.() (lac alb). ! (ncompatibilitate ntre straturi (nflorirea peliculei) Q n cazul n care nu e-ista compatibilitate ntre straturi, (de e-emplu peste un strat de produs nitrocelulozic se aplica un material poliuretanic) n timpul uscarii, materialul din stratul inferior tinde sa iasa la suprafata, umfla po8ghita fina de lac si o sparge. ! Lipsa aderentei ntre straturi Q se ntampla n cazul produselor cu ntarire chimica (poliuretanice, acrilice, poliesterice). #cestea, spre deosebire de lacul nitro, nu mai pot fi atacate de diluantul stratului urmator, astfel incat un strat sa se ancoreze de celalalt. #derenta dintre straturi este datorata, in acest caz, rugozitatii fine creata prin slefuire. ! #lte de1ecte de pelicula Q uneori pelicula are un aspect valurit sau lacul nu se aseaza bine (este mai putin sau prea mult). #ceste fenomene se pot datora presiunii mari din pistol. Pentru un pistol manual cu cana se recomanda o presiune de *.5!0.5 atm.. An cazul pompelor este bine de consultat furnizorul pentru a vedea care sunt parametrii optimi de lucru. #lta cauza este alegerea gresita a duzei. &e e-emplu, la un pistol manual se recomanda pentru baituri duze de ).0!).5 mm, pentru lacuri si grunduri obisnuite ).C!* mm, iar pentru produse ti-otropice *.5!0 mm. ! (mprimari Q daca stratul final de lac nu este bine uscat si mobilierul se stivuieste sau se ambaleaza, pot aparea imprimari n pelicula de lac. &e aceea, nainte de ambalare sau montare, se recomanda sa se astepte un interval de *Jh, pentru ca uscarea sa se produca si n profunzimea stratului.

#cestea sunt cele mai frecvent ntalnite defecte de finisare din domeniul prelucrarii lemnului. Mai apar si multe altele datorate lipsei de e-perienta a personalului sau a ntelegerii gresite a modului de lucru cu materiale de finisare. &in acest motiv specialistii 9,?# vor fi ntotdeauna alaturi de dvs. pentru rezolvarea problemelor cu care va confr 7inisarea pigmentata s!a prezentat numai av"nd ca suport M&7!ul, ceea ce poate conduce la ideea gresita ca numai materialele poliuretanice sunt pigmentate si numai M&7!ul poate fi astfel finisat. &e aceea, propunem acum o 1inisare colorata2 cu produse nitrocelulo ice, e-ecutata pe lemn masiv. #cest tip de finisare se preteaza at"t pentru obtinerea mobilierului modern destinat camerelor de copii, dormitoarelor, c"t si unui mobilier antichizat, cu efecte foarte spectaculoase. Materialele pe care le propune sunt nitroemailurile din seria unde ` este indicativul culorii, serie ce contine culori precum rosu caramiziu, verde, verde lam"ie, albastru nchis si deschis, galben, crem, etc, culori ce pot fi amestecate una cu cealalta obtin"ndu!se o infinitate de nuante. 9n cazul n care doriti sa obtineti un mobilier modern va propune urmatoarea varianta. Mobila, e-ecutata din lemn masiv (se recomanda bradul sau lemn cu pori mari, al carui desen poate fi pus n evidenta, de tipul ste8ar, frasin) se pregateste foarte bine n alb, dupa care se aplica un strat. #cesta patrunde bine n lemn, asigur"nd o buna aderenta la suport si o absorbtie redusa a nitroemailului ce urmeaza sa fi aplicat (ceea ce nseamna o economie de material). &upa uscare, circa 0( minute, se slefuieste si se aplica primul strat de email colorat, de e-Q albastru deschis. 'e lasa sa se usuce, se slefuieste usor si se aplica cel de!al doilea strat. 'e obtine astfel o mobila vesela, foarte apreciata de copii si tineret, care pastreaza at"t caldura, c"t si desenul lemnului. &aca mobilierul finisat contine un dulap cu mai multe sertare, putem alterna culorile albastru deschis cu cel nchis, obtin"nd astfel un efect garantat. #celasi finisa8 poate fi utilizat si n cazul n care dorim sa ascundem unele probleme ale lemnului mbinari n dinti, noduri cazatoare nlocuite cu crengi, lemn cu inima colorata, retusuri grosiere cu chit, etc. L utilizare mult mai spectaculoasa a acestor nitroemailuri este pentru obtinerea mobilierului antichizat. 'e recomanda folosirea lemnului de brad, plop, tei, etc, caruia i poate creste printr! o finisare bine aleasa. Modelele alese pentru acest tip de finisare trebuie sa contina rame, conise, etc, care se preteaza foarte bine la antichizare. 3obilier patinat din plop sau tei Mobilierul se slefuieste final n alb cu h"rtie de slefuit cu granulatia de min.)5( si se desprafuieste. 'e aplica un strat de nitroemail caramiziu. 'e lasa sa se usuce si se aplica, fara slefuire, pe toata suprafata, un bait de nuc nchis pe baza de apa, obtinut cu concentratul de culoare prin diluare cu apa ) )(. &aca se doreste o culoare mai nchisa a patinei, dilutia va fi de ) = sau ) C. #plicarea se face cu c"rpa sau cu buretele, cu miscari circulare pentru ca patina sa poata intra n toate micile denivelari ale lemnului, d"nd senzatia de nvechit. 9n final, stergerea se va face n lungul fibrei (daca nu se doreste ca acele miscari circulare sa ram"na). 'e lasa sa se usuce cel putin 0( min., dupa care se aplica un lac nitro cu gradul de luciu dorit sau pentru o mai buna protectie n timp a efectului lac acrilic Pentru finisarile antichizate se recomanda lacuri cu grad de luciu c"t mai scazut (5,)(,)5). &aca se doreste un finisa8 cu pelicula mai groasa se pot aplica doua straturi de nitroemail colorat sau, pentru economie, un strat de grund nitro incolor si un strat de nitroemail. 3obilier antic+i at din brad 'e e-ecuta mobilierul din brad cu un design clasic, vechi si se pregatste bine n alb. 'e aplica un strat de grund nitro colorat *!0> cu concentrat de culoare (nuc roscat). 'e lasa sa se usuce,

se slefuieste, dupa care se aplica un strat de nitroemail crem (sau verde). &upa uscare se ncepe antichizarea. Mobila se slefuieste pe muchii p"na la ultimul strat, se loveste, se zg"rie, se nteapa, dupa care se aplica patina pe toata suprafata, la fel ca n e-emplul anterior. 9n locurile deteriorate se va acumula mai multa patina, obtin"ndu!se un efect foarte interesant. &upa uscare se prote8eaza cu lac incolor ca mai sus. 3obilier pictat Mobilierul din brad, plop sau tei se slefuieste bine n alb si se desprafuieste. 'e aplica un strat de grund nitro ML <<C.0(, se usuca si se slefuieste. 'e aplica apoi emailul colorat albastru. 'e lasa sa se usuce dupa care se aplica patina cu uscare rapida P9 <=J< (nuc nchis). Patina se aplica mai mult pe borduri si superficial n rest. 'e slefuieste pe toata suprafata, insist"nd n unele locuri p"na la primul strat. &upa slefuire se picteaza pe tabliile usilor si a sertarelor mici motive florale, iar pe canturi se aplica cu pensula nitroemail albastru deschis. &esenele se fac cu pensula, cu culori pe baza de apa. 2ot efectul se prote8eaza cu lac nitro sau acrilic mat (ma-.)5).

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten