CAPITOLUL I = Desigur, Virginia nu schiazd, dar. Virginia sta ‘nemiseatd, cu. méinile impreunate poold, cu picioarele aléturate sub scaun. joacra asculta vorbaria mame! fea ca nu o inferesa deloc, in ciuda primirii deosebit de binevoitoare si a obrazului intins pentru a fi sérutet. Virginia o intélnise pe doamna Vancy numai de p2ttu ori, dar se pérea c& sublectele de converscfi Imputinaserd, = Virainia este © perscand linistité — mel degraba sté s& citeascé 0 carte, dacét si ducé @ vicki zgomotoasé. Cred cé in privinfa asta seaména cu tatal ei. Virginia zémbi, un z€mbet mic si politicos, sisi-omint! s& nu-si framénte méinile, Nu ¢& ar moi fi avut more importanfa ccum. Ar fi putut = de fapt ar fi trebult — si inceteze sa se con- sidere ca o marl scoasd la vénzare. Deis yénzorea avusese loc. Peste o siptimand avea s& devind sotia lui Etienne Vaney.= A fost foarte amabil din partea dumnea- voustrd s€:1 recomandati pe dostorul Auclatr pentru migrenole Virginie. Desigur, organic nu i] spune cd, incontestabil, Vir- Ciisdtoria zi o familie. = Exact, $1 dosigur, Virginio... Virginia s@ oblpnuise ca ta reuniuni si nu os- ‘culte conversatii Je cele mai multe ori nici ‘nut lua parte la ele, Acum incercase s& participe la conversatie aga cum fi spusese manta ei vir tregd, dar ff era fricé s nu spun ceva penibil sau stupid sou sa se balbaie. Dar cel putin = técuté sou nu — pentru moment era In gra- {tile tuturor. Deodaté, lipsa ei de claritate In yorbire, st&n- gacla ef nu mai contau. Urma sé se césbto- reascd cu Etienne. Mama lui Etienne spunea ceva despre el ; Virginia isi cfuli urechile. Oh, era numai faptul 8 el astepta balul de méine seard, ca ei tofi de altfel. = Etienne va fi bucuros sé-si prezinte viltoo- rea mireasa intregii familii. si prictenilor séi, spuse mama lui Virginia simji cum o cuprinde sficla. Ba- [ul — pentru care oa, doamna Torrance i unchiul Charles, care era fratele mamel ei vitrege, zburasera la Paris de le Londra, acum ceva tile — pareo s& fie mai dificil, chlor decat nunta. Era prezentarea oficiola o Virgi membrilor familiei Vaney si ea trobuia si Intrefing cu invitatii — atét do mulfi invita In sfarsit, schimbul de politeturi tua sf doamna Vaney le-a acordat onoarea de a le conduce personal pind la usd, far mai tarziu s-au_relaxat in interiorul confortabil, eapitonct cu piele ol masini inchiriate cu sofer cu tol Doamna Torrance se ulta eu un ochi crit Vig = Cand gjungem to hotel, ci foce bine 58 te odihnesti. la s& vedem, disecrd. Etienne la cing si unchiul Charles ne duce... Totusi, or trebul s& te culci devreme. Ce s-a intimplat ? imic, mama, — Sper sé nu faci © migren& méine sear’, spuse doamna Torrance dintr-odaté. Sti, doc- torul Auclair a spus c& nu at cbsolut nici un motiv. Ea se fol putin pe locul séu, Trebuie si-l pun pe Etienne sd-mi spund clar despre fiecare unchi, Nu vreau sé-i inure! tntre el. = Nu, mama. — Esti fatd extraordinar de noroconsa. Virginia sia cd este norocoasé. Ea sti, do- carece niciodati nu-i fusesord ascunse toate eforturile care se Kacuseré pentru binele ai Trebuia sa frecventeze . Trebula sé se Imbrace cu hoi- nele potrivite, sa discute subiectele potrivite si 38 preducé o impreste bund persoan mama so vitregi i le prezenta. Virginia stia cd 7fotul so flicea spre binele ei. Era pur si simplu peat ¢4 ea nu era persoana potrivité. Nici hainole, oricdt de atent erau alese, nu putecu a8 ° foc’ dréigut’é, pur gi simply nu putea stra- Wel. $i opol a eprut bunicul Torrance. Batranul de cénd murise total ei, ior Hipsa tui de Intores fats de ea a constituit de-a Wungul anllor © sursd. permanent: de nemultu- mire pentru mama el vitrega. Si dinti-odata el schimbase totul, hotdirandusse bruse sé o facd Dupa aceasté hoté aise alta, El hotérése o furiune intre si uno francezd. $i cu asta si 0 cdsétorie. Virginiei. Ea a fost privité cu atentie de bunicul Tatil ef hotdrdse s& iosé din afaceri !o pufin timp dupé césétorie... si a murit cand Virainia avea zece ani — certat cu bunicul si neiertat entra dezintoresul lui fatd de firma, care era viota batrénulul, Torrance era o afacere pros- pera, nu foarte mare dar infloritoare, In dome- niul farmaceutic. Planurile au fost faicute peste capul Virginiel. Numele Vancy a inceput sa de- ind un subject important in toate conversa- . Cand ea Ia Intélnit pentru prima oara pe wiitorul ei set, stia foarte putine despre el — de fapt, cénd el si mama sa au venit la Londra Intr-o vizit& cparent inopinaté, dar foarte: atent pldnult’, tot cooa ce stia ea despre el era c& (2 numea Etienne Vancy. 8 Ar fi putut 8 fie oricine, se gandi acum Vir- ginia — @ fost Etienne, Era eu doi ani mai mare decét ea si att de frumos incdt seméng cu un tanér zou blond si piirea cé nu stie deloe adevaratul moti al intaln i Mama ei — adicé mama ei vitregé, desi ia nu a con Aue ocorniciodctarcds guile eunaiice ae Yas sese Mama" ined de cénd Virginia era foorte = a spus ¢& el avea 0 comportare per- fectd. Da, era norocoasti irginia si-a dat seama ci doamna Torrance vorbea din nou despre unchii lui Etienne si in- cercd s& se concentiere. Ea stia c& firma cu care bunicul ei aranjase furiunea se numea VANCY PHARMACEUTICALS. Stic e@ era con- usa de dai dintre unchii lui a c& are o muliime de unchi... Era unchiul care era marchiz — dar aparent era surprinzé- tor de neimportont, asta deoarece nu era un Vancy, dar era rud& cu mama lui Etienne, Era unchiul Henri, care era un Vancy. $i apoi ce- Jalalt unchi Vancy, care era pricten cu bunicul ei. El era seful firmei si conducea totul. El tre: buia s@ fie cel mai bateén dintre unchi, decarece Etienne, cénd se referea Ia el, il numea cu pect ,Unchiul", Eq incepu sé o asculte pe doamna Torrance care continua sé vorbeasca, = Dar actualmente se pare ca nimeni nu ttle daca el o s8 vind sau nu, ceca ce este grewde crezut. Dar nu uita, Virginio, daca el vine, trebuie sd te faci c&t mai plécuté posibil.. ~ Do, mama. Cine s-or putea sd nu vind ? ~ Bineinteles cG vq yeni la nunté — dosl pre- supun c& poate considera cd a facut destul a- ranjénd treburile cu bunicul tau. Totusi, ar pa- tea cam prost-crescut,, doamna Torrance facu din m&nd a lehamite. Cred cé de fapt face nu- mal ce-i place. Are si de ce, Cand te gandesti cum a dezvoltat firma in ultimii zece ani. Trebuie c& vorbeste despre Unchiul. ar fi fost foarte bucuroasd sé nu-l intélneascd deloc pe Unchiul, deoarece parea Infricosétor — la fel de infricostor ca si bunicul ei. Incerea s&s] aminteasc si nu putea deloc, dacd tre- buia s& i se adreseze cu Unchiule sau domnule Vancy sau domnule Philippe (si erau asa de mulfi Voney). Este un gest frumos, acest bal dat in cinstea tilel tale de nostere, spuse doamna Torrance absentd. De fapt o mai repetase de cateva ori, Inainte, Era a doudzecea aniversare a zilel de nostere a Virginiel, si gsta era o vérsté pottlvitd pentru maritis, spunea cu satisfactie doomne Torrance. f = Desigur, foff vor vrea sd te cuncascd, pind acum nu al intélnit decdt familia Iul Etienne. Ce biiat incdntator, seamana in partea mamel ul, desigur. Intr-adewer, sunt mulfumité céi este ol sinu.. 10 intreba Virginia, end mama ei vitreg tien bruse ; astepta @ explicatie din partea ei, = Ei bine, a fost prima ideo a bunicului téu.. Deamna Torrance se intrerupse din nov, pa- rand stnjenité. Nu este cazul s& discutim de- spre asta. Cand ajungem la hotel ai face bine 38 te odihnesti, esti com’ palida. Si trebuie si sun pe Bernard si sé-i spun cum sé-fi oranjere parul pentru maine. In dupd-amiaza urmétoare, dupa ce a iosit de la confor — hotrandu-se s4 nu se gandeas-~ ¢@ la seara care urma ~ Virginia 0 porni agale, cdmirénd vitrinele magazinelor, bucurindu-se de aerul racoros. S-a oprit la Golerille Lafayette sf a intrat ui- tandu-se cu interes la fetele de porfelon ale ma- nechinelor, ale cdror poritil studiate dadeau strdlucire hainelor care erau expuse. Haine de studie un manechin imbrécat in- de blugi si un tricou, peste care avea geacd, iar pe cap o cascheta tip John Lennon, pérul find strans la spate, sub forma de coadé, Ea zimbi, Intoreéndu-se sa priveasca un alt manechin, Virginia isi vazu imaginea in- tt-o oglindd mare gi se opri bruse. Ceea ce vedea in oglindd era In contrast pu- ternie cu persoana care sar fi dorit sa fi Stearsd, in ciuda hainelor de calitate, cu pa- tul plepténat de-o parte sl de alta a fefei ca sa Ww‘scunda urechile putin cam mati, cu 0 fatd jid’, banola. Virginia se dédu un pas inapoi Incapabilé sé se juie fn locul manechinu- Jul — si atunet dotoritd neindeméndir era specificd ei si numai ei, s-a intémplat de- rastrul, In spatele ei se auzi un zgomot puter- nic ca si cum cova se pribusise la podea si pasi care se qrébeau in directia ei. Virginia se lupta si-si reatiseascé echilibrul pierdut — in timp ce 0 vénzétoare ridica repede maned! nul cézut. Putin mai térzlu era In strad’ cu pachetele tm brate — pachete care contineau haine pe care ea nu 0 si le poarte niciodati, deoarece i se apusese foarte clar cd nu erau pottivite pentru ea. Bluaii, tricoul, geaea si sopca care fusesera pe monechin — dar pe masura ei. Nimeni nu-i sugerase c& trebuia sa le cumpere. Balb@indu-se stingherité, ea spusese ci vrea sile cumpere. Pacea care 0 cuprinsese mai devreme se du- sese si, cu capul in jos, se grabi, spre hotel, dorind $6 ajungé in camera ef edt mai repede posibil, Virginia se ruga In gand ca mama ef vitrega sa nu fie Ia hotel ca si nu postd vedea pachetele si sé doreascd si le cercetere con- finutul. Norocul era totusi de pariea ei si ea a ajuns Jn Tinigte in comeré féri ca usa de comu- nleatie s& fie deschisé si Intoarse cheia in broascd. Pachetele au fost bégate rapid sub 2. pat, ascunse de cwerturd st Virgh pe marginea patulul, cuprinéndu-si obrajil in palme, Se intinse pe pat respirdind profund, aga cum © Inv@tase doctorul Auclair ca si previna 0 mi grend, Apoi, dupa un scurt clocénit in usa, ma- ma ei vitrega intra in cameré exclamand = Ah, deci te-ai Intors ! Zéu, Virginia, de céte ori sé-fi spun s& nu mol stai in pat Imbré- caté # Nu esti bolnava, nu-i asa ? O sé-fi strc cocfura | Coafura nu s-a stricat. Era la fel cum 0 aran- jase domnul Bernard, incadrandu-i fata ca doud crip! moi si castanii netezite de méinile in- deménatice ale doamnei Torrance in timp ce imbrécatd in ro chia ei alba de bal. Isi privea absent imagined din oglindd, tremurénd in sinea el, dar in apa- renfi far expresie, Eo Tsl repeta in minte care dintre membrii clanulul Vancy era ruda apro- platéi a lui Etienne si cine nu era ; isi aminti ¢& trebuie st-i mulfumeased lui Etienne pentru bu- chetul care sosise pentru ea si care era alb ea sirochia. Trecuse 0 jumétate de ord si, de necrezut, nu se intémplase nimic réu. Virainia Incenu sé aiba sentimentul c& totul o s& fie bine. Prezentarea fusese facut. Acum intélnise si restul familiei lui Etienne si facut in asa fel incdt sf nu-i Ineurce. Era seara el, Invitatii sosiserd ; tou 13zOmbit si au trecut mai deporte sf pentru mo- ment pareau binevoitori. Virginia stia ¢& pre~ Etienne angi ea 0 facea s& se simts intoarse capul sé-l priveascé $i dintr-o- data el fi zémbi, cu un zémbet fermecéitor sf plin de bundivointd. Cred c& din cauza gampaniei, se géndi Vi ginia, mai térziu, mé simt asa de usoard" : se descurcase bine, nimic rau nu se intamplas La un moment dat, in timp ce vorbea cu unchi Vietor, marchizul, léngé el aparu unchiul Henti si unchiul Victor se seura politicos pentru o ipa. Unchiul Henri ii zémbi Virginiei si apot Ti sopti ropede ceva in. franceza marchizului. = Da, totus! el @ venit — tocmai a sosit... Da, Philipp Virginiei i se faicu frig, cdnd realizé ca Philippe de care vorbeau ei era ,,Unchiul a carui ab- senfa eq cbia o remarcase ; deci, in cele din urmé, avea sé-| intélneascd in secra asta. Pri- vitea nelinistité de pe fefele frotilor Vancy nu prevestea nimic bun, dar ‘dintr-odata mama ef vitrega fu langa eo, atingand-o pe umar si 0 lud de o parte scuzdndu-se. Este timpul s8i te duci sus si sa te aron- jezi putin, If strdluceste nasul. nia plecd, dar in timp ce urca spre ca- mero ei se simfi putin intimidata de oamenii care-i faceau loc $8 treacd ; se pérea cé mai multe rude ale familiel Vancy se hotdrdasera sa odihneasca in balcon in timp ce jos se dansa, 14 Jar acum coborau din nou in sala de bal. Tre- c&nd prin usile duble, ajunse in coridor si ine trand In camera ei se odihni putin, incercand £8 indeparteze starea de nelinigte care 0 cu- prinsese. Era 0 prostie 8 se sperie din coure sosirii acestui unchi necunoscut. [gi refaicu ma- chiojul si-gi verified infatigarea in oglindd. Ui- tase ceva? Nu, aja cd trebuia $8 coboore din nou i sa-l intGlneasca pe seful clanului Vency, prietenul bunieului ei. Era la intersecfia coridoarelor, cand it veni idee. Ludnd-o spre droapto, or fi trebuit +8 treacé prin ujile duble spre galerie si sa coboa- re sccra more. Numai gandul 8 trebuia sa co- boare scara imensé, singuré, fi dédu frisoane ; era prea mulidi lume. Der daca o tua Ia stanga ar fi cobordt in holul mare pe scora de serviciu $1 ar fi ajuns in sala do bal neobserva! Ridicdndu-si pulin poala rochiei cu mana, 0 lu grabité spre sténga gi ajunse curénd In- trun corider inferior. De cici muzica se cuzea In surdind si se ghida dupa ec. Mergdnd de-o lungul coridorului nu a intélnit pe nimeni si & ajuns la 0 usa pe care o deschise cu grifd gan- dindu-se cd nu a gresit. In timp co o.deschidea Tl ajunse la urechi zgomotul unei disculii in fran- cez8. Dintre toate vocile se distingea cea a unel fete care tocmai termina o proporitie résénd + si Budinca, Etienne | = Nu fi rea, Giselle I Era vocea altei fete. 6= Dar este numele pe care Etienne... = Side ce nu? Nu v-cm spus # x Da, vocea térdgénaté era a lui Etienne. Ezl- and, Virginia se apropie moi mult de usa sl putu sé-i si vadé. Erau einci, trei baiefi si doud fete, care stéteau aproape de intrarea acope- rit cu draperie a séili de bel (asa cum se agtep- tase si Virginia). i Etienne, cu_umeri ti de perete, cu o figard in méné, isi intorsese capul spre fata de Tangé el — fata aceea subtire cu care dansase. El spuse = Afacerile sunt afacer les. Dar sunt si cvantaje. = Si faci ce ne- = Nu-l mai necaii — Raspunde, Etienne. = Fi, 0 sé ma console. O mangaie pe obraz i ca se prefacu c&-i da o palma peste mand, in timp ce ceilalfi radeau. = Gindeste-fe. Unchiul imi este obligat. O slcmi fie recunoscétor. Are si de ce, Cineva tr buia sii se cdstitoroasedi eu ea in cele din urmé, si-si fo aceastd sarcind, Ej incepur sa réda in timp ce Virginia 1é- mase stand de piatrd, Trebuia 8 plece repede — dar nu se putea migca si convorbirea continud. Unul dintre ti- eri spuse ceva in argou si ea nu a inteles ; apoi fata blond’, de Iéngé draporie, aplecdn- du-se spre el, spuse cu vocea joasa gi clara : . Asta este de inte- ~ © s& faci Budinca englezeasci si se in- drégosteascti de tine 7 = 0, dar este deja indragostitti de mine, Sé- raca Budineé. Bogati — dor fara sore | Nu era nici o greseala, ior tonul era nepa- stor. El rése. Ei tofi réserd, Apoi el adauga ag Oram 8 ciistitorie nu 0 s+o vad prea es. Ceva se cutremurd in Virginio, iar vraja care © finea fintuila pe loc se rupse. Se dédu ina- poi inchizénd usa la fel de usor precum o doschisese : pentru o clipa stéitu nemiscatd, apot se intoarse bruse si 0 rupse orbeste: la. fund. Sus pe sediti ea isi fori fata vazind o silucta, tugéndu-se sé fie un strain si-nu un invitat al clanului Vaney. El se dadu la 0 parte, murmu- rénd 0 scuzd si ea se indeparta pana efind, cu degote tremurdnde, gsi o usa ; o deschise brusc sio inchise in spatele ei, incuind-o. = Budined., Dar este numele lui Eti pentru... asa o numed el. Se prabusi cu fata tn fos pe pat, framénténd perma cu mainile. Budincé... Nu trebuie sdiemi pese, se gandi ea. Nu trebuie sé-mi pese, Nu trebuia s& si astept la altceva, de ce m-as a5- tepta la altceva, este un aranjament si o afacare In cele din urmé, stim c&-i asa... Dar urechile fi ardeau, ochii i se umplurd de lacrit cé-i pasa. Cu cat incerea s4 nu 0 doar: moi tore fi résuna Tn urechi résul lor batiocor- tor qi crud, pana cand igi astupa ured 16 7sl zticu acolo temurand, = S-a indréigostit de mine, sdraca Budined... Spusese el in timp ce ea sta in umbra $i dacd ar fi intors capul ef ar fi putut-o vedea. Avea 0 durere in piept, in timp ce lacrimile fi curgeau pe obraji, si incepu si 0 doara capul — 0 du- rere chinuitoare, una din migrenele Virginiei. Nu stia edt timp a zécut pané ednd au ince put sé-l batd in usd. Nu a raspuns, desi era vo- cea mame} ef vitrege. Apol, pentru un timp, s-a lsat linistea — poate se hotérdserd s8 0 lase jin pace, Desigur ¢& nu au lasat- tamplele incepurd sé-i zvécneasca, tele pireau nefiresc de puternice; se. ouzird vocl pe coridor si usa a fost deschisd cu cheia jine — un doctor a si linistitoare a. doam- nei Torrance, nu mai pufin obosité, foarte sen- sibilé. $i apoi mama ef vitrega fu Langa ea. = Virginia | Scoalé-te imediat | Cum pofi sé fe comport astfel ® A tidicat-o la morginea patulul. = M& doare ingrozitor capul, spuse ea ré- gusit si tresiri Ia furia pe care 0 viru pe fato momei ef vitrege. = Nu pofi s& te imbolndvesti tocmai ACUM | ji acum, dupa toate céte am facut pentru = Lasd, Emmo, nu potin. Era unchiul Charles. in clipa cénd doomna Torrance se intoarse spre el, Virginia se last din nou pe perné, dorind cu disperare s@ stea in- finsa gi sd fie liniste. In timp ce ea se lupta cu disperare ca sd indepéitere senzatia de vomé, 0 cuprinse un sentiment de detosere in care su- netele conversatiei abla ejungecu la ex. ~ Vo fi foarte bine, raspunse deamna Torran- Ce, Stii bine c& ef a vonit special ca sé 0 vadé, si c& de fapt el 0 cranjet totul. Zau, Virginia. © 58 fe simti mult mai bine dupa ce o si te ‘oronjezi putin si TREBUIE sé-fi revit... Cu ultima bruma de vointé, cel putin ca 8 por’ c& asculté, Virginia incepu sé se ridice din pat, Apoi, brusc, fugi la baie unde i se fécu ru gi Incepu 38 vomite violent. Fra ine& intuneric cand Virginia se trezi. Zécu un moment, simfindu-se secdituita si obositd si) ‘poi dintr-odcta {i revenira in minte evenimen- tele din seara trecuté. Totus, totul era inc ne- clar ; poate era si efectal medicomentelor pe care le Iucse pentru miigrend si care-i daiduserd © stare de detasare temporaria. Cel putin, se géndi cu un fel de placere réutacioosa, facuse lucrutile tomeinic, Nimeni nu o putuse forta sé se Intoareé in sala de bol din momentul in care i ce facuse réiu, aya c& nu a moi tebuit sa se télnoaseé cu. Ea ocoli numele lui Etienne, spundndu-si ¢6 se gGndise fo unchiul lui, dar chier neg&ndi 9du-se la el era ca si cum era prezent in camera. Isi puse o mand peste guré si cu cealalta oa se incet veloza de langa pat, Ceasul de voi atta ora suse fard zece. Era care duminicd # inia simfi cd trebuie sé se scoale. Isi cauté papucii si negisindu-i se oplecd nerabdétoare s8:i scoatt de sub pat, Mana ei intalni © forma nefomiliard invelité in hartie si ea se aplecd mai mult si trase ofara doug pachele. Se holba la cle uluité, inainte de a-si aminti, Ah, do, hai- rele pe core si le cumparose jeri. Virginia se duse la fereastra i trase draperiile, Cerul_ a= Eroape se luminase, din negru devenise gri. Era dis-de-dimineata. Aveau sé mal treaca ore bune PGn& sé inceapé Intrebarile : ,, ridicola. De ce 2..." Va aven intr-crlevér puterea sa refure sii se cu Etienne ? Dar nu putes — nu mai putea sé se marite cu el, So tntoarse cu spatele Ia fereastré si ui= fandurse prin camera vazu pachetole de tanga Fat, Erou ale ei, nu-i asa? Putea cel pulin sé le incerce. Cu degetele tremurdnde isi trase dex svurile si apoi tricoul si-si puse blugii, care li zgériard pielea cu asprimes lor. Apoi geaco. sicu deqete neindemanatice isi facu 0 conde si-si puse sapca pe cap. Aproape fara s& se aaindecsed, deschise du- lapul si sconse © pereche de pantofi fara toc. Erau din piele ilandezé si-i inc&!lé pe picioru! gol. Isi spuse ci iese numai pentru o plimbare, mi er net) sf io cer si si se géndensed, asa cf nu poseta, ci numai portofelul de picle pe care i-1 puse tn buzunarul de la geacé. Stitu o cli- pa nemiscata uitindu-se la poset’ si vazu sti- lout — cel de argint pe core unchiul Charles it fduse cadou de ziua ei de nastere — si un plic + le scoase incet. Nu stia ce sa serie... dar se géndi putin. Se aplecd peste masuja de toaletd si cu de: gete tremurdnde, scrise sovditor : nliti pare ru. Nu pot face ceea ce wei. Plec." Nu i se péru indeajuns, asa c& dupa o clipa adduga : ,Imi pare rau, momé," $i apoi : »Multumese c& incercat. Nu ma& cauta, Am Revoie de pufin timp de gndire. Voi fi in sigu- rent Nu stia, dacd oga cum strisese, va fi in sigue ont sau nu, dar i se piirea lucrul cel mai po- trivit ea sil serie, Apoi spi icul de oglin- dG si puse stiloul olaturi, In drum spre usd, se Uité pentru ultima oard prin camerd. Pe nop- tiera de lang’ pat era inelul cu diamant si ini- ma i se strnse dureros. Apoi stinse lumina $i lesea pentru o plimbare, O- plimbore tun- ga. Nu avea sé se mai intoared. Linistea inconjurdtoare © facu s& meargé in vérful picioarolor. Dumnezeu stia cdte dintre ru- Cele familiei Vancy dormeau in spatele usitor = pe unii dintre ei ft stia, pentru cé-i vazuse 2mai inainte. Exité, opoi dédu colful intt-un co- ridor ingust care ducea spre scara de serviciu. Acolo, la capat, trebuia sa fie © intrare de seniciu, care didea in spatele hetelului si pe unde s-ar fi putut strecura in strada fra sa fie vazuté. Cénd ajunse la parter se gési intr-o Parte a hotelului care fi era necunescuté si in orice caz cici lumea muncea, In timp ce doi cameni imbracai in jachete albe iesiré pe usile batente din capatul culoa- tului impingénd © tadé de gunoi metalicd, ea doschise bruse cea mai apropiata usa i intra inchizdnd-o dupa ea. Rostogolind zgomotos ada de gunoi, cei doi dispérura la dreapta. Lazile de gunoi. Sigur c& sunt finute afard. lesind repede din ascunzétoare, alerga de-a lun- gui culearului si se felicité singura cand, dénd coltul, vézu la capétul lui-o upd deschisd prin care pétrundea fuming 2 Dintr-odaté ii treeu prin minto c& or putea fi confundaté cu un réufiictitor care se. strocu- rase in hotel, dacd din gresecléi ar fi fost xi- zuté de cineva mergénd asa de grébité. Ponte un moment avu oribilul sentiment c& va auzi un strigit de clarma, dar uiténdu-se in jurul of vézu cé era singurd in cuttea interioarti, Héngé latile de gunoi si aproape de intrare era parcat un furgon fara gofer, cu oblenul de ta platlorma lsat in jos si cu motorul funcfionénd. Un 2g0- mot metalic, care se curl departe in spotele ei, © avertizé c& se apropia cinera. | SEE } Incercdé sé meargé repede, dar calm, spre sirea din curtea interioora si de acolo spre Iibertate. Cénd treeu de platforma comionului se opti ingrozité, Un jandarm,, pe jumétate Intors cu -spatele spre ea, star la colful strazii, vorbind cu un om mic de staturé fimbréicat intr-un costum jorpelt si cu 0 bereta pe cap. Avea un cer oficial, intrebétor si Virginia se trase inopoi descurajata. Se si vézu mergénd $1 putea imagina priviren iscodi- trebdnd-o ce faced ea acolo ta acea Din nou Virginia se sprijini de platforma fur- genului, simtind vibrafia motorului si aproape ford $8 se gandleascét se deplusa incet de-a lun- gul oblonului. Se uité recede peste umir ea sd fie siguré cd nu o vede nimeni, se ridicd pe platforma si se téri Inga peretele cabinei, Facu ceva efort co $4 ajunga Kinga cabind, s@ traga prolata si s& se acopere cu oa. (A fost pur si simplu sufocata de mirosul de peste ; trebuie, se giindi eo, c@ furgoneta aproviziona cu peste hotehil}. Apot stitu nemisesté, incercdnd s8 nu tremure $i astepta un timp care i se péru 0 cter- nitate. 7 Cova greu aterizd Ing ea cir o butniturd $i psi ince ceva, In timp ce-gi fines respiratia de teama si nu fie descopesité, oui un zgomot surd, © pocnituré si una din portierele: cabinet trantindu-se deasupra capului et si por cea 23lalta. Auzi vocile infundate a doi barboti si apet vibrotiile platformei crescura in timp ce meto- / cul era ambalat. Plecard ; 0 milé, doud, trei, Torsul constant al motorului avu asupra ei un efect neasteptat de linistitor si ea adormi. Nu conta, se gandi ea gproape adormita sub prelata care o ferea de frig, c& nu stia incotro se indreaplé furgoneta = pentru cé ea insdsi nu stia incotro se indreap- 8... dar oriunde era, totusi, undeva... Incercd se géndeascé, dar adormi, Se treti in acelasi zgomot constant, dar acum putin diferit incetineau. Confuzd, ‘se introbi unde se fla, Amintindussi, se treti bruse, cur prinsé de ponicé — oare cat o fi dormit ? Cu greutate, incepu sa se desfaca prelata si ineercind s& se ridice isi simti picionrele inte- nenite. © adiuncindturd putemied 0 inhi de peretele opus ol furaonetei, téindu-i respiratia, Frecén: du-si umarul lovit, Virginia tsi recdratdi echil brul, se ridieé th genunchi tindndu-se cu mai nile de oblon si incepu sa incinteze spre snatele furgonetel. Cel mai bun lucru pe care-! putes face era s& arunce o privire aford $i sa vadé daca putea afla unde ajunsese. In timp ce se gandea Io tocte astea masina se opri bruse eu 0 smuciturd, facénd-o sé cada In fund. Motorul técu si se lasa linistea, Acum, $e gGndi Virginia, zgomotal moterului rasunén- du-i ined in urechi, Strangand din dinfi incered 38-31 facd curaj la gandul cd trebuie si esca- ladeze oblonul din spate al furgonetel si sé sara jos — acum repede, inainte ca proprietarul s& esa din eabind — sau moi bine s& mai astepte pana pleact # Hotararea a fost luata de oltcineva. O mana stidind desfécu prelata care acoperea spatele furgonetei si 0 trase la o parte. Lumina patrunse in interior si ea se gsi uitindu-se la o fata bronzaté, cu riduri si cu 0 expresie uimita sub bereta albastra de pe crestet. In spatele acestui chip vézu 0 fata de femele cu ochii mérifi de surpriz si ale cdrei buze se miscau fara sd scoot un sunet. Barbotul cu fofa ridoté intoar- se copul si striga : = Domnule Roe | O alta voce fi raspunse in franeex = Imediat, Pierre, lau eu lucrurile — si apoi apéiru un al treilea chip. Inainte ca bérbatul s& facd un pas in fata si acopere lumina si conturul lor s8 se profileze, Virginia viru un par negru, un ten ogches cu © gurd ale cérei colturi erau Tasate in jos si cu spréncenele negre impreuna- te. El spuse : $i apoi ca 0 comand Cu o pocnituré oblonul cazu si Virgi © piateté pavata cu piatra, dincolo de care — rémase cu gura cdscata ~ se intindea marea | © méné se intinse dupa ea si o trase repede In picioare, Fara sd-i dea timp sa se elibereze, metas at eee eeefu ridicata si depusé pe povajul piatetei — ¢ in acel moment realizé e& bairbatul fi vorbise tn englozi. ~ Eun incepu ea si inghiji cu greutete. Eu eram inexcursie si. ~ Unde erai ? Incotro te indreptai ? = Pai, unde sunt? intreba ea derorientota si.intorcénd capul intélnt privirea bérbatulul eu fata ridata ~ recunoseénd in el pe omul care stétuse de vorhd cu jandarmul fa Paris, Ochi lui exprimau bunditets st ea se géind! sa se scuze fata de el. = Dornnule... ? incopy ea. El se uit la ea $i desi pe foa lui nu se misca un muschi, totus! privirea era incurojatoare, céind furd intrerupti. Bérbatul cu fata negricioa- 88, Ined tindind-o de cot, se intoarse si vorbi in francezi cu celélalt birbat, care aproba. _~ Ai infeles ce am spus? 0 intreba apoi pe Virginia. Iam spus lui Marie-Henriette si lui Pierre cd voi afla eu cine esti, Stal aici. $i sé nu te mist Se intoarse pe edlcdie, dandu-i drumul bra- lului, ior fomeia se uité lo Virginia, chicati. usor stl urma, Virginia nu se mised din loc. Se infiord de fricé, dar si din eauza vantului rece care batea dinspre mare i care 0 fécu sé tremure. Marea se agita furtoasd, fovind in zidul core inconjura portul — pentru cf, realizi ea, cer ce vedea in jurul-ei era un port, cu un chei de care se spargeau valurile si cu vase pescd- resti vopsite in negru, ancorate in port. Mai de- parte ea vézu un dlig construit de om ca sa pro: tejeze portul de furia mari, Oare unde se ga- sea? Undeva pe coasta de nord a Frantei ? Uiténdu-se Ia piateta din spatele ei vazu co- sele de culoare gri, un magazin sau doud si © strddut ingusté care intra in pioleta printr-un capat al acesteia si se continua prin celélalt capéit. Dar marea domina totul si ea o priv , © voce aspra résund lingd ec facdnd-o sa tresaréi ; barbatul cu fata ne- gricioaséi se intorsese #88 ca ea sé-l cudd a- propiindu-se. = Bine. Vecea lui era autoritoré, ceea ce 0 ficu s& fie atenté. Ce faci cici # lardisi vorbea in engler’. Aceasti ciudatenie © fac s& prinda curaj si lasa sé-i scape: = Cine.... cine esti ? V-vreau sa rie — nu esti francer | = Nu, englez. Se uité la ea pe sub sprance- nole negro si incruntate. Dar tu ? . = Sunt in vacant. Minciuna fa core se gan- dea fi veni spontan pe bure. E... eu v.. vroiam s& vad Franta, a... asa c& am traversat.. Vocea ii piri; el era mai incurcat ca niciodata si, ciu- dat, asta o acu sé-1 priveascd drept in ochi. = Cum te cheama ? 0 intreba of rast. — Jane. = Jane ? Jone si i.cum % 26 27Inca nu avusese timp sd inventeze un alt nume = si Jone fu primul nume care-i venise in min- te. Numele Despres scris pe 0 lada mare de tanga furgoneta ii atrase atenfia sil traduse re- pede in engloz <= Mu. Meadows, si-si plecd repede capul sperdnd cd nu-i urmarise priv Un gfind fi treeu prin cap ; isi bégé ména in buzunarul jachetei si-si scoase portofelul. Intin- xéndu-l deschis spre el, zise : = Fram in excursie — ar, ar trebul.. adie’ weau si te intreb, dacd v..' vrei sé-fi plétese pentru transport. __ = Este furgoneta lui Pierre, nu a mea. Vocea ii era durd, Privi ctent continutul portofelului si spuse : = Pune-! la loc. $i asa... esti in vacon{é, nu-i ‘5a ? De unde vii ? : = Kent, spuse ea repede. Era primul loc care-t venise in minte. Sunt... _£l se uitéi in fundul furgenetei de lang ei, si opoi din now Io ea. ~ Cilétoresti fara baqaje ba el. Prinsé cu minciuna, Virginia isi puse mintea fa treaba. 7 Le-am pierdut, incepu ea s& explice. Le-am pierdut, lesam pierdut undeva, la inceput, este cam complicat, termina ea. = Fara bagoje, spuse el génditor. $i faré tmulfi bani, doer dacé nu mai ai ceva ascuns pe undeva... Eo neg, scuturandu-si energic capul, uitén- du-se la el speriata. Cu umerii sai lati, dispro- porfionafi in raport cu inaitimea sa, desi parea c& 0 domind, aproape cé seména cu un raufa- citor, iar fata Tui posomorata 0 facu dintr-odata stiri fie teamé. El paru cd simte teama ci si scoase un sunet intre neincredere si manic. = Nu fi proasté, foto! Nu vreau sa te je- fuiese. Sunt. Se opri bruse, se uita la ea. Scoa- se un suspin si lua 0 hotarare, ‘= Bine. Acum gata cu intrebarile. Asteapté ici un minut. ‘ Cu usurinf’, sari in furgonetd, se aplecd sé ridice ceva si cobori din nou cu un rucsac mare siun pachet plat invelit in panzd. = Tocmai ma due sé mandne ceva. Mai bine vino si tu sa manénei, sau stai gi te uifi la mine, ‘Apoi mai-stdim de vorba. = De ce? reusi ea sa intrebe — surprinsa si gata de aparare. Il vézu cum ridicd din spréncene si se hol- bearéi la ea uluit. = De ce? repetd el. Ei bine, hai sé zicem c& nu-mi place sa pardsesc fete fara apdrare si fara bogaje. Esti muljumité ? Oh, mai bine im- bracé-te cu asta, Tremuri. EI scoase din rucsac © jacheti groasa din lana gi iro dadu s& 0 tragé peste geacd. Ea era constient& céi era sublire imbraenté numai in triceu si.geaed, dar se vita !a el noho- tGrétd, tin€nd In ménd jacheta de lana. Cage ant 29= Am , spuse ea ca gi cum ar fi sim: {i osioia 6 se explic, si elf aruncd o prise ~ Cum ? Sapte ore gi jumétate @ = Sigple ore # Ere tote wuts, 7, Erai cama drogaté, sau ce ? 0 intrebi ul- tandu-se incruntat aaa fe Oe — Nu, raspunse ea repede si apoi adauga pot adauga ‘Am twat ceva pentru dutere de cap. Respira pro: fund si cdaugd: Am intrat sub prelaté si era engghieiuPune spuse el ince, 8 sii inde ne Cum ea didu din cap, negand pe cd cap, negand pe: muteste, recunosedndusi nesting, el se vila la ea ne: dumerit, = Suntem in Poletice, Bretonis, adéugé el la privirea of 2ipacité. _Coasta de sud, Poleriac este 0 parte:din Car- nihen — un fel de stotiune de odihna. Acum este Inchisé, fiind iarnd, Existé céte un port pes- cliresc la fiecare copat : in Poleriac si in Saint- Anne — si numai ele stint deschise tot timpul nului, Ce s-a intamplat ? ~ Nu. nimic. Nu putea seoate un cuvént find ae a ae de tistanja Ia care se afla Barbatul de langé ea spuse : = Si mergem s& méncm. Se Intoarse pe caledie si traversa pioteto. Pa- i convins cd eal va urma, aga c& se mised ea. Se lupta putin cu timiditatea co 0 Presupun c& stii sa muncesti ? zise el, pri vind fa méinile ei ingrijte si cpoi, aproape su- parat : Oricine poate s& munceasca. $1 trebuie 38 munceascé, Ce sti sé faci ? Nu-mi spune. Nici nu stiu de ce ma mai obosesc, Vorbea su- 36 pirat, mal mult: pentru el, parand neconvins. Dupé o clip, continua : = Hai s-o scuriém, La urma urmelor, nu ai ici un motiy sa ef incredere in mine. Sunt or ‘ist, Pictex. Am venit la Pierre, deoarece stiam eG merge la Paris, la fiied-sa, care a naseut de curénd, sisi vada nepotul, iar eu oricum aveam treabé acolo. Aga ca am cilétorit impreund Facu 0 paura ca sd se asigure ed ea-! umd. poi continu = Este 0 casi dole — un loc numit Hephaios, dincolo de Polerine. Este un fel de colonie pen- tra artigti, ca £8 zic ago — un loc unde practic ogi liber si fiecare isi vede de treaba, Vara sunt co multime de oameni acolo, de tot felul — sorii- fori, pictori — dar iarna nu este aproope nimeni. = Inu. infeleg, spuse Virginia, deoarece el en eG ostenptt un résput ~ Asta aso, oa sii exp Dar asta nu explica de ce se hotardse si ali grija de ea, dup ce so uitase Ia eat si-l pusese cBtova Intrebéri. Poale era genul da persoand care acfloneand tr-un impuls, Uitandu-se cu prudent ta el, Virginia se g&ndi e& pérea un om care lua de- cicii repede, Para c& se angajese intr-un fel de cctiune de binefacere si desi arata mal de- jorct decdt caritabil, In ciuda bund tai ful aspre, co nu se putea abjine s& nu se teamé putin. Virginia aise 1ofer 0 sluibé, féeu el brusc, Nu er ; una foarte bund, dar destul ca si te find ocupata or decide co viel s8 faci moi deperte, urdtenie, it. i. i ca i Ginspeniey ‘umpardturi. Crezi e& pofi sd da, réspunse ea cu indofald in gfas. ste ceva, cdaugé el. Ei bine, nu sent acolo. Slujba este la Hephaios. Inchise ochii Pe jumatate ca si cum ar fi studiat ceva cu atenfie, Pierre mi-a spus cd sunt deja trei cameni acolo, Potru cu mine. Cinci cu tine. Crezi c&i poti si te desturci ? Cel de a Hephaios nu vor decat pace i liste ca sa Poot Iuera, Pati o persoand linistité. Oricum, ai unde sa stai. Faicu 0 pauxi si addugé... Dact cumva erai ingrijerata, una cast este o femefe, ~ Da, réspunse Virginia, ca s8 zicé ceva — desi nu se gandise la cine sta la Hephaios, ct {a oferta bruseéi si surprinzditoare a unei slujbe. Fu cuprinsa de speranti, coplesitéi bruse la gén- dul ci are unde sa stea, un loc unde si se as- rundé. Spuse aproape dintr-o suflare : ~— Merg. $i vazdnd tn ochii lui Roe o privire core exprima usurarea, fu din nou tulburaté, Elisi impinse scaunul si se sculd, eae 38 = In acest caz, sii mergem. Ma duc sa-i plé- tese Mariei-Henriette pentru méncare. Iti retin din salariu, rise el-nerabdator, cénd o vézu cli-gi Virginia ramase la masa, gandindu-se ca nu s& mai priveascd inapoi ori s& aibé veo la asupra felului bruse in caro-i fusese or ganizata viata, Roc fi oferise o slujba, ea accep- tase si asta a fost tot. Nu trebuia sa se gandeasca de co ajunsese ‘acolo. Sau cé nu stia nimic — der absolut nimic = despre acest barbat numit Roc, Ea-i véizu nu- mele inscris pe colful unui pachet : J. P. Rock- field. Privindu-l un moment, eo recliza ca Gsta trebuie sa fie numele intreg — Roc venind de Io Rockfield, icil de pronunfat in franceza. Un lueru coneret re atdtea necunoscute, pared ceva ca 0 asigurare. $i mai stia unde se afla = un sat breton de pescari numit Poleriac. $i ch se numea Jane Mecdows — si asta nu trebuia 5&0 wite. Nu trebuia s& se gfindeasea lo Poris sou la familia Vancy, cu atét mai putin la wUn- chiul" sau Ia Etienne. Roc se intoarse, in timp ce ea incercase cu disperare sa nu se mai gandeascé la Etienne si la sentimentele pe care i le trezea numele lui. Roc spuse t = Gata | si ludndu-si jacheta — jachete pe care io daduse ei mai devreme — si-a arun- cat-o pe umeri Nn)Doud zile mai tériu Virginia stéitea Intinss jn pat, eu patura trasé pana la barbie, géndin- -du-se 1a timpul core trecuse de cénd era lo Hephoios. Camera micé si patroté — camera ef = era linigtité si intuneeata — singurul zgomot era fiicut de vantul care suicra pe ta coltusle casei. Dar deja se obisnuise cu el. In prima noapte i se piruse ciudat si fi fu foarte grew s& cdearmé. $i cénd adormise, vi sase ~ pe Eticnne, balul, no infricosétorul unchi Vaney de core fugise fara sé-1 veda, Unchiul {uase chipul bunicului ei si se uitase la ea acu- totor. Se trezise cu lacrimi pe obraji, dar la fel de hotéréta ; nu se va intoaree, Géindul i se jntoarse ta sositea ei la Hephoies. lesiserd din Poleriac si urcasera doalul si apoi cobordserd o panté aridd. Cand ultimele casa dispéruserd in spatele tor, Virginia devenise din ow nervoasa — dar bérbatul de Langa eo, mor- gdnd cu acelasi pas egal si rapid, nu parea sisi fi dot seama. G1 mergea técut si nu putea sari Yada foto, dor propria ei nervoritate ii dédea tun sentiment cle vinovit Dacéi ar fi fost un maniae ucigas, nu s-or mot fi intors eu ea ta baru lui Pierre, ca sa ia pache- tul cu haine pe care-] pregéitise Marie-Henrietie Pentru eq, asa cum fi ceruse el. Hainele se ard- taserd a fi foarte practice : 0 cémasa de noopte Incheloté pand fa gt, pufin c&rpité, dar foarle comodé si care aparfinuse Mariei-Henriette ; blugi, putin lergi si vreo doud: puilovere groase ere era ale asbite, al lui Mave-Henritte iorapi grogi ; 0 ctimaga. Virginia se gandise ral a ceea ce i spusese el femell bretone de- spre foptul c& nu avea bagaj, dar nu avusese curcjul sé-I intrebe ; in schimb murmurase 0 mulfumire 31 imbrécase hoinele dnd trebéluic prin casé, asa €8 so oblgnuise cu ele ca gi cum i fost cle el. ' Pitvitiers oatersc'ds's lungul_vérfului dea lului si acolo sub ei, in fundul vaii, se gisea casi. Se ridica singuratica, piitrata si solida din piatra gri, eu aeoperls din ardezle, eu forestre al cdror pervar ardta grosimea zidurilor, In spa- tele ei, dealul cobbra abrupt spre more, iat de- parte erau stdinci sférdmate gi perefi de rect noagra ridieéndu-se ca niste colli ameninfator! din marea cenusie 31 agitat. Roc se opri i ul- tandu-se in jos spre eo, ti ardta privelistea ce $e deschidea dedesubtul lor. fib ~ Coasta sétbatied. Cu o retire a mini cu- prinse linia femulul 1 marea ce se spirgea de cl. Imprestonant, nu-i oa 7 ice igs ='Da, spuse oa, cu resplratia téiata din cau- za mersului ropid, de vant si de privelistes din fata oi, : = Vara, aici este Mecca pentru turist © port din nou eu pasi mari, Virginia reu- sind cu greu s& find pasul cu el. Impotriva van: tului core batea dinspre mare, incorcd sa so facé auzité efind intreba : ~ Cuiii aparfine Hephaios ? ben a— Un agent imobiliar se ocupi de el — este un refugiu pentru cei cu inclinafii artistice, Ji-am mai spus. Presupun c& unii oameni de ofacerl Ii Inchipuie c& sunt protectori ai artistilor. Roe Pérea disprefuitor si addugé cu satistactie lama, este un loc uitat de Dumnezeu, Ajungénd la casé, Roc o conduse printr-o usd lateral. Intraré intr-o spalétorie micé cu podea de piatrd, unde intr-o chiuveti péitrata si demo- daté réicea vesela nespilata ; area o fereastrd mic& prin care se vedea un colf de cer si marea la otizont. Roc obia privi in jur si deschise © alta usd 5 dintr-odaté, c&ldura ii invélul, Miro- Sea @ méncare, a metal incins sia haine ude puse la uscat — si opol se auzi un strigat de bunvenit si un zgomot de scaun harsdindu-se pe podea, = Roc! Dragul meu, tncepusem s& cred ed nu o s& mol Zécand in pat, Virginia isi aminti de primele clipe ale sosirii ei acolo. Femeia care se arun- case de gatul lui Roc era inaltd, zvelté si fru- moasé, Virginia, ramasa tn cadruf usii, xa In- to stréfulgerare pletele negre, ochii mari si verti, obrajii cu pomefi inalfé si gura generoasé. Fu socaté, avénd sentimentul edi stie de undeva aceasta fat. $i vocea de asemenea, inalté, vor- ind bine englezo, dar cu un usor accent str&in = 0 voce pe care © mai auzise la radio sau la Ww. aaa Il necdjea sii reprosa in acelasi vroa in e&zu pe Virginia, masa in coda si expresia fefei i se schimt Se nas peice eae Cine este Spuse asta politicos, dar ochii atét de strd- lucitori cu o clipa mai devreme se ingustoserd, tr ztimbetl i inghet pe bore i Roe xambi. : Er a elit ha hick o pasties Ne cre nici un bon si wre o shujba. om spus cd poate lucra aici. Isi intocrse capul. ‘= Jone, intra, Aceasta este Benedetts, Cénd spuse cum 0 cheamé, Virginia isi dai seama de unde 0 cunostea. Intinzéndud mana, Se be ciadciae ae calles pai sim- finda-1 pe Roc privind-o surprins, oddugd : = V-am recunoscut. ik &: Era ined un exemplu al acelel zile peu re: femela pe eare Roe 0 montionase intimpla- tor ci sta la Hephaios, era Benedetta Gil qutoarea unui lung, complicat si pesionant ro- man, ¢are avusese un succes imens si care fu- soso tradus in aproape toate limbile. De la acest Iriumf devenise 0 personalitate ale cétol actiuni (oproape notori) erau citate in buletinele de stiri — 0 femeie de treizeci de oni care prin brusce ei recunoaslere intoinationald ajunsese foimoasa. Dar Benedetta Giulini luase mana a3 re© studio din priviri, 2mbind, = Ce didgut din partes ta. Zambetul se ce- ears natural fn timp ce se uita lo Dar esti até eal !Englerooied, nu ? : i astfel fusese Virginio prezentaté pri IenerdslicHeshsion Rasucindu-se In pat, Virginia se odndi lo slujba ef sila camenii din jurul ef. th prima dupé-amiozi Roc fi aratase imprejurimile casei, 8 orétase camera ef, ti daduse ostemuturi p tru pat, un prosop (de Incl). li spusese clar $i concis care-i sunt indotoririle : gatitul (desi tot @l gétise th secra aceea) ; cumparéiturile, fo care muiau cu tofii in mod egal, cu exceptia ci (bcnii fi aduno tot.el) ; curdenia, in toatd c cu excepfia donmitoarctor. Virginia spera cé se Ye putea descurca ~ de fopt nici nu aven alté alternativé. Nu avea unde si sod Roc i-a spus c& micul def gustare rece si cafea, totul fiind pus pe i toli se sereou singurl, pe masurd ¢ seulou, Cénd venise in bucdtarie, dup’ co:si faeuse patul sisi despachetase hainele ce-i fuseser imprumutate, se simfise cludat s& nu facd ni mic, aruned o privite in jurul ef si opoi isi fizcse Frivirea In podea. Rec tocmal prepara o amleté cu legume si in acelasi timp vorbea cu Bene- dette. In bucdttie moi era o perscana, core igi ridicase privitea Ia Virginia si se recomandase incet ; ~ Lukas Boker si se inchisese intr-o tacere pesomoraté, in spetele unui roman poliist. Ero un om mic de stoturd, de vérsta mijlocie, cu ceofa lati, cu parul rar, iar barba fi facea 0 umbré olbastrule pe mazilar. Celdlalt lecatar de la Hephaios era absent ~ fiind plecat cdtera ile, spusese Benedetta — desi acum Virginia stia cine era, Un barbat numit Horte Sommer field, care compunea muzicti e.ca un talent strélucitor, excepténd ultima compozitie, care fusese aspru criticaté de ace iesi cameni core moi inainte il ridicaser® in slavi. Cu siguranja c& Roc era un om foarte bine ergenizet. Se parea c& el conducea Hephatos, ffcea erdine, repara, cu acelasi cer Incrunict, dor prompt, asa cum procedase si cu Virginia. In ultimele dowd zile nu fécuse altceva dacét sé comande $1 sé-i organizeze mu i+] rearnin- tea ristindu-se la ea, in prima ei zi diminecto acolo. Erau singurl in bucatarie. = Co $tii s& gates ? Presupun cd nis sti © sa te invét. Bineinjeles in anumite limite. Auzi, murmuré el, ex $1 dédacd, a 43 -tarziu, Roe fi ardtase cum se da drumul lo, masina de gatit si cum se opreste si ji ex- plicd cum se prepara cotriade — supa de peste cu legume, o speciolitate breton’. Apoi se du- sese SG se ulte la generator, care se oprea cdm des, cea ce-l fiicu s& mardie cf luminile erau Vasate oprinse cfnd nu era necesar (deja cu- rentul fusese intrerupt de mai multe oti in ulti- mele doud zile). i Dar in ciuda activititii ful, ef era intotdea- una in preaima ei, abéténdu-i atenjia Bene- detiei, care, cu o sinceritate prefacuté, incerea si 0 facé s8 vorbeasca despre ea, Se riisuci din nou in pat, uiténdu-se in intu- neric, simtind casa Hephaios, unde incerca din greu si fie numai Jone Meadows si nu alt- cineva, Era © casa veche, cam dirdpénata, dar confortabilé $i sigurd, reristGnd vantulul si vre~ mil. O casi prietencasa. Undeva in casé se au: un zgomot. Era con- stionti de el de cétva timp, dar nui daduse atentie, dar acum zgomotul se auzi mai clar, © fereastra deschisd, migcdndu-se in batcic vantului ? Dacé vantul se intefea o putea spar- g¢. Siti din pat si travers camera ea s8 aprin- 8 luring, dar intrerupatorul scoase un zgomot sec. lar se stricase generatorul, Béjbéi dupa luméndirl sf sfesnie, pe care Roe fi spusese sé le tind Ia indemana pe noptierd, in caz de ur- Bent’, si dupa chibriturile pe care le pusese aliturl. Deschise usa ineet, aparand flacdra Iu- Pgs ee EN, mandi cu o mand, si asculté Eien ca sa audd de unde venea zgomotul. Sen a pos Incinte,riiednd_sfegicul 2 si un alt zgomot o facu sé se uite in ae unde flacdra palpaindi a tuméndi ee umbre tremurénde pe lerinul inacat ae a ef, af rilor. Ceea ce vazu acolo o ingheté ze. ai cul din mand, La jumatatea sci scdpand sfesnicul din mand. La_ Hor er 0 forma aurio ~ cori tntoarso capul spre ea — 0 forma cu blana burle, cu ge a i si pric it ye care e trebitori si prietenosi. Un caine pe eae il vézuse indinte — 0 privea ca si vada ce: ae firgini ita la caine si cdi- In timp ce Virginia se uita lo ne i isan la se se guzi un alt zgomot mai jos, si © voce de birbat ie ee i om ti cal sau 0 fantoma: . BH Ca gen reusl s& articuleze i acest vent. Jo Virginia deslusi 0 st nui barat, eu fata ti uitand de sfesnicul din intrerupatorul din capul.si umerii eicotd spre ea. Instinetiv, mand, Virginia se intinse spre " opul sedi cove de data asta funcfiond, cprin: rand becul care. imprastie hy iiaast si privind in jos la un stein inalt cu) See erect eden endulat pe frunte si care © privea cu ochi zimbitori. Nene gi curs, vraja s-a rupt. Nu-i nimic, sa ul era inalta si muricald. Apollo, esti un mnijlecttor, Nu m-cm asteptat sé Inté ‘antoma frumoasé pe sedi eines teforendu-si privirea spre Virginia, te-am tre- cumva Trebui sG-fi spun ca Gi avut o ‘apa- teatrala. Ca intr-o picturd veche, Eu sunt Harte Sommortield si acest cnimal este al meu, Apollo, Virginia suflé in luménore, incercand sé-si vind tn fire. Apol spusc = Lu lumina din dormitorul meu nu funetio- heart. = Probabil e& sa ars becul. Imi pare rau dacé te-am trezit. Veri, totul era inculat, asa 8 a trebuit s& forfer geamul. Nu am avut In- cotro. Aford a inceput s& ploud | = Acum... ploud ? intrebi en, deoarsce so Piirea ci el astepta un réspuns $i apoi du-so ed remarca era stupida, adauga. nele dumneavoastré este foarte frumos. Adovéirat ? Esti frumos, Apollo ? Is! plecd privifea spre cine, trégémdu- de o ureche, Pro- supun c& jumatate este ogar afgan, dor nu stiu care jumatate, z, Apollo veni tanga ea, se asezi pe labele din spate si-si ridicd 0 labia spre ea. Se uita la ec, mare, prietenos, auriu, ca sl cum ar fi ‘osteptat oplauze. Ea nu putu decat sé-t laude sii spuse fara s8 vre ~ Dar esti si destept... $i apoi se lasd in genunchi langa el sii lud taba, Punénd jos stesnicul, il mangdle cu cea Tolta mand, exiténd la inceput si deodaté al se owlecd spre 90 ati & si umeda. "i «oa Semanatiaal so iy tous Urcase scd- rile fGrd ca ea sé! observe gi tresdri putemic ~ Este evident effi plac cdi risfeli, 0 s& se find numai dupa tin vin, Apollo, jos # Jos, prostule t As Ti 2embi Vi cénd ea se ti see ned nu este bine dresat, Sper c& putea peter udat parul prea tare. Credeam 8 0 sé-1 ame tece pe tots de aceea lam chemat, Ii st bine cu el, edaugd el prictenos, aja résfirat pe umeri. cu restul. er aera peat cl mind ordi rest Yinutel, ef masa de noopte lunga pénd*in pamént, Inchisé fa e@t, cu ménedi lungl. Virginia se simi stén- Jenita cénd realizé c& era In cémasa de nocpte, desi cu grev se putea spune cd era indecent ei! Beda ““pririrea lui Harte, prietenoasd si curioasd, ve opi pe ota. raat i ominti, Ea nu Virginia, eaeralane. ¢ waite Sommerfeld xémbi_ din nou, parénd gota si stea de vorhd cu ea pe coridor toata neaptea. “ a ~ Co tock # Sci # Picteri ? Sau, la ura ur 1 esti numa a8Intrun fel era descrierea cea mal fidela a ceed ce era ea la Hephaios, inedt deodata Vir- ginia zémbi, privindu-l fix $1 1 se adres cu gravitate = Da. Asta sunt, Ce vel sé ménénci maine’ ta micul dejun @ = Oud, De ce? ~ Asta este slujba spiritulul, sa pregéteasca micul dejun, fi réspunse ea deschizind usa Gamerei ei. Noapte bund, domnule Sommer. field. = Harte. Dar... incepu el din nou, pardind ulmit si crmuzat in acelasi timp, dar nu esti... si inchise usa dormitorului, hicotind in sinea ei. Apol, sprijinindu-se de usd, s0 simi brusc caraghioasd, ' Adormi géndindu-se la Apollo si la stépénul Jui si apol cénd se imbréed de diminecta, exita un moment si apoi isi lega pérul la spate intt-o coada in loc de doua codife, Nu ed ar fi aratat mai bine sau ma rog, cine 5 Cand coborl, Roc era deja in bucétirle, De {a locul lui do la masé isi ridicd privirea poso- mordta si mormai — Bund dimineata, — Buna dimineata, ~ Am facut cafeaua, Ea did técuté din cap sl se duse sé ia ibrie cul de pe masina de gétit. Cand se intoarse cuel,Rocseristilaed: = Te-ai mai gandit ? si opoi bruse... Sa nu-! scapi ! ; Nu a sedpat il prin surprndere, ei a apueat eu ambele mdi El se tidied de la masé si i+] lua din mand, crunedindu-i rapid o privire intunecata, care fécu sd roseased. Numai cé dsta este singueul peers, 9 ft ud o farturoord st 0 ceased file puse pe mas8. Ea tnc8 mel privea cburul tare se ridica din ceased, cénd el o intrebs = Te-ci mai gandit ? We - Ne Raspunse sec, fara nici @ intonatie. Dupa o secunda el suspind, dor tise ie = Ménénes cor, see, aplecd Incite si taie niste pdine pentru ea dintr-o ata lang subfire. Ea lua painea, o unse cu unt si in- tinse mana dupa bercanul cw gem de pe poe Roc se posta in fata ferestrei. Dupa o clipa, 6 intreba pe un ton net ru. = Ce giitesti pentru diseara ? TENS o carte de bucete pe undera prin salon, Uité-te prin ea gialege. fo Salonul, o camera lungd, care trebuie ie cidotd fusese © elegant comers do zi, so ine tindea pe toaté lungimea casei, incepénd de la 51usa bucdtérici, Ine era o camerd dragufa, desi negiijati, si avea o biblioteca mare, infesate eu cart, 1a core Virginia se ulta intrebandu-se desi putea imprumuta din ele. Roc continua ~ Am stidns niste bani de ta ceilalti, pentru cumparéturi, Fil econoama. Stii sé socstesti in fran = Da, ~ Bine, Ti-ar fi tuat mol mult dacé nu ai fi 38 faci transformarea In franei, Nu Lor fi luat mult Virginial, dar ea nu spy nimic, stlind c& pe el nu Far fi interesot. Virginia avusese intotdeauna talent la ma- tematic’, In orice coz, acum era preocupotdi de £2 0 sii cumpere si cum ar putea aprecia corect Gpetitul fiectiruia. Ar trebul sé se gandeascé lo asta matematic, = Oricum merg $i eu la Poleriac, ti spuse Roc. Arm de dat niste telefoane. Apoi adiugé pe un fon neutru.. Ma bucur e& nu fi-ai mal facut cezile clea oribile. Pentru numele iui Dumne- 20u, de ce te slutocl in halul ala ® Eo treséri intorcénd capul. spre el : 0 s& nu ma recunoascé nimenl, spuse luntar cu sinceritote si apo raimase tacuta wins privitea Ini neincrertitoare. ~ Credeai ci decd aréti ca Mickey'Mouse nu te mal recunoaste nimeni ? Ma indolose, Se uité Ia el, muta, rosind puternic. Asta paru ca-1 nemulfumeste si mei tare si chipul | se in- tuned ; se rasti fo oa cu asprime + oe 2 iat’ ? De ce nu-m = De ce egti aga de speriata ? i spul, pur st simpla, $8. Se opti brusc, belbo rosind : Bine, apof se intoarse sa se ulte pe fe~ reostra, : ja rae — Imi pore rau, zise ea dupd o clip. = Nu, Eu ar fi trebuit si-mi cer scure. Am fost grosolam, Dinir-odeti intoarse copul spre ca sis xémbi, eeea ¢@ era focrte rar, dar rom hetul fi aduse © fuciind neasteptela pe foie coche: ees El veni la masa si asezdindu-se ist intinse bre: Jul hing ai Gnd ibricul igi moi tuna © cand, cferindu-se s& i-o umple si pe a ei. Ea aprobé tacutd si el fi mai tuma o ceasea. i — Este o masind cforé, asa c& presupun cd tipul dlc, Sommerfield, s-a intors. Benede socotec c& trebuie 28 fi auzit de el, spuse o pésator, dar nu gtiu de unde sal = Este compéritor, s¢ trezi Vitginia | and 91 apot trigéind aor in plept, continu, e © voce raqusité, sé-1 spund tot ce stia despre al... A compus 0 opera, o simfonie, si ined cota, ur, spuse Rec, €@ mai pus fa eu ent cu ceea ce se pore ca trebuia s& stiv. Nu am niciodaté timp s& citese atét de mult eft as dort. Se pore ¢& Sommerficld catétoreste €o $8 scape de stress, sau com ago ceva, aste dupa spusele Benedette!, Ceva in legaturd cd ———'s© céidere, care L-a facut s& nu mai pooté fuera, Apropo, ai citit cartea Benedettei ? — Da, aspunsul veni dupa o scurté ezitare ; Vir gi @ cartea, dar nu-i pldcuse, in ciuda faptului ed romanul era la mods. ~ Atunci sli mai céstigaté decdt mine, zise Roe. Eu nu I-am citit, Ea erede ci da. Cum fi sa parut ? Virginia isi muscd buzele, dor cuvantul ti sei = Lung, si rosi cand Roc, léséndu-si eapul Pe spate, incepu sa rada. ~ Grorav. De asemenea presupun c& si fi mul va fi lung, a vandut deja drepturile pentru film, ca de altfel toate drepturile posibil Studie fata Virginiei cu o privire amuza poi, incrunténdu-se si mai tare, zise : ~ Esti ciudatd... $1 apoi brusc... De ce nu-mi spul ? Din cauza cui, de ce ai fugit ? Ea simfi ca se pribuseste si el vazu asta, Se fol nerdbdétor si ea aproape cé-i simfi supa area, cfnd el se ridicd de la masa si puse ibricul pe masina de géitit, miseandu-se ca gi cum nu-si gsea locul, promit cé-ti las timp de gandire. Nu vrei séi-mi spui, Dar... Deodata fu lénga scatnul ei, cu o mand pe spatar... Asculté, mai este ceva! S-ar putea sé nu fiu numai ingerul tau pazitor, ci. Au fost intrerupti de Harte Somerfield care deschise usa gi inted, 54 CAPITOLUL It mmerfield intré in bucdtarle fon Pei Era somnoros si ciuful fee Imbutnat si surprinziitor de frumos. Mirginia ne reaistta totul dintr-o privire. Apot cena inte nat dispairu, find inlocuit de un zdmbet larg cénd © vazu, acelasi zambet placut = B.. Bund, Ca de obicel isi gési cu greu- tate cuvintele, dar reusi sé-l intrebe + - .. micul dejun Rh - Ne ‘ined, muljumesc. Sunt ined dorm , adauga fisdtor, intorednd capul $1 Bund, adaug el nepasdtor, intorednd c fruncdndu-i o privire lui Roc ; opoi isi intoarse din nou atentia spre Vir = Am coborat sil las afard pe Apollo, Toc- mol Iam seos pe usa cealalti, Vrei sti fil asa do scumpa si sé! lasi induntru mai tdrciu * $i s8-1 dai de méncare, ménénca orice. Dumnezeu 88 te binecuvantez Se uité ganditor la Roc., \ .ginia ne-om intélnit noaptea te- cuté. Apollo a trezit-o. Eu sunt Harte Sommer Feld. Ne-am intélnit ? = Rockfield, = Nu, nu ne-cm intélnit, spusa Harte prie- tenos. Totugi te stiu dup nume. Cineva ba men. tionat de curdind.. ~ Poate Benedetta, spuse Roc, sec. Prestt- Pun cé 0 cunosti din moment ca sta = Oh, este inca aici? Harte, nepaséter si somnoros, Ii ascunse un ciiseat. Atuncl, vai oq sii ma scuzati, dar mi duc tnapoi tn pat. M-cm Intors com térziu. Nu te superi, Virginio, s8 a gti de Apollo ? = De obicei mi se spune Jane, Este prescur- tarea de fa Virginia. Ea se simji co o persoand care a nascocit un alibi pentru a se acoperi « Lucrex ciel, aruncé un zémbet dulce s1 somnoros. = Foarte frumos. Atuncl, tu intradevar esti spitital casei, Acum chiar c& trebule s& ple jainta ca Benedetia s&:coboare si sa Inceapé cu vorbiria Cum terming de vorbit, iesl din bucttirie tn- dreptindu-se spre scéri, acolo unde se intalni- sort noapten trecuts, Roc fi aiuncd Virginie! o privire ciudaté, dar singurul Iueru pe care f-a zis a fost : ~ Parea total inconstient de faptul c& a [é- sat apa si noroi pe jos, nu? Féré s& maf amin. tose de fereastra forfatiy Ene re roar: — Poste tot era incuiat, $1 ofa = Méo, plows Virginie — Jone este prescurtores dete... 4 = Care? Pentru un moment om crezut €& -fi moi fntatnit, ue ar Ne Fu sumpins®, dor “edGuga... Numel noaptea trecuté, = Sicine este Apollo t ncle ul eee sinter pfx pe Rec, cupsinsd deotiet’ de un val de indignare én fata interogatoriulu. ~ Am curit un zgomot aga c& am iesit cu o. tundinare in ménd, deoarees fuming nu functor na si Fom intalnit pe els pe efinele tal i € @ crezut cd sunt 0 fantomé, si asta este tot. Se vided de In, masa, ji intoarse spatele i $= duse in spilétorie ca s8 deschida usa sf s chome pe Apollo. : : ey eee ra, YisGnd-a putin amit gl cu um sentiment de vinovalle fai de Ros. este probctil <8 ere supérat ; nu avea niei un dropt 5% fie grosol cu el. i ay a NO saptaména moi faralu, Roe intra tn Buse: tile. in timp ce Virginia curdja un dulop. = Mai af novofe de beni pentru Intrefinere @ Introba el. ~ Mai am ceva, ' ~ Eh, se pare c4 te, descurel bine, Aprecte- oa a fost fécuta cam cv jumatate de gurd, dogi Roc as fi trebuit #8 fie muljurit Seo= Cel putin acest urias imblé a 3 Imblénit pare sa fi on el mal ‘bun prieten al tau, Ml print pe © astey ist i Apollo caro © astepta insti pe Virginia ca sil = Mmm, ‘ = Presupun ca este un animal drei e régut. Vi aici, edifelule. Roc isi pocni degetsle 21 Apel veni lénga el ; numai cénd Bennedetta era pre- zenté, observase Virginia, cdinele se ascundeo Seu fugea in lt parte a case = Mergi la Poleriac sau nu? intreba Ro: af i o privind-o pe Viginia pe sub spréncene, Marie- enriote ii va servi o cafea. Cum stoi eu gén- Ii era fricd de intrebarea wea asta, De fay acolo de o sfptimand... Deja trecuse 0 Sapte, BAG 2 Nu al ge mol gindeascd la foptul fi trebuit, cu a a, s& 68 or fi ebuit, eu dou le fn wim, 38 se ma- ante réspunse cu grilé, dar incd- 5, Vick un sat # 'oc puse intrebarea printre dinti, dar politi- c0s. Sténd cu spatele la el, did Mica Bea amintindu-si c@ nu i-a rspans la intreborea cu Drie morsul a Polerine mpreund cu el, = Vreou sé fac curat in salon, oi. $i vreau s& moi incere o refeté pe care om gisit-o in cartea de bucate si care o sé-mi fa ceva timp. I mul- fumase e& m — Nu nfmic. Avea aerul obignuit de nerdab- dare. Vrei sé te las singurd, asta ©? = Nu am-spus. = Dar vrei si-fi continui munca. $i opal, restul timpulul citesti, Oricum, tot ma duceam 38 picter, Este vreme frumoasa si barcile se In- tore din larg. $i, la urma urmelot, pentru asta sunt aici, Voi fi plecat pana dupd-amiazé. Ina- Inte de a iesi ti cruncé © privire intunecatd are. ia cd nu ar fi trebult sa se simta aga de usurati & pleaca toatii ziua, dar era bueuroasé. Era mai usor s& faci treaba fara sa fii suprave- La Hephaios nu era usor si faci curat, dar Virginia invatase si se descurce + invéta cum sé steargd urmele de pe mobila, cum sé spele podequa de piatra a bucttériei fara s& Jase baltoace si urme, cum sa mature culoarul ard sari ‘A curditat salonul temeinic de la un cap la oltul si opoi a inceput cu biroul. Nu era o co- meré prea folosité — desi 'dadu peste Lukas Baker stéind acolo, aplecat peste nelipsitul ro- man polifist, Apollo plecd de ling’ ea, cnunfnd-o astfel 8 Harte trebuia sa coboore pentru micul dejun. ‘Aurea deja oamenii migcéndu-se prin casé. Frau patru dormitoare pe etaj — al ei, al Bene: dettel, al lui Lukas, of lui Harte si o bai etajul superior mat erau trei dormitoare, fl Jul Roc gi 0 usd ineviaté, care, géndi Virginio,de la mansarda. (Privind ta ; casa pe icdnd forestele, ea va dinate 3 en trele, ea vézuse un ea le sticla care probobil era de fa man. Termind de facut curat in bh d rat in birou, soc pee ae a acum, Ist peer e§ f-unul di ES we doce nul din multe dulpteare poi se duse in bucdtirie unde i gasi discutind cu B Velerd aneetati nats u Benedetta, care ero asezata fo = +.dacd m-ai aste; lipa mi. -ai astepta o cli i ir coos es giao ip ms nina pantaloni, core-i veneau perfect si un pulovar, Gu pip ns sl ufor achat, i Poti sé vii dupa mine, mormai i thee apace anecenrna es fps fealui pire ca trece prinea. Gann ok spuse el si ies, ealQGe0 Benedette’ avoa 0 nota de voiosio pre- — Roc este un catér, nu-i " ig 1, nu-l asa ? pleda ea. Ma ipo 36 mers cu el la Poleriac si s& stay cu sh timp ce picteaza, desi si ew am destule de feast ‘nul vied sG ma astepte sé termin, Oh, irbatii i fi sap me ii sunt niste creaturi foarte capri- erie de fa masé cu o miscare ‘eleganté. = Trebule sma duc sé ma aranjez_putin Spuse ea cu 0 notd de sarcasm. Y = Veei semi faci curat in cameré, te rog? Cred cé ai uitat, dar este foarte mutt praf. Sé nu to ating! de hart, $i em lsat cBteva tucruri pentru splot. Tosi lasénd 0 dard de parfum in urma elf si Virginia incepy sa curele forfuriile si costile murdare de pe masa. Asta facea, cfind Lukes Boker fntrd, 0 salut morocdnes sf mormal : — O si fis plecat toaté ziua. létorie ca gf cum ar fi wrut sb se indepérteze de ea cit mai repede postbil. Céind gi Harte pleed, Virginia realizé dup un timp ca acum era singurd in toata cosa pentry ‘lei, Era un lucru neobignuit, gdnd? eo intrdnd gi ultandu-se in bucdtaria goal ; 58 fie lasota singurd atat de mult timp, fara eo Roc 38 vind si sii se ristenscd la en. Dar avea 0 forimada de lucruri de facut si mai presimtea © deliberat a fost asaté singurd ar, In speranto 8 va incerea s6-s1 rezolve problemele $i se vo duce s@ ife spund. Desigur, poate nu era chiar age, se gdndi in timp ce se pregiteo 38 se duct si facé curat In camera Benedettel. Gandindu-se la sdpta ména ce a trecut, Incepu s8 moi reatizeze si alte lucruri, Benedetta era nervoosa, deoarece Roe dorea sé stea mai mult 1anga casa, in loc sé Jas cu eg. Era clar e& era prietena lui Rec. Se ito nepastitoare 1a Lukas Baker si avea un fel aproape tiios cfnd | se edresa lui Herte, In ciuda farmeculut ful, 60 er.Virginia se intreba adesea daca ‘nu cumva Ree regreta e& i-a oferit slujba si acpost. Ea era foarte folositoare, se g&ndi cu inedpatanare, deoarece Benedettei nu-i plicea sd se ocupe dé treburile gospodéresti $i nici Lukas sau Harte nu féceau nimic, Nu va pleca numai pentru c& Roe regreta cd a adus-o acolo. $i de fapt nici nu avea unde-si se ducdi.. Cand Roe si Benedetta se intoarserd (nu prea ‘érziu, eta putin dupa amiazd), ea deja pla fulse meniul pentru toaté siptiména, facuse lista de cumpérdturi pentru a doua zi $i chiar Increase masina de gatit, aya cé Roe mardi Fr ea c& asta era treaba lui si edi ea si nu se mal amestece, Dimineata urmatoare s-a sculat devreme, sim- indu-se stangace si nenorocit’ si a fost mulfu. GI intrecuse pe Roc, macar 0 dat umplut masina de gétit si incépaténa ceput s& se ocupe de indatoririle de dimineatd, strénaénd din dinti, Incercnd sa se calnleze, Ar fi dorit ea Apollo sé fie eu eo, dar el dormea In camera lui Harte. Dupé ce etita putin, urcé scéirile tncet si auzi un scheunat usor si un zgrep- SGnat tn usa réspunzénd pasilor ef, asa ca des- chise usa incatisor flrd sé! trezeascd pe Harte #41 scoase afar. Cobordrd, Il lés& afar’ pe Apollo, spalé doud tervete de ceai lasate de cu seard si apoi te lati. Intinse cu grijé, pe un grilaj deasupra ma- sini en 26, usuee, hainlo, Bonedett iegi din nou afard in frigul diminetii ca s i: eased pe Apollo si de data asto, efnd inte je, Roc era acolo, : = Ti-am spus sé nu te ccupi de masina de gitit, 0 fntémpind el. Tocmai deschisese usi tal, controlénd focul. ja * oe ‘Su. stu, Te rog nu Vasa 38 jasd tum, 0 38 murdérecsed hainele din now. Apoi zise hotd- rata... Este ziua pentru spalat, Vrei sé-mi spui docd docmna Garnet este platita de fiecare 8, sau altfel ? : jet aetna © fost Fixatd de agent. Te ofut sé duc rufele in sat. = Nuesteneroie, = 4 pui la punet ‘ i Fo pst ulmi si el fi raspunse incruntén Oe te 1 Du rufele in sat singurd dacé a vrei, Nu am mai intélnit pe nimeni atat de nem i Trecu re- ii simi ironia $i asta a durut-o. T: bie te Langa el gel cua inchiadne pale) la ind 1a fel cum féicuse si ea si se simi, inigtta cdnd Lukas Boker intra Busts ieginia a stat in spaltorie incercé d es eee axe ironia fui Roe. Se intoorse in bucdttie umai cGnd isi ominti cé nu pusese Se Pa pe masé si] gast pe Roc ridicandu-se de maxi, aparent ca sé o caute. 62 63Mérdi ceva des; i pre boii pentru cumpardturi a celta re ant garter is bani si-i use in buzunarul de Io spate af Blugilor bélbéind un mulfumese si se repezi sa-i dea marmelada fui Lukas, Cu o miscare neinde- 1, bratul atinse ibricul care ero Pe Pn Se auzi un zgomot d sl injurdtura tui Roe. eee Inrosindu-se, Virginia nu pute ridica pri In el ; se duse repede In spéldtorie sd fa o car. PG 88 stearga cafeaua de pe jos. Cand se in- toarse, Roc plecase, dupa ce adunase cicburile de pe Jos si le aruncase pe masd unde zéiceau €q un ropros mut. Isi aminti cé el di spusese si aibé grijd de el, deoarece ero singtrrl ibrle care area méimen polit spélat urmele de catea de pe jos, simtin: use mixerabil. Cand se ridied ‘din nou, vévs nijte Boni pe masa si se uita rapid fo Lukes. Arétand spre boni, el tise : ~ Roc. A spus sé cumperi altul: Se ridica si el si iesi din camera. Virginia tucré mai tneet dupé cceea, mai tremuréndu-i puti sporgé nimic, A mai facut niste cafea intr-un ibric moi mic Pentru Harte si Benedetta, cénd’ vor cobort si se duse sé ia astemuturile si s& pund altele curate. Ale lui Roc erau Impétutite $i puse pe coridor Kanga us; ale lui Lukas erou de ase- ile dor avand gtijé sa nv mat |. Stranse menea Kingé ups, dar faeute gréimas tolul intro legaturi. : isi puse mantaua de plocie pe care Roc i-o gasise intr-unul din moltele dulapuri din casé, igi lué cosul pentru cumpératuri (de asemeneo gisit inte-un dulap) si lista de cumpardtor si porni peste deal eu becconua lovind-o peste picioate in ritmul mersului. oS Drumut spre Hephatos si Polertac fi era fa- niliar acum, fGeea parte din viata ei... Dar tn dimineata asta, dupa visul din nesptea trecuté. jronia lui Roe gi neindemBnarea ei, se fort st se gandecsed lo situatio ei. Poate c@ or trebut $8 2e intoarcd la mama et 3i lo clanul Vaney #1 s& lo spund clor sidoschis of nu se marie cu Evenna. silk obi cls Nu ined", se gandi repede si ii tart picioa: rela peste deal spre primele cose din Poleriac, core péreau e&-i dédeau binete. Dupa ce Kasé rufele fo doamna Gamet se duse £8 ford cumpardturile cét mal repede po. Sibil, P&rdst repede portul si se grabi_inapol pe poteca dintre dealuri spre promentoriul din- Spre mare. Era umerealé in cer. tgi siinse man taua in jurul! ei ulténdu-se in jos lo stancile obtupte. | se prea ireal aga cum sta acolo, in- cercdnd s& se gindeascd privind marea. e Vocen era exitenta, dar ea tresari in timp ce-si intoreea capul repede, Lukas Boker sta fe un metru in spotele ei, aruncdndud 0 privie nef igi. 64 6giles poate nu sti, on este mai puternic, meer eee ra cea mai lunga propozitie is de la el. In timp ce en cduta un réspuns, al vent ta ag it <9 oo eta um réspuns, el vent _ = Am iesit ca sa scop de mahmureala, {acorcot sau micul dejun, dar n Tena locea ii pieri; se uita la ea nesigur. $i apoi pul Gla cu care erai... te tero- dicé vreau sé ric c& nt ste Meo, dr end al tt ibricul cata iecte ine, tat an 0 S fie, te ital la el de pares gindeci eto Se uita fa et cu ochii m data foarte diferit incurojator. Avu-un ef €d se relaxeard, ~ Hei, zémbind. sine dim mai incok de lang& el ais came ae buza prépastiei ? Vreaui sa zic e& ame- vi inia se dadu inapoi, nu cd ar fi fe events i fi stot chiar ae ere dar se parea cd prépastia I = Veri, tocmai te-am vézut dit sd te salut, Adic& ectiaastll eee see poate erai suparaté, sau Se uité Ia ea de parcd voia s& se scuze. = Acum, 2i cova, Spune: +09, cova, Poti sti-mi zici, M-ai speriat de micarte. Diidu din cap, venindu-i s8 réda ; era apa de se i fie fried de mine. ‘eu sunt los. Else uitd fa ea cu cooda ite tu, de exemplu, de cénd ai venit te-ai deseurcat de minune. Ea avu sontimentul c& el vrea sd-i facé un compliment ; seména cu Apollo cénd astepta si ie mingdiat. = Multumese, spuse minundndu-se, dar el continu : ~ Acum, eu Sunt foarte nefolositor. Ma simt paralizat in jurul oamenilor. Probabil a putea sa seriu. Deodata el paru oa de nenorocit, incét ea croz cd 0 sa plece, dar el nu plect. = Aga zic probabil tofi. Tofi cei care se amd- gese ca pot serie 0 carte. Sti, gi eu om crozut Dar imi pierd vremea spundindu-mi c& o sé fac cova si asta nu se va intimpla, $i este asa de stupid. Ca si bautul. la de exemplu societatea de acolo — si ardta cu degetul in directia 1 Hophaios — cred ca ai vazut cat de putin Intoroseazd persoana mea. Aga c& plec sé beau tn pahar — mai multe pohare — si asta ma foce 58 ma simt mai important. Prost. Era un omulet aga de ciudat si atét de dife- fit de perscana pe care 0 crezuse ca este, Il ntrobsa cu bléndete t 66 7Gici ca s8 incerct $4 serif un ro- Lukes se posomori din h nou. Cred c& do. Ei bine, am venit'in Europa gandindu-mé k di G Ge Par eo et © pou i adéuga + Benedetta orfund én iunde se duce. Ei chiar Bu Brea ate timp pentru mi ict m ine, cum, ta ta el, ineopabila » sH1 imagis 1a ind porte din victo fru- moasei Ber ar, Nu om sit 5 nimic. La inceput amc j ceput ani crezu 8 {iti 2 arte despre ec, Probebit Tabla ee Yocea ise snse, Dun o lina el spure.. Vit Sel © supestio, dar cénd nu est prea i, tea sta da vorba. $i poate cf ° te aie ir sebe Seorenenait te ° Fear face placete, rise ea, D i ma = Ei bine, ctod ¢& daca re unim for ~ i fe unim: le o 58, tnvingem belovel Impreuna, Pe oe rdinar de multurit, bes sar Deodats Vir i a se simti perfect eapabilé $e descutee eu tebe deta Hooke Sipe eG Roc nu vrusese sa fie tronic ¢ sus eG esting, oc one cena Zitele trex le trececu incet, Wemea continus s& fie rete, dar frumoasé. Inti-0 jo noaptea, Virgh de fapt este... sao umer pe « a fost trerité ruse do répSitel ploll in fetestrd, teesi te Nee Acta 0 féicu sd se intrebe cum ar fi la Hephaios, dacd afora ar plows prea tare si ei cinci or fi nevoifi sti stea impreund, Probabil cd Rec ar incope din nou cu intre- museéi buzele. Incd era hotaréta 58 ‘cét mai mult posibil si de aceoa © scrisoare, care sa dezviluie Iecul unde se afla, ‘Apol gandul i se intoarse repedo spre Lukas, un omulet ciudat si cipos, dar dréigut. Apot pe neasteptate ji veni un olt gand. Ce ar zice mama ei vitregé de Lukas ? De ul de persocna cu care Virgina nu ar trebui sa se o- mestece. Virginia se nefinigti bruse cénd amintirile © napadira. $1 odata cu ele, un génd o faicu sa intre in panicd, ceva la care nu se gandise pand ‘acum. Dacd era cdutata — cdutata de polifie — decarece disparuse ldsénd doar un bilet sin vn indiciu unde se ducea ? Era 0 dimineata stralucitoare. Totul avea 0 stralucire proaspata, iar marea era albestré din- colo de stnci. Roc o intrebd dacd viea sa meargé cu el la Scint-Anne, dar ea il refuzd din now. Dupa micul dejun stabilise sé mearg’ eu Lukas dupa cumpératuri. si privind in jur, Virginia realiza deodota c& nu doreste sa paird- soased acest loc, nu numei pentru cé devenise Un refugiu pentru ea, ei si pentru ca era oo do {rumos acolo. oin magazin, in timp sit din ultimul m odmirativ + ca ~ M-am obisnuit, Din momentul in gutural, destul de bine Perioadé a cnului. Ea clétind din cap; nu fu, = Toate hotelurile fw iarna, Hai sé veri — Bine. Au mers impreund, ra destul de Ii ile cliniate tajer la che siruité din cceeasi clopots fe femei si un: eriedi. Privindu Cénd gjunse in Poleriac, irene Oe feseurci foarte bine in francezé, Cand realizase cd se acom: ~ Cred ca vorbe: a iorbese réspunse ea, on — Presunun e& de. Ai fost vreodata la Car- nihan® Este ca un oras tese nicéiori in afard de Hephaios sf Poleviec lea mati sunt inchise pen. igtit in acea dimineaté, cu bar- Parea neobisnuit do ‘linistit, vecu pe Langa bisericé, piatra cenusie ca si in eceeott pa si casele, id incepu sé bata, cu un sunet armenios. 4G intrat din magazin ce Lukas 0 urma tacut, Cand ‘egazin, el fi spuse pe un ton cu ming in dialect, ma simt care ia spus-o, ea dej , ia Roase cu accentul breton, i rar pentru mine, ii fontomé in aceast) qu trecut de port, care ‘eiul Gproape gol, Poleriac dar in timp ce tre- i veche si micé, con- ul sau doi barbotj iesi sau sind Visiniao canes a ‘ea indarétul tejghel Pierre si care era, isi reaminti eo, sora lui Marie-Hentiette.. = Trebuie si fie wreo sérbdtoare, spuse incet Lukas din spatele ei. Curand Virginia isi dédu seama cd erau pe 0 stradd pe care nu 0 tia. = Suntem in Carnihan ? La intrarea tn’ Camihan. Se pare ¢& oc menii ar trebui s& locuiasca in aceste case tot nul, dar ednd incepe sezonul de pescult pe mare, poti si te plimbi pe oici fara s& veri picior de om. Hei, uité-te acolo in fafa! Vezi ce om wut sé spun cu oras fantoma ® Tocte acele nbloane si totul. Tnainte ca si oiba timp si se uite acolo unde ia arétet el, Virginta vézu ci fafa lui copata co alté expresie Ag vrea sa beau ceva, spuse el bruse. Era un ber aici pe strada asta, care ar putea fi deschis. Te superi daca fe parésesc un minut ? Plecti de ldnga ea si dadu colful incinte ca cc sé-si dea seama ce a spus, Pe moment a fost nducltd si ranit’ gi apoi it trecu prin cap sf se bite imprejur. L-a vézut pe Roc stand in pragut nei usi si vorbind cu cineva. Cum ea stfitea ne- migeata, el ridied privirea si o vazu. O clio’ mai tarzlu, veni spre ea cu acelasi chip posomorét dintotdecuna. = Vrei si vii cu mine ? o saluté el. Sou toc- mai privesti peisojul ?Era asa de f ie 5 furioasé pentru ca i te sperat po Lukas, ei il prvi maniacs’ el ce re Pe el sau pe Lukas, ni a 1 i, rand realiza ca Furi aris sat Maa lizd cG furia 0 pardisise, © privi cercetiitor, cand i inclir Sen waaiae ii ind ea isi incling capul. ae plat ? mormai el, — Te uiti de parca ai vr a ea fate ace el sec $i ludnd-o de barbie ts re el, privind- ai bie privind-o ca pe un citel neascul- e? = nimic, spuse ir ei sand + priveom la cerita arenas 7 Nu este pre i dispretuitor. santo ‘as a Oras pardsit, = Do, asa pare, nu? fata : Rea 1 ? Desteapta fata 1 spuse ropede si deoarece ochii lui se i Quito ind i! pomeni po Luka ca tae pik luctu care-i veni tn mi ‘ aon i veni in minte ca sé-i distragd 950 ? facu el = Este vreo stibitoare azi 2 sericét in Poleriac. seu = Se roaga pent : u flota de i bGrci au avut probleme in ihn evaet cl Cétevo de la Pierre. Una dintre barci este aah Pe care este Imbarcat si Barbite, fiul epotul lui Pierre si al lui Marie-Hen- riette, adduga el explicativ. = Da, imi amintesc. Se uité la Roc. Sunt prieteni buni cu tine, nu # = Cred cd da. = Am remarcat-o pe Angeline". Nu sticm ca Barbite este pescar. — Da, are santesprezece oni... Ah, asta mi-a dus aminte... Doamna Garnet, spéilatoreas ¢ fost dusdi la spitalul din Treport, cu apen cita. Marie-Henriette a spalat rufele noastre. Trebuie si le duci la Hephcios si sé le usuci. Nu ma indolese, addugéi el sec, ci te pott des- curea. = Da, Trecu bruse in oparare ; pe moment, gandin- du-se la flota, uitase c& vorbeste cu Roc, care era potronul el, 2 ~ Acum trebuie sé mé intore, spuse oa. si rasucindusse pe céledie plect de lénga el, dar sintindu-l cum 0 urméreste cu pr ‘Cénd dédu coltul dina care disparuse Lukas, se ulté peste umér, dar Roc plecase. Ea e7ité th ano} se hotel sé se duedi sé-l caute pe Lul:as, Se parea cé Roc nu-l aprecia pe Lukas, dar ‘nu era treaba Ini eu cine se Imprietenen ex. Nv va Influenta el hotfrdr Virginia merse incet pe strada ingusté péné olunso fa un bar mic si neingrijt in care intrase Twkas, El fesi, ardtind com plouat. Ti lu sa ¢oja plind cu targuielt i — om ay acaIni pate tau ca Jini pate tau c& a nelinigit. Roe ma speren Ne 8 ma vedo cu tine, Uite - | csc, spuse el Nu cred ¢é-i place Se spre ca, loc. Pe core aminti ca i dot namin C8 mci avea de facut curdfoni oe Hci un motiv pentru care nu Nae 1. Rot 0 certase pentru uti — ci bine, isl va Au trebuit 38 astepte autob ceputul uni zile plicute, ee Lukas remarca cum fac cand cumpéra ceva si chal isi dae gr eo ig st te oan bli, ee in rspunsurile ej rapide, cee A egiet lcore. El credea grozona We so gindecsed tn tg ee : is faptul c& oy oe At decét 8G fie menajerd, em ie oe Posibilititi de independentar si le 0 clisétorie de convenienta. ‘eq socotelile in minte, Virainia se ts a Med oe Fe inecla, avénd sentimen- be id térziu, si Intr-adevar era teria. magi ‘titea in bucdtérie introbandu-se ce sd nanfince, intrd Benedetta, ae es 74 Virginia, spuse ea cu réceala, bénuiose c@ nu are importanlé pentru tine, dar totusi esti ongajaté aici, Nu ai gatit nimic ieti sort si sdplamdna trecuté nu ai fiicut curat cum trebuie in camera mea. Cred ed este cazul sa foci curat din nou, acum. Este prat sub pat, unde pro- abil ci erezut c&i nu 0 $& mat uit. Era o ironie musetitcare in vecea ei, dor va~ cea care 0 intrerupse era 31 mai muscditecre. — EU Fam spus Virginiel s nu fac& curdte- ie in doriaitoara, smuse Roc din praaul usii Poti sé-fi faci curdjenie si singurd. $i dace — a déuga el uitindu-se fix la Benodetta, core des. chisese gura — nu-fi plac regulile, pati si plec! oricdind, $i fata nu a mancat incd si ACUM nu (0 38 facd nimic altcova decét sa ménénce t Arata moi furios decat oricénd in acea dimi- neaté, chiar mai furlos decét seara trecaté. Bonedetta fi_cruncd 0 privire farlocs’ si jest ca o furtuna trémtind usa. In timp ee Virsinicr era to terorizeze # ‘Apol iosi siel, inchizand usa uyor. Acest gest ‘avy acelasi efect cu usa trantita de Renedotta = $i Virginia rémase singuré si: invinsi. Isi fécu ceva de mancare, dar imediat dupé co termina se apued sé frece tot ce era in jurul i, Cand termina cu bucététia, treeu pe eorider fl munci fra oprire pana aproape de prinz. a= Presiunea cauciucului. O stiu in inch pateat, dor trebuie 38 0 tronsform fn Kilo- cram per centimetru patrat si nu stiu si 0 afl. Nu se uita nici la Roc 4i nici ta Lukas si de ae font nu era prea greu sii rémbeascdi timid lui ‘onversctia reineepaind di Harte. fusese intrrupta de intrerce ot mee oe unde cat era in lite per inch? si cdnd ef i sea: i. Harte se plén- spuse, feu repede socoteata in minte sii dad — Lam socotit Aires a a I. dou rezultate dit ae Goud ori si am obfinut cae tea aiousit in carte, deoarece Apollo sa jncat exert bine, ar trebui sa fle ne jucat cu ea si a verted eifele in minte, il vazu pe Roc i usa deschi: firginic f ana, id te hartia si crelonul. ond ofeale dears spa ess “St impin- ne peace eared Hutte, ANG: Pal intone taeee nimie. Cei de ta garaj nu esti ere La politehni ebativun Cais aod : Kana i ion $1 0 her 4 = Mie mica trebuit de doué ort mai mull, tepid spre masd. Dacd sti ce prestoee eqn spuse Roe. Rezultatul este acelasi. Dar Harte inainta, trebule va act ft ¢e Presiune aveai vorbea din now eu Virgin Este ecuatie matomaties, svormaree: = Cred ei te pricent gi le moteare # Are un = Cred 8 mai bine ott ; 3 4 ae spuse Lakes intrcéa chyuitebere pe Jone to eo ae lone ‘i .capul spre spailatorio, eee - ee i. me. rginia ? Harte se uit R toarse si so d to fereas- . ita it oc se intoarse si se duse now la . men se folks a ea, iar Vigne pe tra gi statu acolo cu umerii tui lorgi eplecoti in pamént di sh le ni sti isainte. = Poti sé faci ar Pectiatee intreba Hore se uité la ol cmuzot si-i spuset Hai si incearcé, ‘u mine, Virginia = Apropo, mi-am amintit. Cand bate ploaia ‘ in feroustra se scurge pe la colful ramei. Cre cé trebuie sé anunf agentul ? ~ Depinde despre ce este vorba,., ie 76 71iudatd si génditoare Virginiel, inainte bucditaria, idat tip, nu 2 chicoti Haste. Sper $8 se astré, dacé j-am spus, i mérturisi ol Se pare ca se pricepe Ia toate. Esti seupsta azf, micuto ? =D... da, Am... 0 grimada de fécut az ea din ochit tui o fécu sé se simtd ti i, nuct nimic. Cred cé o sé fes, fle c& plout fie ca nu, O sa mergq cu masina, lua pe Apollo in timp ce acesta séilta bucu- ros in jurul lui. = Altfel 0 s& creadi Virginia cf sunt run ‘Avea privirea rambitonte, ceea ca o fécu pe Virginia s& roseased. Pared vola s& moi spund ceva, dar Lukes se.amestecd in canversatic, po neastentate. — Viel sii ma lasi in Poleriac ? il intreba pe Harte. Ap: intoarse céitre Virginia. — Mergi lo cumpéardturi ? = Nu, mulfumese, Lukas. = Atunci o s& fiu plecat toot ziua, spuse el posomordit. Dupa ce cei doi barbati plecar’, Virginia strdnse in bucdlirie si apoi se apucd si frece placa de metal de pe masina de gatit. Pe cénd freca cu putere suprafata de metal, nu auzi 23 usa deschizdndu-se. Cénd Roc vorbi, ea trestri putemic. = Vreau sa vorbese cu tine. — Sunt ocupaté, — Esti cumva supératé 2 intreba el sever. ~ N.. nu, nuam do ce sé flu supSratéi, — Arati casi cum oi fi, Ti réspunse el. Apoi ‘© acura brusc... Ai devonit foarte prietenoasti ‘cu Lukas. — Da, asa e. Imi place de el. Se uitd Ia Roc. MG critici pentru asta ? — Nu stiu nimic despre el. — Nu, nu sti, Nu stii absolut nimic despre: el. Pur gi simplu il sperti. Se uité la of furioasd, constientdi de surpriza de pe fata lui Si nu fi mers jeri cu el @ Mi-ai spus c& nu tre- buie sé muncese toaté ziua. — Nu, nu trebuie. Der ar fi trebuit sé-mi spui unde te du — De ce? Nu ma teroriza si tu, ji spuse ea indlu-se furioasé Ia el. Privirea uimita din ochit lui o facu si realizere ce spune, dar se agate de furia ef cu hotdrdre... Ai zis azi de dimineota © nu trebuie sé stau si si ma ult cum oamer ma terorizeara. Nu oi nici un drept sé-| sperii pe Lukas, Sau... sau 8 i-o furi pe Benedetto. $i urajul 0 pérdsi, dar se itd la el si reusi sei mai ‘Spund... nu ma teroriza | Reactia Iui a fost neasteptatd. Isi 18s capul pe spate si rase. Ea stdtea acolo, simfindu-se sleité si tremurdind acum cand furia #i trecuse. 79Dar Roc, cu cchii sclipind de ras, spuse : — Asa este mult mai bine, Ai perfecia drep- seuma de ce dormitorul lui Roc i se parea asa j tote. de gol si de ordonat, céind se uitase prin use Se uité prin bucdtarie si lué 0 hotdrdre. deschis@ ; el statea mai mult aici ee aise Roc puse un scaun in fata el SSG = Daca wei si te asezi aici. Bine ? Vrei sdi-mi pozezi ? Ea aproba fac portretul. fi $i el spuse nerdbbdaior : = Ploug. Nu pot sé ies. Si trebuie < M.. multumes Hai sa 2i- De acod? ind S40 vreau, Deoarece era a rezolvase problema, ea émbi strimb ta el si apoi considers cf Ineo rae ‘momentul sé i i ee ee supere... Iti adue micul dojun, = Pot sé mil iau si singur. 5a, dar sunt angajaté ach pe msn .@ pure pe act aes es aducd tinea, cor ramésese In spice Soe tepta spre spélétorie, vocea lui ~ Asedar nu moi veel s& v bru al fori Vaney. yuo Nici macar unul. vocea Iul © fécu si.se intoarca, foarte posil Se incrunté cénd tsi dé oe eGnd Isi dédu seama c& tn even- ‘eq in care il ruga pe bunicul ef e i si Pa bi, asta ar putea st o facd sd se Intl, daca cola qiaunul din membrii famiiet Vaney, cele dou firme vor fuziona, Ea acd ¢ i . Ea se gan i Roe vorbeste din nou despre Etienne, sublect '@ care ji venea acum sa rida, In zilele urmBtoare, Virgini um » Virginia il vaézu foarte de pe Harte, Cénd luni se duse cu rufele la cea 118 veni si el si ea fl prozentt lui Pierre gi lui Ma- rie-Henrietle si el se asezd in bucditarie 9 vorbt cu ei cu farmecul tai obisnuit. In timp ce el il puned intrebéri lui Pierre, care ti dédeo ra punsurl scurte si politicoase, Virginia o intreba timid pe Matie-Henriette dact 0 putea ajuta la treburi si ea ti dadu legumele sa le curefe i s& amestece iahnia de fasole. Erau perioade cnd Harte stétea in cosa la Hepheies, fucrénd fa muzica lui si apoi intra in bucdtirie s& spund ¢& wrea sé ia aer curct, asa ca 0 stl ia pe Apollo la plimbare si de co nu ar veni si Virginia ? Erau perioade cénd se hotira sé. meargé la plimmbare cu masina si dorea ca Virginia si Apollo sa-i find companie, Roc reincepu sd lucreze Ia portretul ei ; avu- seserd o sedinfa chiar In dimineaja aceea. El parea cd nu-si d& seama cum trece timpul ; nu spunea nimie despre plecarea care se apropia, Avea sentimentul cludat c& el astepta ceva si se gandi cé poate dored ca Benedetta si se intoarcé la el. In timp ce se migca In bucitarie prepartnd masa de seard, Vir se simi fericité ; Hephcios deventse casa el. $i tare isi dorea sé fi fost adevirat. Ea numéra zilele pe care te mai avea de stat acolo, cand Roc a intrat In buciitétie $1 ea s-a intors sé-1 zambeascd. Exit slapol spuse + — Ma gindesc... 9= Aste nee asacoiege a Pitts Celenolde dota Se uit Ia el si fe Paetina alten i amestecd repede sosul — Este numai... Se pare ca deoscir, ni aja, In sptména esta die, @ viitoare de exemplu ? Dacé ay vies 48 stau mai mult decét... sti a st aj i 88 mé intore, dar mol ae odata tot trebuie = Da. Est s bote vantuls 1” [2° Stnstos. Atta timp eft nu Ea se géndi cd el aru ata se rote fult sired mana sé dea too rane fafa. = Tocmai am fost la plir plimbore cu Aj I- inert, Mo na © la nie nd. M-am rte i ee Intore, li zise lui Roe, ak ce i) a ni arate c& se géndise cu adastiot |e be We spun bunicului ca refuz s& mai vad u Pee nee e point armen © slujba. Y 1s ‘i e Perfect, aaa ee fetes ‘ee géndit c& la Inceput matin maa ine, m-am.., hotarat s& stau i aruncé 0 privire ciudaté si se duse 5) Tete ee Ti suna atét de ahead ee ae cd avusese dreptate eénd s-a el aster 3 ance eee ca Benedetta sé- doreascd: Ei veni spre masind si se opri chiar lénga ea. = Co gitesti ? intreba el. Miroase foarte Tocmal efnd deschise gura sé-i_raspunda, cau fost intrerupti de Benedetta care intra in bu» catirie, Ea parca iritaté si-1 aruncd Virginiel 0 priire roce, Cand Roc o intreba prietenos pe Benedetta cum merge cu lucrul, primi un ras- puns sec. Dar voia ea el st se uite la radiatorul din camera ei, scotea fum. El plecd cu ea si Virginia ramase singuré sl ganditoare. Nu-i pléicea prea mult Benedetta, dar putea vedea de ce Rec si Lukas 0 gasea foscinanté, Ea putea fi capricioasa, dar era foar= te atrigatoare. Virginia isi aminti, cu inima ba- tandu-i mai repede, & era un barbat la Hephe~ jos, care nu prea interesat de Benedetto, si care in schimb © clesese pe ea, Virginia, s6-1 find componie, Ea trebuia sd-si indepairtere sen- Himentul de ulmire pe care i-1 dédea ocest fopt #i sd se concentreze asupra gittulul pentru a rovent la realitate. Roe reusise £& © tmbldnzoascd pe Benedetta ; ea avea 0 disporitio mat bund, In timpul mese! de seard ea incercé s& o atragé pe Virginia tn conversatie, dar o incurajéi cu 0 bundtate, care fo facu pe Virginia s& se inroseaset sl stl rés- pund’ eu sténgdecle. Lo fel s-a intémplet sl fr seara urmatoare, dupa ce Virginia se Intorsese 120 121de Ia plimbarea cu masina pe care 0 fécuse Im- ‘preund cu Harte. Virginia trebuia sa dul c& era dragut din partea Benedett cute cu ea, chiar dacti ea era constienta de dife- Tenfa dintre spiritul Benedettel 1 raspunsuri el. $i deveni si mal constienta cand surprinse © licérire de amuzament in ochii tui Harte fost mulfumité céind Roc a su: Acest Iucru li permise s& se géndeascé la altele : la Hephaios, la treaba pe care o are de flcut, la Lukas. Se pérea ci incepuse sd bea din nou foarte mult, Se intreba cu indololé dacd este treaba ei s& incerce sé-l opreascd, dar abia. il vazuse in ultimele zile. Si cénd Ia vazut, au Inceput s& se corte dintr-odata asa de violent, incdt a rémas néu- clta si ineurcaté, vézénd totul tntr-o lumind di feritd. A Inceput ednd ea a intrat in bucttérle sl La gasit acolo. Erau singurl th toot casa, Lukas se uit la Virginia, scruté eu privitea In Jurul ef $i zise scurt : ~ Singurd, nu ? Cam neobisnuit, Ea se Intreba dacé nu cumva era putin gelos, decarece acum ea petrecea ma mult timp eu Roe, pe cand inainte stétea mal mult cu el. — Am fost si am facut niste cumpéréturl de !a bictinie, ti spuse ea prictenos. Lukas se sprijini de spatarul sceaunulul, uitin- ia — $ii ce om crezut eu despre tine 2 spuse el pe un ton de conversafie. Am crezut c& erci un copil drégut. aa st a es soe es Visa Incepu si bata ee Lukas parea ciudot, oprocpe: incoerent. Vor! ra fara ezitdrile lui obisnuite, si deodatd ea sim| irosul de bautura. ee a Oh, nu fi ingrijoraté, spuse Lukas. Nu-ti foc nimic, Numai te previn In legaturd cu prea adoratul Harte. Privi einic cum rogeata cuprin- oii Virgii = Mio ni on oy prins cumva in mrejele lui sou mai este 1a pentru tine 7 ‘ 5 wee Aye prosti, Mal bine du-te gi te euled i orice Wein adios A, asta nu esto mic, Numoi ct i mB fact sd vorbese. El se ridicé de la masé, § céind-o 38 tremure. In orice caz, ce creri C8 © #8 obit de fo ipul Sta # Un nel? Oh, si va fi posibil chiar s& so cisétoreasc ou tin Daca ‘continu séel urmest peste tot, si te ull arate fl F< soot un sume. ate este “si doreste. Trebuie sa ai griié sai nu 1a Ging tovmunts, Sti, of cprocpe e& nicl nu vedo oamenit in jurul fu. Arf i fol de aur pins a8 ofl ef mo exist se enment, ex opttind binetnfeles stustia c&nd fi sunt nec sort la indoplinirea unor dorinte ale tui. 1Sinia a fost pur si simplu socata de vorbele lui. Era rosie de furie. Cénd vorbi, vocea fi tree mura. ~ C... cum indréznesti.. Il urdsti pe Harte Fenifu cd el face lueruri pe care tu nu le faci, asta oste tot, Lukas ignord izbucnirea ei, Ascultd, copile, stiu cd este greu, dar as: ima, cineva trebuie s& te prevind, pentru 4 doamna nu o sé tase lucrurile aga, = D... doamna ? Se uita fix la el. Ce are Bex nedletta de a face cu asta ? Banuiesc ca el ultat sé-ti spund 8 au fost logod l, aproape si se cdsatoreascé, nusi asa # Numai cd réceala a inceput aproape imediat ce au ajuns aici. Deoarece ea nu mol ‘rea si astepte si in plus, nu-i place nici cal- nele. $i nicl nu-i place sé stea langé el $i sé-1 contemple, asa cum faei tu, ~ Eu nu... si nu cred cd ei Daca era 5a cum spui, de ce nu a spus nimeni nine ? ~ Deoarece era numai un fel de Intelegere. Dar EA géndea cé o si se termine eu o casa forie $i, orleum, sisar da $i sufletul numal s8 fis in preaima lui, séemana, — Spul povesti. Nici unul dintre ef NU sa manifestat intr-un fel anume, ~ Vite ce este, eu incere sti te previn | ex- ploda Lukas. Asa este el. Nu fubeste pe mi meni, cu exceptia lui insusi, dar tt place sé fi edulat, deoarece se considera pur $i simplu a aus fort cu ctonfia <4 veri daca doresle cova si dacd iti ambeste, e ca si cum far face o fa jonre, Ni sunt ers, s& § ae y Deodaté Lukas peru neajutorot, ea sf cuin star clit rapid toata energia. aoe = ini me réu, copilé. Nu ema veut sate iS no, lborot el. Numei itm varet cum mora treble, Cred ed esti prea tana pentru fol de situa. Am erat pumei sé-i sous ~ Ei bing, nuemi spune ! Nu vou vroct 58m ine, niciodatd | m hee woes alee reat imp. Apo se suci pe céleale si iesi din buccitiri du seamea cond ‘junse in camera ei, cénd tranti usa cu putere, i abn ye pat. z r a “Tle si Boned. Hote si Benedeta tn digest si lesodi. Nu putes, oder. Lae 5 gresea in legaturé cu 0 ure find lo Bonet, Io frumosatee st G vivacitatea ef si realiza c& asta ar putea dovad’, Dact intr-adevér Benedetta il voia pe Hort, aunei in euénd i va aves «mu 0 58 lese sini moi petreocd timpul ev es, eu Vir ginia.. Pe de alté parte, deed Benedetta il voia pe Harte si n-o putea suferl pe Virginia deoa reco ea fi petracen desea tinpul cel, nus. fi purtet asa de frumos cu ea in ultimele zile. Asta dovedea... 124- 125:Virginia se intoarse pe spate $i privi in taran. Nu, asta nu dovedea nimic, = Ea va lupta.. in felul el, profetise Lukas, $i deodaté, brusca buntivoinja pe care Bene- a oparu Virginiel in adevarata ei luming. Ea isi aminti bruse cum Benedetta facea intotdeauna in asa fel incét ea spunca cova ponibil, Era felul ei de a ardta cu varf si Indesat c& stupiditatea unei fete de doutica de cni nu putea sa stea langé spiritul ei, docd Benedetta voia, Dar nu finea, Harte incd fi mai zambea Vir- giniel, ined o mai lua sé-l insofeased la plim bare, ined moi stitea cu ea, Cu asta fi veni gi un gand neasteptat, facdnd-o si triumfe : Be- nedetia era geloasé pe ea — geloosé indeajuns ineét s@ incerce sé facd ceva. li revenira ir minte frdnturi de conversatie, atitudini, expresti ale felei, si decdatd Virginia véizu cu claritate ii tot ce-i spusese Lukas era adevirat. Ori de cite oti ea fusese cu Harte, Benedetta se pur- tose cu ea cu ricealé, 0 bruscase, pana in ul- timele zile cand isi schimbase tactica, $i Bene- detta incetase s& mai cochetere cu Roc. Inima ii batu cand Virginia isi ominti c& ea presupu- sese eG Roc dorise ca stentin Benedettel sii se intoared spre el. Poate cd intr-cdevér lui fi pasa de ea? Ea se gdndi cu amardciune e& Bene- detta se folosise de Roc ca sé-l fact gelos pe Herta, Dar poate cd pana la urmé el isi déduse seama. Poate cd la fel ea Lukas, el voia sd cstepte pe cineva sa culeagé cioburile. Poate cd el voia ca cioburile sd fie culese de... = Apollo! A-po-llo | Virginia suspind, inf yuan jn haina ei. Ii striga pe Apollo an now. Harte se intorsese de la plimbare fara el, ‘acum o jumdtate de ord, si nd Apollo se capitine, era foarte greu de convins. Vantul era rece si Harte spusese hotdrat el nu iese din now ca sa facé pneumonie, numai pentru ca Apollo se incépafana sé nu intre in casd. El se instald langa masina de gatit din bucd- térie si spuse eG vrea sd lucreze ceva. Asa ca Virginia a iesit afard si o inceput sé-l strige pe Apollo, iord si tara — dar pana otunci fara succes, Ea o lua pe langé caséi, cerceténd dea- lurile. Privind casa, ea se opri — Hephaios arata ta fel de solida si prietenoasd ca totdeount prea Hinistita ca sé cuprinda vartejul de senti mente care o incercau, Cénd va pardsi Hephaios, se géndi ea visatoare, probabil cd nu se va mai intoarce niciodati. mae bier © porni din nou, stric andu-l Pe A pollo. Ea se indrepta spre marginec stéincilor, mergénd pe margine si strigénd, cénd il vazu toate qandurile ii disparura. — Apollo. Era jos pe sténci. Pentru un moment ea se gandi c& trebuie sd fie ranit, deoarece oe ne miseat. Apoi cand ea se aplect si strigé, ts dadu seama ca vantul fi ducea vocea spre 126 =e) 127-din sténeé in stéi a i less ea = Apollo ! De data asta el a auzit-o, Se uitéi in sus, cu © privire vinovatd, dadu din coada si apoi pri virea i se intoarse spre ceea ce urmarea. In- fe laba, ca sé o traga repede inapoi. Tre bule séi fi fost cova mic, un crab, poate si el incerca sé se joace cu el, Uiténdu-se atent, i se paru cd a vazut cova fugind fn mare grabé si fu siguréi c& Apollo a 4 el, alunecdnd putin, aproape luand-o | asa pe stancile-netede. Deodaté, ef i se facu teamd cé el poate sé alunece. Varfu- file stGncilor erau ascufilé, pe jumétate ingro- i marea ereslen. Ea-! strigé din nou, cdt de tare si poruncitor a putut. Intr-un dadu seama ca trebuia sa se duca gi si-! chemo in ojutor pe Harte ; el era singura Perscana de care Apollo asculta necenditionat. Ea fugi spre cast, cu vantul impingand-o din spate. A intrat in spalétorie, caldura invéluin- deo placut. Harle era inc asezat langa masino de gatit, cu un earnet deschis pe genunchi, Abio trégandu-si respiratia dupa goané, ea fi spuse : = A.. Apollo este jos pe sténci $i nu pot sé edue sus.’ = Mmm ? 128 ~ Apollo, spuse en clar, vérdnd expresia p duta de pe fata lui Harte... Este jos po stinci sinu vrea sa vind sus. Ea sperd ca de data asta ol a infetes, de- corece av impresia cd a ascultct- ‘= Trobuie 3a vii si sé-! chemi = Sunt ccupat. Cheamé-l tu, vrei? Multue mose. eLrem chemat, der nu vrea sd vind, Tl vazu cd 0 priveste nerves, nui placea s& fie intre: tupt. Stii c& nu csi. asculta de nimeni decat de tine, spuse ea mai incet. =O si vind cand 0 sé oboscascd. Ce céine prost.. Harte fi oruned o alté privire irtaté sit Gruso. Nu ies afaré, Nenorocitul de animal s8 invele 88 se supund. Dacd o sé se ude pul ca sd ajunga sus, asta o stl invefe minte, 1 sa? &'§i daca se ineaci ? intreba Virginia sim- findusse cuprins’é dintr-odaté de furie. Nu se Ineacé, ji spuse Harte, sigur de el. = De unde sti, Harte ? , — Fil faté bund, si du-te sil strigi Probabil 8 0 sa vind. Si, TE ROG, ma lasi putin in pace e a so uita fix ta el, dar el se jntoarse la cor- netul lui fara sa mai astepte raspunsul. Nu o Ts ving. Ea ce intoarse pe céledie si jest din hucdtarie si din casé. Apollo era acolo unde i ca s-a sdturat de jocul lui de data asta veni de bunavoie, Der nu a venit. Dupa alte azuse inainte. Poate vo ee MEincercini, Virginia se edtird si 0 lua spre locul unde stincile formau niste trepte care coborau spre plejé. De acolo ea a putut sa vada cd fiuxul creseuse mai mult decét crezuse. Trep- tele erau clunecoase, dar ea alerga spre locul unde era Apollo. A trebuit sa se cajere putin de-a Tanga sténcllor ea 38 ojunga Ia el e aiuté si cu mainile, pana ojur ah Pee gE ATH sinle, wend clunse ta ety ~ Apollo, VINO AICI! spuse ea eu cel mai poruncitor ton cu putinfa. De data asta el a venit si isi ordté bucuria id pe ea, incat a alunecat si a cdzut in fund” pe pletrele ude, — Animal rau ce oti | strigé e9, dor bucu- roosd c& ora cut el, incepu 2 chicoleasci, ~ Nu, nu ma linge pe fafa. Apollo, gata | Esti cel mai rau si neascultiter caine, ai aan Sunt supdrata pe tine [ Cénd reusi sé-i indepdrteze labele de pe umori, i prinse cu pulere de agardé — Asodar ? Ai si vii cu mine, chiar de ar fi sd te tard Fra mai greu sii urce pe stanci in timp cel finea pe Apollo, dar nu a indréznit sii dea drumul, A ineeput s8 zburde la inceput nervos, sérind de po o sténcd pe alto, asa ci ea a tro- buit sé-1 ajute, Incintou incet, der inaintou, Si poi, sia la pe spate i s-a lungit hotérét’ pe o stine’ si aceasta. oprire 130- bruseé eproope ¢& a tras-o inapol. Stitea ne- migcat sf de data esta nui ardea de joacd. w Ce s-a intamplat ? S-a aplecat asupra ful, controlandu-i labele, dor nu era rénit, Se uité peste umdr si s-a oprit cand a vazut ce Ia inspaiméntet. Era apa’ care erestea mai repede decd isi inchipuise ea. Incepuse. s& a tinga portea de jos a scdirilor. Ea il trase cu putere. In loc s& vind cu eq, el se résuel i fl scépa din mana gi fugi inapoi sedneind. Urechile eau Kasate pe spate si pri- virea fi era rugiitoare. — Nu te pot parasi aici. Hai Apollo | Te rog | Esta bine, zu 1 ii spuse ea, incepand £8 dispere, Der el nu se migea, decét incpsi. Eo se uitd din nou la trente. Cu o rapiditate qroaznicd, Fiecare val se spdrgea mai sus decét coldilalt. Mai putecu ined’ s& treact, dar numai dod 0 faceau renede, Ea s-a indrepint spre eine, prinandu-l de blend ca sil opreaseé,, mén- gaindu-l in timp ce eu o mand La epucat de rgard’, faicéndsrl sé se agite. Nua finut, Nimic nu-l putea misea si eu eft e0 trage, cu ctét of rezista mai tore, Parea c& nu are rost si cdnd s-a uitat la scéri apa era si mei sus. Dacd Apollo nu voia si vind, ea ar fi trebuit sd-l paraseasca ori si fie si ea prinsé acolo. Cand si-a amintit de puterea eu care va lurile loveau stancile in timpul fluxulul, fi Inghe- {a inima, 131sil paréseasca. Dar in acelagi timp stia eG nu 0 putea face, Cum un alt val lovi sténca, Apollo s-a dat inopsi si a sedncit, se simteq in siguronta numai intorcéndu-se pe drumul pe care venisera. Fluxul ined nu era asa mare in partea aceea, Ea s-a uitat inapoi, 2&1 ceva care fi didu un fior si apoi mai mult decat un fior, ii dadu o speranta. Era o platforma aproape de vart. Era destul de larga si era deasupra liniei fluxului. Ingra- madirea de sténci de sub platform’ putea fi ureatd, desi dacd Apollo ar fi capabil sa se ca- fere pe ea, era alté problema, Parea singura sperantd. De unde se uitt eo, i se pérea cd plat- forma era destul de aproape de varf si putin adéneé, oa ci dacéi ar fi cjuns amandoi acolo, ar putea s& se cafere sus; si dacd nu va putea sé-l traga si pe Apollo dupa ea, el va fi in si- guranfa in timp ce ea se va duce sa-l adued pe Harte. Pe cand se gandea, un val mare se spar- s@ aproape de ei, stropindu-i cu spumé. In- trun fel sau altul, trebuia s-o fae. A fost foarte usor sé-I facd sa vind cu ea, cu conditia si meargd pe drumul pe care venisera, Ea urea si asta il faicu pe Apollo mai vese!, Cé- teodatd, ea trebuia sé-I tragé pe Apollo dupa ec, dar cel putin de data asta voia sa vind. Ce S-ar fi facut daca s-ar fi incapajanat sa nu vind cu ea, nu-si putu imagina, Trebuia sé incerce s& nu-si imagineze nimic si cénd incepu sa sim- ta sudoarea alunectindu-i pe + sprijinindu-se cu spatele de sténc zonder eet No chier a 61 = © luase din ensé, osa c8 eperines fui Ree, Gandul 0 feu sd se opreascé, de putea 38 urce imbracats, era prea grece Simfindu-se pardslts, ea a agétato de @ i iiurd de staned, apoi stiéngand din dinfi, a cepat sa uree din now. fia pals porfiune moi cbrupta sero mal ei Deja pifoarele © dureau gi méinile fi alunecau- Ea fi dadu drumul fui Apollo ca sa le stearg de blugi #1 aboi se aplecd ca sie] mangéie pe toch, imberbaténdul, Continua +8 urea, fe nnd cdinele lng es, pand cénd a trebuit s se intoorea si s& continue urcusul in diagonal a Nu glia e@t timp i-a luat, Unoorl a trebuit sat impinga pe Apollo tn fa ei, elton! so culeat pur si simplu pe spote si Fa tras pe. Apollo pe Gearupra, Se gindi, eu oarecare, satistacic, 8 odaté avusese repuitafia de a fi delicata. X fos un pretest, desigur, pentru a ascunde nelndemé- narea ei la sport, dar in eccle clipe nimeni nu ct fi putut denural purtarea ei ca delicaté. $i apoi, pe neasleptate, erau sus, acolo pe prag. $i asa cum «© géndit, era un prog larg. Se lasd 8 cada pe el, cu brajele in jurul cdi- nelui, ogaténdu-se de of gi lasind cerul sii jas din pléméni intr-o-respiratie lungé si du- reroasé, Erau ccolo, améndoi.. Se uité in jos § Aster 5 133 HiEigse incepu s& tremure cand a vazut cat de sus ojunsese fluxul de cénd incepuserd ei si urce, Cele mai de jos stinci peste care trecusord ercu acum acoperite de apé. Continua misca- roa valurilor ii déidu © senzatie de amejeala si inchise repede ochii Dupa cdtera clipe isi recdpata suflul si se pregéti pentru ultima etapé, sé urce ultima portiune dintre prag si varful stancit. A treeut cova timp pénd si gaseascd puterea si se ridice in picioare si sa incerce. Cand a facut-o, s-a simfit dezamagitd, deoarece pragul era si mai adne decat crezuse la inceput. Mar- ginea sténcii era chiar deasupra capului ei, méinile si antebratele trecoau de morginea pra: gului cénd le-a ridicat, dar nu destul ca sd se Poata agdja de ceva, Aproape ei-i venea sa pling’, S-a sprijinit obositii de sténcdi si se itd Ia Apollo care se culcase tremurénd, cét mai departe de margine, Cum se ui |, isi mised coada foarte i asta ii dadu curoj ; ingenunche langa strecurd brafele in jurul grumazului lui. ~ Esti un cdine foarte destept $i te iubesc, Hi spuse ea cu voce tare si usor ragusita. Abia daca isi mai amintea c& totul se intam- plase din cauza lui si sta lénga el Imbratisan- dul, bucuréndu-se de céldura lui, fi trebui eeve timp pana sa-si vind tn fire $i sa inceapa-s’ se Sandeased cum sé fact s& urce améndoi sau mécar unul din ei, 134 ey in ei, Dacéi intr-un fol or fi rensit 5%: fae ps beta ont ar fh putt ol 8 so ca: fire poste marge f $i cds co era su i timis cu un mesaj fa Harte. i i MRopede, sa cautat in bummnare, © batists anul, © pungé in buzuncrul de la spate, si di, un pis fli pe core s+ cumpdrazo ca <4 ciba ue sorie lista de cumpérdturi. Cu rer tate, a itins batsta pe genunchi. Era un pé trat din’pénz3, mototolit si putin murdar, una dintre mullele Iucruri pe care le impremutose ocean cree literele inteligibile + a tre- buit sd apese pe genunchi si sa serie c&t moi AJUTOR— PE STANCH— Ws 4 poi maimara : AJUTOR }, cu litere cam tre- fhurate, dor intelicibile. A legat stréns Batista de zgarda lui Apollo; acum trebuia sé-l ridice peste morginea sténcii, Bineinfeles cd nu va fi for. Ar putea fifoorte gies. Eta intr-edevér greu. El nu vaia sé focd nie Pérec cf fi lua la fel de mult timp ca urcatul de pe plaja ; a tras putin, ka mangéiat gi o in- erect din nou. A inceput scl impings in sus Apollo s-a rdsucit aproape déraménd-o. Apoi el s-a rasucit din nou, zgariind-o pe obraz cu pictorul din spate. Trebuia sa reuseoscé, doc docé nu yois $4 stea améndoi acolo: asteptind 38 fie gasifi 135Trebuia sa fie destul de tarziu, dupé-omia = si se putea intuneca pana cdind sé fie oj dacé Harte credea c& ea ora ofard, jucdndu-se* cu Apollo... Il impinse cu toaté puterea, simfind ca i se rup umerii. el a alunccat pe spote, in jos — tn loc sa fie cGfarat pe sténcd. S-o hotarat cu greu sd Bot curl # doi och prvi eligi infor do pe stinca de deasupra si aproape cé-i veni sé Pe iciensecail cape ieey ie spuse si cpa adéugi voce giseste-| pe Harte. Du-te | sNipénul tu, Dust oct. cae -a gdindit c& poate n-o s8 wea s-o paré- seascé. O duru putin dnd el 0 Iud Ia fuga, desi ea repeta cti el este un céine' inteligent, S-a simfit ingrozitor de singurd pentru un_mo- ment, acolo pe prag. Se lisi tn jos, sp 2 sténcéi $1 se géndi la apropiata salvar Pe urma nu a vrut s& admit panica care 0 cuprindea pe masura ce timpul trecea. li era fig ~ aga do fig, pe ednd venta sufla in ra le. _Stitea rezematd, cu brafele strénse in jurul ei, preocupaté sa asculte, cénd i se paru 3 aude un strigét foarte slab. S-or fi putut ca ima- Apoi i se paru eé-1 aude din nou si sari in picioare incepand sa strige si sé facd $i opoi cineva se apropie si fhuiard eénd dowd méini prinserd puternic mal- nile ei tremurdtoare. = Janen Era Lukas, ol cdrui chip opdru peste margi- nea sténcii ¢i,ale cdrui méini o apucard stréns. a Jane, esti tanita ? © intreba el gi ea clé find din cap, agafandu-se de el, Nu-i mai pasa c@ se certaserd, uitase tot, El era singurul care-i mai spunea Jane, asa cd ea Stiuse eG éra el, chiar inainte s-i vada chipul Nelinistit, se uit in jos la ea i ea Isi inghi cv grou nodul care i se pusese in gat si cand reugl cu greu sa vorbenscd, vocea fi era rdgt sia. ~ Trebule si urc... Nu pot sd ma ridic. = Ositetragen © = Ain. Ai gasit mesajul meu pe care l-am legat de zgarda lui Apollo ? Se simfi ridicol de mandra pentru coed ceo fécut, chiar si in momentele acelea. = Nu, toemai te céutam. Ea se finea de mana lui sil privi in fafa. Cand eau cum se schimbé la fot, isi reaminti, cu o claritate are o inspaimanté, cé Lukas suferee de ru de indltime, Privirea lui alunecase peste ea, la mare. 137EES — Dé-te inapoi, spuse aproape instinctiv 51 incercé. sisi retragé méinile din méinile t Din galbend, fata lui deveni aproape verzuie. El clatina din cap. — Osi te trag sus. Sunt bine. Du-te dupa ceilalfi, Lukas, nu eu un ratat, dar nu te las aici. © spusese cproape in soapté, dar ea il auzi gi il infelese. Isi trase mainile din strénsoarea lui si le puse pe umerii lui si impinse ; era In- sgrozité cd el ar putea sd cadé. Ea nu stia dacé el se miscase sau nu. Paloa- rea lui era inspaiméntétoare, dar stranse di guré cu incdpajanare, $i apoi altcineva yeni aldturi de Lukas. Cineva care spuse repede + = O trag eu, Cineva ale cérui brate lungi $1 puternice 0 prinserd de subfiori si o ridicé peste ma sténcii ca si cum ar fi fost un fulg, Roc... $i abia © lisé jos cd o prinse de umeri si incepu si 0 scuture $i sé se uite la ea cu o privire furioas: = Idioata micé | Ce féceai pe’ sténci ? Ai fi putut sti mot, fipé la ea. = Trage-l.. pe Lukas... de la margine. Are rau de inaitime, cGnd Roc fi didu drumul, aproape ¢& s-a prabusit, Il vézu Indreptandu-se spre Lukas si fréigéndu-l de la margine cu maj multé blan- dete decat o tratase pe ea. 138: ‘Abia findndu-se pe picioare, se tari p Lukes care statea eu capul intre genunchi, lin- i Roc. Se laséi jos ldinga el. — Ai vas vonit s& ma coufi. Asta conteaza col mai mult, Ai fost foarte curajos, fi spuse ea. Se itd fix la Roc si addugii sfidatos: fost foarte curajos pentru e& of vrut sd mé oul mei ales ei ai fobia inal — Da, asa este, spuse Rec. fi dédu drumul lui Lukos, care ridica incet capul. ; = Ti-e moi bine acum ? Sigur ca ea este bine. Nimeni nu peate face nimic in cazul asta. Tu, se risti el cu duritate fa eo, ai fi putut sé-! emori. = Stiv. Ii infelegea furia, desi asta o fiicu gi pe ca s& se enervere. A trebuit s&-1 iau pe Apollo de pe sténel, izbueni ea. N.w nu tipa fa mine. $i de furie, incepu sa plangé, Nu voia s& ard patetica in acel moment, de fapt era ulti- mul lucru pe care-1 dorea, mai ales in foja lui &, dar inainte de a putea sa facé un pas, fu prinsd gi stransd, prea tare ca sé opuna reristenfa si se gisi cu fafa ingropati in jacheta aspri a lui Roe. = Nu-inimie, micufo ! Esti in siguranta acum, = E., Eram in siguranté. Erom deasupra flu- xului... O- spusese aproape suspindnd, cu fofa ingropata in pieptul lui. Qe= A trebuit sé m& duc, Altfel s-cr Era asa de bine, cu brofele lui in jurul nu se putea opri din pléns. 7 Am crezut c& nu o sa vind nimeni sa ma jute, spuse ea cu suparare gi simfi bretele lui Ros strangiind-o si mai tare. z — Eu am venit. Si lukas. i simli cum respira adénc. Ridicénd feta brézdaté de lacrimi, | pe Lukas indepdrtandu-se si dintr-odata ea in- ann se elibereze, = Nusi_nimic, , | Man ddetnchs pustiule, spuse el. MG... ma = Multumesc... incepu ea, dar el fi zémbi stramb si, rasucindu-se pe ciledie, se indeparta de ei. ¢ igi scoase jacheta si rimase in camast, dar cénd ea incepu s& protesteze, o imbracé cu eq, taindu-i vorba. = O stitifind de cald, Hol, Sprijinind-o cu o mand, incepuré sa se in+ departeze de stanci. — Ce s-a intamplat de fopt # mardi el. — Apollo, e... era jos pe plajd. Urmérind ce- va. El nu a vrut sé vina cand I-em strigat, asa. cia trebuit s@ cobor pe trepte. $i pe urma el hu a mol tut 58 uree pe sedxi din cour flu Ii. Eq fu strébétuta de un fior, jumatate infrigu- rata si jumtate amintindu-si si fu mulfumita cé Roc era langéi ea. 140 ~ A trebuilt 56 gésese un ait drum ca s6 urce, = Aga ca te-ai cB{érat pe stanci, cu eéincle 7 .. nu bai fi Fsot s& se inece, spuse cu nelinigte gi simi c&-i vine sa pléngé din nou... P... pun pariu of o grimadé de comeni eu urcot pe acolo, Tu ci urcat pe acolo ? = De multe ori. Dor eu sunt mai _puternic decét tine, spuse of supdirat si bratele [ui o strén- serd din nou, Mei bine mi-ai promite e& nu 0 3 mai ineerci s8 0 foci din nou sau. = Dar nu am vrut, protesté eo. Fi-am pier- dut mantaua, adéuga, amintindu-si eg dejo plu: fea pe mare, — Core manta = Mantaua de plecte pe core mi-ai datfo din dulop. ~ A, cio, Era veche. No stiu @ cul ers. "Imi pare rau. $i om scris pe batista ta. Mi s-.. piirut 0 idee bund in acel moment, desi nimeni nu a gasit-o. = Am gisit-o eu. Am venit dupa Lukas, El nu a vazut-o... Tocmal lesise sa vada unde esti. Mergeau incet spre cas6, deoarece ea Ist sim- tea picioarele ca de cauciue. = Cred c& Horte ora oford, spuse sférsita $i Nl quai pe Roe trégand repede oer in pi = Harle era acclo. 5 — Nu a varut mesojul, atuncl, Este... este o- cupat, © spuse ca 0 scurd, incereénd sé nu se simta tisté, c& absenfa ei nu fusese cbservatd. $i apo! ochii 1 se umplurts de lacrimt. 441~ Stiu c& tu crezi edi a fost 0 prostis 1 ca 7] prostie, dar TU ‘ou Lai fi lsat pe Apollo sé se inece. TU nu ai fi spus cd nu te duci sti-l cay cu a in umézul lui Roc. Brat geau din nou, desi ea nu isi dé cand 0 tinea in brafe. purer eee = Nu-inimic, micuto | frumos. $i a dls mesajul, Este asa lestbuité, dor desteapté. Cu > pe pir. Dar nu-mi place sa risli aga. O sé rico: arta ol, indeajuns ca sti elibereze fafa si main si respira frecdndu-se Ja ochi cu degetele mur- dare . nu pling, spuse ea hotérata, = Nu, nu plangi, spuse el cu amabilitate ; de data asta o [ud in brate, — Nu te zhate. Suntem oproape si asa mer- gem mai repede. O st-i spun lui Harte s& iba griid de caine. __= Nu este vina lui, In ciuda propriilor ei sen- timente, ea ii lua apdrarea. = Nu? El o privi fix, ineruntarea fiind mult mai accentuata de data asta. = Cette face si crezi ci-mi place si am eéini care si se fatgie pe nga Hephaios # — Tie iti place Apollo f 142. = Perfect adevarat, dar nu-mi place sé te pun in pericol. Sunt destul de clar # = Daca o sa spui asta, o sa trebuiased sa admiti ca Hephaios ti aparfine. El intra in spalatorie inainte ea ea si-si dea seama ed au ajuns. Da, Foarte posibil ca o s-o fac. Esti tw mic, dar esti o pacoste. © pute jos, dar bratele lui inc& era in jurul el. Se auzeau voci In camera alaturata, vor! rl dicate care treceau prin scdndurile usii, doi bar- bati si o femeie. ~~ Pot s& merg acum, spuse Virginia Impin- gandu-i méinile, Benedetta s-ar putea supéra. Se péirea ci in bucatirie se incinsese 0 cear- t& In foata legea. Lukas stétea lang Harte ; Benedetta era in partea opusd, cu ochii ingus- tafi de furie. Ea Ml auzi pe Lukas spundnd 1 di stat alct, nu-i asa ® lar Benedetta replicd = De ce s-atw La care Harte spuse : = Bineinfeles c& mi-a pasot, dacé as fi stiut.. Nu 0 vazuserd pe Virginia. Statea acolo sim- tindu-se ndueit8, obosita si furloosé. = El nu este responsabil pentru faté 31 el luera..e = El nu este responsabil niciodaté pentru nimic 1= Nu vad de co mf ateci.. = Tecé-fi gura t Pored un curent electric trecu prin ci. Trei ca- ntoarserd, de porcé ar fi fost trase pe Virginia spuse intr-o tacere de mor- = Terminaji! Acum nu mai ore importansé: Apollo ar fi venit la ex, docd Harte pater finut Tangé el, cu ména pe zgcrdd. Ea so ita fa Lukes si spuse... Mulfumesc. $i apol, uitén- che ut Horie, 1 spuse cu resol: Lam nds céinele, acum, Data viitocre s& t i tne re sh te duct gi sit Apoi iegi din bucdtatie, gchiopaténd. Roc © picta concentrat, o concenirare core nui petmitea si vorbeasca. Virginia nu véruse pe nimmeni in dimineaja urmétoare, decdt pe Ros gi pe Apotlo. Apollo fi fSeuse 0 primire gro- av, so agitase pe lénga ea si apo} Roc fi spu- se si ving in atelier ea s& ponta lucra fa por- tretul ei. — Ciind o sé-l termini # introba en timid, cand el so opri sii se ulte Ia ea. ~ Curdind. Tine capul drept, = De data asto pot si ma uit @ = Nu. s ~ Dee nu, dacé... = Team zis 34 fii capul drept! Ded conti nui site migti, moi bine te picter din memosie. Foarte posibit sé o focd. — Ai fi putut s ma fact din cereurl, Ca co- pili, Unul pentru fof si coud pentru ochi si eGte tun semnicere pentru urech?. Cand a spus asta, s-0 gandit c& se deserie Jn felul in care o vad toff, mai pujin Roc. In orice cox, nil el nu a negat, nici mécar de politele- So qual o btcie in usd si Harte intré. Cum a varute Be Virginio, Fa zambit si inima i-a sd din piopt, co intotdeauna. = M-am géndit cd nu ol iesit pe afar’. Te-ari cdutat, Te simfi bine in diminesta asta # 0 in- treba el. = Daw da. Sunt bine, Der cl deja il privea pe Roc, care tl soluté. "Am inirerupt cumva % Imi pore rau. Am crequt ¢4 dacé Virginia wrea sé mearga to curt pardtur, ¢ due cu Magina, ea un. gest de tmpae care, continua el. So vita la Virginia c€nd spuse asto, zambind din nou, Avea cchii foarte albasti si nu erau nu ar fi trebuit sé te deronjazi sa vil 48 mé cout. Sunt bine, dor... Incercd ea si fie distonté... Apoi isi aminti altcevo... teri, fom spus unde ero Apollo. Dar banulese <6 nv fi pSsot, ednd nu ne-om intors, i, ma simt Ingrozitor din couza esto. Sti, Apollo a introt pe ust in solon si cm cremut ci situ eral in easd, pe undero. Sti cum sunt cBnd lucrer. 145 105Se uité la ea fix ca si cum ar fi vrut sti ac- centueze ceca ce a spus. Dupd o clipa priv prin camera ; = Auzi, nu am stiut de camera asta, Ma in- treb de ce nimeni nu a spus nimic de ea. = Deoarece o fin incuiata. Este a mea per- sonal, i tranti Roc. = Zéu ® Nu stiam ca cineva esto privilegi = Casa este a mea, dar pastror numa} doud camere, ii spuse Roc scurt si sec. = Ah, am pricoput ! Nici asta nu am stiut-o, vézu pe Harle depri trebuie sa ciba grija de Apollo. Ea tusi repede, u pe Harte sd o priveasca din nou, te due pana Ia Poleriac, Virginia ? Intrebé el din nou si ea 1s! aminti c& nu trebuie s& accepte imedict, — Poate mai tarziu. Intr-o clipé, @ vazut c& raspunsul |-a nemul- fumit. — Ei, nu-i nimic. M-am géndit c& poate nu wei s& mergi atéia pe jos si trebuie sa am i u # Ceoa se spusese Harte, i-a bot mai repede. Imi pare réu de intrerupere, Cred cé nu vrei sé rman. Ah, apropo, Roe, Benedetta este jos si se intreaba unde esti. Asa c& atuncl cand termini cu mo- = Cénd termin cu ea, © sé poat sii plece, spuse Roc, ardténd foarte nerabdator. Gandurile ti reveniré Virginiei din nou, Bo- foc ; Benedetta si Harte, Ea si Harte. ‘drepta spre usa, araténd foarte nemultumit ; si in timp ce ea se gandea cd de fapt el nu a vrut decd si se scuze, Harte inchise usa dupéi el, lésénd-o singurd cu Roe, 146:CAPITOLUL Dupé plecarea lui Harte, to atelier 59 fact ee Repede, Vieginio ist amintl 38 59 fica poriia in core fuses@ Yainie, PP ca Roe 38 poot buera. = Frumos barbot, spuse sie fotd gata de aparare. — Si tolentat, de asemenea. Este foarte im portant pentra of 26 luerere din gees, SOOT = Radar, ol fia e& to-ai dus Pe stanel dupa Apollo, spuse Roe cu dusitate, dar oxte ° face sé-4 apere gi mai fare. serrsintsles c& acd Apollo a intrat pe Ui: Harte sa gndit c& om venit gl eu. Este foarte tezonabil, $1 Apollo este cuminte, no trebuie Sit spai ful Horte 36-1 fege sau olteeve- = Nu trebuie, nui oye # = boi esti proprietarul lui Hephaios. facut-o & Probobi! pentru c& se uita fa atelier, quo ar fi viut sf se instaleze cicl. Roc sec, si ea Hat co si ww : |SSBC, = Ah. Si-a amintit c& Harte a spus e& Be- nedetta il cduta pe Roc si se Intreba cand o s& apard si ea in atelier, = Ai terminat cu mine ? intreba ea si Roc puse pensula jos si se uitd fix la ea. = Daca nu ai de génd sé stai lin singuré. Ori stai aici linistita, ori te duci jos. = S-ar putea ca Benedetta sa nu vind, spuse ea cu acrealé si ea vézu expresia ulvita di — Imi p... pare réu.. = Pai m-am gandit, spuse ean. = Te-ci géndit, spuse Roc incet. Ai niste idei Grgduni in cap, asta este sigur. Am Prea multe situafii complicate in canta asta, trebuie s& recunosc, ca sé-mi mai trebulascé inc una. O cunosc pe Benedetta de ceva timp, dar nu am gasit necesar sé fac ceva special ca 's@ 0 aduc in atel Virginie’ fi veni sa rédé de expresia lui care era impar{ité intre uluire, cmuzament si nein- credere. = Te veri cu ca foarte des, spuse ea vinova- vat’, In acest moment, ea nu ma place foarte tare, din cauza lui Harte, continud ea si apoi i, dorindu-si sé nu fi adaugat ultimele lui Roc cdpataser o expresie crunta. $i tu... Asculté, micuto I Benedetta gi cu mine suntem prieteni vechi, nimic altceva. 150: Este foorte emotiva si posesiva, dar este o fiin- 8 umana si, ca toate fiinjele umane, poate sa fie rénita, Nu este infelept sd te joci cu sent mentele cuivo, chiar daca fie ti se par superfi- ile. Tine minte asta. Nu este amuzont sé fil data la o parte. aay Se auzi o alta ciocéiniturd in usd. striga Roe gi usa s-a deschis, Lukas Voiam nu- mot si stiu daca Jane este bine. : = Jone ? Ah, da, fot uit ca tu ii mal spul fone. . Ti dérui lui Lukas una din dragitasole lui priviri posomordte, dupa ce ii arunca Virginiel® © privire oblica. iS “= Intreab-o personal, Pare destul de sand- toasd. Si pentru ca sd stil atelierul este al meu, pentru e& acesstd casi este a mea, dar NU, nu vreau s-o renovez | = Banuiese c& te-ar costa 0 avere, daca ci face-o, Lukas ardta z4pacit de informctia pe care a primit-o si se vita fa Virgin : ‘= Daca este OK, Virginio, plec. Numai am vrut s8 stiu, ginia sri repede de pe scaun. = Pot.. pot sd ma duc sii vorbese cu Lukas * intrebai ea gi Roc isi puse pensula jos cu un cer resemnat. — Mailing du-te. Oricum au mai stGrabita sd gdseascd pe Lukes si s femeascé pentru ziua de jerf Incinte de o rea, Virginia se duse ropede dupa el. ~ lukas, nu pleco. Vrecu' si vorbese cu fin ~ Sper & nu om intrerupt nimic, mormdi Numei am vrut s& fia sigur c& nu est] bolnovd si cd esti bine. $1 fn legdturd eu ce fi-am spus despre Harte — ered ca nu aveam nici un drept s&4i spun. Cénd comunicl asifel de informalii nu devii prea popular. Imi pare rau, copilé. © spusese strambénd din nos, in timp ce coborau setiile impreuind, » — Te rog, am putea s8 nu discuttim despre asta ? Ea ii vorbi cét mai bland cu putinfy.. Tu ai cvut 0 parere despre Harte si nisle motive $5 vorbesti despre ef si eu am avut allele. Putem.. utem si acolim aceste subjecte si sd discuttimn unul cu altul, Iml lipseste conversalia ta. In otice coz, Lukas, vreau sé-fi mulfumese pentru continudi ea cu vioiciune, ~ Neoi pentru ¢e, if rispunse el. ~ Ba da. Si Roc gandeste la fel, spuse eo fepede, continuénd s& argumenteze.... Lukas, decd tu nu vrei, mu-i nimic, dor... dar eu vreou 88 fim prioteni. Nu p.. putem sa avem gi pareri diferite 7 Sau, spuse eo gGrditoare, 6 iubesti preg mult pe Benedetta 2 El intoarse copul si se vita la eda fest o privire pitrunsdtoore $i resemncté. 152 i i dupa = OX, copilé. Este viata ta, spuse el di tun moment. Dar cat timp sunt aicl, sunt priete- nul tau. Apicpo, despre mino ! Banedotte, 5c terminat. Asta ca oe sai gi sd nu mal vorbim ta, li zise el. ne ee ar coe cu Wiéndofe Virginia, Putem s& vorbim numai despre fucrurtle obisnuite, America si cartea pe care © s-0 seri, nu, ciirfile, 1 xambi timid. Se uitd la ea cu prietenio, tist, dar gata sé placé ; ccclagt veehi Lukes. ‘oh aft’ — Asada, acum wei sti ma faci seritor.. Pai, emi un vémt. Sigur am nevoie. i oar in gest da pace si eméndol o stow. In dupé-amieza urmatoare, Ro intré inerun- tot In bucdtarie, 4 vorbeascd cu ea. = A oparut ceva urgent, ii spuse bruse. Tre; huie sé ma duc ta Paris, Plec in seora asta $i i cla cu Pier ; ric ttoc ene cova loget do exposiia ta ima Virginiei batea sé-i spargd pieptul, ve- nise momentul cdnd in sfarsit trebuia si ea $8 plece ? = In orice eax, afsceri, Vol fi plecat vreo dowd nopli. Am erezut, se uité cludat fa Virginia, cA ai vrea 34 mergi si s8 stoi cu Marie-Henrictto, ct timp sunt plecat. Poti sd vii alci si sé fact treabii in timpul allel daca wei, dar si dorm acolo, 153-Sse SESS = De ce® incepu Virginia $i apoi hotari sa nurl intrebe. Mi-ar face plicere, adauga repede. = Atunci raméne hotirat. Bine. Roc prea mulfumit. $i deoarece se pare cd Matie-Hen- He are o slabiciune pentru tine si aparent sl tu o placi, cred e& se va bucura. Dar sé nu te ‘caferi pe sténci, edt timp sunt plecat, oricdt de necesar ar fi, Ii amintesti ce mi-ai promis | = Asao si fac, So uit la a, erit& putin si apoi pardsi bu- citaria la fel de obrupt pe cét venise. Virginia ramase intreb@ndu-se de ce pleca si apoi se Intorcea, de ce nu pleacd definitiv daca este in- grijorat pentru cfacerile lui. Dar ea se intrebo, de asemenea, de ce ea insasi dorea atét de mult sé rémané. Pentru eé nu se indoia nici un Harte intré, ec Incepu s8-si framénte mintea cum sé-l anunfe cé se mut, dar el lua un zicr pe care cineva il uitase acolo si incepu si citeascd. Era aproape ora mesei de searé cdnd usa bucdtariei se deschise din nou si intra Roc. [yi luase rucsacul. La vézut pe Harte uitindu-se la el dintr-o parte. = Pleci undeva # il intreba cu o voce pléeuta. ~ La Paris. Pentru scurt timp. Virginia, ai im- pachetat # ; = Desigur cd Virginia nu merge cu tine ¢ = 0 sa stau la Polerice cu doainna Marie- Henriette, Intr-un fel, Virginia evita sé-i priveasca pe cei doi barbati. eto Isi impacheté repede, Intr-o sacosti de méné, hoinele, dintre care atét de pufine erau ale el Jmtindu-se ciudat de pierduta, dar repeténau-sl ¢& nu se duce departs. Cénd cobori din nou, foxea sacosa in mand gi intrand in bursdtérie tt gsi pe tofi adunafi acolo. Benedetia discuta cu Roc in timp ce el gitea. Ea continua si dis cute cu el si in timpul mesei. Coilalti erau t&- cut $i apoi trebui si facd ordine. Virginia in mol céra farluriile de pe masé in chiuvctd, cand Ira vazut pe Rec, uiténdu-se la coas. este fimpul sé plecam. O sa le spele altcineva. = Fata merge cu tine # Intrebarea fusese pu- si repede, cu o voce ascutitd, de Benedetto. = Merge Ia Marie-Henriette sé-i find com- panie cat timp Pierre este plecat, ii raspunse Ree, = Va due pe amandoi cu masing, spuse Har- te, vorbind pentru prima oard. El se ridicé si = Imi face placere si mai vorbese cu Morie- Henriette, din nou, Foarte curnd, ei trei erau in masind, improu- na cu Apollo care a scdpat in ultima ctipa din cas, cordind s& mearga si el. 154. 155Cénd alunser’ fa baru! lut Pierre, turgoneta era gata pregatita si in timp ce se pregilecu < intre tn bar, Pierre insusi fesi, cu fefo toot un rmbet. — Domnisearé, Déidu ména ea Virginio, zndu-l si pe Harte, dédu maria si cu el gi fo cererca ful Harte s8-1 fie permis sd 0 visitore pe doamna Marle-Henrietic, ef incuilintti si zémbit Era foarte politicos si dintr-odata Vis ginia nu stiu de ce se simte asa de stingher Poate din coura lui Roc, care se incruntase in- trun fel care nu anunfa nimic bun pentru nite Cand so indreptart spre buciitarie, Marie~ Henriette fe jesi in intémpinare urdndu-i bun venit Virgintel, saluténdu-t pe Harte politicos si rugéndu-l cu un cer glumet pe domnul Roc si nul lase pe Pierre s% conducd prea renedle. Virginia se trezi esezatti hotérét pe un sccun langa foc $1 apol Roc plecd cu Pierre, nu ina- inte de a-l arunca o privire téioasé. Eo isi adu- se aminte ci el se intoarce peste doud rile sf era foarte ciudat cét de pierduld se simfea din cau- 20 acestel plecdti, pana cand incercd <8 se adu- ne 3/ s& fie atent la discufia celor care rami seserd tn buctitaria primiteare si calda. Harte vorbea cu Barbite, nepotul lui Marie~ Henriette, Dup& céteva momente de sfialé, - nérul tncepu sé-1 raspunda lui Hoste, care oro foarte prietenos $i dupa cdtva timp ei paldvrd- geau plint de vole bund, Virginia insisté a fie lasatd 8 olute la servirea cafelei, desi Matie- 156 Hontietie pérea hotirata sa 0 trateze mal mult ca pe un easpete, pe jumatate asculidnd, pe jumitote vorbind cu o lecainicd. Ea era mul- fumita de munca pe care 0 facea. Virginia primi 0 cand mare de cafea cu lapte, care 0 fiicu somnorousa in timp co Harte so pregétea sé plece. El fi privi zdmbind atragétor Morlel-Henriette, mulfumindu-1 pentru ospitali- tale si scuzSndu-se dacéi a stat prea térziu, = Ei bine, noapte bund, micuto, Maino cimi- recta o si vii devreme, nu-l osa # ise adrestt Virginie. Cand Virginia se text era lumin’ fara si cnd aus] agomote in bucdtérie, sévi repede din pat crezand c& era térdu, Nu era térviu. Dupd co se spi repede cu api rece, se duse in bu- cétirle, unde fu dojenité c& nu a dormit mai mult, A fost invitaté s& stea la mas& gi se apeza muljumind sfios, neoblgnuité eu atmosfera. si sé fio servta, in foe s& serveascd ea masa la He- phaios, pentru eeilalfi, Merie-Henrlette paltivra- fea elt ea, in bretona ef moale gl guturaté pe care ceum Virginia o infelegea mui bine decat incinte, si cdnd ea incercd sé-pl exprime cu ezi- jrile pentru e& a fost primitii sd stea cruned 0 privire mo- tem& si spuse o& un pricten ol domnulul Roc este totdeauna binevenit acolo. s Fu o 21 foarte lunga pentru Virginia. Cénd olunse ta Hephates a vazut of cinova déduse drumul fa magina de gafit, Harte intré in bu- ieeecénd ea tocmai termina sé reaprind& fi sugerd ca si plece eu masina pentru o excursie de o 21 gi ea accept, dupa o scurtd ezitore, Descoperi ca nu dorea sé se intélneascd cu Benedetta, ovGndu-! numai sibil apérator, d gdndeascd asa cova, Ea nu avea nici un motiv sé se simta singurd. Harte a fost foarte atent, dar de fapt el era asa intotdeauna, Se intoarserd dnd se lésa intune- ricul si in lec sis 0 lase la bor si $8 se intoared la Hophaios, el rémase sé ia masa cu cu niste pescari sien se duse in bu- citric s& 0 ajute pe Marie-Henriette. 1 se pérea cit fusese pariisité, Cand s-a dus in pat, devreme, se simfea obositd $1 amorfti In timpul noptii se trozi si uxt vantul baténd tare si ploaia rapaind, o noapte cu vijelie. Di- mineata cénd cobori, intémpind doar Marie~ Henriette, linistita si tcuta si nu dupa mult 0 pomni siea spre Hephoios. Mai avea de facut treah& care rimasese de ieri, dar cand so apropie vézu c& pe cos iesea fum, ceea ce insemna cd cineva aprinsese focul Ja mosina de gétit. Dintr-un impuls, 0 lua pe Vanga casé, trecu de masina lui Hore $i reastra biroului si incerea usa care dadea in sa- on si vada dacé au avut gri Nu s-au deranjat ; usa s-a deschis cénd eo a apaisat pe clanji. Ea a intrat, strambénd din nas la vederea scrumierelor pline, © farfurle si o ceased de caféa pe masd si o fereastra lasata Gecchisi in spatele unei perdele, aga ci plooia udase podeaue, Automat, incepu sé facd curat, pana cénd auzi o usa deschizindu-se, Nu se gandise ci vreunul din ei s-ar fi putut scula 5 dar cand se uité, il véizu pe Lukas. _. ~ Bung, cu spus améndal in acelasi moment, = Noros, adauga Virginia, a Lukas inchise usa dupa el i travers comera, si olunci ea i-a vézut voliza. El sica pus voliza jos, lang’ el. ; “L'Mda, este adevarct, plec, spuse si opal ruse... Ain cobordét si discut_ cova cu tine. = Pleci acasé ca sé-fi scrii romanul ? treba ea. $ = S-ar putea si asta. jaspunse, dar nu stia cum sa continue... O sd iau ‘trenul de. di- mineata din Camihan, — morn el. Pleacé la 70t** Ai méineet cova # Hai in bucditirie, nu pofi sa pleci fri sa mananci ceva. i zmbi timid. O sé-ti se romanul. O s& astept s@ apard, sa c& te rog sai nu ma dezamagesti | Hai sa stau aici pentr uita la ea rugétor si nelinist Am coborét ca s& vorbese cu tine. Nu numai iau to re- vedere. Uite ce este, copild, stu c& nu trebuie spun std = Atunei nu-ml spune. : © spusese repede ; nu vola sa se certe din nou cu el. 158 159oO Pontru un moment, Lukas s-a oprit, dar pe fota lui so putea vedea ca era hotdrét si vor beuscd. = Trebule. Ulte ce este, m-am gindit. Ph decarece atmosfera de cici este de nesuportat gi oricum, nu sunt de folos. Sunt prea las co si asist ta marea Hbucnire, banviesc. Dar mi-c gandit. Poate c& nu ai unde sd te duci. Nicioda~ ta nu mial spus despre ceveste vorka, dar cred fugit de ceva, aja om bénuit.. Pi cG nu 0 si vrel. Dar este o ofertd, 0 ofert ceri. Poff s& vil cu mine. Am, continud el repeda, eGiad o vézu cd deschide gura, am ceva Leni, nu mult, dar mi-a mal rémas ceva si pot sa-mi iqu o slujbd si sa ma tin de ec, docd om un | scop gi tu poti s& Imparfi totul cu mine. — Lukas, il intrerupse ea nevenindu-i si 4, nu cumva tu, — Sé te cer in césdtorie ? Brusc i cruned un zambet timid. Nu a5 cvea curajyl. Nu m- gandit chiar la asta, Door dog wei si oi unde sa te refugiezl, a fi foarte bucuros, sti! ast=: © sa om qrija de tine. N andi lo. ni- mic ru, Da, stu cd ai ceva in ereler si cd ol fei o stujba, dar or fi moi bine dacd Gi avea pe cineva si te ajute putin. ~ Lukas — ba intrerupt ca din now, simi du-se zépdcité, confuzd si emojionoti ~ este foarte, foarte dragut din pertes te, dor eu em unde smi due, 160 = Stii cd el este egoist pan’ in maduva oo: selor, nud oa? se ulti provocetor la ea ca gl cum nu s-or fi putut opri. Stil. aha, nu m-am géndit la asta, Lukas, vorbt ca moi hotdréts, ify sunt intr-adevar recunoscdi- foare, dar mai mult ea sigur ¢8 pan’ ta urma © si ma intore fa familia mea... Dacd vrai sa tii do co om venit ici, o fost pentru ca voiau 3a ma mérite cu cineva gi eu, cu mu cm vrut, ga c& cm fugit. Roe este singurul care stie 5 ‘8 spus c& pot sa rman oicl. ~ Ei, sl acum el a plecat. Asta nu o pot In- folege, spuse Lukas posomoréit. ~ Pai, o plecat pentru niste afac 28 so intoarcd disearé. Sou maine. Sti sit cdnd m-om ascuns in furgoneta lui Pierre, 50 cd mi-a oferit o slujba = Se intoarco % intreba Lukas si fota i se lu- ind. Am erezut.. Pai, asta cu totul altcera, Nu cd nu miar fi plécut ocd ai fi venit cu mine. = Multumese, Iti sunt intr-adevér recunosea toare, dar nu pot. Presupunerea tui, 28 Roc hotéra in focul el, {i stami o durere ciudati. i pana cénd ma vol decide si plec. $ti, trebule 68 ma hotdrdse singuré ce om de facut, adéug’ ea. Privitorul de pe margine vede mai multe, spuso Lukas... Céteadaté, unit jucéteri nu pree $0 Injoleg unit cu alfi. AI= Te rog, nu. Am hotérat ¢& putem avea sl pireri diferite, © noua cearté cu Lukas, acum, era ultimul uctu pe care si dorea. Lukas prea ganditor, dar resemnat, = Totusi nu ma pot opri s& nu-fi dau niste sfaturi. Sfaturi, in general. Unul dintre ele este : t-te in jurul téu si ascultd, Vezi si pontru ce. Cine pe cine asteapta. Si dact i ochelarii de cal, se poate si veri si da ce, Si al doifea sfat — op a ta — ar putea sé ajute, Este asta: di olegi pe cineva, f4 ca acel cineva sa fie o per- soona ale carei gusturi si fie si ale tale. Cineva ale e&rui dorini. Ea nu prea infelegea ce voia el sa spund. Cunoseand sentimentele lui fafa de Harte, ar fi pulut ghici, dar nu vola sé se gandeased la Harte, tocmai ctunci. Ea era constienté. numai Gera discursul de despartire al lui Lukes, $i um i se pune un nod in gat. ~ Ei bine, acum plec. Trebuie sé metg pe jos pand la gard, li intinse mana ceremonios, Iu €nd-o po a ci. Pai, am plecat. $i asculld, pro- mite-mi ceva in schimb, Gandeste-te. bine ta ambele posibilitéti, incinte de a hotdri ceva, Céici 0 sa trebuiascd sé alegi, daci nu gresesc, si sunt un prea bun observater ca sa ma ingel. Ls revedere, copil ~ La revedere, Lukas. ffi mulfumese pentrs tot ; $i mult noroc, 162 = Noroe, ii rispunse si el ; $1 apoi a plecat, inchizand usa dupa ol. Virginia clipi stiind ©& era caroghios sé In- coopa s& planga. El ar fi trebuit sa plece mal demult si ea nu putea riméne acolo, dorindu-sl ca el s8 nu fi plecat, Binuia ca ar fi trebuit sd urce sus si sd-l scoaté pe Apollo din camera lui Harte... dar nu © facu deoarece intr-un fel nu-i mai pasa. Fu uimité de c@té dozordine putea fi in bucé= térie numai_dupé 0 21 de absenta, dar cel pujin era goal. Se apue’ de treaba, gandindu-se din cGnd in cdind la Lukes. Cénd usa de Ia spiildtorie se deschise, ea se intoarse cu ochii stralucitori gi cu o urare de bun venit gata pregatité pentru a-l intémping, dar trebui sa se mullumeascd: numai cu Harte, care, neasteptat, veni de afard in loc s& coboare de sus, Era nervos si obosit. e = Esti aici | Tocmai am fost la Poleriac ca s& te adue, Cum Dumnezeu oi ajuns aici féré si te vad 7 0 intreba el. — Nu stiv. Se uit la el uimitd, cu © mand méngaindu- in mod automat pe Apollo. — Am venit pe crore, dar maging ta era ai = Nu avea cum sa fio, Door fi-cm spus 8 cam fost la Poleriac sé te iou, dupa ce om man- cat ceva, Prostul de Apollo m-a sculat devreme, edugé el nemuljumit. a ys— Lukas era singurul care a coborat im gindit sé vin s& te jou gf sf ne plimbai nou. = Lukas era jos ? Nu to-c} fntdinit cn el po ita. = Nu = da, cred, daci ma gindesc.. = Lukas a plecat, il intrerupse ea. A plecat. 1a plata si férd urméi de emofie. A fost partea ta sii mergi pana la Poleriac ‘sGi ma fei, spuse politicos, realizénd, in timp ce-i rdspundeo, ce se intémplase. Probabil ca Harte se dusese s8 0 fa in timp ce eo vorkea cu Lukes, Harte pérea jignit. coom dagrabé. $i spui c& Lukas a plecot ce acum ? Si asa treburile erau destul de cre. Cel pufin tu esti aici, reeminti c& era bucuros ¢@ ea era acolo sii rambi, 2 = Tocmat mé intrebam dacéi of plecat pe un- _deva, deoarece nimeni nu stia nimic de tine to Marie-Hentiette. = Doamna stia ¢& am plecot, spuse eo ulmi- 18, Nu ai intrebat-o ? . = Ah, pareau foarte Ingrijorafi de ceva. Era vorba despre 0 barca susprinsé de furtuné care nu se intorsese.. ~ Care barca ? intrebé ea cu nerdbdare. ~ Ce? Nu st = B.s era cumve Angeline” = De ce? Tot ce siiu, este c& o fost furtund czi-noopte sau cum oja ceva fi, cineva © spus ed 0 bare’ nu s-a intors, = $i nu-fi pasd ? intrebé ea cu voce puter- nicd. Nici macar nu esti ingrijorat ? It vizu cum se incrunté si moi vax €@ nw place si-4 vorbeased asa. — Nu stii, intreba eo cu voce raguyit@ gi fur tloasé, ¢& Barbie era imborcct pe ,,Angeline” sled dacé barea nu s-a intors... Vorea i se toni ruse. — Borbite ? Aha, bafotul cu care am vorbit nocptea wecutd ? Pai dacd asta este borca co nu 5-a intors, de asta erau ingrijoroti. Péreau foarte supirati. Tolugi, cred ca pand ocum s-a intors. Nu este corul si fii si tu suparatd, Astfel de lucruti se intémpld in fieeare zi El se opri cand surprinse privires ef intune- cota, — Nu este treabe ta, piotesta el, in timp co fuo jacheta care era atdmata pe usé ict nu sti de ce esl asa de furioasd pe ¢, numai pentru ci. i stat acolo si oi vorbit spuse in timp ce se imbriicc... Treble sé ma due ceolo. Alera’ pana i se die rasutlarea, apai merse, opoi alerga din nou, dar incercd sa nu se gan deascé dacd ce face este bine sau réu; sti numot ¢& este necesor. Cénd intrd, barat ero 165.prog. — Doatnna... pot sé vé ojut ® Marie-Henriette era singura in bucéitarie, Isi cdi privirea la Virgi i cop raspunzénd la intrebarea nel giniei si-i spuse : ~ Mullumesc. Sora mea s-a dus la bisericd, Acum Virginia era sigura cd ,,Angeline" era ea care nu se intorsese. Nu slia ce sai spund, dar incepu imediat, in técere, si o ajute pe Marie-Henriette la troaba si stiu ed a facut bine c&_a venit, _Timpul parca stélea in loc, era o asteptare fara sférsit si cfind ceasul ardita amiaz si cum ar fi trecut 0 zi. Dupéi aceea, Virginia a ut ef 0 30-51 aminteascéi toata vial de emo- file din ziua aceea, chiar dacd nu fuseserd ale Prezenta ej, ccceptota, parea ca a trecut neobservaté, Dupé-omiaza trecea incet si dintr-odata ince- Pura si se cuda strigate din tocte parfile si pri- virile lacome cercetau intinderea de ape pentru a doscoperi barcile. Ea isi imagina intunericul, furtuna infricosatoare imprastiind bércile $i in- foorcerea inceata, spré casé, una edte una. In- copy numardtoarea. AURORE a sosit, FILLETTE, LOUISE, COSETTE, AIMEE remorcata, deoarece motorul se stricase si plerduse un névod, intr-o stare destul de proasté, Dor nu ANGELINE — nu inea ANGELINE, si in curénd se va intuneca, $i apoi vestea zburd din guré in gurd, pl cioarele se grabird po stréai, Toti cei care pu- teau sé meargd se sirdnseserd in picfé. S-au, intors. Da, cu tofii s-au intors... Da, oameni buni, barca, tofi erau acolo! $i de asemenea intregul Poleriac era ccolo, ca si-i intémpine. Virginia merse cu ceilalfi, riméndnd pufin in urmé, deoarece durerea si bucuria le opartinea, oricdt de emofionata era gi se trezi ofard cu mdinile ude de la spéilatul vasclor — si mai tér- iu si cu obr Pe cdnd ajunse la capatul stréal in panté, zari barea. Escortata de o bared din Poleriac si una din Sainte-Anne, Angeline Inainta incet si aparu la intrarea in port, intreaga gi cu tot echipajul la bord. Virginia Ia vazut pe Borbite ridicénd mana Infasuraté intr-un bandaj rudimentar. A vazut brate intinse in timp ce barca tragea la chei, a vézut cum s-a facut o cdrare prin care treceau ‘obositi, in timp ce rudele si prietenit fi sau, Ti intrebau rézénd plangand in acelasi timp. Nu mai era facere — era un mut mur de bucurie, de usurare, de neliniste gi lordst bucurie. $i apoi, in timp'ce cineva din mulfime ridica In bratele obosite un copil, clopotul de la bise- ficd incepu si bata cu sunet inalt- melodios. Raspunzind chemérii lui, femelle isi acoperiré capetele cu golurile sau cu baticurile de pe umerl [$$ $$$ 167Era timpul ca Virginla s& se intocred la He- phaios, si se ducd aeasd, cu rugdciunile de mul- ro in inima, Plect pe furig, sind c& era fimpul s-o fact, Se simfea stoarsd 51 obosita, dar multumita, pling de o bucurie caro so f incet in sufletul ei, in timp ca grijile de peste dispéreau treptat. Prin usa deschisd a bucdtiriei il vazu pe Horte stand la mast. Fara si se grabeased, ea isi ogata jacheta in culerul de pe usd, il man- giie pe Apollo sijse uité si vada. cat are de spalet, Cénd a intrat a fost intampinata cu 18- cere. Dacd osta voi, usta va aveg, gindi ea Gu incdpatinare. Se misca pe langa el tacutd, cuprins de un fel de obosealé minioosd, con stienté cé el astenptd ca en $8 votboasca pri- maj ea.a stiut, cu omérdciune, géndul lui : edi © putea ingenunchea imediat ce el igi exdta ne- mulfumireo, el flind stpanul. Intra térzlu, déindu-si seama c& era 0 com- pilareased si Kira rost, ti spuse cu o asi: ~ © sé-fi pregiitesc masa incinte ‘de a ma intoarce in sat. Dar mai intai trobuie s& fae pu- find ordine. Sper ci pofi si mal agtepti. = Nuam de ales, nu? ~ Ma tem ci nu, fuea de acond, la fel de politicousa ea inainte. « esi in spalatorie, se intoarse si moi fa eétova murdere de pe mass, Usa buciitirlei se deschise cu putere, ceea ce putea s& insomne c& Benedetia intrcse tn camord. Intorcdndest copul, Virginia 0 véeu stand acclo si vozu gi ménia din echii ef, Doar nu voia sé 0 proveace fa duel toemai acum, tocmat acum cénd nu mei veo do ce si fie geloasd ~ deoarece cura Vir- ainia nu mei, insemna nimic pentrs Hoste, fara edoralia tacutd pe care -o aratase pind atunci Benedetta stitea acolo, uiténdu-se fix la ci doi — dar primele ei cuvinte o surprinserd, fa- cdind-o s8 se siti upurati.. = Unde este Lukas ? intreba réstit Benedeita. = Lukas ? fécu Horte. Haber n-am. Hl vrei 2... Ab, asteapté pufin, Virginio, nu mi-ai spus tu cota azi-dimineata despre plecarea lui Lukas # — Da, spuse ea ragusit si opsi, cu un sent- ment de groozd, vazu mana lui Harte intinzin- du-se gi cuprinzdnd-o usor de umeri. Era un gost obisnuit, cfectuos si in acelasi moment vru so se indepéirteze, dar picloorele nu o. ascultau. Vazu ochii Benedettei si stiu ce 0 sé se intém- ple; o stiu chicr i ca Benedetia cf fact i Ca intr-o migcare incetinité, bra- ful Benedettei lovi ména lui Harte care se 6 nea pe umarul ef, Dor cuvintole Benedlettei se rostogolecu cu repeziciune printre dinfii inclos~ lofi si se revarseu asupra lor, a lui Harte sia = Mi-a qjuns t Sunt sétulé de fata csta fl tind cu fine, sdtulé do excursiile voastra cu 168. 169 —maging, sétulé de distractille voustre, Ai venit ei eu mine — fine minte, cu mine — si atunci i facut o gramada de promisiuni. Oh da, de- spre cum pot s8 te ojut si sa te inspir. mi-ai intors spatele | $i ceum sunt o strdina | TU — so intoarse spre Virginia, in timp ce in- stinctiv ea se dadu un pas inapol — te creri destenpté, nu? Tu, micufa nevinovatd | Sard: cufa ! Ai determinat un barbat sii te aducé aict pol te-ai intors spre altul,. sirmanul meu Lukas si cénd ai terminat cu el, ca si cdind nu fi-cr fi fost deajuns, te-ci cruncat la celélalt. Exist un nume pentru fete ea tine | Da, pofi s& pleci de aici, pof Incepu sé vorbeased in italiand. Nu-i pasa docéi Virginta o intelegea sau nu. Stitea acolo, inalt& si formidabila, eu ochii cruncénd scéntei. In scurt timp se concentrd din nou asupra lui Herta si inelerent ce spunec, nu prea suna.a Virginia era niucité, dorindu-gi sé fi fost in alt parte, dar incapabilé si se misle mai malt de cafiva pasi inapol. $i apo vocea Benedettei seizu. Pérea c& se roagd. Virginia ar fi dorit si-si aconere urechile cu mainile, Voia ca Be- nedetta si se opreascd, indiferent ce spunea — si mai mult decdt orice ar fi vrut sé stearga ex- presia do indolentd studiata de pe fafa lui Horte. Der nu putea si stélea acolo, recunoscdind c& Lukas spusese numal adevéirul si dorind ca totul sit se sfarseased. Numai 0 singurd persoand 170 putea opri totul, si acela era Roc gi el nu era acolo. | Pér Harte vorbi. — Foarte bine, asadar tu m-ai adus aici, de- ‘oarece fi-am spus c&i vreau liniste si sa fiu Tasat in pace. Liniste | Cu greu s-ar putea spune cd tu sti ce este asta! Chiar esti asa de surprinsa cdam fugit de tine ? Nu-mi place sé fiu m: cat de viu si nu-mi place si fiu cicélit 9i nt plac femelle posesive care sa pund ména pe Tine. §i ined ceva, Dac prefer compania alt- cuiva nu Incepe sa o previ c ameningari, cum ed ag fi al téu si alte insinu c& Virginia ma intelege. Numa} lasd-ma in pace, vrei 2 Poli sé-fi alegi pe cine vrei ! Dor last-ma pe MINE in pace 3i las-o si pe Virginia $i daca-am vorbit despre castitorie, ea niciod nu a incereat sa ma facd sa-i promit ceva $t do, probabil ed 0 sé ma cisatorese cu ea ! Ea este genul de fenieie de casé — care nu se agata de om si nu face scene F In spatele tacerii, ia era cuprinsdi de un sentiment de protest care crostea cu fiecare cu vant pe care el il spunea. Dar a fost intrerupt de iesirea Benedettel, care acum nu mai era ru- gitoare ci de-o dreptul istericd. Pérea ca in timp ce ipa ceva, or fi vrut sa saré Ia Harte Dar nu séri la el. Rarbunarea ei se indreptd supra Virginiel, prinzénd-o intr-o stare de soc, neasteptat, care o finu fintuita pe loc, in timpce doud méini agere o prinserd = toarserd in loc, f erie __ $1 opoi cu fost zgomote of confutie gf usl trdn- tite si nijte méini core o prinsera de umerl 31 0 déduré la © parte si deodati fumed s-a intors gi Roc era acolo, eruncind priviti dure, come cond, reducéind totul Ia tacere, cu exceptis vocii oscutits a Benedettol. ; Ca in vis, Virginia il véizu féeand un pas spr fingnd-o in timp ce fipetele ei se trensformen in suspine. Rec intoarse capul si pentru un mo- ment care ef i se piru foorte lung, se ulti la jinia — si apoi la Harte - si apoi, in tacere, © conduse pe Benedetta cfora din camera. ye Cand usa se inchise dupa ei Virginia auzi Suspinul lui Harte. Inainte ca ea si-si dea sea- Teese intampla, el a fost Manga ea, ludnd-o _Trecu ceva timp pind end Virginia sisi re- giseased vocoa, Manioast 1 obestié, se intoar- secu furie si privindu-l fix in fafa, fi impinse broful Ia o parte + : = Sé nu... mu indeéanesti sé ma alingl. = Vite... = Tu, e.. egoist oribil ce esti, _ ical Pugin ca La vézut In adevdrata = Ati dimineota om cu. crezut ¢8 te cunese, dar acum... Pentru numele lui Dumnezeu, nu incepe gi tu cu istericolele. Zau, Virginio, am crezut ca esti altel, ~ Nu sunt, fi spuse si respira addnc, $tia ef trebuia s& 0 fect, oricdt de obosita ero. — © sé-fi spun exact ce cred despre tine, chiar dacé nu merita si poi ma intorc in sat. $i dupa a... aces, nu o s& te mai vad niciodaté. Nu ia iuat mult timp. Nu i-a lasat nici © sansa sa 0 intrenuipa, Dupa aceea a plecot de-a iungul decluriler spre Poleriac, muljumité 4 era intuneric si intrebandu-se zapaicita ce gan- dea Ree despre scena la care csistase. Deoo: tece 0 interesa ce géndea Roc. O interesa mai mult deat orice. Se gandi cd nu trebule sb-i fie rusine din caura ei. Era si ea rusincta Mergand de-a lungul portului, pur si simply pentru ca picioarele o duseserd acolo, trebi Séeqi revind fn fire, deoarece flind recunoscut era solutatd. | se pérea ci ziua de ari fi adu- sese 0 acceptare neasteptata si ea trebui sa raspundéy cét mai bine putu la zambetele prie- tenoase si la soluturl, Fu cuprinsa de melanco- lie. Duipa evenimentele din seara aceea, se- derea ei in Poleriae se apropia de sfarsit. Tre- buia sé-si focd un plan ; sa se hotdrascé, in fine, ce-i va spune bunicului ei si apoi si se duca la el si sd-i spund. Cand o sa-1 vada din 172 173nou po Rec, trebulo sa stie clar ce va face in jele de zid, intrebandu-se a nectar, Trebuia sé pri veascd inainte, nu inapoi ; si mai mult ca sig c& nu trebuia sa se géndeasca la Harte. mécar nu voia si se géndeasca,la Herte, Ga: cu 0 otrecare amérticiune, cd poate sé $i tG foarte usor pe Harte din minte, ea si gum nu ar fi contat niciodata, Ea stéten si privea marea, timpul trecénd peste ec. Se ‘gandi la Lukas cu ofectiune. Incorcase s& fle un prieten bun. Cu negjutororea, cu timiditatea lui, chiar moi mori decét ale ei, a facut-o sé-1 considere da © alta fetid a tui. = Virginia ? Voce venea din spatele ci, de la micé distan- 1a, Nu auzise pe niment venind, dar intotdeauna Roc se misca foarte user. Cand intoarse capul, el veni {éngéi ea si nu i-a putut vedea fof, nu- mai finia profilului s1 umerii proiectafi pe cer. — Nu ai fost ta ber. Te simfi bine ? mardi el. = Do... mulfumese, Privi repede spre mare, dar inainte de a vorbi de altcera, ea trebula sd stie dacé el affase ce s-aintémplat de dimineafé. = Ai curit de Angeline ? ~ Da. Am ajuns dupéi co totul se potolise. Nu se vedlea fipenie de om... Deoarece nu te-am vrut, am ghicit ¢& te-ai intors la Hephatos. Am 174 auzit cate ceva si te-om urmat. Restul il stil. Trebuie c& ai avut 0 zi grea. = Da, — Marie-Henriette mi-a spus. A trebuit sd f... fia acolo. Nu e& as fi fost de mare ajutor, spuse ea repede. 2 — Stiu, ii raspunse si ea a stiut c& el a infe- les, Dar mi s-a spus 8 ai fost de mare folos. ~ Nu am facut cine stie ce. : Tnghiti eu noduri, nu voia sa fie aprobatd, nu dupa cele ce se intémplasera. Nu putea uita. — Benedetto ‘este bine ? intrebé cu 0 vo~ ce mica. 4 = % — Cat de bine se poate, dupa o crizéi de is- terie. ‘Asa cum a vorbit, nu era un repros, suna ca constatare, Il auzi suspindnd si pe neastentate intinse méng, acoperind-o pe a ei aga cum sti tea sprijinita de perete. i — Te simti mai bine 2 0 intreba. 4 = Nu este nevoie.,. Totusi, se simfea mai tits. Era linistea pe care 0 dores, incdt tr-odaté ochii # se umpluré de locrimi... El spuse 18 sé-i deo drumul la méné = A fost numai un gand. Desi am incercat si-ti vindee inima zdrobité, nu mai sunt asa de grdbit sé incere din nou. Acum, decd ma dav putin mai incolo, ai fi in stare si-mi dai vént ‘in apd pentru c& am intervenil inima zdrobité, U5Felul cum o spusese 0 faicu aproupe sa rada, dacé nu ar fi fost cova foarte serios. — A... a fost o gresealé, fi rspunse, stiind de Ia inceput ca nu asta a vrut sa spund. selat asupra persoanel ? ireseala mea. ~ Stii c& nu prea esti bine vazut’ acolo, a- cum, — Nici tu, murmura eo, din cauza cd. — Nu pot sé spun ca am vrut ca tu sé fii a- mestecatd, dar ca a5 fi putut sé o evit, Dor te flatezi putin. Explozia s-ar fi declangat oricum, Nu pot si inteleg cum de au crerut ¢& sunt po- triviti, de la inceput. — Am crezut cé erai foarte furios. ~ Mmm. Da, eram. Ai avea dreptate daca ai fi suparat pe mine. ee Asta depinde de alegerea pe care o faci, ii spuse si parcé era ecoul vorbelor lui Lukas, ceed ce produse o stare ciudata. = Lukas a plecat. A plecat azk — Inseomna ca te-ai impacat e1 = Da, ne-am despartit prieteni. $i s-au_mai Intémplat atétea lucruri. z = Au fost si lucruri bune, ii réspunse si apei cuprinsd de indignare, trénti Harte a... a... a informat-o pe Benedetta cé probabil o sa se cdsdtoreasea cu mine, deoare- ce sunt... o fata de cosa, care nu face scene | Degetele Iui Roc se strénsert poste ale i Io el xambind cu indoialé, avem timp s& Re césitorim péind maine seard ? Aproape imi Pore rau ca bunicul meu vrea sa ma marit cu fine. Mi-or fi plécut mai mult sé ma lupt cu ef Pentru asta, dar dac& asa a fost sa fie. — Da, ii spuse of, mé lagi si pe mine ceva.., Trei sépte da, avi wei sé lupfi cu cineva, ma indoiesc ca mama ta vitregé ma place foarte tare, dupa mica Roastré discutie din Carnihan, micuto, Ochii lui Atunci esti de acord ? Nu 0 si si fe vaner in toot Franja, ori de Cite ori o sé ai vreo indoialéi @ Dadu din cap, in timp cé lo cuprindea brofe. Ca un copil, se euibéri la. pieptul — Nu este chiar foarte intim ci — Atunci, ar fi trebuit sa ma fi lasat sé- spun la Hephaies, ripostti el, asa eum planui sem. Bine, Strénsi de bratele lui, totul era porfect, dar eq trebuia sé i-o spuna fara euvinte, deoarece el nu-i Kasi nici 0 sans sa vorbeased. = SFARSIT —