Sunteți pe pagina 1din 71

Cap 3

Banca Comerciala Romana



Banca Comerciala Romana isi inscrie numele pe lista bancilor comerciale nou create si
reorganizate dupa 1989. Ea este o institutie speciala, ce poate fi considerata o banca noua pentru
ca actul sau de nastere poarta data de 1decembrie 1990, dar in acelasi timp , prin activitatea pe
care o desfasoara in cadrul Bancii Nationale din care se desprinde, este deopotriva o banca cu
traditie in domeniul bancar. Inceputul a fost foarte dificil . In afara unui act de identitate , unei
banci ii mai sunt necesare un sediu central , o retea de unitati , personal suficient, capital , clienti
si o gama adecvata si tentanta de produse si servicii utile pentru acesti clienti.
Conducerea Bancii Comerciale Romane a reusit sa aduca banca la parametrii deja cunoscuti si
confirmati pe plan intern si international. In pofida greutatilor intampinate , B.C.R. , bine
condusa , a devenit astazi una din cele mai puternice si prestigioase banci romanesti .
In 1990 , B.C.R. pleaca la drum cu un colectiv de 5300 de angajati si 100 unitati in retea , cifre
care se dubleaza in primii 5 ani de activitate .
Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a fortei financiare a bancii.
.
La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990 , incep sa se adauge fondurile constituite ,
adica , capitalul total creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei .
La experienta acumulata se adauga o alta , noua , urmare a extinderii operatiunilor specifice
tranzitiei si economiei de piata . Astfel, in acest interval de timp , banca s-a dezvoltat atat prin
cresterea gamei de produse si servicii bancare pe care le-a oferit pana acum clientelei sale , cat si
prin asimilarea rapida a unora noi , din care sunt de mentionat :
-extinderea la creditarii pe termen mediu si lung pentru investitii;

-acordarea de credite in valuta ;
-deschiderea de conturi in valuta pentru persoane fizice si juridice si efectuarea de operatiuni de
schimb valutar ;
-derularea operatiunilor de decontare , in numele clientilor , a activitatilor de comert exterior .
Interesul clientilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. , evolutia acestei clientele
contribuie in final la completarea imaginii despre banca .
Unul din elementele calitative , de marca, adaugat de banca il constituie activitatea internationala
.
Interdependenta dintre pietele interne si externe a facut necesara adaptarea sistemului de lucru al
bancii la practicile bancare internationale . In prezent foarte multe societati comerciale isi
deruleaza afacerile proprii de comert exterior prin reteaua B.C.R. , si apeleaza la intreaga gama
de servicii specifice acestor operatiuni.
Scurta si bogata istorie a Bancii Comerciale Romane recunoaste ca realizare deosebita pasii
facuti in domeniul informatizarii . In 1990 , toate lucrarile bancii erau executate fara o tehnica de
calcul adecvata , iar astazi banca utilizeaza cele mai moderne echipamente din domeniul tehnicii
de calcul, care permite o mare flexibilitate si dinamica a operatiunilor efectuate. Prin aceasta s-a
obtinut extinderea functionalitatii aplicatiilor informatice destinate operatiunilor valutare , banca
dispunand in prezent de un sistem modern de realizare in timp real a tranzactiilor internationale
care ofera facilitati de generare , transmitere si reconciliere a mesajelor SWIFT .
Calitatea resurselor a reprezentat conditia esentiala a tuturor succeselor obtinute pana in prezent
si , din acest punct de vedere , lucratorul de banca se va plasa mereu inaintea oricarui alt factor
important care poate conditiona viitorul B.C.R. .
Un aspect fundamental al oricarei economii de piata este ca diferite firme opereaza si concureaza
pe aceeasi piata pentru aceiasi consumatori . In cazul bancilor , acest lucru asigura clientilor
posibilitatea alegerii bancii cu care vor face afaceri . In cele din urma , supravietuiesc bancile
care servesc cel mai bine necesitatile pietei si ale clientilor . Intr-o economie de piata si bancile ,
ca orice societate comerciala , isi realizeaza venitul in " arena pietei .
Prezentarea activitatii Bancii Comerciale Romane
Este foarte greu de prezentat activitatea unei banci cum este B.C.R. , chiar daca este vorba de
mai multi ani de functionare.
Pentru Banca Comerciala Romana , acesti ani sunt foarte intensi si reflecta o ascensiune si
dezvoltare rapida , un proces combinat cu acumulari cantitative si calitative , o cursa contra
cronometru pentru un loc cat mai bun pe podium .
In primii 8 ani de activitate , capitalurile proprii inregistreaza o crestere de 362 ori . Chiar daca
evolutia nu este pe masura dorita , nivelul atins in prezent a permis bancii sa se situeze , dupa
clasamentul efectuat de revista " The Banker " , pe primul loc intre bancile romanesti si pe un loc
apreciabil intre primele 1000 de banci din lume .
Banca Comerciala Romana s-a prezentat mereu ca o banca disponibila pentru finantarea
economiei reale , pentru sprijinirea proceselor de restructurare si retehnologizare .
In cadrul activitatii de creditare retinem urmatoarele aspecte mai importante :
- " Creditele au fost destinate cu prioritatile activitatilor productive , iar in cadrul acestora
productiei pentru export :
- " In acelasi timp , au fost sprijiniti agentii economici care au prezentat cereri si programe de
restructurare si retehnologizare ;
- " Dinamica creditului destinat clientilor din sectorul privat a fost superioara creditelor totale
angajate ;
- " Creditul in valuta a luat o mare amploare in ultimii ani , in conditiile in care banca s-a oferit
sa asigure o parte insemnata din resursele pentru importurile din economie ;
- Au fost contractate importante linii de credit din strainatate destinate agentilor economici .
- B.C.R. a conceput creditul din punctul de vedere al clientilor ca o sursa de finantare necesara
desfasurarii , dezvoltarii sau restrucurarii lor , iar pentru banca reprezinta un plasament cu risc
asumat in vederea obtinerii unei eficiente multumitoare .
In prezent , multe societati sunt supuse unui amplu program de restructurare si retehnologizare ,
programe care in general sunt sprijinite de B.C.R. . In aceste conditii , creditul in valuta capata o
mare importanta.

Pentru primul trimestru al anului 2000 , unul din cele mai importante obiective pe termen scurt
atinse prin politica monetara , l-a constituit reducerea nivelului ratelor de dobanda in piata
interbancara si a titlurilor de stat , cu efecte benefice in redcerea presiunii asupra bugetului de
stat .
Scaderea deficitului de cont curent cu peste 1 miliard USD in 1999 fata de 1998 ce a avut la baza
si scaderea importului cu 12% in 1999 fata de 1998 si cresterea exportului cu 2% in aceeasi
perioada , a condus la inregistrarea unui excedent de valuta pe piata , tendinta care s-a mentinut
si in trimestrul I al anului 2000 . Mai mult , in luna februarie 2000 s-a inregistrat o crestere cu
cca. 34% a exportului fata de aceeasi perioada a anului precedent conducand la un excedent al
balantei comerciale in aceasta luna de 57,8 milioane USD, ceea ce confirma evolutia pozitiva de
comprimare a deficitului de cont curent si consolideaza excedentul valutar din piata valutara
interna . In luna februarie , vanzarile in numele clientilor au fost superioare cumpararilor de
valuta cu cca. 142 milioane USD , iar in luna martie s-a inregistrat zilnic un excedent in medie de
cca. 5 milioane USD .
Ritmul mediu al inflatiei din trimestrul I 2000 anualizat reprezinta 38,6%. Comparativ cu nivelul
cumulat al inflatiei pentru intreg anul 1999 care a fost de 54,8% , s-a preconizat o reducere a
acesteia in anul 2000 .
Stabilitatea resurselor atrase de B.C.R. de la persoane fizice si juridice a condus la o
interdependenta a bancii de depozitele atrase pe piata interbancara cu cost ridicat si maturitate
redusa .
Obiectivele majore ale bancii vizeaza in principal urmatoarele :
- "Consolidarea pozitiei de lider pe piata ;
- " Performantizarea activitatii , respectiv cresterea profitabilitatii si productivitatii
- "Gestionarea eficienta a riscurilor bancare .

Prestigioasa revista britanica de specialitate " The Banker " , membra a grupului Financial Times
, a nominalizat Banca Comerciala Romana drept " Banca Anului " in Romania . In sustinerea
acordarii premiului , specialistii revistei au aratat ca : " B.C.R. poate revendica pozitia de lider in
fiecare segment al sistemului bancar romanesc , avand retele extinse de unitati teritoriale si de
automate de eliberat numerar (ATM) , o larga baza de clienti si reputatia de a fi una dintre cele
mai sigure banci " . A fost apreciat , in mod deosebit , faptul ca ponderea Grupului B.C.R. a
crescut. In totalul activelor detinute de banci si de in totalul capitalurilor proprii . Sectorul privat
reprezinta peste 65% din portofoliul de imprumuturi neguvernamentale acordate de B.C.R. Au
fost de asemenea remarcate eforturile depuse de banca pentru alinierea la practicile occidentale
in domeniul comunicatiei on-line in reteaua de unitati , utilizarea facilitatilor de cash-
management , promovarea dezvoltarii pietei de carduri si a transferului rapid de valuta prin
Money-Gram . In legatura cu fuziunea B.C.R.-Bancorex , specialistii britanici au subliniat
realizarea in timp record a procesului care a dus la intarirea , in fapt , a fortei Bancii Comerciale
Romane si a pozitiei sale pe piata interna si internationala


Activitatea internationala a Bancii Comerciale Romane
Obiectivul central al activitatii internationale B.C.R. a fost acela de a incuraja si a favoriza
exportul de produse romanesti si importurile destinate retehnologizarii si restructurarii
capacitatilor industriale , in scopul unei cat mai bune adaptari a productiei societatilor comercial
din tara la cerintele pietei interne si externe .
Intrucat , marea majoritate a societatilor comerciale din industrie este clienta a B.C.R. si
operatiunile de import-export se deruleaza in consecinta prin unitatile acestei banci .
Prezenta Bancii Comerciale Romane in economie , in general , si in industrie , in special , in
domeniul comertului exterior se deruleaza prin doua grupe mari de activitati : cele de procesare
si cele de acordare de credite in lei si in valuta destinate exportului , productiei de export sau
importului .
Activitatea de creditare in valuta a luat o mare extindere . In acest domeniu se utilizeaza curent
creditarea in valuta sub forma unor linii de credit revolving pentru importul de materii prime ,
materiale , sau creditul pe termen mediu si lung pentru proiecte pentru care banca deruleaza
alaturi de liniile de credit Banca-Banca , credite furnizor , credite cumparator , operatiuni de
forfaiting si factoring.
Banca este angajata si in alte activitati bancare , care decurg din utilizarea unor imprumuturi
BIRD sau a angajamentelor bancare intre firme si banci straine si romanesti de livrari reciproce
in compensatie, operatiuni generate in principal de importuri de materii prime si exporturi de
produse romanesti .
Directia Relatii Internationale , prin serviciile sale de relatii de corespondent bancar si organisme
financiare internationale faciliteaza legaturile B.C.R. cu alte institutii financiare din intreaga
lume . Aceasta directie are ca obiectiv major ca banca sa deruleze operatiuni optime pentru
clienti , atragand si oferind produse si servicii financiare cat mai avantajoase .
Prin pozitia pe care o ocupa ca prima institutie bancara in Romania , numarul 8 in Europa
Centrala si de Est , numarul 213 in Europa si numarul 558 in lume , Banca Comerciala Romana
reprezinta la ora actuala una dintre cele mai mari institutii care ofera si presteaza servicii
financiar-bancare integrate pentru clientii nebancari si bancari .
Directia Relatii Internationale lucreaza in stransa cooperare cu directiile de decontari , Trezorerie
, Piete de Capital , pentru a promova seviciile Bancii Comerciale Romane si a atrage facilitati de
la bancile partenere .

Concluzia care se desprinde din experienta de activitate a bancii este aceea ca pe fondul situatiei
generale a societatilor comerciale si institutiilor care au colaborat si colaboreaza cu Banca
Comerciala Romana , balanta clientilor veniti si a celor plecati inclina permanent in favoarea
clientilor veniti.
O evaluare atenta a perspectivei urmatorilor ani , duce la concluzia ca relatiile B.C.R. cu
clientela sa se vor extinde , prestatiile vor fi mai diversificate si mai bune calitativ , ceea ce va
determina o crestere in continuare a numarului de clienti si a conturilor deschise la unitatile
proprii .

Politica BCR in domeniul calitatii
Politica bancii in domeniul calitatii este realizata prin sistemul de management al calitatii
documentat si implementat, compatibil cu ISO 9001:2000 21197vnq44mvy9o
Scopul politicii bancii in domeniul calitatii este acela de a asigura satisfacerea cerintelor si
asteptarilor clientilor prin:
- furnizarea de produse si servicii bancare de calitate,
- cresterea competentei profesionale a angajatilor,
- management performant la toate nivelurile.
Obiectivele stabilite in domeniul calitatii sunt:
- cresterea flexibilitatii bancii in furnizarea cu operativitate de produse si servicii in concordanta
cu nevoile si asteptarile clientilor,
- construirea unui parteneriat durabil si prietenos cu clientii,
- implementarea sistemului de management al calitatii proiectat si documentat conform cerintelor
standardului SR EN ISO 9001:2001.
Calificarea personalului bancii, perfectionat in mod sistematic prin intermediul diferitelor forme
de pregatire reprezinta garantia realizarii obiectivelor propuse, obiectivul permanent al bancii
fiind imbunatatirea continua a calitatii.
Fiecare angajat al bancii este responsabil de calitatea propriei munci care influenteaza satisfactia
clientilor si implicit rezultatele financiare ale bancii. nv197v1244mvvy
Acest efort vine in sprijinul realizarii obiectivului strategic al bancii, de mentinere si consolidare
a pozitiei de lider pe o piata concurentiala in plina dezvoltare, managementul la cel mai inalt
nivel fiind direct implicat in cresterea eficientei sistemului calitatii.
Sistemul informational al B.C.R.

In cadrul sistemulul institutie bancara informatia are o importanta decisiva, are rolul de factor
de legatura intre elementele sistemului. Prin intermediul sistemului informational se asigura
fluxul continu al informatiilor bancare, se realizeaza valorificarea acestora, cu eficienta ceruta de
catre factorii decidenti implicati in activitatea bancara.
Banca Comerciala Romana beneficiaza de o tehnologie avansata pentru tranzactiile valutare spre
si din Romania prin SWIFT prin MarchantsBank of California si prin sistemul MoneyCram.

Structura Organizatorica a B.C.R.
Banca comerciala dispune de o structura organizatorica specifica. Este un element de organizare
propriu ce serveste atat delurarii nemijlocite a proceselor bancare cat si infaptuiri
managementului acestora.

Reteaua de unitati a BCR.
Reteaua de unitati a bancii este formata din 292 unitati, dintre care:
- 41 sucursale judetene, in orasele resedinta de judet
- 251 alte unitati (sucursale, agentii) amplasate pe intreg teritoriul Romaniei.

Personalul B.C.R:

Adevarata valoare a bancii o constituie personalul implicat si loial, dand dovada de competenta
si dinamism. Personalul bancii participa sistematic la cursuri de pregatire in domeniul calitatii.
Se poate spune ca unii clienti nu sunt intotdeauna constienti de ce au nevoie sau poate nu cunosc
toate serviciile care li le poate oferi banca . De aceea , personalul bancii joaca un rol important .
Aceasta reprezinta interfata clientului cu banca , si are un rol important in a evalua necesitatile
clientului si de a asigura informatia adecvata despre produsele si serviciile bancii .
Clienti B.C.R.:
Astazi , clientii au devenit mult mai informati despre ce trebuie sa le ofere piata . Necesitatea
calitatii serviciului este o problema reala pentru furnizorii de servicii financiar-bancare . Bancile
trebuie sa monitorizeze nivelul serviciului si sa se asigure ca acesta este suficient de ridicat
pentru a capta interesul clientului pentru oferta bancara.
Calitatea serviciilor si continuitatea in oferta de produse si servicii vor ajuta la cresterea fidelitatii
clientilor , acestia fiind astfel mai putin tentati sa evalueze alternativa utilizarii serviciilor
concurentei
In anul 1950 a avut loc orientarea pe client, ceea ce a insemnat concentrarea pe cerintele
clientilor. Grija principala era de a identifica necesitatile si dorintele clientilor, astfel
intreprinderile sa vina in intampinarea acestora la cel mai inalt grad de satisfacere a clientilor.
Conceptul sustine ca solutia atingerii de catre o organizatie a obiceiurilor propri consta in
determinarea nevoilor si dorintelor clientilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-un
mod mai eficient si mai operativ decat concurenta.
Deci anul 1950 reprezinta momentul introducerii acestui concept si in domeniu bancar, odata cu
dezvoltarea sectorului tertial (sector al servicilor). Prin marketing s-a ajuns sa se afle multe
lucruri despre client.




CLIENTUL - o posibila definitie
Clientii sunt cei ce apeleaza la serviciile bancilor, dar mai intai trebuie sa-i cunoastem mai
indeaproape. Un client este o persoana fizica sau juridica care beneficiaza sau va beneficia de
serviciile bancii, cum ar fi, de exemplu cei ce apeleaza la o banca pentru a schimba valuta.
Clientul este cel ce are cont la banca.
Nu exista o definitie consacrata a clientului . Se pot face, insa, cateva precizari despre clienti,
precizari care ne vor ajuta sa schitam o definitie a clientului din punct de vedere al bancilor.
Clientii pot fi definiti dupa urmatoarele caracteristici:
- termenul de client presupune ca este o persoana juridica sau fizica care are o relatie de afaceri
cu banca;
- clientii apeleaza din cand in cand, la una din unitatile bancii, a solicita efectuarea de operatiuni;
- clientii folosesc unele sau toate serviciile, produsele oferite de banci.
Relatia dintre banca si client a fost definita prin lege. Aceasta se refera la indatorirea bancii de
a avea grija de client si la responsabilitatea bancilor de a se asigura ca sistemul si tehnologia
folosita protejeaza atat banca insasi cat si propri clienti.
In relatia clasic si simpla care exista intre banca si client este acea relatie inte debitor si creditor.
Clientul poate fi creditor, iar banca debitor. Reversul acestei situatii se inregistreaza in cazul in
care clientul imprumuta bani de la banca. Banca nu este doar un pastrator al banilor, intrucat ea
poate folosi fondurile in scopul unor afaceri, dar i-si asuma obligatia de a restitui la cerere
valoarea depozitelor.
POTENTIALUL DE AFACERI OFERIT DE CLIENTI BANCII
Pentru a exista ca afaceri viabile, bancile au nevoie de clienti. Diferitele tipuri de clienti au
cerinte diferite, in concordanta cu afacerile lor sau cu nevoile personale, oferind un potential
important pentru dezvoltarea activitatii bancare. Cerintele si nevoile clientilor se pot schimba,
dupa o perioada de timp, in functie de noile conditii existente in economie si societate. Pentru o
banca este avantajos sa aiba diferite tipuri de clienti, intrucat astfel, va primi depozite si va
acorda imprumuturi atat pentru afaceri cat si persoanelor particulare.
Ca urmare a valorificarii de catre banca a potentialului de dezvoltare a activitatii, oferit de
clienti, rezulta avantaje atat pentru banca cat si pentru clienti. Avantajele clientilor pot fi
considerate:
- siguranta privind depozitele pastrate la banci;
- dobanda primita pentru acestea;
faptul ca sumele pastrate in conturile bancare pot fi restituite oricand, la cerere;
transferurile de bani de care pot beneficia ( in loc de a purta asupra lor mari sume de bani in
numerar).
Prin satisfacerea nevoilor clientilor si prin oferta de servicii performante, bancile isi vor pastra
clientii si vor fi in masura sa ofere noi servicii. Intr-o economie de piata este un fapt bine stabilit
ca produsele bancare specializate sunt mai usor de dezvoltat si utilizat de catre clientii existenti,
decat de catre noii clienti. Este, prin umare important sa se identifice diferitele tipuri de clienti si
cerintele specifice acestora. Companiile vor avea nevoi diferite in functie de natura si volumul
afacerilor. O companie mica, de exemplu, poate avea nevoie de un imprumut pe termen scurt
pentru a acoperi nevoile pentru servicii si productie. Marii investitori pot dori sa imprumute bani
pentru investitii in asa fel incat sa-si extinda si sa-si diversifice afacerea.
Nevoile persoanelor fizice, ce isi deschid conturi personal, pot diferi in functie de nivelul
venitului si stilul de viata. In prezent, acest tip de clienti au o pondere scazuta in Romania, dar, in
perspectiva, numarul celor ce isi deschid conturi personale ar trebui sa creasca considerabil.
Intr-o economie de piata, clientii opteaza pe baza nevoilor lor si vor alege o anumita banca, in
functie de serviciile si avantajele oferite. Acest criteriu de optiune va conduce un timp, la o
industrie bancara dezvoltata in functie de cerere. Presiunea exercitata de clintii cu diferite
necesitati si existenta serviciilor oferite si de alte institutii financiare, vor conduce la schimbari si
inbunatatiri in sistemul bancar. In timp, ca urmare a faptului ca bancile incep sa-si inbunatateasca
strategiile, vor fi introduse noi produse si servicii bancare in concordanta cu practica bancara







Oferte si sevicii bancare.
Oferta de produse a B.C.R.
Banca Comerciala Romana a fost si ramane disponibila sa ofere clientilor sai toata gama de
servicii cu specific bancar ce se practica pe piata interna .
Paleta larga a activitatilor bancii , structura clientilor sai si acoperirea tuturor zonelor geografice
cu unitati proprii ii dau acesteia caracterul de banca universala .
Oferta de produse si servicii devine pentru banca principalul mijloc de mentinere a cotei de piata
cucerite si a interesului unui numar cat mai mare de clienti .
Banca are pachete adecvate de produse , care trebuie sa tina seama de caracteristicile si categoria
clientelei sale . Banca are in vedere companiile mari si clienti strategici , agentii economici cu
activitate de export , intreprinderile mici si mijlocii , activitatea de retail.
Banca are in vedere ca partenerii sai sa beneficieze , in primul rand , de produsele si serviciile de
baza (depozite , credite si garantii , decontari , consultanta ) asigurand astfel principalele grupe
de cerinte ale clientilor pe termen scurt , termen mijlociu si lung .
Toate produsele si serviciile bancare isi au importanta lor , dar creditul ramane principalul
produs oferit de banca .
Banca Comerciala Romana pune un accent deosebit pe finantarea economiei reale si pe
sprijinirea procesului de restructurare prin abordarea de credite atat pentru importul, de
echipamente , tehnologie , materii prime si materiale , cat si pentru exportul de produse
manufacturate .
Banca este acceptata de un numar important de agenti de garantare a creditelor pentru export si
lucreaza in conditii normale cu organismele internationale: BIRD, BERD, BEI.
B.C.R. a contribuit la finantarea activitatii de productie in mai multe sectoare economice , si in
deosebi in industrie , a carei creditare este masurata in proportie de 2/3 prin unitatile teritoriale
ale bancii .
Experienta castigata si reactia pozitiva a clientilor la serviciile oferite de banca sunt conditii
pentru o evolutie pozitiva in viitor .
Deschiderea si dezvoltarea pietei financiare din Romania si intrarea in circuit a noilor
instrumente financiare cum sunt cambia , biletul la ordin si cecul , sunt un bun prilej pentru
banca de a-si extinde activitatea in mod corespunzator si pentru a contracta noi relatii cu
partenerii sai de afaceri .
Tipul de servicii oferite de banca este foarte important . In general , bancile ofera doua tipuri
diferite de servicii :
- serviciul "o singura data" este o tranzactie asigurata ( de exemplu , procurarea de valuta straina)
. Persoana va veni la sucursala va procura valuta , apoi va pleca ; acesta este sfarsitul tranzactiei ;
- serviciul "de relatie " - la care clientul va utiliza serviciul respectiv in mod repetat ( de exemplu
, Contul curent : clientul va deschide contul si-l va folosi pentru a depune si a retrage bani ). Cu
ocazia folosirii unui serviciu se pot indica si altele care ar putea fi utile clientului . Acest tip de
serviciu asigura perpetuarea relatiilor cu banca .
Serviciile de relatie pot conduce adeseori clientul catre achizitionarea mai multor servicii .
Ambele tipuri de servicii sunt importante pentru consolidarea relatiilor cu clientii .
Cu cat clientul are mai multe contracte cu banca si cu personalul acesteia , cu atat va fi mai usor
sa-si evalueze necesitatile si sa construiasca relatia . Cunoasterea clientului de catre banca
inseamna, adesea ,ca se pot anticipa unele din cerintele acestuia , oferindu-i-se servicii adecvate
inainte ca el sa constientizeze unele necesitati financiare .
Intr-un sector bancar profesional si competitiv , tendinta Bancii Comerciale Romane ramane de
crestere continua a performantei financiare , lucru ce impune cu necesitate dezvoltarea ofertei de
produse si servicii bancare, precum si imbunatatirea celor existente .
Consiliul de Administratie al Bancii Comerciale Romane , in sedinta sa din 31 martie 2000 , a
hotarat si aprobat infiintarea Directiei de Produse si Servicii Bancare pentru Persoane Fizice ,
avand in vedere si faptul ca persoanele fizice cu cont la B.C.R. au un aport mare in resursele
bancii , dar beneficiaza de o oferta restransa de produse si servicii bancare .
Noua directie infiintata isi propune sa abordeze acest segment de clienti - persoane fizice - intr-o
conceptie noua printr-o structurare a acestei categorii de clienti in functie de venituri , pregatire ,
varsta si necesitati si printr-o politica de diversificare a ofertei de produse si servicii specifice .
In prezent , B.C.R. este disponibila sa ofere clientilor sai (persoane fizice) toate produsele si
serviciile bancare ce se practica pe piata interna , iar prin dezvoltarea sistemului informatic , si a
unora din cele existente in bancile din strainatate .
Cu toate ca , prin Instructiunile de Lucru nr. 2 /1998 privind creditarea persoanelor fizice au fost
prevazute mai multe categorii de credite ce se pot acorda , nu au fost lansate pe piata decat
cateva , ramanand nefolosite o serie de credite foarte solicitate pe piata interna de catre persoane
fizice ( credite pentru amenajari si reparatii locuinte , pentru cumparaturi de autoturisme din
import , cumparari terenuri , reparatii locuinte , credite de trezorerie , etc. ) . Noile produse si
servicii solicitate de persoanele fizice , spre exemplu :
- eliberarea de scrisori de garantie bancara ;
- plata abonamente telefon ;
- energie electrica , etc. , credite nenominalizate pe termen scurt (pana la 30 de zile ) pentru plata
unor cheltuieli ocazionate de diverse evenimente din viata unei familii etc. .
Unul din produsele solicitate il reprezinta creditele in valuta . Sunt solicitari de la persoane fizice
, in principal , pentru achizitionarea de mici utilaje productive pentru lansarea unei afaceri sau
pentru efectuarea de concedii in strainatate .
Concomitent , este lansat serviciul cunoscute sub denumirea de " private banking ", respectiv
informatii bancare despre conturile clientilor , tipurile de operatiuni si produse bancare , plati
electronice , etc. .
Realizarea acestor obiective au sporit simtitor numarul clientilor care apeleaza la serviciile bancii



Produse si servicii oferite
de Banca Comerciala Romana:

CASETA DE VALORI - "Cheia sigurantei dvs. !"
B.C.R. pune la dispozitia clientilor sai , un serviciu bancar modern - caseta de valori - prin
intermediul careia se pot pastra in conditii de siguranta deplina :
- titluri si hartii de valoare (actiuni , obligatiuni , certificate de depozit, bilete de ordin , etc.) ;
- bilete de banca si valuta cash ;
- obiecte de arta , colectii numismatice , etc. ;
- bijuterii ;
- documente de valoare si inscrisuri oficiale (testamente , manuscrise , certificate de proprietate )
;
- obiecte fara valoare determinata ;
- alte valori .
Avantaje :
Casetele sunt amplasate in spatii special amenajate , asigurate cu sisteme de paza , supraveghere
video si alarma .
Deschiderea /inchiderea casetelor de valori se face cu ajutorul a doua chei : prima , unicat ,
detinuta de client , iar cea de-a doua detinuta de functionarul bancar , accesul la caseta se
efectueaza numai folosind ambele chei .
B.C.R. presteaza serviciul de pastrare a valorilor in casete pe baza unui contract incheiat cu
clientii si in care vor fi inscrise :
- durata depozitarii ;
- valoarea declarata de client pentru obiectul / obiectele depozitate ;
- comisionul perceput de banca .
Pe toata durata depozitarii valorilor , clientul isi pastreaza calitatea de proprietar al acestora .

MULTI CASH - "Accesibil , comod , eficient , sigur !"
Prin serviciul MULTI CASH ,B.C.R. ofera clientilor sai , persoane juridice, confort si
flexibilitate in relatia cu Banca .
Avantajele folosirii acestui serviciu :
*Platiti un abonament diferentiat corespunzator serviciului de care aveti nevoie.
*Confortul si economisirea timpului beneficiind de legatura electronica cu Banca la orice ora si
din orice colt al tarii .
*Accesarea unor informatii financiar-bancare vitale pentru succesul afacerilor clientilor .
*Siguranta si confidentialitatea operatiunilor .
*Operativitatea , prin executarea in acceasi zi a ordinelor de plata primite .
*Gratuitate la instalarea soft-ului , asigurarea service-ului si instruirea utilizatorului .
Obs : Documentele de decontare in original se pot ridica oricand de la Banca .

B.C.R. pune la dispozitia clientilor sai o oferta larga de carduri , cu diferite destinatii , pentru
care clientii pot opta in functie de nevoile si necesitatile lor .

B.C.R. ofera cardul VISA in 3 variante :
a) B.C.R. VISA CLASIC
Cardul de debit , embosat , emis in lei pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe
teritoriul Romaniei .
Cardul este destinat :
- pentru plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA (hoteluri , magazine ,
benzinarii , etc.) ;
- pentru obtinerea de numerar de la automatele bancare si de la ghiseele bancii.
b) B.C.R. VISA BUSINESS
Cardul de debit , embosat , emis in valuta (USD) destinat firmelor ai caror angajati calatoresc in
strainatate , in interes de afaceri .
Cardul este destinat pentru :
- plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinarii ,
etc.)
- obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare .
c) B.C.R. VISA INTERNATIONAL
Card de debit , embosat , emis in valuta (USD) pentru persoane fizice , ce poate fi utilizat
oriunde in tara si in lume .
Cardul este destinat pentru :
-plati de bunuri sau servicii oriunde este afisata sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinarii , etc.)
- obtinerea de numerar de la automatele bancare .

Alte carduri puse la dispozitia clientilor sai de catre B.C.R. :

CARDUL B.C.R. MAESTRO
Banca ne pune la dispozitie un instrument de plata modern , sigur , rapid , comod si flexibil .
Cardul este emis sub marcile ec/Cirrus si edc/Maestro , care apartin organizatiei Europay
International - una dintre cele mai mari organizatii internationale pe piata cardurilor .
B.C.R. Maestro este un card de debit , electronic , emis in lei pentru persoane fizice . Este utilizat
pentru plata salariilor angajatilor societarilor comerciale .
Este destinat obtinerii de cash de la ATM-urile sau giseele bancare sau pentru plata bunurilor si
serviciilor la comerciantii acceptatori de carduri , care detin POS-uri , pe teritoriul Romaniei .


CARDUL B.C.R. EUROCARD BUSINESS
Este card de debit , embosat , emis in lei , sub sigla Eurocard/Mastercard , destinat angajatilor
societarilor comerciale care efectueaza deplasari in interes de serviciu pe teritoriul romaniei .
Cardul este destinat pentru :
- plati de bunuri si servicii oriunde este afisata sigla Eurocard/Mastercard (hotel, magazin ,
benzinarii , etc.) ;
- obtinerea de numerar de la automatele si ghiseele bancare .

SERVICIUL MONEYGRAM
Serviciul MoneyGram reprezinta cea mai rapida , sigura si comoda cale de a trimite si primi bani
de pe tot globul in doar cateva minute .
Mii de oameni din intreaga lume folosesc deja acest serviciu . O retea extinsa de agenti seriosi ,
conectati prin calculatoare , vor transmite banii , avand garantia ca vor fi inmanati in siguranta si
fara nici o intarziere .
MoneyGram este pus la dispozitie in mai mult de 135 de tari si ne da posibilitatea de a primi sau
a trimite bani in numerar , oriunde in lume in doar 10 minute . Pentru a face trimiterea mai
personala , putem adauga gratuit un mesaj de 10 cuvinte .
In Romania , B.C.R. este singurul agent MoneyGram .

Cecurile

CECUL BANCAR IN VALUTA
Cecul bancar in valuta se poate emite de B.C.R. pentru plata marfurilor si seviciilor importate ,
iar cecul emis in strainatate poate fi utilizat pentru onorarea exporturilor de marfuri si servicii .
Cecul bancar in valuta se poate plati intr-o gama larga de valute in principiu , la plata se
incaseaza valoarea integrala , plata se efectueaza cu respectarea regulilor si uzantelor
internationale valabilitatea unui cec bancar in valuta este de maxim 6 luni de la data emiterii .
CECUL DE CALATORIE AMERICAN EXPRES
Cecul de calatorie American Expres este o modalitate dintre cele mai sigure de a avea la
dispozitie bani in strainatate .Acest cec poate fi preschimbat in numerar la cele mai multe banci
din lume , la un curs general al monedelor . In SUA si in alte tari cecul poate fi folosit direct ca
mijloc de plata , dar poate fi preschimbat usor oriunde in lume in monede .
Cecurile pot fi schimbate si in bani lichizi la una din cele 1700 de reprezentante si birouri de
turism ale firmei American Expres , in banci , agentii de schimb valutar , plus mii de alte locuri
unde nu se percepe nici o alta taxa.
Cecurile de calatorie American Expres sunt la fel de usor de folosit ca banii lichizi si sunt
disponibile in 12 monede de mare circulatie .
Pentru calatoriile in Europa , putem beneficia de noile cecuri de calatorie EURO , ele
reprezentand pasaportul pentru Europa .
Avantajele cecurilor :
*Confortul si siguranta operatiunilor .

DIRECT DEBIT
Modalitate de plata prin care banca achita , pe baza autorizarii prealabile date de client , platile
cu caracter de regularitate , a caror suma nu este dinainte cunoscuta (intretinere , telefon , chirie )
Serviciul implica existenta unui acord intre :
- platitor si beneficiar ;
- platitor si banca ;
- beneficiar si banca .
Avantajele :
*Economisirea timpului si a costurilor pe care le implica deplasarea la banca .
*Evitarea riscului neplatii la timp a furnizorilor si a implicatiilor acestor intarzieri .

PRODUSE DE ECONOMISIRE
Pentru a veni in intampinarea dorintelor clientilor de a economisi surplusul de lichiditati de care
dispun , lei sau valuta , B.C.R. ofera o gama variata de depozite .
DEPOZITE LA TERMEN
- in lei , pe termen de 1 , 3 , 6 , 9 si 12 luni si in valuta , pe termen de 3 , 6 , 9 si 12 luni .
CERTIFICATELE DE DEPOZIT in lei , pe termen de 3 si 6 luni , cu dobanda fixa pe intreaga
perioada a depozitului , bonificata la scadenta depozitului .
Avantaje :
*Confidentialitatea si siguranta economiilor clientilor .
*Pastrarea certificatelor de depozit poate fi asigurata in casetele de valori ale banci pe intreaga
perioada pana la scadenta .

PRODUSE DE INVESTITII
CERTIFICATE DE TREZORERIE
Ofera venituri mai substantiale decat depozitele la termen plasamentul minim fiind de 100
milioane , cu o scadenta variabila in general de 3 luni .

SERVICII DE CUSTODIE
Ofera posibilitatea investirii surplusului de fonduri ale clientilor , in pachete de actiuni , pe baza
ofertelor publice , intermediate de societatile de valori mobiliare .
CREDITUL FAMILIA MEA
Credite imobiliare
- Credite pentru cumparari de locuinte si terenuri aflate in intravilan
- termen de 10 ani ;
- suma maxima - 85% din pretul locuintei .
- Credite pentru modernizari si reparatii
- termen de 5 ani ;
- suma maxima - 85% din valoarea devizului .
- Credite temporare (punte) ;
Se acorda pentru asigurarea resurselor financiare necesare achizitionarii unei noi proprietari
imobiliare pana la vanzarea imobilului detinut initial .
- termen de 6 luni ;
- suma maxima - 80% din valoarea devizului .
Credite pentru autoturisme
Se acorda pentru cumpararea de autoturisme noi din productia interna sau de import de la
distribuitorii autorizati .
- termen 5 ani ;
Credite pentru bunuri de folosinta indelungata
Se acorda pentru achizitionarea de mobilier , produse electronice , aparate menajere ,
calculatoare etc.
- termen 3 ani ;
- suma maxima - 85 sau 100% din pretul bunului care se cumpara .
Credite pentru sanatate
Se acorda pentru plata unor tratamente medicale .
- termen 12 luni ;
- suma maxima - 100% din costul tratamentului .
Credite pentru invatamant
Se acorda pentru achitarea taxelor de inscriere si continuare a studiilor in diferite forme de
scolarizare .
- termen 12 luni ;
- suma maxima - 100% din cheltuielile de scolarizare .
Credite pentru nevoi temporare
Se acorda pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de diverse evenimente din viata familiei .
- termen 60 zile de acordare ;
- suma maxima - venitul net .
Alte servicii oferite de B.C.R.
- Serviciul de transfer valutar prin merchants bank
Este adresat clientilor persoane fizice , permite primirea sumelor in valuta trimise in SUA si
canada , fara a fi necesar ca destinatarul sa aiba cont deschis la banca .
- Tranzactii de schimb valutar .
Cele mai rentabile operatiuni de schimb valutar
- Servicii pe piata de capital prin INTERMOB SVM
*Intermedierea tranzactiilor de cumparare / vanzare de actiuni .
*Operatiuni privind finantarea societarilor comerciale prin instrumente specifice pietei de capital
(oferte publice pentru majorari de capital si misiuni de obligatiuni) .
*Intermedierea ofertelor publice de cumparare pentru preluarea pachetelor mari de actiuni in
vederea stabilirii unei pozitii de control .
*Listarea la Bursa de Valori Bucuresti si pe piata Rasdaq .
*Acordarea de asistenta si evaluare economica a societarilor comerciale in vederea stabilirii
politicii de investitii .

Calitatea serviciilor si continuitatea in oferta de produse si servicii care ajuta la cresterea
fidelitatii clientilor , acestia fiind astfel mai putin tentati sa evalueze alternativa utilizarii
serviciilor concurentilor .
Operatiuni cu valuta:
Cursul valutar pentru operatiile cu clienti persoane juridice se stabileste zilnic in cadrul centralei
bancii.
Acest curs este transmis prin cele mai rapide mijloace de informare tuturor unitarilor teritoriale
ale bancii.
La ghiseele de lucru se afiseaza lista cursurilor de vanzare si cumparare valuta.
Operatiunile de vanzare si cumparare de valuta pentru clienti persoane juridice se efectueaza de
unitatile operative ale bancii comerciale din ordinul si in contul clientilor, la depunerea de catre
acestia a formularelor: Ordin de vanzare Valuta si / sau Ordin de cumparare valuta, dupa
caz.

Cap 4

Studiu de evaluare a atitudini consumatorilor cu privire la produsele/serviciile
oferite de BCR



4.1. Metodologia cercetrii de marketing

n vederea realizrii cercetrii de marketing, n condiii optime, am elaborat metodologia
cercetrii de marketing, pe trei etape, i anume:
etapa I - etapa preliminar ce conine: descoperirea i definirea problemei, stabilirea scopului
cercetrii, identificarea obiectivelor cercetrii, elaborarea ipotezelor cercetrii, estimarea prealabil
a valorii informaiilor obinute din cercetare;
etapa II - etapa de proiectare, ce conine: alegerea surselor de informaii ale cercetrii, selectarea
modalitii de culegere i sistematizare a informaiilor cercetrii, stabilirea bugetului i programarea
n timp a cercetrii.
etapa III - etapa de realizare, ce conine: recoltarea informaiilor cercetrii, prelucrarea informaiilor
cercetrii, analiza i interpretarea informaiilor cercetrii, concluziile cercetrii de marketing i
prezentarea raportul privind cercetarea de marketing.
Etapa I - etapa preliminar
1. Descoperirea i definirea problemei
Lund n considerare criza economic din ultimii ani, precum i faptul c cererea pentru servicii
de furnizare de energie a crescut, se impune realizarea unui studiu de marketing prin care s
descoperim cauzele care au dus la cresterea consumului de energie electrica. Totodat, dorim s ne
informm dac cetenii (consumatorii) sunt mulumii sau nu de calitatea serviciile oferite de BCR,
precum i ce strategii de marketing ar trebuie adopte marketerii, angajai ai Transelectrica S.A, pentru
prestarea n cadrul pieei a unor servicii de o performan ireproabil.
2. Stabilirea scopului cercetrii
Principalul scop al cercetri de marketing este de a cunoate gradul de ncredere, satisfacie i
importan pe care l acord cetenii serviciilor prestate de BCR Funcie de evaluarea realizat din
partea cetenilor s elaborm strategii de marketing care s duc la mbuntirea produsului, preului,
distribuiei, promovrii i a calitii serviciilor de restaurante.
3. Identificarea obiectivelor cercetrii
Obiectivul general: evaluarea atitudinii consumatorului privind serviciile oferite de
BCR
Obiective specifice:
elaborarea unor strategii de marketing pentru politica de produs, care s duc la creterea
ncrederii cetenilor (creterea cererii, respectiv a numrului de beneficiari), la satisfacia
clientului prin mbuntirea ofertei de servicii (gradul de satisfacie a clientului), precum i
la creterea performanei serviciilor;
elaborarea unor strategii de marketing pentru politica de pre, care s duc la diferenierea
preurilor pe componente, precum i la creterea veniturilor;
elaborarea unor strategii de marketing pentru politica de distribuie, care s duc la
creterea distribuiei, adic la creterea numrului angajailor n restaurantele pentru care
cererea este mare;
elaborarea unor strategii de marketing pentru politica de promovare, care s duc la
diferenierea ofertei, distribuiei i imaginii, precum i la promovarea produsului global prin:
marc i simboluri, relaii publice, fora de vnzare, publicitate, marketing direct i
promovarea vnzrilor;
elaborarea unor strategii de marketing pentru politica de calitatea a restaurantelor, care s
duc la mbuntirea performanei restaurantelor, prin prestarea unor servicii de calitate
superioar, la nivelul ateptrilor consumatorilor, prin realizarea unui sistem informaional
prin care s se centralizeze i s se elimine toate neregulile aprute n sistemul de prestaie al
serviciului.


4. Elaborarea ipotezelor cercetrii
La elaborarea ipotezelor cercetrii am luat n considerare rspunsurile date de subieci la
pretestarea chestionarului. Astfel, se poate spune c cetenii municipiul Reia i doresc
servicii de calitate superioar oferite de BCR, presupunnd urmtoarea ipoteza:
-Modalitatea moderna de a manevra banii si valorile personale ne usureaza viata si ne poate oferi un
confort mult dorit .

5. Estimarea prealabil a valorii informaiilor obinute din cercetare
Informaiile obinute prin cercetare sunt informaii colectate prin studii cantitative, directe,
realizate printr-o anchet ocazional de tip sondaj, bazat pe un chestionar ce conine un set de
ntrebri filtru, de introducere, nchise, deschise, despre sau n legtur cu serviciile oferite de
Transelectrica S.A.. Ca metod de comunicare cu subiecii, sondajul nostru se bazeaz pe anchete
personale directe cu subiecii (fa n fa), ceea ce ne ofer ca avantaj posibilitatea convingerii
subiecilor de a participa la interviu (anchet) i de a rspunde la ntrebrile care ar rmne altfel fr
rspuns, asigurndu-se astfel o rat ridicat de participare a subiecilor la desfurarea anchetei. Se
poate spune c informaiile (rspunsurile) obinute de la subieci sunt de calitate dac operatorul de
interviu nu influeneaz rspunsurile subiectului.
Etapa I I - etapa de proiectare
1. Alegerea surselor de informaii ale cercetrii
n prezenta cercetare de marketing, informaiile sunt obinute de la persoane fizice, adic
indivizi (anchete individuale) alei pe baza structurii eantionului din numrul total de subieci din
populaia municipiului Reia.
n acest sens, trebuie: aleas metoda de eantionare (metoda cot-parte); determinat
mrimea eantionului. n prezenta cercetare fiind vorba de un sondaj non-exhaustiv, n care rata de
sondaj R < 14,3% din N (1/7 din N), deci este un sondaj care nu ine seama de mrimea colectivitii.
Astfel, se vor stabili ci subieci trebuie chestionai pentru a obine informaiile necesare.
Stabilirea populaiei cercetate a fost realizat n funcie de scopul i obiectivele
cercetrii noastre, asigurndu-se reprezentarea mai multor categorii socio-profesionale din totalul
populaiei date n Tabelul nr. 4.1. de mai jos:
Tabelul nr. 4.1. [persoane]
Prezentarea general a populaiei municipiului Reia
la 24.08.2012. Criterii de selecie: localitate i sex

Jude / mediu / localitate TOTAL Masculin Feminin
1.) Cara-Severin / Urban / Reia 65.509 31.502 34.007
Sursa: www.carasseverin.insse.ro (disponibil la 15.02.2013)
Recensmntul populaiei i locuinelor - 2011 n judeul Cara-Severin
Anexa 2: 2011 Recensmntul populaiei i locuinelor din Romnia date preliminare.
Tabelul 1: Populaia stabil i gospodriile populaiei la recensmntul din anul 2011 rezultate preliminare.


Alegerea metodei de eantionare s-a realizat inndu-se seama de urmtorii factori:
a. termenul realizrii eantionrii populaiei s fie de maxim 4 ore, deci ct mai redus.
b. costurile cercetrii s fie cat mai mic, astfel nct s fie implicat un numr de anchetatori
limitat, pentru a nu se cheltui prea muli bani pentru plata lor.
c. identificarea unitilor din baza de sondaj s-a fcut n funcie de criteriile de selecie utilizate,
axndu-se ca prim criteriu pe cel de vrst, urmat de al doilea criteriu sex, al treilea criteriu ocupaii, al
patrulea criteriu venit mediu lunar.
Avnd n vedere aspectele enunate mai sus, se consider oportun alegerea unei metode de
eantionare empirice, metod ce se bazeaz pe o alegere raional a indivizilor din populaia cercetat.
n cazul nostru, fiind vorba de persoane fizice, s-a considerat oportun ca metod de eantionare
metoda cotelor. Aceast metod (a cotelor) presupune:
constituirea unei machete reduse a populaiei cercetate, dup caracteristicile care vor servi la
fixarea cotelor, n cazul nostru fiind vorba de: vrst, sex, ocupaii, i venit mediu lunar.
elaborarea planului sondajului: pentru aceasta, sunt luate n considerare structura populaiei-mam,
mrimea eantionului i numrul operatorilor de teren (anchetatorilor).
Eantionarea de acest tip implic necesitatea existenei unor date statistice referitoare la
populaia studiat, prezentat n Tabelul nr. 4.1. Ca form de cercetare s-a optat pentru anchete
individuale structurate pe baza unui chestionar compus din 12 de ntrebri.
Pentru a determina mrimea eantionului cot parte, am luat date statistice existente n
prezent. Determinarea mrimii eantionului se face n funcie de rata de sondaj. Presupunem valoarea
mrimii eantionului prevzut n studiile statistice de n = 384 persoane, tiind c populaia-mam
(populaia nsumat pe cele patru municipii) este de N = 65.509 persoane. Formul utilizat pentru
calculul ratei de sondaj:
R =
100
N
n
(1) R =
100
N
n
= [384/ 65.509] x100=0,58617 % < 1 / 7 (14,286%) din N
=> sondaj non-exhaustiv (sondaj care nu ine seama de mrimea colectivitii)
Dac nu tim mrimea minim a eantionului, se va aplica urmtoarea formul de calcul:
n =
( )
2
2
2
2
1
e
p p t
e
q p t
=

(2)
n = mrimea minim a eantionului cot parte; t = coeficientul statistic a crui valoare depinde de pragul
de ncredere folosit (n cazul studiului t = 1,96, corespunztor unui nivel de ncredere sau probabilitatea
de garantare a rezultatelor cercetrii fiind de = 0,95 = 95%); p = frecvena de apariie a fenomenului
studiat n eantion (n cazul studiului p = 0,50, pentru a face ca dispersia s aib valoarea maxim
posibil); proporia celor care au ales un rspuns pozitiv (DA); q = 1 p (q = 0,50) dispersia
fenomenului studiat va avea valoarea maxim posibil; proporia celor care au ales un rspuns negativ
(NU); p = q = 0,50; e = marja de eroare (abaterea admis) care se poate tolera n estimare, n cazul
nostru pentru intervalul de ncredere e = 5 % = 0,05
Mrimea minim a eantionului non-exhaustiv va fi:
n = 16 , 384
0025 , 0
9604 , 0
0025 , 0
25 , 0 8416 , 3
05 , 0
50 , 0 50 , 0 96 , 1
2
2
= =

=

persoane
n = 384 persoane (subieci) deoarece se aproximeaz la un numr natural n plus
Se va corecta mrimea eantionului aplicnd urmtoarea formul: n =
N n
N n
+

(3)
n = 382 7621 , 381
893 . 65
456 . 155 . 25
509 . 65 384
509 . 65 384
= = =
+

=
+

N n
N n
persoane


Deci mrimea eantionului va fi n = 382 persoane (subieci)
n cazul proiectrii chestionarului, trebuie s inem seama de cele 4 criterii de selecie, astfel
nct n pretestarea chestionarului numrul de persoane s nu depeasc produsul dintre cele 4 nivele,
iar mrimea eantionului pilot s fie egal cu:
eantionul pilot pentru pretestarea chestionarului a fost de:
np = 3 niv (vrst). x 2 niv. (sex) x 4 niv. (ocupaii) x 3 niv. (venit mediu lunar) = 72 persoane (subieci).
ntruct timpul disponibil nu ne permite anchetarea celor 384 de subieci se va realiza cercetarea de
marketing pe mrimea eantionului pilot de 72 persoane, calculai i distribuii cot parte, funcie de
criteriile de selecie. Dup criteriile de selecie se va determina structura de baz a eantionului cot
parte numrul de subiecii funcie de nivelele fiecrui criteriu.

Determinarea mrimii eantionului dup criteriile vrst i sex

I. Criteriul vrst
(ani)
II. Nivele
sex
Nr. nivele = 3 Subeantioane
TOTAL
eantion
Sub 29 ani 29-59 ani 60-peste 60 ani
Cota parte pers./sex
M 12 12 12
36
F 12 12 12 36
TOTAL eantion M+F 24 24 24 72
PONDERE M+F 100,00 100,00 100,00 300
din care:
M 50 50 50 150
F 50 50 50 150
Sursa: realizat de autor

Determinarea mrimii eantionului dup criteriile ocupaii i sex

III. Criteriul
ocupaii
II. Nivele
sex
E-S
Nr. nivele = 7 Subeantioane
NAG P
TOTAL
eantion
AGM AGF AGI AGAO
Cota parte
pers./sex
M 6 5 5 5 5 5 5 36
F 6 5 5 5 5 5 5 36
TOTAL
eantion
M+F 12 10 10 10 10 10 10 72
PONDERE M+F 100 100 100 100 100 100 100 700
din care:
M 50 50 50 50 50 50 50 350
F 50 50 50 50 50 50 50 350
Sursa: realizat de autor


Probabilitatea mrimii eantionului dup venitului mediu lunar este prezentat mai jos.



Determinarea mrimii eantionului dup criteriile venit mediu lunar i sex

IV. Criteriul venit
mediu lunar (lei)
II. Nivele
sex
Venit mediu lunar
TOTAL
eantion
Sub 1000 1000-2000 Peste 2000
Cota parte pers./sex
M 19 9 8
36
F 21 8 7 36
TOTAL eantion M+F 40 17 15 72
PONDERE M+F 100,00 100,00 100,00 300
din care:
M 47,50 52,94 53,33 153,77
F 52,50 47,06 46,67 146,23
Sursa: realizat de autor

Algoritmul de calcul al structurii eantionului s-a realizat pe baza Tabelului nr. 4.1. statistic, n
funcie de cele 4 criterii de selecie.
2. Selectarea modalitii de culegere i sistematizare a informaiilor cercetrii
Avnd n vedere c sondajul prezentului studiu s-a desfurat pe baza interviului personal,
administrarea chestionarului s-a realizat la: elevi/studeni, n incinta instituiilor de nvmnt, n parc,
n centrul civic; angajaii (muncitori, funcionari, intelectuali, alte ocupaii) la locurile de munc, n
staiile de transport local, n benzinrii, n spaii comerciale; neangajai (fr ocupaii, omeri) n zone
comerciale cu trafic intens, n parc, la domiciliu i la Agenia Judeean de Ocuparea Forei de Munc;
pensionarii, n parc i la domiciliu.
Au fost chestionate doar persoanele cu domiciliul stabil sau flotant n municipiul Reia, nu i
turitii sau persoane aflate n trecere.
Pe baza structurii eantionului pilot, informaiile vor fi sistematizate n funcie de criteriile de
selecie ale subiecilor.
Cum am menionat mai sus, am proiectat i redactat un chestionar alctuit din 12 de ntrebri,
din care: 4 ntrebri de identificare, 7 ntrebri nchise structurate pe mai multe scale cu variabile binare
i multiple i 1 ntrebare deschis. ntrebrile de identificare vor fi urmate de ntrebri de nclzire, dup
care se intr n tipuri de ntrebri mai reprezentative pentru prezenta cercetare. Chestionarul cercetrii
este prezentat n Anexa nr. 1.
Msurarea (evaluarea) privind atitudinea cetenilor fa de serviciile oferite de BCR se
realizeaz cu ajutorul scalelor i a metodelor de scalare.

3. Stabilirea bugetului i programarea n timp a cercetrii
Administrarea chestionarului se face n funcie de: programul persoanelor chestionate,
bugetul de timp acordat pentru anchet (norma de timp alocat administrrii chestionarului), bugetul
de bani acordat pentru: multiplicarea chestionarelor, cheltuieli de transportul i cazarea operatorilor de
teren plata personalului (operatorilor de teren), alte cheltuieli.

Aplicarea chestionarului a fost realizat
n perioada februariemartie 2013, n intervalul orar 10
00
- 18
00
.
Reducerea numrului de zile pentru administrarea chestionarului s-a putut realiza prin alocarea
unui numr de 4 operatori de teren astfel: 72 chestionare : 36 sudeni = 2 chestionare de anchetator
pentru 1 zi.
c.) bugetul de bani acordat pentru: multiplicarea chestionarelor, cheltuieli de transportul i
cazarea operatorilor de teren plata personalului (operatorilor de teren), alte cheltuieli.
Administrarea chestionarului se va face n coli, universiti, n parc, n centru civic, la
serviciu, la domiciliul subiecilor, la Agenia Judeean pentru Ocuparea Forei de Munc, n
zone comerciale i n locuri cu trafic intens, cu ajutorul a 4 persoane ce urmeaz a fi instruite de
autoarea prezentei lucrri.




Etapa III - etapa de realizare
1. Recoltarea informaiilor cercetrii
Recoltarea informaiilor cercetrii s-a realizat de ctre operatorii de interviu, acetia fiind bine
instruii, astfel nct s-i fac pe subieci interesai de ceea ce se cerceteaz, s-i conving c prin
cooperarea lor aduc o contribuie important la rezolvarea problemei care face obiectul cercetrii. La
culegerea informaiilor i pelucrarea lor au participat doar studenii Facultii de tiine economice,
specializarea ECTS, anul III din cadrul Universitii Eftimie Murgu din Reia. Pentru a uura recoltarea
informaiilor cercetrii am procedat la codificarea chestionarelor.
Codificri utilizate n centralizarea datelor obinute din cercetare
Ocupaii Sex Vrst (ani) / venit mediu lunar (lei)
Sub 29 ani 29-59 ani 60 i peste 60 ani
Sub
1000
1000-
2000
Peste
2000
Sub
1000
1000-
2000
Peste
2000
Sub
1000
1000-
2000
Peste
2000
1.) Elev-student
= 12 sub
M=6 3
1-3
- - 3
25-27
- - - - -
F=6 3
4-6
- - 3
28-30
- - - - -
2.) Muncitor =10 sub M=5 2 - - 1 - - 2 - -
7-8 31 49-50
F=5 2
9-10
- - 2
32-33
- - 1
51
- -
-3.) Funcionar
=10 sub
M=5 - - 1
22
- 1
39
1
45
- 1
57
1
65
F=5 1
11
1
19
- - - 1
46
- 1
58
1
66
4.) Intelectual
=10 sub
M=5 - 1
20
- - 1
40
1
47
- 2
58-60
-
F=5 1
12
- 1
23
- 1
41
- - - 2
67-68
5.) Anagajat alte ocupaii
=10 sub
M=5 1
13
- 1
24
- 1
42
- 1
52
- 1
69
F=5 - 1
21
- 1
34
1
43
1
48
- 1
61
-
6.) Neangajat - omer
=10 sub
M=5 3
14-16
- - 2
35-36
- - - - -
F=5 2
17-18
- - 2
37-38
- - 1
53
- -
7.) Pensionar
=10 sub
M=5 - - - - 1
44
- 1
54
1
62
2
70-71
F=5 - - - - - - 2
55-56
2
63-64
1
72
TOTAL GENERAL
= 72 subieci
M=36 9 1 2 6 4 2 4 4 4
F=36 9 2 1 8 2 2 4 4 4
Subieci /venit mediu
lunar = 72 subieci
M+F 18 3 3 14 6 4 8 8 8
=72
Subieci / vrst M+F
=72
24 24 24
Sursa: realizat de autor

Operatorul a aplicat chestionarul n incinta instituiilor de nvmnt, n parc, n centrul civic, la
locurile de munc ale angajailor, n staiile de transport local, n benzinrii, n spaii comerciale, n zone
comerciale cu trafic intens, n parc, la domiciliu i la Agenia Judeean de Ocuparea Forei de Munc
pentru cei neangajai, iar pentru pensionarii, n parc i la domiciliu.
2. Prelucrarea informaiilor cercetrii
Prelucrarea informaiilor cercetrii au fost realizate de studeni pe baza informaiilor culese prin
aplicarea chestionarului.
Pentru a uura centralizarea rezultatelor s-a creat un programe de calcul cu formule combinate
n Microsoft Excel, dup care s-au realizat i prezentat rezultatele cercetrii, respectiv ponderile
rezultatelor obinute.


Q05. Ce fel de servicii BCR preferati? (alegei o singur variant din cele propuse)
(A5.1.) Conturi curente in toate valutele
(A5.2.) Depozite la termen
(A5.3.) Conturi de economii

PONDERE rezultate obinute pe baza centralizatorului general

C1: PONDERE CRITERIUL SEX
TOTAL Sex M+F 72 26 11 35
Din care: M 36 11 6 19
*respondeni+ F 36 15 5 16
PONDERE SEX M+F 100 36,11 15,278 48,61
Din care: M 50 15,28 8,3333 26,39
[100%] F 50 20,83 6,9444 22,22

C2: PONDERE CRITERIUL VRST
Vrst: sub 29 ani
24 respondeni M+F 24 10 5 9
Din care: M 12 4 3 5
F 12 6 2 4
PONDERE SEX M+F 100 41,67 20,833 37,5
Din care: M 50 16,67 12,5 20,83
[100%] F 50 25 8,3333 16,67


Vrst: 29 59
ani 24
respondeni M+F 24 9 2 13
Din care: M 12 3 1 8
F 12 6 1 5
PONDERE SEX M+F 100 37,5 8,3333 54,17
Din care: M 50 12,5 4,1667 33,33
[100%] F 50 25 4,1667 20,83

Vrst: 60 i
peste 60 ani 24
respond. M+F 24 7 4 13
Din care: M 12 4 2 6
F 12 3 2 7
PONDERE SEX M+F 100 29,17 16,667 54,17
Din care: M 50 16,67 8,3333 25
[100%] F 50 12,5 8,3333 29,17

C3: PONDERE CRITERIUL OCUPAII
Elev-student
12 respondeni M+F 12 6 1 5
Din care: M 6 1 0 5
F 6 5 1 0
PONDERE SEX M+F 100 50 8,3333 41,67
Din care: M 50 8,333 0 41,67
[100%] F 50 41,67 8,3333 0

Angajat
muncitor 10
respondeni M+F 10 4 2 4
Din care: M 5 1 1 3
F 5 3 1 1
PONDERE SEX M+F 100 40 20 40
Din care: M 50 10 10 30
[100%] F 50 30 10 10

Angajat
funcionar
10 respondeni M+F 10 3 2 5
Din care: M 5 0 1 4
F 5 3 1 1
PONDERE SEX M+F 100 30 20 50
Din care: M 50 0 10 40
[100%] F 50 30 10 10

Angajat
intelectual
10 respondeni M+F 10 4 3 3
Din care: M 5 2 2 1
F 5 2 1 2
PONDERE SEX M+F 100 40 30 30
Din care: M 50 20 20 10
[100%] F 50 20 10 20

Angajat alte
ocupaii
10 respondeni M+F 10 3 1 6
Din care: M 5 2 0 3
F 5 1 1 3
PONDERE SEX M+F 100 30 10 60
Din care: M 50 20 0 30
[100%] F 50 10 10 30

Neangajat
omer
10 respondeni M+F 10 3 2 5
Din care: M 5 2 2 1
F 5 1 0 4
PONDERE SEX M+F 100 30 20 50
Din care: M 50 20 20 10
[100%] F 50 10 0 40

Pensionar
10 respondeni M+F 10 3 0 7
Din care: M 5 3 0 2
F 5 0 0 5
PONDERE SEX M+F 100 30 0 70
Din care: M 50 30 0 20
[100%] F 50 0 0 50

C4: PONDERE CRITERIUL VENIT MEDIU

Venit: sub 1.000
lei 40
respondeni M+F 40 13 8 19
Din care: M 19 6 3 10
F 21 7 5 9
PONDERE SEX M+F 100 32,5 20 47,5
Din care: M 47,5 15 7,5 25
[100%] F 52,5 17,5 12,5 22,5

Venit: ntre
1.000 2.000 lei
17 respondeni M+F 17 5 5 7
Din care: M 9 4 3 2
F 8 1 2 5
PONDERE SEX M+F 100 29,41 29,412 41,18
Din care: M 52,94 23,53 17,647 11,76
[100%] F 47,06 5,882 11,765 29,41

Venit: Peste
2.000 lei
15 respondeni M+F 15 8 1 6
Din care: M 8 4 0 4
F 7 4 1 2
PONDERE SEX M+F 100 53,33 6,6667 40
Din care: M 53,33 26,67 0 26,67
[100%] F 46,67 26,67 6,6667 13,33

Q06. Cat de des interactionati cu BCR si ce servicii folositi? :
Consum / alternative Direct debit Carduri de credit Operatiuni conturi
(A6.1.) zilnic
(A6.2.) 2-3 ori pe lun
(A6.3.) mai mult de 3 ori pe lun


Consum / alternative Direct debit Carduri de credit Operatiuni conturi TOTAL
(A6.1.) zilnic 23 25 24 72
Ponderi [%] 31,94 34,72 33,33 100,00
(A6.2.) 2-3 ori pe lun 36 29 7 72
Ponderi [%] 50,00 40,28 9,72 100,00
(A6.3.) mai mult de 3 ori pe lun 15 17 40 72
Ponderi [%] 20,83 23,61 55,56 100,00
TOTAL RESPONDENI 74 71 71 216
TOTAL PONDERI 103 99 99 300









Q07. Ce fel de transferuri rapide folositi?
(A7.1.) MoneyGram
(A7.2.) Smith&Smith
(A7.3.) SpeedTransfer
(A7.4.) Coinstar



C1:
PONDERE
CRITERIUL SEX
TOTAL Sex M+F 72 33 23 8 7
Din care: M 36 12 11 6 7
*respondeni+ F 36 21 12 2 0
PONDERE SEX M+F 100 45,83 31,94 11,11 9,7222
Din care: M 50 16,67 15,28 8,333 9,7222
[100%] F 50 29,17 16,67 2,778 0


Vrst: sub 29 ani
24 respondeni M+F 24 9 9 3 2
Din care: M 12 4 4 2 2
F 12 5 5 1 0
PONDERE SEX M+F 100 37,5 37,5 12,5 8,3333
Din care: M 50 16,67 16,67 8,333 8,3333
[100%] F 50 20,83 20,83 4,167 0


Vrst: 29 59 ani
24 respondeni M+F 24 11 6 4 3
Din care: M 12 3 2 4 3
F 12 8 4 0 0
PONDERE SEX M+F 100 45,83 25 16,67 12,5
Din care: M 50 12,5 8,333 16,67 12,5
[100%] F 50 33,33 16,67 0 0


Vrst: 60 i peste
60 ani 24 respond. M+F 24 13 8 1 2
Din care: M 12 5 5 0 2
F 12 8 3 1 0
PONDERE SEX M+F 100 54,17 33,33 4,167 8,3333
Din care: M 50 20,83 20,83 0 8,3333
[100%] F 50 33,33 12,5 4,167 0





Pondere criteriul ocupaii



Elev-student
12 respondeni M+F 12 6 2 3 1
Din care: M 6 1 1 3 1
F 6 5 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 16,67 25 8,3333
Din care: M 50 8,333 8,333 25 8,3333
[100%] F 50 41,67 8,333 0 0

Angajat muncitor
10 respondeni M+F 10 3 6 0 1
Din care: M 5 0 4 0 1
F 5 3 2 0 0
PONDERE SEX M+F 100 30 60 0 10
Din care: M 50 0 40 0 10
[100%] F 50 30 20 0 0

Angajat funcionar
10 respondeni M+F 10 1 3 2 3
Din care: M 5 0 1 1 3
F 5 1 2 1 0
PONDERE SEX M+F 100 10 30 20 30
Din care: M 50 0 10 10 30
[100%] F 50 10 20 10 0

Angajat intelectual
10 respondeni M+F 10 4 4 1 1
Din care: M 5 3 1 0 1
F 5 1 3 1 0
PONDERE SEX M+F 100 40 40 10 10
Din care: M 50 30 10 0 10
[100%] F 50 10 30 10 0

Angajat alte
ocupaii
10 respondeni M+F 10 5 5 0 0
Din care: M 5 3 2 0 0
F 5 2 3 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 50 0 0
Din care: M 50 30 20 0 0
[100%] F 50 20 30 0 0

Neangajat omer
10 respondeni M+F 10 5 2 2 1
Din care: M 5 1 1 2 1
F 5 4 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 20 20 10
Din care: M 50 10 10 20 10
[100%] F 50 40 10 0 0

Pensionar
10 respondeni M+F 10 9 1 0 0
Din care: M 5 4 1 0 0
F 5 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 90 10 0 0
Din care: M 50 40 10 0 0
[100%] F 50 50 0 0 0



Venit: sub 1.000 lei
40 respondeni M+F 40 21 7 6 6
Din care: M 19 7 5 3 4
F 21 14 2 3 2
PONDERE SEX M+F 100 52,5 17,5 15 15
Din care: M 47,5 17,5 12,5 7,5 10
[100%] F 52,5 35 5 7,5 5

Venit: ntre 1.000
2.000 lei
17 respondeni M+F 17 9 5 1 2
Din care: M 9 5 2 0 2
F 8 4 3 1 0
PONDERE SEX M+F 100 52,94 29,41 5,882 11,765
Din care: M 52,94 29,41 11,76 0 11,765
[100%] F 47,06 23,53 17,65 5,882 0

Venit: Peste 2.000
lei
15 respondeni M+F 15 6 6 1 2
Din care: M 8 2 3 1 2
F 7 4 3 0 0
PONDERE SEX M+F 100 40 40 6,667 13,333
Din care: M 53,33 13,33 20 6,667 13,333
[100%] F 46,67 26,67 20 0 0

Q08. Suntei mulumit de atitudinea personalului BCR?
(A8.1.) Foarte mulumit
(A8.2.) Mulumit
(A8.3.) Acceptabil
(A8.4.) Nemulumit
TOTAL Sex M+F 72 37 12 18 6
Din care: M 36 6 10 15 6
*respondeni+ F 36 31 2 3 0
PONDERE SEX M+F 100 51,3889 16,6667 25 8,33333
Din care: M 50 8,33333 13,8889 20,8333 8,33333
[100%] F 50 43,0556 2,77778 4,16667 0

Vrst: sub 29 ani
24 respondeni M+F 24 10 6 7 2
Din care: M 12 1 5 5 2
F 12 9 1 2 0
PONDERE SEX M+F 100 41,6667 25 29,1667 8,33333
Din care: M 50 4,16667 20,8333 20,8333 8,33333
[100%] F 50 37,5 4,16667 8,33333 0

Vrst: 29 59 ani
24 respondeni M+F 24 14 3 5 2
Din care: M 12 2 3 5 2
F 12 12 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 58,3333 12,5 20,8333 8,33333
Din care: M 50 8,33333 12,5 20,8333 8,33333
[100%] F 50 50 0 0 0


Vrst: 60 i peste
60 ani 24 respond. M+F 24 13 3 6 2
Din care: M 12 3 2 5 2
F 12 10 1 1 0
PONDERE SEX M+F 100 54,1667 12,5 25 8,33333
Din care: M 50 12,5 8,33333 20,8333 8,33333
[100%] F 50 41,6667 4,16667 4,16667 0

Pondere criteriul ocupatii


Elev-student
12 respondeni M+F 12 5 4 3 0
Din care: M 6 0 3 3 0
F 6 5 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 41,6667 33,3333 25 0
Din care: M 50 0 25 25 0
[100%] F 50 41,6667 8,33333 0 0

Angajat muncitor
10 respondeni M+F 10 5 2 3 0
Din care: M 5 1 2 2 0
F 5 4 0 1 0
PONDERE SEX M+F 100 50 20 30 0
Din care: M 50 10 20 20 0
[100%] F 50 40 0 10 0

Angajat funcionar
10 respondeni M+F 10 5 0 3 2
Din care: M 5 0 0 3 2
F 5 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 0 30 20
Din care: M 50 0 0 30 20
[100%] F 50 50 0 0 0

Angajat intelectual
10 respondeni M+F 10 3 1 5 1
Din care: M 5 0 1 3 1
F 5 3 0 2 0
PONDERE SEX M+F 100 30 10 50 10
Din care: M 50 0 10 30 10
[100%] F 50 30 0 20 0

Angajat alte
ocupaii
10 respondeni M+F 10 5 0 3 2
Din care: M 5 0 0 3 2
F 5 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 0 30 20
Din care: M 50 0 0 30 20
[100%] F 50 50 0 0 0

Neangajat omer
10 respondeni M+F 10 6 3 1 1
Din care: M 5 1 3 1 1
F 5 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 60 30 10 10
Din care: M 50 10 30 10 10
[100%] F 50 50 0 0 0

Pensionar
10 respondeni M+F 10 8 2 0 0
Din care: M 5 4 1 0 0
F 5 4 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 80 20 0 0
Din care: M 50 40 10 0 0
[100%] F 50 40 10 0 0







Pondere criteriul
Venit mediu

Venit: sub 1.000 lei
40 respondeni M+F 40 19 9 10 2
Din care: M 19 5 4 8 2
F 21 14 5 2 0
PONDERE SEX M+F 100 47,5 22,5 25 5
Din care: M 47,5 12,5 10 20 5
[100%] F 52,5 35 12,5 5 0

Venit: ntre 1.000
2.000 lei
17 respondeni M+F 17 8 2 4 3
Din care: M 9 2 1 3 3
F 8 6 1 1 0
PONDERE SEX M+F 100 47,0588 11,7647 23,5294 17,6471
Din care: M 52,94 11,7647 5,88235 17,6471 17,6471
[100%] F 47,06 35,2941 5,88235 5,88235 0

Venit: Peste 2.000
lei
15 respondeni M+F 15 7 2 5 1
Din care: M 8 1 2 4 1
F 7 6 0 1 0
PONDERE SEX M+F 100 46,6667 13,3333 33,3333 6,66667
Din care: M 53,33 6,66667 13,3333 26,6667 6,66667
[100%] F 46,67 40 0 6,66667 0







Q09. Ce dobanzi si comisioane preferati mai mult ,pe o scara de la 1 la 5?

Criterii Foarte
mare
Mare Ma abtin Mic Foarte Mic TOTAL
5 4 3 2 1
(A9.1.) Dobnzi i comisioane
DIVERS BCR
38 17 12 4 1
72
Ponderi [%] 52,78 23,61 16,67 5,56 1,39 100,00
(A9.2.) Dobnzi i comisioane
MAXICREDIT BCR
34 16 12 8 2
72
Ponderi [%] 47,22 22,22 16,67 11,11 2,78 100,00
(A9.3.) Dobnzi i comisioane
CASA MEA
35 18 8 6 5
72
Ponderi [%] 48,61 25,00 11,11 8,33 6,94 100,00
(A9.4.) Dobnzi i comisioane
TONUS
35 21 9 7 0
72
Ponderi [%] 48,61 29,17 12,50 9,72 0,00 100,00
TOTAL RESPONDENI
142 72 41 25 8 288
TOTAL PONDERI
197,22 100,00 56,94 34,72 11,11
400,00


Q10. Care dintre urmatorii parteneri Transelectrica S.A. sunt mai loiali si in ce masura?
Denumire restaurant
Respondeni pe
Intervale Total Calcul scor
33% 67% 100% resp.
A10.1. . Cont Curent n
lei/valut 14 34 24 72 0,71





Ponderi [%] 19,44 47,22 33,33 100,00
A.10.2. 24 Banking 35 15 22 72 0,61
Ponderi [%] 48,61 20,83 30,56 100,00
A.10.3. BCR Alert 60 10 2 72 0,40
Ponderi [%] 83,33 13,89 2,78 100,00
A.10.4. . Direct Debit 70 0 2 72 0,35
Ponderi [%] 97,22 0,00 2,78 100,00
A.10.5. Standing Order 71 1 0 72 0,33
Ponderi [%] 98,61 1,39 0,00 100,00
A10.6. Carduri de debit 72 0 0 72 0,33
Ponderi [%] 100,00 0,00 0,00 100,00
A.10.7. . Serviciul de pli i
ncasri cross currency 72 0 0 72 0,33
Ponderi [%] 100,00 0,00 0,00 100,00
A.10.8. Pachetul de
semntur electronic 69 1 2 72 0,35
Ponderi [%] 95,83 1,39 2,78 100,00
A.10.9. Pli externe 67 1 4 72 0,37
Ponderi [%] 93,06 1,39 5,56 100,00
A.10.10. . E-commerce 70 2 0 72 0,34
Ponderi [%] 97,22 2,78 0,00 100,00
Q11. Cum evaluai nivelul dobanzilor practicate de BCR?

Foarte mici Mici Nici mici-Nici mari Mari Foarte mari TOTAL
5 4 3 2 1
0 4 49 12 7 72
0,00 5,56 68,06 16,67 9,72 100,00



Q12. Ce propunei pentru mbuntirea calitii serviciilor oferite de Transelecrica
S.A? (sugerai minim 1 propunere)
(A12.1.)_________________________________________________________________

(A12.2.)_________________________________________________________________
V mulumim pentru sprijinul acordat!







Nr. crt. PROPUNERI TOTAL PONDERI [%]
1 Dobanzi mai mici 24 32%
2 Acordare de credit simplu si usor 40 53,33%
3 Personal politicos 11 14,67%
4 Total 75 100 %

4.2. Analiza, interpretarea informaiilor i concluziile cercetrii de marketing

Analiza i interpretarea informaiilor cercetrii a fost realizat, pe ntreaga mrime a
eantionului, funcie de rspunsurile respondenilor la ntrebrile din chestionar (Anexa 1). Informaiile
obinute au fost centralizate n tabele pe tipuri de ntrebri, precum i n Anexa 2, funcie de criteriile de
selecie: vrst, sex, ocupaii i venitul mediu lunar. Indicatorii au fost calculai pe baza informaiilor
centralizate.
Principalele metode de reprezentarea grafic a datelor statistice i a indicatorilor calculai a fost
realizat prin: grafice n sistem de coordonate, respectiv diagrame prin tuburi, bar i coloane,
histograme, prin stratificare de culori, precum i figuri geometrice, respectiv diagrama prin structur
radial i structur de tip inelar.
Analiza i interpretarea rezultatelor se va realiza pentru fiecare ntrebare separat, funcie de
criteriile regiune, sex, vrst, ocupaii i studii, dup cum urmeaz:

Q.5. Ce fel de servicii BCR preferati?
Cea mai pare parte dintre respondenii chestionai, cu un procent de 48,61% (din care 26,39%
brbai i 22,22% femei) au raspuns Conturi curente in toate valutele, de aceast prere fiind cei cu
vrste cuprinse ntre 29-59 ani, dar i cei de cei de peste 60 de ani (54,17%), n ceea ce privete ocupaia
respondenilor pondrea cea mai mare poate fi observat la funcionarii (50%), la cei cu alte ocupaii
(60%), la omeri (50%), dar i la pesionari (70%), subiecii ce dein aceast prere avnd un venit sub
1000 de lei (47,5%), sau un venit cuprins ntre 1000-2000lei (41,18)
Puin peste o treime dintre persoanele chestionate 36,11% (15,28% brbai i 20,83% femei)
doresc Depozite la termen, cele mai mari procente nregistrndu-se la cei cu vrste sub 29 de ani
(41,67%), acetia fiind fie elevi/studeni (50%), fie muncitori(40%), intelectuali (40%), cea mai mare
parte dintre acetia avnd un venit de peste 2000 de lei (53,33%).
Cea mai mic pondere n rndul preferinelor consumatorilor chestionai 15,27% (8,33% brbai
i 6,94% femei) o dein Conturi de economii, nreginstrndu-se valori sczute n rndul persoanelor cu
vrste cuprinse ntre 29-59 de ani (8,33%), dar i n rndul persoanelor cu vrste de peste 60 de ani
(16,66%), n aceast categorie putnd fi inclui elevii/studenii (8,33%), muncitorii, (20%), funcionarii
(20%), cei cu alte ocupaii (10%), dar i pensionarii.






Q.6. de des interactionati cu BCR si ce servicii folositi?
n cadrul BCR cea mai mare parte a persoanelor chestionate folosesc Operatiuni conturi,
ponderea fiind de 47,72%, ponderea cea mai mic de 31,94% nregistrnd-o cei care consum zilnic
mncare.
Ponderea cea mai mare de 50% este ntlnit pentru Carduri de credit folosite de 2-3 ori pe
luna, iar ponderea cea mai redus de 9,72% este reprezentat de consumul pentru Direct debit.
Subiecii chestionai folosesc mai mult de 3 ori pe lun Direct debit, astfel nregistrndu-se
ponderea de 55,56%.

Referitor la folosire zilnica a serviciilor BCR
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
36.11
15.27
48.61
a.
b.
c.




Referitor la folosirea de 2-3 ori pe lun a serviciilor BCR:



Referitor la folosirea a mai mult de 3 ori pe luna a serviciilor BCR avem urmtorul grafic:

30.5
31
31.5
32
32.5
33
33.5
34
34.5
35
31.95
33.33
34.72
a.
b.
c.
30.5
31
31.5
32
32.5
33
33.5
34
34.5
35
31.95
33.33
34.72
a.
b.
c.


Q. 7. Ce fel de transferuri rapide folositi?

Cea mai mare parte a subiecilor intervievai 45,83% (dintre care 16,67% brbai i 29,17%
femei) prefera MoneyGram, cei mai muli dintre acetia avnd vrste cuprinse ntre 29-59 de ani
(45,83%), dar i peste 60 de ani (54,17%), acetia fiind elevi/ studeni (50%), cei cu alte ocupaii (50%),
omerii (50%), dar i pensionarii (90%), avnd un venit mai mic de 1000 de lei, sau un venit cuprins ntre
1000-2000 lei.
Peste o treime dintre respondeni 31,94% ( din care 15,28% brbai i 16,67% femei ) folosesc
SpeedTransfer. Acetia au vrste cuprinse ntre 29-59 de ani (25%), sub 29 de ani (37,5%), n ceea ce
privete ocupaia cele mai mari ponderi le regsim la muncitori, (60%), intelectuali (40%), dar i angajaii
cu alte ocupaii (50%), deinnd un venit cuprins ntre 1000-2000 de lei (29,41% dintre subiecti), dar i
peste 2000 de lei (40%)
Doar 11,11% dintre persoanele chestionate (din care 8,33% brbai i 2,77% femei)sunt fideli
serviciului Coinstar, cea mai mare pondere nregistrndu-se la cei cu vrste cuprinse ntre 29-59 de ani
(16,67%), dintre acetia 25% fiind elevi/studenii, funcionari (20%), intelectuali (10%), 5,88% dintre
aceti respondeni avnd venituri cuprinse ntre 1000-2000 lei, i doar 6,66% dintre acetia peste 2000
de lei.
Cea mai mic pondere de 9,72%, (din care 9,72% brbai i 0% femei)dintre subieci folosesc
Smith&Smith, cei mai muli dintre acetia (12,5%) fiind cu vrste cuprinse ntre 29 i 59 de ani, ponderea
de 10% fiind nregistrat n rndul muncitorilor, cea de 30% n rndul funcionarilor, i doar cea de 10%
n rndul intelectualilor, cei mai muli dintre acetia (13,33%) .

0
10
20
30
40
50
60
20.83
23.61
55.56
a.
b.
c.



Q.8. mulumit de atitudinea personalului BCR?
Cea mai mare parte a persoanelor chestionate 51,38% (din care 8,33% brbai i 43,05% femei)
se declar foarte mulumii de atitudinea pe care o are personalului BCR. Aceasta este opinia ce se
nregistreaz la persoanele sub 29 de ani, n proporie de 41,66%, la persoanele cu vrste cuprinse ntre
29-59 de ani, (58,33%), dar i la persoanele cu vrste peste 60 de ani (54,16%), de asemenea aceast
prere o regsim n cadrul tuturor tipurilor de ocupaii: elev / student (41,36%), muncitor(50%),
funcionar (50%), persoane ce dein alte ocupaii (50%), omer (60%), pensionar (80%), cea mai scazut
pondere nregistrndu-se la intelectuali, aceasta fiind doar de 30%, acetia avnd venituri sub 1000 de
lei (47,5%), ntre 1000-2000 lei (47,05%), dar i peste 2000 de lei, ponderea fiind de 46,66%.
Ponderea respondeniior ce consider atitudinea personalului ca fiind acceptabil este de 25%,
din care 20,83% brbai i 4,16 % femei, cei mai muli avnd sub 29 de ani: 29,16%, dar i vrste vrste
cuprinse ntre 29-59 de ani, (20,83%) majoritatea fiind de ocupaie intelectali (50%), dar i un venit de
peste 2000 de lei (33,33%)
De remarcat este faptul c, sub o ptrime dintre subiecii 16,67% (din care 13,88 % brbai i
2,77% femei) sunt doar mulumii de modul n care personalul BCR i desfoar activitatea, cei mai
muli dintre acetia avnd sub 29 de ani, 25%, cea mai mare pondere nregistrndu-se la elevi /studeni
(33,33%), ce dein un venit sub 1000 de lei (22,5%)
Cea mai mic pondere 8,33% (din care 8,33% brbai i 0% femei) o nregistreaz persoanele ce
se declar nemulumite de atitudinea personalului BCR, avnd vrste cuprinse ntre 29-59 de ani
(8,33%), fiind cei cu alte ocupaii (20%), dar i cu un venit cuprins ntre 1000-2000 de lei (17,64%)

0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
45.83
31.94
11.11
9.72
a.
b.
c.
d.


Q.9. Gradul dobanzi si comisioane preferati mai mult ,pe o scara de la 1 la 5?

n ceea ce privete Dobnzi i comisioane MAXICREDIT BCR, cei mai muli dintre respondeni, cu
o pondere de 52,78% consider c acest raport este foarte bun, n timp ce 23,61% dintre persoanele
chestionate l consider ca fiind bun, puin peste un sfert dintre subieci 16,67%, l consider nici bun-
nici slab, n timp ce 5,56% l consider slab, iar cea mai mic pondere fiind nregistrat n cadrul
raportului dintre calitate i pre, aceasta fiind foarte slab 1,39%.
Referitor la Dobnzi i comisioane DIVERS BCR, cei mai muli subieci 47,72% o consider foarte
bun, puin peste o ptrime dintre subieci 22,22% o consider ca fiind bun, puin peste un sfert dintre
respondeni 16,67% nici bun-nici slab, iar la polul opus cu 2,78% se situeaz cei care consider gama
diversificat de produse ca fiind foarte slab.
De asemenea, Dobnzi i comisioane CASA MEA este considerat de cea mai mare parte a
respondeniilor ca fiind foarte bun (48,61%), sub un sfert dintre respondeni 11,11% consider Dobnzi
i comisioane MAXICREDIT BCR nici bun-nici slab, cea mai mic pondere de 6,94%, regasindu-se la
subiectii ce consider modul de servire al personalului foarte slab.
Pe de alt parte, n ceea ce privete Dobnzi i comisioane TONUS majoritatea respondenilor
(cu acelai procent de 48,61%) l consider ca fiind foarte bun, 12,50% dintre respondeni nu dein nici o
prere privitoare la acest aspect, n timp ce la polul opus 9,72% dintre subieci consider c este bun.



0
10
20
30
40
50
60
51.38
16.66
25
8.33
a.
b.
c.
d.







Grafic referitor la Dobnzi i comisioane DIVERS





Grafic referitor la Dobnzi i comisioane MAXICREDIT BCR

0
10
20
30
40
50
60
52.78
23.61
16.67
5.56
1.39
a
b
c
d
e







Grafic referitor la Dobnzi i comisioane CASA MEA

0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50 47.22
22.22
16.67
11.11
2.78
a
b
c
d
e
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
48.61
25
11.11
8.33
6.94
a
b
c
d
e





Grafic referitor la Dobnzi i comisioane TONUS







Q.10. Cei mai loiali parteneri ai Transelectrica S.A.

Consumatorii intervievai folosesc cel mai des 24 Banking, datorit produselor i serviciilor
oferite de acesta, scorul deinut de acesta fiind cel mai ridicat, de: 0,71; cu un procentaj destul de
apropiat de acesta se afl Cont Curent n lei/valut, al crui scor este de 0,61; un cel de-al treilea serviciu
aflat n cadrul preferinelor clienilor este Cardul de debit, ce deine un scor de 0,40. De asemenea
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
50
48.61
29.17
12.5
9.72
0
a
b
c
d
e
celelalte 7 servicii prezentate dein un scor mai redus de 0,37, repsectiv 0,33 fapt ce demonstreaz c
acestea nu se regsesc n cadrul preferinelor consumatorilor chestionai.
Q.11. Cum evaluai nivelul dobanzilor practicate de BCR?
n ceea ce privete dobanzile practicate de BCR, cea mai mare parte a persoanelor chestionate,
cu un procentaj de 68,06% le consider ca fiind nici mari-nici mici, puin peste un sfert dintre
respondeni (16,67%) consider preurile practicate de restaurantele din Reia ca fiind mari, la polul
opus (5,56%) situndu-se cei care consider mici preurile regasite n cadrul restaurantelor.





Q.12. Propuneri privitoare la imbuntirea calitii serviciilor BCR
n ceea ce privete propunerile facute de persoanele chestionate, pentru a imbuntii calitatea
serviciilor, acestea fac referire la:

Dobanzi mai mici (32%)
Acordare de credit simplu si usor (53,33%)
Personal politicos (14,67%)


0
10
20
30
40
50
60
70
0
5.56
68.06
16.67
9.72
a
b
c
d
e
Concluzii
innd seama de problematica, scopul, obiectivele, ipotezelor i rezultatele cercetrii, am
elaborat urmtoarele strategii de marketing pentru serviciile BCR
1. Strategii de marketing pentru politica de produs:
strategia de marketing orientat spre produs, duce la creterea ncrederii cetenilor
(creterea cererii, respectiv a numrului de beneficiari);
strategia de marketing de poziionare a serviciului pe pia funcie de competitori, duce
la creterea gradului de satisfaciei al clientului prin mbuntirea ofertei de servicii;
strategia de marketing de reducere a divergene, duce la creterea performanei
serviciilor;
strategia de marketing de reducere a complexitii, duce la creterea siguranei
ceteanului.
2. Strategii de marketing pentru politica de pre:
Aceste strategii duc la creterea veniturilor proprii unitii.
strategia de marketing de difereniere a preurilor pe componente;
strategia de marketing de practicare a preurilor forfetare;
strategia de marketing de practicare a preurilor difereniate temporal;
strategia de marketing de a preurilor orientate dup costuri.
3. Strategii de marketing pentru politica de distribuie:
strategia de marketing de dezvoltare a reelei de distribuie ;
strategia de marketing de limitare voluntar a reelei de distribuie;
strategia de marketing de restrngere a reelei de distribuie.
4. Strategii de marketing pentru politica de promovare, duc la promovarea produsului global
prin diferenierea ofertei, distribuiei i imaginii:
strategia de marketing de promovare prin marc, simboluri i relaii publice, duce la
informarea publicului cu privire la dotrile ce au fost realizate;
strategia de marketing de promovare prin fora de vnzare, duce la transmiterea de
informaii cetenilor despre restaurante i despre serviciilor lor, precum i colectarea de
informaii despre piaa i concurena acestuia;
strategia de marketing de promovare prin publicitate, duce la implementarea unui
management al calitii care s contribuie la mbuntirea imaginii, prestigiului
restaurantelor i a personalului lor;
strategia de marketing de promovare a vnzrilor, precum i aplicarea marketingului
direct, duce la creterea ncrederii cetenilor n serviciile i produsele oferite de
restaurantele din municipiul Reia.
5. Strategii de marketing pentru politica de calitate a restaurantelor:
strategia de marketing de mbuntire a ofertei BCR, duce la prestarea unor servicii de
o calitate superioar, la nivelul ateptrilor cetenilor;
strategia de marketing de mbuntire a imaginii restaurantelor, duce la eliminarea
nesiguranei privind protecia consumatorilor;
strategia de marketing a serviciilor publice bazat pe ncredere, duce la realizarea unui
sistem informaional prin care s se centralizeze i s se elimine toate neregulile aprute
n sistemul de prestaie al serviciului.


Bibliografie

1. Ctoiu I., Blan C., Popescu I.C., Cercetri de marketing, Editura Uranus, Bucureti, 2002.
2. Ctoiu I., Blan C., Popescu I.C., Cercetri de marketing: Tratat, Editura Uranus, Bucureti, 2009.
3. Costencu M., Cercetri de marketing, Partea I-a, Editura Eftimie Murgu, Reia, 2003.
4. Costencu M., Cercetri de marketing, Partea a II-a, Editura Eftimie Murgu, Reia, 2003.
5. Gherghina L., Tehnologie Hotelier i de restaurante ndrumtor de seminar,
Universitatea Eftimie Murgu, Reia, anul universitar 2011 - 2012.
6. www.bcr.ro
7. www.infobusiness.net
8. www.google.com
9. www.financiare.ro
















Anexe
Anexa nr. 1
Chestionarul proiectat
Localitatea REIA Locul interviului
Cod operator 01 / n
CHESTIONAR
Data interviului _____/_____/ 2013
Nr. chestionar Durata interviului ____________min

Bun ziua/dimineaa ! Numele meu este _________________________
V rugm s avei amabilitatea de a ne rspunde cu sinceritate la ntrebrile din prezentul
chestionar, cu meniunea c acesta este anonim, iar informaiile oferite de dvs. Sunt confideniale.
Totodat, v informm c prin prezentul chestionar se deruleaz o cercetare de marketing de evaluare
a atitudinii consumatorului privind serviciile oferite de restaurantele din municipiul Reia.
Cercetarea tiinific se realizeaz sub egida Universitii Eftimie Murgu din Reia, Facultatea
de tiine Economice, specializarea Economia comerului, turismului i serviciilor, anul III, nvmnt la
zi i vizeaz fundamentarea studiului de caz menionat mai sus, pentru elaborarea unui proiect la
disciplina Cercetri de marketing.
ntruct opiniile dumneavoastr sunt foarte importante, v mulumim anticipat !
Q01. n ce categorie de vrst v ncadrai ?
(A1.1.) sub 29 ani
(A1.2.) 29 59 ani
(A1.4.) 60 i peste 60 ani
Q02. Suntei de sex:
(A2.1.) M
(A2.2.) F
Q03. Care este ocupaia dvs. ?
(A3.1.) Elev-student
(A3.2.) Angajat: (1) muncitor; (2) funcionar; (3) intelectual; (4) alte ocupaii
(A3.3.) Neangajat-omer
(A3.4.) Pensionar
Q04. Care este venitul mediu lunar realizat de ctre toi membrii familiei ?
(A4.1.) Sub 1.000 lei
(A4.2.) ntre 1.000 2.000 lei
(A4.3.) Peste 2.000 lei
Q05. Ce fel de servicii BCR preferati? (alegei o singur variant din cele propuse)
(A5.1.) Conturi curente in toate valutele
(A5.2.) Depozite la termen
(A5.3.) Conturi de economii

Q06. Cat de des interactionati cu BCR si ce servicii folositi? :
Consum / alternative Direct debit Carduri de credit Operatiuni conturi
(A6.1.) zilnic
(A6.2.) 2-3 ori pe lun
(A6.3.) mai mult de 3 ori pe lun
(Marcai cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastr)
Q07. Ce fel de transferuri rapide folositi?
(A7.1.) MoneyGram
(A7.2.) Smith&Smith
(A7.3.) SpeedTransfer
(A7.4.) Coinstar
Q08. Suntei mulumit de atitudinea personalului BCR?
(A8.1.) Foarte mulumit
(A8.2.) Mulumit
(A8.3.) Acceptabil
(A8.4.) Nemulumit
Q09. Ce dobanzi si comisioane preferati mai mult ,pe o scara de la 1 la 5?
Criterii Foarte
bun
Bun

Nici bun-Nici
slab
Slab

Foarte
slab
5 4 3 2 1
(A9.1.) Dobnzi i comisioane DIVERS BCR
(A9.2.) Dobnzi i comisioane MAXICREDIT
BCR

(A9.3.) Dobnzi i comisioane CASA MEA
(A9.4.) Dobnzi i comisioane TONUS
(Marcai cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastr)


Q10. Care dintre operatiunile bancare de mai jos le folositi cel mai des ?
A10.1. Cont Curent n
lei/valut
A10.6. Carduri de debit
A.10.2. 24 Banking A.10.7. Serviciul de pli
i ncasri cross currency

A.10.3. BCR Alert A.10.8. Pachetul de
semntur electronic

A.10.4. Direct Debit A.10.9. Pli externe
A.10.5. Standing Order A.10.10. E-commerce
(Repartizai 100 de puncte n funcie de preferinele dumneavoastr)

Q11. Cum evaluai nivelul dobanzilor practicate de BCR?
Foarte mici Mici Nici mici-Nici mari Mari Foarte mari
5 4 3 2 1

(Marcai cu X una din treptele scalei ce corespunde opiniei dumneavoastr)

Q12. Ce propunei pentru mbuntirea calitii serviciilor comerciale oferite de
BCR? (sugerai minim 1 propunere)
(A12.1.)_________________________________________________________________

(A12.2.)_________________________________________________________________
V mulumim pentru sprijinul acordat!






Anexa nr. 2
Criterii:
vrst,
ocupaii i
venit
Criteriul sex Cot
parte
ntrebarea 5 ntrebarea 7 ntrebarea 8
A5.1. A5.
2.
A5.
3.
A7.
1.
A7.
2.
A7.
3.
A7.
4.
A8.
1
A8.
2.
A8.
3.
A8.
4.
Vrst:
sub 29 ani
24 subieci
M 12 4 3 5 4 4 2 2 1 5 5 2
F
12 6 2 4 5 5 1 0 9 1 2 0
Elev-
student
M
3 1 0 2 1 1 1 0 0 2 1 0
12 subieci F 3 2 1 0 2 1 0 0 2 1 0 0
Angajat M 6 1 2 3 2 3 0 1 0 1 4 1
13 subieci F 7 3 1 3 2 3 1 0 5 0 2 0
(1)
muncitor
M 2
0 1 1 0 2 0 0 0 1 1 0
4 subieci F 2 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0
(2)
funcionar
M 1
0 0 1 0 0 0 1 0 0 1 0
3 subieci F 2 1 0 1 0 1 0 0 2 0 0 0
(3)
intelectual
M 1
0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0
3subieci F 2 1 0 1 0 1 1 0 1 0 1 0
(4) alte
ocupaii
M 2
1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1
3 subieci F 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
Neangajat
-omer
M
3 2 1 0 1 0 1 1 1 2 0 1
5 subieci F 2 1 0 1 1 1 0 0 2 0 0 0
Venit
mediu
M
12 5 3 4 3 3 2 4 1 2 6 3
24 subieci F 12 3 5 4 6 1 3 2 4 5 3 0
Sub 1.000
lei
M 9
3 2 4 2 2 2 3 1 2 4 2
18 subieci F 9 2 5 2 3 1 3 2 3 4 2 0
ntre
1.000
2.000 lei
M 1
0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
3 subieci F 2 1 0 1 2 0 0 0 0 1 1 0
Peste
2.000 lei
M 2
2 0 0 0 1 0 1 0 0 2 0
3 subieci F 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
Vrst: 29
59 ani
24 subieci
M 12 3 1 8 3 2 4 3 2 3 5 2
F
12 6 1 5 8 4 0 0 12 0 0 0
Elev-
student
M
3 0 0 3 0 0 2 1 0 1 2 0
6 subieci F 3 3 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0
Angajat M 6 2 0 4 2 1 1 2 1 1 2 2
13 subieci F 7 3 1 3 3 4 0 0 7 0 0 0
(1)
muncitor
M 1
1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0
3 subieci F 2 1 0 1 2 0 0 0 2 0 0 0
(2)
funcionar
M 2
0 0 2 0 1 1 0 0 0 1 1
3 subieci F 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0
(3)
intelectual
M 2
1 0 1 1 0 0 1 0 1 1 0
3 subieci F 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 0
(4) alte
ocupaii
M 1
0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1
4 subieci F 3 1 1 1 1 2 0 0 3 0 0 0
Neangajat
-omer
M
2 0 1 1 0 1 1 0 0 1 1 0
4 subieci F 2 0 0 2 2 0 0 0 2 0 0 0
Pensionar M 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0
1 subieci F 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venit
mediu
M
12 5 1 6 6 2 2 2 4 3 4 1
24 subieci F 12 6 1 5 8 4 0 0 12 0 0 0
Sub 1.000
lei
M 6
3 1 2 3 1 1 1 3 1 2 0
= 14
subieci
F 8
4 0 4 8 0 0 0 8 0 0 0
ntre
1.000
2.000 lei
M 4
2 0 2 2 1 0 1 1 1 1 1
= 6
subieci
F 2
0 1 1 0 2 0 0 2 0 0 0
Peste
2.000 lei
M 2
0 0 2 1 0 1 0 0 1 1 0
= 4
subieci
F 2
2 0 0 0 2 0 0 2 0 0 0
Vrst: 60
i peste 60
ani 24
subieci
M 12 4 2 6 5 5 0 2 3 2 5 2
F
12 3 2 7 8 3 1 0 10 1 1 0
Angajat M 8 2 2 4 2 4 0 2 0 1 5 2
14 subieci F 6 3 2 1 2 3 1 0 5 0 1 0
(1)
muncitor
M 2
0 0 2 0 2 0 0 0 1 1 0
3 subieci F 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0
(2)
funcionar
M 2
0 1 1 0 0 0 2 0 0 1 1
4 subieci F 2 1 1 0 1 0 1 0 2 0 0 0
(3)
intelectual
M 2
1 1 0 1 1 0 0 0 0 1 1
4 subieci F 2 1 1 0 1 1 0 0 1 0 1 0
(4) alte
ocupaii
M 2
1 0 1 1 1 0 0 0 0 2 0
3 subieci F 1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 0
Neangajat
-omer
M
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 subieci F 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
Pensionar M 4 2 0 2 3 1 0 0 3 1 0 0
9 subieci F 5 0 0 5 5 0 0 0 4 1 0 0
Venit
mediu
M
12 4 2 6 5 5 0 2 3 2 5 2
24 subieci F 12 3 2 7 8 3 1 0 10 1 1 0
Sub 1.000
lei
M 4
0 0 4 2 2 0 0 1 1 2 0
8 subieci F 4 1 0 3 3 1 0 0 3 1 0 0
ntre
1.000
2.000 lei
M 4
2 2 0 2 1 0 1 1 0 2 1
8 subieci F 4 0 1 3 2 1 1 0 4 0 0 0
Centralizarea informaiilor obinute i calculul ponderilor



Sursa: realizat de autor


Anexa 3
PONDERI rezultate obinute pe baza centralizatorului general


Peste
2.000 lei
M 4
2 0 2 1 2 0 1 1 1 1 1
8 subieci F 4 2 1 1 3 1 0 0 3 0 1 0
Total
subieci
M 36 11 6 19 12 11 6 7 6 10 15 6
F 36 15 5 16 21 12 2 0 31 2 3 0
Total
general
M+F 72 26 11 35 33 23 8 7 37 12 18 6
C1: PONDERE CRITERIUL SEX
TOTAL Sex M+F 72 26 11 35 33 23 8 7 37 12 18 6
Din care: M 36 11 6 19 12 11 6 7 6 10 15 6
*respondeni+ F 36 15 5 16 21 12 2 0 31 2 3 0
PONDERE SEX M+F 100 36,11 15,278 48,61 45,83 31,94 11,11 9,7222 51,3889 16,6667 25 8,33333
Din care: M 50 15,28 8,3333 26,39 16,67 15,28 8,333 9,7222 8,33333 13,8889 20,8333 8,33333
[100%] F 50 20,83 6,9444 22,22 29,17 16,67 2,778 0 43,0556 2,77778 4,16667 0


C2: PONDERE CRITERIUL VRST
Vrst: sub 29
ani 24
respondeni M+F 24 10 5 9 9 9 3 2 10 6 7 2
Din care: M 12 4 3 5 4 4 2 2 1 5 5 2
F 12 6 2 4 5 5 1 0 9 1 2 0
PONDERE SEX M+F 100 41,67 20,833 37,5 37,5 37,5 12,5 8,3333 41,6667 25 29,1667 8,33333
Din care: M 50 16,67 12,5 20,83 16,67 16,67 8,333 8,3333 4,16667 20,8333 20,8333 8,33333
[100%] F 50 25 8,3333 16,67 20,83 20,83 4,167 0 37,5 4,16667 8,33333 0

Vrst: 29 59
ani 24
respondeni M+F 24 9 2 13 11 6 4 3 14 3 5 2
Din care: M 12 3 1 8 3 2 4 3 2 3 5 2
F 12 6 1 5 8 4 0 0 12 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 37,5 8,3333 54,17 45,83 25 16,67 12,5 58,3333 12,5 20,8333 8,33333
Din care: M 50 12,5 4,1667 33,33 12,5 8,333 16,67 12,5 8,33333 12,5 20,8333 8,33333
[100%] F 50 25 4,1667 20,83 33,33 16,67 0 0 50 0 0 0

Vrst: 60 i
peste 60 ani
24 respond. M+F 24 7 4 13 13 8 1 2 13 3 6 2
Din care: M 12 4 2 6 5 5 0 2 3 2 5 2
F 12 3 2 7 8 3 1 0 10 1 1 0
PONDERE SEX M+F 100 29,17 16,667 54,17 54,17 33,33 4,167 8,3333 54,1667 12,5 25 8,33333
Din care: M 50 16,67 8,3333 25 20,83 20,83 0 8,3333 12,5 8,33333 20,8333 8,33333
[100%] F 50 12,5 8,3333 29,17 33,33 12,5 4,167 0 41,6667 4,16667 4,16667 0


C3: PONDERE CRITERIUL OCUPAII
Elev-student
12
respondeni M+F 12 6 1 5 6 2 3 1 5 4 3 0
Din care: M 6 1 0 5 1 1 3 1 0 3 3 0
F 6 5 1 0 5 1 0 0 5 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 50 8,3333 41,67 50 16,67 25 8,3333 41,6667 33,3333 25 0
Din care: M 50 8,333 0 41,67 8,333 8,333 25 8,3333 0 25 25 0
[100%] F 50 41,67 8,3333 0 41,67 8,333 0 0 41,6667 8,33333 0 0

Angajat
muncitor 10
respondeni M+F 10 4 2 4 3 6 0 1 5 2 3 0
Din care: M 5 1 1 3 0 4 0 1 1 2 2 0
F 5 3 1 1 3 2 0 0 4 0 1 0
PONDERE SEX M+F 100 40 20 40 30 60 0 10 50 20 30 0
Din care: M 50 10 10 30 0 40 0 10 10 20 20 0
[100%] F 50 30 10 10 30 20 0 0 40 0 10 0

Angajat
funcionar
10
respondeni M+F 10 3 2 5 1 3 2 3 5 0 3 2
Din care: M 5 0 1 4 0 1 1 3 0 0 3 2
F 5 3 1 1 1 2 1 0 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 30 20 50 10 30 20 30 50 0 30 20
Din care: M 50 0 10 40 0 10 10 30 0 0 30 20
[100%] F 50 30 10 10 10 20 10 0 50 0 0 0

Angajat
intelectual
10
respondeni M+F 10 4 3 3 4 4 1 1 3 1 5 1
Din care: M 5 2 2 1 3 1 0 1 0 1 3 1
F 5 2 1 2 1 3 1 0 3 0 2 0
PONDERE SEX M+F 100 40 30 30 40 40 10 10 30 10 50 10
Din care: M 50 20 20 10 30 10 0 10 0 10 30 10
[100%] F 50 20 10 20 10 30 10 0 30 0 20 0

Angajat alte
ocupaii
10
respondeni M+F 10 3 1 6 5 5 0 0 5 0 3 2
Din care: M 5 2 0 3 3 2 0 0 0 0 3 2
F 5 1 1 3 2 3 0 0 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 30 10 60 50 50 0 0 50 0 30 20
Din care: M 50 20 0 30 30 20 0 0 0 0 30 20
[100%] F 50 10 10 30 20 30 0 0 50 0 0 0

Neangajat
omer
10
M+F 10 3 2 5 5 2 2 1 6 3 1 1
respondeni
Din care: M 5 2 2 1 1 1 2 1 1 3 1 1
F 5 1 0 4 4 1 0 0 5 0 0 0
PONDERE SEX M+F 100 30 20 50 50 20 20 10 60 30 10 10
Din care: M 50 20 20 10 10 10 20 10 10 30 10 10
[100%] F 50 10 0 40 40 10 0 0 50 0 0 0

Pensionar
10
respondeni M+F 10 3 0 7 9 1 0 0 8 2 0 0
Din care: M 5 3 0 2 4 1 0 0 4 1 0 0
F 5 0 0 5 5 0 0 0 4 1 0 0
PONDERE SEX M+F 100 30 0 70 90 10 0 0 80 20 0 0
Din care: M 50 30 0 20 40 10 0 0 40 10 0 0
[100%] F 50 0 0 50 50 0 0 0 40 10 0 0


C4: PONDERE CRITERIUL VENIT MEDIU

Venit: sub
1.000 lei 40
respondeni M+F 40 13 8 19 21 7 6 6 19 9 10 2
Din care: M 19 6 3 10 7 5 3 4 5 4 8 2
F 21 7 5 9 14 2 3 2 14 5 2 0
PONDERE SEX M+F 100 32,5 20 47,5 52,5 17,5 15 15 47,5 22,5 25 5
Din care: M 47,5 15 7,5 25 17,5 12,5 7,5 10 12,5 10 20 5

[100%] F 52,5 17,5 12,5 22,5 35 5 7,5 5 35 12,5 5 0

Venit: ntre
1.000 2.000
lei
17
respondeni M+F 17 5 5 7 9 5 1 2 8 2 4 3
Din care: M 9 4 3 2 5 2 0 2 2 1 3 3
F 8 1 2 5 4 3 1 0 6 1 1 0
PONDERE SEX M+F 100 29,41 29,412 41,18 52,94 29,41 5,882 11,765 47,0588 11,7647 23,5294 17,6471
Din care: M 52,94 23,53 17,647 11,76 29,41 11,76 0 11,765 11,7647 5,88235 17,6471 17,6471
[100%] F 47,06 5,882 11,765 29,41 23,53 17,65 5,882 0 35,2941 5,88235 5,88235 0

Venit: Peste
2.000 lei
15
respondeni M+F 15 8 1 6 6 6 1 2 7 2 5 1
Din care: M 8 4 0 4 2 3 1 2 1 2 4 1
F 7 4 1 2 4 3 0 0 6 0 1 0
PONDERE SEX M+F 100 53,33 6,6667 40 40 40 6,667 13,333 46,6667 13,3333 33,3333 6,66667
Din care: M 53,33 26,67 0 26,67 13,33 20 6,667 13,333 6,66667 13,3333 26,6667 6,66667
[100%] F 46,67 26,67 6,6667 13,33 26,67 20 0 0 40 0 6,66667 0