Sunteți pe pagina 1din 24

Tratamentul prin feedback nervos. (Masajul neuroproprioceptiv).

Sistemul nervos periferic, alctuit din fibre nervoase i organe terminale, folosete informaiile transmise de receptori. La modificrile mediului extern sau intern, deci la stimuli diferii, se produc excitaii (in organele terminale senzitive), transmise prin fibre nervoase spre centru. La periferia sistemului central exista nite receptori numii "proprioceptori" care fac legatura intre mediul extern i Sistemul ervos !entral (S !). "ceti receptori se gsesc in muc#i, fascii, tendoane, articulaii, periost, piele. $i percep orice modificare extern% presiunea atmosferic, presiunea apei, &inestezia (sim muscular, modalitate de recepie a propriilor miscri si pozitii.) etc. i o transmit creierului. 'utem s comparm aceast autoscanare cu restartarea unui calculator sau cu un program antivirus care caut i repar sau izoleaz erorile i respinge atacurile viruilor externi. !#. S#errington arta ca in constituia nervilor musculari aproape (umtate din fibre sunt senzitive. $l introduce termenul de proprioceptie (aciunea de a recepiona i transmite stimuli din muc#i, tendoane i alte organe in legatur cu locomoia sau starea postural spre centri de integrare somatovegetativ). atalia )e#tereva demonstreaza ca deseori discoordonarile motorii, parezele (usoara paralizie care permite miscari de amplitudine redusa) si ataxiile (tulburare a coordonarii miscarilor voluntare din cauza lezrii unor cai nervoase si centri nervosi) sunt cauzate nu de blocarea cailor efectorii ci a celor aferente. *. +en&ins (,-./) scrie 0Sensibilitatea &inestezica este probabil cea mai importanta dintre formele de sensibilitate de care dispune omul. 1ara sensibilitate &inestezica este imposibila mentinerea pozitiei verticale, deplasarea independenta, vorbirea si participarea in alte genuri complexe de activitate." 2eceptorii sunt dispusi in musc#i (fusuri), in tendoane (corpusculii 3olgi), si in articulatii (terminatii nervoase libere), in piele (corpusculii 2uffini4 receptori de intindere, corpusculii 'acini4 receptori de presiune). 'roiectia analizatorului &inestezic este situata in cortex pe suprafata girusului postcentral (parietal ascendent) si in unele puncte adiacente. "ici, prin stimulatii electrice, se identifica zonele corespunzatoare intregului corp.
,

Se disting trei niveluri ale &inesteziei% a) de inalta sensibilitate% degete, antebrat, palma, musc#ii bucali, linguali si aparatul fonator5 b) de sensibilitate medie% cotul, genunc#iul, bazinul si fesierii5 c) de sensibilitate redusa% musc#ii gambei si altele. Se face o distinctie intre proprioceptia somatoestezica ce informeaza asupra musc#ilor si posturii si proprioceptie &inestezica ce informeaza asupra miscarilor active prin feedbac& senzorial.

Ce si cum trateaza
6data constientizata problema, creierul, prin Sistemul ervos !entral, va initia un proces de autovindecare. Stimulati dupa o anumita te#nica, proprioceptorii obliga creierul (calculatorul) sa isi verifice circuitele aferente5 daca gaseste nereguli, creierul initiaza un proces de rezolvare a acestora. "ceste nereguli pot sa insemne bloca(e nervoase, stari de incordare nervoasa sau musculara, asimetrii, migrene. 'acientul poate sa4si modifice si sa4si regleze deficientele sistemului autonom sau neuromuscular. 'rin antrenamente ale concentrarii si relaxarii se trateaza #iperactivitatea (cu sau fara probleme de atentie), epilepsia sau dereglarile somnului. 'are incredibil, insa prin aceasta metoda se pot rezolva foarte multe probleme% contracturi musculare, deviatii patologice ale coloanei vertebrale, probleme respiratorii, orice problema care tine de nervi, stari de oboseala, stres si multe altele. Localizarea centrilor este foarte importanta, la fel si stimularea unor grupe diferite de senzori si se intelege c trebuie realizat de catre profesionisti. 'entru eficienta tratamentului, este necesara o pauza de la cinci zile la o saptamina intre sedintele de tratament pentru a lasa corpul sa reactioneze lent la stimulare. 7upa terapie trebuie bauta o cantitate mai mare de apa, deoarece corpul va elimina toxine si, in plus, trebuie eliminate excesele de cafea sau de alcool. Sedintele de terapie prin feedbac& nervos pot dura intre /. de minute si o ora, in functie de numarul centrilor nervosi stimulati.

Activarea punctelor cheie (APC)


'unctele c#eie sunt corespunztoare fiecrei regiuni a corpului, respectiv % ,. 'uncte c#eie pentru activarea zonei inferioare a spatelui 8. 'uncte c#eie pentru activarea sistemului nervos la nivelul membrelor inferioare 9. 'uncte c#eie pentru activarea spatelui superior i cervical /. 'uncte c#eie pentru activarea spatelui mi(lociu dar i al organelor interne in special rinic#ii .. 'uncte c#eie pentru activarea zonei cervicale "ceste activri se vor executa de sine stttor la prima sedin sau impreun cu alte proceduri specifice de stimulare dar : se vor combina cu alte terapii ;

Micarea de stimulare
Se folosete in activarea tuturor punctelor c#eie (cu c<teva excepii, determinate de conformaia anatomic) c<t i pentru proceduri specifice. Se pun palmele apropiate cu degetele usor rasfirate si cu policele apropiate la v<rfuri (ca i cum am sta in m<ini), in faa corpului muscular. 2m<nem solidari cu pielea si o tragem usor (aceasta trebuie sa alunece pe tesutul con(unctiv) p<n dincolo de muc#i (at<t c<t permite elasticitatea pielii)5 facem o presiune la nivelul policelor i cu tot cu muc#i (i pstr<nd presiunea constant) impingem muc#iul spre coloan, se menine 849 secunde dup care facem o rulare peste muc#i (radicand inc#eietura m<inii), dupa care acesta va face =un salt inapoi> (ca un =clamp>). "cest =clamp>(vibraie) va fi semnalul in fusul muscular; (altfel spus, muc#iul se tensioneaza dup care se elibereaz brusc din tensiune produc<nd o usoara vibraie). "ceast micare se folosete pentru partea st<ng a pacientului, pentru parte lui dreapt vom folosi indexurile in loc de police i vom =aga> in presiune, fibra muscular.

Sau mai pe scurt % aezm m<inile 4 tragem pielea 4 punem presiune 4 ?mpingem muc#iul 4 meninem 849 secunde 4 apoi rulm i muc#iul face =clamp>; (vibreaz)

e!uli de activare
'acientul trebuie sa stea confortabil, cu m<inile pe l<ng corp, va trebui s se concentreze pe respiraie si relaxare (i poate fi imbrcat subire) ; 7ac pacientul are o scolioz sau cifoz accentuate vom folosi i perne pentru susinere; "colo unde avem caviti sub zona ?n care lucrm (torace, abdomen, mi(loc, piept) micarea de activare se face ?ntotdeauna pe expir total i apnee ; u toate punctele se lucreaz doar cu policele ; 7ac pacientul are lateralitate dreapta (este dreptaci) ?ncepem activarea punctelor c#eie de pe st<nga, iar dac are lateralitate st<nga (este st<ngaci), vom ?ncepe cu partea lui dreapt ; 'unctele c#eie sunt perec#i ; 7up activarea unei perec#i de puncte c#eie lsm o pauz de 84. minute timp ?n care creierul >scaneaz> ; Sunt situaii ?n care se activeaz doua perec#i de puncte c#eie i facem pauz (vezi spate); Sunt situaii ?n care se activeaz un ansamblu de puncte c#eie i facem pauz (vezi coaps); La un om normal (care nu prezint probleme acute), dup ce facem o stimulare pe perec#i corpul simte c >lucreaz> ( puls, cldura, furnicturi etc) care treptat se estompeaz i apoi trecem mai departe ; 7"!" senzaia nu se estompeaz ?n . maxim ,@ minute, : A"B 1"!$A B!B 6 '26!$7:2" ; $ste semn c exist un bloca( pe care organismul trebuie s4l lucreze ;

Bntre doua edine se las o pauz suficient msurabil ?n zile, p<n la o sptm<n ; $ste posibil ca ?n acest interval, s (re)apar o criz care se manifest prin dureri (de exemplu). Cratamentul se continu ; 6rice micare de activare se poate face de maxim 8 ori Bntr4o edin ;

Cum se realizeaz" activarea punctelor cheie


#. Punctele cheie din zona spate inferior a. pe linia taliei 4 se identific linia taliei, ?n zona lombar, pe musc#ii erectori spinali5 este situat ?ntre crestele iliace si ultima perec#e de coaste 5 cele 8 puncte perec#e se afl de4o parte i de alta a coloanei vertebrale 4 fusul se afla c#iar ?n interiorul musc#iului 4 activm (lucrm) partea st<ng, apoi partea dreapt 4 pauz 8 minute;

b. pe mi(locul marelui fesier, pe marginea laterala 4 se pun ambele police in punctul de mi(loc al marginii superioare a muc#iului marele fesier (aproximativ perpendicular pe linia fundului) 4 lum piele i o tragem spre partea lateral a corpului 4 aplicm o presiune ferm i ne intoarcem, prin rulare, spre coloan 4 activm partea st<ng, apoi dreapta 4 pauz 8 minute; $. Puncte cheie pentru activarea zonei membrelor inferioare 4 aceasta se poate face ?mpreun cu activarea spatelui inferior a. mergem cu m<na stnga pe muc#iul biceps femural din fosa poplitee superioar p<n sub fesier i facem o presiune pe tendonul bicepsului 4 m<na cealalt (dreapta) o avem peste fosa poplitee, cu degetul mare peste fibrele tendonului (din lateral) i tragem spre zona mediala 5 simultan in tendonul bicepsului, sub m<na st<ng, vom simi o vibraie i vom mri presiunea si acolo apoi eliberm i trecem la punctul urmtor

b. pe tensorul fascia lat 4 la mi(locul coapsei pe marginea lateral 4 facem cu policele presiune i tragem tendonul ori ?n sus ori in (os 4 facem c<te dou puncte pe fiecare picior, apoi facem pauz %. Punctele cheie din zona spate superior a. tragem o linie la v<rfurile inferioare ale omoplailor 4 la aduli, vom face / puncte de activare, de4o parte i de alta a coloanei, dou sub linie i dou deasupra liniei 4 pe linia de (os st<nga 4 dreapta, pe linia de sus st<nga E dreapta i apoi facem pauza

b. v<rful superior al omoplatului 4 micarea este puin mai complex5 se pleac de l<ng omoplat, punem degetul index al m<inii drepte, trgem ?n (os cu piele pe l<ng omoplat, apoi mergem cu pielea spre coloan, apoi ?mpingem pielea ?n sus (cu presiune ?n tot acest timp), punem cellalt deget de la m<na st<ng (adic< ?nlocuim indexurile) iar cu m<na eliberat, tragem pielea ?n (os i trecem de tendonul muc#iului ridictor al omoplatului in sus spre umr
F

c. dac zona este puternic contracturat, mai facem o micare similar triung#i, pe marele dorsal sub zona axilar apoi facem pauz ; &. Punctele cheie din zona spate mijlociu ?ntre linia taliei i punctele de sub zona omoplailor 4 lucrm pe linia muc#ilor erectori, facem o micare spre coloan, una spre lateral exterior, altern<nd p<n acoperim lungimea spatelui 4 facem st<nga E dreapta, apoi facem pauz;

'. Puncte cheie (n zona cervical" 4 aceasta se poate lucra ?mpreun cu activare a spatelui superior 4 pacientul ?n 77 a. primele dou puncte pe tendoanele muc#ilor scaleni, in apropierea claviculei 4 fr pauz, vom lucra i urmtoarea perec#e de puncte

b. cu degetele medius ale ambelor m<ini, pe occipital (pe linia gurii occipitale 4 plecm dinspre coloan, trecem cu piele dincolo de muc#i, agm i facem 0clamp> spre coloan 4 apoi facem pauz 8 minute;

c. sunt dou puncte la mi(locul g<tului (aproximativ !9) 4 cu degetele (aici zona este mic i lucrm cu indexurile) tot aproape de coloan lum piele p<n c<nd trecem de muc#iul trapez superior 4 facem presiune i ?mpingem trapezul spre coloan 4 micarea are o particularitate% se face lent (c<teva secunde); 4 ?n aceast zon exist foarte multe filete nervoase vegetative 4 e posibil sc#imbarea ritmului respirator i apare o dilatare a pupilei 4 facem . minute pauz; 4 dac zona este foarte contracturat, se mai poate relua tot ciclul sau doar micarea de la punctul c. Acestea au fost activ"rile nervoase ale punctelor cheie (APC) i nu se inverseaz" ordinea (n care se fac ) *ic+ionar 77 H decubit dorsal 7I H decubit ventral 7LJ H decubit #omolateral (st pe parte bolnav)
,@

7L! H decubit controlateral (st pe partea sntoas)

Proceduri "ici regula se sc#imba i anume se va lucra ?nt<i partea mai sntoas i apoi partea bolnav; #. Procedura pentru um"r 4 sunt dou procedee % cu sau fr asistent 4 pacientul st ?n picioar4 se activeaz 8 zone de la nivelul umrului, pe deltoid 4 primul ?n spatele deltoidului, cu pacientul cu braul ?ndoit la nivelul pieptului 4 cand se simte vibraia ?n cot ; se duce braul flectat pe umrul opus i se aplic o uoar lovitur ?n articulaia umrului ?n axul umerilor 4 se duce braul pacientului p<n ?n poziia iniial i se activeaz zona deltoidului anterior dup care se las uor ?n (os m<na pacientului 4 se lucreaz i braul bolnav i se face pauz

,,

$. Procedura pentru !enunchi si !amb" 4 pacientul ?n 77, cu o pernu sub genunc#i 4 verificm ca rotula s fie mobil ca musc#iul cvadriceps s nu fie ?n tensiune 5 dac muc#iul e tensionat, se va face o relaxare uoar prin friciuni profunde sau prin tensionarea ?n (os a rotulei a. primul punct de activare, asupra tendonului vastului lateral (cel mai lateral tendon fa de rotul 4 tendonul va fi tensionat spre linia median adiacent la rotul (tangent) 4 micarea se va executa foarte lent, (ca cea de la (umatatea g<tului)

b. urmtoarele sunt dou micri care se realizeaz ?n partea de (os a rotulei asupra ligamentelor rotuliene (care leag rotula de menisc) 4 micarea se face oblic lateral 4 pauz 8 minute; c. al 94lea punct de activare , la o palm desupra genunc#iuluui asupra marginii vastului intern spre lateral, dup care poziionm membrul inferior

,8

in tripl flexie (genunc#iul ?ndoit) i facem dou activri asupra gemenului extern i intern 4 facem pauz 8 minute;

d. urmtoarea micare unde cu degetele alternativ 0separm> cei 8 muc#i gastrocnemieni pe toat lungimea lor, p<n la tendonul a#ilian i facem 9 activri spre interior asupra tendonului, ?n 9 locuri diferite 4 pauz 8 minute ; e. urm"toarea etap se numete 0?nc#iderea muc#iului>, dinspre lateral , ca i cum i4am ?nc#ide la loc f. tot ansamblul de micri le ?nc#eiem cu activarea nervului tibial ?n spatele maleolei interne. %. Procedura respiratorie 4 se folosete la astmatici, bron#ospasm 4 se fac ?nt<i activrile pentru spatele superior 4 pacientul ?n 7I cu capul ?ntors spre terapeut
,9

a. se va face o activare puternic asupra muc#ilor romboizi 4 ne vom folosi de o te#nic asemntoare celei de la rinic#i 4 gamba pacientului se ine perpendicular pe sol, o inem de glezn i palma noastr perpendicular pe coloan, ?ntre coloan i omoplat 4 ?nclinm gamba uor spre exterior i cnd simim tensiune ne ridicm pe v<rfurile degetelor pe marginea omoplatului 4 pacientul inspir , expir, lum piele i o trecem p<n dincolo de coloan, punem presiune i cu presiune ?mpingem muc#iul de unde am plecat, cu 0clamp> 4 ne mutm pe partea cealalt a patului, pacientul va ?ntoarce capul, continum si cellalt #emitorace i abia apoi facem pauz ; b. ?ntoarcem pacientul ?n 77 4 aici procedura se execut mai delicat, ?ntruc<t ?n profunzime se afla nervul frenic care activeaz respiraia, cisterna 'eKuet i muc#iul diafragm 4 punem policele m<inii st<ngi pe plexul solar i facem, o uoar presiune (punct de activare) 4 indexul m<inii drepte peste care avem mediusul, il punem pe rebordul costal (st<ng, al pacientului), aproximativ la (umtatea sa 4 pacientul inspir, expir i in acest timp, facem apsare , ne ducem cu piele ?n (os pe coast i apoi ?napoi cu 0clamp>

,/

c. din apendicele xifoid , ne ducem in (os cu piele spre ombilic, punem presiune i ?napoi cu 0clamp>

"poi se lucreaza partea cealalt a pacientului.

&. Procedura pentru rinichi 4 este denumit doar pentru usurina vorbirii dar influeneaz toate organele din zon 4 produce i drena( limfatic mai bun pe membrele inferioare 4 pacientul ?n 7I 4 se fac ?nt<i "'! ale spatelui inferior si spatele mi(lociu 4 capul pacientului ?nclinat spre terapeut 4 se ine gamba pacientului perpendicular pe sol, susinut de glezn de ctre noi 4 palma noastr st<ng o punem peste rinic#iul pacientului (rinic#iul de pe parte opus fa de care st terapeutul)

,.

4 palma va fi orientata oblic fa de coloan, v<rfurile degetelor privesc spre bra, pacientul respir amplu dar linitit 4 ?nclinm gamba pacientului p<n c<nd simim ?n parte de deasupra rinic#iului o tensiune muscular si atunci ne oprim ?n acea poziie dar ?l meninem ?n tensiune 4 pe expirul pacientului facem micarea% alunecm pielea c<t mai aproape de coloan, facem presiune i ?mpingem deasupra muc#iului spre bra 4 se lucreaz usor 4 ne poziionm pe partea cealalt i refacem procedura 4 ?n cazul acestei proceduri, nu conteaza cu care parte ?ncepem deoarece rinic#iul este un organ care lucreaza fra oprire, dar se poate incepe cu rinic#iul care este mai 0rece> 4 ?n caz de probleme renale, se recomand i ceaiuri, ap i masa( cu ceap ?nclzit la cuptor (friciuni deasupra rinic#ilor)

,D

'. Procedura pentru c"ile aeriene superioare, !-t anterior i articula+ia temporo.mandibular" 4 se aplica pentru asimetrii temporo4mandibulare 4 pacientul ?n 77, terapeutul st la capul pacientului a. ?n zona mentoniera, sub mandibul avem glandele parotide i facem o micare asupra glandelor 4 lum piele, ducem spre urec#e, punem presiune i tragem

b. pe ligamentele de deasupra tiroidei c. prindem inelele tra#eale ?ntre degete i facem un (oc de mobilitate st<nga4 dreapta d. asupra ligamentelor de la clavicul e. pe S!A (sternocleidomastoidian) prindem ?ntre degete i facem un masa(, de (os, spre urec#e (o frm<ntare) i apoi lum piele din spatele urec#ii i tragem ?n (os 5 repetm de 9 ori ; 4 pauz 8 minute ;

,F

f. desc#idem gura pacientului i poziionm degetele ?n spatele articulaiei temporo4mandibulare 4 influeneaz sistemul vegetativ 4 pacientul va ine un clu ?n gura i ?n acest timp, noi vom executa micri ?n form de cruce asupra articulaiei 4 apoi pe nerv, pe t<mpl i ?n faa urec#ii 4 punctul f nu se face dac pacientul are lucrare dentar ;;;

,G

/. Procedura pentru cot Bnt<i se va face "'! pentru g<t i umeri eventual i spate superior. 4 pacientul va sta fie aezat fie ?n ortostatism a. micarea asupra deltoidului 4 fibrele mi(locii, se va face spre medial cu o presiune medie (pielea se trage spre ?napoi apoi se va ?mpinge spre medial fr a depi ?ns fibrele deltoidului anterior) b. susinem antebraul pacientului spri(init ?n palmele noastre astfel ?nc<t braul s fie ?ntr4o uoar abducie 4 o m<n o vom poziiona aproape de cot i una aproape de ?nc#eietura pumnului, flectm cotul pacientului la -@ grade i cu palma czut ?n (os, relaxat 4 palpm cu policele corpul muc#iului extensor comun al degetelor i facem o micare de feedbac& asopra acestui muc#i a.?. degetul mi(lociu al pacientului s fac o micare de extensie c. se face deasupra cotului pe corpul muc#iului biceps bra#ial, acolo vom gsi i articulaia bra#ial i nervul median
,-

d. se apas cu trei degete 9 puncte din (urul cotului, dou deasupra olecranului i un punct este lateral, pe marginea radial (un pic sub nivelul cotului) 4 cotul pacientului este flectat la 9@4/@ grade, presiunea care se aplic va fi meninut aproximativ ,@ secunde, p<n c<nd apare o senzaie de amoreal sau uoare furnicturi (nerv cubital ) e. este o activare pe care o realizm cu policele la nivelul pumnului asupra tendoanelor extensorilor degetelor, ?ntr4o direcie de la cubital spre radial f. ?nc#eierea procedurii % pacientul ine m<na relaxat, prindem palma pacientului bine i executm o micare oc 0bici> asupra ?nc#eieturii m<inii 4 se poate ?nc#eia cu o micare activdin parte apacientului, ?n care braul este lipit de corp, cotul flectat, pumnul flectat cu degetele pe umr (tot lanul cinematic este ?n flexie) i se face o ?ntindere brusc a ?ntregului membru superior, cu m<na ?n pronaie cu degetele spre ?nainte i se repet de 9 ori.

8@

8,

0. Procedura pentru cap "ceasta nu rezolv cauza durerilor de cap dar poate ameliora aceste dureri i pentru relaxare ; 4 pacientul va sta ?n 77, se va concentra pe o respiraie profund dar linitit (se induce starea de alcaloz ?ntregului corp) iar terapeutul la capul acestuia, ?n spate a. este o micare ?n 0val> care se concentreaz pe / perec#i de puncte % la rdcina nasului ?n ung#iul interior al oc#ilor, la punctul de unde ?ncep spr<ncenele (l<ng radcina nasului), pe frunte la limita unde ?ncepe scalpul, ?n c#iar mi(locul feei i in punctul unde se termina spr<ncenele (spre lateral). 4 pe prima perec#e de puncte ne vom poziiona v<rfurile mediusurilor, la inceputul spr<ncenelor, vom lucra cu indexurile, pe frunte cu v<rfurile policelor iar la nivelul t<mplelor vom lucra cu inelarele astfel % ?n prima perec#e de puncte facem o presiune de /4. secunde, inainte de a termina, ?ncepem s presm urmtoarea perec#e i uor slabim presiunea ?n prima perec#e, apoi continuam cu a treia i slabim uor ?n perec#ea a doua i ?n sf<rit cu a patra slabind uor ?n a treia, repetnd de 9 ori. 4 ?n fiecare perec#e vom presa /4. secunde i vom elibera doar dup ce ?ncepem s presam punctele urmtoare ; b. ?ntre police i index masai ?n presiune lobul urec#ilor, simultan pentru .4 D secunde (micarea se numete &embi&i) c. poziionai palmele pe t<mplele pacientului, cu eminent #ipotenar pres<nd uor t<mplele i fr a acoperi urec#ile pacientului, pentru G4,@ secunde d. aezai palma st<ng pe fruntea pacientului iar dreapta pe occipital, susin<ndu4i capul ?ntr4o uoar extensie pentru 9@ secunde apoi ?ndeprtai uor m<inile e. efectuai micri de translaie de la mi(locul frunii spre t<mple, trec<nd peste urec#i, ?ncep<nd deasupra spr<ncenelor, apoi de9 fiecare dat micarea de translaie va ?ncepe de la un nivel superior fa de precedentul, astfel ?nc<t s acoperii toat fruntea.

88

f. cu v<rfurile degetelor de la ambele m<ini unite, ?n form de piramid, trecei pe deasupra feei, fr a o atinge, p<n la nivelul brbiei de unde se ?ncepe o micare de translaie p<n ?n zona occipital, urc<nd apoi podul palmelor p<n c<nd policele vor atinge zona de activare de la rdcina nasului iar de aici, vei retrage degetele spre rdcina prului, vei prinde uvie ?ntre degete i tragei uorpetoat lungimea firelor de pr g. tragei uor uvie de pr, de la rdcin p<n la v<rf repet<nd de c<teva ori lsai apoi pacientul s se odi#neasc ,.48@ de minute.

89

8/