Sunteți pe pagina 1din 13

Tranzitia Romaniei la economia de piata

Au trecut 23 de ani de la teribilele evenimente din decembrie 1989, care au deschis o noua pagina in istoria Romaniei, a trecerii de la communism la capitalism, de la totalitarism la democratie, de la economia de comanda la economia de piata. Imediat dupa 1989 societatea romaneasca a cunoscut o prabusire fara precedent atat din punct de vedere economic cat si social sub aspectul duratei si profunzimei. Tranziia a nregistrat costuri economice i sociale uriae, suportate de marea majoritate a populaiei rii ale crei condiii de via au fost precare. Gestionarea de ctre guvernani a greutilor generate de transformarea radical a regimului social-economic a fost dificil i deseori defectuoas. In 1990 se incepe restructurarea sistemului economico-social pentru trecerea la economie de piata. Evolutia sistemului ecomonic si social romanesc prezinta caracteristici intalnite in majoritatea tarilor foste comuniste, dar si unele specific. Caracteristicile specific au fost determinate de situaia economico-social foarte grav n care s-a aflat Romnia n momentul cderii comunismului i de faptul c autoritile emanate din revoluie au ezitat s efectueze reformele necesare pentru a transforma economia planificat n economie de pia. Aceast strategie "gradual" a amplificat dezechilibrele economice motenite din perioada comunist, a mpiedicat reformele necesare i a ntrziat orientarea rii spre structurile euro-atlantice.1 Din punct de vedere economic, in perioada 1990-2000, bilantul perioadei consemneaza un adevarat esec, 6 ani fiind de cadere economica masiva, iar 5 ani de o creste economica slaba si in discutie daca aducatoare de foloase sau mai degraba de ponoase2. . O prima masura adoptata de cei care au preluat puterea a fost incercarea de adoptare a unor masuri cu continut economic. O astfel de masura a fost restituirea unor sume de bani populatiei, astfel veniturile acesteia au cunoscut o crestere considerabila, inflatia a atins o cota ridicata, iar somajul a cunoscut o crestere importanta (in 1994 rata somajului era de 1,2 milioane de someri, reprezentand 10,9 % din populatia activa3). Femomenul s-a amplificat rapid, avand consecinte
1 2

http://www.ecol.ro/content/gandirea-economica-romaneasca-in-perioada-postcomunista; Ilie serbanescu, p.12 3 Vosganian, p. 17

dezastruoase pentru economia Romaniei la acea vreme. Anul 1995, anul cu cea mai importanta crestere economica (7,1% fata de 1994) si cu rata inflatiei cea mai redusa (32%), a declansat cateva tendinte negative care s-au reflectat in cresterea cu peste 1,3 miliarde de dolari a deficitului balantei de plati externe si in scaderea ritmului investitiilor4.

2.1. Etapele tranzitiei de la economia centralizata la economia de piata

In legatura cu sensul tranzitiei, acesta este legat de redimensionarea rolului statului. Unii analisti considera ca obiectivul tranzitiei il constituie privatizarea. Alte optiuni se refera la restructurarea economica sau la stabilizarea monetara. In cea mai mare parte, obiectivul se considera a fi de natura economica. Exista si opinii care sustin ca tranzitia urmareste schimbarea mentalitatilor. In ciuda evolutiei sale capricioase, tranzitia a parcurs cateva etape distincte. Aceste etape caracterizeaza nu doar economia romaneasca, dar si pe aceea a tuturor statelor foste socialiste din Europa Centrala si de Est. Tranzitia de la economia centralizata la economia de piata, mijlocita de restrangerea rolului statului in economie si avand ca obiectiv redimensionare pietei fortei de munca, cuprinde trei etape distinct: a. Constructia institutionala In aceasta perioada, in tarile foste socialite s-au creat noi parlamente si s-a consacrat pluripartinismul. Au fost adoptate legislatii corespunzatoare privatizarii, protectiei investitiilor straine, pietelor financiare si regimul fiscal. Au fost elaborate noile Constitutii si s-a demarat constructia institutionala stipulate de textul constitutional5. Aceasta perioada a insemnat destramarea organizarii administrative de tip centralist a economiei si demararea timida a mecanismelor de piata. Caracterizata mai degraba prin

4 5

Vosganian, p.17 Vosganian, p.28

deconstructie decat prin reconstructie, aceasta perioada a cunoscut un declin important al prodului intern brut6. In linii mari, prima faza a tranzitiei s-a derulat intre anii 1990 si 1992. b. Macrostabilizarea si ajustarea structurala A doua etapa are ca obiectiv central stoparea evolutiilor negative ale celei dintai: inflatia si declinul produsului intern brut. Un obiectiv prioritar l-a constituit stabilitatea monetara, constand in diminuarea ratei inflatiei si stabilizarea cursului de schimb. In aceasta perioada au continuat cateva procese calitative ale tranzitiei: dezvoltarea concurentei si a mediului competitional , dezvoltarea noului sector privat, consolidarea pietelor financiare.7 c. Modernizarea si dezvoltarea economica Spre deosebire de celelalte etape , cea de a treia poarta ampreta specificitatii si, ca urmare, vom aborda numai particularitatile modernizarii si ale dezvoltarii in Romania. Directiile dezvoltarii economice sunt: Stimularea noului sector privat Elaborarea unor politici sectoriale. Continuare redimensioarii industriale Evaluarea avantajului comparativ si stimularea exporturilor Stimularea investitiilor straine Consolidarea pietelor financiare (piata de capital, piata bancara, piata asigurarilor) Dezvoltarea regionala Obiectivele dezvoltarii economice privesc in principal aspecte de natura cantitativa. Modernizarea economica are in vedere procesele de natura calitativa, care privesc in principiil si mecanismele economice. Directiile modernizarii sunt: Redimensinarea rolului statului in economie

6 7

Vosganian p. 29 Vosganian p. 29

Garantarea proprietatii Politica fiscala activa si stimulativa Corelarea politicii bugetare cu mecanismele de piata Crearea si consolidarea mediului concurentei Stabilitatea si claritatea legislatiei Etica economiei de piata.

2.2 Evolutia negocierilor Guvernului Romaniei cu Fondul Monetar International

Romania este membra a Fondului Monetar International inca din anul 1972. In calitatea sa de tara membra, Romania a beneficiat de-a lungul timpului de asistenta tehnica in mai multe domenii precum politica monetar i organizarea bncii centrale, supravegherea i reglementarea bancar i statistica. Romnia a acceptat obligaiile prevzute n Articolul VIII al Statutului FMI la 25 martie 1998. Prin aceasta, Romnia se angajeaz s nu recurg la introducerea de restricii cu privire la efectuarea plilor i transferurilor pentru tranzacii internaionale curente i s nu participe la aranjamente valutare discriminatorii sau practici valutare multiple, fr aprobarea/consultarea FMI.8 Din 1990 pana in prezent, Guvernul Romaniei a incheiat cu Fondul Monetar International un numr de nou aranjamente stand-by. Primul a fost semnat in aprilie 1991 pe o perioada de 12 luni suma contractat fiind de 380,5 milioane DST. Acest accord viza probleme legate de cadrul legislative si institutional, precum si de reforma sistemului bancar. Printer prevederile cele mai importante se numara: Liberalizarea treptata a preturilor Mentinerea cursurilor multiple in economie

http://www.bnro.ro

Acceptarea unor rate ale dobanzilor in economie puternic negative in termeni reali.9 Cel de-al doilea aranjament stand-by a fost incheiat in mai, 1994 pentru o perioada de 10 luni de aceasta data suma vizata fiind de 314 milioane DST. Principalele obiective macroeconomice ale celui de al doilea aranjament stand-by au fost: incheierea miscarii corective a preturilor si libaralizarea cursului de schimb al monedei nationale; Scaderea inflatiei pana la o rata anualizata de 25 % ; Finantarea neinflationista a deficitului bugetar; Stoparea declinului economic; Reducerea deficituli balantei comerciale si cresterea rezervelor valutare; Introducerea ratelor real pozitive ale dobanzii; Uniicarea reala a cursurilor valutare.10 Al treilea Memorandum de politica economica a fost incheiat la inceputul anului 1994. Masurile se refereau de aceasta data la devalorizarea substantiala a cursului valutar oficial, eliminarea subventiilor acordate de stat, stabilirea unei rate a dobnzii real-pozitive, stabilirea unor obiective de restructurare a sistemului financiar-bancar si in domeniul privatizarii.11 Cel de-al patrulea accord stand-by a fost incheiat in aprilie 1997, suma acordata fiind de 301,5 milioane DST. Printre obiectivele aranjamentului se numarau mentinerea deficitului bugetar la un nivel rezonabil, reducerea ratei inflatiei, liberalizarea pietei valutare si a preturilor utilitatilor, cresterea rezervelor BNR sau sistarea creditelor discretionare.12 Urmatorul accord a fost incheiat in 1999, fiind cel de-al cincilea dupa 1989 pentru suma de 400 milioane DST. Erau vizate atunci diminuarea deficitului de cont curent, scaderea inflatiei, consolidarea fiscala si restrictionarea cresterii salariilor, cresterea rezervelor valutare ale

Vosganian 104 Ibidem 11 http://www.financiarul.ro/2009/08/11/istoria-acordurilor-romaniei-cu-fmi/ 12 ibidem


10

BNR, reducerea pierderilor intreprinderilor publice si implicarea mai puternica a pietei de capital in procesul de atragere a capitalurilor straine.13 Un alt accord incheiat intre Guvernul Roman si FMI a avut loc in octombrie 2001 pentru o suma de 300 milioane DST. Obiectivele vizate erau sustinerea procesului de dezinflatie si mentinerea deficitului de cont curent, concomitent cu accelerarea reformelor structurale si intarirea perspectivelor de crestere economica.14 Al saptelea accord stand-by incheiat cu FMI, de 250milioane DST a fost incheiat in iulie 2004 acesta fiind un accord de supraveghere preventiva, care a cuprins angajamentele luate de Romnia in privinta politicilor macroeconomice pentru perioada 2004-2006.15 Pe fondul Crizei Economice Mondiale, Romnia a incheiat cu FMI un nou acord la de 4 mai 2009, cnd Consiliul Executiv al FMI a aprobat, acordul stand-by cu Romnia pe o perioada de 2 ani, in valoare de 12,95 miliarde euro. Astfel, la acea vreme, Guvernul si-a luat angajamentul de a finalize legea sistemului unic de salarizare in sectorul public si legea reformei sistemului public de pensii. De asemenea trebuia sa finalizeze legea responsabilitatii fiscale (care va limita numarul rectificarilor bugetare) pna la sfrsitul lunii noiembrie, iar legea reformei sistemului public de pensii pna la finalul anului 2009. Colaborarea dintre Romania si FMI a jucat un rol crucial in implementarea programelor de reforma economica menite sa asigure liberalizarea pietelor, scaderea inflatiei, reducerea ratei somajului prin stimularea investitiilor, intensificarea procesului de productie, atragerea investitiilor straine prin liberalizarea pietei de capital si a fluxurilor monetare, etc. Putem spune ca FMI a jucat un rol important in procesul de tranzitie al Romaniei, aceasta implementand masurile de reforma in legatura directa cu conditiile impuse de FMI pentru acordarea de imprumuturi. Relatia dintre Romania si FMI a fost uneori controversata datorita lipsei de profunzime a Guvernului Romaniei in abordarea reformelor promovate in tara noastra in diversele momente ale procesului de tranzitie, dar si datorita rigiditatii de care a dat dovada institutia internationala in ceea ce priveste conditiile impuse pentru acordarea de ajutor, acestea fiind uneori neadecvate structurii economiei romanesti.
13 14

ibidem ibidem 15 ibidem

2.3. Modificari institutionale si legislative

Intr-o perioada de tranzitie schimbarea este inevitabila. Schimbarea presupune ajustare, adaptare si transformare. Dupa 1989 odata cu trecerea la o guvernare democratica s-au realizat modificari atat in ceea ce priveste sistemul institutional, dar si la nivel legislativ. In Romania, reforma administratiei publice, a sistemului administrative, a inceput imediat dupa schimbarea regimului politic din Romania, in decembrie 1989, cand au fost date decrete pentru dizolvarea structurilor totalitare de putere si s-a declansat procesul de reinnoire a institutiilor publice. Administratia central de specialitate se compune din ministere si celelalte de specialitate ale administratie publice centrale. Ministerele sunt organe de specialitate in cadrul sistemului administratiei publice central cu rol in realizarea politicii guvernamentale in domeniile de activitate ale acestora. Organizarea ministerelor este stabilita prin legi proprii (Ministerul Apararii Nationale) sau prin hotarari ale Guvernului. Ministerele sunt clasificate in trei categorii: Ministere cu activitate economica (Mininsterul Agriculturii, Ministerul Padurilor si dezvoltarii rurale, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Ministerul Finantelor Publice, etc); Ministere cu activitate administrativa si de aparare a ordinii de drept (Mininsterul Apararii Nationale, Mininsterul Administratiei si Internelor, Ministerul Afacerilor Externe, Mininsterul Justitiei si Libertatilor Publice, etc.); Ministere cu activitate socioculturala si stiintifica (Ministerul Educatiei, Cercetarii Tineretului si Sportului, Ministerul Culurii si Patrimoniul National, Ministerul Sanatatii, etc.).16 Dea lungul timpului ministerele au cunoscut numeroase modificari, datorate atat intereselor politce dar acestea mai vizau si obiective politice si economice cum ar fi relansarea economica si pregatirea aderarii la Uniunea Europeana. Aceste modificari au vizat sistemul de
16

Teza doctorat

administrare publica centrala, insa modificari au fost inregistrate si la nivel legislativ. Avand in vedere ca am abordat procesul tranzitiei dintr-o perspectiva economica trebuie mentionat faptul ca au existat si reforme legislative pe pietele financiare. Componenta legislativa a fost precumpanitoare in ceea ce priveste reforma pietelor financiare. Este vorba de doua acte normative: a. modificari ale unor legi deja existente, in sensul adaptarii lor la cerintele pietei si la obiectivele armonizarii cu legislatia europeana; b. Initierea unor legi, care legifereaza in domenii specifice si/sau presupun constructii institutionale noi17 Intre pietele financiare, piata bancara detine o pozitie avantajoasa in privinta reformelor legislative. Inainte de anul 1990, structura sistemului bancar romanesc era asemanatoare celei din alte foste tari socialiste, in Rmania fiind prezente patru banci: Banca Nationala a Romaniei, Banca de Investitii, Banca Romana de Comert Exterior si Banca Agricola. Functiile legate de conducerea politicii monetare erau indeplinite de Banca Nationala, aceasta avand totodata si atributii care apartin bancilor comerciale. Populatia nu putea depune si nici primea credite din partea bancilor. Piata valutara era inexistenta, cursul de schimb al leului fata de celelalte valute fiind stabilit pe cale administrativa. Reforma din sistemul bancar de dupa 1990 a dus la organizarea acestuia pe doua nivele cuprinznd Banca Naional a Romniei i instituiile de credit. Astfel, prin infiintarea Bancii Comerciale Romane, aceasta a preluat operatiunile bancare comerciale ale bancii nationale. Cadrul legislativ care guverneaz sistemul bancar cuprinde: Legea privind Statutul Bncii Naionale a Romniei Legea nr. 312 din 28 iunie 2004, Ordonana privind instituiile de credit i adecvarea capitalului - Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006, Legea pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 99 din 6 decembrie 2006 - Legea nr. 227 din 4 iulie 2007, Legea pentru privatizarea societilor comerciale bancare la care statul este acionar Legea nr. 83 din 21 mai 1997,
17

Vosganian 179

Reglementri privind falimentul instituiilor de credit - Ordonana Guvernului nr. 10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituiilor de credit, aprobat, completat i modificat prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004, Ordonana Guvernului nr. 39/1996, privind organizarea i funcionarea Fondului de Garantare a Depozitelor n Sistemul Bancar, republicat, cu modificrile i completrile ulterioarea.18 Conform Raportului publicat de Banca Naional a Romniei, la sfritul anului 2011, n Romnia funcionau 41 de instituii de credit, structura sistemului bancar fiind urmtoarea: 2 bnci cu capital integral sau majoritar de stat, 4 bnci cu capital majoritar privat autohton, 26 de bnci cu capital majoritar strin, 8 sucursale ale unor bnci strine i o reea cooperatist; 54,6% din activele bancare sunt concentrate n primele 5 bnci din sistem; Cota de pia a instituiilor de credit cu capital majoritar strin este de 83%; Cota de pia a instituiilor de credit cu capital majoritar privat romnesc este de 8,8% (inclusiv reeaua cooperatist); Cota de pia a instituiilor de credit cu capital controlat de stat este de 8,2%.19

2.4 Avatarurile integrarii in Uniunea Europeana

Un factor crucial pentru relansarea economica a Romaniei a fost decizia din 1999 a UE de a accepta cererea de aderare a Romaniei si de a incepe negocierile de aderare. Romania si-a exprima dorinta de aderare la Uniunea Europeana inca din 1995. Initial, Comisia Europeana si statele membre au considerat ca aceasta cerere este prematura, plasand astfel Romania in grupul tarilor post-comuniste care ar urma sa adere intr-un viitor inca neprecizat. Dar situatia din fosta Iugoslavie si razboiul din Kosovo au determinat decidentii din UE sa nu mai amane prea mult aderarea, iar pentru stabilizarea regiunii acesta ar fi un pas important. In cazul Romaniei decizia de aderare a fost stimulata de deschiderile de politica economica in raporturile cu marile companii occidentale si de sprijinul politic si logistic acordat pentru interventia NATO in Kosovo20. Astfel, in Consiliul European de la Helsinki din 10-11
18 19

http://www.arb.ro/sistemul_bancar.php#sistemul ibidem 20 B. murgescu , 472

decembrie 1999 s-a luat decizia de a incepe negocierile cu 12 state21, valul de aderare realizanduse simultan sau eventual in doua etape. Cunoscand situatia Romaniei la acea data s -a conturat destul de repede ideea ca Romania si Bulgaria vor face parte din a doua etapa, dar guvernul Isarescu impreuna cu Comisia Europeana prezidata de Romano Prodi au stabilit ca obiectiv comun finalizarea cu succes a procesului de aderare intr-un orizont relativ scurt de timp, pana la 1 ianuarie 200722. In acea perioada guvernul Isarescu a reusit sa restabileasca increderea factorilor economici si sa reaseze Romania pe calea cresterii economice, dupa o lunga perioada de timp marcata de recesiune. De asemenea guvernele ce au urmat, conduse de socialul-democrat Adrian Nastase (2000-2004) si liberarul Calin Popescu-Tariceanu (2004-2008) au continuat politicile initiate de predecesorul lor. Perioada de preaderare a fost una de reforme politice si economice si de crestere economica sustinuta. Relansarea economica a fost sustinuta de investitiile straine directe si de politicile guvernamentale axate pe obtinerea economiei functionala de piata. Pentru realizarea acesteia a fost aplicata o politica financiara prudenta pe latura cheltuielilor, care a ingaduit reducerea semnificativa a deficitului bugetar (de la 4% din PIB in anul 2000 la 1,2% din PIB in 2004) si a inflatiei (de la 45,7% anual in 2000 la 11,9% in 2004 si 6,56% in 2006)23. Privatizarile au jucat un rol important in procesul de aderare. Astfel, in 2001 combinatul Sidex Galati a fost preluat de marele concern indiano-britanic Mittal Steel, in 2004 Petrom a fost preluat de catre concernul austriac OMV, in 2005 Distrigaz Sud a fost preluat de Gaz France, Distrigaz Nord de catre E.ON Ruhrgas, Electrica Moldova de catre E.ON Energie, iar Electrica Banat si Electrica Dobrogea de catre grupul italian ENEL, care in 2008 a preluat si Electrica Muntenia Sud. Privatizari au fost realizate si in sectorul bancar, cum ar fi cea a Bancii Agricole, preluata in 2001 de Raiffeisen Zentralbank, iar Banca Comerciala Romana in decembrie 2005 a fost preluata de grupul austriac Erste Bank. Un alt avantaj al negocierilor de aderare a fost liberalizarea circulatiei cetatenilor romani in tarile UE. Astfel numarul cetatenilor romani plecati la munca in Occident a crescut
21 22

Zece state postcomuniste, inclusive Romania, la care se adauga Cipru si Malta B murgescu 472 23 Ibidem 472-473

semnificativ, veniturile repatriate de catre acestia devenind un element major in compensarea deficitului balantei comercial, acestea fiind si intr-o continua crestere: de la aproximativ 100 de milioane de dolari SUA in 2000 la aproximativ 6,7 miliarde de dolari SUA in 2008. De asemenea, acest fenomen de migratie a ajutat la evitarea cresterii ratei somajului: 11,8% in 1999si 10,5% in 2000 la 6,2% in 2004 si chiar 4,1 % in octombrie 2007. Tot in aceasta perioada a fost relansata productia interna. Investitiile straine directe au fost insotite de un transfer de tehnologie si de know-how, care a condus la eficentizarea activitatii economice. Decalajul fata de media europeana a fost redus, in anul 2000 acesta fiind de 28,2% din media UE25 iar 2006 a ajuns la 38,8% Bilantul economic al Romaniei in perioada de preaderare se prezinta remarcabil la majoritatea indicatorilor (p.475) Romania in perioada de preaderare indicatori macroeconomici 2000 PIB (% variatie anuala) Productia industriala (2000=100) Somaj (%) Productivitatea muncii in industrie (2000=100) Inflatia medie anuala (% diferenta) Indice salarial real (2000=100) Exporturi (miliarde euro) Importuri (miliarde euro) Balanta comerciala (miliarde euro) Sursa: murgescu 2.1 100 10.5 100 45.7 100 11.3 14.2 -2.9 2001 5.7 108.3 8.8 106.0 34.5 105.0 12.7 17.4 4.7 2002 5.1 113.0 8.4 112.0 22.5 107.5 14.7 18.9 -4.2 2003 5.2 116.5 7.4 118.0 15.3 119.1 15.6 21.2 -5.6 2004 8.3 122.7 6.3 131.9 11.9 131.7 18.9 26.3 -7.4 2005 4.1 125.1 5.9 140.1 9.0 150.5 22.3 32.6 10.3 2006 7.7 134.1 5.2 154.0 6.56 164.0 25.8 40.7 -14.9

Pe baza acestor realizari, Romania a reusit sa realizeze o recuperare partiala a decalajelor economice care o desparteau de media Uniunii Europene. Aceasta recuperare partiala a continuat si in anii 2007-2008, dar din a doua jumatate a anului 2008 s-a facut simtita criza economica

mondiala. O principala cauza a crizei a fost reducerea cererii externe, reticentele si posibilitatile mai reduse ale investitorilor straini, dar si datorita derapajelor interne. Pentru evitarea unui blocaj financiar , Romania a incheiat un acord de imprumut si asistenta, in valoare de 19,95 miliarde euro cu FMI, cu Comisia Europeana, cu Banca Mondiala si cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.

2.5. Cum a evoluat PIB-ul Romaniei in ultimii 20 de ani

Produsul intern brut (PIB) este indicatorul ce caracterizeaza cel mai precis nivelul de dezvoltare al unei tari pe o perioada determinata de timp. PIB-ul nu masoara insa bunastarea unei natiuni, ci doar valoarea adaugata produsa anual intr-o economie. Urmarind istoricul produsului intern brut romanesc din ultimii 20 de ani se pot contura patru perioade ale economiei. Prima etapa a economiei romanesti: Anii de scadere (1990 1992) In primii trei ani de dupa revolutie PIBul Romaniei a cunoscut o scadere constanta. Astfel acesta a scazut de la 40,8 ,miliarde de dolari in 1990 la 19,6 miliarde de dolari in 1992. A doua etapa: Anii de stagnare sau crestere usoara (1993 1999) Per ansamblu, economia romaneasca a crescut in aceasta perioada de la un PIB de 19,6 mld. dolari in 1993, la 35,6 mld dolari. De remarcat faptul ca la mijlocul perioadei,anii 1995 1997 PIB-ul Romaniei practic a stagnat in jurul valorii de 35 mld. dolari. A treia etapa: Anii de crestere sau formarea bulei economice (2000 2008) In perioada 2000 2008 PIB-ul Romaniei a urcat de la 40,2 miliarde euro la 136,8 miliarde euro. A patra etapa: Anii de recesiune (2009 prezent) Din punct de vedere tehnic, Romania a intrat in recesiune in 2009, atunci cand PIB, ajustat sezonier, a scazut pentru doua trimestre consecutive, comparativ cu trimestrele anterioare. In 2009 Produsul Intern Brut a fost de 115,9 mld. euro, in scadere cu 7,1% fata de 2008. Multi au considerat ca in acest an au fost corectate excesele din anii trecuti, in care se inregistrase o

crestere sustinuta a economiei.24 Incepand cu anul 2011 PIB-ul Romaniei a cunoscut o usoara creste, cu 2,5 preconizandu-se ca acest fenomen de crestere usoara sa se mentina.

24

http://www.corectnews.com/business/finante-banci/cum-evoluat-pib-ul-romaniei-ultimii-20-de-ani