Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizare mara/persida Atat mara cat si persida sunt caracterizate direct de catre autor prin epitele calificative in enumeratie.

Marei i se evidentiaza o masculinizare a portretului , cauzata de munca, in timp ce persidei I se accentueaza caracterul inflexibil, neimpresionabil ( aspra la vorba). In timp ce mara da dovada de egoism cand mananca singura, naratorul accentuand acest lucru prin folosirea unui ton ironic ( pacat ar fi sa ramaie ceva sip t maine) , Persida, modelul absolut de familist, da dovada de altruism atunci cand il salveaza pe rica din apele muresului. Asemenea marei, care din perspectiva atitudinii fata de cei doi copii, este o desc!izatoare de drumuri, deoarece pune in prim plan educatia persidei, in timp ce pe rica il trimite sa invete meserie pe langa un tabacar, Persida este un persona" statornic, pentru care familia este cea mai importanta, fiind devotata ideii de cuplu. In timp ce mara este o femeie care nu isi dezvaluie traile fata de ceilalti, fiind convinsa ca ar da dovada de slabiciune, Persida in ciuda aparitiei ei puternice, demonstreaza senzibilitate atunci cand il intalneste pe #atl.

Mara $ roman social. %omanul mara a aparut in volum in &'(), fiind primul roman din romanele romanesti inportante de la inceputul sec *(. ema predominanta era cea a familiei, care evolueaza de la modeluil primar al marei, vaduva , care avea gri"a de cei doi copii singura, la cel al persidei, femeie puternica, !otarata sa+si pastreze familia unita indifferent de piedicile pe care le are de trecut. Inspirat din viata ardealului aflat sub dominatia austro+ungara, romanul urmareste tema casatoriei dintre doi tineri care provin din religii si etnii diferite. ,e asemenea , mara ilustreaza aspect din viata de zi cu zi a breslei tabacarilor. ,in perspectiva atitudinii fata de cei doi copii, mara este o desc!izatoare de drumuri, deoarece pune pe prim plam educatia persidei, in timp ce pe trica il trimite sa invete meserie pe langa un tabacar. #u intamplator persida este triumisa la manastire. In secolul &', educatia la manastire are considerata o educatie superioara, completa. Mara era preocupata de viitorul copilor sai, pe care il modela printr+o permanenta raportare la modele. -a nu isi arata trairile fate de ceilalti, fiind convinsa ca ar da dovada de slabiciune. Persida , aflata in plin proces de readaptare dupa experienta de la manastire, se temea de oameni si de parerile lor. Insa ea demonstreaza perseverenta atunci cand are puterea de a infrunta o lume care ii era impotriva. #aratorul o caracterizeaza direct prin epitete calificative in enumeratie. -pitetul .aspra la vorba/ arata caracterul inflexibil, neimpresionabil pe care il are. In ciuda aparitiei ei puternice, ea da dovada de sensibilitate atunci cand il intalneste pe natl.

Cuplul se formeaza cu dificultate. -i trebuie sa depaseasca obstacole de ordin religios si pre"udecatile comunitatii. formarea cuplului este insa un pas inainte pentru mentalitatea colectiva, astfel comunitatea trebuie sa accepte evolutia. Casatoria cu natl o ia prin surprindere pe mara si destabilizeaza relatia lor. Cu toata intensitatea sentimentelor pentru persida, mara gaseste puterea de ai intoarce spatele. 0ricat de mult ar sustine scriitorul idea de etica si moralitate, lumea din care se inspira nu este ferita de tentaii. Apar relatii extracon"ugale si copii naturali. In familia lui bocioaca, familie respectata de societate, apare triung!il con"ugal. #ici familia lui !ubar nu scapa de neplaceri. ,in cauza autoritatii sale excesive, sentimentele celor din "urul lui se deterioreaza.

Mara $ roman al familiilor. %omanul mara a aparut in volum in &'(), fiind primul roman dintre romanele romanesti cele mai inportante de la incepul sec *(. Inspirit din viata ardealului aflat sub dominatia austro+ungara, mara urmareste tema casatoriei dintre doi tineri care provin din religii si etnii diferite. ,e asemenea mara este primul roman care ilustreaza aspect din viata de zi cu zi a breslei tabacarilor. ,incolo de aceste teme, cea mai importanta ramane cea a familiei, care evolueaza de la modelul primar al marei, vaduva, care are gri"a de cei doi copii de una singura, la cel al persidei, femeie puternica, !otarata sa+si pastreze familia unita. Autorul contureaza cateva tipuri de familie. Cea a marei, familie monoparentala, in care mara preia responsabilitatile paterne, acesta fiind unul dintre motivele pierderii feminitatii. 1amilia este surprinsa in evolutie, de+a lungul timpului, pana cand fiecare menbru al familiei isi gaseste drumul in viata. 1amilia lui !ubar,o familie biparentala, de tip patriarc!al, in care tatal reprezinta o autoritate necontestata. Atitudinea autoritara fata de fiul sau se intoarce la un moment dat impotriva lui. ensiunile acumulate treptat rabufnesc, ducand la destramarea familiei. Coplesit de faptele fiului sau, tatal isi asuma doar rolul de "udecator. Autorul nu acorda prea multa importanta familiei lui bocioaca, insa contruieste familia in antiteza fata de celelalte, servind ca scop imaroalizator in literatura lui slavici. Printre toate aceste familii, modelata si de societatea in care evolueaza persona"ele, se incadreaza cuplul persida+natl. acest cuplu se formeaza cu dificultate. -i trebuie sa depaseasca obstacolode ordin religios si pre"udecarile comunitatii. Cuplul ia nastere dintr+o simpla intamplare2 prin spargerea unei feretre ale manastirii. ,in puns de vedre literal, fereastra este simbolul comunicarii dintre doua lumi. 1ereastra inc!isa transmite mesa"ul unui protagonist introvertit, care refuza deliberat comunicarea cu exteriorul, in timp ce fereastra desc!isa este simbolul firii extrovertite, dornice sa comunice. In roman, autorul surprinde motivul ferestrei dintr+o alta perspectiva. 3pargerea ei simbolizeaza o comunire fortata, violenta. ,e asemenea, fereastra sparta poate semnificao anticipare asupra evolutiei cuplului care se va dovedi una sinuasa, adica plina de urcusuri si coborasuri.

Intalnirea are un impact foarte puternic asupra celor doi. ,escrierea sentimenteleor persona"ului masculine se realizeaza prin enumeretie, aceasta generan o !iperbola ascendenta. Iubirea lor este perceputa cu intensitatea unei suferinte fizice. Casatoria neprevazuta cu natl o ia prin surprindere pe mara si destabilizeaza relatia lor. Cu toata intensitatea sentimentelor pentru persida, mara gaseste puterea de ai intoarce spatele, ea analizand lucrurile din perspectiva omului trecut prin viata. Copilul este simbolul inpacarii celor doua si impacarii a doua lumi diferite. -l reuseste cea ce nimeni nu a putut realiza. oate acestea demonstreaza ca mara este un roman al familiei.