Subiectul 4. Vntul, rezultant a forelor care acioneaz asupra aerului.

Reprezinta miscarea orizontala sau predominant orizontala a aerului sub numele de advectie. Alaturi de miscarile verticale sau predominant verticale ale aerului cunoscute sub numele de convectie, vantul contribuie la schimbarea vremii. Vantul este rezultatul interactiunii mai multor forte dintre care forta gradientului baric datorata diferentelor de presiune genereaza miscarea, iar celelalte forta coriolis, forta de frecare si forta centrifuga ii modifica directia si viteza. Fortele care actioneaza asupra aerului 1. Forta gradientului baric orizontal analiza campului baric se realizeaza prin trasarea suprafetei izobarice sau cand este vorba de analiza distributiei presiunii pe o suprafata orizontala se realizeaza prin trasarea liniilor izobare.

Gradientul baric (G) reprezinta o caracteristica importanta a campului baric ce poate fi diferentiata ca vectorul indreptat dupa normala pe suprafata izobarica in directia scaderii presiunii. !arimea acestui vector este egala cu valoarea scaderii presiunii corespunzatoare unei unitati de distanta. Gradientul baric se calculeaza G " dp#dn (dp#dn valoarea presiunii atmosferice raportata la unitatea de distanta). $orta gradientului baric are % componente & orizontala (Go) & verticala (Gv) Gradientul baric reprezinta forta rezultanta a celor % componente Go si Gv.

%. $orta de deviatie datorata rotatiei 'amantului (A) (forta (oriolis) forta electrica de inertie care )oaca un rol important in modificarea directiei de miscare a aerului din

atmosfere in raport cu suprafata terestra. *a se datoreaza rotatiei 'amantului in )urul a+ei sale si actioneaza asupra oricarui corp aflat in miscare sau deasupra suprafetei terestre abatandu,l de la directia initiala spre dreapta in emisfera - si stanga in emisfera .. Acceleratia acestei forte se e+prima prin A " %/vsinf 0. $orta de frecare ia nastere datorita interactiunii nemi)locite a aerului in miscare cu suprafata terestra. 1n toate cazurile cand un lichid sau un gaz se scurge pe o suprafata solida la nivelul acesteia din urma se formeaza un strat foarte subtire de lichid sau gaz care ramane nemiscat. Acesta e+ercita o actiune de retinere asupra straturilor. !ecanismul interactiunii straturilor invecinate se datoreaza miscarilor dezordonate ale moleculelor ce patrund dintr,un strat in altul. (onsecinta acestui schimb de molecule este tendinta de egalizare a vitezelor de miscare din straturile invecinate. Acest fenomen se numeste frecare interna sau moleculara. 1n atmosfera insa schimbul dintre straturi se realizeaza mult mai eficient prin volume mari de aer de miscarile turbulente si convective care iau nastere fie din cauze termice fie din cauze dinamice. $enomenul de schimb realizat pe acestea din urma se numeste frecare virtuala. 2atorita comple+itatii factorilor care o determina, frecarea virtuala variaza in limite largi in functie de caracteristicile suprafetei active, situatie sinoptica, anotimp si moment al zilei. $orta de frecare este orientata in sensul opus deplasarii aerului, relatia prin care se e+prima 3 R ", 4v 5 R, acceleratia fortei de frecare5 4v coeficientul de frecare. 6. $orta centrifuga in afara fortei centrifuge, care actioneaza pe verticala se constata si o forta centrala in plan orizontal care apare si se dezvolta atunci cand aerul se deplaseaza pe traiectorii curbilinii (ciclonii si anticiclonii). Aceasta forta este d.p. cu patratul vitezei vantului si i.p. cu raza traiectoriei curbilinii de,a lungul careia se deplaseaza aerul. 1n ciclonii si anticiclonii de la latitudini temperate caracterizate prin valori relativ reduse ale vantului, dar si prin valori mari ale razelor traiectoriilor curbilinii forta centrifuga este mai mica decat cea datorata rotatiei 'amantului. 1n schimb in ciclonii tropicali unde raza curburii izobarelor este mai mica, iar viteza de deplasare a aerului este foarte mare, atunci forta centrifuga o depaseste pe cea datorata rotatiei 'amantului, datorita in parta si scaderii spre ecuator a fortei de deviatie. 1n absenta frecarii rezultanta G si a fortei A este paralela cu izobarele formandu,se vantul de gradient. (and izobarele sunt rectilinii 3 vantul ciclostofic. Masele de aer Repartitia inegala a radiatiei solaree si neomogenitatea suprafetei de incidenta determina deosebiri considerabile in incalzirea troposferei5 aceasta este alcatuita din portiuni cu intinderi continentale sau ale unor parti din continente numite mase de aer. !asele de aer se caracterizeaza prin unele insusiri fizice comune care le confera o oarecare omogenitate si sunt antrenate in circulatia generala a atmosferei de catre pricipalii ei curenti. 7mogenitatea unei mase de aer se e+prima prin lipsa unor variatii importante in distributia orizontala a elementelor meteorologice ceea ce inseamna ca pentru un anumit interval starea vremii din regiuni deasupra careia se deplaseaza ori stagneaza aceasta este pretutindeni aceeasi sau prezinta diferente foarte mici.

'entru a imprima vremii un anumit aspect masa de aer trebuie sa aiba h" 1,% 8m uneori a)ungand pana la nivelul tropopauzei. 'rincipalele insusiri prin care se deosebesc intre ele, masele de aer sunt , temperatura , umezeala , gradul de transpiratie Clasificarea maselor de aer 1. 2upa criteriul termic se disting & mase de aer cald & mase de aer rece Acest criteriu este relativ deoarece o masa de aer este considerata rece daca temperatura celui pe care acesta o inlocuieste este mai mare. %. (riteriul termodinamic & mase de aer stabile 9e : 9a & mase de aer instabile 9e ; 9a 0. (riteriul geografic se bazeaza pe originea maselor de aer5 e+ista 6 tipuri & mase de aer arctic sau antarctic & mase de aer polar & mase de aer tropical & mase de aer ecuatorial , primele 0 tipuri au % subtipuri oceanic si continental , deplasasea maselor de aer in lungul meridianelor determina tranformarea lor dintr,un tip geografic in altul , deplasarea maselor de aer de,alungul paralelelor determina transformarea lor dintr,un subtip in altul 6. $orta centrifuga 1n afara fortei centrifuge care ia nastere datorita rotatiei 'amantului si acitoneaza pe verticala asupra intregii atmosfere, se constata si o forta centrifuga in plan orizontal care apare si se dezvolta atunci cand aerul se deplaseaza pe traiectorii curbilinii (cum este cazul in cicloni si anticicloni). Aceasta forta este direct proportionala cu patratul vitezei vantului si invrs proportionala cu raza traiectoriei curbilinii de,a lungul caruia se deplaseaza aerul. 1n cicloni si anticicloni, de la latitudini temperate caracterizate prin valori reduse ale vantului dar prin valori mari ale razelor traiectoriilor curbilinii, forta centrifuga este mai mica decat cea datorata rotatiei 'amantului (forta (oriolis). 1n schimb, in ciclonii tropicali, unde raza curburii izobarelor este mica iar viteza de deplasare a aerului este foarte mare, forta centrifuga o depaseste pe cea datorata rotatiei 'amantului si datorita scaderii spre ecuator a forte de deviatiei ((oriolis). 1n absenta frecarii, rezultanta fortei gradientului baric (G) si a fortei de deviatie datoratarotatiei 'amantului, este paralela cu izobarele, rezultand vantul de gradient. (and izobarele sunt rectilinii, rezulta vantul ciclostrofic. Masele de aer Repartitia inegala a radiatiei solare si neomogenitatea suprafetei de incidenta, determina deosebiri considerabile in incalzirea troposferei. Aceasta este alcatuita din portiuni cu volume mari de aer, cu intinderi continentale, numite mase de aer.

!asele de aer se caracterizeaza prin unele insusiri fizice comune, care le confera o oarecare omogenitate si sunt antrenate in circulatia generala a atmosferei de catre principalii ei curenti. 7mogenitatea unei mase de aer se e+prima prin lipsa unor variatii importante in distributia orizontala a elementelor meteorologice, ceea ce inseamna ca pentru un anumit interval, starea vremii din regiunea deasupra careia se deplaseaza ori stagneaza aceasta, ste pretutindeni aceeasi, sau prezinta diferente foarte mici. 'entru a imprima vremii un anumit aspect, masa de aer trebuie sa aibe inaltimi de cel putin 1, % 8m, uneori a)ungand pana la nivelul propopauzei. 'rincipalele insusiri prin care se deosebesc intre ele masele de aer, sunt , temperatura , umezeala , gradul de transparenta 2eplasarea maselor de aer in lungul meridianelor, determina transformarea lor dintr,un tip geografic in altul, iar deplasarea de,a lungul paralelelor, determina transformarea lor dintr,un subtip in altul.