Sunteți pe pagina 1din 5

Fisa de lectura Moara cu noroc -autor: Ioan Slavici -titlu: Moara cu nororc -specie literara-:nuvela psihologica -anul pulicarii:Nuvela

Moara cu noroc de Ioan Slavici a aparut in volumul de debut Novele din popor, din 1881 -tema operei: onsecintele morale si e!istentiale ale patimii banului" -motive literare:Momente ale actiunii# motive: a$ Motivul cautarii norocului - %hita si &amilia lui pleaca din satul in care acesta era ci'mar" - u toate ca are retineri, (atrana )mama *nei$ se muta impreuna cu ceilalti" - %hita arendea'a carciuma de la Moara cu Noroc" - atva timp, norocul ii surade si castigul este cinstit" b$ Motivul hanului - *se'at intr-o vale, la rascruce de drumuri# - Initial, moara - simbol al +macinarii, unor vieti# - incon-urat de spatii goale si drumuri +rele,# - .oc al pactului cu persona-ul demonic" c$ Motivul persona-ului demonic - .ica Samadaul incepe sa vina pe la han" - %hita ii accepta conditiile, din slabiciune" - /reptat, carciumarul ii devine complice, Motivul destinului - 0e 1aste, *na ramane cu .ica, la han" - .a intoarcere, %hita o ucide" - 0in porunca Samadaului, %hita este impuscat, iar hanul - incendiat" - (atrana considera ca asa le-a &ost soarta" - 2rmarit de -andarmul 1intea, .ica isi 'drobeste capul de un copac" -con&lict e!terior: se demarea'a si se sust'ine o intreprindere)moara cu noroc$ de mare avergura economica )toat lumea era pre'enta acolo$intr-o societate ce-si dorea prin tot abandonarea inchistarii de tip &eudal" 3 surprinsa perspectiva dominat'iei banului con&lict interior:are loc in propria lui consttint'a o avalansa de resenimente cu privire la el cel care obisnuai sa &ie si ce a devenit acum practic e luat de val in ast&el de a&aceri dubioase in care se pierde din vedere etica si morala e congregat &ara sa vrea,prin natura situat'iei la o decadere su&leteasca 1ersona-e: %hita 4 este unul dintre protagonistii nuvelei, persona- viabil si comple!, un tip uman, 5n care contradictiile se mani&esta puternic"1ersona-ul aspira sa-si depaseasca modesta conditie de ci'mar, pentru ca monotonia acesteia si saracia 5l sperie si 5l 5nd6r-esc, dupa cum 5i spune soacrei sale: 7Nu punem pe prispa la soare, privind eu la *na, *na la mine si am6ndoi la copilas, iar dumneata la tustrei8 --0rama lui e anali'ata magistral" 3 s&6siat de dorinta de a avea bani si devine complice cu .ica: 7se g6ndea la c6stigul pe care-l putea &ace 5n tovarasie cu .ica, vedea banii gramada 5naintea sa si i se 5mpaien-eneau ochii: de dragul c6stigului ar &i &ost gata, sa-si puna capul 5n prime-die --8Numai c6teodata, c6nd noaptea, 'g6lt6ia v6ntul moara parasita, locul 5i parea strain8" 1resimtirea se 5ntareste c6nd 5l vede prima data pe .ica si are sen'atia ca 7s-a racit tot trupul8" 9enirea lui .ica 5l modi&ica pro&und si de&initiv, acesta av6nd o putere aproape magica -- 0e'umani'area merge at6t de departe 5nc6t %hita regreta e!istenta &amiliei, consider6nd-o o piedica 5n calea 5mbogatirii sale: 71entru prima data, 5n viata lui ar &i vrut sa nu aiba nevasta si copii8" --:buciumul su&letesc se accentuea'a: 8simti ca 5i slabeasc deodata toate puterile, privirile oameinilor ardeau parca si mergea drept 5nainte &ara a 5ndra'ni sa-si ridice ochii

de la pam6nt8" --prabusirea este completa, patima pentru bani 5l roade pe dinauntru, distrug6ndu-l: 7(anii primiti de la .ica erau pe masa# ar &i vroit sa-l ia si sa;l arunce, 5nsa el nu putea, se g6ndea c6t ar &i trebuit sa munceasca pentru ei si nu-l lasa inima sa-i dea din m6na8" Structura persona-ului este sinteti'ata ast&el de 1intea: 7Multe ar &i de &acut, numai daca n-ai &i at6t de prost, ca sa-l acoperi, c6nd vrei sa-l surpi pe .ica8" *na 4 persona-ul &eminin principal" 1ortretul ei &i'ic reverbat de barbatul care o iubeste, sculptea'a 5n cuvinte un model clasic al &eminitatii: 7*na era t6nara si &rumoasa si subtirica, *na era sprintena si mladioasa8" --0esele vi'ite ale lui .ica la Moara o &ac pe *na sa &ie 7muncita de g6nduri grele care o 5mbatr6nesc oarecum 5ntr-un singur ceas8"nstrainarea ei de %hita se accentuea'a pe masura ce prietenia dintre cei doi barbati se leaga mai puternic" -- .ica are asupra ei puterea unei vra-i" Sensibila, &ragila, va'6ndu-si barbatul 5nstrain6ndu-se de ea, *na se va 5ntoarce spre pacat cu o &orta egala cu cea a puritatii ei anterioare, o &orta devastatoare, care o &ace sa a&irme: 7/u esti om .ica, iar %hita nu e dec6t muiere 5mbracata 5n haine barbatesti8" 0isperarea *nei se mistuie 5n su&let si rareori cuvintele 5i vin pe bu'e: 7/u ma omori %hita, ma seci de viata, ma chinuiesti, ma lasi sa ma omor eu din mine8" -utremurat din stra&unduri, su&letul ei se o&ileste, va'6nd si 5nteleg6nd ca sotul ei &ace a&aceri necinstite cu .ica si &emeia 5ncearca sa a&le singura adevarul: 7/rebuie sa a&lu adevarul, de dragul copiilor mei, daca nu de alta<8 .ica Samadaul:- locul 5n care vine %hita este un topos al ispitei, legat de taina pacatului, iar repre'entantul acestei lumi este .ica Samadaul" --portrerul &i'ic al lui .ica Samadaul e prete!t de vesnica pendulare 5ntre e!terior si interior: 7.ica e un om la => de ani, 5nalt, uscativ si supt la &ata, cu mustata lunga, cu ochii mici si ver'i si cu spr6ncenele 5mpreunate la mi-loc# .ica era porcar, 5nsa cei ce poarta camata subtire si alba cu &loricele, pieptar cu bumbi de argint si bici cu codurisca de os 5mpodobit cu &lori8" Impresia generala este de noblete ciudata, diabolica" 3l apare la Moara 5ntr-o postura statuara 7ca un st6lp de piatra8, rasp6ndind o stranie atractie prin 7privirea pierduta 5n v6nt8" --*utocaracteri'area scoate la iveala 5ntunecimi ale su&letului: 73u sunt .ica Samadaul? Multe se 'ic despre mine? /u ve'i un lucru ca umblu 'iua-n amia'a mare si nimeni nu ma opreste-n cale sa ma duc 5n oras si stau de vorba cu domnii# voi &i &acut ce voi &i &acut, dar am &acut asa ca oricine poate sa creada ce-i place, 5nsa nimeni nu stie nimic8" Subiectul:*ciunea se desfoar pe parcursul unui an, ntre dou repere temporale cu valoare religioas: de la Sfntul Gheorghe pn la Pate, iar n final, apa i focul purific locul. Alctuit din ! capitole, nuvela are un su"iect concentrat, cu deschideri "ogate. #uvela de"utea$ cu un precept moral i$vort din nelepciunea "trneasc rostit de mama%soacr, ce are n nuvel rolul corului din tragedia antic greac: &% 'mul s fie mulumit cu srcia sa, cci, dac%i vor"a, nu "ogia, ci linitea coli"ei tale te face fericit(. )trna este adepta pstrrii tradiiei, n timp ce Ghi, capul familiei, dorete schim"area, "unstarea material. *i$mar srac, dar onest, harnic i muncitor, Ghi ia n arend crciuma de la +oara cu noroc, pentru a ctiga rapid "ani. ,niial, crciumarul nu este un om sla", ci dimpotriv, i asum responsa"ilitatea destinului celorlali. -.P'/,0,1#-A *rciuma de la +oara cu noroc este ae$at la rscruce de drumuri, i$olat de restul lumii, ncon2urat de pustieti ntunecoase. 3n e4po$iiune, descrierea drumului care merge la +oara cu noroc i a locului n care se afl, fi4ea$ un peisa2 % cadru o"iectiv al aciunii: &5e la ,neu drumul de ar o ia printre pduri i peste arini, lsnd la dreapta i la stnga satele ae$ate prin colurile vilor. 6imp de un ceas i 2umtate drumul e "un7 vine apoi unpripor, pe care l urci, i dup ce ai co"ort iar n

vale, tre"uie s faci popas, s adapi calul ori vita din 2ug i s le mai lai timp de rsuflare, fiindc drumul a fost cam greu iar mai departe locurile sunt rele(. Semnele prsirii anticipea$ destinul tragic al familiei: vechea moar &cu lopeile rupte i cu acopermntul ciuruit de vremurile ce trecuser peste dnsul8(, cele cinci cruci &care vestesc pe drume c aici locul e "inecuvntat, deoarece acolo unde ve$i o cruce de aceste a aflat un om o "ucurie ori a scpat altul de o prime2die(. Simetria incipitului cu finalul se reali$ea$, prin descrierea drumului. Sim"olistica iniial a drumului se completea$, n final, cu sugestia drumului vieii care continu i dup tragedia de la +oara cu noroc: &Apoi ea lu copiii i plec mai departe(. Su"iectul nuvelei l constituie etapele i efectele nfruntrii dintre protagonist, Ghi, i antagonist, 9ic. Ghi se dovedete la nceput harnic i priceput, iar primele semne ale "unstrii i ale armoniei n care triete familia nu ntr$ie s apar: &Sm"t de cu sear locul se deerta i Ghi, a2ungnd s mai rsufle, se punea cu Ana i cu "trna s numere "anii, i atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai, cci doi erau acum, iar "trna privea la cteipatru i se simea ntinerit, cci avea un ginere harnic, o fat norocoas, doi nepoi sprinteni, iar sporul era dat de la 5umne$eu, dintr%un ctig fcut cu "ine(. ,#6:,GA Apariia lui 9ic Smdul la +oara cu noroc, un persona2 ciudat, carismatic, eful porcarilor i al turmelor de porci din mpre2urimi, tul"ur echili"rul familiei. Persona2ul este portreti$at de narator: &9ic, un om ca de trei$eci i ase de ani, nalt, usciv i supt la fa, cu mustaa lung, cu ochii mici i ver$i i cu sprncenele dese mpreunate la mi2loc. 9ic era porcar, ns dintre cei care poart cma su"ire i al" ca floricelele, pieptar cu "um"i de argint i "ici de carma2in ;...<(. 'rgoliul lui 9ic e unul de stpn care nu doar i su"ordonea$ oamenii, dar se su"stituie destinului lor. 9ic i impune nc de la nceput regulile: &-u sunt 9ic Smdul... +ulte se $ic despre mine, multe vor fi adevrate i multe scornite. ;...< -u voiesc s tiu totdeauna cine um"l pe drum, cine trece pe aici, cine ce $ice i cine ce face, i voiesc ca nimeni n afar de mine s nu tie. *red c ne%am neles8(. Ana, nevasta lui Ghi, intuiete c 9ic este un &om ru i prime2dios(. *u toate c i d seama c 9ic repre$int un pericol pentru el i familia lui, Ghi nu se poate sustrage influenei malefice pe care acesta o e4ercit asupra lui, i nici tentaiei m"ogirii. 5-S=>?1:A:-A A*0,1#,, +ai nti, Ghi i ia toate msurile de aprare mpotriva lui 9ic: merge la Arad s%i cumpere dou pistoale, i ia doi cini pe care i asmute mpotriva turmelor de porci i anga2ea$ nc o slug, pe +ari, &un ungur nalt ca un "rad(. 3ns din momentul apariiei lui 9ic, ncepe procesul iremedia"il de nstrinare a lui Ghi fa de familie, proces anali$at cu miestrie de Slavici. 5evine &de tot ursu$(, &se aprindea pentru oriice lucru de nimic(, &nu mai $m"ea ca mai nainte, ci rdea cu hohot, nct i venea s te sperii de el, iar cnd se mai 2uca, rar, cu Ana, &i pierdea repede cumptul i%i lsa urme vinete pe "ra. 5evine mohort, violent, i plac 2ocurile crude, prime2dioase, are gesturi de "rutalitate neneleas fa de Ana pe care o ocrotise pn atunci, se poart "rutal cu cei mici. 9a un moment dat, Ghi a2unge s regrete c are familie i copii, pentru c nu%i poate asuma total riscul m"ogirii alturi de 9ic. Prin intermediul monologului interior sunt redate frmntrile persona2ului: &-i8 *e s%mi fac@... Aa m%a lsat 5umne$eul.. *e s%mi

fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea@ #ici cocoatul nu e nsui vinovat c are cocoae n spinare(. 5atorit genero$itii Smdului, starea material a lui Ghi devine tot mai nfloritoare, numai c omul ncepe s%i piard ncrederea n sine. 6ocmai de aceea devine tot mai atent la imaginea pe care lumea o are despre el. *u toate acestea, nelegerea dintre el i 9ic, marchea$ pentru Ghi nceputul o"inuirii cu rul. 3i ndeamn soia s 2oace cu 9ic, aruncnd%o definitiv n "raele acestuia, distruge imaginea pe care ceilali o aveau despre el, a2ungnd s fie implicat n furtul de la arenda i n uciderea unei femei i a unui copil. :einut de poliie, lui Ghi i se d drumul acas numai pe &che$ie(. A4a vieii lui morale se frnge i, ntr%o scen de un patetism sfietor, i cere iertare Anei: &% ,art%m, Ano8 i $ise el. ,art%m cel puin tu, cci eu n%am s m iert ct voi tri pe faa pmntului...(. 3n alt rnd, srutnd pe unul dintre copii, le spune: &Srmanilor mei copii, voi nu mai avei, cum avuseser prinii votri, un tat om cinstit. 6atl vostru e un ticlos(. Prin faptul c 2ura strm" la proces, acoperindu%i nelegiuirile lui 9ic, Ghi devine complice la crim. Aotrte totui s%l dea n vileag pe 9ic, cu a2utorul lui Pintea. #u este sincer ns nici cu Pintea i acest lucru i va aduce pieirea. 3i va oferi dove$i 2andarmului despre vinovia lui 9ic, numai dup ce i va putea opri 2umtate din sumele aduse de acesta. 5e fapt, greeala lui Ghi este c nu reuete s fie onest pn la capt nici fa de 9ic, nici fa de Pintea. P1#*619 *19+,#A#6 Ghi a2unge pe ultima treapt a degradrii morale n momentul n care, or"it de furie i dispus s fac orice pentru a se r$"una pe 9ic, i arunc soia, la sr"torile Patelui, drept momeal, n "raele Smdului. Sper pn n ultimul moment ca se va produce o minune i c soia va re$ista influenei malefice a acestuia. 5e$gustat ns de laitatea lui Ghi, care se nstrinase de ea i de ntreaga familie, ntr%un gest de r$"unare, Ana i se druiete lui 9ic deoarece, n ciuda nelegiuirilor comise, 9ic e &om(, pe cnd Ghi &nu e dect muiere m"rcat n haine "r"teti(. 5ndu%i seama c soia l%a nelat, Ghi o ucide pe Ana. 9a rndul lui, Ghi este ucis de :u, din ordinul lui 9ic. ,ar 9ic, pentru a nu cdea viu n minile lui Pintea, se sinucide i$"indu%se cu capul de un copac. &Sancionarea drastic a protagonitilor e pe msura faptelor svrite(BPompiliu +areea, ,oan Slavici, -ditura pentru 9iteratur, )ucureti, CDEF 5-/#'5>+G#619 1n incendiu teri"il mistuie crciuma de la +oara cu noroc n noaptea de Pati i singurele persona2e care supravieuiesc sunt "trna i copiii, fiinele cu adevrat morale i inocente din carte. #uvela se ncheie n mod simetric cu nceputul, prin vor"ele "trnei care pune ntmplrile pe seama destinului necrutor: &Simeam eu c nu are s ias "ine7 dar aa le%afost dat(. ritici literare:-7Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a &ost un act al vointei lui 3minescu, e!presia unei intuitii straine de el insusi" 3minescu vedea in Slavici altceva 4 si mai mult 4 decat era ele insusi in stare sa vada" um se spune, i-a &ortat mana # nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost8 ) .ucian @aicu $ - Samadaul .ica este un hot si un ucigas, acoperit de persoane tari, interesate sa aiba un om cu e!perienta" arciumarul %hita se asa'a in drumul pocarilor, unde se castiga bani multi si se pune la mi-loc, intre ordinea -uridica a satului si legislatia mutuala a hotilor" 0rama lui comple!a este anali'ata magistral"

) %eorge alinescu $ - 3 inainte de toate un autor pe deplin sanatos in conceptie # problemele psihologice pe care le pune sunt desemnate cu toata &inetea unui cunoscator al naturii omenesti # &iecare din chipurile cari traiesc in novelele sale e nu numai copiat de pe ulitele impodobite cu arbori ale satului, nu seamana in e!terior cu taranul roman, in port si in vorba, ci cu &ondul su&letesc al poporului, gandesc si simt ca el" ) Mihai 3minescu $