Smogul Efecte: -formarea ozonului necesar in protectia radiatiilor UV peste CMA (ex: Copsa Mica- cel mai poluat

perimetru din Europa) smogul afecteaza omul: creste incidenta bolilor pulmonare, cardiovasculare, digestive, infectioase, parazitare, ale pielii, ale tesutului celular, anemic cresterea mortalitatii infantile datorita aparitiei efectelor cancerigene; poluarea se simte la om dar si in mediu: poluarea vegetatiei, culturilor agricole, etc.

Principalele surse de poluare ale atmosferei

Doua categorii: surse naturale, surse antropice.

Surse naturale a) eruptiile vulcanice, care produc suspensii atmosferice (produsi gazosi, solizi si lichizi) cu dispersie la mari distante si remanenta in timp de 1-2 ani. b) furtunile de praf- apar datorita continutului din vanturile de lunga durata. Furtunile de praf contin suspensii plutitoare remanente in atmosfera pe perioade lungi si dispersie mare fata de punctul unde se produc; mai contin anumite substante nocive rezultate din activitatea industriala c) incendiile naturale- se produc atunci cand umiditatea zonei scade peste un anumit prag critic atmosferic; apar in special in zona tropicala

Surse antropice a) Pe primnul loc ca sursa antropica cu o contributie de cca 60% se realizeaza din activitatea de transporturi- rutier, aerian, feroviar. b) Activitatea industriala c) Arderea combustibililor in consumul casnic si industrial.

Industria industria extractiva, miniera, cu emisii de praf sau pulberi industria petroliera cu hidrocarburi, unele din ele fiind inflamabile, explozibile, cu grad mare de

toxicitate -> cancerigene. industria energetica- pee primul loc din industria energetica se situeaza termoenergetica (producerea energiei electrice in termocentrale), ce polueaza cu dioxid de sulf, cu praf si cu cenusa. Industria materialelor de constructii, cu praf si pulberi rezultate din fabricarea cimentului in special. Industria siderurgica si metalurgica: poluare cu pulberi metalice si nemetalice, unele dintre ele avand efect cancerigen.

Traficul

Emisiile poluante cele mai intalnite sunt: monoxidul de carbon si de azot, dioxidul de sulf, benzen, hidrocarburi, plumb, azbest. Volumul, structura si concentratia poluantilor depind de natura de autovehicul, de natura combustibilului, de conditiile tehnice de functionare ale acestora (starea tehnica a masinii, starea infrastructurii, conditiile atmosferice) Particularitati ale poluarii din trafic: se produce aproape de sol => gradul de poluare este mare la o inaltime mica se produce pe intreaga suprafata a localitatilor, cu diferente care depind de densitatea traficului, posibilitatile de ventilatie ale strazii nivelul emisiilor poluante din traficul rutier si aerian este foarte ridicat => apare aici fenomenul de smog

Poluarea atmosferica industriala in Romania

Calitatea aerului atmosferic in Romania a) In zone urbane fara activitate industriala intensa- calitatea aerului atmosferic este influentata de poluare, instalatiile de incalzire, traifcul rutier, incinerarea deseurilor. Apar ca substante poluante dioxidul de sulf, dioxid de azot, pulberi si metale grele. b) In zone urbane puternic industrializate, cu specific indutsrial local:

 metalurgia neferoasa: Copsa Mica, Baia Mare, Slatina; aici avem depasiri a concentratiei maxime admise (CMA) la dioxid de sulf si metale grele siderurgia: Hunedoara, Resita, Galati- poluare cu pulberi sedimentabile care contin oxizi de fier si metale grele industria chimica si petrochimica: Ploiesti, Onesti, Ramnicu Valcea, Drobeta Turnu Severin- cu poluanti anorganici si organici industria de celuloza, hartie si fibre sintetice: Suceava, Bacau, Dej, Savinesti- poluare cu dioxid de sulf, sulfura de carbon, hidrogen sulfurat, mercaptan combinatele de ingrasaminte chimice: Arad, Targu Mures- poluare cu amoniac, oxizi de azot

Efectele poluarii atmosferice

Efectele pordusede poluatii atmosferici pot fi: efecte directe (imediate) si efecte pe termen lung sau cu caracter global.

I. Efectele directe ale poluantilor atmosferici

Sursa de poluare este in functie de cantitate, nocivitate si persistenta.

Poluarea cu produsi gazosi primul poluant gazos este doxidul de carbon, apare din toate processele de ardere si are efect direct de poluare peste limita a 0,03% (CMA). CO2 are efecte la om, si anume afecteaza aparatul respirator prin autointoxicare, intoxicatie exogena la nivelul plamanilor- face imposibila actiunea de inspiratie; in jurul valorii de 3% apar tulbulari de ritm respiratoriu. Odata cu cresterea acestei concentratii se instaleaza cianozara (dezechilibru acido-bazic) si intervine decesul. Monoxidul de carbon, care provine in cea mai mare parte din trafic, datorita arderii incomplete a combustibililor. La om, provoaca efecte grave de asfixiere, deoarece blocheaza hemoglobina, care are o afinitate de 240 de ori mai mare pentru monoxid de carbon decat pentru oxigen. Oxizii de azot apar din utilizarea combustibililor fosili din industrie sau incalzirea locuintelor si din utilizarea carburantilor la motoarele cu ardere interna. In unele zone apare si datorita

fabricarii acidului azotic sau a unor produse derivate (ingrasaminte). Dioxidul de azot este foarte toxic pentru ca: a) formeaza smogul fotochimic, care da o culoare cafenie aerului; smogul reduce vizibilitatea atmosferica, afectand traficul rutier b) in prezenta precipitatiilor, formeaza acidul azotic si determina caracterul acid al ploii, cu efecte directe asupra vegetatiei c) sub actiunea radiatiilor ultravioloete contribuie la formarea ozonului, care ste un puternic poluant, oxidant si daunator in concentratii mari. La om provoaca distrugerea allveolelor pulmonare, producand asfixierea dioxidul de sulf- apare din activitatile vulcanice si datorita arderii combustibililor fosili sau industriei neferoase. Are efecte directe asupra solului, faunei si florei. La om, provoaca imbolnaviri respiratorii. Hidrogenul sulfurat- provine din activitatile vulcanice sau din procesele de putrefactie sau din industriaa petrochimica (in special de la rafinarea petrolului si din industria coxochimica. Efectele nocive ale acestuia sunt mai pronuntate la om decat la alte vietuitoare> Hidrogenul sulfurat este sesizabil dupa miros; concentratia maxima admisa este pana la 35 de micrograme/ metru cub. El blocheaza aparatul olfactiv dupa aceasta concetratie, provoaca intoxicare si imbolnavire grava de tip neurologic, provoaca astenie, cefalee, nervozitate, somnolenta diurna si apoi decesul. Ozonul este format printr-un mecanism fotochimic in prezenta oxizilor de azot din gazele de esapament => distruge membrana celulara a frunzelor, amplifica polile acide iar cresterea concentratiei de ozon din atmosfera marilor orase duce la afectiuni respiratorii- astmul bronsic.

Poluarea cu substante lichide

Acest tip de poluare atmosferica are o pondere mai mica si se datoreaza in special solventilor organici sub forma de dispersie din industria de lacuri si vopsele, se mai datoreaza utilizarii insecticidelor si pesticidelor in agricultura.

Poluarea cu substante solide

Agentii poluanti solizi sub forma fin divizata provin din activitatile industriale si din activitatile rutiere, find pulverizate.

 praful de ciment: se disperseaza pe distante mari, cu depunderi semnificative in zonele limitrofe, provoaca reducerea transparentei atmosferice, perturbarea procesului de fotosinteza, probleme in trafic, imbolnaviri grave la om. Pulberile metalurgice de la fabricarea fontei, otelului, aluminiului; au un continut ridicat de oxizi metalici.

Poluarea cu aerosoli

Implica efecte grave datorita metalelor grele, plumbului si mercurului. Poluarea cu plumb apare in procesul de obtinere a acestuia, recum si in proceusl de utilizare a acestuia, la fabricarea bateriilor, a acumulatorilor, grundurilor anticorozive.Plumbul ste deosebit de toxic, reduce rezistenta organismului la infectii, afecteaza functiile sistemului nervos si are o actiune sinergica inprezenta oxizilor de azot, producand intoxicatii grave. Poluarea cu mercur- apare in procesul de obtinere a lui si din prpcesul de utilizare a mercurului in industria clorosolicilor, antidaunatorilor, in procesul de utilizare ca agent de racire la reactoarele nucleare. Mercurul se poate acumula prin intermediul lantului trofic, producand dereglarea mecanismelor de tip redox la nivel celular si blocheaza metabolismul general. In baza influentei reciproce de tip antagonic, intoxicarea cu mercur se poate inlatura cu hidrogen sulfurat.

EFECTE INDIRECTE ALE POLUARII ATMOSFEREI

Efectele globale ale poluarii atmosferice

Efectul de sera Consta in impiedicarea reflexei caldurii terestre primita de la soare in spatiul cosmic, asociata cu incalzirea exagerata a straturilor atmosferice interioare datorita anumitor poluanti atmosferici. Principalul gax de sera este dioxidul de carbon.

-alte gaze de sera: metan, oxizi de azot, compusi organici (clorofluorocarburi, CFC) Dioxidul de carbon provine din procesele de ardere industriale (centralelee termoelectrice) si din traficul rutier. Efectul de sera declanseaza incalzirea globala cu modificarea climatului global. -ingrijoreaza ritmul accelerat al schimbarilor climatice, asociat cu imposibilitatea adaptarii biosului la acest ritm. Consecintele perturbarilor climatice de tipul catastrofelor naturale ( cicloane, uragane, taifunuri, cutremure, inundatii) sunt asociate cu pierderi materiale si umane. Acestea duc si la perturbarea severa a echilibrelor terestre: largirea zonelor aride, restragerea zonelor subtropicale cu ploi hibernale sau perturbarea regimululi de precipitatii in zona temperata (=> dificultati in aprovizionarea cu apa a tarilor inustrializate, modificari ale biodiversitatii terestre.) O alta consecinta: gradul de urbanizare amplifica efectul de sera, deoarece orasele sunt enclave de caldura datorita materialelor de constructii care absorb radiatiile solare de 3 ori mai repede decat solul umed; vanturile, intr-o arhitectura urbana de tip canion, sunt sursa de seceta si nu permit purificarea aerului, iar canalizarile impiedica evaporarea apei.

Consecinte in cascada ale efectului de sera: topirea calotelor glaciare => cresterea nivelului oceanului planetar, inundarea unor zone joase, miscari tectonice, schimbari de relief, aparitia unor fenomene meteorologice extreme; apar datorita existentei unor cantitati neobisnuit de mare de apa in circuitul natural. Infiltrarea apei sarate marine in panza freatica terestra cu perturbarea severa a cantitatii si calitatii apei potabile => in perspectiva- penurie de apa utilizabila instalarea unor perioade de seceta prelungita si extinderea fenomenului pe directia S N cu diminuarea productiilor agricole. Masuri generale- planetare de contracarare a efectului de sera: program de reimpaduriri masive restructurarea energeticii la scara mondiala cu trecerea la utilizarea larga a resurselor energetice neconventionale, regenerabile si nepoluante ( ceea ce necesita investitii suplimentare ) utilizarea carburantilor alternativi in transporturi, etc.

Distrugerea stratului de ozon

Ozonul se formeaza in partea superioara a atmosferei (20-55 km)si se gaseste in concentratii variabile de la suprafata Terrei pana la altitudinea de cca 35 km, unde se afla un strat de cca 3 mm si cca 10 ppmv cu rol de ecran protector impotriva radiatiilor ultraviolete. Deteriorarea stratului de ozon, fenomen asociat declansarii si agravarii efectului de sera ( cu propagarea in lant a unor manifestari specifice), apare datorita cresterii concentratiei unor poluanti gazosi din atmosfera, ca: freonii ( un atom de clor rezultat dintr-o molecula de freon face sa dispara cca 100.000 molecule de ozon), metanul, oxizii de azot

Cauze- surse: naturale: eruptii vulcanice, frecvente si puternice din ultimii 20 de ani antropice: - activitati care utilizeaza freoni (electronica, electrotehnica, medicina, cosmetica, etc) - intensificarea traficului rutier

Fenomenul a fost observat pentru prima data in 1985 la sf primaverii australe in Antarctica, cand s-a constatat formarea unor gauri in stratul de ozon (scaderea grosimii stratului de ozon sub 1,5 mm). Ulterior, frecventa si aria lor s-a extins.

Efecte

o scadere a concentratieii de ozon cu 1% determina o crestere a fluxului de radiatii UV catre Pamant cu 2%, ceea ce ar dice la sporirea de 6 ori a frecventei cancerului de piele si a bolilor de ochi aparitia altor efecte precum distrugerea planctonului, schimbari in sistemul imunologic uman, reducerea rezistentei semintelor la actiunea daunatorilor dar si a antideunatorilor etc.

Masurile de protejare a stratului de ozon vizeaza inlocuirea/ eliminarea totala a freonilor cu alte produse mai blande, mai putin halogenate.

Ploile acide

Precipitatii atmosferice cu pH acid (<5,6) Germania a fost prima afectata de acest tip de poluare denumit sindromul padurii muribunde. Fenomenul se datoreaza prezentei in armosfera terestra a poluantilor dioxid de sulf si oxizilor de azotgaze solubile in apa, cu formarea acizilor corespunzatori.

Cauze- surse:

utilizatorii de carbune- energetica emana 86% din dioxidul de sulf exitent in atomsfera traficul rutier emana in atmosfera oxizii de azot Ca o particularitate, poluarea cu dioxid de sulf este aproape invizibila, dat fiind evacuarea gazelor de termocentrala prin cosuri industriale inalte, cand poluarea zonelor limitrofe devine o poluare la mare distanta. Afecteaza: atmosfera- ceata acida, o problema pentru conditiile normale ale traficului solul, padurile, livezile, vegetatia, culturile agricole, prin spalarea substantelor nutritive din sol, scaderea rezistentei pomilor la inghet, perturbarea ciclului de crestere al arborilor, afectarea membranei celulare a frunzelor ( se ingalbenesc si cad- padurile mor) cladirile, statuile, obiectivele de arta prin corodarea finisarilor exterioare sanatatea umana- caile respiratorii (tuse, astm, dureri de cap, iritatii oculare, nazale, etc) ecosisteme acvatice, prin scaderea productiei piscicole din lacurile si raurile din zonele poluate

O alta particularitate a ploilor acide: - au un efect mai puternic in zonele reci unde procesele de putrefactie sunt mai lente si concentratia de amoniac mai redusa (amoniacul= neutralizator al ploilor acide)

Masuri de diminuare a efectelor ploilor acide presupun:

 restructurare a energeticii si aplicarea conceptului de centrala electrica ecologica (nucleara, eoliana, solara, geotermala, etc) purificarea avansata a gazelor de ardere si a gazelor de esapament, prin investitii sustinute un progran global de reimpadurire cu specii de arbori rezistente

MASURI DE PROTECTIE A ATMOSFEREI

Masuri de combatere a poluarii atmosferice

Combaterea poluarii industriale: restructurarea unor sectoare industriale prin inchiderea sau redimensionarea unor unitati sau activitati prouctive puternic poluante revizuirea si inlocuirea proceselor tehnologice poluante folosind investitii masive in tehnica si tehnologie productiva noua, blanda-curata-ecologica Combaterea poluarii din trafic: masuri administrative specifice traficului rutier: urmaresc geneeratiile de vehicule, fluidizarea traficului auto, reproiectarea structurilor de rulare si reconfigurare a arterelor rutiere. Masuri de limitare a poluarii prin norme si reglementari: omologarea de autovehicule in raport cu normele europene Euro care reglementeaza poluarea cu hidrocarburi, particue solide, oxizi de azot si de carbon Combatere a poluarii atmosferice prin programe generale de subveentionare de catre centralele electrice: - extinderea unor programe bazate pe principiul economiei de piata, cu participarea centralelor electrice la investitii de modernizare a unor instalatii, firme, sisteme-retele electrice si participare la profit (exemplu, programele din SUA Green Carrot pentru fabricarea frigiderelor fara freoni) -managementul cererii cu satisfacerea cererii de curent electric prin conservare si realizarea de profit pe seama asa-zisilor negawati (cantitatea de energie electrica nevanduta), program de combatere a poluatii prin reducerea consumului de energie

Masuri specifice de prevenire a poluarii atmosferice

Metodele fizio-mecanice

Pentru indepartarea poluantilor solizi si a picaturilor lichide antrenate de gaze- cu metode si aparate de separare gravitationala si centrifugala in functie de marimea particulelor pentru particule mari (>10=microni)- camere de desprafuire, aparate cu sicane, cicloane, filtre cu saci; pentru pulvberi fine si picaturi de lichid (<10)- tuurnuri de spalare, filtre electrostatice si epuratoare sonice. Epurarea avansata a gazelor- cu eletrofiltre: in industria extractiva la instalatiile de macinare fina ( la fabricarea fimentului ) in industria metalurgica, pentru separarea pulberilor metalice de la fabircarea fontei, otelurilor si aluminiului. Purificarea gazelor de cocserie, separarea prafului de carbune de picaturile de gudron in industria chimica, la fabricarea acidului sulfuric, cu recuperarea acidului antrenat sub forma de ceata Avantaje: se folosesc la temperaturi inalte, de cca 1000 grade C in gaele evacuate au eficacitate de retinere mare (98-99,9%) necesita consum redus de energie Dezavantaje: investitii ridicate (automatiizare), pt un control riguros al conditiilor de lucru

Metode fizico-chimice pentru indepartarea poluantilor gazosi inainte de a fi evacuati in atmosfera: absorbtie cu solventi selectivi, adsorbtie pe solide poroase, procedee catalitice, etc.:

Evacuarea gazelor poluaante prin cosuri industriale reducerea impactului de mediu din diverse activitati industriale. In acest caz, se are in vedere evaluarea gradului de poluare atmosferica.

Stabilirea parametrilor de proiectare se realizeaza prin evaluarea gradului de poluare atmnosferica pe baza unor: masuratori directe- volum important de determinari, concluzii posibile dupa ce poluarea s-a instalat metode teoretice care calculeaza concentratia aproximativa unui anumit poluant intr-un punct de referinta; asemenea calcule trebuie efectuate intotdeauna inainte de amplasarea unor obiective industriale, sau de extindere a acestora spre zonelelocuite, etc experimentari, in tunele aerodinamice, care asigura smilitudinea dintre un model si o situatie reala

Proiectarea si construirea cosurilor industriale tine cont de o serie de considerente: inaltimea cosului industrial trebuie sa fie de cel putin 2,5 ori mai mare decat cea mai inalta cladire sau denivelare din jur, eivtandu-se astfel aparitia zonelor de siaj care creeaza concentratie maxima la sol. Se construiesc cosuri inalte de 250-350 m, desi cheltuielile cresc semnificativ; viteza efluentului la iesirea din cos trebuie sa: atinga 20-30 m/s, pentru a se asigura energia cinetica necesara deplasarii al distanta; sa depaseasca viteza vantului predominant din zona, pentru a evita aparitia siajului; concentratia poluantilor evacuati in atmosfera creste pana la un maxim plasat la o anumita distanta fata de locul de evacuare, dupa care aceasta scade. Cea mai mare concentratie a poluantilor care ajung la sol apare la o distanta de 5-10 ori mai mare decat inaltimea de evacuare.

Prevenirea poluarii din traficul rutier

1.Diminuarea poluarii atmosferice datorita gazelor de esapament- se realizeaza prin purificare catalitica, cu ajutorul unui dispozitiv/convertor catalitic antipoluant, montat in sistemul de evacuarereduce continutul de gaze de esapament cu circa 90% continutul de monoxid de carbon si hidrocarburi, si cu 50% pe cel de oxid de azot. Echiparea autovehiculelor cu convertoare antipoluante a devenit obligatorie in Europa (in Romania incepand cu anul 1998) 2.Utilizarea combustibililor alternativi Metanol- cu utilizare limitata comparativ cu benzina, dat fiind faptul ca nu rezolva problema poluarii- scade concentratia de oxizi de azot, dar creste concentratia de aldehide si dioxid de

carbon, in pus este toxic si foarte solubil in apa, putand contamina cu usurinta apele de suprafata si panza freatica. In schimb, poate fi utilizat ca sursa de obtinere a hidrogenului, care va devenii, in scurt timp, o alternativa viabila la actuala criza petroliera. Etanol, folosit in mod frecvent pentru marirea cifrei octanicee a benzinei si pentru imbunatatirea emisiilor poluante. Numarul de vehicule care folosesc etanolul creste, dat fiind faptul ca poate fi sintetizat din porumb, grau, paie de orice fel, lemn, iarba si din deseuri urbane. Gazul propan lichefiat (GPL), disponibil in cantitati uriase ca produs secundar rezultat la prelucrarea gazului natural sau a petrolului, este cel mai frecvent combustibil alternativ utilizat la momentul actual. Poate fi obtinut si din resurse regenerabile, respectiv biomasa, reducand dependenta fata de petrol. Auutovehiculele pe baza de GPL produ mai putine noxe decat cele pe benzina sau motorina Biocarburantii fac parte din categoria combustibililor curati -> Biodiesel este un combustibil alternativ- nepetrolier, care poate fi utilizat simplu sau in amestec cu motorina (in orice proportie). Se obtine din resurse regenerabile: orice tip de vegetatie oleaginoasa, sau seminte de rapita, floarea soarelui, mustar, soia, alun, bumbac, ricin, palmier sau amestecuri de uleiuri vegetale si grasimi animale recuperate din industria alimentara. Biodiesel produce mai putine emisii poluante decat combustibilii clasici. Reduc substantial hidrocarburile nearse, micropariculele si oxizii de carbon si de sulf comparativ cu motorina. Se fabrica in Romania la Combinatul Viromet din orasul Victoria. Seriile P., reprezinta o noua familie de combustibili lichizi, obtinute dintr-un amestec de gaze naturale lichefiate, etanol si un co-solvent derivat din biomasa. Pot fi utilizate isngure sau in amestec cu benzina, in orice proportie. Fabricate in proportie de 96% din deseuri menajere, prezinta importante avantaje fata de benzina: reduc cu 50% consumul energiei, respectiv a petrolului cu 80% si, ce e mai important, reduc emisiile de gaze cu efect de sera in proportie de 45-50%.

Solutii ecologice constructive pentru motoarele de autovehicule

Utilizarea celulei electrice cu hidrogen (fuel cell) Celula electrica cu hidrogen functioneaza ca o baterie/ un acumulator, care nu se descarca atat timp cat e alimentata cu hidrogen (obtinut electrolitic) pe post de generator electric,m iar produsul secundar care se elimina este apa, produs netoxic, nepoluant. Dispozitivul produce energie fara a utiliza un proces de ardere. Prezinta posibilitati nelimitate de utilizare in spitale, gradinite, scoli, cladiri de birouri, etc, ca energie primara sau rezerva de energie. Se utilizeaza pe scara larga in chiparea de autobuze, automobile, barci cu motor, scutere, biciclete, mini-

submarine, etc. Motoarele cu ardere interna care consuma hidrogen lichid reprezinta o preocupare tot mai mare a marilor producatori de automobile, ca Ford, Honda, Mazda, Nissan, Peugeot, BMW sau Opel care au lansat pe piata serii limitate si prototipuri ultraperformante Motoarele electrice, sunt inca in voga. Firmele constructoare se intrec in a scoate pe piata modele noi (masina de oras), ecologice Motoarele hibride par sa cucereasca mai repede piata de automobile.

POLUAREA HIDROSFEREI

Apa este cea mai raspandita materie de pe glob, cca 70.8% din suprafata Pamantului fiind acoperita cu apa. Resursele de apa utilizabile reprezinta doar 1% din volumul de apa dulce existent in flovii, rauri, lacuri si in panza freatica. Poluarea apei reprezinta alterarea calitatilor fizice, chimice si biologice ale acesteia, produsa direct sau indirect de o activitate umana, in urma careia apa devina improprie pentru o utilizare naturala/ antropica.

Principalele surse depoluare a apelor

Sursele de poluare a apelor de suprafata

sursele de poluare concentrate sau organizate ape industriale uzate, deversate continuu/ intermitent; ape uzate orasenesti cu deversare continua => ambele cu o epurare prealabila surse de poluare neorganizate, dispersate pe suprafata unui bazin hidrografic ape de precipitatii care spala suprafetele localitatilor, a drumurilor, dar si depozitele de rezidii, terenurile agricole tratate cu ingrasaminte surse de poluare accidentala, aparute ca urmare a unor avarii

Surse de poluare a apelor subterane

impurificari cu ape saline, gaze sau hidrocarburi din lucari miniere/ de foraj infiltratiile de la suprafata solului cu diverse categoriii de ape uzate impurificari produse in sectiunile de captare

Principalii efluenti poluanti ai mediilor acvatice

scurgeri accidentale sau deversari deliberate de reziduuri/ poluanti de la diverse activitati industriale ( de ex, deseul de cadmiu de la fabricarea detergentilor cu fosfati, care si in concetratii reduse, ataca orice forma de viata acvatica) scurgeri din rezervoarele de depozitare si de la conductele subterane de transport a produselor petroliere utilizarea antidaunatorilor (pesticide, ierbicide) in agricultura, de unde mare parte ajung in rauri/ panza freatica, datorita miscarilor eoliene si precipitatiilor folosirea ingrasamintelor anorganice, cu azot, fosfor, potasiu, pentru cresterea productivitatii culturilor agricole, care datorita ploilor/ vanturilor ajung in rauri/ lacuri unde produc fenomenul de eutrofizare sau prin infiltratie ajung in panza freatica dejectii animaliere din ferme si combinate zootehnice care prin fenomenul de eutrofizare a apelor de suprafata afecteaza rapid flora si fauna acvatica deversarea apelor menajere utilizate din sistemul de canalizare in rauri si mari utilizarea sarii, ca antiderapant in timpul iernii prin intermediul precipitatiilor ajunge, de cele mai multe ori in panza freatica depunerile de poluanti din atmosfera, prin intermediul ploilor acide

Poluarea apelor maritime cu rezidii industriale: scaderea productiei de pesti, contaminarea unor specii cu ioni f toxici, proliferarea algelor microscopice otravitoare, [erturbarea posibilitatilor de comunicare dintre vietuitoarele marine cu urmari incalculabile in planul supravietuirii s[eciilor cu produse petroliere: apare mareea neagra care nu eprmit oxigenarea apelor amrilor inchise, gofurilor maritime sau a zonelor costiere cu afectarea florei si faunei acvatiice, dar si a pasarilor ihtiofage, care se hranesc cu pesti infestati cu petrol un alt efect, mai putin studiat pana in prezent, il prezinta reducerea consumului de bioxid de carbon, si implicit a degajarii de oxigen de catre fitoplanctonul marin care realizeaza peste 70% din etc

Efectele poluarii asupra apelor subterane

-are loc in dreptul conductelor petroliere ssparte, a depozitelor de reziduri, din activitatea de irigatie, etc. Datorita vitezei reduse de deplasare a poluantilor prin straturile de infiltrare, poluarea pnzei freatice este maii lenta, de ordinul a cativa metri pe an. Aceste ape sunt de mai multe ori surse de apa potabila,pentru ele s-au instituit zone sanitare de protectie: Zone de protectie in regim sever, fara accesul persoanelor si animalelor, fara irigatii, excavatii, extractii de roci, depozitare de materiale, fertilizare, etc. Terenul este imprejmuit si protejat impotriva inundatiilor.

 Zone de restrictie, formate dintr-un teritoriu care inconjoara prima zona pentru a se evita contaminarea si impurificarea de orice natura a primei zone.

Influenta poluarii asupra sanatatii umane

Apele uzate favorizeaza dezvoltarea coloniilor de bacterii care determina un anumit risc de imbolnavire: - epidemii hidrice, alimentare sau de contact, apar brusc in jurul unei surse de apa ncesita msauri sanitare - boli infectioase digestive hidrice, apar la un numar mic de persoane, in conditiile unor defectiuni in alimentarea populatiei cu apa capatata din rauri care prezinta poluare - epidemii sporadice, in care nu se poate stabili o relatie de tip cauza-efect. Apar atunci cand sunt deficiente in alimentarea cu apa, iar apa este frecvent poluaata. boli netransmilibile, determinate sau favorizate de compozitia apei- gusa endemica, caria dentara, dar si fluoroza endemica, afectiunile cardiovasculare, intooxicatiile cu plumb, cadmiu, crom, arseniu, cianuri, etc.

Extinderea poluarii microbiologice a apelor continentale si litorale determina cresterea frecventei unor afectiuni grave, precum colibaciloza, hepatita virala, holera, etc.

Metode de combatere a poluarii apelor

Autoepurarea apelor

prin autoepurare se intelge ansamblul proceselor naturale de purificare prin cafre cursurile de apa (receptorii) isi pastreaza caracteristicile calitative. dinamica proceselor de autoepurare este influentata de o serie de factori- de natura fizica, chimica, sau biologica- care pot interveni direct sau indirect, simultan sau in succesiune.

Principalii factori fizici

 procesul de sedimentare: este in functie de densitatea, natura suspensiilor; particulele grosiere se depun mai repede decat cele fine influenteaza biosul acvatic. Limpezirea- se realizeaza prin procesul de sedimentare a materiilor aflate in suspenie influenteaza direct fotosinteza si deci fitoplanctonul. Lumina- reprezinta sursa de energie pentru procesele de fotosinteza, determnina miscarea pe verticala a organismelor acvatice; razele UV sunt agenti bactericizi. Temperatura- influenteaza viteza de sedimentare, intensitatea proceselor de descompunere, regimul ozigenului in apa, toxicitatea unor substante, etc. Miscarea apei: influenteaza procesul de amestecare a apelor uzate, viteza de aerare si de sedimentare a suspensiilor. Curgerea apei si natura rocilor influenteaza biocenoza acvatica (poluarea bazinelor acvatice).

Factorii chimici

-oxigenul, elementul cel mai important in procesul autoepurarii determina poluarea sistemelor acvatice datorita descompunerii materiilor organice sau oxidarii celor minerale.

Factorii biologici (ogranismele acvatice) bacteriile cu rol esential in procesul de autoepurare a apelor, restul organismelor continua/stimuleaza transformarile incepute de bacterii. Dpdv al nutritiei: bacterii autotrofe care se hranesc cu substante minerale chemosintetice- utilizeaza energia rezultata prin oxidarea substeantelor minerale fotosintetice care folosesc lumina soarelui ca sursa de energie bacterii heterotrofe- foloseswc materii organice ca sursa de carbon si energie - saprofite, cu rol principal in autoepurare, se hranesc cu materii organice moarte - parazite, apar intamplator in apele polante Dupa cum utilizeaza oxigenul in timpul autoepurarii: bacterii aerobe folosesc oxigenul liber, moleculare

 bacterii anaerobe folosesc oxxigenul ionic/ din combinatii ( sulfati, azotqati, etc ) facultativ aerobe.anaerobe folosesc atat oxigenul molecular, cat si ionic

Procesul de autoepurare parcurge doua etape: treapta anaeroba in care bacteriile transforma/degradeaza proteinele, hidratii de carbon si lipidele in compusi mai simpli treapta aeroba, in care bacteriile descompun complet materia ogranica pana la bioxid de carbon si apa, fara paritia unor produsi intermediari/secundari nocivi. Epurarea apelor uzate

epurarea apelor uzate reprezinta ansamblul de masuri si procedee prin care impuritatile continute in apele uzate sunt reduse sub anumite limite, pentru a nu mai dauna receptorului. Procesele de epurare, asemanatoare celor din timpul atuepurarii, sunt diirjate de catre om si se desfasoara cu viteza mult mai mare Procedeele de epurare cuprind urmatoarele doua grupe mari de operatii succesive: retinerea si/sau transformarea substantelor nocive in produci nenocivi prelucrarea substatelor rezultate din prima operatie Procesele tehnologice se realizeaza in instalatii speciale, denumite statii de epurare. Proiectarea si construirea statiilor de epurare trebuie sa rezolve atat aspecte tehnice, cat si economice: purificarea avansata a unui debit urias de ape uzate cu un continut scazut de impurificatori diversitatea mare de impurificatori ce trebuie eliminati valorile rezonabile pentru investitii si costuri de exploatare fiabilitati avansate ale utilajelor valorificarea eficienta a produselor recuperate Din statiile de epurare rezulta: apele epurate evacuate in receptor sau valorificate in irigatii/alte folosinte namoluri indepartate si valorificate

Epurarea biologica a apelor uzate

Se utilizeaza procedee biologice de epurare solutia cea mai buna si avantajoasa pentru tratarea apelor uzate care au un cotninut ridicaqt de impurificatori biodegradabili. Conform acestor procedee, prin tratarea aeroba a apelor uzate rezulta: apa supusa in continuare unei tratari dinale de filtrare/curatire si purificare/clorinare inainte de a fi deversata sau reutilizata namolul activ, supus in continuare unei tratari aerobe pentru separarea apei ( se deverseaza) de biogaz ( se utilizeaza ) si de namol ( se valorifica )

Metode speciale de tratare/epurare a apelor uzate

Pentru apele uzate industriale Din volumul de apa utilizat in industrie, 70-90% devine de apa uzata, care inainte de deversarea intr-un emisar se epureaza satisfacator 25%, cinomplet 45%, iar restul nu se epureaza desi sunt restrictii clare privind calitatea apelor deversate. Limitarea/combaterea poluarii se realizeaza cu ajutorul uno metode specifice- in functie de natura poluantului.

a) Pentru apele reziduale din industria chimica/petrochimica exista procedee in-plant si/sau end-pipe, care include trei trepte de operatii specializate de:- tratarea primara: separarea gravitationala a reziduurilor grosiere/dense si indepartarea ocmpusilor rau mirositori; - tratarea secundara pentru indepartarea altor materii organice; - tratarea tertiara, care utilizeaza bazine de retinere sau de filtrare. b) Pentru apele uzate cu continut de metale grele (fier, from, nichel, cobalt, mangan, molibden, vanadiu, zinc, cupru, cadmiu, mercur) se aplica precipitarea dirijata in trepte, la pH controlat, in mediu reducator, prin care se realizeaza epurarea apelor dar si recuperarea metalelor in proportie de 98-99%. Acest procedeu se aplica in : industria pielariei in special pentru idnepartarea cromului sub toate tipurile de combinatii sectorul metalurgic, responsabil major in poluarea hidrosferei cu metale grele

 industria de fabricare a aluniniului, pentru pele reziduale de la oepratiile de spalare a gazelor

c) Pentru apele toxice organice de la fabricarea pesticidelor, colorantilor, medicamentelor, etc, se aplica procedee catalitice tip REDOX care oxideaza impurificatorii in prezenta unor catalizatori, folosind ca oxidan aerul. Pentru apele reziduale cianurale extrem de agresive pentru om si mediu, procedeele cataltice cu produsi peroxidici sunt o alternativa la procedeele clasice de tratare cu hipoclorit sau sulfat feros, d) Pentru tratarea apelor fenolice Daca se urmareste ercuperare fenolului in cadrul procesului de fabricare a acestuia, atunci cand se gaseste in concentratii mari in apele reziduale, se utilizeaza epurarea in trepte. Pentru tratarea apelor reziduale care contin fenol in cantitati mici se aplica procedee de epurare biologica sau catalitica, mai eficiente si mai putni costisitoare. e) Pentru eliminarea fosforului si azotului Prezenta ionului azotat in panza freatica la concentratii de 100 ppm, in conditii de malnutritie, creste riscul imbolnavirilor umane de cancer stomacal si de aparitie a sindromului albastru (in termeni medicali methemoglobinemia, care apare datorita oxidarii hemoglobinei, principalul purtator de oxigen la celulele sanguine) Se aplica o epurare mecanica urmata de o epurare biologica, cu bacterii stric specializate. Metoda, desi costisitoare, se impune s fi aplicata daca apa este folosita in aval ca sursa de apa potabila. f) Alte metode de tratare a apelor industriale uzate: pentru distrugerea deseurilor organice toxice (insecticide, pesticide, compusi organo-metalici, tetraclorura de carbon) se utilizeaza reactoare cu jet de plasma. Din proces rezulta dioxid de carbon, apa si acizi, randamentul fiind de 100%. pentru descompunerea cianurilor, fenolilor, substantelor clorurate se utilizeaza radiatiile UV. g) Pentru eliminarea petrolului si a produselor petroliere - din apele de suprafata: folii calandrate, benci ranforsate, ce asigura absorbtia de hidrocarburi in largul apelor interioare (rauri, lacuri) sau incinte portuare, si care ulteiror se folosesc drept combustibil; din apele subterane recuperatoare pasive sau active sisteme selective cu autonomie (nu necesita alimentare cu energie), putin costisitoare, simple (nu solicita o intretinere speciala) de tip flotor care actioenaza

la interfata apa/produs petrolier din foraje si colecteaza intr-un rezervor produsul petrolier poluant.

Metoda de elimanrea unor efecte specifice ale poluarii apelor

DE CITIT DIN CARTE.

Poluarea si degradarea solului

Solul- factor ecologic vital

Solul, ca factor de mediu esential si resursa fundamentala pentru dezvoltarea economica, reprezinta: un ecosistem complex, bogat, dar fragil, afanat, moale de la suuprafata scoartei pamantului care impreuna cu atmosffera invecinata formeaza mediul de viata a plantelor, reprezinta surpsa de hrana pt vietuitoare si pt om si cel mi important mijloc de productie pentru agricultura, zootehnie si silvicultura partea fertila a solului o constituie stratul de humus cu grosime de cca 1,5 m, aflat intr-o evolutie permanenta si dinamica, carepote fi expus degradarii naturale sau artificiale. Energia solara si atmosfera ii permit o regenerare naturala, dar procesul respectiv este unul f lent Stratul de humus = un material organic amorf de culoare neagra sau bruna,e ste altcatuit din elemente- carbon, hidrogen, sodiu, potasiu, fosfor- care intra in alcatuirea acizilor humici, substante organice complexe cu caracter slab acid care asigura fertilitatea solului. In multe zone din Europa si Asia, posibilitatea maririi suprafatelor agricole este nula.

Dezechilibre ecologice la nivelul solului

Poluararea solului

 determinata de orice activitate care produce un dezechilibru in functionarea normala a solului, se manifesta prin degradarea fizica (structurala, de compactare, etc.), chimica (creste continutul de metale grele, pesticide, se modifica ph-ul etc) si biologica (infestata cu germeni patogeni), care ii afecteaza negativ, calitativ si cantitativ, fertilitatea/capacitatea productiva. Se poate estima printr-un indicator sintetic, care tine seama de reducerea calitativa si cantitativa a productiei sau de cheltuielile necesare pentru a reface capacitatea bio-productiva la parametrii anteriori aparitiei fenomenului de poluare. Ocuparea unor suprafete mari de teren (in cea mai mare parte, sol fertil), cu amplasamenteorase, uzine, sosele, aeroporturi, depozite constituie o agresiune asupra solului

Degradarea solului

pierderea stratului de humus, cu schimbarea compozitiei sale calitative si cantitative

amploarea fenomenului este f mare- in ultima suta de ani disparitia humusului a ajuns la 30%, in special ca urmare a perturbatiilor climatice

Fenomene care afecteaza calitatea solului: eroziunile, alunecarile de teren, saraturarea solului, crustele de suprafata, despadurirae si desertificarea solului sau asanarea mlastinilor, acumularea deseurilor, etc. Poluarea ca volum si arie de raspnadire se dubleaza la fiecare 10 ani, ca urmare a unei lipse de etica adecvata fata de mediu Factorii antropici sunt activitatile industriale, agricle sau zootehnice. Omul polureaza in diverse moduri: 1. supraexploatarae resurselor vegetale 2. utilizarea in exces a substantelor chimice 3. schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de construciti industriale/civile, cai rutiere, canale, diguri, baraje, etc. 4. valorificarea unor zacaminte prin exploatare in foraj, caiera sau in mina 5. acumularea de halde de steril, deseuri, namoluri si reziduuri industriale, precum si reziduuri agricole si forestiere

6. depozitarea abundenta si incorecta a deseurilor etc.

Procesele industriale polueaza solul cu rezidii chimice diverse, metale grele, ape saline de la extractia, prelucaraea si transportul produselor petroliere, acoperirea terenurilor agricle cu halde si depozite de rezidii miniere, cenusa de termocentrala, fosfogips ( de la fabricarea ingrasamintelor) sau depuneri acide diecte/indirecte din industria chimica, metalurgica, siderurgica Dintre activitatile agricole, in primul rand chimizarea a condus al contaminarea solului cu rezidii de pesticide sau ingrasaminte minerale, la care se adauga utilizarea unor practici neadecvate de administrare si prelucarare-cultivare a terenurilor agricole. Activitatile zootehnice industriale de crestere a animalelorpolueaza masiv cu dejectii animaliere. In ultima jumatate de secol cca 11% din resursele de sol vegetal ale planeteii au afectate functiile bioproductive.

1.Supraexploatarea resurselor biologice

a. Suprapasunatul. Pasunarea intensiva de catre animalele ierbivore distruge covorul vegetal. Populatiile de animale domestice, produc suprapopularea pasunilor si dezgolirea solului cu pierderea posibilitatilor naturale de regenrare. Densitatea lor pe suprafatele limitate consuma si taseaza invelisul vegetal, care isi pierde varietatea si dispare porogresiv de pe anumite suprafete epunandu-le eroziunii si degradarii. Daca stratul tasat depaseste 30 cm, degradarea este ireversibila pe cale naturala. In prezent se limiteaza pasunatul intensiv si se fixeaza solul prin plantarea de paduri, rezistente la temperaturi ridicate si la seceta.

b. Defgrisarea padurilor. Padurile reprezinta un factor determinant in mentinerea chilibrului ecologic, atat climtic cat si hidric, constituind un ecosistem cu capacitate de regenerare de 3-5 ori mai mare decat oricare alt ecosistem natural. Datorita defrisarilor practicate pretutindeni pe Glob, in fiecare minut se pierd 26 de hectare de padure. Daca procesul continua in acelasi ritm, acesta ar conduce la o catastrofa ecologica, dat fiind ca padurea constituie habitatul natural al multor specii de plante, animale, pasari, etc., dari si cel mai eficace organizator natural in ceea ce priveste: reglarea cirucitului apei in natura prin scaderea intensitatii procesului de evaporare a apei din

sol, disparitia padurii antrenand dupa sine perturbarea regimului precipitatiilor. Oprirea sau dminuarea intensitatii vanturilor puternice, cu reducerea substantiala a antrenarii unor cantitati importante de sol fertil care ar forma suspensii plutitoare poluante in atmosfera. Oprirea sau franarea curgerii suvoaielor de apa dupa ploile puternice, (cu debit mare) cu reducerea antrenarii stratului de sol fertil (un hectar de padure poate inmagazina in sol cca 1450 m cub de apa). Reducerea efectului de sera prin reglarea continutului de dioxid de carbon si oxigen din atmosfera. Retinerea unor cantitati importante de praf, impurificatori atmosferici; annual 1 ha de padure filtreaza cca 18-20 mil de m cub de aer, retine 80 tone de praf, reduce substantial dioxidul de carbon din atmosfera si produce cantitati echivalente de oxigen. Stabilizarea conditiilor climatice- temperaturile atmosferice cresc iarna cu 1- 2 gr celsius si scad vara cu 5-6 grade celsius: disparitia padurilor produce manifestari climatice extreme cu schimbari bruste de temperatura, seceta, ploi rotentiale, inundatii, etc. crearea unui sol bogat in humus, pe termen lung (proces care dauneaza 100..200 de ani)

Cauzele defrisarilor masive pornesc de la presiunea creata de evolutia demografica pentru care a crescut: nevoia de suprafete libere, destinate culturilor sau pasunatului, pentru satisfacerea necesarului de hrana a unei populatii aflata intr-o expansiune dinamica ( peste 7 miliarde ) nevoia de lemn de fox, pentru gospodariile mici din zonele putin dezvoltate economic nevoia de lemn de constructii, materie prima pentru obtinerea hartiei, mobilei, etc.

Despaduririle facute in scopul valorificarii lemnului constituie una dintre principalele cauze ale degradarii solului

Efectele defrisarilor

imediate: eroziunea stratului de sol fertil, insotita de saraturare si colmatare care conduc in timp la desertificarea solului

 pe termen mediu si lung: contribuie la efectul de sera, la disparitia speciilor de plante si animale, espectiv al biocenozelor forestiere prin afectarea proceselor interne ale acestora.

Extinerea deserturilor

Acest fenomen apare, in primul rand, ca urmare a practicarii unor defrisari masive. In zonele cade-secetoase cu un echilibru ecologic labil sau in habitaturile marginale cu conditii de mediu extreme exista o evolutie a starii morfologice a terenurilor de la impadurire la desert, evolutie care in mod frecvent urmeaza o anumita succesiune: padure- vegetatie cu arbusti- vegetatie agricola- (eroziune)savana cu arbusti- desert.

Asanarea mlastinilor

Actiunile de asanare a malstinilor in vederea maririi suprafatelor cultivate are un impact negativ asupra mentinerii echilibrului ecologic natural zonal. Mlastinile sunt un producator de materie vie care fertilizeaza solurile si hraneste platoul continental. Zonele de mlastinaa indeplinesc diferite functii: absorb apa, fiind tampon in calea inundatiilor, servesc ca sistem natural de filtrare si purificare a apei, regleaza debitul de apa freatica, contribuind la stabilizarea topografica a litoralului, contituie adapost si sursa de hrana pentru pesti, pasari si alte vietuitoare.

Saraturarea

Conta in scaderea puternica a fertilitatii solului prin incarcarea cu un continut mare de saruri, care apare in mod special pe zonele aride, semiaride sau pee terenurile umede care nu beneficiaza de un drenaj suficient. Are drept cauze majore: ridicarea nivelului apelor freatice, din cauza cresterii presiunii hidrostatice prin construirea de baraje ( zona fertila a Nilului a suferit grave perturbari ecologice datorita barajului de la Assuan) sau alte constructii hidrografice de mari dimensiuni, insa poate sa apara si ca o consecinta a tasarii terenurilor in urma unui pasunat excesiv irigatiile neadecvate preacticate pe terenuri aride (transformarea Mesopotamiei antice in desertul irakian de astazi), irigarea cu ape salinizate sau inundatiile in regim hidrosalin ireversibil.

2.Utilizarea in exces a substantelor chimice

Exista tendinta de a folosi ingrasamintele chimice (cu azot, fosfor si potasiu) sau antidaunatorii pentru a obtine productivitate agricola sporita. Utilizarea ingrasamintelor cu azot- dezavantaje: poluarea cu nitrati a culturilor agricole produce anemie ( in special la copii si animalele tinere ) si favorizeaza sinteza unor compusi cancerigeni reducerea treptata a fertilittii solului Utilizarea pesticidelor Pesticide- substante sau amestecuri de substante utilizate ca antidaunatori in agricultura, cu scopul de a distruge, respinge sau modera, respectiv impedica activitatea insectelor daunatoare, a rozatoarelor, ciupercilor, buruienilor si a altor daunatori. Bolile plantelor, insectele si buruienile produc annual peirderi de pana la o treime din productia agricola mondiala, asa incat utilizarea pesticidelor s-a extins la scara larga, cu rezultate surprinzatoare. Conform compozitiei si structurii pesticidelor, in prezent se folosesc aproximativ 46.000 de tipuri bazate pe 140 de subst active, grupate pe patru mari categorii:

Produsele anorganice- pe baza de Arseniu extrem de toxice nu numai pentru daunatori ci si pentru om. Cel mai cunoscut rezprezentant este Verdele de Paris. Produsele organo-clorurate cu reprezentantul principal DDT-ul, care si dupa 17 ani are o remanenta in sol de 39%. Produsele organo-fosforice : Parantionul toxic si benkalul (netoxic pentru om, pasari etc se descompune dupa 3 saptamani) Produse naturale: piretru- foarte scump si rar, nicotina. Pesticidele favorizeaza aparitia altor daunatori in nisa ecologica.

___________________________________________________________________ atat dam la test

Alte cauze

-Schimbarea destinatiei terenurilor prin realizarea de constructii indutraile si civile, cai turiere, canale, diguri, baraje etc. Amplasarea unor obiective industriale, insotita de crearea de cai de acces, racordari la sisteme de alimentare cu apa si energie, cu realizarea in vecinatate a unor locuinte destinate fortei de munca etc, modifica profund echilibrul natural al ecosistemului respectiv. -Extinderea centrelor urbane -Cai de irigatii pentru asigurarea apei potabile Aceste consutrctii schimba componenta calitateiva si cantitativa a florei si a faunei locale, inundarea de terenuri, fenomele de eroziune, alunecari de teren, modificarea microclimatului, aparitia de virusi, bacterii, insecte nefamiliare mediului zonal.

Valorificarea unor zacaminte prin foraj a zacamintelor de petrol/gaze naturale sau prin escavare/exploatare in cariera/mina a unor zacaminte de minereuri conduce la modificari profunde ale mediului: pe terenurile din jurul sondelor, rafinariilor, retelelor de conducte, rezervoarelor cu produse petroliere, poate sa apara poluarea solului cu hidrocarburi acolo unde au fost mine in exploatare apar de regula surpari si alunecari de teren; la minele active, prepararea minereurilor (cresterea continutului de substanta utila) este insotita de aparitia unor halde de steril, iazuri de decantare cu continut de metale grele, care provoaca dezechilibre importante in evolutia solului. Haldele de steril sau de cenusa de termocentrala au tendinta de marire a bazei prin tasari si alunecari, facand ca suprfata afectata sa creasca in timp.

Masuri de protectie a solului

O prima masura impune eforturi pe linia impaduririlor, exista in acest sens o serie de acorduri internatinale care sustin dezvoltarea tehnicilor de impadurire si management forestier. Evitarea pierderilor de sol fertil prin: culturi in asolamente (soiuri diferite in ani succesivi)

 fara a folosi pesticide, folosind feromoni artificiali identici celor naturali in doua alternative: 1.drept capcana in anumite zone unde insectele sunt atrase si starpite; 2.in acntitate mare pentru perturbarea procesului de reproducere cultivarea de soiuri de cereale si legume rezistente la atacul daunatorilor, in doua variante: 1.utilizarea de specii mai timpurii/tarzii pentru perturbarea conditiilor de dezvoltare a daunatorilor; 2.cultivarea unor zone capcana cu soiurii care plac cel mai mult daunatorilor, unde sunt atrase populatiile masive pentru a fi starpite. Aplicarea celor mai eficiente metode tehnice, administrative si juridice pentru protectia mediului importiva poluarii difuze prin limitarea/folosirea rationala si riguroasa planificata a ingrasamintelor si pesticidelor Controlul suprafetelor construite in favoarea zonelor verzi si libere, chiar si in conditiile cresterii populatiei Construirea obiectivelor economice pe terenuri improprii agriculturii sau a oraselor pe verticala Optimizarea de drumuri, sosele si a retelelor de drumuri tehnologice cu rol antierozional Cadru legislativ care sa delimiteze perimetrul de actiune a agetilor economici de stat sau privati, cu sanctiuni grave pentru depasirea acestuia Imbunatatirea sistemului instittional de coordonare si supraveghere a actiunilor de protectie a mediului cu utilizarea unui monitoring integrat pentru sol ca sistem de supraveghere continua a starii de calitate a mediului pentru componentele lor esentiale- aer, apa, sol Completarea cadrului legislativ si institutional cu reglementari privind p9olitica fondului funciar agricol, arendarea terenurilor, creditarea activitatilor si productiei agricole, asigurarea productiei si gospodariilor agricole, protectia sociala a taranului, asigurarea asistentei tehnice guvernamentale, asigurarea de materiale ggenetice de calitate Restabilirea parametrilor de calitate a solului printr-o substantiala sustinere guvernamentala privind investitiile pentru erducerea emisiilor poluante industriale si investitiile pentru refacerea capacitatilor bioprooductive a solului prin construirea perimetrelor de ameliorare a terenurilor care siau pierdut total sau partial capacitatea productiva Retehnologizarea si modernizarea lucrarilor de amenjara si de imbunatatire funciara, in conformitate cu noile caracteristici ale structurii de proprietate Promovarea initiativelor individuale si aplicarea unor programe pentru realizarea de sisteme de agricultura durabila si competitiva, specifice diverselor conditii locale, cu integrarea politicilor agrare in cadrul unei strategii nationale privind dezvoltarea economica in corelatie cu protectia mediului inconjurator si cu asigurarea securitatii alimentare.

Recuperarea, reciclarea, valorificarea deseurilor

Deseurile provenite din procesele de productie si de consum exercita o presiune directa si permanenta asupra mediului prin depuneri si emisii specifice. Obiectiv fundamental al oricarei politici si strategii de protectie a mediului consta in reducerea cantitatilor de deseuri, obiectiv realizabil pe calea reciclarii, reocnditionarii sau recuperarii si valorificarii deseurilor. recuperarea si reintroducerea in circuitul economic a deseurilor trebuie conssiderata ca parte componenta a strategiei de armonizare a relatiei dintre cresterea econimica, consumul de resurse si mediul natural care face posibila existenta functionala a unui sistem economico- social.

Managementul deseurilor O problema foarte dificila pentru administratiile marilro centre urbane, datorita lipsei unui management performant. O solutie aplicata pe scara larga o reprezinta separarea deseurilor inca de la nivelul consumatorilor si depozitarea pe sortimente:nsticla, metal, materiale plastice, hartie, deseuri menajere, deoarece reciclarea materialelor constituie un element cheie in reducerea poluarii mediului. Ardere a unor cantitati mari de deseuri urbane, umede, cu un ocntinut ridicat de materiale plastice, produce emisii de dioxina, una dintre cele mai toxice substante cu caracter cancerigen, cunoscute pana in prezent. Arderea materialelor plastice elimina substante care produc boli de plamani, de ficat, rinichi sau ale sistemului circulator. Managementul deseurilor are ca scop: reducerea cantitatilor de deseuri generate de activitatile socio- economice utilizarea/ valorificarea deaeurilor procesarea si reintroducerea deseurilor in natura in forme neagresive

Reducerea cantitatilor de deseuri

Este un management complex care vizeaza atat proiectarea cat si utilizarea produselor: conceperea produselor din materiale nepoluante, produse care la sfarsitul utilizarii sa poata fi usor dezmembrate in parti componente pe tipuri de materialelor diminuarea ambalajelor prin conceperea lor, de a proteja produsul si de a atrage cumparatorul, folosind un minim de materiale, care sa scuteasca cumparatorul de plati suplimentare pentru produsul ambalat si de taxe mai mici pentru procesarea ambaajului devenit deseu diminuarea consumului, prin achizitionarea de produse cu un timp de viata mai lung, prin reducerea stocurilor (care genereaza produse expirate) conceperea proceselor de fabricatie ca sa valorifice intens materiile prime

Valorificarea deseurilor

Recuperarea si reciclarea produselor uzate se diferentiaza in fucnti de gradul de uzura si dispersie: Produs utilizat care pastreaza toate calitatile produsului initial, cu exceptia faptului ca a fost dispersat in mediu ( tipice- ambalaje din sticla ). Recuperarea consta in colectarea produsului dispersat, in vederea refolosirii ca atare. Produs uzat care si-a pierdut o parte din calitatile initiale, care pot fi insa regenerate printr-o tehnologie corespunzatoare (exemplu, resaparea anvelopelor, recondiionarea uleiurilor minerale uzate/ a acumulatorilor auto). Recuperarea va consta in clectare, urmata de aplicarea proceuslui tehnologic de regenerare a produsului, pentru a deveni reutilizabil. Produsul regenerat are performante mai slabe decat cel initial, utilizarea lui devine interesanta atat economic cat si pentru ediu. Produs uzat care si-a pierdut cea mai mare parte din calitatile initiale. In acest caz, produsul se colecteaza in scopul recuperarii materiilor prime din care este alcatuit sau in scopul utilizarii lui intrun alt domeniu, in care se vor valorifica calitati neglijate la utilizarea anterioara.

Dificultati in actiunea de valorificare a deseurilor:

gradul mare de dispersie a produselor de recuperat

 retelele de colecatre in teritoriu, cu eforturi financiare, organizatorice ( pentru transport, forta de munca ) produsele complexe nereutilizabile ca atare care se colecteaza pentru recuperarea materiilor prime necesita o etapa de dezmembrare si separare a componentelor pe tipuri de materie prima ( necesita volum de munca, instalatii complexe ) Sub aspect economic este evident mai avantajos ca un produs sa fie reciclat dupa restabilirea unor proprietatii decat sub forma de materii prime. Alegerea si aprecierea unei variantetehnologice capabile sa restabileasca proprietatile disparute prin uzura se face prin prisma eforturilor pe care le implica ( umane, m ateriale, energetice, investitii, timp ) si a masurii in care vechilor proprietati/caracteristici s-au realizat integral/.

Probleme de solutionat in actiunea de recuperare, erciclare, refolosire a produselor uzate sau a deseurilor tehnologice: redistribuirea eficienta a materialelor refolosibile intre sectoarele care le genereaza si alte sectoare care le pot utiliza utilizarae materiilor prime reciclate ca o valoare egala (cel mult) cu a materiilor prime substituite pentru a nu mari costurile de fabricare ale produslui reciclat comparativ cu produsul initiale, concomitent cu: 1. reflectarae corecta in costuri a eforutrilor impuse de activitatile de colectare, sortare, stocare si redistribuire a resurselor reciclabile; 2. practicarea unei cote de rentabilitate stimulativa pentru intrprinderile specializate in activitatile de reciclare; 3. stimularea generatorilor de resurse reciclabile (intreprinderi, populatie); 4. incurajarea de catre stat a activitatilor de reciclare, prin subventii sau facilitati fiscale, astfel ca aprovizionarea cu materii prime provenite din reciclare sa fie rentabila pentru fabricanti.

Procesarea si reintroducerea deseurilor in natura in forme neagresive Solutiile pentru aceste activitati constrau in: depozitare controlata in gropi de gunoi ecologice, compostare, incinerare. Piroliza, etc. Depozitarea controlata, in gropi de gunoi ecologice metoda optima pentru localitatile mici si mijlocii. Depozitele ecologice se amenajeaza in locuri indepartate de zonele locuite, pe terenuri degradate, impermeabile, avand posibiltati de acoperire cu sol cultivabil/impadurivbil la umplerea lor. Unele depozite permit o fermentatie anaeroba asociaata cu colectarea si valorificarea biogazului rezultat. Gropile de gunoi prezinta o serie de dezavantaje:

modifica peisajul, creind un desconfort vizual

polueaza aerul cu mirosuri si suspensii purtate de vanturilorpolueaza apele de suprafata si apele freatice (in cazul depozitelor neimpermeabilizate) modifica biocenoza terenurilor limitrofe (unele mamifere, pasari, insecte, parasesc ona in favoarea altor specii- sobolani, ciori etc)

Compostarea

Partea organica selectata a gunoiului menajer poate fi compostata direct pe platformele de colectare, rezultand ingasamant agricol asemanator gunoiului de grajd

Incinerarea

In functie de natura deseului acesta poate arde. Avantajul consta in producerea unei anumite cantitati de enrgie terminca. Pentru unele tipuri de deseuri menajere solutia incinerarii este mai avantajoasa, iar pentru deseurile spitalicesti consitutie singura metoda de eliminare a lor. Dezavantaje: rezulta emisii gazoase care contin substante deosebit de toxice

desi reduce cu 80 90 % volunul deseurilor., necesita solutii de rezolvare a cenusii rezultate prin ardere, mult mai toxica si mai periculoasa decat materialele incinerate.

Piroliza- foarte eficace in cazul materialelor plastice Piroliza consta in arderea desurilor in absenta aerului, la peste 800 de gr celsius, proces din care rezulta un produs lichid (alcatuit in principal din hidrocarburi) folosit drept combustibil, da si cenusa cu probleme de eliminare aferente.