Sunteți pe pagina 1din 97
revistă de cultură istorică

revistă de cultură istorică

n~ a q_ r L z i J t o.- ţ( • L /IL i
n~ a q_ r L z i J t o.- ţ( • L /IL i

n~ a q_ r L z

i

J

t

o.-

ţ(

L /IL

i

e

revistă de cultură istorică

anul 1

.

1anuar1e

.

1967

s

u

m ar

Că tre cititor i e Il isto ria m agis t r a vitae C onstantin Dai c oviciu Andrei Otetea Ion Popescu-Puţuri Tudor Arghezi Emil Condurachi George Opresc u Mihai Bcrza e Mesaje de salut Basil Davidson Jaques F rcymond

Hvostov Dimitar Kosev Andre Maurois

Andr e Miramb e l G a s ton e Mona c orda • I s t oria şi drago s te a d e patr i e

Dumitru Almaş e " Unirea" în imagini • Dialog cu istoria Paul Angh el e Un precursor al ştiinţei isto ri ce : ,.Magazin is tori c p entru Da cia" Al exa ndru Piru e H o r ea - sch iţă a portr etu lui int e le c tu a l Ş te fan

Pasc u e

Burebi s ta Dioni s i e Pippidi • Luptător c u pa n a şi sp ada : Miron

cer ului " la ro m âni Romulus Vulcănescu • Ili st ri a si

Stanislav Herbst V. M.

Coloana

Costin e Cetatea Neamţ ulu i întinereşte

N icola e C on s tantin esc u Ş tefan

Balş

Convorbire despre Nicolae Titulescu cu Bedrettin Tuneei preşedin­

tele Comitetului Executiv al UNESCO e Imagini din hronicul de luptă

a poporului român Ion Ardeleanu • S-a întîmplat

1475

Umani s tul R abin dr a n ath Tago r e p rintr e bu cureş teni

la Vaslui în anul

Ion

e

C

up

şa

Cristia n Popişteanu • O fîntînă romană în D acia Dumitru T udor e Momente din istoria presei revoluţionare : Steagul roşu şi Tineretul socia l is t Petr e C on s tantin esc u -I aş i Al exa ndru Mih ă ilea nu e Do c um e nt e

despre români în arhivele din Istanbul Mihail Guboglu • Arta româ- nească în "Propilăen Kunstgeschichte" Virgil Vătăşianu e Arhitectura

etruscă • Din memorii le inedite ale lui Constantin Argetoianu e Mai

ex istă p a l eo lit ic

]a Hitler (serial în traducere) Valentin Berejkov • Vorbe de spirit e Mic

dicţionar: etimologii istorice e Panoramic editorial • Concurs de foto- grafii cu suhiect istoric • CalC'ndar.

în

z il ele noastre ! Ion Vl ădu ţiu e In m isiune dip lo matică

1

M a g a z i n

i s t o r i c

este o revistă de c ultur cl

istorică, o revisfâ de infonnare, de comentare, de

Către

cititori

discuţii şi dezbateri

s pr e

ştiinfa zbuciumatei

şi

nobiLei istorii a pop o rului român

şi

a

tuturor

popoarelor lumii de la apariţia omului pîntt azi.

Concepînd

istoria

ca r e expe rienţ a bun ă a

ccllăuză morală, în

ajută "pentr u

ca

o trecutului ne

ca pu te m

şi traiul

vieţii noastre a tocmi((, pagi-

niLe revistei Magazin i s toric vor contribui la c unoa şterea de că tre publicul larg a ultimelo r descoperiri în domeniul istoriei, vor relua teme mai vechi tratîndu-le, prin în tregirea cercetării, în lumina 1nateria!ismului istoric, vor sluji întreţinerii tot n1ai vii a f !c1cării dragostei de patri e şi de poporul care a făcut istoria.

Da că "istoria

este

ce a di nt îi ca rt e a un ei natii(( ,

J

cu1n se rosteşte Nicolae Bălcescu, dacă din ase-

tnenea carte poporul îşi poate cun oa ş te trecutul , înţe lege pr ezent u t şi descifra viitorul, dacă i s toria poporului propriu şi istoria altor popoare constitu ie un important factor al culturii şi al ideologiei.

2

dacă, însfîrşit, istoria formează elementul de bază

al educaţ-iei patriotice şi, cunoscînd viaţa şi înfăp­

tuiriLe

altor

popoare,

dînd

s u u m

c u i q u e,

i sto ria dev ine şi u n tot atît de valoros in s tr u ment

de apropiere înt re popoar e , atun c i încă o rev istă de istorie nu este un lux, ci o datorie a tuturor oame-

n ilor de ş tiinţă c are lucrează pe tărîmul istoriei

patri e i s au al i st ori ei univ e r s ale .

O

no

u

ă

rev istă

de istorie, un Mag azi n i s t o r i c, este de mult o necesitate stringentă in cultura român eas că

a zilelor noastre. l ntemeindu-se

studiile,

Mag a z i n

articolele,

i s t o r i c

pe

adevăr, informaţiile publicate în

vor înfăţişa faptele şi vor descrie lu pta eroică pentru libertate a popoarelor, rolul unor personali- tăţi, vor merge pe u(me/e unor culturi şi civilizaţii, din cele mai vechi timpuri şi pîn ă Zn zilele noastr e ,

Columna luL Traian (metope) într-o manieră proprie, accesibilă şi apropiată ori- cărui cititor. ArticoLeLe

Columna luL Traian (metope)

într-o manieră proprie, accesibilă şi apropiată ori-

cărui cititor. ArticoLeLe şi materialele vor fi

bogat il u st ra te,

î n nădejdea că imaginea de epocă stîrneşte şi ma i

mult interesul, iar prin puterea ei de sugestie adaugă elemente concrete la înţelegerea probleme- lor, a fţJ,ptelor, a ideilor, a istoriei înseşi.

J nfăţişînd, în

aceste

cîteva

rînduri,

ţelul şi

metoda n u

să ştiinţifică din P r e

amintim

M a g a z i n u l u

de

i

i s t o r i c,

nu

putem

s ublini erea

ne

umanistă şi

lui

1on

Ne-

c u v î n t a r e a

culce la Letopiseţul său : "Deci, fraţilor cetito rilo r,

cu cît

tnai mult,

vă veţi înde m na

cetire p e acest letopiseţ

ferire

de

primejdi i

a

cu atîta veţi şti, a

şi veţi fi mai învăţaţi a dare răspunsuri la 1 sfaturi,

ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni şi la noroade de cinste{(.

MAGAZIN ISTORIC

• •
• • Acad. Constantin Daicoviciu Preşedintele Sectiei d e Jncă clintm cele dintii inceputuri ale ·vietii

Acad. Constantin Daicoviciu

Preşedintele Sectiei d e

Jncă

clintm

cele

dintii

inceputuri

ale

·vietii

sale

de

fiin (li

ştiintc istori ce

a

cugell1toare, omul a simţit o irezistibilă cur i ozitate de a cun oaşte

Academiei

faptele

şi oamenii

trecutului,

ca şi dorinţa de

a

se

or i euta

in

spa(iul

mai

apropiat sa u

mai

îndepărtat ce ne

tot

astfel simtea omul nevoia c uprinderii cu mintea şi cu suf l et ul a

i remurilor

t

şi oamenilor

care

i-au

precedat.

Nu

es t e

deloc

în-

timpliitor

că primiţiile istoriei

propriu-zise

sî nt

atît

de

strins

legate de

cercetarea

in

spaţi u , de

geografie

şi et nografie.

In

formă de cî nte ce bătrîneşti sau de povestiri în versur i , generaţiile

maj tinere luat' cunoştinţă de cele ce s-au 7Jetrecut iuaintea lor. Acest tr ec ut , cu faptele lui şi cu înaintaşii ridicaţi la rangul

de e roi co nstituia pentru ascultători tw numai o înaltă învăţăttml,

dar

D

avea

e

ai c i

şi darul

ele a d esfă ta

şi caracterul

îndo it

şi î1ls ufl eti.

al

i s t o riei în

antic h itate : de

c tt -

noa şte re (ştiinţă) şi de artă, a spec tul din t~rmă fiind ade seo ri

precumpănitor, c a unul ce

seruea

mai

eficient

scopu l educativ

al

i s toria nu co n s tituia în primul rind o ştiinţă

istoriei.

Deşi pentru i sto ri c ii antichităţii greceşti şi roman e

şi c u atit mai puţin

o ştiinţă exac tă c um o înţelegem noi astliz i , a r fi to tuşi greşit

st'i considerăm pe istoricii ant i ci lipsiţi de simţul şi răspunder ea

adevărului. Tuciclide , grecul, ca .si Tac i t , ronum ul, îşi făceau

1m

titlu de

glorie

din

a infăţişa faptele

"fără 1uă şi fără pc1r-

tinire", adică, am zice astăzi, obiectiv -

iar

Cicero

stabilea

ca

o

lege

fundamentaltl a

istoriei obliga/ ia ei, în primul rind de

li

nu

spune

nici

1.111

neadevăr, iar

in

al

doilea

rînd,

ele

a

nu

ascunde nimic din ceea ce este adevărat.

Lipsită de o concepţie ştiinţifică asupra mersului iştoriei so-

cietciţii omeneşti, istoriografia antică se găsea în acel impas pe

4

,

antichitate

de

a sc rie istorie". V e rdictul este perfect ~alabil şi pentru ist o ri o-

grafia

ca

clesperato

re

atît d e

ele

pregnant îl

a

a

exprima

pentru

roman

şi

situaţia din

Salustiu:

a

exclamcttie

mai

tîrziu,

istoricului

"E

greu

evului mediu

epocilo r moderne

şi

contemporane burgl1eze.

t o ate aceste ca renţe, tr ebuie Sli

dat istorici mar e le şi f und amental ul ei rost :

Cu

recun oaştem, că a11tic ii au

de a fi învliţl7toarea

u ieţii -

magistra

vitae

-,

clar

nici

se

reducli

la o seacă

constatare

de

fapte

interpretate

arid,

ci

e

de

dorit ,

ba

chiar

necesa r Cll

povestirea

istori cli îmbrace

haina

m o bilizatoare şi educativll a măestriei artistice. Nici strădaniile generaţiilor de istorici, care s-au perindat de-a lungul secolelor ce au urmat antichităţii, de a ridica istoria pe piedestalul sigur al ştiinţei nu s-au rectlizat, ele împleticindu-se in variate şi rliti'i c it e t eo rii asupra esentei, carac t erul ui şi rostului istoriei. Abia p e la m . i;lo c ul seco lului al X I X-lea incepe se cr i s tali zeze noţiun ea clarl1 despre istori e şi legile ei. M aterialismul

dialectic,

a

putu t

namente şti·inţifică, bazată pe c un oaşterea şi interpretarea obiect i vli

a fenomenelor

lungttl

ca

fornu1

ele gindire, apl i cat l a

ist o ri c,

elabo rat

car a cte rul

în

d e

legi l e c la sic ii

dezvo ltă rii socie-

marxismului,

disc iplină e mi -

ele-a

tăţi i, ca

materi a li sm

dea

i s t o ri ei

şi însuşirea de

pet r ec ut e

sîn ul societliţii um a n e

mileniilor.

Concepţia matenalist-istorică marxistli, acordind

poporului

nu

nnmai rolul de

c r eato r al bunurilo-r

ma te ri ale

şi s piritu cile,

ci şi

pe acela ele princ ipal făuritor al istoriei, ch1 posibilitatea isto ria-

grafului de a înfăţişa mai iust trecutul, cu tot ceea

s titui e pozitiv şi prog r es i st , lăsînd, în a ce laşi timp, şi personali-

el con-

ce

tăţilor co ndu căto are meritele strălu c ite de înfăpt uito ri ai voinţei

populare.

Şi tot ideologia

marxi stă d esp r e

lume şi socie t ate face

c a s tudiul istoriei să plămădească în 1nint ea şi s uflet , t{), oamenilor cel mai curat şi mai n obil patriotism socialist, o datcf cu trezirea

şi co n so lidar ea co n şti'inţei de măreaţii so lidari tate internaţională

proletară.

Abia a c u m ist01·ia poate fi cons id erată şi a ccep ta tă, fă ră nici

u reze r vă, ca o aderxlmtă învăţ(/toare, ca o au ten tică şcoală , în

sta r e

u zînd de mijloacele

n u . numai de

a infonna şi instmi,

c i

-

lit e rar-arti st ·ice,

isto ricească -

tm

viito r

t ot

de

care

nu

trebuie

fie

lipsită 11ici o

fericit.

sc ri e r e

ma sele r>entm

A c um

şi c apabilă de a mobiliza şi îns ufleţ i

mai

lttminos,

t o t

mai

s i g ur

şi

mai

putem spune : isto·ria este "magistra vitae".

M en.ţinîndu -şi calita t ea d e magistra vi t ae,

neabătînclu-se de la

menirea ei d e ed u ca toar e şi mobilizatoare a maselor, păstrînd u -şi

neş tirbit înaltul ei nivel ştiinţific şi ideolo~ic, ştiinţa isto rică din

Socialistă Româ.nia îşi va î n dep Lini , fărt1 greutăţile ce

v i e so-

Republi c a

o

apăsau în

tr ecu t , importanta sarcină de noastre

so

., ie

t

ăţ

i

i

a

fi

o rom , âne

fo

ă

în

cialiste.

fătHi1·ea

i i a fi o rom , âne fo rţ ă în cialiste. fătHi1·ea Acad~ Andrei

Acad~ Andrei Otetea

,

fo rţ ă în cialiste. fătHi1·ea Acad~ Andrei Otetea , D irectorul Institutului de istorie "Nico
fo rţ ă în cialiste. fătHi1·ea Acad~ Andrei Otetea , D irectorul Institutului de istorie "Nico

D irectorul Institutului de istorie "Nico lae Iorga" al Academiei

La

ce

se r veşte istoria ?

e

o

î ntrebar e

pe

ca r e

oamenii

ş

i-a tt

pus-o o dată c u apmiţia istoriei. Pt1rintele istoriografiei, H erodot, s- a sim.ţit dator să-şi justifice opera prin utilitatea sa. El declară că s -a îndemnat a sc ri e pent ru ca "fap t e l e săvîrşite de oameni stl nu se uit e c u tim p ul". D acă a simţit nevoia pt1streze întî ·m-

plările trecutului, e cel le atribuie

tt1tură. Prima istorie a

facu.ltatea ele a servi ca învt1-

justificm·ea sa, care

apărut deci o dată cu

ti fost împărtăşită pînă în timpul Henaşterii. Guicciardini şi Ma-

guvernătnint pentru.

chiavelli

au

ext ras

elin

i s t o r ie

maxime

de

instruirelt. oame nil or d e s t at şi (l'U alcătuit adevărate tratat e el e

condu illl politică.

Dup ă revoluţia burgl1eză din Franţa, istoria a fost fvlvs itâ ca

Imp otriva c la selor stl!-

pînitoare,

exponenţi 'i opoziţ iei democrate şi liberale a u făcut ap e l la istorie

pentn s a

u annă de

em an cipa r e politică şi sociali/.

invocau

trecutul

care

pentru a-şi justifica stăpînirea,

combate

privilegiile aristocraţiei funciare şi a răspîndi

·id e i le

revoluţionare. Pr e tutind en i ,

istoricii

au

că utat în

s tudiul

tr ec utu lu i dovezi drepturile şi p r iv il egWe nobilimii se înteme ·iază

1>e c u cer Nicolae

ir ea şi spo l ierea

popowltti băştinaş aserv it.

B ălcesc u şi Mihail Ko găln icea nu art procedat la

fel.

Ei

au făcut din

istorie

ttn

m ijloc

de

a

întemeia

şi consolida

naţ'ionalitate(s română. Bălcescu e ra convins cii p t in 1 sto r ia

R o 1n â n i l o r

s u b

M i h ai - v o d ă

V i t e a z u l

ar e să pună

"pia tm de t eme li e a unităţii naţionale". K ogălnicean u, susţin e

aceeaşi idee :

" I sto ri a românească să ne

fie

mai

ales

cartea

de

căp etenie, să ne fi e • paladittl naţionalităţii noastre. Intr -însa 'VOm

vom

vom

învăţa ce am făcu t şi ce

prevedea

viitorul,

trebttie

ma i

facem,

printr-însa

printr-însa

fi

români",

adică printr-însa

vom

constitui,

Româneşti şi

peste

Transilvaniei,

diviz'iunile

o

regionale n a ţ i un e

ale

Moldovei,

rom â 11 ă.

Tllrii

Kogălniceanu 1mbim1 funcţia social-politicli cu cea eclucativă

a istoriei,

fllcînd

din

popor -

" i zvor

al tutur or mişcărilor şi

isprăvilor şi fără de care stăpînitorii n-ar fi nimicit" -

prin-

cipalul

perspectiva

unei con cepţii mai profunde a istoriei. Nicolae Iorga şi-a pus toată prodioioasa lui activitate de isto1·ic

subiect

al istoriei.

Prin

aceasta,

el deschide

·

în slujba unităţii naţionale, integra~e. " Ideea unităţii naţionale

m-a preocupat, spunea el, toată viaţa, pe un timp cînd ea era

visul cu oqhii,

socotiM ca o nebunie". Cînd, în

1918, şi-a Vllz ut

el a co ntinuat să desfăşoare aceeaşi activitate, dar pentru apărarea

integrităţii §i suveranităţii 1wţionale. Viziunea unitară a neanwltli

românesc de pretutindeni, m' l-a părăsit nici atunci cînd, după capitularea F1·anţei, totul părea pierdut. T O{Jtă activitatea ltti din tdtimii zece ani ai vieţii a fost, în faţa 01neninţtlrii hitleriste, un mesaj de în c redere în "e r oismul nemuritor al popoarelor" şi

în biruinţa finală a cauzei noastre.

Nici

Kogălniceanu, nic~ I orga nu se ridicii la ideea care face

din istorie un proces de dezvoltare continuă, sub acţiunea unor legi obiective. Ca toţi romanticii, Kogălniceamt îşi trage învăţiitum din situaţii, fapte sau evenimente izolate şi cons iderat e ca identice cu situaţiile şi evenimentele la care le raporta. Or, i storia se compune ditl evenimente unice, orig inale, care nu se reproduc

niciodată, fiindcă condiţiile în care se petrec nu sînt niciodată

aceleaşi. Deci istoria nu poate oferi. "reguli de purtare". Lo ce ser-veşte atunci istoria? Marxismul a răspuns la această întrebare, făcînd din istorie dezvoltarea dialectică a modului de producţie şi a luptei celor asupriţi împo tri va asuprito r ilor. Da clt istoria dezvoltării sociale e înainte de toate istoria dez voltării producţiei, istoria modurilor de producţie care s-at' succedat în cursul vremilor, istoria producătorilor de bunuri materiale, a maselor mtmcitoare, care prin lupta lor necurmată împotriva asu-

pririi vor izbuti din etapă în etapă să îngrădească şi la sfîrşit Slt

supritne exploatarea, adevăratul făuritor al istoriei este poporul.

Cunoaşterea l egilo r dezvoltării istorice pennite ce rcetător ilor Sl1

aprecieze faptele istori ce în perspectiva viito rului şi să co nsider e

trecutul şi prezentul din punctul de vede r e al devenirii. Partid e l e comuniste şi-au bazat pe studiul istoriei ţării lor, programul, tactica şi strateg ia , pentru a le adapta condiţiilor istorice şi s p ecific ului

Marxismul ~îndeşte în cate-

go ri(l timp istoriceşte şi pentru el noţiunea de progres e Wl

naţional din m omentul acţiunii lor.

principiu clirigttitor.

Credinţa în

progresul gene ral şi în

biruinţa

fimtlă a dreptăţii sociale e o consecinţă directă a marxisnwlui.

Ea oţeleşte caracterul luptăt o rilor pentru emanciparea muncii şi întăreşte sentimentu l de solidaritate internaţională a proletariatului.

I s toriografia marxistă ne învaţă să preţuim moştenirea culturală

6

a poporului. nostru şi să preluăm partea pozitivă din ope ra înain-

taşilo r noştri şi să continutlm, în spiri tul vremii noastrt~, 1nunca seculară săvîrşită de ei. Istoria e pentru marxişti ttn admirabil instrument de educa re a patriotismului, nu în sensul şovin al dis- preţului şi urii pentt·u alte p opoa re, ci în sp iritul înţelegerii şi

cooperării internaţionale. In zilele noastre, cînd toate popoarele depun cele mai mari eforturi pentru a lichida diferendele care le

sepa1'l"î şi pentru a c r ea o atmosferll ele

are un rol capital de jucat. Noile orizonturi care se deschid in faJa omului şi marile răspunderi care se imp un solida rităţii wnan e fac din istorie tm factor -important în lupta pentru cele mai

înalte idealuri ale v remii noastre: progresul social, demnitatea omului şi pacea. Promovînd înţelegerea pentru cult ura alt o r popoare şi stimulînd colabora rea internaţională, istoria contribuie

convieţuire paşniC{t, istoria

la

umane şi se afirmă ca o forţă v i e a apropierii între popoare.

formarea

orgt:mi::.area

unităţii intelectuale a colectivităJii

şi

ca o forţă v i e a apropierii între popoare. formarea orgt:mi::.area unităţii intelectuale a colectivităJii

Ion Popescu-Puturi

Directorul

de

social-politice

Institutului

istorice

de

şi

pe

studii

lingă C.C.

al P.C .R.

Trecutul,

pr eze ntul şi viito rul unui

popor sînt într-o

legăt ură

indisolubilă ; fiecare ge n e raţie, preluînd valo ril e materiale şi s pi- ritu ale cele nwi ~sea mă c r ea t e prin truda şi geniul înainta şilor, le dezvolu1 şi le ridică pe noi c ulmi , de pe ca r e ge n e raţiile următoare duc mai departe me~ajul ele pr ogres şi fericire al stră­ bunilor. Ist oria este, incontestabil, ·un atribut al umanităţii. ln toate epocile mari, de cotitură în dezvoltarea omenirii, minţile cele nwi luminat e au căutat în pildele i sto ri ei sens U1'i noi, menite să servească vre mii l o r. Renaşterea s-a inspirat din valo rile , du- rabil e peste veac uri , create de antici, în mîinile paşopti ş_tilor, istoria s- a tran sfo rmat într-o armi'i redutabilă co ntra împiiJf.ii şi opre- siwnii ; în epoca noastră, clasa nnmcitoare a devenit m.esagerul celor mai î naintate trad,iţii ale popoarelor. Din istorie, cronicarii au descifrat o rigin ea comt.ntă a r omâni l or, permanenta l o r de mi l enii p e păm .întul st'răvechi al Da cie i ; pildele lui Mirc ea ce l Bătrîn, Mihai Viteazul, H orea, Tudor Vlaclimirescu, Nicolae B(/lcesc u, au însufleţ it nULSele în lupta lor multi sec ularc1 , pentru libertate şi progres, pentru refacerea unităţii ţărilor române, care numai sub vitre~ia vremurilor "s-au împărţit în Moldova, M'untenet1scii şi Ardealul", cum spunea marele cărturar Dimitrie Cantemir. Astăzi, cînd sub conducerea Partidului Comunist Român, poporul nostru înalţă tot mai sus edificiul noii orînduiri sociale, glo1·ioasele sale tradiţii progresiste îşi află în România socialistă cea mai deplină valorificare. lnfăţişarea ob iectiuă a faptelor, int e rpr e tar ea lor justă d e p e principiile materialismului di-alectic, fac din istorie o oglindă a conşt-iinţei de sine a poporului, un izvor ele învăţăminte pretioase pentru noile gene raţii. Oare , nu în a ceas ta co n stă, in prirnul rînd , sens ul actual al dictonului " historia magistra vitae"? Acestui ţel min ·unat îi serveşte, c redem , şi nou ni1scutul Ma gaz in istoric, căruia. îi urăm din toată inima mulţi ani ele actioitate

rodnică pe ogorul f e r t il al ştiinţei istorice român eşti.

Acad. Emil

Directorul

Institutului

de

arheologie

al

Academiei

Condurachi

D e-a

lun g ul

atîtor

veac m ·i,

al Academiei Condurachi D e-a lun g ul atîtor veac m ·i, de cînd oamenii şi-a

de

cînd oamenii şi-a u. încredinţat

sc ri s ului info rma ţiile şi gînd urile lor despre întî mplârile în 1nijlocul

cărora ei trăiseră sau despre

u'itării, istoria

acelea pe

în

ca r e vo iau. cu

pas

le sm ulgă

lor,

au

realizat numeroase, extrem de num eroase opere. T oat e se înscriu

în istoria ideilor la locul lor, t oate exprimă mai mult sau mai puţin

i s toricii,

mergînd

vremea

şi

cl(lf

v r e m .ea lor

şi r ef l ec tînd , la 1·îndul să u, marile probleme ale e po c ii în care 110i triîint.

noastre să aibă con cepţia lor,

i s t o ri c ii elin z il ele

concepţia vre m ii

lor.

E s t e

d eci fire sc

ca în pas cu

mergînd ş'i ea

In antichitate, sarcina pe ca re o avea în faţă istoria era, înainte de toate, aceea ele a fi tm îndreptar moral. In evul m ediu,, rostul

să t' principal

era

de

a

art1.ta

oamenilor

nimicnicia

lor

î n

faţa

put e rii divin-ităţii, s in g

ura . capabilă să judece

faptele

oa m e nil or

şj sc1 îndrume destinele l o r. 1 n vremea în ca re burghezia cîştiga

tot mai mult teren în lupta s a economică şi p o litică c t' aristoc roţia

feuclală, ea promova

ideea

un e i

ordini raţionale în

uniuer s.

şi

Veacul nostru a cunoscut, însă, o adevărată eflorescenţă ideo-

logică, al că rei scop

formă de

bună din

e ra demonstre ze,

o parte, actuala

cea capitalisM - este cea mai

pe d e

pe

organizare a lumii -

cîte

a

putut

cunoaşte omenirea,

de

altă parte ,

nu cunoscu t

lum e a

p oa t e

fi ,

in

fo nd , cun oscută şi c a

al

destinului

a tar e v iitor

n u

p o at e

fi

nici adevăratul sens

in

lun ga

sa

al

umanităţii. evo luţie, n-a a c ţio n a t însă din se nin ,

Om e n i r ea ,

elin

;oc ul

g ratuit

şi s t e ril

al capric iilo r s ale.

Clas ic ii marxis mului

au reuşit, îmbrăţişînd întreag a isto rie a umanităţii, să desprindă

ac

g rupuri uman e, fi e i s t o ria marilor p erso nalităţi. A ceastă con cepţie

e le

l eg i

dupc1 c ar e

se desfăşoară în lum e ,

fi e

i s t o ri a

11wrilor

des

pr e lum e şi d es pr e

a

dat

şi dă i s t o ri c ilor

în c r e d e r e a

în

putinţa l o r d e a c un o aşte lum e a şi v iaţa şi, totodatt1 , ce rt i-

t u d in e a

v echi într-o lwne nouă. Istoria a d evenit astfel din n ou, ca altădată

rolului lor

in

efortul imens de

transformare

a

lwnii

î11

antichitate,

pe

un

plan superior

acum,

ma g i str a

v ita e.

Numai

d e

la

r o lul

d e

îndr e ptar

moral

pentru fiec c~re

indi ,v id în parte , î 11 co ndi( iil e soc iali s nwlui şi al e

terialismul:ui

concepţie i ma -

v

it a e

istoric

a

trec ut

la

acela

d e

mag s t ,. a

p

e ntru într e a g cr. soc i e tat e,

p e ntru, popoare şi naţiuni, d eo ar ece ea

n

e

p o at e

c al e

a

m e r s

lwnea

pînă astă zi şi p e

ce

cale

poate

arăta 7Je ce şi trebuie

să m eargă de ac um înainte. Studiată c u

Mihai Berza

membru oorespon- dont al Academiei

Directorul

Institutului

de studii sud-est europene

o bi ec ti v itat e o co ncep ţiei marxi s t e, anali z atii c u răspunderea o mului

de ştiinţă, i s t o r ia

p o a t e

t re b u i e

î n v e 1e.

n e

ş

i

r ia p o a t e t re b u i e î n v

~.

H

i s t o ria

1n a g i s tr a

o i ta e?

D esi aur

11u,

da cli

e

si'i

ve d e m în i s t o ri e, c a anti c ii, o vastă c ul ege r e de "e x e mpl e" c apabil e

ale

ge r e a

p e

soluţiilor pra c f<i ce

şi î nd e o se bi

pe unele v iaţa i

omul

le

p o liti c ,

în

c e re .

Nu 1

-

a c t u al li

-

şi c ea

a c olo d e

az i nwi mult d ecît oricî 11d -

e

pr ea n o u ă , pr e a o rig inală în înfă ţişările e i ,

p e

ntru

c a

i s toria

n e poată f o l os i în a ces t c hip. Şi , totuşi , e a rămîne o în v ăţătoar e:

a vieţii, în

maestrul sc1u.

sensul

puterilor

pe

care

ucenicul

le

trage

d e

lc1

I s t o ria e

o

c al e

d e

c un oaştere a

pr eze ntului , aşa c wn

pr eze ntul

e

c h eia

ce

d esc hid e

înţelegerea tr ec utului.

Trăim într-un m

e diu

isto ri c,

c ar e urcă nesfîrşit in timp , aşa c um trăim într-un m

e diu ,

geog rafi c, într - unul

c ar e c a

şi

se

Ît l

lărge şte tr e p t at

în

;urul

no s tru

celălalt e d eop o trivă n eces ari1.

Ori e ntar e a

Exp e rie nţo is to rică es t e # un s p o r d e trăire . Ori ce v iaţă c u

cc Jr e

intră m

î 11 co nta c t

co n s titui e o m o dalitat e

d e

lărg ire a

propri e i

n o a s tr e ca pa c ităţi s ufl e teş ti . Chint ese nţ ă d e v iaţă, în mă s ura în

ca r e iz but eş te st.1-ţi adu că s ub oc hi ş irul n e într e rupt al s o c ie tllţilo r

clispl1rute,

s trîn s ec1 din ce rcetare a o mului ele altădaW.

istoria

pune în slrt;ba formlirii omului de azi tot ce a

Ajutîndu-te

înţe leg i -

şi ce

alta

es t e

într e gul

patrim o niu

spiritual al om enirii, din care n e hrănim,, d ecît tin produ s istoric,

oricît valorile sede ar părea în afa1'l1 de timp ?

şi să iubeşti.

-

istoria te învaţă

Istoria este , totodatl1, izvo r d e

in c re der e .

îi

şi s uf e r-inţe, d e î mpilar e

şi miz e ri e,

c ar e

Din c olo

d e infringe ri

fa c

ur ze ala , e a

lumi -

nează mersul

fiinţe i wnan e . Vi c t o rii s mul se cu

înaint e

al

umanităţii, capacitatea d e înfăptuire a

trudă şi c u

s în ge, paşii spre mai

bin e ai înaintaşilor s înt

t ulz u i nţe .

ch ezăşia

împlinirii

pr o priilor

n o a s tr e

paşii spre mai bin e ai înaintaşilor s înt t ulz u i nţe . ch
paşii spre mai bin e ai înaintaşilor s înt t ulz u i nţe . ch

Acad. Tudor Arghezi

Preşedinte

al

Uniunii

de

onoare

criitorilor

Em oţia m ii stăpîn eşte ctl s înt

r~t e, a

mul t

p o p o rului

dat or sti se mn ez

sc ump e i

atît

ci t eva s ilab e i n

f runt el l a ces t e i

pra v iill

ob ş tii r o mân eş ti, c ar e- i

d e

in ce r c at

biruit o r

şi

r e li g ia

n os tru ,

şi d o u ăzec i d e ve a c uri in ş ir.

Cine

se

g înd e a c1c um

v a ajun ge

o

s ut rl

d e

ani

vo rbir ea

r o mân easci'i

limb i'i int e m a ţio nalll, c are

o p l u g arilor

la Paris, în Sorb ona ?

se în va fii a sWz i

Ntmc

perpetuam

et

in saecula

saeculorum.

în va fii a sWz i Ntmc perpetuam et in saecula saeculorum. Acad. George Oprescu Directorul

Acad. George Oprescu

Directorul

Institutului

Acest

prece pt

est e

lu at

el in

liwba

latinrl,

tezaur

d e

fm mule

de istoria arte i al

~c urt e, impr es i o nant e, adnd

un

c ara c t e r lapidar ,

c alită ţi la

c

ar e

Academiei

se

pr e tea zi i aşa

el e

bin e

această lim bll . Au

e l e

r;aloa r ea

pe

ar e

l e-o

atribuim , m e rilll e l e

nitate,

c um. îşi închipuie

cc1 Sll

unii

 

c um

c rit e rii ele

d e

însele

v ia1 ii au

c e t e r - sti

i n

aerul

proclmne ?

Ce ar însemna Îll fond

v ia ţl; n o a s trll

ar

fi

lip s it i i

h; s t o r ia d e

gr

e

ş

e li,

înţeleaptă d acă mn tine se ama

d e

ma g i s tr a ar

mai adi c i'i

o i ta e? f e ri c iti 'i

de

ş

i

i s t o ri e,

Ctl 111 a i

şi

fi t rec ut ,

ne-am

organiza-o

in

incit

sll nu întreprindem 11icioclaff1

o

a cţiun e a se m e n e a

aşa fel un e ia c ar e

a

a v ut

un

e f ec t d e favorabil.

l alcl

d

e ci

o

l ege

soc ială c ar e,

da c'/

ar

f i urmată, ar

fa ce

din

v iata

noastrâ ceva mult mai pltlcut decit cum ea se prezinfll de obicei,

fără ri sc mi inutil e, f l lrcl

o

Es t e oare fiind cii prece ptul 1111

{!.l'e ş e li, fărll n e nwltumiri.

S i totu şi, v iaţa pe c ar e o trăiesc oamenii şi p e c ar e au tră it-o,

fo st plină d e t1ceste n e a;un s uri.

este adevărat ? Desigur eli 1111. Este pentru eli el n-tl fo st aplicat

int o td e auna

mai vorbim de ceea ce se înthnplcl în viata noastră zilnică, cind

moi

putea fi luate d e m od el, desi în z ilele noastre trecutul are rolul

nicio d a tă nu a ve m v r e m e sll n e gi ndim la e x e mpl e c ar e ar

şi is toria

a fos t

rar eo ri

ma g i s t r a

o it a e .

nu

lui

d e

în văţător. Si'i n e

oprim

m ai

d e part e

la

acţiunile mari ,

d e s u ve rani , d e ge n e rali comandanţi d e

a rmat e, und e, d es i g ur , dat fiind co nsecinţele p e c ar e l e au o ri c ar e

ceie într e prin se d

e

s t a t e ,

elin

acţiunile importante,

ar

fi

natural ca

h i s t o ria

Sll

fi e

o

ma g i s tr a v ita e.

-a m

mai

ceclea

stat e

e

c ar e l e e li s- au

c on s iderat mai mari d ec ît aceştia şi imp os ibil el e in v in s . Si IHI mai

arma te î nvin se şi alt e a se m e n e a m a ri d ez a s tr e . E s te d es tul

g în d im . c ă ge nii militar e c a Napol eo n . au

fclcu seră şi alt e ge nii militar e î naint e a l o r , numai p e ntru

d e parte

e ade-

se

zilnice.

v ie ţii n o a s tr e

si 'i

n

rep e tat

g reşe li p e

de c ît in

v r e m e a

ideea

in

n o a s tr i'i

ştim bin e

e l i a se m e nea

v it a e

g

re

şe

li

s-au perpetuat.

l atl1 cleei

d e

ce r;c1rotc1, strălucittl -

ama

el e

e a -

h i s t o r ia

ma g i s 1 r a

c iuda fap t ului cl'i un eori

Sll rllm în ă un

oam e nii 11u (in

şi tr e bui e

îndr e ptar al

s 1 r a c iuda fap t ului cl'i un eori Sll rllm în ă

9

•

e

Basil Davidson

• e B a s i l D a v i d s o n africanolo;
• e B a s i l D a v i d s o n africanolo;

africanolo; britanic

Cred

atu n c i

cînd

adresez

c el e

mai

bun e

i~toricilor români

pentru

publicarea

un e i

n oi

r<.'v is t c

nu

numai

gîndurile mele ,

ci

şi a l e

multor ce rcc lăl o ri din

e xprim d o m e niul

a[ricanologiei.

Mulţumită lransformărilor a mpl e şi pozitive ca r e a u avut l oc în lu me, studiul istoriei a depăşit într-un front larg vechile bariere

ale

c t nocentrismului

 

istor ia

propriului

p opor

p oa te

fi

ac um

-

şi c hiar este într-o

mă sură t o l

ma i mar e -

pusă în

cu

istoria

tuturor

popoarelor

d e

p e pămînt.

Magazin istoric, noua publicaţie românească va aduce cu sigu-

ranţă o contribuţie valoroasă în c adrul a cestui

important

proces

d e largă d ifuzare a ştiinţelor istori ce.

Jaques Freymond

D irectorul

înalte studii internat ionale d in

I nstitutul ui

Asociat i ei

universitar

de

Geneva

Internatio n a l e

Preşedi n tele

de Ştiinte Politice

I sto ri cii din domeniul relaţiHor internaţiona le, ca şi toţi cei ce

se străduiesc pen tru

d ezvoltarea

legăturilor c ulturale

între tărilc

Europ ei,

un<'i

noi

vo r fi deosebit d e fe ric iţi să ia c u noştinţă d e n aşterea

va în gădu i să

r evis t e d e i sto ri e în R omâ nia.

A ce a s t a l e

cu n oască mai

îndeapro a

pe lucrările co l eg il o r

l or

Vom urmări cu

inte r es

activitatea

r evis tei

r omâ ni .

Magazin

istoric,

că reia -

dumn eavoas tră ca şi noi -

îi p reze ntăm ce l e

m ai bune

V

o

uran.

Prof. dr. Stanislav Herbst

Preşedintele Societălii i s toricilor

polonezi

Istoricii

polonezi

Ma gazi n i s t o ri c .

transmit

cele

mai bune

urări noii publicaţii

o ua

re vis tă românească, care apare începînd

din anul 19 67, înseamnă în că o contribu~ie pusă î n s lujb a

popularizării ştiinţei i s t orice, in s lujb a cultivării g îndir ii c reat oa r e în domeniul istoriei, în slujba adîncirii bazei umaniste de apro-

popoarele

p i e r e şi cunoaştere intr e popoare şi, îndeosebi,

într e

ţ ă rilor soc iali s t e frăţeşt i.

Acad. V. M. Hvostov

Directorul Institutului de istorie al

Academiei d e Ştiintc a

U.R.S.S .

Urez noii reviste de istoric Magazin istoric cele mai mari

~

Suceava

-

bătrîna cetate

ş i o raşul modem

ele

azi.

l>uccese în activi tatea ci. Crearea r e vi s t e i deschide noi posibilităţi p e ntru istoricii r omfmi

în

dezvoltar ea

ştiinţei i s t or i ce

m arx i st- l e nini s t e.

Imi

ex pri m

a

în

n ădejdea că r evis t a

co lab o rării dintre

va o am e n i i

co ntribui

d e

l a

intărirea în

co nti n uar e

sovietic i,

care

~ tiinţă rom:1ni şi

ştiinţei istorice

elaborarea

problemelor

pe

actuale

a le

se

situează fer m

pozitiile inlernaţionalismului socialist.

11

Acad. prof. Dimitar Kosev

Rectorul

U niversităţii din Sof i a

Directorul Institutului de istorie al

Academiei

de Ştiinfe a

R.P.

Bulgaria

Urez noii publicaţii succese în munca nobilă încep ută în acest

Andre

an. Răspîndirea cunoştinţe lor istorice şi în mod

deosebit a

isto-

riei

frăţeşti va con-

b noaştere reciprocă, la întărirea colaboră rii şi pr i e teni ei dintre po -

relaţiilor cul turale

dintre

popoarele

noastre

b·ib u i într-o

m ăsură d eosebit

de importantă l a o şi mai

c u-

un

ă

porul român şi poporul bulgar.

Nu

îndoiesc

Magctzin istoric va

contribui

din

plin

la

realizarea

cini de onoare.

noua

revistă

acestei

sar-

Maurois

membru al Academiei Franceze

Urez bun v<.nit în lumea culturii europene acestei noi publicaţii

eme lor d e popoarele

din Ew·opa noa stră d ecî t de a l e fa ce să devină co n ş ti en te de

istorie.

ro m âneşti, Magazin

·imic

istoric, care va

fi

mai

fi

co n sac rată probl

pentru

a

uni

nu poate

folositor

istoria

l o r ,

de-a

l ungu l

căreia e l e

au obţinut împreună mar i

înfăptuiri.

Voi

urmări cu simpalic studiile revistei dumneavoastră.

Andre Mirambel

me mbru

al

In s titutului

Fra nţei

Directorul Institutului din Paris

neoelcnic

\ ' om lumii , noii

fi

numcroşt cei

bucura

ca r e în

de

a

Franţa, ca

şi în

alte

l oc ur i ale

vom r ev ist<'

n e

urm ări apariţia în fi eca r e lună a

de

istorie.

Noi

româneşti co nsacrată proble m e l o r

sa lutăm în apariţia r ev i stei Ma gaz in i sto ri c, iniţia tiva oame nil ot

do ştiinţă di n România. Acest periodic oferă u n avantaj dublu şi

real :

Oamenii de ştiinţă francezi , alături de cei

a meritat prestigiu în domeni ul s tudiilor şi lucrărilor d e istorie.

al

un ei

frecvenţe p r ec i se ş i a l

România

unei î n al t e

din

de

ţinute şt iin ţifice.

alte multă vreme

ţări, nu vor

tm

fi

surprinşi, întrucît

dobîndit

publi-

caţii, să reînnoi m o m agiu l adus şt iinţei priete nil o r noş tri r omâ ni.

Sîntem

bucuroşi ca,

salutînd

evenimentul apariţiei noii

Gastone Monacorda

Directorul

revistei

"Studi

storici"

1n momentul în c a re apare primul num ăr al

r ev is tei

Magazin

istoric, vreau să vă adresez în nume l e Co mi tetu lui de conduce r e

" Studi storici",

din

partea

colabo rat orilor

r ev i s tei

it a li e n e

şi

publicată de ,,Ins titutul Gramsci

munca f ruc tuoasă colabo r a r e .

dumnea-

rog să primiţi di n partea mea ce l e mai s in ce r e sa lut ă ri de

din Roma, cele mai bune urări

de succes.

Urez cele

mai frumoase realizări în

a

s tabili o

voas tră şi î mi ex prim do rinţa de

început do drum.

Urez cele mai frumoase realizări în a s tabili o voas tră şi î mi ex

\

• \ • B ătăH a d e l a Că lugă rcni (pictură de Theodor

B ătăH a d e l a Că lugă rcni (pictură de Theodor Aman).

a d e l a Că lugă rcni (pictură de Theodor Aman). şi dragostea de DUi\JIT

şi dragostea de

lugă rcni (pictură de Theodor Aman). şi dragostea de DUi\JIT RU ALMA!;i date, nume şi sta-

DUi\JIT RU ALMA!;i

date, nume şi sta-

lislici, sau numai naraţiunea seacă a unor în-

trmplări. Fără a-şi ştirbi întru nimic caracterul

ştiinţific, ea degajă şi acel efluviu de afectivi-

tate, izvodeşte şi acel dram de căldură umană,

I storia nu co nţine numai

acel fior de pasiune, de eroism, de frumu-

se te, pe ce înt re

care viata

însăşi îl

emană. lată de

istorie şi dragostea d e patrie se sta-

bilesc şi se întreţin relatii

intrinsece, de un superio r ordin spirit u al şi

directe, organice,

o nebiruită şi indestructibila

Este una din marile idei-forţă ale istoriei, cu

implica ti i incalculabile în plusul şi minusul vietii sociale.

putere morală.

Fiind

o ştiinţă despre via\a societăţilor

omeneşti, is to ria

tr ebuie

fie

o şt iinţă uma-

ni

tă.

Prin

istorie nepoţii şi strănepo\ii iau

cunoştinţă de înt reaga experienţă istorică a

înaintaşi lor şi o folosesc aşa cu m madrepo- rarii folosesc constructia coralieră a predece- sorilor, ca urce mai reped e spre lumină. Făcînd istoria popoarelor lor, primii istorici greci şi romani au selec tat faptele culese din- tr-un noian inform şi l e-au înfăţişat cu compa- siune şr durere, cînd acele fapte se numeau rnfrîngeri ori momente de decădere , şi cu o legitimă mîndrie, atunci cînd faptele finalizau victorii în lupta cu adversitătilc sau succesele

în marea muncă a creatrei materrale şi spiri- tuale. Herodot, în istoriile lui, a arătat strădaniile grecilor, ale genialrlor lor conducători, de a ridica republica la un înalt grad de civili- zatie. A descris eroismul cu care au apărat-o de primejdiile din afară, ori au înfrumuse- tat-o cu comori de artă, ca să strălucească în lume. Plutarh a fost un adevărat avocat pic- dant al muncii, al dragostei şi al j ertfei pentru patrie. Tol aşa, Titus Livius, cînd vorbeşte de apărarea Romei împotriva galilor sau a arma- telor lui Hanibal. Atît de logică şi firea scă, atit de general umană a fost pilduirea prin fapte a acestor mari istorici ai antichităţii, încît opera lor a influentat nu numai contempo- ranii greci s au romani, ci şi toate gcneraţiiiC' , prna azr. Jules Michelet, cel mai apropiat de popo1

~

o

dintre

Loii

istoricii

romantici,

cita,

în

Hi.'i-

toire

de

France,

cuvîntul

memorabil

al

loanei d ' Arc, fe c ioara din Orleans : " Tm i

sî nge de

sî ngercază inima cînd

văd curgînd

francez ''.

emoţionat Michclet, 11 Ca se

Era de st ul

un atare cuvînt, tresare

marcheze în

istorie

adevăratul început al

Fran1ei.

De

atu n ci putem

spune avem

o patrie . Aceşti

lărani nu

roşesc că sînt

francezi , ci

srn t chiar

13

pop o rul frantă !" fran c ez, ş i poporul , e ş ti

pop o rul

frantă !"

fran c ez,

ş

i

poporul ,

e

ş

ti

tu,

o

Din

drago s te de

Cantemir

Descrierea

ţară al cătuieş te Dimitrie

Moldovei

şi Hronicul

La mai multe popoare sentimentul national

vec himii

româno - moldo-vlahilor

 

l e

s- a ampl i f ic at s ub c ă lcîiul s tăpîn ir ii şi a s u-

pînde ş te în

lum e ;

din

aceeaşi drago s te

a

pririi s trăin e. A

fo s t chiar una

din

f o rmel e

scri s Ion Necu lce minunatele pilde de eroism

răzvrătirii împotriva exploatării.

popular

şi legendar

din

"0

samă de

cu -

Scriind despre zbuciumata viată a poporului

vinte" .

rom ân , c ro ni carii noştri au incropit, del i ber a t

sa u

"s- au nevo i t d e au sc ri s rîndul

t a rilor , de

nu ,

o

operă patriotică. Grigore Ure che

au

pov es t e a

şi

lă s at, i z vod pre urmă ş i bune

ş i rel e, să ră mîie feciorilor ş i n e poţilor, să

l e

fie d e în văţă tură , de s pre

ce l e

r e l e să să

fe rea scă şi să s ă s ocotea scă , iară d e pre ce l e

bun e urmeze teze".

şi să inv e te şi să să îndir e p-

Tntocmind precloslovia la De

neamul mo l -

doven ilor, Miron Cos tin se lupta cu sine

în s uşi : "Să î ncep

o s teneala

acea s ta ,

după

atîtea va c uri de descălecatul ţărilor cel dintîi

" Tot scopul meu - scria Gheorghe Şincai­

fo s t

a

ve rez

ge rea

ş i e s te

c a în

Hronica acea s ta, ad e -

lipsă spre intel e-

acelea care sînt de

şi ştiinţa i stori e i

român il or " . Tn război

i deologic c u

mânilor , c u Enge l

noi i " b ăs nuitori" ai

şi Kopitar ,

is toriei ro-

Şincai s-a do-

vedit un

pa s ionat şi neobo s it căutăt o r al

ad e-

La

i storicii

secolului

al

XIX- lea,

rolul

pa-

triotic al

istoriei

apare

într-o

lumină nouă,

mai clară, mai directă : Bălcescu, Kogălni­

ce

rial

anu, laur ian şi să scrie

s-au

străduit să ad un e mate -

i s toria şt iinţifi că a

românilor.

de

Traian împăra tul Rîmului , cu cîteva s ute

Au

publicat cron i ci

şi documente,

au

scris

de

ani preste mie tre cute, se sparie gîndul.

monografii . Tntrebîndu-se "ce om trebuie

A

lă sa ia răşi ne s cri s,

c u mare ocară înfundat

fie i s toricul ? "

George Baritiu da răspuns t e -

n eamul

in i mii dur e re ". Şi hotărîrea vine ca o explo-

acesta

de

o

samă de scriitori,

este

meinic :

trundă cu agerime la pricinile ascunse"

să c unoască faptele

adînc , " să pă­

ale

z