Sunteți pe pagina 1din 33

Revisti lunaril de informare tehnicll $i $tiintifie&, sehimb de experientti pi opinii editata de Asociatia Crescfitorilor de AIbinc din Rom8nia EUGEN

MARZA editor coordonator

Anul LXXVl
CUPRINS
1.

Nr. 9

septembrie 1992

REDA-IA

$I A D M M I S T R A T I A

2.
0.

N i d a e WCCXAIDE ! PregPtkea ismiliilm de dbiime ipentrv damare. Comeiiu POP : Culm va ii rmmm ? IMdMARIN: Precdzgri p r i w coa&uite
saniw-veter~ f n ~s t Julia AGACHE : Oercetiki experkemtale d e labonator pentnu stabilirea cauzelor care det d n l Smhiderap la culoare a m i e ~ i ide albine gi a posiWtEitilor de Limitare a influentei scestora.

ASOClAJIA CRFSCATORILOR D l ! ALBlNE DIN ROMANIA. Str. Iullus Fucik nr. 17. Bucurqtl. sect. Cod. 70231 1 el. 11.47.50 Fax 13.1054 9 Telex 11 loti apIrom-r 9 Cont vlr. 4596014 B.A. SA. sucussah municlpiult~I Buckire#.

6.

OAMENI CARE AU FOST


Dacd momentele prin care trecem n u sunt destul de favo-

11.

13.

Aurel MALAIU, ELisei TARTA : Perfectionsrabiic pentru o lntrunire a celor pesre 150 aderenlt la societatea rea apaxaturii QQntru o b t i n e m veninului de de aptculturd, propusd prin CO&Me. loanele acostd reviste, apoi stringerea de clt m a f multc odeAurel PAPAiDOPOL : I n sprijinul prevenirii siuni n u n c fmpsdecd, ca atunci $i combatedi unor dgunatari da stupii cu ELI- cind momentul va fi favorabfl, socielatea sd fte lnfiintatd $1 bine, pe b a a cuuna#mii relatiilor ecologice pusd pe baze solids. (11). Dacd printre aderentii cocfetdtii avem $ l nlulri inceputorl, apoi Vladimis HUMBNI : .HrEi,nirea de toamna a r~umele apicultortlor de frunto dbinelor. Axefite, ai tdril ca : Alexief, Begnescu (Vla$ca), Dumitrana Traian VOLQJNSCHI : Culoarea stugflor. (Dolj), Pdrintele Hanganu, St. Koma?lescu, etc., otc., n e dau o T,raiml BUCOVINl3ANU : Fum sau apii? garanfie solidd de viitorul societdpii. Desigur cd mat sine $1 alH C a ~ o iBORA : Stupgritul pastoral pi venituapioultori Ensemnati ( m u t ~ an-: rile apicultorilor. tori d e scrierf apicole) care:.tncd' n u a u aderat, bar W e sp~&dmL Ellisei TARTA : Congrecul XXxIII a1 APIcd vor pune fn adevdr $4 de rapt i n practtcd dodnta ce o a u d e MONDIA. Iacob VRANAU-PRUNDARU : AlbineIe f n mitologie. Vasile PORESCU : Un veac d e la reorg;aaizarea stup8ritului mnanesc de vest 4x1 ,,Societatea npicolFi b&n&@anEiY. * * P h t e melifere, dar nu numai atit. DQCUMENTAR AP1CO.L : Klartan si apistan.
apicultura dezvoltofd a vedea pe o scard cit mat largd, spre folosul apicultortlor $ f a1 tdrit. De la data ultimei liste ptnd fn nrezent a u mai aderat urmhtohf : 151) Theodor ~ a u l e s c u R.Sdrat ; 152) Dtrmtttu cons[ Istrate, com. Dridu (Ilfov), 153) Alexandru I. Paidu, cond. lucr. publ., Strehaia : 1 5 d ) Preolul Hanganu, mare apiculior, Iafi 155) George I . VarfaZopoZ, $i ade: ziunile continud a se prtmi la adresa Veterinar Begnescu, Galatt. Rog pe acef ce fac fntrebdrf prtn scrtsori personale, sd notezc dacd doresc sd Lntre fn asocfatte. (,,ZtaTul ptiintelor p i cdldto+iilor" anul XVI, N r . 58, 18 demembrle

C o 0 e r t a !I : Apanatura de recoltat venin realizatil de 1 . C P A . a dat rezulhte faarte ~bune E n exploatare. (Diamlor : Carastantin DINA)

1310

Pe agendas priorit~~ilo -0n r fiecare stupins

PREGATIREA- FAMILIILOR DE ALBTNE


PENTRU IERNAREing. Nicolae NICOL~IDE

3
I
I

In conditiile nmstre, in cursul. iernii familiile d@rii e albine nu cresc puiet datoritA c5rui fapt puterea familiilor de albine primgvara depinde-de puterea avut5 de acestea toamna anterioarg $i de modul in oare familia respectiv5 a trecut prin iarng. Deci, pentru a avea familii puternice primgvara este nevoie s s se ingrijeasc5 corespunz5tor familiile in perioada d e preghtire pentru iernat. Pentru realizarea SFestui otriectiv apicultorul are la indemin5 urmgtoarele mijloace : selectia, m5tci tinere, d e calitate superioad, cuib proportionat 8i cu faguri de calitate, hran5 corespunz5toare $i p5strarea c5ldurii in cuib. Apicultorul, cunoscind ins& principalele aspecte biologice privitoare la dezvoltarea familiei d e albine, trebuie s5 tin5 seama de perioada in care este neeesar sg intervinii pentru a avea un num5r cEt rnai mare d e albine Cinere, respectiv perioada premerggtoare introducerii familiilor la iernat, deci lunile august $i septembrie. In mod normal ins5 tocmai in aceast5 perioad5 se i n r e g i s t r e d o micvorare a numgrului de albine din cuib. Aceast5 miqorare se datoreazg pe d e o p a r k dis, p r i t i e i albimlor culeggtoare uzate $i inlbcuirii acestora intr-un ritm rnai sc5zut determinat2 d e reducerea treptatii a 0 ~ 8 tului m5tcii gi ca atare a cantit5tii d e puiet. Cauzele care duc la aceast5 situatie sint : epuizarea mgtcilor datoritg unei intense activiEti d e ouat fn perioada d e primgvar5 $i var5 ; micgorarea spatiului d e cregtere a pbietului c a rezultat al blodrii cuiburilor cu miere, urmare instinctului familiei d e albine de a-$i asigura proviziile pentru iarn5 in zona ghemului de iernare ; restringerea zonei de crestere a puietului prin insg$i restrfngerea albinelor pe un n u m 5 rnai mic de faguri, datoritg scsderii ternperaturii exterioare ; _ reducerea activititii familiilor de al-bine datoritii lipsei \Inor surse de nectar ' in naturg, activitate d e care sint legate toate manifest5rHe fiziologice ale familiei d e albine, inclusiv crevterea puietului. fh concluzie, crevterea in lunile august $i septembrie a unui numgr cit rnai mare de albine, va fi posibil5 numai prin

inlftkrarea cautelor mentionate mai sus, care frineaz5 acest fenomen. Rolul determinant in devoltarea'familiei de albine in t w t e s e k k l e , dar in special toamna E l are atit cditatea cit $i virsta mgtcilor. In acest Scop se hnpune ca in farniliile de atbine ale skupinei s5 existe mgtci provenite din familiile' recordiste ale stupinei respective. Este de asemenea cunoscut faptul c2 mgtcile tirime deprm rnai multe ouH f q perioada d e toamng fat5 de cele virstnice. De aceea este necesar ca m5tcile tinere care urmeaz5 s5 inlmiasch pe cele britrine gi uzate sB fie astfel crescute ca s5 lnceap5 ouatu1,la sfirvitul lunii iulie, avindu-se totodata grijs ca acestea s5 fie m5tci d e calitate superioarg provenite de la familii remm3ist.e. Inlocuirea mgtcilor $i creSterea unor cantitgti sporite de albine este mult fnlknitit cind, pe ling5 fiecare familie de albine, se va fblmi $i c a e 0-familie ajut5toare. Calitatea fagurilor din c%ib prezint5 d e asemenea importantg, deoarece ca $i in prim8va.t-5, in perioada de toamn21, m5tcile evitii s5 depung ou5 fn fagurii noi, deoarece acestea phstreaz5 rnai greu cgldura. De aceea cu ocazia lucriirilor prilejuite de ultima extractie a mierii, in regiunea cuibului h stupul orizontal, in corpul corespunzgtor la stupii verticali $i in cele d& corpuri destinate pentru iernare la stupii multietajati, sB se asigure faguri ce auJost cl5diti in anul precedent $i in care au fost crescuk mai multe serii de puiet. Un' alt aspect important de care trebuie s s se tin5 seama este $i deblocarea cuibului in cazul in care acesta a foJt blocat cu -miere. Delr>carea cuibului Ila stupii onizosttdi se face prin introducqea zri mijlocul cuibului la intervale d e 6-7 zile a unui fagure cl5clit cu celule de albine lucr5toax-e in care au eclozionat anterior mai multe genetatii de puiet. Pentru ca'fagurele s i l fie rnai repede luat in primire de albirte iar matca d dwunit ou5 in ceiulele acestuia se recomandg ca inainte d e introducerea sa in cuib sg fie stropit pe ambele fete cu sirop de zah5r. La stupul multietajat deblocarea cuibului se realiz-H prin ilivemmea qerhdicg a corpurilor. Pentru a se aslgura

.. ... . .. ,<z,,>-.,.5q. , .. , -. ._.,7>>.~ C - .

-:.,

:~

-.

.
.3L'.

-,'

impachetarea lateral5 saltelute corespunz5toare a cuibului. Reducerea cuibului se execut5 In mod treptat pe m5sura r5cirii timpului qi in functie de puterea familiei de albine. In general se v a avea i n vedere la aceasta operatiune ca toti fagvrii r5ma$i E n cuib dupg reducerea 1acestu.a s5 fie bine acoperiti de albine. Inknsificarea crqterii guietului i n perioada de toamna este conditionat3 gi de o hr5nire intensa a albinelor ce intensifica fenornenele metabolite $i ca atare toate manlfestarile fiziologice ale acestora, inclzlsiv secretia d e l&pti$or, hranirea matcii $1 deci depunerea de catre aceska a unui numar mai mare d e ou8. Mijloacele care stau. la lndemina apicultorului in acest scop sint : folosirea unor

--sc recornan&: 1 culesuri tirzii d e nectar sau $i peste podi~or cu cestora hranifile Btimulente.
-,
'

. . . >=>y7-.; . k.;..&$&.--. .:-,... - , *. -- ?-' ... ; . -. ..

fn lipsa a-

In cazul hrhirilor stimulente se poate folosi sirop de miere sau zahsr. Administrarea se face .b ravi zilnice d e cite 150 -250 g sau cu cantitati mai mari de 500-800 g la intervale de 3 5 zile. Trebuie meritionat c5 h r h i r i l e stimulente s5 f i e In doze m i d pe Pntreaga perioad5 de crqtere a puietului. In cazul hranirilor stimulente, pe ling& miere sau zahgr v a f i necesarti vi , o hrilnire proteic5. Hrana proteic5 (polmu1 sau i n lipsa acestuia fnlocuitorii d e polen ca faina de soia degresaa, laptele praf degresat, drojdia d e bere, &.) trebu4e s& fie puse la dispozitia albinelor f i e i n sirop, fie sub form5 de past5 (turtite), fie sub form 5 naturals P n cazul polenului.

n
I

CUM V A FI TOAMNA?
Corneliu POP
~I~IIIIHIfffIIIIIIIIIIfIHIA

'

r/IIIfI/IIIIIIfIIIIIIIfIfIIIIfIIfIIIIA

~~IIIIIIII&AI~IIIIIIIIIHIIIIIIIIA

Anotimpul de tranzitie d e la sezonul cald la cel rece este dificil de apreciat, raportaroa fiiM posibild fafd de o multitudine de date de refehnfii c a k n - l $ daristice, astronomice m u meteorologice, cele din urmd avind doar valoare re- % 8 % lativd caracteriztnd toamna E n mod indirect. P Calendaristic t o a m m incepe la 1 septembrie pi se Oncheie o datd cu sftr- $ $ vitul lui noiembrie. Astronomfc momentul echinoxului inseamnii debutul toamnei $ i a aolsWfiul ~ de brnbr inseam* fnchelerea. Meteorologic tranzifia de la zilele de $ 3 varii la cele de iarnbr are loc eu multiple avamuri $i reveniri. Lipsind o defi- $ a nifie sinteticd contpletd a aspectului vremii i n perioada verii - respectiv in cea de iarn& evaluarea duratei anotimpului d e tranzttie preaupune o abordare $ 3 $ calitativd plinlI de aproximafii. $ Comparativ cu situatiile medii multianuale O n lunile septembrie gC chlat $ % $ On octornbrie En acest a n adesea mercurul termometrului v a depdgi 25C limit6 $ $ climatologicd ce definegte zilele de varii. Deci putem afirma cd vara v a fi lungd. Ne a~teptdrnchiar ca cele n a i ridicate temperaturi ale lunii septembrie $ % $ sd depii$eascd 30C in sudul pi vestul tdrii. Luna septembrie din acest an, ca $ 4 de obicei, v a avea u n numdr redus de zile cu ploaie cuprins intre 5 i n Cim- \ h pis Roman& yi 9-10 zile %nMaramurep. Cantitativ precipitatiile vor Onsuma h \ $ ugor peste 50 llm2 doar O n regiunile vestice in restul teritoriului situindu-se in 3 h $ general intre 25 $i 45 l/m2. Ca o compensare a valorilor tropicale ale tempera- Q a turii din zilele insorite din prima parte a lunii spre ufirpitul lunii o rcicire ac% centuatd v a face posibild scdderea minimelor nocturne sub OC Zn deprestunile % din nordul p i centrul fdrii gi aparifia unor brume izolate timpurii. Dupd o lu& octornbrie fdrd evolutii iepite d i n comun O n noiembrie sint % \ h posibile semne ale unei ierni timpzlrii i n special sub raportul evolutiei termke. ) Cele mai w b o d t e minime m l u r n e vor scddoa sub -lOC in nordul $i rentrul $ fdrii. Datoritd cantitdtilor reduse de precipitafii ce se prevdd pentru I.uw noh iembrie este putin probabil ca fulgii de zdpadd sd se aptearnd .5n strut d e a oferi sfOrpituhi de toamnd ce poartd p i numele de preiarm? 8 om& pent, $ aspecte hibernale autentice. 3 P

II//////I~II~I~~II~IIII~~~HI~I

Precizari privind conduita sanitar-veterinarti in stupine


Dr. Mircea MARIN'
Ca gi cu a l k prilejuri, gi O n ziua desfli$udrii lucrliriJo,r 07Eperinfei Nationale ,a Asociatiei Grescdtorilor ,de Albine din Rom&nia dr. .Mircea Marin gef de laborator En. Institutu1 de -Cercetare $i Pqoductie pentru Apiculturd s-a adresut participantilor abdrdind problemele adYale $i de perspectivd ale diagnosticului $i tratamentului principalelor boli ale albinelor. Problematica patologiei apicole s-a m p l i c a t in ultima 'pertoadti g i preciziirile doctorului Mircea Marin le considerdm utile mai ales cli, afa cum va reiegi la sfir~itulexpunerii s-a cerut llimurirea .$ranganti a mult controversatului ,,vaccin V.A.". Fatd de acest produs am auut serioase rezerve mai ales cd modalitcitile de obtinere ~i maniera de difuzare E n teritoriu e acestui a#a-zis, vaccin au fost cu totul in afara cadrului legal gi yl deontologiei profeswnale. in continuare pasajele mai Din comunicarea respectivsi vd prezentdm importante transcrise integral dupd inregistrarea realizatd pe banda magneticd.

l l
-

I
>1

P e mi apiodtmii- ne intareseaz5 h p i m i p a l dezvoltarea, raproductia $i productia fanniliilor de atlulbine. S5niibatea este un factor de w e trebuie s5 tinem seama ptmtru noi, penbru ealehlte specii $i deci penbru a;lbine. Procaul. patologic este la fel pentru tmte vie$uitoanele, un proces natural f k t i de a r e nu soap5 nimeni, once fiintii vie. Wtiar o bacberie la r i n d d e i are un kcteriofag m e o distruge. $i virusul e s k Lizat de o formatimuole malecular& $i micetul, $i q a rnai departe. Agresat este mamiferul gi o m d $i d b i m deci acesta este contextd g m d a l vietii pe planet%. Noi trebuie sii a c t i o n h de a$a m i e r a in procmd cemetW, a1 crqteriti $i dezvoltkii ca mentinem aegl echdibru de viqii $i de q r o d u c e r e a s m e i asigurind gansa praductiei. Deui ne irr@lich in acest proces natuna1 ou efortd bine dimcpmat in sccrpd de a rnent'me a o h i i i b l despre care porneneam. Factorii de agresie s h t diveqi : f i d d , chimici, biologici ei a c t W ' permanent, s e c d 5 de secund5 $i de a i d camplexitatea prableanebr m e se ridic5. Noi avam prubleme destul de serioase cu ;Ylbln& aiqa cam au $i d t i i care se oc~up5 de cdeldte specii de andanale de productie. Avem anuanite b d i pe a r e t e b d e s5 l e s t w n i m , sg le mentinem la a c d d v e l in care efectivul de dbine sti fie considerat sSin5tos $i s3 ne dca sattsfmii. 0 problem& de seam3 r M m e probJem~ contextuiui general a factmilor de media - cumoschd c5 o serie de facturi de mediu Snt tot m ~ penehmv, i tot ma.i agresivi, actionind insidios mu direct, l a vedere a$a oum se cm& $i se a f i m g merereu. In m u l rind este vo* daspre paluarea mediului in general care ridicH

pentrv ahbine probleme d t de s a v e . Nu d r m b i z e z ahpectul dm- vseau s H subliniez c5 aceasta este realitatea.. Pe fondul acestei m v e iultoriiri a mediului, fie cB d n t pesticide, fie cti sint amen-te aduse solului, fie cg esk prezentH noxa, puternica nox5 industrial3 gi rutierii, toti x q t i hctori altereazii accentuat $i profund medid $i ' a g r e d via@ albindor. Se creeaz5 un fond de minim6 rezistenp organic& pe care .apoi se gxefeaz5 cei~lalti factoni care produc bolile. Deci pe acest dezechilibru organic ge care-1 avem $i noi oatmenii, fiecare in parte, foarte qwr se dezvcaltii o nxhdie. Tin s5 acceintuez de la b e p u t acest l u w pmtyiu cii este o problemii s4xirtlti, de civilizatie, este o problemti a' tuturor. A d d c5 ikcbrii de r m u n d a r e din domeniul nostru, no1 t . i trebuie sii ducem acea luptii de eclucafie, trebuie si3 sertsibiliziim $i s5 atentionam forurile legislative $i executive pentru a lua mhurile de sthilire a poluiirii qi de depoluare. La ora actual5 din feridre se spun lucrurilor pe nume dar din nefericire miisurile care se iau sint minore ~i deci ineciente. Aceasta face ca s5 suportim consecinte nedorite in ceea ce privegte shiitatea, vigoarea; productivitatea $i reproductivit a k a familiilor de albine. S-a reviizut $i actualizat documentul privind miisurile de proteeie a albinelor impotriva intoxicatiilor mai ales cu pesticide (Ordinu1 Nr. lB7/21.X.1991). Acest ordim mnat de oilmi demnitari $i publicat h Wvista noask5 a r . 311992, p m e l , nu a&@ur3 niimic -decit n u m i datH se W l k 5 tnsltocrnai. A se aplica depinde in mare m L w & de noi, in primul rind de forul -national a1 agiculturii ro-

bine costind 1 . a dra -act&& rnai mult d e 1000 leilfarnilie,. ceea ce este prokibitiv pentru apicultura noash%. Noi tratgm 60 * de familii d e albine cu 200 d e lei utilizind VARACHETUL. Dar cine vrea sB-1 0 alt3 problem5 deosebit3 r5mPm in foloseasc5 poate sB cumpere APISTAN. ~ q n t i n u a r e PEEDBLED/IA,, VARROOZEI. Vreau sP precizez d m i pe baza aPTAeste numai problema noastra, este o cestei substante - fluvalinat sau mavrilc problem5 mondial8,' de l m 2 i perpetug, - vom oferi apicultorilor - un preparat eonI!inuil. Noi ne ~preacumd e acest asnou: MAVRIROL sub form3 de rolh de cu substanta pect d e Bni de zile nu numaPkEn-,cadrul band5 textil5 impregnata eer&rii ci oferim $ mijl&cel& i ffk - b m - respectiv5. Apicultorul, la nivelul stupibatere d e inaltg eficaeitate a acestei 'gra- nei i$i va t5ia o poqiune d e band5 de 25 cm pe care o va introduce' l n stup. ve parazitoze. In continuare trebuie efetuat tratamentul cu medieamentul oferit' .Cercet5rile noastre sint incheiate, rezulde noi apiculturii VARACHFT uh" -4akk eu foqt inaintate Directiei Sanitarprodus foarte bun. Prin el se a s i g . d un Voterinare din Ministerul Agriculturii $i tratament economic, cu costuri sckzute ~limenfatiei, documentatia a fost inainceea ce este deosebit de important in ", tat3 Comisiel' de.specialitate. Urmeaza ca Aaboratorul. d e control a1 medicamentelor combaterea acestei maladii. f n procesul cercetArii noi am ajuns la unele rezultate -sSi n e dea rewltatele, s l - n e remit5 actul bune h amsul c H vom aduce o modifi- -final $i decizia d e fabrimtie .$i d e intrclcare VARACHET-ului care are la ducere ca medicament d e uz veterlnar a b a a amitraz completind formula cu MAVRIROLULUI - deci a fluvalinatumavrik sau fluvalinat, pentru a combate lui sub aceastil form& Dar hGt in cazul utilizgrii APISTANULUI cit ~i a MAVRI$1 brauloza. Am constatat cB brauloza a inceput sii s e manifeste in unele zone ale ROLULUI nu se exclude fumigatia C u tgrii, P n unele stupine, dup5 ce noi nu vARACHEF. Este obligatorie fumigatia de primgvar5 sau chiar dup5 prima re~0ltZi am mai avut sB oferim preparatul SINEACAR care rezolvase $i problema de la salcim. De asemenea, ultimul tratabraulaei. Acum o vom rezolva concomimerit de toamns se va face tot prin fumitent tratind familiile d e albine cu VAgatie cu YAELACHET pentru c5 fluvaliRACHET-FORTE impotriva varroozei $i natul nu asigurg o deparazitare suta la braulozei. Tetodatli se S~meaZgefectul asut5. Noi avem o experient5 bogat& in cestor substante astfel c5 actiunea PrePadomeniu $i a m adus la cuno~tint5firmei ratului este mai puternicg $i asuPra Paproduciitoare rezultatele experimentelor. razitului Varroa Jacobsoni. Certetgrile Dup5 ce Directia Sanitar-Veterinarg $i a sint finalizate, n e afl5m in faza de PreControlulul medieamentului va aproba se poate aduce in tar5 $i medicamentul dare a documentelor c5tre Comisia mediAPITOL un produs a1 firmei Cybacamentului de uz veterinar. La era a19 se executa cromatogramele in croGeygy din B l v e i a . Pe plan international matografe d e Pnaltg specializare astfel acest medicament ins5 nu a pgtruns decit vom avea toat5 documentatia pentru a foarte putin intrucit s e administreazii fn introduce cit de curind in productia de hrana albinelor $i este deci incomod la s e r i e VARACHE7TUL FORTE. aplicare $i destul de scump. Rgmine deci Trebltie 85 precizez c5 pentru a introd e baz5 $i d e h a l t 5 eficacitate VARAduce in p~aetica noastr5 curenta subsCHETUL, VARACHETUL-FORTE $i zotanta fluvalinat sau mavrig a trebQit sfi nal vom da $i MAVRIROLUL. De ce zoobtinem aprobarile Comisiei medicamennal ? Pentru c2i este o substant5 poluant3, tului pentru ca noua formu15 sB consticu un grad mare (fluvalinatul sau matuie un .medicament d e uz veterinar destdvrikul) d e acumulare in cearB pin5 nat apitulturii romsnesti. la 60% se acumuleaz5 in cear5. Deci d a d S e cunoa~te c5 exist5 meparatului Aam avea 6 conduits terapeutic5 haotica PISTAN care este livrat de FirmaSandoz si care contine substanta activB fluvaliSaU am adrninistra la ne-am trezi cu stupii puternic poluati- d e nat sintetizatg in s.u.A., medicamentul fiind prt'zetltat sub forma d @ benzi , din medicamente. Ceara de Blbine ar &veni mas5 plastics. Acestea se introduc in toxic5 $i a r determina moarteq dbirielor Si se mentin acolo 40--45 de zile,in per*ada iulie - august - septefirbrie. in faguri datoritg substantei.. Nu. Vom Am &tinut omologarea APISTANULUI face a$a. Vom da la dou5-trei judete, aIn Rom'ania, deci firma $i-a luat certifinu1 urmator nu le "om da aceloragi ci catul astfel e5 poate sB aduc5 APISTAN da altar judete $. aSa mai debarte prin importatorii care vor exista. Trebuie deosebit h c i t sg ferim produsele s h N u i de PoIns5 precizat C& preparatul de scump, tratamentul unei familii d e alluare.

rnfinegti $i pin5 la cercurile apicole din terihriu unde s e petrec fenomenele,

In ceea ce privegte MICOZELE, o alt& problem5 major&, in special ascosferoza - puietul viiros'- care la ora actual& este o probkm5 de s c a d europeans trebuie s5 sublinla c& am f5cut modific&ri la medicamentul MICOCIDIN. NU este vorba despre modificsri in componentele formulei ca atare ci cantitativ d e substante active. Astfel MlCOCIMWUL care s e prepar5 in f e r i c a noastr5 de,medicamente $i s e livreaz5 acum este un MICOCIDIN SUPLIMENTAT, deci mult mai activ. In perioada u m & t o a r e vom fncepe prcductia de CODRATIN care a t e MlCOCIDlNUL CONOENTRAT DE 40 DE OR1 astfel c5 un flacon de 200 grame este echivalentul a 8 flacoane, de MICOCIDIN OBISNUIT. Cam sint avantajele acestuj medicament prezentat fn noua sa form&? Are 3 forme d e administrare : lpudr5, solutie prin aspersie $i sirop. Solutia prin aSpersie este tratamentul mai eficace TRATAMENTUL DE $OC a1 puietului vsors, care se face economic, prin solubilizare in apg. NU mai avem nevoie d e cantit5ti atit d e mari d e zah5r. Deci scade $i pretul d e cost a1 tratamentului. Sint suficiente 20 de grame la un litru de apg, solutie cu care aspersiim &I0 familii de deci este un tratament eficace albine gi economic. De asemenea, in functie d e gravitatea bolii s e practicg $i nd tratament concomitent sub form5 de sirop 15-20 grame l a litru. Prin procesul de retehnologizare din I.C.P.A. s-a confectionat o mavin5 d e dozat $i d e Pmbuteliat care va intra in productie. Pentru inceput s-a prev5zut realizarea a 25 000 de flacoane, echivalentul a 200 000 kg de micocidin obignuit, d e e a ce este foarte mult ! In plus vorn asigura minimum 40 000 kg de micocidin suplimentat astfel c& v m -ri nevoile intregii a p i c u l h i nationale. Vreau insi s5 subliniez c& tot din proCeSul cercetEirii, tot din practict tot din ~bservatii s-a constatat c5 nu se p a t e combate o asemenea boa15 contagioas5 grav5 numai prin sihple tratamente ci trebuie s5 -se intenlin5 prin igien5, prin proces de igienizare, de bun5 intretinere prin actul chirurgical f5cut stupului. Este vorba despre indep5rtarea larvelor bcrln6ve $i a fagurilor afectati $i abia apoi trebuie inceput tratamentul rational cu cantit5vle utile. Cu doug flacoane de micocidin nu se rateaz5 o stupin5 d e 20-30 familii de' albine. Unei familii d e albine ii este necesar 112 kg d e micocidin pentru tratamentul complet a$a cum este specificat in prospect. O r dac5 nu se practicg in acest mod : interventie,

igienizare, sustinere alimentad $i dezinfectie, nu s e pot obvsle efectele sconeate pentru c5 tratamentul trebuie sB fie complet. . Noi rnai lucrBm fn cadrul tematicfi de cercetare qtiintifid in domeniul combaterii ascrrsferozei ca $i a varrmzei astfel c5 avem deja elabarat pentru varrooz5 un prepamt biologic pe baz5 d e .fffoalexine. El.va f i promovat in v d e r e a introducerii in practic5 oferind apitulturii un pr-rat nepoluant h carnbaterea v a m : - ozei. h aceeqi d n e de idei siprtem E n stadiul de f i a d z a r e a experbentelar $i in domeniul ascosferozei cu inc5 doug noi merlioamente.

*
0 d t & problem5 pe care trebude 's& o avem h vedere a t e PR0BLEM.A NOSEMOZEI pe care o st&p?niim perfect b ora actual5 dar mTes nu n e va ierta dae& o vom uita. In cadml instibutuilui noi aan r d z a t cel naai eficace medicament pe plan mondal care este PROTOFILUL. D e cind am introdus in combatme acest medlcament nu naai avem probleme cu nosemoza 'la scar& nationdfi dar vom avea necazuri d m 5 fan activibbatea cer&lm apicole, a filialelor judetene nu se va face simtit5 presimea de cerere c5@e fabriwnt penku PROTOFiIL. De a c d o trebuie s& pomeasc5 p r e i m e a pentm c& dac5 nu exist& CERBFLE, ofe&mtul nu-] produce. Noi pun'tiim gi arb p w b t d4soutii dar in conditiile actuale de treoere spre eccmomia de piat5 legea c m r i i $i a ofertei actianeaz5 drastic. Vi3z7ndu-$i rezolvat5 problema nosemmzei apicdtorii nu-au m i cmut m e d i ~ Dar ~ atmg . serios atentila c5 o dat& rezolvat& problema nu i n s e a m & cft ea este rezolvat5 penbru tobdeauna. 0 protozooz5 care &mine in anumite f-re aseuns5 imtracelular se va dezvolta atunci dad var apare conditii propice. f~n& % I d e aceash PROTCPIhUL a t e un medicanent cu srpectru larg de actilune ~i knpotniva M l Y r $i h p o t r i va micetelor. Este un stm'kulator extmmdinar, este o substam@ antitoxicg, deci virtutie acestui medimlament brebwiesc gLtnate $i utdi.i.iuate in cantinuare pentru hdta efidentii de rezdvare a combalerii nosemozei.

Sigur pe noi ne preocupg intreaga sfer i a patologiei apicde $i trebuie reti,mt c5 preocupikile Laboratonrlui d e patologie gi toAicolvgie apicolli a1 I.C.P.A. sint ' intense $1 la ohi& privisld s E i n i t a h 4bindor. A c t i o n b nu aurnai in & d u l
(contlnuare fn pug. 10)

.
.

Rezultate ale cercettjril ~tiinjifice

Cercetlri experimentale de laborator pentru stabilirea cauzelor care deterrnina fnchiderea la culoare a mierii de albine ~i a posibilit2filor de limitare a influentei acestora
Chim. lulia AGACHE Institutul de ~ e r i e t a r e qi Productie pentru Apiaulturi4

1. Generalitlti
%

Sub a s ~ e e t u lcerintelor d e &&Me. a1 criteriilor biologico-medlcale, insu$irile alimentelor a r trebui'ierarhizate . astfel : salubru, nutritiv, plicut."De$i saiubritatea gi valoarea nutritivh sint conditii esen- . tiale pentru viatg $i s&ngtate, t o t q i omul pune pe pbnuil lot hs~irimleorganoleptice ale alimentului. Agadar, atitudinea omului fat& de un -aliment este determinatg in primul rind de propriet5tile lui organoleptice, respectiv aspect, culoare, consistent%, miros gi gust. Explicatia estefireasc5 intrucit inainte de a fi ingerat -gi a furniza organismului materialul nutritiv corespunz5br, alimentul actioneazg asupra extrernititilor periferice ale organelor de simt g i prin intermediul lor s e reflect& in mintea omului sub form5 de senzatii agreabile sau dezagreabile. Drept urmare, omul prezintg i n t e r s pentru alimentele c a r c i oferg senzatiite cele mai pEcute. Efecbu-1 psihosenzorial a1 acestora conduce la declangarea secretiei ,,psihiceU a sucurilor digestive, la preggtirea organismului pentru digestia, ,mimilarea gi incorporarea hranei la nivel optim. Intre insugirile organoleptice ale alimentului gi efectul s5u postdigestiv se creazl o corelatie dire& care conduce in timp la formarea de reflexe conditionate ce stau la barn deprinderilor alimentare. Apetitul, pllicerea, starea d e bine, sau invers, aversiunea, repulsia, capgt5 rol decisiv in atitudinea omului 'fat5 de un anumit aliment. Aroma gi gustul sint insugiri organoleptice d e bazg. De multe ori ins5, aspectul culoarea sau casistenta prezintA important5 asemgngtoare sau chiar mai mare. Pretentiile alimentare ale omului au evoluat odat5 cu civilizatia, cu gradul de culturii $i variazg d e la individ la individ deoarece sint legate de deprinderi. Cel mai solicitat sort de miere, atit pe p i a h intern5 cit gi la export, jeste mierea d e salcim deoarece aceasta prezint.5 unele hsugiri specifice foarte agreabile, cum a r fi : mierea cu consistenta constant fluid&, necristalizaa, aproape incolorl,
\

cu gust pronuntat d u k e @i-aroma fins, caracteristicg. Orice abatere d e 14%aceste fnsqiri cu care consumatorul 5 a deprins in decursul timpului, ii creaz5 suspiciuni oa~epot merge pi115 b abtinerea de la rumMrarea $i consumul produsului chiar e l este autmtic. Una d i n _ insugirile de bazci ale mierii de salcim o ,canst,ituie euloarea, care trebuie s& fie cit mai decltisil posibil, aInu>ape intolor5 (rnax, f2 m m pe scara Pfund). Fat5 d e aceas@ cwditie, apic'ultorii $i unitltile care p r ~ d u c , d e c t e d , sau conditioneaz5 mierea de albine se confrunt5 cu unele dificultiiti deoarece de foarte multe ori mierea d e salcim din tara noastr5 are indicele d e culoare mai maTe decit limita acceptat5. Aceast5 situave influenteazg eficienta economic5 a wlorificririi prodws.ului, in special la export. D s i in momentul incheierii procsului de prelucrare d e c5tre albine mierea de salcim este practic incolorg (indicele de culoare in preajma valorii d e 4 mm), dup6 extractia din faguri, in timpul p&str5rii $i condition%rii, culoarea c a p 5 a nuant5 d e galben care d e p i g e ~ t eadesea 1k mita d e 12 mm. Este vorba desigur de influenta unor factori care modific5 culoarea natural5 initial5 a mierii.

2. SCOPUL LUCRARII
Cunoagterea factorilor care modific5 culoarea natural5 initial5 a mierii de &lcim, a mecanismului gi intensiatii de actiune a acestora, constituie calea sigur5 pentru gisirea de solutii cu ajutorul c5rora s5 se limiteze influenta lor a+pra deteriorgrii cul-orii produsulli. Rezolvarea problemei prin investiga)atii experirnemtale de laborator face abiectul p w e n t e i lucr5ri de cercetare.

3. MATERIAL $I MOD DE LUCRU


S-a selectionat o partid5 de miere de salcim din producua anului 1991 cu urmstoarele caractenstici :

Organoleptic
Mas3 fluid5 ornogeng, cu aspect clar, f5r5 impuritrlti. Culoarea cu foarte slab5 nuant5 gglbuie (aproape incolor5). Gustul pronuntat dulce. Aroma plilcut5, discret5, specific5 mierii de salcim.

cuticula albinelor moarte care ajung in miere In timpul extractiei din faguri $i/sau plistr5rii. In douii borcane cu mime s-au introdus cite 10 cadavre d e albine adulte. 3.2.1. Un borcan s-a plistrat ca atare pentru observatii $i analize de laborator. 3.2.2. Al doilea borcan a fost prelucrat in aceleqi conditii ca $i 3.1.1.2. 3.3. lnfluenta pigmentilor ce s-ar puA P' 1 ~ 0 ' 17,9 tea forma prin degradarea proteinelor din - Zahgr invertit O/O 73,81 structura larvelor ajunse in miere in - Zaharoz5 OI0 4,65 timpul extractiei. - Glum& O/O ;31,01 Iwdou5 borcane cu miere s-au introdus - Fructoz?I '10 42,8~0 cfte 10' lame proaspete de albine d e cu- Raport frudozli/glucoz~ 1,38 loare alb5 sidefie, in virsti4 de 6 7 zile, 0,08 Cenuva O/o . recoltate direct din fagure. - pH 6,9 3.3.1. Un borcan s-a psstrat ca atare - Aciditate. ml NaOH soI. 1N la pentru observatii $i arhlite de laborator. 3.2.2. A1 doilea b a n s-a preluat in acelea@ canditii ca $I 3,1.1.2. - HMF,'mg la 100 g 0,9 3.4. Influenb pigmmtilor din g r m l e l e Dextrine (analizg chimi&) asb. de polm existau in miere. - Malto-dextrine (analizg cromatoIn 3 borcane cu mime s-au intradus graficg) asb. cfte 15 mg polen recoltat dir&t din flolndice de culoare, mm 5,4 rile unor specii de plant& $i duM omoge-/ nizare S-au pastrat ca atare petTtru observatii $i analize de laborator. S-a' lucrat cu polenul urhgtoarelor 3 spedf : Micmristale de zaharuri : absent 3.4.1. Rapit& (Brassica raps) ; Granule polen salcim : 82,0/0 3.4.2 Soc (Sambucus nigra) ; - Granule polen rapit& : 2% 3.4.3. Roarea s m r d u i ( H d a W 'an- Granule amidon : 22% nuus). ~upg caractereIe organoleptice, fizico3.5. Influenta unor metale din care a r chimice $i microscopice, partida de miere putea fi confectionate ubiectele de uz aselectionaa se incadreazli la calitatea supicol, recipientele $i utilajuf tehnologic. perioarli. 3.5.1. Influenta fierului. Mierea a fost trecutg in borcane din In doug boccane cu miere 6-5 introdus sticlfi transparent& cu capac de material cite un fragment d e fier de fad plunplastic aplicat prin infiletare, cu capacigiG (4012 mm) $i anume : t a k a de 100 cm". S-au preg5tit mai mul3.5.1.1. Fier cumt, .te modele experimentale In cadrui facto3.5.1.2. Fier oxidat (ruginit). rilor de influent5 cercetati, a$a cum se Ambele borcane s-au p3strat pentru a r a a in continuare. observatii $i analize de laborator pe toat& 3.d: Inf luenta pigmentilor din fagurii perioada experiment&%. vechi In care s-au'-crescut mai multe ge3.5.2. Influenta cuprului. neratii de puiet; comparativ cu fagurii 1ntr-un borcan cu miere s-a introdus o nou d5diti in care nu s-a crescut puiet $i folie de cupru (35110 mm) $i s-a pgstfat nu s-a depozitat pgstur5. ca $i E n cazul precedent. 3.1.1. 9n ldoug ' b o m n e cu miwe s-a in3.5.3. Influenta zincului. Idem 3.5.2., trodus cite un cub de fagure vechi de cudar cu folie de ziW loare brun5, cu laturile de 2 cm. Toate 3.5.4. Influenta duminiului. Idem 3.5.2., celulele fragmentului de fagure au fost dar cu folie de a l u m i n E goale.. 3.6. Influen@ temperaturii de prelu3.1.1.1. Un borcan S-a piistrat ca atare crare-conditionare a mierii. pentru observatii $i analize de laborator. Patru borcane cu miere a u fost supuse 3.1.1.2. Al doilea Mrcan s-a expus timp tratamentului termic diferentiat, timp vad e 48 ore la temperatura de 4S0C, dupg labil, dup5 cum yrmeazil : care s-a p5strat in aceleavi conditii ca -3.6.1. Temperatura d e 45C timp de 48 $i 3.1.1.1. ore ; 3.1.2. Idem 3.1.1., cu deosebirea c i bucata de fagure a avut culoarea alb5-gglbu3.6.2. Temperatura de 60C timp de 24 ie, provenind dintr-un fagure nou clsdit. ore ;

3.1.2.1. Idem 3.1.1.1. 3.1.2.2. Idem 3.1.1.2. 6.2. Influenta pigmentilor din

'

3.6.3. Temperatura de 80C timp de 6 ore ; 3.6.4. Temperatura d e 100C timp de 1 orS ; Timpul a fost marcat din. mojnentul In care in centrul geometric a1 produsului s-a atins temperatura mentionat5. La fiecare din modelde experimentale artitate rnai sus s-a determinat lunar indicele de culoare, iar dup5 4 luni d e psstrare in conditii de laborator s-a determinat $i indicele diastazic $i continutul in HMF.

4. DISCUTIA REZULTATELOR
S-a constatat c5 factorii ,investigati influenteaza culoarea in unn&oarea . .ordine : tratamentul Bnnic, pigmentii : d e origine animal5 (pigmentii melanoidici), pigmentii de origine vegetal5 (in. special cei din polen), compugii unor me'tale. . Trafamentul termic constituie factorul cu influenta cea mai puternick asupra denatur5rii culorii initiale a mierii, intensitatea inchiderii la culoare fiind condititonat.5 de valoarea temperaturii $i de timpul de contact. Mecanismul chimic a1 form5rii pigmentilor responsabili de Pnchiderea la culoare a mierii este complex. Se $tie c5 la temperaturi ridicate $i in mediu acid monozaharidele, in special fructoza, se descompune relativ u$or cu formarea de produ$ furfurolici de culoar~$nchis5. Mierea are reactia pronuntat acid5 (pH 3,s 4,s) $i un continut foarte mare de fructoz5 (in cazul celei de salcim, 40450j0). Drept vrmare are asigurate conditiile ca sub influenta temperaturii ridicate s i contracteze formarea de produvi furfurolici in cantitate propoQional5 cu valoarea temperaturii de inc5lzire $i a timpvlui de expunere. Reactiile de inchidere a culorii 'continu5 $i dup5 incetarea tratamentului termic deoarece HMF rezultat are capacitatea de a s e combina cu aminoacizii liberi existenti i'n miere $i prin polimerizare s e formeazk compwi melanoidici d e culoare brun5 negricioas5 (reactii de i . n b r m e neenzimatic5 de tip Maillard). Temperatura ridicat5 favorizeaz5 $i reactiile zah5r-reduc5tor-aminoacizi, sau zahrir reducstor-acizi organici, prin care se formeaz5 de asemenea compu$i de culoare brun5. P e de alt.5 parte, acidul ascorbic (vitamina C), care se $tie c5 este bogat reprezentat in miere, are capacitatea ca la temperatur5 ridicatli s5 se combine cu aminoacizii liberi ducind la inchiderea culorii merii. Mierea pur5 de salcim i$i p5streaz5 starea fluids timp indelungat, deci incrilzirea ei nu s-ar justifica. Sint unele situatii

ins5 care indeamn5 la aemenea practici, 5 cum a r fi : incglzirea in scopul ugur5rii EiltrPrii ; . - prevenirea cristaliztirii sau fluidificarea celei partial cristaliiate atunci cind mierea de salcim are in arnestec $i miere din alte sorturi florale. 0 situatie particular5 6 constituie pgstrarea mierii ambalatil in bidoane sau butoaie metalice in aer liber, in plin5 b5taie a soarelui de var5 cind temperatura la sol poate ajunge la 60C sau' chiar mai mult. In aceste conditii, citeva zile sint suficiente pentru deteriorarea culorii. P e baza celor arstate se impun douii mtisuri practice : ,- -mierea de salcim trebuie valorificat5 ca miere fSr5 a fi supus5 vreunui tratament termic ; indiferent de sort, mierea trebuie 'pAstraEi la adspost de influenta cildurii toride d e varti. . Pigmentii melanoidici reprezint5 alt factor principal care determin5 inchiderea la culoare-a mierii. C5ile de formare $i Ntmndere- in miere a acestor pigmenti sint nurneroase. Una din aceste c5i a fost descris5 anterior, dar altele prezint5 swnificatie mult mai mare cu atit rnai mult cu cit sint nesocotite de apicultori ca $i de cei care colecteaz5 sau conditioneazii mierea de albine. Cuticula albinelor este pigmentafi de dou5 categorii d e pigmenti : melaninele $i glucozaminele. Pigmentii melanici sint hidrosolubili, in cazul impurificarii mierii cu cadavre de albine o parte din ei tree din cuticula albinelor in miere pe care o coloreaz5 treptat. Temperatura ridicat5 inlesnqte aceasG trecere. In experimentul .nost.ru s-a constatat c5 inc5 din primele zile stratul d e miere de albine din jurul cadavrelor de albine a cspstat' tent5 gslbuie-rnaronie care s-a intensificat in timp, ceea ce confirm5 intocmai explicatia mentionat5 mai sus (3.2.). f n afara pigmentilor melanici performati din cuticula albinelor exist5 posibilitatea ca ei s s rezulte $i din degradarea proteinelor sau a aminoacizilor Liberi. De altfel este cunoscut faptul c5 aminoacizii tirozina $i fenilanina sint precursori ai melaninelor. Se pare cii aceasta este cauza principals care conduce la bmnificarea treptatj a fagurilor pe m5sur5 ce in ei cresc generatii de puiet. Detritusurile proteice rezultate din membraqele de n5pirlirea larvelor se descompun lent cu eliberarea d e an~inoacizi $i apoi cu formarea de melanine care se impregneaz5 in faguri. Mierea de salcim depozitat5 de critre albine in celulele fagurilor vechi i$i modific( culoarea initial2 datorits prelu5rii unei p5rti din pigmentii existenti in fagurii respectiui. fnchiderea la culoare este in corelatie direct5 CLI veechimea fa'

.-

gurilor, deci cu gradul lor d e brunificare, Pigmentii vegetali din nectar ~i $i cu timpul scurs pin5 la extractia mie- - din polen rii. $i aceast.5 particularitate a fost confirmat5 de lucrgrile noastre experimentale Pigmemtii carotenoidici a h t abundent (3.1.). reprezentati in tesuturile plantelor $i in CerceGrile noastre au dovedit c5 o polen, jn stare liberg, sau combinatii cu cantitate abundenti de pigmenti melanici proteinele (caroteneplroteide) ori cu gluse formeazii prin descompunerea proteicidde (g~lucouidecarotenoidice). Avind nelor din larvele de albine care pot p5structur5 de hidrocarburg sint hidrofobi trunde in miere in timpul extractiei. fn $i pronuntat lipofili. In consecint5 ei nu mai putin de 1 lung larvele introduse extrec din tesuturile plantei sau din polen perimental in miere $i-au modificat cuin nectarul florilor. Plantele melifere loarea din alb sidefiu str&lucitor, la infoarte boogate in carotenoide dar sgrace ceput h gQbui-mat, apoi in maroniu $i in ceilalti pigmenti vegetali vor avea in final in brun-negricios. In aceeavi mBQlcimul va nectarul aproape incolor. sur5 stratul de miere din jurul larvelor face p a r k din aceast5 categorie. Pigmena capstat tents intunecat5 care s-a intentii carotenoidici nu contribuie deci la mosificat in timp. Este dovada mecanismudificarea culorii mierii de salcim. lui de formarea melaninelor prin descomPigmentii chinonici sint bine reprezenpunerea substantelor proteice iar pe de tati in tesuturile vegetale $i in polen. alt5 parte contributia acestora la pigmen- ,Sint relativ solubili in ap5, deci au o oatarea mierii (3.3.). recare contributie la colorarea nectarul~i Din cele ariitate la acest punct s e desflorilor. La polenul gi nectarul florilor de prinde concluzia c5 prevenirea sau m5salcim pigmentii chinonici sint foarte slab car limitarea pigment5rii .mierii d e salreprezentati deci ei nu pot fi incriminati cim din sursele mentionate st5 la indein colorarea meriii respective. mina apicultorului. MBsurile ce a r trebui Pigmentii flavonoidici au contriDutca aplicate pot fi sistematizate astfel : cea mai important5 la colorarea nectaruReformarea periodic5 a fagurilor lui deci $i a mierii deoarece pe de o pentru ca in stup s5 nu existe faguri mai p a r k si t foarte larg r5spinditi in tesuvechi de 3 m i . turile $i polenul plantelor melifere, iar Organizarea culesului de salcim in pe d e alt5 parte sint pronuntat hidrosoega fel incit mierea s5 fie depozltata de lubili deci trec u$or din tesuturile florii c5tre d b i a e in m u r i nou clBditi in care $i din polen in nectar. Au culoarea galnu s-a crescut puiet $i nu s-a depozitat ben5, portmalie, r q i e sau albastr5 $i se pgstur5, sau m5car P n faguri d e culoare g5sesc in stare liber5 sau sub form5 de deschisg, far5 nuant5 brunEi. glicmizi dizolvati in sucul celular. La poExtragerea mierii din .faguri in cel denul $i nectmul d e salcim s e gkesc in mai scurt timp de la incheierea procmucantitate extrem de redusg, pe cind in lui d e prelucrare d e c5tre albine (de la polenul $i nectarul celorlalte plank mec&pgeirea celuldor) . lifere ei sint bine reprezentati $i sint resIn cazul in care situatia nu permite pmsabili in bun5 m5surg de colorarea mierii respective. dtifel. mierea d e sdcim se va extrage, -Dintre plantele melifere un 1w parse va p5stra gi se va valorifica separat : ticular in pigmentarea mierii d e salcim cea provenit.5 din faguri de culoare desil detin cele a caror perioadg de inflorire chis5 (indicele de culoare a1 acesteia va este premerg5toare galc~mului sau conpermite Pncadrarea la categoria s~perioa- cornitenti cu a acestuia, a$a cum rezultA $i din lucr&rile noastre experimentale 1.5) qi. separat cea proveniG din faguri.de (3.4.1. $i 3.4.2.). Mierea de salcim extras5 culoare inchid. Altfel, existti riscul ca indin faguri in care exist5 $i miere din cutreaga cantitate de miere s& fie deprelesurile anterimre- salcimului va avea nuanta galbens de diferite intensitsti ciata sub aspectul cerintei d e culoare. chiar dac5 es& extras5 din faguri nou Trebuie asigurate conditiile ca la cllditi. Aceewi situatie se intilnevte $i extraqia mierii din faguri aceasta s5 nu in cazul in care fagurii cu miere d e salse impurifice cu albine, lame sau cu parcim exist5 p5stur5 care in timpul extracti% trece fn miere. t i e din faguri. fn caz d e necesitate Aceastii surs5 d e deteriorarea culorii mierea trebuie fiiditrat5 i m d i a t . Practica mierii d e salcim poate fi u$or eliminati decantgrii, deci aqtcptarea pPnZ cind imprin organizarea corespunfitoare a stupsprit;afiie organice se rldicii la suprafati ritului l a culesul d e salcEm ~ iprin \ ex$i agbi fndephtarea lor prin .spurnuire, - t r a e i a m e c G a rnierii din faguri. nu exclude decit partial riscul d e inchiInfluenfa metalelor din care sint confectionate ,uneltele de uz apicd, redpiendere l a culoare a mierii.

k l e gi utilajele de conditionare este .cu totul secundar5 fn comparatie cu celelalte surse. Semnificatia p5tmnderii uhor com- pu$i metalici in miere este mai mult de ordin sanitar c5ci o parte din ei au potential toxic. In cadnil acestora un loc. il define cuprul, deoarece se $tie c& in mediu umed acest metal se acoper5 repede cu o pelicul5 gris-verzuie de hidrocarbonat de cupru care este ugor

solubil X n mediu a c i d deck-poate produce contaminarea semnificativit a mierii. f n ceea ce privqte ahnnhiul $i zincul, in conditiile noastre experimentale s-a constatat c5 aceste metale nu modific& culoarea mierii cu care,vin In contact. Comportarea probelor a dov*it in mod convingstor c5 in absents factolilor de influentli mentiomti, mierea de salcim ei-a mentinut cul-a initial5 timp de 4 luni cft au durat observaiiile.

f1-

PRECIZ~RI PRIVIND CONDUITA SANITAR-VETERINARA


(continwte din pag 5)

cercetsrii vtiintifice ci $i a1 productiei de medi-ente de uz apicol. Ne str5duim-n s5 oferim medicamente astfel inc?t s 5 acoperim toat5 problematiaa patologiei trecind l i . peste praguride de explozie a upor b 'Ilrebuie retinut c5 fn natu~iiexist5 periodic pwguri de acutrizare a umor boli cum de pild5 s-a petrecut anul trecut $i anul acesta cu izbucnirea mciozelor. Ascosferoza nu este unica micoz5 care s-a manifwtat I n ultima p e r i d & . S-au constatat masive infest5ri cu micoze P n culturn plantelor, in patologia umam5 ca de exemplu candidom. Exist5 desigur condition5ri de mediu $i interventii grevite prhn care se favorizieaz5 mamifestgrile patogene in toate bolile. In cercetgrile noastre tinem cont de aceste condition5xi. Avem cerc e m i pentru toate mladiile, unele sint terminate altele in faze avansate. Trebuie s5 ewidentiez c5 toat? acestea trebuiesc coroborate cu efortu~ile tuturor de bun% hgrijire, de bun5 intretinere, de igien5, de Q ccnnduitg oare s5 asigure global s5nslatea familiiilor de ~albine.

Dup5 ce dl. ing. E;ugen MBrza a-m,uJtumit d-lui dr. Mircea Mavin penbru ,,valermisa expunere fkAltg'' precizind VOrbitorul ,,nu este deplin achitat fat5 de Conslliurl National a1 Asooilatiei ping cind nu pune la punet o problem5 care trebuie 15murit5. Probitatea profesionalii 1 oblig5 s& ne spun8 : Ce este V.A. $i cum trebuie procedat fat3 de aceast5 problem5 ? Poate cg este g,reu daz trebuie sSi p r o c e d h cu c5rtille pe fat$."
H)

N8u este greu, este, war, a tiaut s5 precizeze de la inceput dr. M k e a Marin care a continuat : Lucmd este dovedit. F5r5 sg fie vanba despre o cercetare, f k 5 s5 :fie o expenimenhare, ~tiiatifici4, ,nu,milta vwoiaa,re, ,,vaccinulU care- a f a t r5spb'di,t f r a ~ d ~ u l o in s apiocllltum tgrii romiinqti, ne-am t e z i t c& ne pompeazh b albine virus in loc sB s c b h de el. Aeesta s t e un lucpl deosebit de mav. Vixozele aibinelor se combat p i n complexul Be m&smii pe mre noi l-am f5cut public la vremea potriviti $i w e s-a adpilieat. Se combat prin interferenw natural5 viral5 care s-a dovedit $i In @rile vecine $i E n @ma a m t r & . Problema p r h cipalB este s5 scapi cit mai repede de vinusul din albine $i nu s5-U introd'uci, nu s5-i creezei in pellmanentg focare de boel5 sa~uzone de epizootie. P r e p m t u l nu este omologiat, nu este acceptat de organismele competente albili,t.ate lega~l, $i va fi un,act cri'mia.al s5 se continue inDroducerea virusurilo~ in albine. Deja a% vilzut c5 la scar5 national& problems 3 r o zelor nu se rnai pune. Mai exist6 dteva mioi f o m e w e &par p r h neingrijirea familiilor de dbine. Al&fel igta c& valul vhzelm a trecut. noi vm fa!ce imrudenta Wr cg nu se va p d u c e acmeta htWt D i e f i a SamitarV e t e r h r g nu v9 ambra aicest l w ne v m trezii cu un m&& al &binelor in cm8bin4uare cu o virozg p e w t u g care s& ne decimeze efectivsle.

Perfectionarea aparaturii pentru obtinerea veninului de albine


Urmare aplicirii cu perspective din cele mai promi%toare a terapiei cu venin d e albine in diverse afectiuni reumatismale $i circulatorii periferice, necesitatea asigur5rii substantei active, a condus' E n ulamele doug decenii, la experimentsrea pe plan mondial a numeroase proocedee $i dispozitive pentru obtinerea veninului de albine. Mention8m' asgal apamatura rCdimt5 d e D. I. Palmer (Canada, 1961) care const3 dintr-o cutie pe a1 c5rei fund este avezat.5 o coal3 d e hilrtie acoperitfi cu gel d e agar-agar sau Cu o folie d e silicon. Peste acestea s k t Entinse sirme conductoare prin care circula un c u r a t alternativ de 6 V. Albinele m5turate d e Pe fagure peste acest dispozitiv, inteapi folia cind priinesc ~ o c u electric. l In cadrul acelora~i preocuphi R. A. Morse gi A. W. Benton (SUA, 1965) construiesc un agarat care permite obtinerea veninului prin $oc _electric. Aparatul este alcgtuit dink-un cadru de lemn pe care se intind fire de cupru sau fier, unu1 din fjire fiind conectat la o born5 iar a1 doilea la cealaltii born5 a sursei electrice. Circuitul electric se Pnchide $i se obtine $wul electric in momentul in care albina este in contact cu dad fire vecine. Alimentarea aparatului s e redizeazg d e la retea printr-un transformator variabil sau d e la un acumulator d e 12 V p'rintr-un convertizor ce transform5 curentul continuu in ~ ~ t ' e n t a1ternat.i~. Pentru executie transformatorul eSte reglat la 33 V. Autorii atrag atentia albinele devin foarte agresive, fapt pentru care imbrgc5mintea d e protectie obi$nuitg in stupink nu este 5~ficienGSi e% de asemenea sint expuse inteparii d e cstre albine $i petsoanele care s e la sute de metri dep&tare. N. V. Bmdarenw $i A. N. Melicenco (URSS, 1972) folosesc in experimentare un aparat alimentat cu curent continuu la baterii d e 4,5 V legate in serie asigufind la electrozi (infh~urareade fire de sirmii) o tensiune d e 18-25 V $i un apat a t alimentat la reteaua de curent alternativ d e 110 V sau 220 V care printr-un transformator, asigur5 la electrozi o tensiune reglabilg de la 0 la 30 V. Colectorul de venin este format dintr-un cadru de plastic Pe Care sfnt PntinSe firele elmtrice iar sub acestea este a$aat2i 0 plac3 d e sticlg. Sub Wiunea curentului electric, la alidne se declan~eaz3reflexul d e inte'

pare, veninul r5mine pe sticll, iar albinele Pgi pgstreazii acul intrucit neintepind nimic, acesta nu este retinut. Autoriisustin c& aparakle s e caracterizeazci printr-o p d u c t i v i t a t e mare. , Solutii ~~~~~~~~~~~e celor mentionate anterior a u fost folosite $i la aparatura experimentat5 de H. Galuszka (R. P. Polong, 1966), I. Lusich (1961), 0. Connor, Eriksan, F. Gunnisov (1966) e t c precum $i de apicyltorii produc5tori de venin de albine din R. P. Bulgaria. Este necesar de asemenea. s5 amintim despre faptul c5 E. Escov (URSS, 1969) pe baza lucrgrilor experimentale furnizeaz5 date mai concrete privind parametri aparaturii d e recoltare a veninului. Astfel, autorul consider5 c2 pentru recoltarea veninului de albine, curentul alternativ cu tensiunea d e 30 V, frecvenb d e 50 'Hz, in regim d e 3 sec. impuls $i 6 sec. p a w s , asigur5 cele mai potrivite cmditii pentru realizarea acestui scop. Limita de sensibilitate la intensitatea curentului este d e citiva micro-amperi, iar intensitaka d e 20 micro-amperi nu prov o x 5 electrocutarea albinelor. Scwieticij N. M. Artemov $i I. G. Solod ~ h o(1965) folosesc curentul electric d e fnalG tensiune, obtinut prink-o bobin2 d e inductie conetat5 la un acumulator de 6-8 v q a cum procedead $i americanul Mraz. Experimentat de chtre noi acest pro&eu a avut ca efect negativ 0 mare mortalitate a albinelor prin ele~tr0cutare, fapt ce a condus la f n t ~ e ~ ~ p e r e a experiment2irilor. In vederea extinderii in tar3 noastr5 a producerii $i valorific5rii veninului d e albine, un colectiv de cercet5tori din c-a drul rnstitutului de cercetare $i productie pentru apicultur3 (ing. v. Kucinski, ing. A. Maaiu, ing. V. Alexandru $i biolog Sorin Damian) au experimentat diverse procedee, tellnici $i aparatur5 folosite pe plan mondial. Rezultatele obtinute nu au fost gatisf8c5toare $i nu au confirmat E n Qtalitate datele din literatur5 punind d e asemenea sub semnul intrebPrli evolutia albinelor din p u n d de vedere biologic dup5 aplicarea socului e. lectric. Lucr5rile executate la institut a u urmPrit doug laturi principale, respectiv elaborarea unui generator d e Qmpulsuri cu parametrj functionali optimi ~i stabilirea celor maf corespunzgtoare solutii constructive qi ffinctionale ale grilei electrice

t1

serimalul-stimul este fonnat din trenuri (serii) d e impulsuri electrice cu o forma d e 4 6 mai com~lexll. Prin e x w m e n t a r e a PndelungatA a geGENEUTORUL DE ~MPULSURI neratorului m a t ' s-au. constatat urmstoarele : Pentru stabilirea celor mai corespun- Impulsul Mectrk cu forma de und& zgtoare $i eficiente solutii, in vederea recomplex5, obtinut5 prin montajul eleccolt5rii veninului d e albine cu irnpulsuri tronic conceput, produce o reactie a alelectrice, s-au folosit generatoare special binelor, exprimatri prin n m r u l mediu concepute, cu diverse forme de und5, cu de intepgturi, net superioar5 fat5 de toate plaj5 larg8 atit a tensiuniIor, intenslt5ticelelalte semnale stimul cu alte fwme d e lor, frecventelor cit $i a ciclurilor impulsund5. pauz3. - Reactia maxim5 a albinelor l a toate S-a studiat reactia albinelor l a sem- , impulsurile electrice, indiferent de forma nale stimul cu patru forme de und5 : imundei $i inclusiv la forma d e und5 compulsuri de curent continuu, sinusoidal, plex5, .se incadreaz5 intre 50-60 Hz mai dreptunghidar $i dinte d e fieristr5u asiconcret de 56-58 Hz. gurind pentru fieca're form5 de und5 - Actiunea de infepare s e declan$eaz& amplitudinea impulsurilor electrice care corespunzStw, la b a t e amplitudinile semrealizeaz5 reactia maxim%, precum $i frecn5lului stimul realizate de generatorul de venta optim8. impulsuri cuprinse intre 8&90 Vvu. AmAparatele construite $i care produc implitudinea semnalului stimul cuprinsa inpulsuri electrice cu formele de und5 ar5tre 80 $i 90 Vvv s e impune atunci cind se t a t e mai sus, au avut ca prineipale dezafolwesc un mare num5r de grile, cind vantaje urm5toarele : distanta de la generatorul de impukuri La albine, reactia de intepare se ob$i ultima gril& dep5vgte 50 m. tine ca efect direct $i dur a1 $ocului e- Contactul a una sau dou& albine cu lectric asupra sistemelor anatomice ale firele ,,electroziU ale grilei, provoaC3 inorganismului $i nu ca o reactie natural5 stantaneu reactia acestora. Alarma datA prin stimdarea instinctuhi de apsrare, de primele albine, produce un efect d e fapt care conduce la fnregistrarea unei ,,avalan$iTL" m a r e c5ruia P n 1 2 minute mortalitiiti destul de mari. un nurn5r mare de albine se adun5 pe - Reactia albinelor la impulsuri elec- grilri $i jnteap5 membrana. Reactia albltrice in curent continuu $i la cele cu fornelw inceteaz5 la scurt timp dupa Intrem& de und5 sinusoidal5 $i dreptu~ghilarri ruperea semnalului stimul. . s e situeazi la valori nesatisf5critoare ceva - Comportamentul albinelor in timpul mai ridicat5 la impulsurile electrice cu extraeiei este normal, activiatile bioloform& de und5 ,,dinte de fier&trriuU. in stup desf5$urindu-se f6r5 modi- Declanvarea cu aceste impulsuri a fgice ic5ri. reaaiei de intepare se face greu, dup5 Agresivitatea albinelor, in cazul fo; intervale de timp mari, iar unele variante losirii formei d e und5 complex5 nu desint chiar repelente, alungind albinele de pS$e$te nivelul obisnuit al familiilor d n d pe grila electric5 ~i din jurul ei. nu se extrage venin, ceea ce face ca ac- Impulsurile electrice cu cele patru .tivitatea apicultorului in stupin3 s5 nu forme d e und3, administrate albhelor, fie intrerupt5. 81 Butind interveni in inproduc perturbatii in comportamentul als3$i cuibuJ'familiiior la care se r e c o l t e d binelor, acestea devin agresive, atac5 tot veninul, cu m5surile de protectie obignuce le apare in cale pe distant5 de sute d e ite. metri, stare transmiss uneori intregii Urmare comportamentului albinelor in shpini. Revenirea la normal se realitimpul recolgrii veninului, se poate conzeaz5 dupri 4--5 ere de la incetarea imcluziona c5 impulsul electric c u form5 d e pulsurilor cu primele trei forme de . unund5 complex5 nu a c t i o n e d ca un ,,$oc d5 $i dup5 2 3 ore la cele cu foorm3 d e electric" ci are ca efect stimdarea insund5 ,,dinte de fier5str5u". de ap5rare a albinelor, prin si- Cantitgtile de venin obtinuk sint tinctului mularea prezentei du~manului (primejdinestimulatoareo $i nu confirm5 datele ei) f5r8 a modifica echilibrul perfect a1 furnizate de A. N. Malnicenco, c5 se obindependenw factorilor de n a t e electine 1 g venin d e la i kg albin5 $i nici tric& a organismului albinelor. pe c d e ale lud Morse $i B a t o n oare fm cunoscut c3 de la ,20 stupi, intr-o zi norDin bro$ura : ,,Veninul de mal& au colectat 1 g venin. albim IIIS~NC~UI$ tehFat5 de aceste rezultate, colectivul de nice gentru apicultorii procerceEtori nominalizat anterior, pe baza ducgtori" autori : %. unor minutioase cercetsri ' $i jndelungate Aurel M ~ L A I U $ iIng. test4ri au elaborat un generator la care Elisei TARTA.

cu suportul cohxtor penCru veninul de albine, rezultatele obtlnute fiind redate succint in continuare. -

APICULTURA - ECOLOGIE

i/n suriiinul prevenirii si combaterii unor daunatori . la stu$i cu albine, pe baza c'unoasterii relatiilor ecologice (11)
I

, -

Biolog Aurel PAPADOPOL


~ ~ ~ 1 ~ 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l m l ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I ~ l O

1% articolul precedent, cu acehgi titlu ( I ) , a m prezentab o schitii ecologicd.! i pentru mai buna intelegere a feluritelor relatii ce exist6 in fiecare isc, i n fie-1 care eoosistem gi biocenozii intre phntele g i animalele care alcdtuksc USQW- i nea biocenoze g i ecosisteme, %n care, dupd car, 2gi gisesc llvurile $i dtvpii r u al! bine. Toate speciile de phnte g i de animale care alcituiesc biocenozele respective I constitute elementele acestora, cu rolurile lor, mai importante (prfncipale) sau vn5d ) putin importante (secundare), penttu biocemza datci. Notiunea de dduncitor, din i punct de vedere ecologic este foarte greu de ~~~~~t, c k i fiecare rpreie din bioI cenozii are r d u l e i i n m e n t i n e m echilibrului ecologic. A m s t d mtlune de dcktn&- [ i tor este, Qn cele mi, multe cazuri, o notiune cu caractsr mi mult sau mi putin 1 subiectiv, legatti de interesul economic strict a1 Cnnului faj% de a n u ~ i t especii i ! care-i prozroacii pagube diferitelor sale productit. Fdrd a insista prea IltuLt, menttoniim c i (numeroase cercetciri ~ t i i n w i c eamiinuntite au demonstrat) combaterile I sustinute g i diminucirile pinii aproape de disparitie a unor specii socotite dciuii- 1 loare, din anumite zone, au dus la dezechilibre dterioare importante, determin3nd i ! - dupii o inmultire temporarii a speciilor ce Be scontau a fi ocrotite, pT2n com1 baterile respectivilor dciuncitori - diminuarea lor, fie datoritii unor boll (epizootii, ! i parazitoze, viroze etc.), ne mai avind cine sci extragii animalele bolnave (mai u,wr I de prins $i consumat) : sau, i n urma inmultirii prea mari a speciilor protejate i ! (prin combaterea dciunritorilor), ajungtndu-se la insuficienta nigelor ecologice, a i ! hranei, etc., din biocenoza respectivci, ca alti fmtori diminuanti. Pot fi evidentitate , I g i unele exceptii, m i rar insii;,iar in prezelttarea citorva date despre ddumttorii 1 stuplior cu albine, ta care ne vom referi i n continuare, vom tncerca sd sublfniem j ! $i astfel de aspecte. Prezelzta~eacelor citeva gmpe g i spedi de animale, care pot produce pawbe stupllor dacli n u sint luate miisuri corespunziitoare, va fi in or- i I dine filogeneticii (de la cele inferioare ; p h i la cele superioare - mamiferele). i

1
C

~~111~11111m111111~1111m

~I~I-I~I~I-I-I~I~I-I~Z

Furnicile. La fel ca albinele gi viespile, furnicile fac parte din marele ordin a1 himenopterelor, cuprinse in familia Formicidae. Exist5 aproximativ 6.000 de specii de furnici pe Terra, din care in Europa trgiesc circa 200 de specii. In tara noastrs se c u n m cam 80 de specii, rgspincLite peste tot, de la $BS ping la paji tile monta;ne. I$i constmiesc cuiburife (furnicarele), fn functie de specii, atit in pgmint, clgdind deasupra muquxoaie uneori mari $i inalte, cit ~i in arbori (unele specii scobind partea moale a lemnului viu, deteriMnd arborii respectivi), sau in trunchiuri giunoase $i de mbor1 cBzuti. Unele specii i$i fac cuiburile in p3mfntul livezilor, a grsdinilor, pe ling5 locuinte $i constructii (sub pietre, in crBpgturile peretilor $i trotuarelor din jurul caselor etc.). Duc o viatg social& complexi, unele furni e ,putind avea peste 50.000 de indiviri Tucrgtoare, masculi $i femele ; fiecare colonie avind $i o matcg, asemaniitoare luc~toarelor. In perioada de imperechere masculii gi femdele sint

cu aripi, formind roiuri z b u r S h r e , unele ajungind la mari fnsltimi, unde sint consumate de unele pgsf\ri (listuni, rindunele etc.), din zbor. Dup5 imperechere femelele i$i desprind aripile (autotomie). Lucr5toarele sint diferite, intre ele existind $i soldati, care au capul $i mandibulele mult mai dezvoltate. Construirea de furnicaqe, mentinerea curBteniei - $i ordinii, crgterea $i ingrijirea larvelor $i nimfelor (pupelor) etc., revin lucrgtoarelor. U nele specii se asociazi, dupg ce au eliminat una din mgtci (izgonitii sau ucisg), m5rind asEd colonia, e m &t Sumidle mari, r q i i de pgdure (Formica rula L.) $1 cele brune (Formica t u ~ c a L.). Alte furnici r q i i (Formica sangulnea Latr.), fac f urtiqaguri, ducind In furnicarul propriu nimfele din alte furnicare, din care vor spori numarul de lucrgtoare. Furnicarele construite au o intreagg a r h i t e c t d , a v b d spatii $i galerii de destinatii anurne, a$a cum se exprimg I . Simionescu (1938) ,,adevsrafe orwe in rniniaturg". HZirnicia furnicilor a devenit proverbial&, miguna

peste. tot, prin iarb&, pe scoafia copacilor, in pfiduri, in gr5dini gi chiar in case. In afar5 de aceast5 prezent5 a furnicilor peste tot, pentm apicultori este de interes $i hrana lor, ca gi anumite obiceiuri legate de relatiile lor trofice. fn general sint insectivore, consumind insecte adulte, larve $i pupe ale diferitelor specii ; transport5 ca rezerve $i dte ~ e s t u r ide 8hranSi de origine animal& (curgtind total carnea de pe oasele unor resturi de animale moarte, r5mase de la r3pitoare etc., constituindu-se astfel gi ca niqte mici ,,agenti sanitari") ; dar, atac5 $i diferite plank, putind deveni pggubitoare pentru unele fructe dulci. Din multimea de furnici d e la noi (cca. 80 specii), multe inc3 insuficient cercetate, existA $i specii valoroase din punct d e vedere economic, rnai ales din genul Formka L. (ex. For$i F. pratensis Retz.), care mica r u b L. pot fi folosite In combaterile biologice ale dgungtorilor, importante gi pentru relatiile trofice legate de puricii de plank, . care produc mana) d e origine animal5 folosit5 de albine furnicile fiind cele care #proteieaz5 si chiar cresc asemenea inseete minuscluie. Furnicile distrug $i diferite omizi foarte dgungtoare (inclusiv omizile procesionwe ale pinilor), termite, lame de tentredinite $i de cerambicide ( u l t i ~ mele ,care ataca lemnul arborilor sln5togi perf~rindu-1 cu galerii), deci combaterea furnicilor trebuie facut5 cu mult discernamint gi bune cunogtinte biologice. Sint $i specii de pivuni, ca Formica pratensis, F. barbis gi F. cinerea, rnai ales de munte, care pot fi pustgtoare - ca gazde complementare - de metacercari ai viermeluj de g5lbeazS (Dicrocaelium lanceolatum). Dar, multe furnici, mai cu seams cele mZirunte, din livezi, gr3dini $i de pe ling5 case, sint mari amatoare d e substan@ dulci, zaharoase, deci $i de miere. Cum nu au nevoie de spatii largi pentru a patrunde in stupi, ba chiar in locurile de depozitare a produselor apicole, ele ajung s& produc5 daune, impunind m5suri adecvate. Broagtele (amfibii sau batracieni), din p r u p a anure (adicg f5r5 coad3) $i qopirlele (dintre reptile, fam. ,Lacertidbe), sint animale mari consumatoare de insecte, motiv pentru care - numai in mod tangential, sporadic, in anumite zone - pot f i trecute printre d5un3torii stupilor cu albine. Dintre broavtele rnai mari, care pot avea tangent5 cu albinele, mention5m : broasca de balt.5 (din genul Ran& ex. R a m esculenta), care, cu limba spedalizatA gi ajutatii de sgriturile pe care l e face dup& prad8, prinde cu ugurfntg insectele, chiar din zbor in preajma apelor ; broasca ro~ieticl (Ram temporaria), din zone rnai inalte, care nu stA nurnai fn ape, ci $i prin phguni, livezi, poieni etc.,

unde , prinde insectele siirind cu ugurintii ; broasca de pLidure (Rana agilis); cum aratA gi numele, trgiegte prin piduri, procurinduqi k a n a dintre insectele ce zboad la mic5 iniilfimei I n locurile cu vegetatie subarboricol3 joas5, unde rnai pgtrunde printre frunzar dte raz5 de soare ; -0 foarte abiU bromtg, *in prinderea insectelor zburitoare, este gi brot5cel u l sau buratecul (Hyla arborea), cocotat5 pe cite o frunG, bine ascunsa prin coloritul asem&n&tor locului (pe care $i-1 poate chiar schimba), este foarte putill probabil sB prind5 $i iilbine: Mai putem vorbi vi de broagtele de p & d t , sau riioase, care - j n afara perioadei Be inmultire, d n d i$i depun ougle prin b&lti $i ape rnici statstoare, tdiesc departe de ape. Broasca riioas5 verde (Baa viridis), riispinditi la ges $i zone de deal ; broasca riioas3 comun8 (Bufo bufo), cea rnai mare de la noi, este frecventi, insg rnai numeroasg jn zonele rnai inalte. Ambele specii igi fac adhposturi in p3mint, sub bolovani, sub trunchiuri e h t e , departe $e ape (exceptind pe~ioada de reproducere), fdind active incepind din amurg, pin5 la ivirea zorilor. Sint foarte folositoare prin numgrul mare de insecte d&un5toare pe care le consumg ; cit privegte prinderea vreunei albine, doar in amurg dintre cele jntirziate, ce se odihnesc pe vreo phnta. $opfrlele, $i ele consumatoare de insecte, le prind obignuit ' de pe sol de pe plantele joase. Gug-1 (Lacerb viridis), f o a r k mtnc5cios $i ager, se deosebqte greu de ierburi prin coloritul verde a1 spatelui ; gopfrla de cimp (Lacerta & ,) s $ i rnai mic5, dar la fel de ager3 rnai ales ih zilele ineorite, ca toate $opirlele.; gi la munte gopirla montang (Lacerta vivipara), $i rnai micg ; iar in Dobrogea, vapirla de steps, dobrogeang (Lacerta taurica), la fel de ager3. Toate sint viu colorate, marmorat, exceptind guvterii. Hrana lor este alc5tuiG din insecte, intre care multe 13cUste, c m a ~ i , chiar libelule gi unele mugte, f 5 d a evita $i cite o rimti sau alt animal marunt care circul5 pe sol. Albinele pot reprezenta o hran5 intimpliitoare, r a d in general, cind se odihnesc pe eke-un bolovan, sau pe piimint dupa un zbor rnai lung. ConsiderEim e& nici n-ar f i cam1 a f i considerate aceste dous grupe (broaqtele gi gopirlele) fntre dgun3torii albinelor ; toate speciile fiind utile direct sdu indirect omului - Par modalit5ti eficiente de evitare a eventualelor daune nici nu se pot aplica in mod practic, decit prin asigurarea familiilor puternice de albine, precum gi amplasarea stupinelor in locuri in care circul& cit rnai putine dintre aceste specii. Mamiferele mfirunte (diferite rodtoare ; gi, accidental, unele mamitere-inswti-

.. I

1
4

vore, dintre neamurile chitcanilor), merit& a fi luate in mnsideratie, dupg spe- ' cii $i lwuri, pentru daunele rnai mici sau mai mari pe care le pot provwa - direct sau indirect, atit stupilor, cit $i depozitelor cu accesorii $i produse apicole. In Romania, fHr5 a lipsi din nici o zon5, fie d e $es, fie d e deal sau d e munte, din stepe, silvostepe $i p5duri d e tot felul, ca qi din iriterioorul zonelor acvatice $i a celor locuite (sate $i oraqe), s e cunosc in total peste 30 de specii didrite. F5r5 a constitui un pericol real pentru stupii CU albine, doar pentru cele din scorburi ($i eventuale roiuri), mentioniim pirsii (familia Myoxidae), ce tr5iesc in p5duri ; p i q u l mare (GHs glis L.), din pklurile tle foioase, inclusiv montane ; pirgul d e ghind5 (Elyomys QUerclnus L.), din p5duri d e foioase $i amestec ; pir$ul cu coada stufoas5 (Dryomys nitedula Pall.) ; $i p w d d e alun (Muscardinus avellanarius L.), ambele specii in p5duri variate, pin5 la munta I-am amSntit rnai ales d, in hrana lor intr5 $i insecte felurite, u~~eor chiar i voareci (mai ales tineri), aspect pozitiv $.a., in afar& de hrana vegetal& permanent& Iarna ins5 hiberneazl, in sconhri, ghuri subterane etc. Un alt grup, in a d r u i hranci intrii $i inswte, a1 -&lor din familia Dip~didae ; poarecele de step& (Sicista subtilis Pall.), din zone intelenite, folosind galeriile $i a altor rozgtoare, iar ca hran5, in afar5 de tea vegetalg, consumci $i insecte, chiar pui d e qoareci din alte specii ; $i, SomeceIe montan eicista betulina Pall.), din zonele inalte. Aceste dou5 d e roz g b r e pot afecta albinele cu .tot111 accidental,' fie in preajma p5durilor (pirgii), fie in zonde d e stepe (dipodidele). Rozlitoarde care m e r i a a fi rnai a m b u n t i t cunoscute $i urmgrite pentru pagubele ce pot pricinui, nu numai stupilor, sint cele din familia Muridae, totalizind 13 specii la noi. Le vom enumera pentru cunoavtere : $obolanul c e n u ~ i u (Rattus .nWvegibus qerk.) gi, $obolanul d e cas& (Rattus ratL.), dBuniitori in general ; Soare cele d e cas5 (Mus musculus L.) $i subspecia ,,de mi$un&" (Mns musculus spicilegus), pentru care trebuie sci avem o atentie sporit5 peste tot, $i in cimp :$Oamai mare decit warecele de casl (numit d e unii autori $obolan-de-cimp), este comun ping h Delta Dungrii ; ~oarecelede, ~ H d u r e(Apodemns sylvaticus L.) este eel mai r l p i n d i t , preferind culturile agricole, desivurile $ i tufivurile, perdelele de arbor& fgra a intra in pgdurile umede $i compacte ; iar qoarecde mic d e p&dure (Apodernus ~ ~ C ~ O prefer5 PS) zonele de step& ping la 800-1000 m altitudine ; $oarecele pitic (Mimomys minutus Pall.), cel mai mic, i$i face cuiburi sferice din fire de ierburi, amplasat pe diferite plan-

t e , circulfnd jn tlmpul nbpvi ; $oarecele scurmgtor (Clethrionomys glareolus Schreb.), tigigte E n pciduri rnai umede, avind ad5posturile pub fidricini, butuci, chiar in scorburi, iar ca hran5, pe ling5 jerburi $i seminte, consum5 ciuperci, fruct e $i insecte ; goarecele de cimp cu coada boantg (Microtus arvalis Pall.), eel rnai rgspindit microtin, rnai ales P n terenuri intelenite $i cultnri furajere, f$i fac galerii subterane cu depozite d e hran5 ; voarecele d e plmint (Microtus agrestls L.), rar, s e intilnc~tein Transilvania. Mai mentiongm voarecele subteran (Microtus pitymus snbterraneus), rnai ales din p5durile d e stejar, frasin etc., mai umede ; $i, voarecele de z5pad5 (Microtus Chiono- . mys nivalis Mart.), r5spindit prin P ~ S U nile alpine inalte $i Z0nele Cu grohotl$ etc. Toate speciile prezentate i$i fac galerii in psmint, rnai simple sau rnai complicu cate, exceptjnd pe cele mentionate cuiburi sau adgpostlndu-se in scorburi. Hrana d e b a d o formeaz5 vegetalele, seminte, frunze, fructe etc. motiv pentru care, tinind seama $i de marea lor prolificitate, devin dciun5toSre culturilor agricole diferite, depozitelor d e cereale, fructe $i legume etc. ; in plus roz5toarele transmit diferiti agenti patogeni la animale $i la om, atit prin contact direct, cit $i prin ectoparaziti (purici, ccipuse), la fel in urma murdciririi apei, $i alimentelor cu urina $i fecalele animalelor bolnave. Se cunosc in general .astAzi sea. 80 de boli transmise de r&&toare, b t r e care tularemia, brucetoza, chiar turbarea etc., ca $i diferiti p a m i t i interni. Soarecele d e cimp, qoarecele pitic, cel de pzmint, etc., sfnt purt&tori ai encefalitel, a cariomeningitei limfocitare, a t i f m l u i pulmonar, a trichinozei $. a. Deci evitarea $i combaterea roz5toarelor se impune nu numai pentru pagubele directe la stupi, ci pentru toate daunele pe care le cauzeazg. Amintim in treaclt $i mamiferele-insectivore, neamurile chitcanilor din familia Soricidae (sau ,,$oareciii cu bot ascutit), au botul ascutit, cu peri subtiri $i lungi pe laturile lui. Tr5iesc prin pgduri, In litierg (= frunzar cEzut), in g5uri in p&mint, folosind adesea vizuinile rozgtoarelor, sub cioate $i rgdgcini. Se hr5nesc cu insecte, viermi, uneori cu mici roz5toare ($i pui), ca $i cu seminte de conifere. In hrana lor intr5, in afar6 de melcigori $i pEiianjeni, cam 85% insecte diferite, dintre care in medie '7% himenoptere diferite, deci ocazicmal pot fi $i albine d e pe sol sau plante joase, prinse ins& numai pe inserat sau pn zori, cind animalele sint mai active. -

CPteva pmcedee penthl evitarea p&trmrderii unora dintre aceste eakgorii d e animale In stupi $i f n Jocnrile cu accesorii $i produss apicole. ,
Furnidle, din care uncle Sped ~ i n f0t lositoare, trebuie in special evitate, impiedicate de a pgtrunde in stupi. Se impun urmAtoarele operatii : a) Verificarea terenului inainte d e amplasarea stupinelor, pentrll a nu f i fnvecinate d e aproape cu mu$uroaie numeroase. b) Montarea pe pcioarele suporturilor pentru stupi (care a t e bine s& fie mai inalte in general, de 35-40 cm), a unOr opritori, dln tab15 sau folie mai groasg din material plastic l u c i ~ conform figurilor 1 gi 2, care nu permit UrCarea furnicilor mai sus de a~C!Stea. Lgtimea acestor opritori, valabile $1 Pentru @oareci, de la picior pin5 la marginea exterioarg sg fie de cel putin 6 cm, chiar ping la 8 Cm (de jm trmprejur). Limi lemnul picioarelor, deasupra, o ~ r i t o r i l e trebuie unse cu putinl smoalg topitg, pentru a nu amine spatii d e trecere a furnicilor (Parecii nu vor putea trece). c) Inainte d e Wezarea stupilor pe suporturile cu picioare (fie afarg, fie in 10'curile de iemare), s e va a$eza sub fiecare picior un vas (paralelipipedic sau cilindric), ceva mai larg declt grosimea piciorului, h a l t de 18-20 cm (eventual ghivece de flori din material plastic), In care se pun cfteva straturi d e cirpe pe fund, apoi se toarng saramurg. In prealabil picioarele vor trebui bine unse cu una din urm8toarele substante: ulei ars (uzat, de la autombbile), smoal.5 topit?, apoi amestecatg, d u ~ g sMngerea foculul, cu ulei ars sau cu motorin8, Sau numai cu un strat subtire de smoalil topia, fierbinte (eventual cu catran). I n acest fel se asigur5 dou5 aspecte : durabilitatea lemnului vi oarecare respindere IJe care 0 provoacZ animalelor respective. De fapt, $i sub opritorile mentionate la punctul b se pot pune ni$te bandaje, late de 1 cm, $i inf5$urate ping la grosimea de aproape 1 cm, din fi$ii d e postav vechi, molton sau alt material, imbibat cu ulei ars sau cu p5cur5, eventual chiar cu vaseling tip auto. Vasele respective pot fi obtinute prin folosirea diferitilor recipienti din materiale plastice (de la cele cu detergenti lichizi, alte chimicale, pin5 l a c d e cu lIiele sucuri etc.), tsiate la dimensiune. Opritorile mentionate la punctul b, de asemenea pot f i confectionate din tab13 subtire, de la diferite ambalaje de conserve etc., sau d i n folii rigide de materiale plastice. Avantajele bint acelea cg, odaG facute $i montate, ele pot f i mentinute cel putin intregul an, unele chiar $i * mai mult.

d) 0 atentie deosebia trebuie acordatg controlarii cu regularitate a stupilor, astfel ca sZi nu fie gsuriti, s B nu rhmPn5 descoperiti far5 a fi sup~avegheati, s5 nu fie rezernate d e stupi diferite unelte $i obiecte, care f n ciuda piedicilor ofe,ite de opribri @ vasele cu saramurh (care p t avea pi ele un fel d e o p r i m i in jurul gurii ca P n .figurile 3 #i 41, rnntate sg fie fo&ik ca trambuline, a t f t d e c g h furnici, cit $ w i e n b l det catre $oa=i ; la fel sg nu fie in atingere cu stupii nici un fel d e plante, i n j u r d stwilar $i a a w o r sau Vase,l plantele imediat invecinate trebuind indepgrtate. Acest lucru este necaar, pentm cg furnicile se pot strecura llgor prin cele mai mici h c h i d e r i . Ae~isirile stupilor pcrt f i acoperite cu sitg metalk$ bine fixatg. Spatiire dintye sclnduri,formate prin uscare, trebuie chituite. Distrugerea furnicarelor pate fi f k n a , p e n t r ~ speciile d e furnici care nu sint folositoare, deci pe baza bunei lor cunoavteri, dar este 0 operatie mai dificilg, mtisitoare $i nu intotdeauna eficienE. Substanta insecticide, de tip furnicid, pot f i folosite sate astfel ca s i nu fie accesibile gi d8ungtoare $i albinelor in locurile stupinelor stabile, aqezate in calm d e acees a funicilor. Altfel, f m i c i l e au numerqi inamici, consurnatori, cum sint ciocgnitorile, cele sure $i verzi, ca gi cap-intortura, care culeg cu sutele @i cu miile la o s i n g u d h&inire. Mamiferele, in special e h m e l e , p o t . fi evitate d e a pgtrunde h stupi, cu ajutorul acelor opritori $i chiar vase cu opritori (fig. 1 ; 2 ; 3 $i 4), a s i g ~ f i d u - ~ ~ permanent $i controlarea stupilor, inclusiv d e a nu avea nici un fel de gsuri, deterioriri, fragmente putrezite sau alte defec$iuni, pe unde $oarecii - rozind cu u$urintg lemnul moale , i$i pot face loc de intrare. Ca $i pentru furnici, este necesar controlul terenului invecinat, fn care pot fi d q i s t a k gBuri P n sol &u le galeriilor), iar p e n h $oareeii d e mi$gnA (Mus muscnlus spidlegus), ineepfnd d e prin august, amenajarea acelor ,,mi$uneU, movilik de pamint, sub care sint adunate rezeme de firan& (diferite spice, seminte $i boabe, chiar boabe d e strmguri stafidik, p e RngB v'ii, unele Saructe de pgdure, d e la liziere etc.), ele ajung spre iarnfi la un volum mare, dep5$ind adesea &'10 kg hran5, acoperita cu p8mint $i sub care, fn jur, sint deschiderile galeriilor coloniei. Ca $i warecii d e casEi, cei mai dgungtori stupilor, $1 cei d e mivunii, din preajma a~ezgrilor,~t spori num5rul celor care ar putea periclita $i stupii, ca $i magaziile apicultorilor. ColaboSnd cu agricultorii $i silvlcultorii, f n functie d e

--

(continuore tn pug. 20)

I6

CITEVA SlSTEME DE PREVENIRE A +DAUNATORIILOR LA'STUPI. Fig. A : stup pe postantent, -cu ptctoarele introduse fn vase, pentru evitarea furnictlor ; s = rama sau plcrca-supon ; rp pidoare ; v = vase. Fig. 1, pdcior c u placd optitoare (din tabld sau plastic W i d ) , dedesubt bandaj ( b ) ; aldturat, picior c b opritoare (op) $i va:, sub opritoare O~tuurj ; F i g . 2. optttoare t n formd de pdldrie ( s e taie matetialul circular) ; fig. 2 a, felul ctnn Se confeeioneazd o p n t m l e , tn mmtjloc decupajul dupd dimesiutlea piciorului. Fig. 8, Wee simple. Ftg. 4, vase cu opritoare, ftxate la gurd, c = cuia d e ftxare a o p r i t ~ o r . SDnt menflonate gt dimonoiuni. Orig$nal : A. Papadopol-

HRANIREA

DE TOAMNA A'ALBNELOR
prof. Vladimir HUMENI
tor ; il umezim' cu putink ap8, il freciim ca s5 desfacem ghemotoacele $i-l introducem in sirop. Hrinirea o incepem in jurul datei d e 1 august $i dureaz5 timp d e 3 sgptiimini. Procedind a$a, toate muncile de transformare a siropului in miere, depozitarea in fagpri $i hranirea larvelor, le vor face albinele nliscute fn iulie care nu vor rfimine peste iarns c5ci oricurn ele vor muri E n cursul toamnei. In -1iteratura apicola se recornand5 ca la inceputul hr5nirii sa se dea cantitati mari de simp cite 4-6 litri deodat.5, $i pe m i i sg se continue stimularea cu cantitgti mici. Procedind a$a, albinele nu vor reugi sli transforme complet zah5rul in glucozzi $i fructozg (reactia de invertire), aceasta fiind continuat5 apoi E n timpul ierniii de catre albinele care ierneazii, provocindu-le astfel 0 uz%-5 care le va sllibi rezistenta la iernare $i vor fi rnai slgbite in primiivar5, adic5 tocplai atunci cind au de invins cele rnai multe greutgti. Pentru a evita uzura tinerelo; albine l n ,timpul iernii, siropul s e va da in cantiati mici, 1-1,5 1 la.dou5 zile In functie de numlirul f a g u r i I o ~ 'liisati pentru iarni. In felul acesta albinele vor transforma pe indelete $i complet zahiirul, scutindu-le pe cele tinere de a rnai face aceast5 transformare in timpul iernii. In a c e l a ~ itimp se realizeazg astfel $i o bun5 stimulare a m5tcilor. Hr5nirea trebuie oprit5 dupg trei siipgmini, ciici acum incep s5 se nasc5 tinerele .albine care. vor ierna. $i vor creqte la prim5var5 o nouii generatie de albine ce va inlmui pe cele iernate. H d n i r e a stirnulent5 dB rezultate nurnai dacli mlitcile slnt tinere, in primul an de viat5. Folosirea zahiiklui sub form5 de simp acidulat $i ciruia i-am adiiugat putin polen este de douii ori avantajoas5, inffii cEi zahlirul' este (inc5) rnai Leftin decit mierea gi in a1 doilea rind nu la& reziduuri in intestinele albinelor. In titrile nordice, dar rnai ales fn Finlanda, apicultorii extrag toamna t o a a mierea $i o inlocuiesc cu zah5r cite 20-25 kg zahiir de stup $i totu$i obtin recolte in medie\ de, 50 kg miere pe familia d e albine.

.
.

Se 9t1e c5 hranirea de toamn5 are ca scop atit completarea rezervelor de hranii pentru iarn5, cit $i stimularea m5tcilor pentm a depune d t rnai multe ou5, pentru .ca familia d e albine s& intre in iarn5 cu albine tinere. Hr5nirea de tdamn5 se poate incepe inJurul datei de 1 august in jum5tatea de nord a tirii, iar fn regiunile sudice, -fn jur de 10-15 august. Spre sfirgitul lunti iulie, in general familiile de albine sint sl5bite, fie c5 au fost la un cules de floarea-soarelui, unde albinele au blocat cu miere fagurii din cuib, incit m5tcile au redus mult ouatul, fie din cauza secetei. In aceasti5 perioadj. cind populatia stupilor este redusj., deci la sfiqitul lunii iulie dup5 ultima extractie, trebute fiicut un tratament contra varroozei. Albinele pot fi hriinite cu miere floral% sau cu sirop de zahir pe care ele il transform5 in miere de zahir. Se $tie c5 iernarea p e miere floral5 decurge rnai bine decit pe mierea de zah5r care nu contine nici vitamine, nici enzime, nici proteine, uzeazSi organismul albinelor, acestea fiind nevoite s : transforme zah5rul in glucoza $i fructoz5. Unii cercetritori apicoli, c5uffind s i explice de ce iernarea pe miere decurge in conditii rnai bune decit iernarea pe zah5r, au ajuns la concluzia c5 aceasta se datoreazii ' granulelor de polen (proaspiit) c a r e se g5sqte in orice fel de miere floral& Acest polen furnizeaz5 in perioada iern5rii vitaminele $i proteinele in timpul cit albinele se afl5 adunate in ghem. Dacii a$a stau lucrurile, s5 prepariim acum un sirop care din punct de vedqre calitativ s i fie cit. rnai as,eminiitor cu mierea. fnfierbintind -spa, o lvlim de pe foc gi introducem in ea zah5rul 'mestecind mereu ping s e dizolvit. In doi litri de ap5 dizolv5m 3 kg zah5r. Siropul trebuie sB fie acidulat cu acid acetic (otet), sau acid citric (zeam5 de 15miie). DacA folosim otetul din miere care are 5", vom pune 10 ml la un litru de sir.op sau zeamit de 1 sirop. Dup5 ce'siro-. la o l5miie la +5 pul s-a riicit (42'), punem in ele cite o linguritil de fiecare litru. Polenul va fi neap5rat proaspst, atunci scos din colec-

Ctt de imortanta este

CULOAREA STUPIL-OR
.

VOLCINSCHI

In orice prlsach stupii repreziM 30/0 din investifiile ce s e fac pentru Pnfiin$area u n d &wine. Tearetic h p i i se amortizeaz& fntr-o perioadti de 10 ani cu Practic o cot5 valorid anualii de i n & un stup bine intretinut are o duratii d e folosint8 mult mai mare dep5gind chiar 30 de ani. In revista ,,Rom&nia 1pic012 nr. 1/199? au aphrut dou8 articole utile semnate de ing. Costinel Mih5ilescu $i ing. Nicolae Nicolaide c u privire la intreinerea $i protectia utilajelm fn general $i a stupilor fn special. In completarea acestor articole doresc sH fac eiteva pre'eiziiri pentru apiculbrii care reconditioneaz3 gi revopsesc stupii P n diferite culori. h general stupii reconditionati periodic sint vopsiti duph gustul apicultorului $i rnai putin In conformit a b cu gustul $i simtul culorii la albine. Referitor la culorile cele rnai potrivite pentru vopsirea stupilor in literatura noastra de specialitate apar adesea pBreri diferite $i contradicbrii. N u m e m i oameni de gtiinv au demonstrat capacitatea demoltatg a albinelor de a distinge culorile precum $i faptul c8 exist3 culori preferate $i culori nepreferate d e dbina , . S-a demonstrat faptul c& albinele au o activitate vizualg foarte dezvoltaa fiind identificate 4 tipuri de celule vizuale care prezintli 4 maxime de sensibilitate spectral8 : un receptor pentntalbastruverde, altul pentru albastru, unul. pentru galben $i unul pentru ultraviolet. Se $tie cil albina nu percepe ro$u pe care-1 confund& cu negru dar este sensibilg la razele. ultf!wiolete care sint percepute ca un violet specific albinelor. 0chiul trintoreltli a t e numai trei feluri de celule vizuale, receptorul pentru galben lipsgte $i deci trintorii nu v5d culoarea galbenl. In acest fel, vederea la albine este combinatti cu felul de viaG a1 albinelor lucr5toare $i a1 trfntorilor. N. Obuhov (1912) a demonstrat .experimental c& albinele deosebesc bine stupii dup8 culoare. P. Koch (1934) cbbordind problema preferintei culorilor a ajuns la concluzia c& albinele prefer5 stupii d e culoare mai fnchis5 gi cB. emigreaza c&tre acqtia $i din ceilalti stupi. Alti cercetgtori, au aprofundat aceast8 probleanH $i au ajuns la concluzia c5 pre-

ferintele albinelor merg spre culorile ultraviolet. albastru si violet care sint cele rnai athg8toare, culoarea galben8 ceva rnai putin, dar nu este evitatii ; pentru culoarea verde albinele sint, indiferente iar pe cea r q i e o ocolesc saruitor fiind o culoare nepreferatii, confundata. cu negru. Experientele lui D. Lebbok au stabilit c5 albinele deosebesc f&r5 gregeal5 culoarea albastfi de cea galbenA in schimb confund5 uneori culoarea verde cu cea alhtr8. Experientele fundamentale ale prof. K. Frisch au demonstrat de asemenea faptul c5 albinele memoreazil culoarea, o percep de la distanm mare $i o folosesc pentru a se orienta P n prisacg. Stupii vopsiti f n diferite culori au un rol determinant in orientarea albinelor. G. Muller a ajuns -la conclUzia c6 a l b ~ nelor le place cel rnai mult culoarea albastru deschis. Prof. A. F. Gubin a efeetuat experientt interesante calculpnd chiar fn procentc gradul de atractivitate a1 albinelor dupB diferite culori. Astfel, luind ca etalon culoarea alb8 considerati cu un procenl de atractivitate de 100/0 a constatat c& la culoarea albastru gradul de atractivitate a fost dk 213O/0 iar la cea galbenh 72%. Autorul a ajuns la concluzia c8 albinele prefer& culoarea albastru deschis $i c8 in stupii vopsiti in aceastii culoare $i prodoctivitatea albinelor este mItl mare. Exemplul experientelor $i cercetliriloz efectuate in aceastg problem5 a r putea continua, concluziile in general sint astmiintitoare cu unele contradictii nesemnificative. Fatg de cunqtintele existente in aceast.5 problem5 se impun nigte misuri practice cu privire la culoarea vopselelor. Scopul vopsirii stupilor in rnai multe culori este acela de a crea oriensri suplimentare pentm albinele care se intorc de la cules evitind rgtkirea acestora. Dac8 nu se iau m8suri in unele imprejur&ri rSt8cirea albinelor poate dep5~i 5O0/0 din albina culeg5toare. Inconvenientele acestei r5Gcirj stnt evidente : depopularea unor stupi, pierderea de mgtci, rgsphdirea bolilor $i in unele situatii $i provocarea furtivagului. Vopsirea dif erentiatA a stupilor previne In mare mtisur5 aceste neajunsuri.

r Culorile cele rnai bune sPnt binelnteles posibilititi de a crea combinaJii d e difenumai cele ce pot f i percepute i n - mod rite culori pentru a s e evita rSt8cirea alsigur d e albine. binelor. R g u l pur $i negrul sint confundate de Sernnificativ este faptul CB toti stupii albine $i deci poate f i folosit5 numai una vopsiti in nuante mai in&ise fat5 d e cudin ele. loarea alb5 favorizaeazP dezvoltarea timPortocaliul, galbenul $i cenuviul d e apurie a puietului prim5vara prin faptul semenea n u sint diferentiate suficient d e c5 atrag mai bine cgldura solar5 atit de necesarii, In .aceasti perioada. S e vor w i albine a$a c i din ac&e trei culorf se v a ta culorile prea inchiee care In timpul vefoloosi numai una. ~ ~ ~ lucm l a se i inHmpla cu albastru rii absorb prea mult5 cddur5 $i predispune lemnul la crlipaturi gi determins $i violet din care se va alege una. albinele Ja 0 ventilatie =agerat% Albinele disting bine culoarea nltravioPentru a ~ r d n t i m ~ i ndUcirea a albilet care nu este perceputi de oameni ca 0 pelor unii apicultori aplic5 pe ~ e r e t e l e culoare distinctg. ~ o t q iavem la dispozitie vopsea albastrg $i una alb5 care frontal S~UPU~o U ~pats d e c u l ~ a r e sau un semn distinctiv. . ne dau posibilitatea de a crea diferite _nuEste d e mare import an^ ca micar inante de albastrau ca cerul senin foarte tregul perete anterior a1 stupilor precum atractive $i bine percepute de albine. Ar f i foarte bine dacg apicultorii a r Si-scfndura d e zbor s5 fie uniform vop- gBsi lanmagazinele d e specialtate ale Asite. Numai 0 pat5 d e culoare sau un m i a t i e i Cresc5torilor de Albine d ~ f e r ~ t e Semn distinctiv de mlirimea unei farfurivopsele gata pregstite in cutii de tabla oare amplasat la 20 c m deasupra urdinicu cele rnai potrivite culori in conformi$ului nu sint, srrficient ck bine observate tate cu recomandirile cercetirii $tiintide albine. Dimpotrivi suprafak aflatfi Ckd~Ubtul >urclini$ului respectiv, scinfice insotik chiar cu instructiuni privitoare la justa lor intrebuinmre. dura de zbor se bucurEL de cea mai mare In cazul vopsirii diferentiate a sttfpjlor . atentie. dintr-o prisacg este important ca S-a observat cB pe scindura d e zbor siunea culorilor SS nu s e r e p e k deoarece vopsit5 in ultra alb albinele au unele eziari in a$ezarea lor in timp ce pe albinele nu fobsesc pn orientarea lornumai culoarea stupului propriu ci ele obscindura de zbor vopsitg cu ultra albassew5 $i culoarea stupilor din dreapta ~i t m albinele se a$azA tot atPt d e s i g ~ ca stinga lui. Exist5 Ens5 suficient d e multe $i pe cele vopsite fn alte culori.

~~CCZCCI-.CI.-CI.CCZ-F~.C,CZ-CIC-C~-------

IN - SPRIJINUL PREVENIRII 81 COMBATERII UNOR DAUNATORP LA STUPII CU ALBINE, PE BAZA CUNOA$TERII RELATIILOR ECOLOGICE (II)
(continwre dtn pag.
*
16)

locuri, apicultorii pot ajuta la diminuarea roziltoarelor diungtoare, din toate speciile, de cimp $i de pidure, folosind in conditii corespunzitoare atit substantele toxice, cft $i unele tipuri d e capcane pentru voareci $i wbolani ; avind grija p h s t s r i i higienei necesare, pentru Prevenirea eventualelor contaminari cu germenii unor boli (viruvi, microbi, paraziti). C m o a ~ k r e adtuatiai terenurilor a@cole, fie stationare, fie pastorale, a vietii $i obiceiurilor difepitelor mimale ce p&

pr*u*

Mube stupillor, va putea wmite adoptarea (unor ankuri m i potrivite cu iocu'l $i m a i e f i c i e n t e . S h t e m ~ v i ~ cP, i cele r e c a n d a t e mai inaiifitp, -aiate cu d e din nmnualul ~Picultorului ~i Intregite prin experienta apicultorilor, vor oferi rezultete satisficgtoare.

BIBLI~OGIRAFJE HAMAR (M.), 1967 Din viata rozlitoarelor. Edit. $tiintificd, Qucure$ti : 7-171. IONESCU ( M . A.), LACATUSU (MATILDA), 1971 - Entomologie. Edit. Didacticli $i Pedagogicli, Bucure~ti : 276-278. OGRADA (I.), 1986 Dliunlitorii ; O n Manualul apicultorului, ed. VI, Bumre$ti : 356-361. PARASCHIVESCU (D.), 1975 CerceMri asup,, formicidelor apartinind colectitlor Dr. A. Muller qi Dr. E. Worell, din patrimoniul Muzeului de I-StoTie Naturald Sibiu. Stud. $i Comunic. 19,' Stiinte Natmale. Velum ornagfat 1949-1974, 8ibiu : 237-246. SIMIONESCU (I.), 1938 Fautra R o d -niei, Bucurqti : 12-17 ; 46-64 ; 172-

177 ; 339-348.

WIGGLESWORTH (V.B.),1973 -.La vita degli insecH; In La g r a d e enctcloped& della natura (6), Ga~zclnH : 347-348,

Eng. aaisn B U -C O ~ N E A N U

CI...E~~=~~FI

0 [1

0 0

~ m n u n m ~

Din cele mai vechi t i ~ p u r iaomenii 5-au apdrat de fnfepdtudle nepldcute ale albznelor, folosind la % n c v u t apa & mult mat t i e u dupd descoperirea f ~ ~ l u fumul i. care 3-a dovedit Un pmtectw 1 M 1 bun contra agresivitiitii. De multq vreme se recomandd afumarea slabd a f a m i l t i h de albine Qnainte ca apicultorul sd deschidii stupul. . Albinela speriate 81 alarmate de Clm. , ~1~0eStit6* dr tneendfi =re a r putea ameninta Qi e t u w l JOT, se grdbesc sb-@ umple gtcgtle m mlew pentru a-$i salva o p r t e dtn p r o ~ b i i ,duPd care d e ~ i n mat ~ e 0 a i e @-m ma* (nteapd cu u~urinfd,lint~ucit nu mat pot fnconvoia ~ $ 0 7abdomenul. f n dec01ml t i m ~ pului opicultorii au inventat (t ajumdtorul apicol. . ..

D n u

I = m

dl

1 0 0 0

A c e a s s unealtH a fast apoi perfectionatg realizindu-se o gamli largti de afumatoare apicole de forme $i miirirni diferite cum sint afumgtoarele tigaretti, pipa sau cele cu burduf actionate manual, mecanic, electric sau cu gaze care functioneaza automat prin intermediul unui declangator la dorinta apicultorului $i care impragtie fumul gi in directia doriu, in functie de necditgti. S-au f5cut nsuneroase experiente pentru a studia eonditiile in care fumul obtihut prin arderea unui comhustibil, a r putea influenta eomportamentul albinelor. S-a cautat apoi $3 s e stabileascti reactia pe care cantitatea de hrang consumat5 0 are asupra a.gre~ivik%tfialbinelor, care este combustibilul care produce cele mai bune fumigatii etc. Cancluziile acestor cercetgri au demonstrat cert cSi fumigafia reduce agresivitatea albinehr dar se pare cg aceasta . rez u l a nu nurnai datoritli faptului cg albinele igi umglu gu$ile cu miere, fiindcg un mare nu& de albine nu fat acest lucru. Cauzele cdre produc sau inhibg agresivitatea albinelor sint extrem de numeroase. Unul din acqti factori care contribuie la d r i r e a a@esiviGtii albinelor poate fi chiar calitatea necores~unzgtoare a combustibilului folosit. Pentru buna funeionare a afumiltorului se folosesc diferite materiale fumigene care se aprind ugor @iintrein arderea, ard f5r& flactirg $i produc suficient-fum.. Un fum persistent albastru $i fierbinte lnsg este iritant gi daunator albinelor. Un , fum bun trebuie s& fie alb $i rece gi s5 nu degaje substhnte dauntitoare sau irit a n k pentru albine. De aceea fn unele tliri se fabric& $i se comercializeazl un combustibil special sub forms de comprimate sau bricheb care produce un fum potrivit acestul scop. 0 asemenea sub+

tantii fumigenti a fost realizaa $i la noi


o scurtg perioadli de timp sub denumire9 d e Apifum. Acest produs a fost rea-

lizat dintr-un material lemnos poros, com~~11:lat In cubulete imbibate cu substank volatile pentrsr aprindere w o a d . In afua t o r se introduc 4-7 asemenea cuburi care sint suficiente pentru a.asigura o ardere timp de jumiitate d e or&. Dar din pacate aceasti3 initiativli a fost abandon a t i $i apicultorii urmeazg s&-$i asigure singuFi cele mai potrivite materiale f$gene. ComlsWbilul eel mai potrivft pentru afumtitar se (poate pregtiti d e fiecare apicultor folosind iasc8, putregai de salcie, coceni de porumb, bureti d e stejar uscati, seoa+i de copac la care este bine s A adguglim diferite p l w t e medicinale sau aromate ca roinitti, mentg, mugetel, pgtlaging, levantic $i altele care au fost in prealabil adunate, uscate, d r u n p t e gi conservate. La munte conurile eoniferelor adunate la timp, .bine uscate, mgruntite gi consetvat. corespundbor sin4 un combustibil excelent. Dintre- ctrpele folosite d e obfcq la aprinderea gi jntretinerea afumStorului se recornand& numai cele de plante textile l n special de in $i cinep5 care dau un fum alb gi rece potrivit acestui scop. Cu ocazia unei vizite f&cute in Franta la apicultorul \ Baumgarten Fritz despre care am scris in revista n r . 2 din acest an am obsel-vat in timpul lucrului c5 obignuiegte sti pun& din cind in cind in afumIitorul lui bine aprins peste jar un pumn de iarbli verde care dupli parerea lui are rolul & a filtra $i rsci furnul pe care-1 folose$te. Se recomandti ca fumul s5 se foloseasca cu m u l a chibzuintti $i cumphtare, numai E n oamrille strict n f f c a r e .
(continuare tn pug. n)

22

Din viafa organizajid naastre

1
*.
.

PASTORAL 31 VENITURILE APICULTORILOR .


Caro1 1 BORA

STUPARITUL'

C u citeva zile in urmd, a m trecut cu treburi $i pe la Asociatk Crescdtorilor de Albine - Filiala Craiova. Aici, din discutiile purtate cu domnii Marcel ORZ A T A - secre:arul filialei $i contabilul gef Mitu BADEA, a m retinut vegii bune despre activitatea financiard a Asociafiei, c!t Qi despre ci$tigurile apicultorilor: A$a, bundoard, a m constatat cd datoritd aprovizionfiri cu mdrfurile de sezon solicitate de cdtre cei peste 3400 de apicultori, care se aprovizonieazd d n magazinul central g i cele 7 cercuri $i puncte apicole din judetul Dolj, fn sem. 111992, s-au 9ealizat venituri i n valoare de 20.663 mii lei, c e peste 500.000 lei peste programul stabilit initial ; cd s-a realizat u n profit brut de 1481 mii lei fat6 de 1173 mii lei, cu 0 rentabilitate de 7,17*/, fat6 de 5,84/0 programatd. Conducerea filialei dovedegte preocupare fatd de apicutorlii doljeni $i pe linia asiguriirij hranei naturale pentru albine. Astfel, in anul acesta, cu toate defrifdrile vandalice ce au avut loc i n piidurile 3udemlui, nu fost puse la .dispozitia a p b l torilor 9346 ha d e salcim O n pddurile d e interes na$iolusl, dupd c u m sEnt : pddurea I M f r ~ a n i$ f Potuna h a r e , unitdgle de productie nr. I1 - Rudari - $ i Ciupercenii Noi, nr. I11 Madona - Rojiqte $i Desa $i nr. IV Apele Vii. Acest fapt a fdcut ca peste 6O0I0 din efectivul de 51.950 familii de albine exsitente O n judetul Dolj sd participe la culesul de nectar-din recolla I-a de salcim. Pddurile doljene de salcfm au fost ospitaliere $i pentru apicultorii din judetele Olt, Gorj, Sibiu, Vilcea, Alba, Argeg, Bra: $0v, Covasna, Mure$ $i Dimbovita, cdrora l i s-au pus la dispozitie 735 ha saldm. Pentru apicultortt doljeni s-au astgurat $i puncte de recoltare de n e c t a ~ pentru albfne in alte judete, unde s-au deplasat peste 15 000 familii de albine.

Astfel de deplasdri s-au fdcut cu $000 de familii de albine k judefele Arge$ $i Vilcea, cu 3000 de famtll+ d e atbtne O n Gorj $i 2000 de familii d e a l b i n e i n judetul 011. Datoritd costului riblicat a1 transportului $i uneori lipsei de motorind, n u s-a deplasat u n numiir mai mare de apicultori, deJicielzte care se cer a fi remediate Qn vi; itor. $i i n urma acestor deplasdri, numerogi apicultori s-au convins de avantajele apicullurii pastorale. Citeva exemplificdri au d a w l sii ne convingd cel mai bine E n aceastd privinfii. Bundoard, Marcel PICU - apicultor din conzuna Ciupercenii Noi, cu o stupinii compusd din 80 de familii, care a fost amplasatE f n pddurea de salcim I11 Desa, a r e u ~ i tsd obtiud 12 kg miere murfd d e , f a m i l i e ; Stefan STRECHE din Craiova cu o stupind de 60 de familii de albine wmplasate i n pddurea de salcim de la Rudari a recoltat 15 kg miere marfd de familie. . f n categpria celor cu recolte bune dipr pdstoritul t n pddurile de salcEm se incadreazd $i Ion GHEDRGHE din Craiova - c u .o stupinti de 42 fdmilii de aZbine $i care a obtinut 13 kg de miere marfd d e la fiecare familie de albine, s t u p i m fiind amplasatd i n pddurea de salcim d e la Bratovoie~tt,$4 mulp alf(2. Obtinerea unor recolte bune de miere de salcim a fricut ca acest produs sd se gdsensc& din plin O n magazinul filialei A C A Craiova, unde se vinde la pretul de 400 leilkg i n t i m p ce pe piata liberd se valorificd la 600-700 leilkg. In acelayi timp, Onsemnate cantitdti d e miere marfd a u fost dirijate cdtre Combinatul apicol Bucuregti, unde se transformd O n preparate bioenergizank $.i apiterapice, cu efecte benefice pentru sdnfitatea oamenilor.

&J

Elisei*TARTA

I
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 W ~

~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - I n

! Programat initial anul t r e a t 1 aminat dtn cauza 3ituafiei nefericite

la split,' in Iugoslavia, congresul a fost din Croatia. 'In revista noastr6 mr. 9 din I i 1991 la pug. 26 s-a selatat despre aceast6 anzinare. I Iatii cb de curind po$ta ne-a adus douii plicuri din partea Secretariatului General a1 APlMONDlA din Ram. Este vorba despf& prima circular& g i o rcsi- 3 I soare detaliatd. Spicuim fa continuare d i n circular6 : i

~IIIII~I~I~I~~IIIIIII

II~III~I=I=~I-~-I=I

Congresul XXXIII s e va desfigura in septembrie la 1993 in perioada 20-28 Beijing, in China. Tema general& a congrqului : ,,ALBINA $ ISAINATATEA OMULUI". Temele comisiilor permanente ale APIMONDIEI sint u r d t o a r e l e : ECONOMIE APICOLA : Gestionarea stupinelor $i avantajelor sale. BIOLOGIE APlCOLA : Genetica gi biologia dbinei melifere. . PATOLOGIE APICOLA : Combaterea integratg a acarienilor albinelor $i a bolilor asockte. @ FLORA MELIFERA : Polenizarea cu aibinele $i sporirea recoltelor ih agricultur3. WEHNOLOGIE APICOLA : Tehnologii intensive in productia d e miere $i a celei de laptigor d e matcg. APITERAPIE : Apiterapia $i &titatea omului. APIGDUrURA DE DEZVOLTARE unui pragram de apiculturti. :
@

'*

Lucl%rile Con&resului se vor derula ' pn . ansamblul Centrului International de Congrese din Beijing, sediu in care 6-au desfS$urat cele mai importoante manifest5ri internationale b r & m i ~ k %nChim. Sediul Congresului nu se va afla in centrul ora$ului dar exist& faciliati d e transport public sau cu taxiuri f5r3 preturi excesive. PosibilitAtile de cazare constau in d m & hoteluri de bun5 calitate gi foarte spatioase premm gi un centm echipat pentm destinderea sportiv5 aproape de zona congresului, astfel c3-nu exist5 probleme legate de deplasarea d e la hotel la la salile d e gedinte sau la APimPo '93. Rapoartele sau comunictirile destinate prezenurii vor trebui sti fie trimise la Secretariatul General a1 APIMONDIA pin5 la 1 martie 1993 in rezumat gi pin5 la 1 iunie 1993 in forma completg. Rezumatele nu vor dep&$i 25 d e rinduri . a -cite 60 d e semne pe rind. Textele finale (complete) nu vor avea mai mult d e 10 000 de semne. Limbile utilizate pentru traducerea simuilkudi v m fi : tranceza, engleza, spaniola, germana, rusa gi chineza la cere-

monlile d e deschidere gi inchidere a Congresului. Franceza gi engleza vor fi utilizate ca limbi ale eedintelor d e lucru dar s e pat . h a in considerare $i posibilit5tile d e tractucere Pn alte limbi in functie de num3rul participantilor solicitanti. Taxele de inscnere la Congres au Lost siabilite la 205 $ pentru participant& p l tibile pinti la 1 iunie 1993 $i 175 $ pentru insotitori. D U N aceasta data taxele sint fixate la'225 $ respectiv 195. Aceste some vor fi transmise exclusiv pe adresa Secretariatului General a1 APIMONDIIEII, la Roma. Ca de obicei ,,ApiexPo" '93 s e doregte a f l o mare manifestatie international5 dedicati prezentarii echipamentelor, utilajelor, materialelor destinate practicsrii apiculturii, a produselor stupului, a produselor apiterapeutice. Chiria pentru un stand 1500 $. Ca d e obicei, vor fi organizate concursuri pentru eel mai r q g i t stand, cele m i reugite reviste, pmtere,, inovapi tehnice, timbre pwtale. videocasete. filme. serii de diapoziive, p d u s e ale shpului,' fotogra-

fii. ---.

'

Inainte gi dup& Cbngres dnt+prev&zute vizite d e interes apicol $i turistic Toti cei interesati a primi noi informatii vor fi satisfacuti curind, tot prin revista, de indat5 ce +om prirni a doua circular& ; ea va contine indicatii detailate. ,Intre timp, pentru orice informatii suplimentare contactati : ABIMONDIA Secretariatul general Corso Vittorio ~ m a n u e i e 101, 1-00186 Roma, Italia Telefon gi telefax (6) 6852286, Telex 612533 CONFAG I. Pentru informatii relative la Apiexgo ,93, concursuri, vizite; excursii turistice, wntactati pe : Dl. Wei sau D-na XU' Youjing, ' ' A1 XXXIII-1Congres International d e Apiculturi% N. 33 Nonfengli, Dongdaqiao, Chao Yanu DisMct. 100020 ~ e f j i n g China , Telefon gi telefax (1) 9005870, Telex 22233 MAGR CN.

--

ALBINELE f N MITOLOGIE .
Iacob VARNAU-PRUNDARU
-\

-IIIIII~II~~~~~II/~I~~///////I///II//~A

$ $ $
$

$ $

a
S a
$ $ $ $ \
3

De bund seam6 cci omul primitiv a obiervat c u m insectele acelea care tot a intrd g i ies din scorburci depoziteazci acolo ceva bun. Dacd ursul indurd fntepd- $ turile, la fel ca si viezurele african, de dragul acelei dulceti, apoi cum sd ~steaa tocmai el, omul, deoparte ? Viniitor qi culegdtor d e fructe c u m era, experienta $ 1-a invdtat c u m sd recolteze mierea d i n ccorbura copaculut. Mad cu Qntepdturi,$ mai cu caziituri, s-a descurcat. Mai tirziu i-a venit ideea bd astupe gzlra d e la scorburii, sii Eaie din copac gorfiunea cu insectele, $i sd ducd ,,buduroiul" acasd. a $i iafd, oga o apdrut primul ,,apieultorN. Acuma, n-o f i fost el nr adevdrat lcresccitor de albite dar stupul era a l lui. Vecinii d i n trib au observat g i a u fZcu la fel. A u mat observat apoi cd insectele acestea se Snmultesc vara foarte puternic % gi ,se impart i n h i multe grupuri (adicci roiesc), $i de aici necesitatea d e a pregciti alte ,,bu&u+oaieWpau coguri de nuiele $i aga ,stupii ~e inmultesc. a Desigur, stupari din aceptia au existat fdrd d e numcir in decursul sutelor, $ a m i i l w d e ani, care a u trecut pin6 ce cre$terea albinelor, sau stt&pdl.ftul, a a putut deveni cu adevdrat p meserie. Chiar pin6 in secolul trecut, gi chiar E n$ cel actual, lmulti gospodari mai practicau stupdritul O n modul cet m a i primitbv. $ Buduroaie d i n 1 ~ 0 7 b U ~ de i c o p w , copnife d i n nuiele sau .din wpurlt, cutii simple a din l e m n : cloud bete puse in cruce Pn interior g i gata stupul. Oricum, lucrurile 3 au mai evoluat, stupii pe parcurs s-au modernizat gi iatd-ne aplcultori. Apicul- $ tori moderni. S i avem p i un patron, pe Sftntul Ambrozie, ocrotiterul breslei. $ Multi apicultori nici n u $tiau acest ZUCTU, cdci pimi acuma n u se putea publica $ i n reviste a$a ceva. Ceaufescu, $i de 1-ar fi ars ,cu ferul rap, n-ar fi admis ca sci n e patroneze u n sffnt. / a

~ / I I I I ~ I I I I I / / I J I ~ / I I I ~ ~ I ~ ~ ~ ~\ ~W~III~

~~~~I//~///II/I/I//~~IIIINII///I~

Legenda spune c5 pe . cind Ambrozie era mic, P n leagsrl, supravegheat de doica sa, u n roi d e albine se roti _pk deasupra copilului $i, spre spaima $i nedumerirea doicei, iilbinele lncepurg s5 intre $i sci ias5 din gura copilului, ca $i cum acolo s-ar f i hotiirit s5-$i stabileascs locuinta. Pe cind doica incerca zadarnic sci lului observ? intimplarea $i o opri. Cre$alunge albinele cu urr evantai, tat51 copitin fiind, el v5zu jn aceasta u n semn prevestitoi a1 viitorului fiului s h . Dup5 u n timp albinek s-au ridicat in infiltime, fiind apui fnghitite de u n nor. Evident c5 aceasta este o poveste, o legend8, u n mit. Omul primitiv, sau mai modern, voia sfi deg legendei o semnificatie, sau altfel spus, sg dea unui fenomen deosebil o explicafie fantezistii. Ambrozie a ajuns episcop Tn anul 374 e. n. Si era unu1 dintre cei mai buni oratori ai timpului siiu : cu vorbe dulci, lini$titoare, a reu$t sg stings vrajba dintre adversarii confesion& din Milano, care pin& atunci ajunsesers la incgergri. Despre. un om care v0nbe~t.e fmmos, piscut, oa,amenii spur ~5 are ,,vorbZi dulce, ca de mlereu. (in Proverbe fnteleptul So)omon spune 16';24) ; ,,Cuvintele frumoase sint u n fa-

gure de miere, dulceat5 pentru suflet gi tsmgduire pentru oase". Dar legenda aceasta cu albinele care intrau i n gura lui Ambrozie n u &te nouci. A fost preluatii d e cre$tini de la grecii antici. La fel spune legenda despre poetul liric grec Pindar (518-438 i.e.n.), cfi pe cind acesta era copil, s-au a$ezat pe gura lui n b t e albine care i-au inoculat dam1 divin a1 vorbirii frumoase. Exact l a fel spune legenda $i despre marele filozof grec Platon, care avea doar unsprezece ani cind poetul Pindar se stingea din viaw. $i tot de origine greacl este chiar numele Ambrozie. In mitologia grecilor ambrozia (grec. ambrosia) era o bciuturci specialii, preparat5 din nectarul adus de a l b ~ n e ,pe care o serves in pahare, la ospetele zeilor din Olimp, ~ e i t a tineretii Hebe (grec. hebe = tiner e e , vigo-). Aceas% b5utur5 .avea darU1 miraculos d e a intineri, practic d e -a t e face n e m u r i t ~ r . Inca o dovad5 C& oammii a U observat din cele mai vechi tlmpuri miraculoasele efecte ale mierii, atit in aiimentatie cit $i in tratarea unor boli, frachri, arsuri, etc. Albinele au fost pretuite intotdeauna de c5tre om, care admira n u numai pro-

dusele lor dar $i felul lor de organizare, de munc5, d e a d r a r e . Vedeau in ele ceva de munc8, d e aptrare. Vedeau in ele ceva de origine divin5. Egiptenii, de exemplu, credeau c f ~albinele s-au ngscut din lacrimile zeului suprem Ra. La fel $i in mitologia romhneasch, albinele a u apsrut din lacrimile Maicii Domnului. La daco- _ romanii din spatiul carpato-danubian, protectoarea albinelor era Diana, zeita p5durii $i a fiarelor, primind chiar epitetul de Diana Mellifica, adica ,,pfoduc5toare de miere" (ca Apis mellifica). Chiar $i grecii asociau albinele cu Diana. In Efes, d e exemplu, se afl5 sculptate albine pe soclul statuilor Dianei, sau pe vasele ce poarta chipul zeitei. Asemenea asocieri se afl8 $i pe unele monede romane, aflate in Sicilia .sau la Smirna. In mitologia roman5, mortii, pentru a t r e e t5rimul din lumea cealalt5, aveau d e luptat cv nefnduplecatul ciine Cerber. Spre a-1 jmbuna, mortul trebuia s5-i ofere acestuia o turt.5 de griu facut5 cu miere, turtA ce s e punea in sicriu, al5turi de mort. Acest obiceP s-a p5strat $i la romsni, cu coliva. $i romanii considerau albinele ca fiind de naturg divin5, reprezentind perfectiunea in rindul vietuitoarelor Terrei. Astfel, poetul lating Vel'giliu, care a tr5it intre anii 70 $i 19 ?.en., a scris poemul in versuri ,,Gwrgicele" (peste 2000 de versuri) jn patru carti, reprezentind patru trepte in evolutia lumii spre perfectiune : I - p5mintul roditor, 11 - pomii $i vita de vie, ILI - animalele $i IV - albinele, dedicind apiculturii o carte Pntreagli. in versurile lui Vergiliu d l i m c5 albinele ,,au o parte din spiritul divin $i au sorbit din aerul pe care il respirii zeii $i in care plutesc stelele cerului". In ceremoniile fnchinate zeilor, mierea $i ceara jucau un rol foarte important. A a e l , i se oferea miare zaibi seceriwui, Ceres, de c5tre preotesele sale, numite albine (alvina). La vechii egipteni, o rugsciune spune : ,,0, Amon-Ra, iti ofer miere, secretie a ochiului lui Ra ..." La ceremoniile d e natur5 religioas5 Rosalia, atit gredi cPt $i daco-romanii turnau vin pe mormintele din cimitire, avezau coli- v5, (fr5mintata cu miere) $i aprindeau lumin5x-i nnmai din cearg. Apoi Empodobeau mormintele cu multi trandafiri (rosa) d e la acqtia provenind chiar numele de Rosalia. Se fgcea deci o asociere abIikatorie intre divinitate $i albin5 cd produsele ei. Superlativul dulcetii, al bunltAtii sub tooate aspectele era m i e r ~ , superlativul purithtii era ceara,* iar a1 harniciei era albina. De unde gi maxi*) f n timp ce . mierea, polenul, propoltsul stnt colectate de albine dtn medzul exterror, ceara este un prodtrs pur, provenlnd dtn corpu1 lor.

ma : ,,Omule, fii bun ca rnierea, curat ca ceara $i harnic ca albina !" Ceremonia- , lul religios folosit $i azi la romsni ,($i nu numai la ei) d e a oferi spre =.stare celor, ce s e c5s5toresc o buc5ticEt de fagur cu miere (mai nou piine cu miwe) este tot o reminiscent5 din mitologia roman& Se d o r g t e astfel ca via@ mirilor s5 fie dulce, fericitii $i imbelqrugatZi. Se pare c5 fn mitologiile tuturor popoarelor albinele aveau zei protectori. Astfel, in mitologia cerkailor din Caucaz exist& o zeit5 cu numele d e Meriem, protectoare a albinelor $i a meseriei albin5ri'cuIui. d a mitologia civilimtiei Maya zeul albinelor se numea A . l Mucmclrab, iar tribuil jbagubo, din irnuJ.de RZimlarnao F i l i w e ador2 ca prokabx a 1 albinelor p e mu1 Pameymgam. In sfiqit, populatia oset5 din Caucaz consider5 pe Anigal, unul dintre cei mai vechi zei ai mitologiei lor, drept protector a1 albinelor: Acest zeu le asigur5 albinelor $i bog5tia reeoltei de miere. Drept recunovtint5, locuitorii Osetiei d e Nord $i azi if mai aduc jertf5 zeului, faguri proaspet1 cu miere. {Nu $tim cum le spunea omul primitiv acestor insecte producgtoare de miere dar grecii le-au spus melissa. In mitologia greac5 (una dintre cele mai bdgate mitologii) Melissa era o nimf5 care a descoperit crgiterea albinelor $i tot ea este patroana albin5ritului. Se mai spune c5 un grup d e nimfe, care au crescut apoi primele albine domestice, 1-au hrznit pe Zeus cind era copil. (Nimfele, in mitblogia greac5, erau fecioare ale naturii, simbolizind munvi, Hdurile, apele, etc.). Dac8 pe albing grecii au botezat-o cu numele nimfei protectoare, Melissa, produsului- albinei i-au zis mele, romanii, prelufnd denumirea de la greci. i-au zis mel, iar noi ii spunem mlere. (Cuvintul romanesc alblnii provine d e la latinescul alvina). In mitolagia ebraicg mierea este considerat5 ,ca $i laptele mamei, primul gi indispensabilul aliment a1 omului $i a1 tuturor mamiferelor, mierii atribuindu-i-se proprietZiti d e maturizare, de dmvoltare a inteligentei. Astfel, profetul Isaia spune : ,,IatZi, fecioara va r5mine inslrcinatii, va navte un fiu, $i-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi). E 2 va minca smjntink gi miere, pin5 va $ti s5 lepede r5ul $i d aleag5 binele". (Isaia 7 : 14,15). Forta fizic5 este atribuitii tot mierii. Astfel legendarul Samson, cel ce avea o putere i g i t 5 din comun (a ucis in lupta o mie d e filisteni, a ucis cu miinile goale un leu, a srnuls pofiile d e la cetatea filistenilor, cu stilpi cu tot, $i le-a urcat pe munte, etc.) a mincat miere d e albine din trupul (scheletul) unui leu, unde se instalase un roi de albine, apoi,

,,clei de floare"), poienul, . veninul. 'gi alla nunta sa, care a durat $apte zile, a prins pariu cu filistenii, spunindu-le o ' tele. In eaoDeea national5 finlandezti. Kalevala, mima erouiui ~ernrnikainen'bere ghicitoare : ,,Din cel ce m5ninc5 a ie$it albinei s5-i aduc5 un balsam de sub c d e -ce se nGnfnci3 $i din cel tare a ie$it dul-ceagA. Acqtia n-au putut dezlega ghici- nou5 eeruri ale 15cagului zeilor, balsam cu care s5 ung5 corpul mutilat a1 fiului toarea decit a $aptea zi, gi atunci numai s5u. Intr-una din cele rnai vechi cilfii de cu ajutorul miresei, care i-a smuls dezlemedicin5 indian5, Jadjur-Veda (Cartea garea din gura lui Samson. Filistenii i-au vietii), s e recornand5 ni$te elixire $i un zis : ,,Ce este rnai dulce decit mierea, $i ce este rnai tare decit leu1 ? (Judec. 14 : regim cu m i e r e $i lapte pentru pdlungirea vietii ,pin5 h... 500 de ani ! Manele 7 m 18). ,,Dac5 n-ati fi arat cu junca mea, nu' mi-ati fi dezlegat ghicitoarea", le-a vitat a1 Greciei antice, Demccrit, recomanda pentru a avea un corp s5n5tos rgspuns Sayson. Intr-adevar, o astfel de ,,exterus olio, interus - mele", adic5 d5-i ,,juncan5" (Dalila) i-a gr5bit lui Samson corpului la exterior ulei $i fn interior sfirvitul. Cind a scos Yahveh (Iehova, Dumnemiere, sau altfel spus la exterior igien5 zeu) pe poporul lui Israel din robia E- $i in interior miere. S-a scris mult despre albine, rnai mult giptului, prin Moise $i Aaron, i-a promis decit despre oricare altli insect5 sau c5-1 va duce in Cafiaan, o tar5 frumoasg despre oricare animal de pe Terra, si o$i bogas, in care curge lapte $i miere mu1 n-a reu$it inc5 s5-i descifreze toate (Exod 3 : 8). Este expresia bel~ugului$i a1 enigrnele $i nici sg-i aprecieze indeajuns buflgtZItii, a vietii fericite, lipsite de grijj produsele. Voi incheia cu un citatdin $i neajunsuri, a revenirii la ,,virsta d e Proverbele lui Solomon, inepuizabile ca aur",iind c5 In mitologiile popoarelor inv5gtur5, $i valabile pentru unii gi azi : mediteraneene a$a se spune, c5 la incepu,,Lenevule... mergi la albin5 Si vezi cft e tul lumii omul nu era nevoit s5 mund e harnic5 $i c e lucrare iscusiG s5virceasc5 fiindc5 hrana o avea de-a gata in $e$te. Munca ei o folosesc spre sSn5tate natur5. Dup5 cum a r a a gi Ovidiu jn $i regii $i oamenii d e rjnd. Ea e iubitfi $i ,,Metamorfoze" : ,,Cea dintii s-a n5scut 15udat5 d e toti ; d g i e slab5 in putere, e virsta d e aur... Curgeau fluvii de lapte $i minunat5 cu iscusinta." (Prov. 6 : 8).* fluvii d e nectar ... Dar dup5 ce Jupiter a aruncat pe Saturn in Intunericul ~ a r t a r u Bibliogmfie : lui $i a luat lumea sub sttipinirea sa, a Victor Kernbach - Dictionar de mitolourmat virsta d e argint". In aceastfi ,,vim6 gie ,general&, Bucuregti, 1989 ; de ar.gint" oamenii $i animalele a u fost Biblia - Vechiul Testament (Exod, Isaia, nwoiti s5 munceasc5 spre a-$i agonisi Judecdtori, Proverbe) ; cele necesare traiului. Almanahul stuparulzli, Edit. A.C.A., 1985 IatZI deci d e cIt5 apreciere s-a bucurat Romania apicold, nr. 111991, pug. 22. albina, cu felul ei de v'iat5, uimitur de Ovidiu - ~Metanaorfoze, Edit; $titntificd, bine pus la punct, $i rnai ales miraculoaBucuregti, 1959. sele ei produse, mierea $i ceara, la care se rnai adaug5 In zilele noastre tji p r o p - - *) f s MbUa cultelor woprotestante acest cttat ltpsegte, uersedd-8 filnd foarte scurt. lisul (nurnit d e poetul latin VergiLiu

W M SAU A ''

continuare din pag

22)

Personal folosesc foarte r a r afuunAborul. Cu pulverizatonul stropesc (la inceput mdinisul uncle se vor calma probabil albinele de pazd, apoi deschid stupul $i ~ u l v e r i z a spatiile dintre rame dupd care pot iwra nestingherit. Ori reu$esc s 5 m5 feresc de agrsivitatea d b i n d o r lucfind ou latentie $i mu14 aim. &te imiparrtant c a in timo,ul 11ucr.uluis5 nu se stsiveasc5 ailibine - deoa~lecemirosul veninulai este prinripa<lull factot- care conduce la wesivitatea lor. miar ahmi oind plec h ,pastoral, pentru a inchide stupii, folosesc cu bune rezultate ~u~lverizatorul ou a ~ considerind 5 -a,plimrea fumului- ,p*n ,urdini5 cii albinele se w i t 5 m i m a t $i a s t f d ere$t,e temperatwa Sn euib.

In afarg de aceasta, aEuun5tom~l rnai ere un neajuns deoarece atunci cind se folose$e mult fum poluead $i impurificii mierea pe care o poate eontarnina cu fenolul pe care il contine fumul. Cu toate acestea nu se poate -pretinde c5 pulverizatorul este atit d e eficace Pncit s Z 1 se poat& renunta la afum5tor. In mod evident unele familii sint mai irascibile $i afum5torul este necesar. Oricum un afum5tor este rnai poluant $i agit5 albinelee mai mult pe cind un pulverizator cu ap5 nu, a$a cti merit& a fi jncercat intfi deoarece, dacg albinele reactioneaz5 favorabil. nu trebuie s5. se ~ i a r d gvreuna din prea'scurtele lor zilk ~r-oductive,avind in vedere c5 ziua in care se folosgte afuzi cu un randament scgm&brul zut a1 culesului.

Un veac de la reorganizarea stupiiritului rorndnesc de vest in ,,Societatea apicola


Vasile POPJBCU s-au succedat apicultori de cfetdtit Apicole Bdniitene Rendscutd ca pasdrea Foenix d i n propria-z cenu- marcri, precum Preot Nico, t i m p de 55 de ani (1892lae Martinovici d i n Topolo- 1947), s-au obtinut, aga gd, ca urmagd a cekd dintit organizatii aptcole &in viitul Mare, el fiind unul dupd c u m au consemnat Romdnia fondatd O n anul dintre cei mai m r i susti- cronidle vremii, o seam6 1873 la Buziag de cdtre f n - ncitori ai stupdritului vre- de reatizilri remarcabile a vdtdtorul Nicolae Grand mii, ce poseda o s t u p i n z ,afirmdrii stupdritulzri siste(1937-1893) sub denumirea sistematicd de peste 300 d e matic din Banat, czcm 6r f i : de : ,,Reuniunea .Apkultari- familii; Dr. Samoil Sago- 1) Redactarea, tncepind cu vici ce s-a remarcat ca anal 1913, a revistei socielor Bdndteni" g i apoi trans- , feratd la Budapesta, ,,So- u n strdlucit strateg a1 dez- tdtii in cele trei limbi ale voltdrii materiale gi organi- principalelor nationalltiti cietatea Apicold Bdniiteand" f v i afirmd existents la T i - zatorice a socfetdtii, arti- ' conlocuitoare d i n zomi (rom i ~ o a r aZ n anut de gratie buindu-i acesteia u n lot de m i n i , maghiari g i germuni) 10 jugdre ~i propagind a- de ccitre u n colectiv alcdtu1892. Lintia, I. Frustati de asocierea lor picultura fn lumea satelor it d i n : Dionis organizatoricd de ccitre au- prin cursuri, cxpozitii $i Nagy g i I . Crass ; 2 ) Partitoritdtile habsbur'gice cen- conferinte ; Dr. Atanasze ciparea soceitcitii i n anul trale, stuparii bcindteni de Popovici care a fost discipol 1914 la intrunirea apicultotoate nationalittitile conlo- a1 ilustrului docent Emil rilor din Austro-Ungaria cuitoare - infrcititi la bine Ludwig de la Universitatea cu u n numdr de 1000 de g i la rdu, ca $i mai Onainte din lenu - autorul lucrdrii stupari bdniifeni; 3) Or@cu 20 dq uni, gi-au reunit din ,,Unsere Bienen" (AlbinelS- nixarea g i desfcigilrarea la nou fortele pentru Onfiinta- noastre). Sub pregedentia Virget a primului. Congres 1 Asodatiei Apieultorilor, rea unei mi asociafii api- sa a fost dotat3 cu utila- a ce a avut loc pe data de cole regionale cu sedid l a jele corespunzdtoare preTimigoara. Astfel, dupd mai sdrii fagurilor artificiali 29 iulie 1918, precum qi multe apeluri g i chemdri necesari practicdrii sttipdri- multe alte acfiuni benefice prin presa localci, initiate tului sistematic, dupd care dezvoltcirii g i modernizdrii de profesorul Der Stefan gi acgsta cedeazci functid de apiculturii. Toate aceste ~ apicole ale soinspectorul apicol loan Na- pregedinte unui alt f ~ n t a manifestciri ghy, upa numdr de 250 de $i paslonat stupar bdntean : cietcitii au facilitat dezldnapicultori din zonci s-au Pave1 Tismonariu, care s-a tuirea fn lant, pe verticald, constituit, Z n anul 1892, in dovedit a f i fost exemplul pfnd la cele mai indepdr,,Societatea Apicold Bdnii- de urmat pentru multe ge- tate agezdri omenegtt, a teand" d i n Timigoara, sub neratii de apicultori - d i n unor forme organizatorice pre~edentia lui Ceorg Be- zond. 0 activitate meritorie - cercuri apicole, prectlm niccki g i a unui comitet e- i n cadrul Societdfid Apicole gi a mocfalitdtii de instruire menite dezvoltdrii teoretkd gi practicd- prin terogen ca etnii, profesii g i Bdntene, stupciritului modern d i n cursuri de initiere gi perZndeletniciri, ce Ontrunea tapa respectivd au avut-o $t fectionate a practiciirii stucele mai de seam& perso- directorul vcolar din Timi- pdrtiulut sistematic. Un nalitdti pdirunse de cauza Voara, l u l i t ~Vulpe, collie- exemplu' grciitor pentru stupdritului d i n epoca res- rentiarul Gheorghe Ciun- promovarea apiculturii d i n pectivd ,qi care gi-au consa- gea, precum f i Ludwig teritoriu 1-a constituit i n f i clat intrsaga lor capacitate Cuggenberer $2 N. 1anC0- intarea i n iunie 1941, d i n ~i forid creatoare pentru vici - secretari $i redactori initiativa inviitcitoruf Gheorghe Andra$ (1988-1979), a propdgirea apiculturii bdnd- ai revistei societdfii. Prin activitatea desfdgu- Cercului apicol din SinicoTene. La conducerea societdtii, rat6 de comitetele ce s-au laul Mare, i n cadrul cdruia .de-a ,lungx2 existentei sale, perindat la conducerea So- s-au experimentat cu succes
(continuare fn paq. 30)

PIanfe meiiferej dar nu numai atit


L

Q $
Q

s #
$ $
Q 4

8
Q

bf~ff/ffff~ffff/ff/fff//f///~f/f~/~
ASTAZI,FRUCTE DE PADURE

Despre multe specii de plante, cultivate- sazl- scilbatice, apicultorul ( m i alks orciseanul) +tie numai ,,ce a apucat" - cd rlau .nectar pi eventual gi PO- Q Zen, cci merit; s; se deplaseze deci E n pastoral l a un masiv de,., sau sd accepte invitatia la golenizarea .... Dar putini sfnt acei care cunosc mai bine iden- % tinatea sursei de nectar sau de polen. Vom fncerca sd- prezentdm in paginile Q revistei iaformatii de naturci non-apicold, cu rprivira la plantele pr$etene api- 8 cultorului. 8 E$te cazul sd cunoa~temmediul inconjurdtor, otiunde ne-am, afla.' ~ e c i $ : sd cunoa~temvirtutile extra-apicole ale .speciilor melifere, sci te facem cunos- $ cute pi altora, sd ocrotim aceste phnte gi sd le folosim. Se vorbepte chiar 2 se scrie despre albinii ca esentialz component6 a mediului, iar despre fndelet- $ nicirea noastrd ca avtnd vocatie ecolo~istd. Dacd vrem sii credem noi inpine $ aceste afirmatii $i dac; vrem sci dovedim cci este asa, trebuie sd @ actioniim $ ca atare. % . Mihaela SERBAN
4
vf/#fffmfffIfff/ffffffffff/f//flffb~'

~ ~MIIF~III~I~NIII~IIIIIIIIII~I~IIR~+' ~ ~ ~ ~

hsemenea. m r e l e se- utilizeaz5 lsentru prevenire; $i tratarea multor afectiini ale Intmrcerea omului la naturg,, in zilele caviatii bucale. noaptre, se reflect5 $i in alegerea conS e folosesc in special lbtarii tineri us$tient& a remediilor naturale, nu numai cati, in decoct concentrat. fntr-un ibric pentru mici neplsceri ci chiar pentru foarte curat se pune la fiert ceva rnai rele rnai mari, rezultate ale unei civilizatii mult de 1 litru cu 3 uncii (cca. 100 g) care, cu toati panoplia sa d e medicade lastari d e mur gi se las5 sg fiarb5 mente sintetice, n-a reugit, in unele situpin5 se reduce la 1 litru, apoi se streatii specifice, s& dep@i~easc?l rernediile decoarg printr-un tifon. Contra hemoroizirivate din chimia natural5 aceea a lor, se fac spSlgturi cu acest lichid sau plantelor. se aplic5 courqprese bine ~Mbibate. ConDesigur, speciile de plante sint aceleavi tra inflarnatiilor gitului $i ale gurii se dintotdeauna ,$i ele elaboread aceleavi folosqte acelagi decoct pentru gangars, cu substante. Ce 8-a achimbat ins& este cucit rnai des cu atit rnai bine, indulcit cu noagterea lor exact5, a proprietilvlor $i mi_ere. Se recornand5 ca decoctul s2 fie modului d e administrare in fiecare caz. preparat zilnic. Este recomandabil5 $i Cum nu mai este nevoie de o descriere masticarea lhtarilor d e mur, care sint a plantelor melifere, in cazul apicultoricomestibili $i pot forrna p a r k din dieta lor noqtri versati jn terminologie botanic5, diareicilor ; este suficient ca Ihstarii s5 fie ne vom limita la a indica principiile cufieGi precum spanacul sau s5 fie mincati rative, localizarea acestora in plant5 $i ca verdeturi. c date cit rnai complete despre propriet5Murele sint $i ele u$or astringente. Atile lor vindecstmre. d5ugmd sucului ceva rnai putin decit blul g ~ u U i t i isale Pi incilzind *$or, MURUL (Rubus fruticosus L.) la topirea compkt5, se prepax% un exceCon4inut: h p5rtile sale erbacee, $i lent sirop de mure care, amestecat cu dec&ul descris anterior, dwine $i rnai efimai ales fn lgstarii noi, contine o mare cient. Diluat in ap5, acest sirop poate fi cantitate d e tanin, Pmpreuna cu divervi acizi organici, partial sub form& de 1- luat la discretie d e catre cei care trebuie s5 bea lichide, indeosebi cei cu febr5. ruri. Murele au 7/0 zah5r (glucozg $i le,Nici siropul de mure gi nici murele nu vulm5 $i diferiti acizi - citric, lactic, fac vreun r5u cuiva. succinic, oxalic, salicilic (acesta probabil Observetie : Cind imprejursrile ne silesc sub form5 de salicilat de metil), vitamilla s5 recurgem la un inlocuitor, murul se C, etc. numgr5 printre plantele care pot servi Propriet&ti curative : Cea mai imporpentru furnat, in locul tutunului, c h i nq tan^ este cea astringent.3, datoraa tmieste d5ungtor iar fumul s 4 tolereaz5 u$or. nuluppe care-1 contine. De aceea, se 010Intr-un astfel de caz, se recornand5 folosirea frunzelor de mur de cimp gi a celor seste contra digreii, dizenteriei, hemoroi&or, inflmatiilor gitului, pentru fnari* 0 uncie = 28,4 grame rea gingiilor $i fixareti miiselelor ~ t c .De

#a

de zmeur >pentru prepararea unui Pnlocuiitor de ceai chinezesc. Se iau 2 Mrti frun; ze de m u r d e cimp $i 1 parte frunze de zmeur .$i, dupii ce se- usuch, se take- bucritele. S e stropesc cu putinli ap5 $i se pun intr-o pEnd curat5 care se'inoadli P n a$a fel fncit frunzele d fie bine strinse '$i u m e z i t e ; se lasft la fermentat intr-un loc adecvat, la urnbrii dar n u prea rece, 2--3 zile. Fermentatia face s.9 aparli o aroma care amintegte pe cea de trandafir. poi se usucii din nou frunzele mliruntite $i prin aceasta parfumul se p i e d e , dar revine daca se inchid din nou intr-o cutie de tablii etangg.

urme d e .acid malic $i formic, precum $i de acid salicilic, probabil_ sub form5 de salicilat de metil, pectin5 etc.
Virtuti. Zmeura este rlicoritoare.

ZMEURUL (Rubus idaeus L.) .

Contine pi& la 7% zahh-, adic5 glucozii $i lwulozii, cu.foark mici cantitati de zaharozft, d i v e q i acizi organici, i n principal acid citric $i cantitliti mai mici sau

S e folosegbe sub -form5 d e sirop, care se preparft din sucul de fructe $i a t e mult mai plgcut data acesta n u este fermentat, deci dacri este proasplit extras, adhugindu-i zahar ceva mai putin decft dublul greuatii sale. Siropul d e zmeuri se ial vara cu apri d e la gheat6 sau d w r proasplit5 atunci cind este vprba d e bolnavi cu febrA. Impreung cu cel d e coadze, este unul dintre siropurile cel mai des falsificate - c u coloranti artificiali $i acid citric sau tartric din comert. U n sirop bun d s zmeur5, preparat i n cask este u n adevrirat deliciu. Ca fruct de sezon, zmeura este $i un excelent desert. Este bung contra constipatiei, pentru reumatici $i dispeptici.
.

Florenbi~naNestor (dupli El Diosc6rldes Renovado)

UN VEAC' DE LA REORGAMZAREA STUPARTTULU~ ROMANESC DE VEST IN SOCIETATEA APICOLA B A N A V A N A


(continuare din pag.. 28)
'

noire sisteme de stupi : Dadant-Blatt, Layens g f cel bdndtean. Tot Gh. Andraya #st cel c a r e a introdus p s ru prima oar6 stupdritul pastoral 3 n partea de vest a tdrii, sprijlnit fifnd de u n alt mare stupar din Sinicolaul Mare : Sava Leopoev (1878-1942). Pentru realizdrile obtinute i n orgadzarea gi dezvoltarea apiculturii din zon6, la recoman_darea consilierulud apic01 Dr. Florin Begnescu, Ministerul Agriculturii $i Domeniilor din vremea aceea, Gh. Andray a fost nun i t apicultor propagandist a1 regiunii de vest.

La progresul apiculturii bdndtene gi-au adus u n aport insemnat y i o seami de activigti, ca : Prof. univ. ing. C. Martinovici, prof. I. Andronescu, L. Kopf! invdtdtor Virgil Amandz din Bucovdt, Seraflm Popescu din Lugoj, Barbu I oan din Camnsebey, Corwlan Murgu din Ilidia, Aure1 Dancen din Prilipdt, prec u m y i foarte multi alti stu. pari anonimi, datdritli cdrora a fost posibil ca, trecind peste toate vicisitudinile celor doud rdzboaie mondiale n mare mdce au decimat O surd potentialul apicol, totugi sd se ajungd ca fn anul 1943, Societatea Apicold Bdateand sd aibd Dnscri~i

u n numdr de 1689 membrii, stuparilor activi. Dupd cel de a1 doilea rdzboi mondial, datoritd reorganizdrii profunde impuse, Societatea ApZcold Bdmifeanii a aderat la Societatea Central6 de apiculturli din pucureyti, astfel luind sfirgit existenfa sa de organizatie apicold de sine stdtdioare, .purtdtoare a destinelor stupdritului romiinesc de vest pe arcul de legdturd dintre secolele a1 XIX-lea g i a1 XX-lea. Fie ca exemplul de ddruire a1 inaintagilor apkulturii traditionale sd dBinuie peste timpuri spre hznc,; T i propb~irea stupiiritulut romiinesc.

DOCUMENTAR APICOL

Klartan qi Apistan
OMOLOGAREA OFICIALA CAMENTELOR A MEDIOmologarea .sau neomologarea remediilor apicole reclam5 acordul a patru of icii independente, intercantonale sau f ederale. Este vorba d e Oficiul international a1 medicamentelor .OICM), d t Oficiul federal a1 sSnlt5tii publice (OFSP) gi de Oficiul veterinar federal (OVF), Sectia apicol3, FAM (Liebefeld, nefiind competent5 decit pentru examinarea eficacitstii $ pfntru i iaspectele tehnice). Este incontestabil c5 solicitantul, cel mai adesea fabricantul sau . revinz5toru1, este cel ce are rolul major. El pune in migcare procedura d e omologare. Deja la acest nivel, deciziile foarte importante intervin c5ci nici o autorizatie nu va fi cerut5 pentru un produs care prezint5 un oarecare ~ u n c tslab sau alt5 Rzerv5. - Penrtu a elibera o autorizatie, trebuie indeplinite map multe exigenfe, iat5-le pe cele mai importante : - produsul trebuie sti se dovedeasc5 eficient (sti distrug5 varroa) ; nu trebuie s i fie dguniitor pentru gazd5 ; nu trebuie s&prezinte nici un p e r i d pentru om, animale sau mediu ; - substanta activa trebuie cunoscuta. nu trebuie sil sumin& nici un efect secundar intimiat ; trebuie stabllite limitele d e olerant5 ale ieziduurilor ; trebuie s5 fi f a t atestat P n mai mul= te laboratoare ; - experiente pe teren trebuie sii dem ~ s t r e z e c5 rgspunde eatisficiitor exigentelor practice ; f o m a sub care se prkinta substanta activl (formula) trebuie declarata ; - dozarea trebuie stabilia cu precizie ; conditiile de stocare, conditionare, conservare (data limitg) trebuie cunoscute ; - reelele de distribuire trebuie definite ; in unele cazuri particulare, eliminarea controlatti trebuie reglementatg. Lista exigentelor este mult mai sever3 Este c a u l p e n h remediile apicole c5ci dacti siinstatea umani poate fi implicatit. apicultorul intrg f n contact cu produsul f n timpul tratamentului $i mierea este un p r d u s a l h e n t a r (cu exigente ridicate). Folbex VA, Perizin, Apitol, Formacid, Illertissner Platten, Apistan $i Bayvarol (in' ordinea cronologic5 a omoolgSrli) au indeplinit . deci aceste conditii. Fiecare autorizatie este provizorie . $i trebuie reinnoit5 txriodic. 'Ea este refuzat5 . dac5 exist5 motive bine fondate. Instructiunile de utilizare s h t restrictive. Modificarea lor trebuie s5 fie testatii. Retelele lor d e ,distribuire sint reglementate ; medicamentele contra epizootiilor cu declarare 6bligatorie ii parvin apicultorului prin veterinarul cantonal $i inspectori. PROPR~ETATILE $1 D O Z A R ~APISTAN-ULUI $1 KLARTAN-ULUI In timpul cercet5rii utili&rii Apistan-ului, problemele doz5rii $i ale naturi suportului (benzi dip PVC) erau foarte importante. Benzile sint rezultatul final a1 unei lungi serii de cercet5ri. Cind se introduc doui benzi noi de Apistan htr-o populatie normal&, exist5 siguranta c5 o cantitate regulat5 $i constant5 suficientg de materie activl va efi eliberatg in tot timpul tratamentului prescris. Dup5 utilizare, r5mine relativ mult5 materie activ5 in benzile care sInt dup3 aceea scoase gi arse la temperaturi ridicat5. Substanta activti restant5 este asffel distrus5 f g d & lase reziduuri nelinivtitoare. Se elibereaz5 in stup doar a zecea p a r k aproximativ din 1600 miligrame d e substant3 activ5 continut5 In dou5 benzi in cursul m u i tratament conform prescriptiilor. Adicg aproape la fel cu 150 miligrame de Klartan eliberate in cursul unui tratament d u p l metoda descris5 de Max Anderhub (in Schweizerische Bienen-zeitmg 9/91, p. 502). Totugi Klartan-ul este hidrosolubil $i siibstanta activ5 nu este eliberat& nici In mod regulat, nici in m5sur3 suficient5. Nici un h h i c a n t , nici u n vtnzhthl. intermedbr n u a cerut autorizatie pentru Klartan, d c i ca mqlic-arnent veterhar, nici CEI p r d m fitosanitm. C a produs antivarroa, el m u este nici testat, nici muntat. ' F i m prodiwc3tuare n u 4 n a e pen~ T Uvinzare #intElveW ei mu-$ asurn5 nici o respomabili~tate pentru eventualde pagube sau efecte secmdare., INUexist5 nici k a o Hat5 din surs5 sigur5 d e r i t a a r e eficient5, toleranti, a n d d e aplicare, dozare, conservare, sto@are, eliminare. Toate recomandkiie relative h aceasta aint ecouir d e r e k t e d e cas5 neexaminate. Klartan gi Apistan sint douh preparate fundamental diferite. Ambele, este adev5rat, contin fluvalinat ca materie activi, dar formulele lor sint diferite, Klartan-ul

ditiv (un emulgator) care nu dispare in timpul uscririi ; astfel, mvalinatul revine in solutie imediat ce intrB in contact cu urniditatea. Aceasta Pnseamnil fluvalinatul continut in Klartan s e dizolv5 in miere, dar nu $i cel continut in Apistan. Nimeni nu gtie cum se comport6 cu adeviirat kfartan-ul pe suport (din lemn, benzi din iut5). Este probabil c6 la inceput o mare cantitate d e materie activli este eli~beratri$i dupri putin timp ea scade mult Diferitele esente de lemn se compara diferit in timpul impregn5rii prin imersiune. Alte variatii intervin in functie d e grosime $i formri. Rezult5 o incertitudine cmsiderabilri in privinta eliber6rii substantei active din lemnul impregnat ; o astfel de incertitudine este exclusg cu benzile de Apistan din plastic, care sint standardizate $i calibrate. In afara motivelor cunoscute (reziduuri, pericol pentru mediu, dezvoltarea rezistentei, toxicitate pentru pqti), avem mai ales prWup6ri pentru lnodul de aplicare, dozare, manevrare g r q i t a (dilutie, umplere, stocare), liberul acces la produse neautorizate, eliminare. h plus, multe problerne ~ B m i ndeschise in privinta efectelor pe tennen indelungat $i a efectelor secundare. In Elvetia, serviciul d e sriniltate apicolri si-a stabilit oraane de control a1 e ~ i z o o tiilor. Pentru combate maladiile, afpicultorul este sustinut profesional $i adesea $i material f n mare mrisur5 de c6tre serviciile veterinare $i inspectori. Statul i$i asum& o p a r k din sarcini $i responsabiliGti. Dar aceasta il obligg sil participe $i la alegerea medicamentelor d e utilizat. Potrivit articolului 24.1 din decizia privitoare la epizootii, din 15 , decembrie 1967, produsele cle cambatere a varroozei sint supuse procedurii de omologare. In caz contrar, nu pot fi pnse in circulatie sau in vinzare. Potrivit punctului 11 2 din direcfivele d e combatere a varroozei din 15 martie 1990, utilizarea d e p r d u s e neautorizate oficial este interzisa. Astfel, utilizarea Klartanului este oficial prohibit& Tot ,,valsul" autorizavilor oficiale nu este un scop in sine. El este cerut d e lege $i constituie o protectie pentru apicultor, consumatorul d e mfere, albine gi mediul inconjuriitor. Fat5 de conceatenii n g t r i , trebuie sri respecam aceasta in mod con$tient ai far6 constrjngeri. S e poete ca serviciile d e omologare s6 fie severe $i, in unele cazuri particulare, prea prudente. Dar este i n interesul publicului $i nu p e n h a-i tracasa pe api.cultori $i pe altii comparativ cu alte t a l , Elvetia s-a dovedit rnai rapid5 $i mai li-

este complet hidrosolubil datoria unui a-

berala decit Germania $i Statele Unite in privinta omologiirii produselor Apistan $i Bayvarol ; totul depinde cu ce se comparli. Fat5 de substantele active cum sint fluvalinatul sau flumetrinul, este nevoie de prudent6. Nu este numai o chestiune de incredere, dar inainte de toate o chestiune d e cunqtinte $i experiente. Cind atitea date ~tiintificelipsesc, a r trebui sB fie clar cS nu se poate 15sa cale libera tratamentelor cu Klartan. ,,Eficient& $i muncii p*inriu cum cere Max Anderhub, nu trebuie s6 fie singurele criterii. Numai aceste obiective a r fi periculoase $i, prea simplu, a r putea 56 j n s e v e vedere limitat6 $i comoditate. Acum c6 Apistan $i Bayvarol sint autorizate, nu mai exist$ intr-adevar nici un motiv sii se utilizeze ?legal Klartan. Diferenta d e pret nu justific6 riscurile. Din contr6, pierderea increderii publicului (consumatoni de miere) a r putea avea consecinte financiare catastrofale pentru apiculturg. .. Prelucrare de .Liliana BRETOTEAN dup& G . . Biihlmann, din revista ,,Journal suisse d'apieulture" 1-2/1992)2, pag. 29.