3

Patologia glandei
mamare
CLINICA CHIRURGIE 1 TG.MURES
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tumorile mamare
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Mai multi traiesc de pe urma cancerului decat
mor de pe urma sa
(BUTADA)
Asa cum mucoasa cavitatii bucale este o
veritabila oglinda a mucoasei intestinale,
suntem indreptatiti sa consideram modificarile
glandei mamare oglinda functiei hormonale
ovariene.
Desi sanii sunt organele cele mai accesibile unui
examen clinic oferandu-se spre examinare,
diagnosticul uneori tardiv al unor afectiuni
mamare ramane o realitate.
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Clasificarea afectiunilor chirurgicale
ale sanului
I. ANOMALII SI DEFECTE DE CONFORMATIE:
1. Anomalii de numar ale mamelei congenitale:
a) Anomalii prin lipsa
Amastia absenta congenitala a mamelelor
Athelia absenta congenitala a mamelonului
b) Anomali prin exces
Polimastia mamele supranumerare
Polithelia mameloane supranumerare
Cele 2 tipuri de anomalii pot coexista
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
2. Anomalii de forma si de volum:
a) Atrofia sanului la femeie
b) Hipertrofia sanului la femeie
c) Hipertrofia sanului la barbat (ginecomastia)
d) Ptoza mamara
3. Malformatiile mamelonului (congenital/dobandite):
a) Mamelon scurt
b) Mamelon ombilicat
c) Mamelon invaginat
normal
invaginat ombilicat
scurtat
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
II. LEZIUNI TRAUMATICE:
1. Plagi prin arme albe sau arme de foc
2. Contuzii:
Echimoze
Sufuziuni
Hematoame ale glandei mamare,
premamare sau retromamare
Citosteatonecroza sanului (necroza
grasoasa traumatica
3. Arsurile sanului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
III. LEZIUNI INFLAMATORII SI PARAZITARE:
a) Inflamatii acute:
Mastita acuta
Furunculul sanului
Abcesul tuberos al sanului
b) Inflamatii cronice nespecifice:
Mastita cronica
Galactocelul
Abcesul cronic
Flegmonul linos al sanuluui
c) Inflamatii cronice specifice:
Tuberculoza sanului
Sifilisul mamar
d) Parazitozele sanului:
Actinomicoza sanului
Spirotricoza mamara
Chistul hidatic al sanului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
IV. DISTROFIILE GLANDEI MAMARE:
a) Mastoza sclerochistica (maladia RECLUS) sau
mastopatia fibrochistica (TILLAUX-PHOCAS)
b) Chistul solitar al glandei mamare
c) Ductectazia sau ectazia canalelor galactofore
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
IV. TULBURARI FUNCTIONALE:
a) Mamela secretanta
b) Mamela sangeranda
c) Congestia mamara
d) Mastodinia (nevralgia mamara)
Primitiva in cadrul unor tulburari
Genitale
Endocrine
psihice
Secundara unor leziuni mamare
Ptoza mamara
Tulburari benigne
Mastoza fibrochistica
Uneori cancerul mamar
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
VI. TUMORI BENIGNE ALE GLANDEI MAMARE:
a) Fibromul mamar
b) Adenomul mamar
c) Adenofibromul mamar
d) Tumorile phylodes (dupa unii autori adenofibromul
intracanalicular)
e) Chistadenomul mamar
f) Tumora vegetanta intracanaliculara (papilom
intracanalicular)
g) Tumorile cu tesut heterotopic (condroame,
osteoame, teratoame, colesteatoame)
h) Tumorile cu stroma remaniata
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
VI. TUMORILE MALIGNE ALE SANULUI:
a) Boala PAGET cancer glandular initial
epidermotrop
b) Sarcomul
c) Cancerul glandei mamare
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
VIII. STARI PRECANCEROASE ALE SANULUI:
a) Mastoza fibrochistica RECLUS
b) Chistul solitar
c) Tumorile vegetante intracanaliculare
d) Mastita cu plasmocite
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
MASTITA ACUTA
Reprezinta cea mai frecventa forma de
inflamatie acuta a glandei mamare.
Inflamatiile acute ale tesutului celuloadipos care
inconjura glanda mamara (paramastita) sunt
reunite impreuna cu inflamatiile acute ale
glandei mamare propriu-zise sub termenul
generic de mastita acuta, desi este vorba de fapt
de o panmastita
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Etiologie
a) Cel mai frecvent se intalneste mastita acuta la femeile care
alapteaza (mastita de lactatie).
Germenii cauzali (stafilococ, streptococ) ajung la nivelul
mamelonului vehiculati de mana mamei sau de gura
sugarului.
Dezvoltarea infectiei este favorizata de angorjarea
mamara din lactatie, de traumatismele repetate produse
de actul suptului, iar alteori prin eroziunile, fisurile
mamelonului caracteristice mai ales primiparelor.
Microbii patrund in glanda pe cale canalara. In afara
stafilococului si streptococului, mult mai rar gonococul,
colibacilul, germenii anaerobi sunt responsabili de
producerea mastitei acute din lactatie.
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Etiologie
b) Mult mai rar se pot observa mastite acute in timpul
altor episoade ale vietii genitale:
Mastita nou-nascutului
Mastita din cursul pubertatii
Mastita din cursul menopauzei
c) Exceptional se intalnesc abcese metastatice ale
sanului, cand infectia se produce pe cale sanguina
in cursul unor infectii generale: febra tifoida,
stafilococie, septicemie
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Clinic
Apare in saptamanaa 2-a sau a 3-a de
lactatie. Boala evolueaza in 2 faze:
I. Galactoforita
I. Abcesul confirmat
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
I. GALACTOFORITA faza in care sunt afectate
numai canalele galactofore
Febra 38 38,5
0
C
Dureri ale sanului care cresc treptat la supt
Fara roseata locala
Sanul marit de volum, dureros
Consistenta mai ferma
Fara adenopatie axilara
Semnul BUDIN : secretie mamelonara galbuie, spontan
sau la exprimarea mamelonului (se poate preleva pentru
cultura si antibiograma)
PROGNOSTICUL:
- este bun pentru mama, boala de obicei se vindeca
spontan. Alteori evolueaza catre abces.
- pentru sugar insa laptele infectat produce tulburari
digestive, bronhopneumonii, abcese
multiple
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
II. Abcesul confirmat
Sanul este marit in volum
Tegumente rosii, calde
Foarte dureros
Fluctuenta locala
Stare generala alterata
Febra (frisoane)
Insomnie
Diag + :
Usor in faza de abces constituit
In faza initiala (galactoforita) este dificil, dar
important fiindca in acest stadiu tratamentul
medical este eficient
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Diag. dif.
Angorjarea sanului (san insuficient golit)
Fara semne inflamatorii
Semnele dispar dupa golirea sanului
Cultura microbiana este negativa
Mastita acuta carcinomatoasa
Survine frecvent in cursul alaptarii
Frecvent bilaterala
Cu adenopatie axilara
Starea generala alterata rapid
Nu raspunde la tratamentul antiinflamator
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Erizipelul regiunii mamare
In care placa erizipelamatoasa elevata, cu bureletul
specific fata de pielea din jur, usureaza dg
Puseul evolutiv subacut al unui carcinom cu
dezvoltare rapida care imbraca adesea forme
pseudoinflamatorii limitate doar la un cadran al sanului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Paraclinic
Mamografie
Termografia
Teletermografia dinamica
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Forme clinice
1. Abcesul premamar (supramastita)
Dezvoltata superficial, in grasimea premamara
Cu limfangita si adenopatie axilara dureroasa
2. Abcesul retromamar (inframastita)
Apare prin propagarea infectiei de la glanda spre
tesutul gras retromamar, rezultand un abces in
buton de camasa cu un pol intraglandular si altul
retromamar
Sanul voluminos
Circulatie colaterala importanta
Submamar apare o zona edematiata, fluctuenta,
rosie
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
3. Flegmonul difuz al sanului:
Foarte rar intalnit
Apare la femei profund debilitate, cu prabusirea
capacitatii de aparare antiinfectioasa
Caracterizat prin tendinta necrozanta si difuza a
supuratiei
Semne generale intense
Frecvent moartea survine in cateva zile in ciuda
inciziilor largi; mamectomia precoce poate salva
bolnava
4. Flegmonul lignos (OMBREDANNE)
Forma subacuta
Sanul marit, dur, supuratia apare tardiv
Poate fi incadrat in grupa inflamatiilor cronice
nespecifice
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
5. Mastita nou-nascutului:
Bilaterala
Sanii usor mariti, rosii, durerosi (sticle de ceasuri)
Rezolutia se face spontan, rareori supureaza
6. Mastita pubertatii:
Mai frecventa la baieti
Sanii tumefiati, durerosi
Rezolutia spontana, fara sechele
7. Mastita de menopauza:
Evolutie subacuta sau cronica
Poate fi confundata cu cancerul (tumefactie dura,
aderenta la piele cu adenopatie satelita)
Se impune sectorectomia cu EHP
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
8. Abcesul tuberos:
Punctul de plecare sunt glandele sebacee si
sudoripare ale areolei mamare
Tumora mica, bine individualizata, rosie-violacee,
dureroasa, moale
9. Mastitele metastatice:
Pot imbraca orice forma
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tratament
1. Profilactic igiena riguroasa a mainilor lauzei, a
sanului si a gurii sugarului
2. Curativ :
In faza de galactoforita MEDICAL
Intreruperea alaptarii din sanul respectiv
Exprimarea (golirea) sanului
Antiinflamator local: prisnite umede, punga cu
gheata, radioterapie antiinflamatorie
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Antiinflamatorii si antibiotice pe cale generala (dupa
antibiograma din secretia mamara)
Suspendarea compresiva a sanului
Scaderea secretiei lactate:
ANTIPIRINA 2 g/zi
BROMOCRIPTINA 2,5 mg 2x1 tb/zi
SINTOFOLIN 10-20 mg/zi i.m.
Reducerea aportului de apa si condimente
Diuretice
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
In faza de abces confirmat (supuratie) este
CHIRURGICAL incizia si drenajul colectiei sub
anestezie generala
Incizia
Debridarea se face cu degetul suprimand septurile si
cloazonarile existente in cavitatea abcesului
Drenajul :
Cu mese (incizii eliptice)
Cu tuburi (decliv, transfixiant)
Se intrerupe alaptarea
Se asocieaza antibiotice conform antibiogramei
Radiara
CircumferentialaP
eriareolara
Submamara
Dupa topografia colectiei
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
MASTOZA
SCLEROCHISTICA
boala RECLUS
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Boala nodoasa a sanului TILLAUX-PHOCAS (in care
predomina elementele adenomatoase, scleroase) si
mastopatia sclerochistica descrisa de RECLUS in 1880, au
fost reunite de catre SCHIMMELBUSCH in termenul
generic de mastopatie sclerochistica.
Este o distrofie a sanului caracterizata de prezenta a
numeroase chiste mici si noduli fibrosi in ambii sani
Apare la femeia adulta, uneori la pubertate, rareori la
menopauza (eventual se deceleaza la aceasta grupa de
varsta). Foarte rar se observa la barbat
Majoritatea autorilor sunt de acord cu patogenia hormonala
(hiperfoliculinemia) a acestui tip de distrofie glandulara
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Clinic
Semnele functionale sunt fara importanta: dureri de
intensitate mica, spontane sau provocate, uneori scurgeri
seroase prin mamelon
Examenul obiectiv:
Inspectia nu pune in evidenta modificari ale glandei
Palparea este insa foarte importanta; pune in evidenta
multipli noduli mici, ca alice de plumb, de consistenta
dura, mobile pe tegumente, distincte intre ele, asezate,
de obicei, pe un placard fibros (placardul de mastoza).
Aderenta nodulilor la tegument (semnul Dupuytrain
si/sau Jannisevski prezente) este un semn important in
favoarea degenerarii maligne. Adenopatia axilara este
absenta. Examenului sanului controlateral este important
si obligatoriu, boala fiind de obicei bilaterala
Mamografia nu este caracteristica
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Forme clinice:
1. Forma difuza predomina leziunile de fibroza
2. Forma (distrofia) chistica predomina leziunile
chistice
Diag. dif. se face cu :
Tuberculoza sanului
Tumorile vegetante intracanaliculare
Cancerul de san
Exam histologic extemporaneu precizeaza diagnosticul
Evolutia:
- de lunga durata;
- poate degenera malign, fiind inclusa in starile
precanceroase ale sanului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tratamentul
Tratament hormonal (Sintofilin, Mastoprofen) este
contraindicat intrucat nu vindeca afectiunea, are efecte
secundare importante, amana nejustificat interventia
(sectorectomie + EHPE), mascand eventual evolutia unui
mic cancer aparut pe o mastoza chistica.
Bolnava va dispensarizata si examinata periodic (din 3 in 3
luni la 1-2 zile de la ultima menstra). La cea mai mica
suspiciune de modificare a evolutiei spre malignizare se
indica tratamentul chirurgical (sectorectomie +EHPE)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
TUMORI BENIGNE A
SANULUI
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
a) ADENOFIBROMUL
Tumora benigna a glandei mamare de marimi variabile (1
5 cm diametru), rezultata prin proliferarea tesutului
glandular si a tesutului conjunctiv al glandei.
Este inconjurat de o capsula proprie care face posibila
enucleerea sa . Aceasta capsula lipseste in zona in care
adenofibromul adera la glanda mamara.
Histologic se disting mai multe varietati:
AF pericanalicular
AF intracanalicular
AF chistic
AF arborescent
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
CLINIC:
Apare la femei intre 18-30 ani
Tumora rotunda sau ovalara, neteda sau boselata,
bine delimitata, ferma, nedureroasa, mobile pe
planurile profunde si superficiale
Adenopatia axilara absenta
MAMOGRAFIA :
Opacitate omogena cu
contur net (rotunda sau
boselata)
In tumorile vechi sunt
posibile cacificari
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
TRATAMENT :
Chirurgical sectorectomie + EHPE
Simpla enucleere nu este de preferat
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
b) TUMORA VEGETANTA INTRACANALICULARA
Papilomul intraductal este o varietate rara de proliferare
epiteliala a epiteliului canalelor galactofore
Anatomo patologic: galactoforul apare dilatat, plin cu
vegetatii care plutesc intr-un lichid sangvinolent.
Vegetatiile sunt constituite dintr-un ax conjunctivo-
vascular ramificat acoperit cu epiteliu cilindric
Clinic:- se caracterizeaza prin scurgere de sange sau
secretie sangvinolenta prin mamelon care pateaza
lenjeria intima
- rareori se palpeaza retroareolar o tumora de
marimea unei cirese, ferma, mobila pe tegumentele
areolei. La presiune se scurge o secretie patologica
prin mamelon
Galactoforografia : evidentieaza canalul galactofor dilatat
si o lacuna intracanaliculara
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Evolutia : benigna la inceput, poate degenera
malign
Tratament :
dupa injectarea cu albastru de metilen a orificiului
canalului galactofor prin care se scurge secretia
sangvina, se practica sectorectomie centrala.
din piesa extirpata se izoleaza canalul galactofor
injectat cu albastru de metilen si se diseca tumoa
intracanaliculara care se trimite pentru EHPE
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
c) TUMORILE PHYLLODES
Sunt tumori mari, uneori gigante
Unii autori le considera ca fiind un adenofibrom
intracanalicular. Tumora se caracterizeaza printr-o
neregularitate atat ca forma (lobulata) cat si de consistenta
(zone dure, alternand cu zone moi)
Tumora este bine delimitata, mobila pe planurile profunde
si superficiale.
Pielea este intinsa, subtiata, violacee
Pe sectiune are un aspect foliat (foi de ceapa sau frunze
de varza)
Cresterea este lenta, cu perioade de crestere si de
stationare; poate degenera malign
Tratament : mastectomia simpla, de preferat subcutanata
(NB- recidiva in cazurile de rezectie limitata este aproape
regula
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Pielea este intinsa, subtiata, violacee
Pe sectiune are un aspect
foliat (foi de ceapa sau
frunzedevarza)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
MAMELA
SECRETANTA SI
MAMELA
SANGERANDA
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
ETIOLOGIE
Un sindrom complex cu multiple cauze:
Tulburari functionale la femeile isterice, la femeile la
menopauza in urma operatiilor de sterilizare atunci cand o
cauza organica genitala (atrofia uterului, sinechii) impiedica
scurgerea sangelui menstrual
Stari dissecretorii mamare legate de o hiperactivitate
glandulara
Afectiuni vasculare locale
Boli sanguine hemoragipare- hemofilia, purpura
trombocitopenica, etc.
Boli cu substrat anatomopatologic: mastite cronice,
mastoza fibrochistica, papiloame intraductale, ductectazia
canalelor galactofore, adenofibromul intracanalicular,
hemangiomul, limfangiom, boala PAGET, cc mamar
NB: o secretie mamara patologica poate fi semnul unui
cancer mamar
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Diagnostic
Este in primul rand etiologic
Clinic:
Pot fi decelate leziuni tumorale palpabile
Alteori este negativ, situatie in care se recurge la
mamografie, galactografie, frotiul secretiei mamare
Uneori numai sectorectomia cu EHPE stabileste
cauza mamelei secretante
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tratament
a) In cazurile care au un substrat anatomic al scurgerii
patologice mamare este indicat tratamentul chirurgical
sectorectomie +EHPE
b) In cazurile cand examenul clinic si paraclinic nu pune in
evidenta o leziune mamara preferam totusi sectorectomia
centrala + EHPE. Este de preferat aceasta atitudine,
decat sa etichetam eronat o mamela sangeranda ca fiind
cauza functionala si sa trecem pe langa un microcancer
nedepistat prin examen clinic si paraclinic (negativ in
cazul tumorilor intracanaliculare foarte mici)
NB: raspunderea pe care ne-o asumam etichetand o mamela
secretanta avand drept cauza o tulburare functionala este
enorma, de aceea se prefera tratamentul chirurgical in
toate cazurile (este mult mai grav sa lasi sa evolueze un
microcancer decat sa faci o sectorectomie care s-a
dovedit a fi excesiva!)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
CANCERUL
GLANDEI MAMARE
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Epidemiologie
Romania 2/3 din bolnave std III si IV
Cauze :
Educatie oncologica deficitara a populatiei
Neaplicarea masurilor de depistare precoce
(programele de lupta contra cancerului)
screening
Examinare si explorare nesistematizata la
persoanele din grupe de risc
Strategie terapeutica nefundamentata stiintific
(tratamente neavizate, conventionale)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Etiologie factori de risc
1. Factori externi (de mediu inconjurator)
Iradierea mai ales < 30 ani
Dieta alimentara bogata in proteine, grasimi, dulciuri
fine
Expunerea sanilor la radiatii UV (mastopatie benigna
difuza sau in placard)
Traumatismele mamare mici si repetate
Alcoolul, cafea, tutun
Stresul (factor de risc si agravare)
Contraceptivele orale (inainte de prima sarcina la
termen; perioada >10 ani)
Factori virali vARN tip B si C
Comportamentul familial
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
2. Factori endogeni (tin de gazda)
Varsta :
45 49 ani (premenopauza)
60 65 ani (postmenopauza)
Menarha precoce si menopauza tardiva
Nuliparitatea sau prima sarcina > 30 ani
Lipsa alaptarii la san (alaptarea factor protector)
Obezitatea in postmenopauza
Starile precanceroase (de granita, precursoare)
Hiperplazia tipica si atipica
Metaplazia
Displazia
Distrofia (boala fibrochistica)
Cc lobular in situ invaziv
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tumori benigne
Fibroadenomul
Adenomul juvenil
Papilomatoza juvenila
Chistele cu proliferari intra/perichistice
Cicatricea radiara (leziune de granita)
Deficite imune
Tulb endocrine (hipo/ hipertiroidia; excesul
estrogenic)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
3. Factori genetici:
Rol important MDCF1 (factorul mamar de crestere
derivat) identificat in cancerele mamare (sugereaza
modificarile aparute in celulele maligne)
In celulele epiteliului mamar cu potential de
transformare maligna se gasesc:
Receptori pt MDCF 1
Receptori pt alti factori de crestere
Protooncogene oncogene
Gene supresoare = inhiba procesul de
proliferare
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Transmiterea ereditara 2 puncte de vedere
a) Mostenirea directa a defectelor genetice specifice
(mutatii ale genei BRCA 1) rar 3%
b) Sindrom de agregare familiala presupune o
predispozitie genetica dependenta de interactiunile cu
mediul inconjurator (nu e specific cc mamar sd. LI-
FRAUMENI)
LYNCH descrie prezenta mai multor cancere la membrii
aceleasi familii (gastrice, colonice, mamare); oncogene
= placi turnante (p53, c-HER, c-Ha-ras)
Riscul creste de 2 x (mame cu cc mamar mai ales
bilateral)
Rude de gradul 1-2 risc crescut pentru descendenti
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Istoria naturala a cancerului mamar:
Evolutie variabila de la o pacienta la alta
Majoritatea cc mamare dependente hormonal (nivelul
estrogenilor secretati de OVAR, SR, T. ADIPOS)
Descoperit clinic (1-2 cm) cativa ani
Curabil descoperit preclinic
Evolutie locala de 1-2 ani cu tu diam <1 cm sanse
maxime de vindecare; alteori (35%) evolueaza rapid in
cateva luni generalizandu-se
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Evolutia (extensia) locala
Extensie directa din aproape in aproape de-a
lungul traveelor conjunctive si a canalelor
galactofore
Permeatia si invazia limfaticelor si capilarelor
sanguine
Cresterea tu:
fascia pectorala + perete toracic +/- fixare
tegumente:
- coaja de portocala
- edem
- ulceratie
- hemoragie
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Patrunderea celulelor sub forma de coloana (permeatia)
in vasele limfatice dermice
nodulii de permeatie
in regiunea mamara T la distanta M1SKy (meta cutanate)
In mamelon diseminarea discontinua
Regional adenopatie axilara
adenopatie supraclaviculara blocaj limfatic
bratul gros
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
La distanta meta (limfatic/sangiun)
1. Plaman
2. Oase
3. Ficat
4. Cerebral
5. SR
6. Ovar
7. Cutanat
Forma particulara de M (pleurezie/ ascita/
limfangioza pulmonara)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Biologia
Cc dezvoltate din
Leziuni precursoare
Epiteliu normal
66% hormonal dependente
ANATOMIE ONCOLOGICA:
Regiuni anatomice:
1. Mamelonul
2. Reg centrala
3. CSI (cadran supero-intern)
4. CII (cadran infero-intern)
5. CSE (cadran supero-extern)
6. CIE (cadran infero-extern)
7. PA (prelungire axilara)
1,2
3
4
5
6
7
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Caile de
diseminare
PRINCIPALE:
Axilara
Mamara interna
ACCESORII:
Transpectorala
Retropectorala
Retrosternala
(substernala)
GEROTA (ggl
cardiei si lig
falciform)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Diagnosticul
1. Anamneza
Factorii de risc
Data primului simptom
Data primului ex. medical
Data precizarii diagnosticului
Data luarii in tratament
Aprecieaza:
Ritmul de evolutie a tumorii
Cauzele intarzierii diagnosticului si tratamentului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
2. Examenul clinic:
INSPECTIA:
Volumul celor 2 sani
Proeminente/ depresiuni
Tegumente (roseata, edem, coaja de portocala)
Mamelonul si areola
Fosele supraclaviculare si axilele
PALPARE :
Superficiala (orientare) VELPEAU
De amanuntime
Manevra TILLAUX
0,3 0,5 asimptomatice
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Semne clinice
Tu dura
Durere
Scurgeri mamelonare
Eczematizari mamelon/areola
Retractia cutanata
Retractia mamelonului
Adenopatia axilara
Roseata tegumentului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
In diagnosticul afectiunii (prin
autoexaminare si examen clinic competent)
s-au cristalizat o serie de semne , grupate de
catre HAAGENSEN in
SEMNE DE ALARMA:
1. Tumora mica in san
2. Secretie mamelonara
3. Contur neregulat al sanului
4. Retractie mamelonara sau cutanata
5. Nodul axilar (in 0,5% din cazuri cancerul
pitic
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
SEMNE REVELATOARE:
1. Asimetria mamara (recenta)
2. Desen vascular (venos) accentuat unilateral
3. Capitonajul tegumentului supratumoral (semnul
capitonajului DUPUYTRAIN)
4. Pierderea paralelismului plicilor cutanate (semnul
plicii IANNISEVSKI)
5. Retractia mamelonara (semnul FORGUE cu
oblicizarea liniei bimamelonare spre partea bolnava
la manevra JACKSON)
6. Eczematizarea mamelonului, rebela la tratament (b.
PAGET)
7. Scurgeri mamelonare
8. Noduli de permeatie cutanati
9. Exulceratia tumorala
10. Edemul cutanat (semnul cojii de portocala)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
SEMNE CLASICE DE MALIGNITATE
(prezente in 60-65% din cazuri):
1. Tumora dura, ferma
2. Contur neregulat si difuz, limite imprecise
3. Fixare la parenchimul glandei si la planurile
profunde (muschii pectorali manevra TILLAUX)
4. Aderenta la tegument
5. Retractia mamelonara
6. Ganglioni palpabili, ficsi
7. Edem al bratului
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Semne clasice de malignitate
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Paraclinic
1. Mamografia bilateral in 2 incidente
(lateral/craniocaudal)
Sindromul radiologic malign:
1. Opacitate de regula cu contur difuz sau sub forma de
plaja noroasa cu contur sters
2. Spiculi sau microcalcificari
3. Edem peritumoral halou transparent
4. Ingrosarea lizereului cutanat limitat la tumora sau areola
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
microcalcifieri opacitate stelat
Mamografia
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
2. Ecografia :
Diferentierea lichid/solid
Masurarea dimensiunilor
Asociere cu Doppler
3. RMI si Tc
4. Laborator :
a) Nivelul antigenelor CA-15.3, TAG 72, MCA
b) Nivelul catepsinelor D
c) Ex. citologic (secretie sau aspirat prin punctie)
5. Dg. de certitudine EHP la parafina
marginile de securitate minima 2 cm
biopsia incizionala (TRUCAT )- nu e agreata
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
DIAG. DIF.
A. Afectiuni inflamatorii nespecifice:
Mastita in postpartum
Abces mamar
Chist sebaceu infectat
Mastita cu plasmocite
Mastita ABRICOSOV
B. Afectiuni inflamatorii specifice:
TBC
Sifilis
C. Chiste mamare simple
D. Chist hidatic mamar
E. Mastopatia benigna (placard/nodulara)
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
F. Tu benigne :
Cutanate
Adenom juvenil
Fibroadenom
Tu Phyllodes
Lipom
Granulom fagocitar
Hemangiom
G. Dermatite (mamelonare/areolare)
H. Alte tu maligne:
Limfom (Hodgkin/nonHodghin)
Sarcom
Hemangiopericitosarcom
Melanomul malign
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Depistarea cc mamar
< 30 ani autopalpare lunar
30 - 40 ani examen clinic specific + mamografie
40 49 ani mamografie / 2 ani
50 65 ani mamografie / an
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Tratament
Chirurgical
Radioterapie
Chimioterapie
Hormonoterapie
Complex, complet, precoce si stadial
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
MASTECTOMIA RADICALA LARGITA:
Cu extirparea ggl supraclaviculari si mamari interni
(DAHL-IVERSEN)
+ mediastinali (WAGENSTEEN & LEWIS)
+ perete toracic in bloc (URBAN, ARIEL, BRENNER)
MASTECTOMIA SIMPLA (Mc WHIRTER) in cc
exulcerate (paliativ)
MASTECTOMIA SIMPLA SUBCUTANATA CRILLE
MASTECTOMIA RADICALA HALSTED
MASTECTOMIA RADICALA MODIFICATA
PATEY extirpa micul pectoral
MADDEN menajeaza ambii pectorali
HANDLEY
CHIRICUTA himerizarea m. pectorali
TRESTIOREANU
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S
Dispensarizarea
1. Ex clinic
2. Mamografie a sanului
restant/controlateral anual
3. Rx pulmonar annual
4. Eco abdominal annual
5. Orice investigatie impusa de
simptomtologia maligna
6. Hemograma, fosfataza alcalina
C
L
I
N
I
C
A

C
H
I
R
U
R
G
I
E

1

T
G
.
M
U
R
E
S

3

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Patologia glandei

S-ar putea să vă placă și