Sunteți pe pagina 1din 4

Inventarul de depresie pentru copii ca predictor al competenelor sociale i colare

Rezumat: Aceast lucrare analizeaz relaia dintre diferii factori CDI, trasaturile de personalitate nonsocializante, masurate prin scalele EPQ de comportament psihotic si antisocial, realizarea academica i inteligena general. Participantii acestui studiu au fost 6 ! de ele"i din In"atamantul general #secundar$, dintre care %&' au fost (aieti si %6% fete, cu o medie de "arsta de &% ani. Din efectuarea analizei factoriale de e)plorare si de confirmare a CDI au rezultat * factori ortogonali. Al treilea factor #CDI+III, Incompetenta- .eadaptare$ a fost integrat prin itemi legati de comportamentul de inadaptare sociala si academica. CDI a fost negati" corelat cu realizarea academica, desi aceasta corelatie a disparut atunci cand s+au efectuat corelatii partiale de control pentru CDI+III. / analiza de regresie a confirmat mai departe ca CDI+III a fost singurul factor CDI asociat cu o realizare academica scazuta. De asemenea, rezultatele arata ca CDI+III si Intro"ersiounea pentru (aieti, si CDI+III si .e"rotismul pentru fete, au fost "aria(ilele cele mai predicti"e pentru realizarea academica scazuta. In ultimii cati"a ani, multi cercetatori si+au focusat atentia pe studiul relatiei dintre simptomele depresiei la adolescenti si "aria(ilele asociate cu procesul de socializare si adaptarea sociala. Cele mai multe dintre aceste studii raporteaza ca dispozitia depresi"a este asociata cu realizarea academica scazuta si incompetenta sociala. In"entarul de depresie pentru copii #CDI$ a fost tipic folosit in studiul epidemiologic al depresiei la copii in relatie cu incompetenta sociala si scolara. Au fost trecute in re"ista- analizate cate"a lucrari rele"ante pe relatiile dintre depresia la copii, e"aluata in cea mai mare parte de CDI, realizarea academica si "aria(ilele asociate socializarii in randul copiilor. Depresia la copii si competenta academica si sociala 0lechman, 1cEnroe, Carella si Audette #&2!6$ au descoperit ca incompetenta sociala si scolara au fost predicti"e asupra depresiei la copii. Copii incompetenti au o(tinut scoruri mai ridicate la depresie decat copii competenti, atat la auto+rapoarte, cat si in cazul opiniilor intre cei de aceeasi "arsta. 3au(er, 3orehand, 4ong, 0ur5e si 3aust #&2! $ au studiat, pe un esantion de adolescenti, relatia dintre ni"elul de competenta sociala si cogniti"a, asa cum a fost raportat de catre parinti si profesori, si simptomele depresi"e e"aluate de CDI. 6ezultatele au aratat ca scorurile la CDI corelate semnificati" si negati" cu notele de la scoala, ratingurile de comportament cu pri"ire la comunicarea sociala poziti"a, si perceptiile parintilor si ale profesorilor asupra competentelor cogniti"e si sociale ale adolescentilor. 6ezultate similare in esantioane de copii si adulti au rele"at, de asemenea, o relatie intre simptomatologia depresi"a si un deficit de a(ilitati sociale si scolare. Cole #&227$ a o(tinut auto+raportul masurat cu CDI, opiniile celor de aceeasi "arsta, si ratingurile profesorului asupra competentei sociale si scolare # acceptare- popularitate "s. respingere sociala$, reportand corelatii ridicate intre simptomele depresi"e si masurile incompetentei sociale si scolare. Intr+o alta lucrare, Cole #&22&$ a descoperit ca perceptia colegilor asupra competentei o(tinuta in ' domenii precum: social, academic, atractie fizica, conduita si sport, a fost semnificati" asociata cu scorurile la CDI, atat la (aieti, cat si la fete. 8n studiu mai timpuriu #Cole, 1artin, Po9ers, si :ruglio, &226$, cu un esantion mare de adolescenti in care au fost folosite CDI, auto+rapoartele, opiniile colegilor- egalilor, ratingurile- e"aluarile profesorilor si rapoartele parintilor, au fost descoperite aceleasi relatii ca in studiul anterior, desi corelatia intre depresie si incompetenta sociala a fost mai mare decat cea intre depresie si incompetenta academica. In plus, incompetenta sociala a fost un (un predictor al depresiei. Chen, 6u(in si 4i #&22'$ au descoperit ca scorurile la CDI au fost

semnificati" si negati" corelate cu e"aluarea din partea colegilor si profesorilor si cu scoala asociata cu competenta sociala. Depresia a fost, de asemenea, descoperita a fi semnificati" si poziti" corelata cu agresi"itatea+ intreruperea e"aluate de catre coleg- egal si profesor. Depresia si socializarea: Agresiune, psihoticism si comportament antisocial ;imptomatologia depresi"a a fost asociata cu ostlitatea si agresiunea. 4a adolescenti, scorurile la CDI au fost asociate cu agresi"itatea fizica si "er(ala. 8n studiu facut de catre del 0arrio, 4opez, si 1oreno #&22%$, a raportat ca CDI a o(tinut o corelatie de 7.*7 cu o scala a agresi"itatii alcatuita de catre Camprara si Pastorelli #&22%$. Predispozitia catre comportament antisocial si nesocializant a< fost, de asemenea, asociata cu agresiunea si cu o lipsa generala de a(ilitati sociale, la fel de (ine si cu o realizare academica scazuta. /amenii nesocia(ilidisociali tind sa fie su(iecti agresi"i+retrasi. =err, :rem(la>, Pagani si ?itaro #&22 $ au descoperit ca (aietii disrupti"i+ retrasi au a"ut cel mai mare risc pentru delic"enta cu simptome depresi"e. .or"ell si :o9le #&2!6$ a raportat ca CDI a corelat cu o masura a pro(lemelor comportamentale si o masura a delic"entei. Aceste descoperi, de asemenea, sugereaza o relatie intre anumite simptome depresi"e si caracteristicile de personalitate inadapta(ile. 4a copii si la adolescenti aceasta lipsa a competentei sociale si scolare influenteaza procesul de socializare, predispozant catre comportamentul disocial- antisocial. Incompetenta sociala si scolara sunt asociate cu personalitatea antisociala si delic"enta @u"enila, astfel aratand posi(ilitatea e)istentei unei relatii intre depresie, personalitate si incompetenta sociala si scolara. ?aria(ila de personalitate E>senc5iana a Psihoticismului a fost gasita a fi moderat legata de depresie. /amenii cu scoruri ridicate ale Psihoticismului prezinta trasaturi ale agresi"itatii, ostilitatii, lipsei de responsa(ilitate, si tind sa fie mai putin competenti din punct de "edere social. Aceste trasaturi se suprapun cu simptomele depresi"e. Ailiams # &2!&$, a raportat ca Psihoticismul este legat de scalele dispozitiilor agresi"e precum agresiunea, confuzia, depresia, timiditatea, egoismul, si dezacti"area generala. Depresia la copii a fost, de asemenea, asociata cu tul(urari de comportament si retragere sociala #6u(in, &22%$+ comportamentele, de asemenea, au fost intalnite la su(iectii cu scoruri ridicate la Psihoticism. In plus, Psihoticismul a fost clar asociat cu realizarea academica scazuta si cu comportamentul disocial asa cum au fost ele e"aluate de catre profesori. Allsopp si 3eldman # &2 *, &2 6$, au folosit o ;cala a predilectiei- predispozitiei pentru criminalitate, empiric construita din itemi EPQ care au discriminat cel mai (ine de la notarealistarea comportamentului scolar inadaptat #A;0, comportament antisocial$ , si un o(iecti" masura- dimensiune a o(razniciei scolare. 6ezultatele au aratat ca A;0 a facut o discriminare (una intre copiii normalizati si copiii de la case pri"ate de li(ertate si centre rezidentiale. ;tudiile ulterioare efectuate cu adolescenti au raportat ca .e"roza si Psihoticismul in cazul (aietilor si Psihoticismul in cazul fetelor au fost asociate cu auto+raportarea comportamentului antisocial #/rtet, Perez$. Structura multidimensionala a Inventarului de depresie pentru copii: Variabilele comorbide 1ai multi autori au efectuat analiza factoriala a CDI pe populatii nonclinice si au identificat "ariati factori ortogonali. Independent de numarul factorilor descoperiti, aceste lucrari sunt de acord cu faptul ca e)ista unii itemi in CDI care tind sa se grupeze, continutul lor referindu+se la comportamente inadapta(ile sau chiar antisociale. Acesti itemi sunt urmatorii: % # eu fac totul gresit$, ' #sunt rau tot timpul$, &' #trag de mine tot timpul pentru a+mi face temele$, B% #6ealizez prost su(iectele, Am incercat sa fiu (un in$, B* #.u pot fi la fel de (un ca ceilalti copii$, B6 #.iciodata nu fac ceea ce ce spun$ si B #Intru in lupte- 1a implic in (atai tot timpul$. / parte dintre acesti itemi sunt su(sumati in factorul CActing+outD a lui Donnell> si

cola(oratorii si in factorii CPro(leme interpersonaleD si CIneficacitateD ale lui =o"acs #&22B$. Acesti itemi ar putea fi parte a continutului comportamental al depresiei, cu (ar(atii o(tinand scoruri mai ridicate decat femeile, chiar daca femeile tind sa arate mai multe simptome depresi"e si mai consistente in perioada &'+&! ani # Petersen, &22&, 6utter, &2!6, Ean5in, &22!$. Cu toate acestea, in cazul populatiilor nonclinice acesti itemi ar putea identifica su(iectii su(socializati- neadaptati social care prezinta pro(leme comportamentale, care nu sunt in mod necesar inrudite cu depresia. In acest caz, ar putea e)ista o anumita comor(iditate intre simptomele depresi"e si comportamentele de nesocializare. 1ai mult, ar putea fi faptul ca su(iectii cu pro(leme comportamentale neinerente depresiei contri(uie la ridicarea- cresterea scorurilor medii o(tinute la CDI, aceasta e)plicand cea mai mare parte a "ariatiei in relatiile dintre CDI si Psihoticism, agresi"itate, comportament antisocial si realizare academica. =o"acs #&22B$ a o(tinut o structura in ' factori a CDI+ului printr+o rotatie o(limin directa: Dspozitie .egati"a, ;tima de sine .egati"a, Pro(leme Interpersonale, Anhedonie si Ineficacitate. Chan #&22 $ a studiat relatia dintre simptomele depresi"e e"aluate de CDI si masurile perceptiei de sine asupra competentei scolare si acceptarii sociale. 1ediile factorilor =o"acs luate ca factori CDI au fost comparate cu scorurile la competenta scolara si sociala. Frupurile incompetente din punct de "edere academic si social au o(tinut scoruri mai ridicate la cei cinci factori CDI decat alte grupuri competente din punct de "edere scolar si social, de aici asocierea- coro(orarea relatiei dintre depresie si incompetenta scolara si sociala raportata de multi alti autori. Cele mai multe diferente intre grupuri au fost acelea in factorul Ineficacitate al CDI, care a inclus itemii referitori la realizarea academica. Alte studii efectuate pe adolescenti au raportat, de asemenea, o relatie negati"a intre realizarea academica si depresia e"aluata de CDI in conte)tul nostru multi+cultural #Ezpeleta, &227$. 0azandu+ne pe literatura de specialitate re"azuta mai sus, poate fi concluzionat faptul ca: &$ Copii care o(tin scoruri mai ridicate la CDI tind sa o(tina scoruri mai scazute in studiile lor, sa nu ai(a a(ilitati sociale si sa fie necomunicati"i, ceea ce ar putea reprezenta moti"ul pentru care acesti copii nu sunt atat de populari printre colegi si profesori. B$ Copii cu trasaturi de personalitate de nesocializare, precum agresi"itatea, ni"eluri ridicate ale Psihoticismului sau tendinte de comportament disocial- antisocial, tind sa o(tina scoruri mai ridicate la CDI. %$ 1a@oritatea autorilor care folosesc CDI iau scorul total al celor B de itemi ca un inde) al depresiei, in timp ce factorul studiat pe esantioane nonclinice raporteaza ca e)ista nu mai putin de din cei B de itemi #B6 G$ cu un continut maladapti" din punct de "edere social care nu se atri(uie in mod necesar simptomelor depresi"e. *$ 1a@oritatea lucrarilor studiaza relatia dintre CDI si scorurile o(tinute la competenta scolara si sociala. Dat fiind faptul ca metodologia de cercetare folosita in aceste studii este una de natura corelationala, este dificil de definit o directie cauzala clara intre competenta academica si sociala, pe de o parte si depresia e"aluata de CDI, pe de alta parte. Daca luam in considerare faptul ca media scorurilor o(tinute cu CDI pe populatiile nonclinice este de 2+&B puncte, su(iectii cu trasaturi disociale ecranate de itemii CDI ai comportamnetului maladapti" "or o(tine, pro(a(il, scoruri mai ridicate pe scala totala tocmai din cauza acestor itemi. In cazul in care este asa, relatia reportata intre CDI si competenta academica si sociala ar putea fi incerta- indoielnica, dat fiind faptul ca importanta acestor relatii ar putea fi mediata de catre itemii disociali ai CDI. In plus, inteligenta este asociata cu realizarea academica, care ar acorda spri@in postulatului ca copii neinteligenti ar prezenta o realizare academica mai scazuta, mai multe comportamente disrupti"e si, in consecinta, scoruri mai ridicate la itemii comportamentului maladapti" ai CDI. Din aceste moti"e,

constatam ca trasaturile de personalitate de nesocializare si inteligenta scazuta ar fi "aria(ile comor(ide- asociate ale depresiei la copii, in special cand a fost e"aluata de CDI. In aceasta lucrare, am studiat relatia dintre "ariatele componente psihologice si comportamentale ale depresiei, e"aluata de CDI si relatia lor cu personalitatea, tendintele antisociale, si realizarea academica. .e+am (azat pe studiul structurii factoriale a CDI, dat fiind faptul ca multi alti autori au descoperit, de@a caracteristici diferite asociate atat cu personalitatea, cat si cu competenta scolara si sociala. Ipoteze: &$ Itemii CDI cu un continut asociat cu comportamentele de neadaptare- inadapta(ile "or fi su(sumate intr+un factor relati" independent in urma studierii itemilor CDI cu a@utorul analizei factoriale e)ploratorii si de confirmare. B$ ;unt asteptate diferente de gen in masurarile depresiei si personalitatii: 0aietii "or tinde sa o(tina scoruri mai ridicate pe scala care masoara comportamentele C e)teriorizateD, in timp ce fetele "or tinde sa o(tina scoruri mai ridicate pe scala care masoara comportamentele CinteriorizateD. %$ ;u(iectii cu o tendinta spre comportament antisocial asa cum a fost e"aluata de scorurile ridicate la Psihoticism si, de asemenea, cele la A;0 de la EPQ-H "or o(tine scoruri mai ridicate in comportamentul maladapti" continut de itemii CDI. *$ Daca e)ista o relatie intre scorul total la CDI si realizarea academica, ea ar putea fi mediata de comportamentul maladapti" al itemilor CDI. '$ ?a e)ista o relatie poziti"a intre scorurile scazute la inteligenta si la comportamentul inadaptat asa cum a fost masurat de scorurile ridicate ale itemilor de comportament maladapti" a CDI si scorurile P si A;0 ale EPQ. Potri"it lui =o"acs # &22B$, studiile factorului nu pu(lica-anunta, de o(icei, matrici de corelatii.