Sunteți pe pagina 1din 48

Branch Dolj

GHID PRACTIC PENTRU PARINTII COPIILOR DISLEXICI

CUPRINS
I. PREZENTARE SALVATI COPIII II. INTRODUCERE 2 7

III. SECTIUNEA I - INFORMATII GENERALE 8


1. DISLEXIA TRATAMENTSIMPTOME, CAUZE, DIAGNOSTIC, RECUPERARE 8

IV.

SECTIUNEA II- CUM SA TRAIESTI CU DISLEXIA SI SA TE SIMTI COMFORTABIL . 18 1. POT FI DISLEXIC DAR SA MA SIMT BINE? .. 2. CUM
18

AJUTAM COPILUL DISLEXIC SA ISI 19 GASEASCA PROPRIUL STIL DE INVATARE? ..

3. COPILUL DISLEXIC IN MEDIUL SCOLAR ... 24 4. COPILUL DISLEXIC IN MEDIUL FAMILIAL 31 5. INSTRUMENTE COMPENSATORII ..
33

V. SECTIUNEA III - LEGISLATIA LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL IN DOMENIUL 36 DISLEXIEI .


1.LEGILSATIA LA NIVEL EUROPEAN IN DOMENIUL DILSLEXIEI 36 2.LEGISLATIA IN ROMANIA IN DOMENIUL DISELXIEI . 38

VI. CONCLUZII ..

42

1.ESTE IMPOSIBIL SA NU INVETI. 42 2. DISLEXICII IN LUME- ADULTUL DISLEXIC .. 43 3.NOUA


ATITUDINE A PARINTILOR FATA DE 44 DISLEXIE

VI. GLOSAR .. 46 VII.BIBLIOGRAFIE ..... 48

I.

PREZENTARE SALVATI COPIII

Salvati Copiii Romania este o organizatie neguvernamentala nationala, de utilitate publica, neimplicata politic sau religios, bazata pe activitatea voluntara a membrilor sai. Infiintata in anul 1990, organizatia are in prezent filiale in 15 judete, peste 6000 de membri si beneficiaza de activitatea voluntara a peste 800 de persoane, majoritatea tineri.

Alianta Internationala Salvati Copiii este cea mai mare miscare independenta pe plan mondial, care actioneaza pentru apararea drepturilor copiilor.Are 27de membri si dezvolta programe in peste 110 tari.

Salvati Copiii Romania este un membru activ al Aliantei Internationale Salvati Copiii din 1997, fiind singura organizatie din SE Europei care activeaza in cadrul acestui organism.

Misiunea Salvati Copiii este promovarea si apararea drepturilor copilului conform Conventiei Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului si a Declaratiei Universale a Drepturilor Omului.

Viziunea noastra este o lume in care toate drepturile copilului sunt respectate. Salvati Copiii Romania actioneaza pentru: pentru o lume in care fiecare copil este apreciat si respectat o lume care asculta si invata de la copii o lume in care fiecare copil are sperante si perspective o lume in care fiecare copil este protejat de orice forma de violenta, abuz si exploatare

P Pr ro og gr ra am me elle ed de er ru ulla atte e iin nc ca ad dr ru ull F Fiilliia alle eii D Do olljj:: Impreun reusim pentru c st in puterea noastr!
Proiectul se deruleaza in paralel cu proiectele: O2S212 Prevenirea transmiterii TB in randul copiilor si tinerilor strazii prin educatie pentru sanatate O2S312I dentificarea la timp si tratamentul eficient al bolnavilor de TB din randul copiilor si tinerilor strazii si
Obiectivule proiectului:

reducerea transmiterii TB in randul copiilor /tinerilor strazii si familiilor lor Identificarea suspecilor TB din rndul copiilor/ tinerilor strzii si prinilor lor i referirea lor ctre serviciile medicale Asigurarea tratamentului sub direct observare pentru pacienii TB

Educaie pentru copiii exploatai economic - Recuperarea scolara a copiilor exploatati economic
Locul de desfasurarea - Centrul de zi--PISTRUIATUL---- str. Dimtrie Gerota Nr. 3

Copiii aflai n atenia Centrului Educaional Pistruiatul au beneficiat de activiti care vizau frecventarea cursurilor organizate la Centrul Educaional pentru toti copiii.

Trim I Suport material Frecventa in centru Cazuri noi 28

Trim II 37

TRIM 3 49

Trim 4 41

28 6

37 10

49 11

40 19

Innovative Perspectives In Learning Disabilities GRUNDTVING - GRU10-P-LP-38-DJ-CY


PARTENERI: Center Of Clinical Glossology And Mental Health- Cipru Association of Parents and Legal Guardians having children with disabilitiesVIMATIZO:-Grecia Cooperativa Sociale Cercate-Italia Institute for Innovation in Learning( FIM New Learning )-Frienrich-AlexnderUniversity of Erlanger Nurnberg-Germania PERIOADA 30.08.2010- 30.08.2012 Obiective -stabilirea responsabilitatilor fiecarui partener in vedere implementarii proiectului -schimbul de bune practici intre parteneri si felul in care se vor oferii serviciile de cea mai buna calitate copiilor cu disabilitati -oferirea de servicii complementare prin internet -instruirea voluntarilor, parintilor pentru a actiona ca una din sursele principale de suport pentru copii stiindu-se faptul ca parintii sunt cei mai buni profesori ai copilului care pot sa faca studiul IT sa fie placut -folosirea tehnologiei in nevoile individuale ale copiilor facandu-i pe parinti sa invete sa lucreze la internet si sa ofere copiilor suporturi de baza pentru a accesa pagina web a proiectului

Look at yourself - parents toward situations causing aggression


ACTIUNEA GRUNDTVIG parteneriat

Principalele obiective ale programului sunt : educatia sociala si de prevenire a parintilor consiliere pentru parinti in ceea ce priveste termenul AGRESIUNE pentru copilul sanatos si cu dizabilitati constientizare parintilor in ceea priveste folosirea unor cuvinte si situatii care fac parte din aria AGRESIVITATE Programul este finantat de ANPCDEF si derulat in perioada 2008-2010, iar in cadrul acestuia s-au desfasurat activitati de cercetare si colectare de informatii despre violenta in famile si modul in care parintii inteleg agresiune , precum si prevederile legale si penalizarile privind parintii care isi agreseaza copiii. In aceasta cercetare au fost implicate Scolile Nr.31 T. Aman, Nr. 35 I. D. Sarbu, Nr. 39 N. Balcescu, Nr. 18 Sf. Dumitru, Nr. 12 Decebal, LTH Coanda, CN Carol I .

BE suportive, not violent !Positive parenting for happy children


DAPHNE III JUST/2010/DAP3/AG/1059-30-0396518/00-42

Activitate realizata cu sprijinul financiar al Comisiei Europene,Bruxelles Coordonator : Societatea Romana pentru Educatie Bucuresti PARTENERI : * ORGANIZATIA SALVATI COPIII FILAIAL DOLJ * DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIE COPILULUI DOLJ * UNIVERSITY OF VALENCIA * THE NOBODYS CHILDREN FOUNDATION POLONIA * CENTER AGAINST ABUSE DARDEDZE-LATVIA * MUNICIPALITY OF SASSUOLO ITALIA * PRIMARIA PASCANI - ROMANIA * MUNICIPALITY OF AMAL CHILD OF EDUCATION DEPARTAMENT SUEDIA * ASOCIATIA PENTRU EDUCATIE PERMANENTA IN MEDIU RURAL judetul BRAILA

Obiectivele specifice: -De cercetare privind programele naionale i legislaiile existente n rile partenere europene mpotriva pedepsei corporale a copiilor, precum i cercetarea privind experienele copiilor de violen n casele lor, coli i alte setri, pentru a avea o imagine actualizat a situaiei europene; - S se bazeze pe bunele practici de parentale pozitive existente la nivel european, n scopul de a crea un nou model de educaie parental, care promoveaz copil pozitive i non-violente sensibilizare bazate pe stres i de gestionare a furiei i recunoaterea i abilitarea copiilor atitudini, realizrile i abilitile ; -Dezvoltarea materialelor educaionale i informaionale, att pentru copii i prini, profesori i ali ngrijitori despre drepturile copiilor, efectele negative ale violenei i de sprijin existente disponibile pentru orientare i protecia copiilor abuzai; - Organizarea de seminarii de sensibilizare pentru profesionitii care lucreaz cu copiii, conferine naionale i internaionale pentru prini, profesioniti i publicului larg n vederea creterii gradului de contientizare privind rspunderea i mijloacele de aciune.

Diminuarea impactului negativ al migraiei economice a prinilor n Italia, asupra copiilor rmai singuri acas, n Romnia
ORGANIZAIA SALVAI COPIII ROMNIA a nceput s se preocupe de copiii rmai acas n urma plecrii prinilor la munc n strintate n 2006 cnd a iniiat cercetri la nivel local n diferite regiuni ale rii cu privire la acest fenomen. n 2009 organizaia iniieaz un proiect de suport pentru aceti copii n opt localiti din Romnia: Bucureti, Craiova, Trgovite, Piteti, Mangalia, Reia, Petrila, Timioara. n ianuarie 2010 cu sprijinul financiar din partea Fundaiilor Enel Cuore i Intesa Sanpaolo proiectul este demarat i se axeaz cu precdere pe copiii ai cror prini sunt plecai la munc n Italia. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI: -mbuntirea performanelor colare -mbuntirea relaiilor aparintori/prini i copii -Combaterea comportamentelor deviante i antisociale la copii -mbuntirea comunicrii cu prinii din strintate -mbuntirea relaionrii cu ceilali copii i creterea stimei de sine

ORGANIZATIA SALVATI COPIIIFILIALA DOLJ

INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN DOLJ

DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SCOALA NR. 38 CRAIOVA SI PROTECTIE A COPILULUI DOLJ

SCOALA NR. 1 OBEDEANU CRAIOVA

STRUCTURA A SCOLII NR. 16 CRAIOVA

Evolutie beneficiari Perioada Inscrisi la 01 ianuarie 2010 Ianuarie -Aprilie 2010 Aprilie - Octombrie 2010 Octombrie Decembrie 2010 Numar beneficiari 21 21 46 17

Numar beneficiari

Inscrisi la 01 ianuarie 2010 Ianuarie -Aprilie 2010 Aprilie - Octombrie 2010 Octombrie Decembrie 2010

II.

INTRODUCERE

CUI SE ADRESEAZA CARTEA?


Prezenta carte se adreseaza parintilor de copii dislexici, cu scopul de a-i ajuta pe acestia sa inteleaga mai bine problemele cu care se confrunta copii lor. Din practica s-a constat ca cei mai multi parinti de copii dislexici se confrunta cu reale probleme in ceea ce priveste intelegerea dificultatilor cu care se confrunta copiii lor si datorita lipsei de informatii , acestia nu reusesc sa isi sustina adecvat copiii in procesul de recuperare si de adaptare la viata de familie, la activitatea scoala sau la activitati desfasurate in mediul extrascolar, la societate in ansamblul sau. Scopul prezentei carti este acela de a ghida adecvat parintii in procesul de sustinere al copiilor dislexici , folosind in acest sens informatii adecvate , prezentate atat pe suport electronic cat si in format clasic creion-hartie.

CE CUPRINDE CARTEA?
In carte se regasesc informatii clare si utile care pot ajuta parintii sa inteleaga dislexia si in felul acesta sa isi poate ajuta mai bine copii sa depasesca problemele cu care se confrunta. De asemenea parintii vor gasi in carte trimiteri catre diferite linkuri cu informatii despre dislexie si modalitatile de interventie si recuperare ale acestei tulburari , pe care le pot accesa daca doresc sa se informeze mai mult intr-un anumit domeniu sau daca vor sa cunoasca mai bine un anume tip de interventie. Informatiile vor fi prezentate in format electronic si parintii vor fi instruiti adecvat pentru a putea folosi usor cartea accesand-o pe situl proiectului. In carte se regasesc de asemenea prezentate metode de invatare pe care parintii le pot folosi in procesul de educare al copiilor dislexici, in scopul cresterii performantelor scolare in domeniul scris-cititului , al matematicii,al consolidarii autonomiei personale dar si al adaptarii adecvate la situatii extrascolare, la mediul social .

CUM POT FOLOSI PARINTII CARTEA?


Cartea va putea fi accesata in format electronic dar va fi disponibila si in formatul clasic.Parintii pot alege una din cele doua variante de accesare;pentru varianta in format electronic vor fi instruiti in prealabil in ceea ce priveste modalitatea de accesare.

III. SECTIUNEA I - INFORMATII GENERALE

1. DISLEXIA - SIMPTOME, CAUZE, DIAGNOSTIC, TRATAMENTRECUPERARE

Dislexia reprezinta dificultatea de a invata scrisul si cititul.Ea are la baza o afectare a procesului de invatare care apare la copii si care persista toata viata.Mecanismul de producere este legat de imposibilitatea creierului de a transpune in cuvinte informatiile primite pe cale auditiva si vizuala. Dislexia are la baz o disfuncie neurologic, dar este influenat i de ereditate. Disfuncia neurologic poate fi cauzat de factori nocivi din timpul sarcinii, naterea prematur, complicaiile n timpul naterii sau diferite traume i boli care afecteaz sistemul nervos central n perioada copilriei mici. Aceste afeciuni minime ale creierului pot provoca tulburri la nivelul limbajului, motricitii, echilibrului, schemei corporale, orientrii n spaiu i timp, ateniei, percepiei vizuale, auditive i tactile, memoriei precu m i n prelucrarea secvenial a informaiei. Dezvoltarea deficitar a acestor capaciti poate aprea n diferite stadii de gravitate sau combinaii i constituie baza formrii tulburrilor de nvare, perturbnd procesul de nsuire a abilitilor de scris-citit i a celor matematice. Fiecare dislexic este diferit, cu simptome diferite i trebuie susinut s se dezvolte ntr-un mod personalizat. In limbaj comun, se folosesc pentru dislexie o serie de termeni cum ar fi : deficienta de citire sau nedezvoltarea capacitatii de a citi. Cititul este un proces cognitiv complex. Copiii invata sa citeasca prin "traducerea" sau decodificarea sunetelor ce formeaza un cuvant (foneme).Combinatia dintre sunete formeaza un cuvant.Pe masura ce copilul incepe sa recunoasca cuvintele, citirea devine un process automat. Putem vorbi de tulburri de nvare n cazul acelor copii la care rezultatele obinute la citit-scris sau socotit rmn mult sub rezultatele ateptate, raportate la nivelul capacitilor intelectuale i la efortul depus pentru nvare.

Tulburarea de nvare poate aprea la orice nivel de inteligen, chiar i la un nivel de inteligen superioar. Nu se explic prin lipsa exersrii, lips de motivare, factori emoionali sau slaba pregtire a profesorilor.Nu depinde de naionalitate sau de nivelul socio-cultural al familiilor Copii dislexici au probleme in a decoda fonemele si de aici apar probleme in invatarea scris-cititului si a scrisului ortografic. Mai pot avea probleme in retinerea fonemelor si a cuvintelor, cititul devenind incetinit si inexact. Copiii cu dislexie dezvolta si problem legate de pronuntarea corecta a cuvintelor, scrierea de mana, planificarea si organizarea, operatiile matematice. Copilul dislexic poate dezvolta si alte tulburari asociate dislexiei ca de exemplu disgrafia si discalculia,acestea afectand si mai mult capacitatea de comunicare a copilului.

Care sunt cauzele dislexiei?


Cauzele dislexiei pot fi ereditare, traumatice sau dobandite.Unele studii au aratat ca dislexicii preznita anomalii functionale in zonelor cerebrale ce se ocupa de citit si de limbaj.

Alte studii au aratat ca factorul genetic poate fi cel vinovat intr-o proportie de 50%, celelalte elemente nefiind clar stabilite.Cert este ca baietii sunt mai afectati decat fetele. De asemenea, s-au constatat diferente si la nivelul creierului unei persoane dislexice, observandu-se o altfel de simetrie intre diverse zone ale creierului si o neconcordanta in ceea ce priveste modul de legatura al neuronilor. Cauzele dislexiei determina si tipurile de dislexie. Asadar se descriu trei tipuri principale de dislexie:

Dislexia primara. Aceasta este cauzata de o disfunctie a unei zone specifice de scoarta cerebrala din emisfera stanga, astfel incat persista toata viata. Persoanele care manifesta acest tip de dislexie au de obicei probleme destul de serioase de

vorbire/scriere/citit, astfel incat de obicei nu depasesc nivelul clasei a patra. Acest tip de dislexie se transmite ereditar. Dislexia secundara -Este una dobandita din timpul dezvoltarii intrauterine, neavand cauza genetica. Se pare ca fluctuatiile hormonale ale mamei din timpul sarcinii ar putea influenta dezvoltarea cerebrala a copilului in dezvoltarea fetala. Acest tip de dislexie se trateaza si daca este depistata din timp si atitudinea fata de copil este una adecvata la varsta adulta poate trece peste aceste manifestari. Dislexia traumatica -Este cauzata de diverse traume care au loc la nivelul capului, avand ca efecte afectarea unor arii cerebrale din emisfera stanga responsabile de citit/vorbire/scris. Astfel persoana in cauza cu greu reuseste sa mai adapteze ceilalti stimuli (vizuali, auditivi etc.) la procesarea lor lingvistica pentru redarea unul mesaj lingvistic. Tratamentul acestui tip de dislexie depinde de la un om la altul si de ariile cerebrale implicate in taruma, precum si de gravitatea efectelor traume.

Simptome ale dislexiei

Iata care sunt simptomele pe care le poate prezenta un dislexic: 1. Dificultati in a citi un text, in a invata anumite notiuni sau fragmente simple. Copilul poate citi sau recunoaste un cuvant la un moment dat, dar, peste un anume timp, atunci cand se loveste din nou de acesta, sa nu ii inteleaga sensul. Fluenta de a citi este mult redusa, copilul dislexic aratandu-se obosit dupa ce a incercat sa citeasca si sa inteleaga un text, intrucat cele doua coordonate, citirea si intelegerea sunt interdependente. 2.Dislexicul are probleme in a realiza calcule matematice. Dislexicul intampina dificultati in a rezolva problemele de matematica, si cu toate acestea el se poate descurca nu dupa regulile invatate la scoala, ci gasind noi metode pentru a iesi din incurcatura, intrucat poate fi extrem de creativ. Din pacate,creativittaea nu se mai dovedeste utila, atunci cand li se impune sa rezolve o anumita problema matematica cu ajutorul unei teoreme, sau atunci cand intampina dificultati de orientare, de scriere sau de memorie. Cu toate acestea, in viata de zi cu zi, aceste idei si solutii ingenioase ii sunt de mare ajutor. 3.Si scrierea este net afectata Unii copii dislexici scriu de la dreapta la stanga, greselile de ortografie aparand frecvent. Dislexicii au probleme in general cu vocalele, prescurtarile, cuvintele simple, adverbe, verbele auxiliare ce intra in componenta altor timpuri . Tulburarile de scriere nu se opresc aici. Pot cuprinde o multime de alte semne ce tradeaza dislexia: se exprima foarte greu in scris, sunt dezorganizati, ignora marginile paginii, propozitiile sunt fie prea scurte, fie prea lungi etc. 4. Probleme de orientare. Ca si invatarea regulilor matematice sau a anumitor semne, asocierea unor notiuni ca dreapta, stanga, sus-jos, punctele cardinale, cu lucruri practice din viata reala, ii poate ajuta pe dislexici sa rezolve aceasta neputinta de a intelege notiuni de orientare. 5. Sunt dezorganizati si dezordonati Si asta nu pentru ca nu ar dori sa isi aranjeze lucrurile, ci pentru ca, uneori, nu stiu cum sa fac asta. Stilul lor este unul haotic in general, asa ca nu vor intelege cum sa puna totul cap la cap.Prezinta frecevent tulburari de coordonare corp-segmente si oculomotorii.

In ceea ce priveste inteligenta si dezvoltarea cognitiva a copilului dislexic , trebuie sa stim ca dislexia nu trebuie confundata cu retardul mental. Dislexia este o dificultate de invatare, citire si redactare a unui text. Cuvantul dislexie vine din limba greaca si inseamna dificultate in ceea ce priveste cuvintele iar formele prin care aceasta problema se manifesta sunt diverse, implicand si neputinta de a intelege unele cuvinte, de a te orienta sau de a face calcule matematice. Nu trebuie sa confundam, insa, lucrurile si sa consideram ca dislexia este sinonima cu retardul mental. Dislexicii sunt uneori persoane foarte inteligente, si de multe ori gasesc metode pentru a trece de barierele ridicate de aceste dificultati: asociaza numerele cu obiectele pentru a putea face calcule, folosesc hartie colorata atunci cand intampina dificultati in scriere, citesc cuvintele de la dreapta la stanga si apoi inverseaza locul lor etc. Dislexicii pot dezvolta abilitati excelente de gandire vizuala de la o varsta frageda , recunosc fizic obiectele din mediul inconjurator ,dar nu pot intelege si memora simbolurile precum literele alfabetului sau cuvintele. Copiii dislexici isi folosesc doar partea dreapta a creierului si, desi nu pot scrie, citi sau pronunta foarte bine, pot avea mai multe calitati si la un nivel mai inalt decat ceialti copii: o intuitie bine dezvoltata, o imaginatie bogata,abilitati muzicale sau artistice etc.

Copiii dislexicii sunt persoane extrem de intuitive, inteligente si creative care se bazeaza pe invatare vizuala, multi-dimensionala. Dar, deoarece gandesc in imagini, ei au probleme in ceea ce priveste simbolurile de orice fel, precum literele sau cifrele . Gandirea spatiala/ vizuala este cu totul diferita fata de gandirea secventiala. Gandirea secventiala reprezinta modul de gandire comun, al oamenilor obisnuiti. Aceasta este asociata cu gandirea auditiva, liniara in timp si spatiu, implica analiza si progresia de la simplu la complex, precum si rationamentul deductiv (de la parte la intreg.) Pe de alta parte, gandirea vizuala reprezinta un sistem holistic de contopire si fuzionare a cunostintelor la nivel spatial, tridimensional. Acest tip de gandire implica

sinteza, intuitia unor sisteme complexe si rationamentul inductiv (de la intreg la parte, fragment). Originar neurologica si genetica, dislexia poate fi explicata prin faptul ca persoanele care sufera de aceasta boala proceseaza informatia in alta zona craniana decat persoanele normale. 10% din populatia lumii sufera de afectiuni dislexice si dezvolta moduri de scriere si citire anormale: inverseaza cuvintele prin scrierea literelor invers (mod de scriere cunoscut si ca "scrierea in oglinda" - scrisul apare inversat pe coala de hartie, dar poate fi citit prin reflectarea acestuia in oglinda), nu pot scrie literele unui cuvant in ordinea lor normala deoarece nu si-o amintesc sau citesc de la dreapta la stanga. De asemenea, la nivelul vorbirii intampina dificultati in punerea gandurilor in cuvinte, folosesc propozitii incomplete si fraze neterminate, nu pronunta in mod corect cuvintele lungi, modifica frazele, cuvintele si silabele. Majoritatea copiilor si adultilor dislexici au rezultate slabe la invatatura, in comparatie cu un IQ extrem de ridicat. Acest lucru rezulta din faptul ca ei nu pot face apel la metodele de invatare traditionale, de aceea profesorii trebuie sa se foloseasca de tehnici complementare de predare, precum: invatarea prin unitati reduse (elevului ii sunt prezentate informatii noi treptat, fragmentate in unitati foarte mici, pentru a-i stimula puterea de concentrare), supra-invatarea (repetarea continua a noilor informatii) si prezentarea multisenzoriala a noilor informatii (elevul trebuie sa perceapa noile informatii pe mai multe cai: auditiva, vizuala, tactila).

Cum si cand se pune diagnosticul de dislexie?


Daca problemele de orientare, cele de invatare sau dificultatile de organizare pot fi trecute usor cu vederea in primii ani de viata, parintii neconstientizand ca cel mic are o problema, odata ajuns la scoala, un copil intampina greutati ce ar trebui sa puna mari semne de intrebare. Astfel, varsta primilor ani de scoala este cea la care parintii afla de ce rezultatele copilului lor nu sunt cele asteptate, de ce straluceste prin istetime, dar nu poate scrie sau citi la fel ca ceilalti copii. In tari in care accentul nu se pune pe scris, ci pe comunicare verbala in etapa de dezvoltare corespunzatoare varstei prescolare mari , copiii dislexici pot trece neobservati mult timp, pana se vor lovi de anumite bariere in activitatea de scolar. Ca parinte sau profesor esti dator sa te intrebi ce se intampla cu copilul/elevul tau atunci cand prezinta unele din semnele de mai sus. De asemenea, este posibil ca un dislexic sa fi trecut prin scoala convins fiind ca ceva este in neregula cu el, insa, celelalte calitati sa-l fi ajutat sa reuseasca in viata. Diagnosticul tarziu s-a semnalat in cazul multor persoane din tari , precum Romania , in care dislexia nu este o boala foarte cunoscuta.

Consultul medical de specialitate obligatoriu


Daca copilul are dificultati mari de scris si citit si de pronuntie, parintele poate cere o

evaluare pentru dislexie. Se poate discuta si cu un pediatru, profesor sau consilier de la scoala daca parintele este de parere ca abilitatiile de scriere sau de citire ale copilului nu avanseaza sau daca parintele crede ca copilul pare motivat dar are rezultate sub capacitatile sale. Daca parintele are dislexie si este ingrijorat de faptul ca si copilul ar putea sa aiba semne de dislexie, poate discuta cu un specialist sau cu personalul scolii deoarece sunt mari sanse ca si copilul sau sa dezvolte aceasta boala

Cum si unde se trateaza dislexia?


Pentru tratarea corecta a aceastei tulburarari, trebuie sa se implicate de fiecare data o intreaga echipa de specialisti formata din: profesorii, psihologii, logopezii, parintii sau persoanele dislexice. Specialistii il vor ajuta pe cel in cauza sa gaseasca cele mai bune modalitati de asimilare a cunostintelor.Dislexia poate fi tratata,existand mari sanse de recuperare.

Posibile solutii
1. Indicatiile de tip stanga/dreapta, sus/jos, sau cele indicatiile de orientare sa fie asociate cu scheme sau obiecte precise pe care copilul dislexic sa le invete prin repetitie. 2. Asocierea numerelor cu obiecte: un dislexic nu va intelege niciodata de ce 5 plus 5 fac 10, dar daca ii vei desena sau arata 5 animale sau alte lucruri si apoi vei aduce alte trei item-uri , va reusi sa inteleaga si aceasta operatie matematica. 3. Problemele de scriere pot fi combatute, folosind o alta baza de scriere: o tabla, foi colorate, joculete cu litere, litere din ciocolata etc. 4. Daca dificultatile de pronuntie a anumitor litere ( fie ca ne referim la vocale sau consoane) dau batai de cap, invata acele litere pe rand, asociindu-le cu notiuni sau cuvinte care incep cu acele cuvinte. Mai intai pronunta cuvantul mai rar, insistand pe litera respectiva, apoi mai repede, pentru a obtine cursivitatea. 5. Asa cum scrierea poate fi mai atractiva prin diverse litere in forme si culori diferite, la fel se intampla si in cazul calculelor matermatice: foloseste zale colorate, bete de chibrit pentru a intelege mai bine mecanismul respectiv.

6. Cititul poate fi imbunatatit daca se gaseste un loc sau un stil propice fiecarei persoane in parte. Astfel, un copil poate citi mult mai bine cu voce tare sau in soapta, sau in diverse locuri unde se simte mai relaxat. 7. Diversele confuzii de orientare sau intre litere ca b-d, e, l etc, se rezolva asociindu-le cu altceva: de exemplu, poti purta la mana dreapta o bratara. Vei stii ca mana cu bratara este partea dreapta, si ca b vine de la bratara.

CHESTIONAR

Va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari : 1. Ce credeti ca este dislexia, cunoasteti semnificatia acestui termen? 2. Daca copilul dumneavoastra ar prezenta cateva dintre simptomele specifice dislexiei, le-ati putea recunoaste? 3. Care credeti ca ar putea fi cauzele care determina dislexia? 4. Daca copilul dumneavoastra ar dislexiei, ati stii cui sa va adresati? prezenta simptome specifice

5. Credeti ca exista solutii pentru dislexie, posibilitati de recuperare sau vindecare? 6. Ati fi dispus sa invatati si dumneavoastra cum sa va ajutati copilul dislexic? 7. Ce informatii credeti ca va lipsesc si v-ar fi de folos in ceea ce priveste aceasta tulburare? 8. Dumneavoastra ca parinte ati avea la dispozitie cateva solutii care sa il ajute pe copilul dumneavoastra dislexic? Daca da, care ar fi acestea?

III.SECTIUNEA II- CUM SA TRAIESTI CU DISLEXIA SI SA TE SIMTI COMFORTABIL

1.POT FI DISLEXIC DAR SA MA SIMT BINE?


Ce ar trebui sa stie in primul rand parintii copiilor dislexici , este faptul ca, dislexia nu este o boala, este o tulburare de invatare si in nici un caz nu se asociaza cu retardul mental.Deci copiii dislexici nu sunt nici retardati si nici lenesi. Dislexia nu depinde de nivelul de inteligen. Chiar i un copil cu un nivel de inteligen ridicat poate avea tulburri de nvare. Explicaia acestui lucru este slaba dezvoltare sau tulburarea unor capaciti pariale. Tulburrile pot aprea la nivelul dezvoltrii slabe a motricitii, echilibrului i orientrii n spaiu, la nivelul schemei corporale, la nivelul percepiei vizuale, auditive i tactile, la nivelul memoriei precum i din pricina deficienei n prelucrarea secvenial a informaiei. Nu exist doi copii dislexici cu simptome identice, deoarece tulburrile capacitilor pariale apar n combinaii variate i grade de dezvoltare diferite. Parintii trebuie sa le explice copiilor ca ei sunt un pic diferiti de ceilalti copii, dar ca pot invata si pot face o multime de lucruri .In primul rand parintele trebuie sa se convinga de faptul ca , acest copil dislexic are un potential care poate fi valorificat si slefuit cu rabdare , mai ales daca problema a fost depistata din timp si copilul a inceput procesul de recuperare la o varsta foarte mica. Copilul dislexic nu trebuie izolat de ceilalti copii, dimpotriva trebuie adus in preajma lor si invatat sa comunice si sa relationeze .Chiar daca la inceput se poate simti exclus, procesul de integrare in colectivitate trebuie continuat ,pentru a se evita instalarea unor tulburari emotionale care sa afecteze dezvoltarea viitoare a personalitatii copilului dislexic. Exemplele concrete sunt cele mai bune, mai ales la o varsta mai mica cand copii invata prin joc, imitatie si prin stimulare vizuala. Link exemplu

2.CUM AJUTAM COPILUL DISLEXIC SA ISI GASEASCA PROPRIUL STIL DE INVATARE?


Copilul dislexic, cu tulburri de nvare este caracterizat de o slab dezvoltare a mai multor capaciti , dar care pot fi compensate prin dezvoltarea unor noi abilitati, prin exercitiu si terapie.

Dislexicul are afectata capacitatea de comunicare, vorbirea lui este de fapt o dislalie prelungit i greu corectibil; are vocabular srac, capacitate de exprimare deficitar, greuti n gsirea cuvintelor, disgramatism; prezinta dezvoltarea slab a

percepiei vorbirii, dificultate n nelegerea vorbirii, sim al ritmului i muzicalitate slab; Dislexicul prezinta de asemenea tulburari de perceptie auditiva- tulburarea percepiei auditive fond form, a capacitii de difereniere auditive, a capacitii de analiz auditiv Dislexicul prezinta si o tulburarea a perceptiei vizuale ,o tulburare a percepiei vizuale fond form, a capacitii de difereniere vizual, a capacitii de analiz vizual, dezvoltarea slab a coordonrii ochi mn;

Pentru a ajuta un copil dislexic care prezinta astfel de tulburari, parintii si cadrele didactice trebuie sa vina cu o serie de mecanisme compensatorii pe care sa le puna la dispozitia copilului. Daca este afectata in mai mare masura capacitatea de comunicare si mai putin coordonarea ochi mana, copilul poate fi orientat spre practicarea unui sport care sa il relaxeze si sa ii faca placere, sau poate fi ajutat sa deseneze sau sa picteze. In aceasta situatie, mai ales daca varsta copilului este mica, ca metoda de recuperare merge foarte bine terapia logopedica. Copiii predispui spre dislexie (copiii n vrst de 5 -6 ani i cei care ncep clasa a I-a) ar trebui s beneficieze de o terapie logopedic intensiv pentru dezvoltarea capacitilor deficitare. Pe lng corectarea eventualelor tulburri de pronunie, n cazul acestor copii terapia logopedic cuprinde, n funcie de greutile copiilor, i dezvoltarea anumitor capaciti: percepia vorbirii, nelegerea vorbirii, vocabularul pasiv i activ, atenia, diferenierea auditiv fond-form, discriminarea auditiv, memoria auditiv, diferenierea vizual fond-form, discriminarea vizual, memoria vizual, coordonarea vizuo-motric, motricitatea, echilibrul, motricitatea fin, schema corporal, orientarea spaial, orientarea temporal, serialitatea. Aceast terapie cuprinde jocuri i exerciii pentru dezvoltarea capaciti lor deficitare, terapie n care sub ndrumarea logopedului, printele poate deveni partener n terapie, continund dezvoltarea copilului i acas. Terapia logopedic de prevenire este foarte util, n majoritatea cazurilor uoare asigur succesul colar al copilului. n cazul copiilor dislexici (copii din clasa a II-a sau mai mari) terapia logopedic recuperatorie const n intervenii care uureaz nsuirea scrisului, cititului sau a operaiunilor matematice i asigur totodat dezvoltarea acelor capaciti deficitare care cauzeaz instalarea dislexiei. Terapia n general este de lung durat, copilul dislexic necesitnd terapie logopedic ani de zile. Dislexicul poate prezenta deci si alte afectari ale unor capacitati de baza cum ar fi: micare: dezvoltarea slab a micrilor mari, a simului echilibrului, a micrilor fine, a dexteritii manuale, dezvoltarea slab a a grafomotricitii; schem corporal: dominan de lateralitate nedezvoltat sau lateralitate ncruciat, schem corporal nesigur; orientare spaial i n timp: tulburarea orientrii n spaiu, tulburarea orientrii n timp;

atenie: tulburri ale ateniei; memorie: tulburri ale memoriei auditive, tulburri ale memoriei vizuale; seriere: tulburri de seriere probleme de aezare n ordine Pentru copilul dislexic care prezinta o afectare a acestor capacitati, pe langa terapia logopedica ,ca metoga de recuperare se aplica cu rezultate foarte buna o alta terapie, denumita terapia Sindelar. Programul terapeutic Sindelar cuprinde o serie de exerciii de dezvoltare cognitiv care vizeaz diferenierea vizual, diferenierea vizual fond-form, diferenierea auditiv, diferenierea auditiv fond -form, memoria vizual, memoria auditiv, intermodalitatea, serialitatea i orientarea n spaiu. Terapia necesit exersarea zilnic, timp de 10 minute, a unei capaciti cognitive disfuncionale, ceea ce presupune o colaborare activ ntre prini i specialitii formai cu metoda Sindelar. Primele rezultate pozitive apar dup 3 luni de terapie, dar terapia este de lung durat.Parintii pot fi invatati sa isi ajute copilul dislexic , stimulati sa se implice in recuperarea copilului , sprijinindu-l emotional pe copil, fiind un suport afectiv pentru acesta. Parintii pot citi mai multe despre aceasta terapie accesand situl: http://www.sindelar.at/ Copilul dyslexic nu trebuie blamat atunci cand greseste, blamandu-l nu il ajutam sa lupte cu problema , ci dimpotriva ii producem schimbari comportamentale si atitudini negative, il facem sa nu isi mai doreasca sa comunice sau sa se implice in alte activitati alaturi de colegi sau membrii familiei.

Interventia trebuie sa fie constructiva, sa il ajute pe copil si sa ii creasca increderea in fortele proprii. Copilul dislexic poate fi ajutat sa faca asocieri , intrucat gndirea uman este construit, n mare parte, din asocieri. De la un lucru ne amintim un alt lucru. tim c, din acest motiv,asocierile ajuta la memorare. Putem reine liste ntregi dac asociem

informaiile cu cuvinte care ni le vor reaminti.Parintele c opilului dislexic il poate ajuta pe acesta sa asocieze cuvinte cu imagini si in felul acesta sa stimuleze participarea copilului la lectii sau la activitatile casnice. O metoda simpla si utila de invatare care poate fi folosita cu success in cazul copiilor dislexici este Harta Gandurilor. Calea cea mai important de dobndire de informaii este vizualizarea. O imagine are valoarea a o sut de cuvinte . Schemele, imaginile sunt purttoarele unui numr mare de informaii, astfel putem reine cu uurin multe detalii pe baza unui singur element. Harta Gndurilor este o mare imagine compus, care ne ofer simultan mai multe posibiliti: de asocieri, de vedere n ansamblu, de creare a ntregului .Dislexicul poate fi ajutat sa isi dezvolte harti ale gandurilor , sa compuna imagini , folosind simboluri asociate cuvintelor pe care nu le poate pronunta sau le pronunta cu dificultate.

In practica, putem utiliza scheme ca cea de mai jos:

Parintele poate fi alaturi de copilul dislexic , fiindu-I alaturi, citindu-I povesti scurte si ajutandu-l apoi sa le reproduca cu ajutor.Copilul trebuie invatat sa

foloseasca propozitii relationeze.

scurte si

scheme

care

sa

il

ajute

sa

comunice

si

sa

Trebuie evitata bombardarea creierului cu informatii nefolositoare, acestea pot face invatarea obositoare si il face pe copil sa se retraga si sa refuze participarea. Dislexicul isi poate usura invatarea folosind harta gandurilor. Hrile gndurilor potfi utilizate n foarte multe domenii. La nvarea unei materii, a unui text, memorarea unei poezii, citirea unei cri. Metoda a adus rezultate deosebite n imbuntirea rezultatelor colare ale elevilor cu tulburri de nvare. n faza de formare a tulburrilor de nvare, a dislexiei, disgrafiei, discalculiei, prelucrarea secvenial neadecvat a informaiei are un rol deosebit. La aceti copii nvarea are avea un efect mult mai bun dac primesc o imagine complet i unitar a materiei de nvat. Copilul poate fi invatat sa utilizeze computerul pentru a scrie cuvintele pe care nu le poate pronunta sa le pronunta cu dificultate.Parintele il poate initia pe copil in utilizarea PC-ului si il poate antrena in jocuri electronice cu o anumita tema, aleasa de comun acord cu copilul. Utilizarea computerului se dovedeste utila pentru dezvoltarea abilitatilor de coordonare corp-segmente si oculo-motorii dar si pentru dezvoltarea capacitatii de atentie si a structurilor emisferelor cerebrale. Computerul poate furniza o serie de mecanisme compensatorii care sa il ajute pe copil sa invete si sa comunice mai bine. Strategiile compensatorii ofera copilului metode de a depasi efectele dislexiei. Aceastea pot include: inregistrarea textelor si cursurilor, folosirea de cartonase pentru invatarea conceptelor noi, pozitionarea copilului in fata clasei pentru a putea observa mai bine profesorul, folosirea calculatorului pentru rezolvarea problemelor de pronuntie si gramatica. Copilul trebuie sa primeasca informatiile de care are nevoie intr-un mod prin care el le poate asimila. Folosind computerul , copilul dislexic isi poate remedia o parte din problemele cu care se confrunta , asociindu-l cu o altfel de invatare. Exista 3 componente ale remedierii: Invatarea prin unitati mici Supra-invatarea Prezentarea multisenzoriala Prin prezentarea unor unitati mici de informatie, copilul se poate concentra mai bine si astfel, treptat, poate stapani un material apparent dificil, putin cate putin. Copilul invata sa se gandeasca la sunetele literelor si la forma pe care o ia gura sa atunci cand pronunta aceste sunete, in timp de pe ecranul computerului apare cuvantul scris.Informatia se

va prezenta copilului de mai multe ori, component de supra invatare fiind foarte importanta in cazul dislexicilor. Repetarea ajuta elevul dislexic, care are tendinta de a "pierde" usor informatia. Instruirea verbala include si prezentari vizuale pe computer. In prezentarile multisenzoriale materialul invatat este auzit, pronuntat, vazut si uneori pipait, pentru a se putea stimuli toate simturile copilului. Prezentarile multisenzoriale se adreseaza tuturor simturilor deodata in speranta unei mai rapide invatari. Este foarte util pentru parinti ca aceste tehnici sa fie invatate si practicate si acasa, impreuna cu copilul. Folosirea computerului ar fi de dorit sa se realizeze si in scoala, intrucat ar usura procedura de invatare si copilul dislexic ar fi mai relaxat si cu mai multa incredere in fortele proprii.

Terapia copiilor dislexici nu se rezum doar la dezvoltarea abilitilor de scris -citit sau la dezvoltarea capacitilor cognitive deficitare. Ei necesit consiliere psihologic sau n unele cazuri psihoterapie. Pe parcursul anilor colari copiii dislexici se confrunt cu tulburri emoionale i de dezvoltare a personalitii, din ce n ce mai grave. Eecul colar poate cauza o stim de sine sczut, complex de inferioritate, sentimentul inutilitii, anxietate, tulburri psihosomatice, nevrotice sau tulburri de comportament. Integrarea n colectivul clasei de multe ori devine deficitar. Ei au nevoie de un sprijin psihologic permanent pentru a face fa mai uor problemelor cu care se confrunt. n activitile terapeutice individuale sau de grup este preferabil abordarea pozitiv, valorizarea i ncurajarea copilului. Scopul interveniilor psihologice este dezvoltarea unei imagini de sine reale, autoacceptarea, creterea ncrederii de sine, creterea motivaiei fa de nvtur, prelucrarea frustrrilor, creterea rezilienei, reducerea problemelor emoionale sau de comportament ale copilului, mbuntirea adaptrii la coal, dezvoltarea capacitii de a se integra n colectiv, formarea unui reele de sprijin n jurul copiilor, alctuit din colegi i aduli. Se folosesc mai multe metode: metoda jocurilor structurate, psihodram pentru copii, psihoterapia experienial, artterapia, metoda VIT, terapia cognitiv-comportamental,

etc. Au un efect benefic i diferitele activiti i programe cu scopul integrrii copiilor dislexici n societate. Este foarte importanta si educrii mediului social n care triete copilul dislexic. Consilierea parental i consilierea/supervizarea pedagogilor vor contribui la diminuarea problemelor emoionale, pe care le ntmpin copiii i astfel se va ajunge la dezvoltare a unei personaliti armonioase a dislexicilor.

Parintii pot accesa o serie de linkuri unde pot gasi mai multe informatii despre dislexie : www.copiidislexici.ro Dyslexia Action Assessment, Education, Training Dyslexia Parents Resource Being Dyslexic

3.COPILUL DISLEXIC IN MEDIUL SCOLAR

Copiii care sufer de tulburri de nvare sunt dezavantajai n coal deoarece nvmntul tradiional nu se potrivete cu capacitile lor, cu modul lor specific de prelucrare a informaiei. Metodele clasice de nvmnt se bazeaz tocmai pe punctele slabe ale copiilor dislexici, astfel eecul este de neles. Dac ei nu pot nva aa cum noi le nvm atunci noi ar trebui s le nvm n felul n care nva ei. Acest lucru este o provocare pentru toate sistemele de nvmnt din lume Un climat cald, nelegtor, creat de familie i coal, mpreun cu o terapie i educaie personalizat, i creeaz micului copil dislexic o baz solid de dezvoltare, putndu-se preveni, n acest mod, tulburrile emoionale i de comportament.

n cazul copiilor dislexici trebuie neles i acceptat faptul c performana sczut a copilului nu se explic prin lene, prostie, neatenie sau lips de caracter, ci este cauzat de dislexie. Empatia fa de copilul dislexic presupune capacitatea de a ne pune n pielea copilului, de a rezona cu ceea ce simte i de a nelege acele triri chinuitoare prin care trece. Copilul dislexic i d seama c el este diferit de ceilali, c nu poate face fa cerinelor i rmne n urma celorlali, c ali copii, mai mici, tiu lucruri pe care el nu le tie. Simte c pentru el este imposibil, inaccesibil, ceea ce pentru alii este natural. Copiii dislexici i dau seama c realizrile lor nu satisfac ateptrile prinilor, pedagogilor i nu sunt n concordan nici cu strduinele proprii. Deoarece nu tiu s scrie i s citeasc bine, li se poate crea convingerea c nu pot face nimic bine, insuccesele repetate i pot conduce la convingerea c nu se pricep la nimic. Aceti copii se simt incapabili, nefolositori, inutili, inferiori celorlali. Devin din ce n ce mai pasivi, i pierd spiritul de iniiativ, nu au ncredere n capacitile proprii, nu -i mai asum riscuri, se ateapt la insuccese. Aprecierea de sine devine instabil. nva cu din ce n ce mai puin plcere i treptat se instaleaz pierderea durabil a motivaiei. Muli dintre ei reacioneaz la eecurile de nvare prin tulburri de comportament, care deseori nu sunt nelese de familie sau coal. Prinii devin ngrijorai, se nelinitesc din cauza evoluiei colare a copilului, a realizrilor sale, a adaptrii colare i a viitorului. n aceste familii, nvatul prelungit pn seara trziu devine obinuin. Copilul trebuie s nvee peste puteri pentru a corespunde ateptrilor colare, dar n ciuda exersrilor nenumrate, n majoritatea cazurilor realizrile nu sunt cele ateptate. De multe ori copilul inventeaz orice altceva ca s amne pregtirea leciilor. Tensiunea permanentizat datorat nvatului de acas i pune amprenta i pe relaia printe copil. Dac se ocup altcineva de procesul corepetrii, printele poate s rmn printe, oferind sprijin emoional copilului i nu se schimb n nvtor sau profesor n ochii copilului. Copilul trebuie ajutat s devin un adult echilibrat, cu for de via, integrat n societate, o persoan capabil s-i accepte problemele sale cauzate de dislexie. Trebuie gsite i dezvoltate capacitile forte ale copilului, ca s se simt valoros n ciuda greutilor colare. Creterea stimei de sine a copilului poate fi asigurat prin aprecierea acelor rezultate mici sau mari pe care le are la nvare i prin diverse activiti: sport, muzic, arte, hobbyuri, munc voluntar, etc. Relaiile umane sunt foarte importante. Grupurile de sprijin pentru prini, consilierea parental pot ajuta prinii n acest drum greu i lung.Cunoaterea unor aduli dislexici red sperana prinilor. Relaionarea cu un logoped, psiholog sau un pedagog empatic poate oferi sprijin real, mprirea responsabilitilor i ajutor n prelucr area situaiilor de criz. Colabornd cu logopedul, printele poate s se implice i n procesul de dezvoltare al copilului, cu ajutorul diferitelor exerciii sau jocuri logopedice. Parintele il poate ajuta pe copilul dislexic sa invete, organizandu-I timpul si creandu-I un mod de lucru specific lui, folosind simboluri si acordand recompense. Daca copilului ii este foarte greu sa foloseasca un orar clasic, parintele ii poate face copilului un alt tip de orar, folosind cate un simbol pentru fiecare ora de curs.

De asemenea , parintii pot agata in perete orare, ceasuri, desene si calendare astfel incat copilul sa poata vizualiza timpul si sa-si faca un plan de viitor. Este indicat ca aceste simboluri sa fie alese impreuna cu copilul si sa fie din sfera lucrurilor preferate de copil, acesta putand sa le asocieze usor cu o anumita materie de curs. Intrucat multi dslexici prezinta tulburari de coordonare si oculo-motorii si fac deseori confuzii, parintii pot alege impreuna cu copilul coperti diferite pentru caietele de la clasa, folosind culori pe care copilul sa le asocieze eficient cu obiectul respectiv de curs.Se va folosi de fiecare data aceeasi culoare pentru un o anumita materie de curs , copilul fixand in felul acesta corect notiunea asociata cu imaginea, ulterior verbalizand . Intrucat dislexici prezinta uneori tulburari ale memoriei, aceasta functie poate fi stimulate folosind o serie de indicatori si semne care sa ajute copilul sa isi reaminteasca. Daca nu poate stoca si reproduce foarte bine ce anume a primit tema pentru acasa, copilul poate sa foloseasca anumite insemne pe carte sau caiet care sa marcheze ce anume are de invatat/rezolvat pentru a doua zi.In felul acesta copilul nu mai este permanent frustrat de faptul ca nu isi poate aminti ce are de realizat pentru a doua zi si nici parintele nu se mai infurie pe el ca a uitat din nou care este tema. Parintele trebuie sa il invete de mic pe copil sa se apropie de lectura. Copilul trebuie sa invete sa-i placa sa citeasca. Parintii trebuie sa gaseasca acele carti pe care copiii sa le poata citi si care, in acelasi timp, sa le si placa.Acestia trebuie sa stea alaturi de copiii lor, sa citeasca pe rand si sa incurajeze discutii. Trebuie revazute acele cuvinte care i-au cauzat copilului dificultati si sa se reciteasca povestile, intrucat acestea sunt metode foarte eficiente in procesul invatarii. Copilul trebuie sa citeasca constant. Studiile arata ca parintii care le citesc copiilor sau citesc impreuna cu acestia aduc imbunatatiri semnificative in procesul de dobandirea aptitudinilor de baza in citit. Copilul trebuie invatat sa persevereze. Parintele poate fi un model, prin acceptarea sa intr-o nota usoara, insotita de umor, prin acceptarea greselilor proprii, caci in greseli se poate afla cheia gasirii de solutii. Parintii trebuie sa constientizeze limitele copilului lor. Pot aparea situatii pe care copilul nu va reusi niciodata sa le depaseasca, insa asta nu inseamna ca el este un ratat.

Parintele trebuie sa aiba grija sa nu devina un tiranal temelor. Cerintele de perfeciune si certurile cu copilul in legatura cu temele au ca efect o relatie defectuoasa si accentueaza esecurile copilului. Parintele trebuie sa comunice permanent cu educatorii/pedagogii de la clasa.Trebuie sa stie care sunt structurile de sprijin care il pot ajuta pe copilul

dislexic sa se adapteze eficient in invatamantul public , desigur in concordanta cu legislatia in vigoare.

In Romania copii cu dislexie pot beneficia de asistenta psihopedagogica in invatamantul de masa , adica de ajutorul unui logoped si uneori si a unui profesor itinerant( de educatie speciala) daca copilul mai prezinta si probleme de dezvoltare cognitiva asociate dislexiei. Din pacate numarul acestor specialisti care pot ajuta la o buna adaptare a dislexicului in invatamantul public nu este suficient, este mult mai mic in comparatie cu numarul de copii care au nevoie de asistenta psihopedagogica. Copiii care prezint tulburri de nvare au rezultate mult inferioare capacitilor lor. Este vorba de un dublu dezavantaj: o slab dezvoltare a deprinderilor colare (vorbire, citire, scriere, calcul) i, din cauza gndirii lor diferite, materiile colare i nvatul sunt mai greu accesibile pentru ei. Deficienele nasc deficiene noi. Scopul pedagogilor este s previn acumularea rmnerilor n urm, s caute noi metode de predare, altele dect cele tradiionale. Un bun pedagog/profesor poate intelege problemele cu care se confrunta copilul dilsexic si isi poate adapta stilul de predarea raportat la resursele copilului, pentru ca acesta sa poata invata. Un invatator bun poate utiliza eficient o serie de metode simple , pe care le pot prelua si parintii copilului , folosindu-le eficient si acasa cand invata impreuna cu copilul Iata cateva dintre aceste metode:

Folosirea a cat mai multor imagini, plane viu colorate cu rol stimulativ Folosirea unor metode variate, multisenzoriale, mai ales jocuri didactice in procesul educativ Folosirea observatiei , explorarea activa a mediului inconjurator impreuna cu elevii prin aciuni, micare i nu doar discuii. Folosirea un limbaj accesibil lui.

Clarificarea inca de la nceputul orei a ce se atepta de la el.( definirea nivelului de asteptari) Formularea unei singure cerine deodat. Alocarea unui timp suficient pentru rezolvarea sarcinii Acordarea de suport in situatia in care se blocheaz. Pedagogul trebuie sa fie empatic cu dislexicul si sa aiba multa rbdare Se ca crea o atmosfer plcut la or, fara tensiuni care sa genereze sentimente de frustrare la copilul dislexic

Daca copilul dislexic este prescolar si frecventeaza gradinita, educatorul trebuie sa utilizeze in procesul educativ o serie de metode, ca de exemplu:

Observatia activa prin care sa constate dac anumite capaciti ale copilului sunt la un nivel sczut fa de cele ale colegilor si. Comunicarea eficienta cu prinii copilului. Colaborare eficienta cu logopedul grdiniei. Dezvoltarea micrilor elementare care formeaza baza motricitii fine. Derularea cu precadere a unor activiti care dezvolt creativitatea i simul estetic al copilului ca de exempul : lucrul manual, educaia plastic, muzica Interaciuniea activa cu copilul , exerciii kinetoterapeutice, jocuri didactice, jocurile dramatice,jocul de rol.

Pentru tratarea tulburarilor de invatare se mai foloseste cu succes si terapia Ayres, terapie care incearca sa amelioreze disfuncia de integrare senzorial prin diferite stimulri ale copiilor. Prin impulsuri senzoriale variate se dezvolt sistemul de echilibru, reflexele primitive dispar, micrile ochilor devin normale, se organizeaz mai bine integrarea celor dou pri ale corpului, adic se maturizeaz sistemul nervos. Atmosfera orelor trebuie sa fie agreabil, copiii sunt atrai de instrumentele de lucru folosite, dezvoltarea copiilor se face ntr-un cadru plcut, prin jocuri atrgtoare. Terapeutul are o atitudine nondirectiv, lsnd copilul dislexic s aleag acele jocuri care reprezint o provocare pentru el i i ofer succesul. De obicei, aceste jocuri asigur exersarea unei capaciti nedezvoltate n totalitate la copil. Dup un timp, copilul va alege un alt joc, puin mai greu, care va reprezenta o nou provocare pentru el. n acest mod natural, prin autoasigurarea succesului, copilul se va dezvolta treptat printr-un proces de autovindecare. Terapia necesit o examinare prealabil,care identific capacitile deficitare ale copiilor. Astfel, cunoscnd nivelul de dezvoltare, terapeutul va ti ce set de jocuri trebuie s ofere copilului. Instrumentele de lucru specifice, folosite n acest terapie sunt: diverse leagne din diferite materiale, mingi uriae, cercuri hulahoop, spaliere, oglinzi mari, pla se suspendate, disc rulant, etc Parintii pot afla mai multe informatii despre acest tip de terapie accesand siturile:
http://en.wikipedia.org/wiki/Anna_Jean_Ayres http://www.sensoryintegration.org.uk/about/default.asp?ID=5

Pentru o buna adaptare a dislexicului la mediul scolar trebuie sa tinem cont si de modul in care organizam ambianta in care urmeaza sa invete copilul.

Ambianta invatarii ,in sala de clasa ar trebui sa fie urmatoarea:


Copilul dislexic ar trebui s stea n prima banc, cu un coleg amabil, care sa l ajute la nevoie si cu care sa poata comunica S nu fie agitaie n jurul lui, ca s nu-i distrag atenia. Materialele didactice care l ajut la nvare s fie la ndemna lui. (in zona de proximitate) Tabla s fie alb. S facem o copie xerox a informaiilor de pe tabl pe care copilul dislexic s o aib la ndemn, de preferin pe hrtie color (culoarea crem). Bncile s aib o inclinaie de 45 grade (este mai aproape de verticalitatea tablei). Daca invatatorul/profesorul ii permite sa utilize computerul pentru a-si usura activitatea de scriere si pentru a-si dezvolta abilitatile de coordonare corpsegmente si oculo-motorii.

In Romania mediul scolar nu este foarte prietenos cu copii cu cerinte educative speciale, nu exista scoli destinate copiilor dislexici. Parintii nu se pot folosi de prevederile legale pentru a cere anumite drepturi pentru copiii lor care sufera de dislexie , pentru ca in Romania nu exista legislatie in ceea ce priveste dislexia. Sunt cunoscute in lume o serie de scoli cu traditie in recuperarea copiilor dislexici de exemplu : Landmark School din Massachusetts, Prentice School din Orange County, Gow School si Kildonan School din New York, Westmark School din California, Eton Academy din Michigan, Glenforest School din South Carolina, The Briarwood School, Shelton School i Odyssey School din Texas, SUA, Gap Academy i Dunblaine School din Toronto, Canada, coala Internaional Eerde din Olanda, The Moat School din Londra, Mark College din Marea Britanie, etc. Caracteristicile acestor coli sunt urmtoarele:

mediu colar adaptat nevoilor copiilor dislexici (dyslexia-friendly schools); clase cu un numr mic de elevi (8-10 elevi sau chiar 5-7 elevi); n unele coli fiecare elev nva dup un plan de nvmnt personalizat;

n alte coli copiii nva mai multe discipline n concordan cu planul de nvmnt naional (curriculum), dar ntr-o ambian de nvare nelegtoare i sistematic, folosind metode adecvate de nvare, iar dac este cazul, se aplic un plan de nvmnt individualizat; metode de predare adecvate pentru copiii dislexici care iau n considerare diferitele stiluri de nvare ale copiilor, conform principiului: Dac ei nu neleg cum le nvm noi, atunci le nvm n modul n care ei neleg; clase de studiu bine dotate, cu materiale didactice speciale; asigurarea terapiilor specifice: terapie logopedic, psihoterapie, kinetoterapie; echipa de specialiti este format din: logopezi, psihologi, kinetoterapeui, pedagogi, toi formai n domeniul dislexiei; activiti extracurriculare, dezvoltnd personalitatea i talentele copiilor; fonduri pentru asigurarea nevoilor speciale; accent pe creterea stimei de sine al copiilor dislexici, pe valorizarea acestor copii; diferenele individuale sunt recunoscute i valorizate.

Copiii dislexici, care nva n clase speciale sau individual integrai n colile de mas n multe ri beneficiaz de anumite drepturi, asigurate pe toate nivelele sistemului de nvmnt (precolar, primar, secundar, nvmnt superior) i n viaa de adult, garantate conform principiului anselor egale:

educaie gratuit; depistare i intervenie timpurie, punnd accent pe prevenire; n grdini activiti terapeutice pentru copiii predispui spre dislexie; dreptul prinilor de a alege forma de educaie potrivit pentru copiii lor (coal pentru dislexici, clas special sau integrare individual n coala de mas); servicii la dispoziia prinilor pentru consiliere parental, informndu -i despre educaia cea mai corespunztoare i despre planul educaiona l individualizat (IEP); o educaie adecvat, dreptul elevului la un plan de educaie individualizat (IEP); mediu colar adaptat nevoilor copiilor dislexici (dyslexia -friendly schools) asigurnd condiiile psihice i fizice pentru dezvoltarea copiilor; cadre didactice formate n domeniul dislexiei i n metode adecvate de nvare; dreptul la terapii specifice (terapie logopedic, psihoterapie, kinetoterapie), care sprijin dezvoltarea psihologic i fizic, sporete eficacitatea de nvare, corecteaz deficienele, reduce lipsa n cunoatere sau ndemnare; dreptul la evaluare pe parcurs i reorientare; ajutor n luarea de notie, posibilitatee nregistrrii audio a leciilor; copiii cu dificulti de nvare pot fi scutii, cu aprobarea directorului c olii, de anumite materii sau capitole ale acestora, de evaluarea i notarea elevului la aceste materii (de exemplu limbi strine); dac elevul este scutit de unele materii sau capitole, se programeaz activiti individuale pentru acesta; la examenul de bacalaureat, elevul cu tulburri de nvare i poate alege alte materii de examen n locul acelora de care a fost scutit; la toate examenele scrise elevii au dreptul la un timp de lucru mai lung (20-60 min.), ortografia nu este evaluat, elevul poate utiliza calculatorul sau alte mijloace pe care le-a utilizat n perioada de nvare; examenele scrise pot fi nlocuite de examene orale sau invers, n funcie de dizabilitatea elevului; studenii cu tulburri lexico-grafice au dreptul la: examinare oral n locul celei scrise sau invers, utilizarea calculatorului, dicionarelor la examinrile scrise;

studenii discalculici pot fi scutii de examenele legate de calcule sau pot folosi mijloacele de nvmnt utilizate n perioada nvrii; loc de munc adaptat nevoilor adulilor dislexici (dyslexia-friendly workplaces) asigurnd nevoile dislexicilor pentru desfurarea optim a muncii (condiii de munc, tehnologie de ajutor).

Parintii pot afla mai multe informatii despre aceste scoli accesand linkurile: http://www.landmarkschool.org http://www.prentice.org http://www.gow.org http://www.westmarkschool.org http://www.etonacademy.org http://www.glenforest.org http://briarwoodschool.org http://homepage.shelton.org http://www.odysseyschool.com http://www.gapacademy.com http://www.dunblaineschool.com

4.COPILUL DISLEXIC IN MEDIUL FAMILIAL


Copilul dislexic trebuie sa aiba un program bine organizat nu doar la scoala dar si acasa, in mediul familial. Parintii trebuie sa stie ca copilul lor dislexic are nevoie de ajutor si suport si pentru activitati banale, specifice rutinei zilnice. Daca parintele educa eficient copilul , prin repetare si corectarea greselilor , acesta va invata mai repede si atmosfera din familie va fi mai destinsa si mai relaxata. Parintele trebuie sa ii structureze copilului un program zilnic si apoi sa il ajute sa realizeze sarcinile trasate in acest program, incepand cu trezitul de dimineata la o anumita ora, continuand cu activitatile specifice deprinderilor bazale( spalat, mancat, imbracat) , apoi cu mersul la scoala, servitul meselor in familie, programul de activitati cu caracter recreativ / tip relaxare, efectuarea temelor si pregatirea pentru somn. Acest program zilnic va fi invatat pe pasi, repetat pana fiecare actiune devine un automatism, ulterior copilul realizand acea activitate fara efort, cu naturalete. Se va insista mai mult asupra activitatilor/actiunilor care ii ridica probleme copilului, cu rabdare si calm si impartind acea activitate /actiune in secvente scurte si mai usor de retinut. Parintele nu trebuie sa devina nervos daca copilul greseste sau nu reuseste sa realizeze corect o anumita activitate/sarcina.Certandu-l , copilul se inchide in el si va refuza sa reia activitatea de teama de a nu gresi.Va deveni intolerant la frustrare

si se poate manifesta fie agresiv, ca o reactie de revolta, fie se retrage in sine si va refuza comunicarea /relationarea/implicarea ulterioara in activitati similare. Daca sarcina/activitatea este realizata cu success, copilul poate fi recompensat prin implicarea lui in activitati recreative care ii fac placer. Activitatile cu caracter recreativ nu trebuiesc alese doar de parinte , ci impreuna cu copilul, in felul acesta copilul se simte valorizat si aceasta ii creaza un sentiment placut si ii da incredere in fortele proprii, crescandu-I stima de sine. Se pot alege activitati cu caracter sportiv, daca copilul este energic si doritor de miscare sau plimbari prin parc impreuna cu parintii. Daca copilul prefera activitatile artistice, parintele il poate duce la o piesa de teatru pentru copii, la dans, la picutura sau il poate initia in tainele muzicii. Daca copilul prefera activitatile cu caracter ludic , parintele le poate da acestora diferite forme in functie de preferintele copilului, de la jocuri interactive, jocuri video , operare PC. Nu este usor sa fi parinte de copil dislexic, acesti parinti se straduiesc sa isi ajute copilul , fara sa reuseasca intotdeauna. Uneori parintele isi poate adresa intrebarea daca este un parinte bun sau nu. Ar trebui sa se regaseasca undeva intre urmatoarele afirmatii:

Sunt empatic cu copilul meu. Apreciez eforturile copilului meu legate de nvare. Cunosc i apreciez aptitudinile i punctele tari ale copilului meu. Tratez cu nelegere i tact reaciile copilului la eecurile colare. ncurajez copilul n permanen. mi valorizez copilul. l fac s simt i s tie c m simt foarte bine mpreun cu el. Sunt un model pentru copilul meu legat de acceptarea greelilor i eecurilor proprii, tratarea greutilor vieii. Pot s-l nv pe copilul meu cum s se confrunte cu problemele lui, dei sunt uneori copleit de situaii. i explic ce problem are si il ajut sa o depaseasca l ncurajez i l nv s persevereze n ciuda greutilor. Asigur copilului meu o dezvoltare sntoas prin apreciere, dragoste, experiene noi, de stimulare precum i diferite responsabiliti i sarcini. M angajez pozitiv n relaia cu copilul, am ateptri realiste fa de el. Nu revrs durerea si disperarea mea pe copil. M implic n educarea copilului, valorizandu-I toate abilitatile M informez despre fenomenul dislexiei. Discutm problemele copilului n familie i ncercm s gsim soluiile cele mai bune mpreun. Am convingerea c copilul meu i va gsi locul n via i discut acest lucru cu el, il pregatesc activ pentru viata de adut

Colaborez cu specialitii ( psihologi, logopezi)i pedagogii( educatori, invatatori, profesori) mi ajut copilul s aib prieteni i relaii valoroase de sprijin. Rdem foarte mult mpreun. Incerc sa il fac tolerant la frustrare si pregatit sa o ia de la capat daca greseste Parintii pot afla mai multe informatii si accesand situl: www.copiidislexici.ro

5.INSTRUMENTE COMPENSATORII

Computerul poate constitui un real ajutor pentru copilul dislexic, facilitand adaptarea la sistemul educational din invatamantul de masa. Din pacate in Romania nu se accepta PC in timpul orelor de curs si nici scolile nu dispun de o astfel de dotare. Parintele poate folosi computerul doar acasa , unde poate instala diverse programe menite sa ajute copilul sa invete.Specialistul ar trebui sa recomande un anume tip de program util atat pentru invatare dar si pentru joaca. Jucandu-se copilul poate invata. Mai ales la varsta mica , copii invata prin activitate ludica , retinand o buna parte din informatiile manipulate prin joc. Computerul se poate dovedi util si pentru invatarea matematicii, intrucat poate facilita scrierea corecta a operatiilor si usura algoritmul matematic. Se va evita folosirea excesiva a computerului care poate obosi si agita copilul,precum si lasarea la indemana copilului a unor jocuri care dezvolta violenta si nu au aplicatie practica in activitatea de invatare.

Computerul trebuie folosit impreuna cu alte mijloace de invatare, dublat de verbalizare si exercitiu practic.Chiar daca in mediul scolar nu este incurajata folosirea acestui mijloc de invatare, parintii il pot utilize acasa ,in limite de timp si cu programe alese impreuna cu specialistii care monitorizeaza si recupereaza copilul. Parintii pot face exercitii lingvistice cu copilul folosind computerul. Nu conteaz att numrul de exerciii parcurse, ct autonomia de lucru. Astfel se pot reorganiza multe automatisme defectuoase, tipice dislexicilor: tendina de a ghici rspunsurile, de a pierde din vedere (pe parcurs) ce se cere n enun, de a uita/ omite pri semnificative ale coninutului. Dar parintele va vedea,ca dup rezolvarea unei teme foarte simple, copilul va fi ncntat c a putut singur i va cpta mai mult ncredere n forele sale. Iata un exemplu de exercitiu lingvistic:

Completeaz cuvintele care lipsesc: Eu am un Tot ce scriu se vede foarte bun. Ca s scriu la el, folosesc pe un . Pentru distracie, . putem

instala dor faa

pe calculator. Dar dac stm prea mult n faa ecranului, ne . Este bine s mai ieim afar, nu doar s stm tot timpul n !

Mai multe astfel de jocuri lingvistice parintii pot gasi accesand :

http://www.dislexie.ro/2010/08/08/jocuri-lingvistice/#more-814 http://www.dislexie.ro/2010/07/18/secventele-actiunii-un-exercitiu/ Parintii cunoscatori de limba engleza pot accesa un curs on line despre dislexie : http://www.dislexie.ro/2010/04/20/acces-la-cursul-online-al-dyslexiainternational/#more-640

CHESTIONAR Va rugam sa raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Care credeti dumneavoastra ca sunt cele mai frecvente probleme cu care se confrunta copilul dislexic? 2. Ce forme de recuperare ar trebui sa urmeze un copilul dislexic? 3. Cate cunostinte aveti despre abordarea terapeutica a dislexiei? 4.Cu ce probleme credeti ca se confrunta copilul dislexic in mediul scolar? 5.Copilul dumneavoastra beneficiaza psihopedagogica in invatamantul de masa? de suport/asistenta

6.Cu ce probleme se confrunta copilul dislexic in mediul familial? 7.Cat de mult va implicati in procesul de invatare/recuperare al copilului dumneavoastra? 8. Ce rol credeti ca joaca computerul in procesul de educare al copilului dislexic? 9.Ati intampinat probleme in invatamantul public datorita tulburarii de invatare de care sufera copilul dumneavoastra? 10.In ce activitati cu caracter recreativ va implicati copilul cel mai des? 11.Ce credeti ca ii lipseste copilului dislexic pentru a reusi in viata? 12.Ce stiti despre legislatia in vigoare cu privire la copiii cu cerinte educative speciale? 13.Stiti care este diferenta dintre notiunile de dislexie si disgrafie? 14.Ce credeti ca este discalculia?

IV.SECTIUNEA III - LEGISLATIA LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL IN DOMENIUL DISLEXIEI

1. LEGILSLATIA LA NIVEL EUROPEAN IN DOMENIUL DILSEXIEI In cele mai multe legislatii din Europa, termenul de DISLEXIE nu apare in mod specific , dar intra in categoria termenului de dizabilitati. UE privete persoana cu dizabilitate ca pe o persoan care are o deficien fizic sau mental ce i afecteaz serios, n mod negativ, capacitatea de a efectua normal activitile de zi cu zi. Procedurile cu care sunt abordate persoanele cu dizabiliti, de obicei intr fie n categoria modelului medical, fie n cea a modelului social. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) trateaz dizabilitile din punct de vedere medical, cu alte cuvinte persoana este limitat de incapacitatea sa. Astfel, persoanele au nevoie de recuperare prin anumite servicii de reabilitare, iar condiiile de acordare a drepturilor speciale ar trebui s in cont de gradul dizabilitii. n contrast, modelul social adoptat n mare parte de rile din Europa, sugereaz c deservirea corespunztoare a persoanelor cu dizabiliti se poate rezolva n cadrul societii prin dispoziii i modificri adaptate, care i ajut s -i desfoare activitatea de zi cu zi. Aceste acomodri constau n eliminarea barierelor din societate, asigurarea suporturilor tehnologice i a altor mecanisme de suport, dreptul la aceste acomodri este considerat un drept fundamental, asigurat de furnizorii serviciilor curente. Cele mai multe tendine de sprijin din Europa, cu privire la dislexici, ncearc s se ncadreze n modelul social iar prerile sunt n favoarea abordrii dislexiei din perspectiva modelului social. Fiind cea mai frecvent tulburare de nvare la nivel mondial, dislexia este analizat n diferite publicaii internaionale i website -uri de profil. n plus, exist numeroase asociaii la nivel internaional dedicate persoanelor dislexice . Va prezentam cateva linkuri unde puteti gasi mai multe informatii despre dilsexie, la nivel international: http://www.dyslexia.eu.com/ http://www.direct.gov.uk/en/DisabledPeople/ http://www.equalityhumanrights.com/ http://www.bdadyslexia.org.uk/quality-mark-and-accreditation.html http://www.european-agency.org http://www.ldac-taac.ca/LDandtheLaw/ch02_Law-e.asp http://www.ldaustralia.org/359.html http://www.autism-pdd.net/school-resources.html http://www.segretariatosociale.rai.it/INGLESE/atelier/forum/dislessiaE.html http://esely.elte.hu/diszlexia/jogszabalyok.shtml http://en.wikipedia.org/wiki/Individuals_with_Disabilities_Education_Act

http://www.ed.gov/admins/lead/speced/ideafactsheet.html http://www.edf-feph.org/ Dyslexia Action Assessment, Education, Training Dyslexia Parents Resource Dyslexia Teacher Dyslexia at college Classroom Assistant Dyslexia Test Dyslexia Adults Link Adult Dyslexia Organisation Being Dyslexic Bristol Dyslexia Centre National Center for Learning Disabilities LD Online Bright Solutions for Dyslexia, Inc. Calldysc Technology and Dyslexia Blog Lentile ChromaGen Fdration dassociations de parents denfants dyslexiques Association franaise de parents denfants en difficult dapprentissage du langage crit et oralFdration Franaise Dys Asociatii ale Dislexiei la nivel European : The British Dyslexia Association The Learning Disabilities Association of Canada Canadian Dyslexia Association The Learning Disabilities Association of America The International Dyslexia Association The European Dyslexia Association Northern Ireland Dyslexia Association AID Associazione Italiana Dislessia (Italian Dyslexia Association) In Romania , in anul 2002, s-a infintat Asociatia Romana pentru Copii Dislexici, de catre parinti , cadre didactice si specialisti in domeniu: psihologi, logopezi. Despre aceasta asociatie http://www.copiidilslexici.ro. puteti afla mai multe informatii accesand:

2. LEGISLATIA IN ROMANIA IN DOMENIUL DISLEXIEI

In Romania, invatamantul public functioneaza dupa Legea Educatiei Nationale Nr.1/2011, completata de Ordinul Nr. 563/2011, privind evaluarea, asistenta psihopedagogica si orientarea scolara a copiilor cu nevoi speciale. In Romania functioneaza in subordinea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului , Centrul Judetean de Resurse si Asistenta Psihopedagigica , cu filiale in fiecare judet, rolul acestui centru fiind acela de a sustine procesul de integrare a copiilor cu nevoi speciale in invatamantul de masa. In cadrul Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Psihopedagogica , functioneza un Centru Logopedic unde lucreaza logopezi, fiecare fiind repartizat la o anumita scoala din judet/localitate.Numarul acestor specialisti este foarte mic in comparatie cu numarul copiilor dilslexici care ar avea nevoie de terapie logopedica. Prezentul ordin Nr.563/2011 aduce noi reglementari in functionarea acestor structuri, prin infintarea in cadrul Centrului Judetean de Resurse si Asistenta Psihopedagogica a unui Serviciu de Evaluare care are drept scop sa evalueze copiii cu nevoi speciale , dupa care sa le recomande acestor copii un anumit tip de invatamant public sau special, in functie de nivelul de dezvoltare psihologica, medicala si pedagogica, propunandu-le si o curricula in acest sens. Copilul cu nevoi speciale, cu dislexie sau alte tulburari de invatare este orientat catre invatamantul public in baza unui document oficial denumit Certificat de orientare scolara, eliberat de catre o comisie aflata in subordinea Inspectoratului Scolar Judetean , document in care sunt prevazute toate serviciile de sprijin de care trebuie si poate sa beneficieze copilul cu tulburari de invatare in invatamantul public/special. Asistenta psihopedagogica a copilului ii da acestuia dreptul de a beneficia gratuit in invatamantul public/special de terapie logopedica, consiliere psihologica si asistenta medicala de specialitate.In invatamantul public copilul cu cerinte educative speciale invata dupa un curriculum public adaptat , realizat pentru fiecare copil in parte in functie de nivelul de dezvoltare si de nivelul de achizitii. In invatamantul special, copiii invata dupa un curriculum special realizat de catre profesorii de educatie speciala, de asemenea diferentiat in functie de gradul de afectare functionala al copilului dar si de nivelul sau de dezvoltare cognitiva si neuro-motorie. In Romania nu exista legislatie specifica pentru dislexie si nici pentru alte tulburari sa boli psihice, ci doar o prevederi legislative pentru toti copiii cu cerinte educative speciale, indiferent de natura acestor cerinte.

Legislatia in domeniul persoanelor cu dizabilitati mai cuprinde si o serie de legi care reglementeaza prestatiile sociale/drepturile persoanelor cu dizabilitati , corezpunzatoare tipului de handicap pe care acestea il prezinta. Aceste prevederi legislative in vigoare in momentul de fata sunt urmatoatrele:

Hotrrea nr. 89/05.02.2010 pentru modificarea i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 268/2007 (M.O. nr. 103/15.02.2010) Ordin nr. 517/04.11.2009 al preedintelui Autoritii Naionale pentru Persoanele cu Handicapprivind efectuarea plii dobnzii suportate din bugetul de stat de ctre direciile generale de asisten social i protecia copilului judeene, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureti, n baza art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (M.O. nr. 780/16.11.2009) Ordin nr. 468/13.10.2009 al preedintelui Autoritii Naionale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Instruciunilor pentru aplicarea art. 54 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap (M.O. nr. 702/20.10.2009) Ordin nr. 369/17.08.2009 al preedintelui Autoritii Naionale pentru Persoanele cu Handicap privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a implementrii proiectelor n domeniul proteciei persoanelor cu handicap (M.O. nr. 611/08.09.2009) Legea nr. 207 din 2 iunie 2009 privind aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 86/2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Ordinul nr. 651 din 19.decembrie.2008 privind aprobarea Metodologiei de monitorizare a implementarii standardelor specifice de calitate in centrele pentru persoanele cu handicap Ordinul nr. 590 din 12.noiembrie.2008 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Ordinul nr. 559 din 22.octombrie.2008 privind aprobarea Standardelor specifice de calitate pentru centrele rezidentiale, centrele de zi si locuintele protejate pentru persoane adulte cu handicap Ordinul nr. 507 din 10.septembrie.2008 privind aprobarea Grilei de evaluare a activitatilor cu caracter inovator desfasurate in centrele-pilot pentru persoane adulte cu handicap Ordonana de Urgen nr. 86 din 24 iunie 2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecia i promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Hotrrea nr. 430/16.04.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea i funcionarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (M.O. nr. 339/01.05.2008) Ordin nr. 11/09.01.2008 al preedintelui Autoritii Naionale pentru Persoanele cu Handicapprivind elaborarea Metodologiei de evaluare a proiectelor i criteriilor pe baza crora se efectueaz selecia proiectelor n domeniul proteciei, integrrii i incluziunii sociale a persoanelor cu handicap (M.O. nr. 29/15.01.2008)

Hotararea de Guvern nr. 10 din 9 ianuarie 2008 privind indexarea cuantumului prestatiilor sociale prevazute la art. 58 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Ordinul nr. 256 din 03.august.2007 privind organizarea si functionarea Consiliului de analiza a problemelor persoanelor cu handicap Ordinul nr. 671 din 24.iulie.2007 pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a interpretilor limbajului mimico-gestual si a interpretilor limbajului specific persoanei cu surdocecitate Ordinul nr. 432 din 14.mai.2007 pentru aprobarea procedurii de acordare a drepturilor prevazute la art. 12 alin. (1) lit. b), e) - g) si la alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificarile si completarile ulterioare Ordonanta de Urgenta nr. 14 din 07.martie.2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Legea nr. 448 din 06.decembrie.2006***Republicat, privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap Hotararea de Guvern nr. 1175 din 29.septembrie.2005 privind aprobarea Strategiei nationale pentru protectia, integrarea si incluziunea sociala a persoanelor cu handicap in perioada 2006 - 2013

CHESTIONAR

1.Ce cunostinte aveti despre legislatia in vigoare cu privire la copii cu dilsexie si tulburari de invatare ? 2.Credeti ca aceasta legislatie este in folosul copiilor cu nevoi speciale sau nu ii ajuta in procesul de integrare? 3.Credeti ca dislexia ar trebui reglementata printr-o lege speciala sau este suficienta legislatia in vigoare cu privire la persoanele cu dizabilitati? 4.Cunoasteti ce drepturi are copilul dumneavoastra dislexic/cu tulburari de invatare ? 5. Aceste drepturi ii sunt respectate? 6.Ati simtit vreodata un sentiment de frustrare pentru ca nu ati avut la dispozitie o baza legala ca sa va sustineti copilul dyslexic? 7.Cunoasteti legislatia internationala in domeniul dislexiei si al tulburarilor de invatare? 8.In Romania , cunoasteti vreo asociatie sau ONG care sa va sprijine in recuperarea copilului cu dislexie? 9.Care sunt prevederile legale la care faceti apel cel mai des atunci cand vreti sa va inscrieti copilul dislexic/tulburari de invatare in invatamantul public? 10.Ati apleat vreodata la lege pentru a obtine un drept pentru copilul dumneavoastra , intrucat prin alte modalitati nu ati reusit acest lucru? 11.Daca ati putea sa aduceti o modificare actualei legislatii, care ar fi aceasta?

V. CONCLUZII
1. ESTE IMPOSIBIL SA NU INVETI

Un copil dislexic este o provocare pentru toi cei din jurul lui: printe, pedagog, logoped. Toi trebuie s fac eforturi susinute pentru a-l ajuta s se dezvolte normal. Lucrand in echipa , progresele vor fi evidente.Existenta structurilor de sprijin la care poate apela astazi un parinte pentru a-si ajuta copilul sa invete si sa se dezvolte, fac ca acesti parinti sa nu se mai simta singuri si frustrati. Chiar daca inca intampina probleme de adaptare in scoala, copilul dislexic poate invata cu ajutorul logopedului si al psihologului in invatamant public alaturi de copiii normali. Continuitatea in procesul de recuperare este esentiala.Parintele trebuie sa continue acasa terapia si programele individualizate intocmite de catre specialisti. In felul acesta este imposibil ca un copil dislexic sa nu invete.Uneori progresul e mai lent,alteori succesul in recuperare apare mai repede.Cheia reusitei este increderea deplina in capacitatile copilului si in potentialul sau de dezvoltare. Acesta este materialul cu care vor lucra impreuna parintii si specialistii.Impreuna pot vedea in viitor, il pot privi pe dislexicul de astazi , vazand in el adultul de maine, un adult care se poate adapta la o societate in continua schimbare.

2. DISLEXICII IN LUME- ADULTUL DISLEXIC

Un copil dislexic va rmne dislexic i n viaa de adult. Greutile legate de citit -scris sau calcul vor persista ntr-o anumit msur si la maturitate, dar depinde de fiecare persoan dislexica cum reuete s le fac fa . Insuccesele colare din perioada copilariei si adolescentei nu dispar fr urme.

Putem recunoaste usor un adult dislexic dupa o serie de simptome evidente cum ar fi:

Adultul dislexic citete o pagin dintr-o carte sau subtitrarea de la un film ntr-o perioad foarte lung de timp; Poate citi un fragment lung dintr-o carte i sa nu tie ce a citit; Uneori citete cu greeli: omisiuni sau confuzii de litere; Nu-i place s citeasc cu voce tare n faa altora; Scrisul poate fi ilizibil sau cu greeli de ortografie; Deseori ncurc literele n scris; Are probleme n luarea de notie sau exprimarea gndurilor n scris; Are dificulti la completarea formularelor; nva greu limbi strine; Efectueaz greu calcule mintal; ncurc des direciile dreapta-stnga; Se orienteaz greu n spaiu, pe hart; Are o orientare temporal slab, ntrzie deseori; Este dezordonat, are dificulti n organizare i planificare; Deseori nu nelege ndat cele auzite; Urmrete greu irul discuiilor; ntampina greuti in pronunia unor cuvinte mai lungi sau necunoscute; Se exprim greu, uneori i amintete greu chiar i cuvinte simple, de folosin zilnic; Memoria de scurt durat este slab, nu reine mesaje, numele persoanelor, cuvintele sau expresiile noi; ncurc datele, orele, irurile de numere (ex. la formarea numerelor de telefon) ; Deseori uit unde i-a lsat lucrurile; Adultul dislexic are zile cnd nu poate s se concentreze aproape deloc;

Stresul are un efect paralizant asupra lui.

Copiii dislexici, fr un sprijin familial sau un ajutor specializat, devin aduli cu o stim de sine sczut. Foarte muli dintre ei dezvolt un sentiment de autoacuzare, ruine i sentimentul de necorespundere din cauza eecurilor legate de nvare. Dac nu i prelucreaz frustrrile trite, devin aduli cu o ncredere n sine sczut, ceea ce va determina diferite probleme n relaiile sociale. Pot deveni suspicioi i ostili fa de alii, fiindc se tem c se va afla problema lor i pot manifesta un comportament permanent de autoaprare, de multe ori ascunznd problemele de citit-scris. Muli dintre ei au sentimentul de inaptitudine la locul de munc n ciuda eforturilor depuse i se tem c vor fi gsii nepotrivii de ctre angajator i colegi. Semnele care rmn i n viaa de adult pot ngreuna viaa de zi cu zi a acestor persoane i pot cauza tensiuni cu mediul nconjurtor, n funcie de nivelul de toleran i acceptare ale acestora. Autoaprecierea adultului dislexic joac un rol hotrtor n calitatea vieii. Prelucrarea frustrrilor din copilrie, autoacceptarea vor ajuta adultul dislexic la dezvoltarea echilibrului psihic i a forei de via. Funcionarea unor grupuri de sprijin pentru adulii dislexici ar ajuta mult n prelucrarea problemelor. Totodat, dislexia are i o serie de avantaje: aceti oameni de obicei sunt mai creativi dect alii, sunt inventivi, gsesc cu uurin nite rezolvri aparte la diferite probleme, abordeaz problemele n ansamblu i gsesc soluii rapide, negndite de alii, au o gndire vizual buna. Unii dintre ei sunt talentai n arte plastice sau n muzic, alii au o gndire n spaiu foarte bun. Printre artiti, scriitori, oameni politici, inventatori, oameni de tiin, actori sau oameni de afaceri se reagsesc foarte muli dislexici. Multi adulti dislexici, in ciuda problemelor create de dislexie au ajuns celebri datorita talentelor dezvoltate in diferite domenii.Putem aminti cativa dintre dislexicii care pot constitui un exemplu de reusita in viata, demn de urmat de catre toti copii: A.Einstein, T.A.Edinson, W.Churchil, Jules Vernes, Pablo Picasso, J.Lennon, Leonardo da Vinci.

3. NOUA ATITUDINE A PARINTILOR FATA DE DISLEXIE

Atitudinea este cea mai importanta atunci cand vorbim despre o tulburare de invatare.Modul in care ne raportam la o problema ne descrie si felul in care o vom solutiona. Atitudinile genereaza sentimente, iar sentimentele ne ajuta sau ne impiedica sa facem fata problemelor cu care ne confruntam.

Daca sunteti parinti ai unui copil dislexic discutati cu el sentimentele pe care le are. Fiti rabdatori atunci cand vor sa se exprime. Laudati-l pentru realizarile lui si scoateti in evidenta abilitatile lor forte, de exemplu abilitatile lor artistice. Concentrati-va asupra a ceea ce el poate face si faceti-l sa inteleaga ca intotdeauna veti fi acolo ca sa il sprijiniti atunci cand are dificultati. Intelegerea a ceea ce cauzeaza lipsa stimei de sine a copiilor cu dislexie, va va ajuta sa faceti fata efectelor emotionale.Daca la randul dumneavoastra sunteti un parinte dislexic nu cautati sa va invinovatiti pentru esecul copilului dumneavoastra, prin asta manifestandu-va propriile frustrari si neampilniri. Cautati sa fiti un exempul pentru copil, accentuand reusitele dumneavoastra dar si ale altor adulti sau copii care traiesc in preajma dumneavoasta si pe care copilul ii cunoaste.Nimic nu convinge mai mult decat puterea exemplului.Mai ales daca copilul este la varsta mica, el invata activ imitand adultul pe care il admira. Suportul emotional si atitudinea pozitiva fac minuni.Trebuie doar sa credeti ca dumneavoastra ca parinti le puteti pune la dispozitia copilului. Si la final, nu uitati ca nu sunteti singur, cereti ajutor atunci cand problemele va depasesc. Intotdeauna exista solutii, trebuie doar sa gasiti o mana catre ele! intinsa care sa va ghideze

CHESTIONAR
1.Cum ati defini dislexia? 2.Ce simptome poate prezenta un copil dislexic? 3.Care sunt cauzele care ar genera tulburarile de invatare/dislexia? 4.Unde credeti ca poate invata copilul dislexic, in invatamantul public sau in scolile speciale?

5.Cum decurge o zi din viata copilului dumneavoastra dislexic in familie? 6.Care sunt metodele la care ati aplela pentru a va recupera copilul?

7.Ce credeti ca este discalculia? 8.Ce ce tip de servicii de s prijin ar trebui sa beneficieze copilul dumneavoastra in invatamantul public? 9.Ce stiti despre legislatia in vigoare in domeniul dislexiei? 10.Ce rol credeti ca are sustinerea emotionala in procesul de recuperare a unui dislexic? 11.Dumneavoastra ati manifestat vreodata unul sau mai multe dintre simptomele care descriu copilul dislexic? 12.Credeti ca dislexia se transmite ereditar? 13.Care sunt sperantele dumneavoastra pentru viitor, legate de dislexia copilului dumneavoastra?

VI.GLOSAR
Dislexia - este definit ca dificultatea de a citi, manifestat prin citirea lent, cu greeli sau dificulti n nelegerea textului citit. Se consider dislexic acel copil la care ritmul citirii este sub medie sau face mai multe greeli dect media sau are probleme de nelegerea textului. Discalculia - reprezint tulburarea procesului de nvare i utilizare a noiunilor matematice,operaiilor i tehnicilor de calcul. n cazul discalculiei, deprinderea de calcul rmne mult n urma ateptrilor,lund n considerare perioada de colarizare i nivelul de inteligen al copilului. Disgrafia - este tulburarea scrierii care se manifest prin tulburarea caracteristicilor grafomotorii (litere ilizibile, viteza scrierii, aezarea n spaiu, utilizarea literelor mari) i/sau

prin tulburarea caracteristicilor fonologice ale limbii (gramatic, alctuirea de propoziii, scriere corect). Disfuncie neurologic Teoriile neuropsihologice susin c tulburrile de nvare sunt cauzate de o disfuncie neurologic, de o leziune cerebral minim care, dei nu produce retardare mintal, deficiene perceptive (de auz sau de vedere) sau motrice, poate cauza o ncetinire a maturizrii sau o funcionare atipic a unor zone corticale. Leziunile corticale pot fi cauzate de diferite leziuni sau traume perinatale: hipertensiune n timpul sarcinii, boli, tulburri hormonale, infecii virale, intoxicaii, consum excesiv de alcool, natere prematur, complicaii n timpul naterii (privarea creierului de oxigen determinat de o natere precipitat sau prelungit), traume ale sistemul ui nervos central survenite n copilrie, accidente, boli severe asociate cu febr ridicat sau alte boli care afecteaz creierul (encefalit sau unele forme de epilepsie). Tulburare de nvare Denumirea de tulburare de nvare se refer la ntrzierea n dezvoltarea sau dezvoltarea nepotrivit a citirii, scrierii i/sau a deprinderii de calcul. Este vorba despre o modalitate special de prelucrare a informaiei, care se datoreaz dezvoltrii i funcionrii diferite de normal a sistemului nervos central. Putem vorbi de tulburri de nvare atunci cnd un copil are rezultate mai slabe dect ar permite capacitile sale intelectuale i rezultatele nu sunt n echilibru cu timpul alocat pentru nvare. Tulburarea de nvare este un sindrom independent de nivelul de inteligen, putnd aprea la orice nivel al acesteia, chiar i la unul superior Terapia logopedica este o forma de tratament care are ca scop corectarea tulburarilor de limbaj. Este realizata de catre un specialist numit logoped. Consiliera psihologica este interventia psihologica in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale si / sau in scopul preventiei si remiterii problemelor emotionale, cognitive si de comportament. Psihoterapia este interventia psihologica realizata stiintific si in spirit umanist in scopul optimizarii, autocunoasterii si dezvoltarii personale, in scopul modificarii factorilor psihologici implicati in tulburarile psihice, psihosomatice si in tulburarile somatice si in situatii de risc. Asistenta psihopedagogica- reprezinta activitatea de orientare complexa si permanenta a "actorilor educatiei" (elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanti ai comunitatii educative etc), proiectata de specialisti in pedagogie, psihologie, sociologie, cu statut de profesorconsilier sau de psihopedagog scolar, care realizeaza un ansamblul de actiuni specifice (informare, consultare, examinare, indrumare, perfectionare, cercetare etc), in cadrul unor institutii interscolare, teritoriale si zonale, integrate la nivelul sistemului de invatamant. Empatia - este o modalitate de cunoastere intuitiva. Este un mod de comunicare (mai ales, de receptare) afectiva. Este acel fel in care stim ce e in sufletul celuilalt.

VII.BIBLIOGRAFIE

Vrasmas, E, Terapia tulburrilor de limbaj, Bucureti, 1994 Vrasmas, E, Educaia copilului precolar. Elemente de pedagogie la vrsta timpurie., 1999 Burlea Georgeta -Tulburarile scris-cititului- editura Polirom Iasi 2007 Burlea Georgeta- Normal si pathologic in evolutia limbajului , editura Tehnica-Info , 2001, Iasi Verza Emil Conduita verbal a Bucuresti 1973 scolarilor mici , editura Didactica si Pedagogica,

Verza Emil -Tratat de logopedie , editura Humanitas, 2003 Bucuresti Verza Emil- Dislalia si terapia ei , editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti , 1977 Soescu Sorina- Dislexia - Cum sa ajutam copiii cu dificultati de invatare, editura Eikon 2011 Berk, A.Ronald (1983),(51-76): Learning disabilites as a category of underachievement. In. Fox, L. H., Brody, L. & Tobin, D. (1983) Learning disabled gifted children: Identification and programming. University Park Press, Baltimore Buzan, Tony & Buzan, Barry (2000), The Mind Map Book. (revised version. BBC Books) Hammond, J.Hercules, F.(2003) Understanding Dyslexia An Introduction for Dyslexic Students in Higher Education , Glasgow .The Glasgow School of Art Smythe I (2004) What is dyslexia Dystrain (E-learning) teacher training module