Paralizia cerebrala infantila Evaluarea functii motorii grosiera in paralizia cerebrala infantila

Ce este paralizia cerebral infantil? Sub termenul de PCI (alt denumire InfirmitateaMotorie Cerebral) se subneleg un ir de stri n care copilul din frageda copilrie se confrunt cu probleme n meninerea poziiei, micare i coordonare. PCI nu este o boal cronic n sensul obinuit al cuvntului ci o dizabilitate care nu progreseaz dar rmne pentru toat via. Paralizia spastica cerebrala infantila este o entitate gnosologica cunoscuta de multa vreme.Aspectul clinic al formei spastice predominante a fost descris de LITTLE inca din secolul trecut. Desi se foloseste notiunea de paralizie,dupa BOBATH se considera a fi mai degraba expresia unor modalitati anormale de postura si miscare, decat o lipsa de functionare a unei activitati neuromusculare. TARDIEU, pentru a deosebi din grupul paraliziilor spastice cerebrale acele cazuri care au un intelect normal sau cel putin suficient,ceea ce creeaza alte posibilitati de recuperare si de reintegrare sociala, a introdus termenul deinfirmitate motorie cerebrala,. In literature germana a aparut termenul de tulburarea miscarii de origine cerebrala. Indiferent de termenul folosit, boala apare de la nastere sau in primii ani de viata si reprezinta o atingere netumorala si nedegenerativa a creierului, survenind in cursul dezvoltarii sale normale, inainte, in timpul, sau dupa nastere. Leziunea cerebrala insa nu are efecte numai asupra motricitatii ci si asupra intelectului, expresiei caracteriale si senzorialitatii. Deficientele asociate paraliziilor spastice cerebrale pot fi sub forma de: Deficit intelectual 70% Deficit vizual 15-45% Deficit auditiv 3-22% Deficit de vorbire 60-70% Deficit de sensibilitate sau perceptie 40-45% Stari convulsive 30% din cazuri la copii mici si aproximativ 60% din hemi-si tetra plegii Care sunt cauze ale PCI? Cauzele apariiei PCI pot fi diverse.Toi copiii cu PCI au probleme n creier i este important nelegerea faptului c dac copilul nu este n stare s ad, s mearg atunci sunt de vin nu muchii slabi ci creierul. Afectarea lui poate avea loc pn la natere, n timpul sau dup natere. Cauzele care duc la paralizie cerebrala:

infecia intrauterin a bebeluului funcionarea neadecvat a placentei, care alimenteaz ftul cu oxigen naterea ndelungat i dificil, cnd copila sufer de neajunsul oxigenului traume natale infecii dup natere, cum ar fi meningit sau encefalit etc. rubeola infectia cu citomegalovirus Toxoplasmoza

Chiar daca este prezenta inca de la nastere, paralizia cerebrala poate deveni evidenta abia intre unu si trei ani de viata. Acest lucru se datoreaza modalitatii de crestere si dezvoltare a copiilor. Simptomele unei paralizii cerebrale severe sunt evidente imediat dupa nastere: -dificultati la supt si inghitit

-planset slab sau ascutit -pozitii anormale ale corpului n majoritatea cazurilor determinarea cauzei precise, care a dus la PCI, este imposibil. n pofida faptului c simptomele de afectare a sistemului nervos sunt, de obicei, prezente deja la natere, diagnosticul de cele mai multe ori se stabilete dup 10-12 luni, deoarece exist anumite dificulti n diferenierea acestei patologii de alte maladii neurologice. Diagnosticul paraliziei cerebrale se face in principal prin evaluarea modului in care se misca bebelusul sau copilul mic. Medicul evalueaza tonusul muscular al copilului, care poate parea moale. Alti copii au un tonus marit ceea ce ii face sa para tepeni sau un tonus variabil (marit uneori si redus alteori). Rezonanta magnetica nucleara (RMN) sau computer tomografia (CT) pot ajuta uneori la identificarea cauzei paraliziei cerebrale. Ecografia este adesea recomandata bebelusilor prematuri despre care se considera ca sunt expusi riscului de paralizie cerebrala, pentru a ajuta la diagnosticarea anomaliilor creierului care sunt asociate frecvent cu aceasta afectiune. Evaluarea de functiei motorii grosiere la copiii (GFMM-gross motor function measure) Acest instrument a fost creat ca o metoda de evaluare a copiilor cu Paralizie Cerebral Infantila (PCI) i Sindromul Down. Exist:

GMFM-88, folosit att pentru copiii cu PCI ct i pentru cei cu Sindrom Down; GMFM-66, folosit doar pentru copiii cu PCI.

Tipul testului. Evaluarea observaional bazat pe criterii. Coninutul testului. Testul include 88 itemi, care evalueaz funcia motorie. Dimensiunile testului:

Decubit orizontal si rostogolire ezutul Trrea si poziia n genunchi Poziia biped Mersul, Alergarea i Sritul.

Administrarea/Punctarea. Itemii sunt grupai conform unei scale, ce reflect consecutivitatea dezvoltrii motorii a copilului. Fiecare dintre itemii testului sunt punctai conform scrii Likert, compuse din 4 nivele. Valorile de 0/1/2/3 corespund fiecrei din urmtoarele categorii:

0 nu iniiaz aciunea; 1 iniiaz; 2 efectueaz aciunea parial; 3 efectueaz aciunea complet; NT noiunea netestat.

Interpretarea. Pentru fiecare dimensiune se calculeaz un scor procentual. Fiecare din cele 5 dimensiuni contribuie, n mod egal, la calcularea scorului total, care este obinut prin adugarea scorurilor procentuale ale tuturor dimensiunilor mprite ulterior la 5.

Sistemul de clasificare a functiei motrii grosiere in paralizia cerebrala infantila Sistemul de clasificare a funciei motorii grosiere (Gross Motor Function Classification System) este bazat pe aprecierea miscrilor active de sine stttoare, n special a abilittii de a sedea (controlul trunchiului) si a merge. Divizarea acestui sistem n 5 grade este bazat pe diferente clinic semnificativentre deprinderile motorii nsusite. Cele 5 grade de posesie a functiilor motorii se deosebesc prin nivelul de insuficient functional, necesitatea tehnologiilor de sustinere, inclusiv a dispozitivelor de sustinerea functiei motorii (premergtoare, crje, bastoane) si scaunelor cu rotile; calitatea deprinderilor motorii efectuate fiind de o importan mult mai redus. Gradul I include copiii cu infirmitate neuromotorie cu limitri funcionale mai usoare dect cele tipice asociate cu paralizia cerebral infantil, precum si copiii traditional diagnosticai cu disfunctie cerebral minim sau paralizie cerebral infantil, forma usoar. Este de mentionat c n special la copiii mai mici de 2 ani, diferentele intre gradul I si II nu sunt ntr-att de evidente ca ntre alte grade. Scopul principal este de a determina cel mai potrivit grad care maximal ar reflecta abilittile si disabilittile (limitrile, insuficiena) motorii ale copilului. Atentia primordial este acordat deprinderilor motorii habituale (apartinnd activittii zi de zi) acas, la scoal si n locurile publice. Este foarte important aprecierea functiilor motorii ordinare si nu a capacitilor motorii de performant, fr a trage concluzii referitor la pronostic. Retineti, c scopul principal este determinarea functiilor motorii de baz prezente la copil si nu aprecierea calittii micrilor sau a potentialului motoriu. Descrierea celor 5 grade este general si nu elucideaz toate aspectele functiei motorii individuale la copil. Spre exemplu, un sugar cu hemiplegie care nu se poate deplasa n pozitie genopalmar (n patru labe), dar n rest corespunde gradului I de abilitate motorie trebuie clasificat ca gradul I. Acest scor este ordinal ceea ce nicidecum nu nseamn c distantele si diferentele ntre grade sunt egale sau copiii cu paralizie cerebral infantil trebuie distribuiti egal ntre cele 5 grade. Sumarul diferentelor ntre fiecare pereche de grade este furnizat pentru a facilita determinarea gradului care cel mai aproape corespunde funciilor motorii de baz curente ale copilului. Titlul fiecrui grad de abilitate motorie reprezint nivelul superior de mobilitate pe care copilul l poate atinge ntre vrsta de 6-12 ani. Recunoastem, c clasificarea functiilor motorii grosiere este dependent de vrst, n special la sugari si copiii de vrst fraged. Astfel pentru fiecare grad de abilitate motorie sunt specificate descrieri separate pentru copiii de diferite vrste. Abilittile si disabilittile functionale prezentate pentru fiecare vrst sunt de caracter orientativ si nu reprezint variantele normei. Copiii nscuti prematuri, pn la vrsta de 2 ani vor fi considerati de vrst corectat si nu real (vrsta se va calcula nu de la natere ci de la termenul asteptat al nasterii mature). Considerm important ca n aprecierea functiilor motorii ale copilului accentul s fie pus pe abilittile lui motorii grosiere si nu pe disabilitti. Asadar principiul general sun astfel: un copil care ndeplineste functiile motorii de baz descrise pentru un anumit grad de abilitate motorie grosier va fi clasificat ca apartinnd acestui grad sau unui mai superior, si vice-versa: un copil care nu poate ndeplini functiile motorii de baz descrise pentru un anumit grad de abilitate motorie va fi clasificat la un grad mai inferior. Sistemul de Clasificare a Functiilor Motorii de Baz

Gradul I: Merge fr restrictii, poate sa urce scari fara a folosi dispozitive ajutatoare; poate face anumite activitati, precum ar fi alergatul si saritul; are viteza, balansul si coordonarea scazute ; dificultti n miscrile grosiere mai avansate. Pn la vrsta de 2 ani: Copiii trec de sine stttor din pozitie culcat n pozitie seznd pe podea si invers si si mentin pozitia, ambele mni fiind libere pentru manipularea obiectelor. Copilul se deplaseaz n patru labe, trece n pozitie biped si face pasi sprijinindu-se de mobil. ncepe a merge ntre vrstele 18 luni si 2 ani fr a necesita careva dispozitive de susinere. De la 2 la 4 ani: Copiii sed pe podea cu ambele mini libere pentru manipularea obiectelor. Se aseaz si se scoal fr ajutorul adultului. Modul preferential de deplasare este mersul fr a necesita dispozitive de sustinere. De la 4 la 6 ani: Copiii se aseaz si se scoal de pe scaun si si mentin pozitia seznd fr a se sprijini pe mini. Se scoal de pe scaun sau podea n pozitie biped fr a necesita obiecte de sprijin. Merg n inainte si la aer liber, ridic scrile. Apare abilitatea de a alerga si a sri. De la 6 la 12 ani: Copiii merg n incinte si n afara casei, ridic scrile fr careva dificultti. Exercit funciile motorii de baz inclusiv alergatul si sriturile, dar viteza, echilibrul si coordonarea sunt reduse. Gradul II: Are abilitatea de a merge, urca scari cu dispozitive de asistent; dificultati ale mersului n afara casei si n locurile publice; are capacitate minima in alergare sau saritura; Pn la vrsta de 2 ani: Copiii si mentin echilibrul n pozitia seznd pe podea dar uneori se sprijin pe ambele mini. Se trsc pe abdomen sau se deplaseaz n patru labe. Se ridica n pozitie biped si merge tinndu-se de mobil. De la 2 la 4 ani: Copiii sed pe podea, dar pot avea dificultti n mentinerea echilibrului cnd ambele mini sunt libere pentru manipularea obiectelor. Asezarea si culcarea este efectuat fr ajutorul adultului. Pe suprafete stabile ncearc s treac n poziie biped. Modurile preferentiale de deplasare sunt mersul n patru labe ntr-un patern reciproc alternativ, sprijinindu-se de mobil, sau n pozitie biped fiind asistat de un dispozitiv de susinere. De la 4 al 6 ani: Copiii sed pe scaun cu ambele mini libere pentru manipularea obiectelor. Se scoal de pe podea sau scaun n poziie biped, dar pentru aceasta frecvent necesit o suprafa stabil pentru a se mpinge sau sprijini cu minile. Merg n pozitie biped fr careva dispozitive de asisten n cas si pe distane scurte pe suprafee drepte n afara casei. Ridic scrile tinndu-se de balustrad, nu sunt n stare s alerge sau sar. De la 6 la 12 ani: Copiii se deplaseaz n poziie biped n cas si la aer liber, ridic scrile tinndu-se de balustrad, dar ntmpin dificultti n timpul mersului pe suprafete cu relief neregulat si nclinat, n spatii aglomerate si nguste. Abilitsile de a alerga sau sri sunt n cel mai bun caz minimal dezvoltate. Gradul III: Merge cu dispozitive de asistent; dificultti ale mersului n afara casei si n locurile publice; prezinta posibiltatea de a urca scarile cu dispozitive ajutatoare; prezinta nevoia de a folosi scaun cu rotile si asistenta pentru distante mai lungi de parcurs sau suprafete inclinate Pn la vrsta de 2 ani: Copiii si mentin pozitia seznd pe podea doar fiind sprijiniti n regiunea lombar. Se rostogolesc si se trsc pe abdomen. De la 2 la 4 ani: Copiii sed frecvent n pozitie-W (sedere ntre coapsele si genunchii n flexie si rotatie intern), deseori pentru a se aseza necesit asistent din partea adultului. Ca metode primare de mobilizare servesc trtul pe abdomen sau deplasarea n patru labe (frecvent fr miscri alternative ale picioarelor). Se pot scula n pozitie biped pe suprafete stabile si merge lng mobil distante scurte. Pot merge distante scurte prin cas utiliznd dispozitive de asistent si fiind asistai de adulti n schimbarea directiei si ntoarcere. De la 4 la 6 ani: Copiii sed pe scaun obisnuit dar pot necesita un suport pelvian sau pentru trunchi pentru a facilita la maxim functia minilor. Se scoal si se aseaz pe scaun utiliznd o suprafat stabil pentru a se mpinge sau sprijini cu minile. Merg cu ajutorul dispozitivelor de asistent pe suprafete drepte si urca scrile cu asistenta adultului. Frecvent necesit transportare n timpul deplasrii pe distante mari si peste suprafetele cu relief neregulat.

De la 6 la 12 ani: Copiii se deplaseaz n pozitie biped n cas si n afara ei cu ajutorul dispozitivelor de asistent motorie. Sunt capabili de a urca scrile tinndu-se de balustrad. n dependent de functia membrelor superioare, sunt capabili de a conduce cruciorul sau sunt transportati pasiv pe distante mari sau suprafete cu relief neregulat. Gradul IV: Deplasare de sine stttoare limitat, n afara casei si n locuri publice; copiii sunt transportati sau se deplaseaz de sine stttor utiliznd scaunul cu rotile electric; schimbari de pozitii cu sau fara asistenta Pn la vrsta de 2 ani: Copiii dein controlul asupra capului, dar pentru a edea necesit suport al trunchiului. Se pot ntoarce de pe spate pe abdomen si de pe abdomen pe spate. De la 2 la 4 ani: Copiii fiind asezai si mentin pozitia seznd, dar nu sunt capabili s-si mentin alinierea si echilibrul corpului fr ajutorul minilor. Pentru mentinerea pozitiei seznde si bipede frecvent necesit echipament de adaptare. Deplasarea de sine stttoare pe distante scurte (n limitele unei camere) este obtinut prin rostogolire, trre pe abdomen, sau deplasrii n patru labe fr miscri alternative ale picioarelor. De la 4 al 6 ani: Copiii sunt capabili de a sedea pe scaun, dar necesit un scaun special pentru asigurarea controlului trunchiului si facilitarea micrilor minilor. Se aseaz si se scoal de pe scaun cu ajutorul adultului sau utiliznd o suprafat stabil pentru a se mpinge sau sprijini cu minile. Cea mai bun performant o constituie abilitatea de a merge distante scurte cu ajutorul mergtorului sub supravegherea adultului, fiind dificile schimbarea directiei si deplasarea pe suprafete cu relief neregulat. Sunt transportati pasiv n locurile publice. Unica posibilitate de deplasare de sine stttoare este optiunea de a se deplasa n scaun cu rotile electric.. De la 6 la 12 ani: Copiii i pot pstra gradul de abilitate motorie grosier obtinut pn la vrsta de 6 ani si conta pe deplasarea n scaun cu rotile acas, la scoal si n locurile publice. Deplasarea de sine stttoare este posibil utiliznd scaun cu rotile electric. Gradul V: Deplasarea de sine stttoare este sever limitat, fiind utilizate tehnologii de asistent; nu poate sa isi mentina capul si gatul singur; nu poate sta si sedea independent, avand nevoie de asistenta; nu poate merge singur cu scaunul ajutator si are nevoie de a folosi scaun cu rotile electric Pn la vrsta de 2 ani: Insuficienta motorie sever limiteaz considerabil controlul voluntar al miscrilor. Copiii sunt incapabili de asi tine capul si controla trunchiul n pozitie culcat pe abdomen si seznd. Pentru a se rostogoli de pe abdomen pe spate si vice-versa necesit asistenta adultului. De la 2 la 12 ani: Insuficiena motorie sever limiteaz considerabil controlul voluntar al miscrilor si abilitatea de a tine capul si controla trunchiul. Toate functiile motorii sunt limitate. Limitarea functiei de sedere si a pozitiei bipede nu poate fi complet compensat prin utilizarea echipamentului de adaptare si a tehnologiilor de asistent. Copii care au fost apreciate cu gradul V nu pot conta pe obtinerea capacittii de a se deplasa de sine stttor si sunt transportati. Unii copii nsusesc modalitatea de a se deplasa de sine stttor cu ajutorul cruciorului electric completat cu echipament sofisticat de adaptare.

Care este tratamentul paralizei cerebrala la copii? Terapia fizica reprezinta o parte importanta a tratamentului paraliziei cerebrale la copil. Aceasta incepe imediat dupa punerea diagnosticului si poate continua de-a lungul vietii pacientului. Acest tratament poate incepe inainte ca un diagnostic de certitudine sa fie pus, in functie de simptomele copilului. Terapia medicamentoasa poate controla o parte dintre simptomele paraliziei cerebrale si poate preveni complicatiile. Se pot administra antispastice injectabile pentru imbunatatirea relaxarii musculaturii si imbunatatirea ratei miscarii.

Pentru a preveni paralizia cerebrala la copil, inainte si in timpul sarcinii, se pot adopta si mentine o serie de obiceiuri sanatoase de viata, precum: -consumarea de alimente sanatoase -evitarea fumatului -evitarea expunerii la substante nocive -control medical regulat