Sunteți pe pagina 1din 29

Facultatea de tiine Economice Master Contabilitate, Audit i Informatic de gestiune

SISTEM ! C"#TA$I! %I# $E!&IA

'

CUPRINS
I#T("% CE(E)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))* +rinci,alii indici economici )))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))C"#C! .II))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))'/ $I$!I"&(AFIE)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))'0

INTRODUCERE

Economia Belgiei a crescut constant n ultimii 10 ani, inclusiv i Produsul Intern Brut. Inflaia a fost inut sub control, Belgia reuind s ndeplineasc cerina U. . ca datorie anual intern s nu depeasc !" din PIB. Belgia dispune de o industrie performant, care depinde, n mare msur, de comerul internaional. #stfel ea importa aproape toate materiile prime, care i sunt necesare. Exporturile de mrfuri i servicii reprezint circa 70% din PIB. Sistemul belgian de ra,ortare financiara si ,racticile contabile de aici re,re1inta un e2em,lu al modelului continental euro,ean) Influentele france1e 3e2)4 obligatia de a utili1a un anumit standard in ,ractica5 sau germane 3e2)4 un sistem conser6ator, o lege foarte detaliata si o relatie stransa de raportare financiara si impozitare.) vor fi usor gasite in conta ilitatea elgiana. !a "nceputul anilor #$70% Belgia a fost una dintre cele mai su dezvoltate &ri ale Europei "n materie de raportare financiar. !egislatia referitoare la conturile anuale a fost vec'e% precum i a eviden&ei conta ile "n sine care era confuza% incoerent i ( pentru cele mai multe companii ( destul de primitiva. )n mai pu&in de *0 de ani% raportarea financiar a fost reformata i transformat% cand Belgia a pus "n aplicare directivele +omunit&ii Europene.

CA+) 1 C"#SI%E(E#TE &E#E(A!E


#.# ,ate generale privind economia Belgiei -edul de afaceri si cel concurential Belgia are un climat de afaceri liberal n care firmele de stat, inclu$%nd serviciile potale, cile ferate i transportul public, repre$int o cot nesemnificativ din totalul activitii productive. &uvernul Belgian limitea$ c%t mai mult intervenia sa n economie. '%teva corporaii domin economia Belgiei, ele av%nd un rol (otr%tor n fiecare sector al economiei, inclu$%nd industria, finanele i comerul. &uvernul Belgiei nu impune investitorilor strini limitri sau controale restrictive, re$ult%nd un climat investiional liberal. )e solicit totui anumite aprobri a unor comisii care reglementea$ modalitatea de reali$are a serviciilor n industrie, bnci, asigurri, leasing etc., respectarea anumitor reguli de protecie a consumatorilor, obinerea unor autori$aii de construcii, demolri etc. din partea administraiilor locale, asigurarea condiiilor de prote*are a muncitorilor n sensul de a nu lucra n condiii periculoase, sau de poluare etc. 'ompaniile strine se bucur n Belgia de tratamentul naional, fiind asimilate celor indigene. +u e,ist restricii de repatriere a capitalului i profitului i nici cerine n ceea ce privete participarea belgian la constituirea unei firme cu capital strin. Pentru a preveni distorsionarea competi&iei "n afaceri cu celelalte ri membre ale U. ., Belgia a ntrit legislaia, care inter$ice acordurile, deci$iile sau practicile ce restr%ng concurena, cum ar fi obligativitatea folosirii unor preuri fi,e, limitarea sau controlul produciei, a pieelor sau investiiilor, mprirea pieelor sau surselor de aprovi$ionare. .istemul ancar belgian este format din Banca 'entral -a crui rol determinant n reali$area politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca uropean 'entral., 'omisia Bancar -care supervi$ea$ activitatea instituiilor financiare, inclu$%nd bncile, companiile de investiii, companiile de asigurri etc.. i bncile comerciale a cror filiale i sucursale funcionea$ n cadrul centrelor comerciale i financiare din numeroase ri. Bncile belgiene utili$ea$ sisteme moderne i automate de reali$are a tran$aciilor bancare interne i

internaionale. /e altfel, sediul ./I01 se afl la Bru,elles. 0n Belgia i desfoar activitatea o serie de bnci internaionale de prim rang. conomia este puternic orientat spre sectorul serviciilor, dar pre$int diferene regionale importante ntre 1landra, regiunea mai dinamic, i 2alonia, regiune aflat ntr3o perioad postindustrial afectat de de$afectarea industriilor tradiionale. 'a unul dintre membrii fondatori ai Uniunii uropene, Belgia spri*in integrarea economic european i politici de economie desc(is. 0n 1444, Belgia a adoptat moneda U56 care a nlocuit francul belgian definitiv n 7007. /in 1477 Belgia i 8u,emburgul formea$ o $on economic comun, iar din 1499 aceste ri fac parte din $ona economic Benelu,. Belgia a fost prima ar din uropa 'ontinental care a trecut printr3o perioad de

revolutie industriala la nceputul secolului al3 :I:3lea. P%n la *umtatea secolului urmator, egiunea minier i metalurgic valon s3a de$voltat puternic, n timp ce 1landra a rmas preponderent o regiune agrar. #nii 14;0 au repre$entat o perioad de receseie datorit cri$elor petroliere i a declinului industriei metalurgice. Politicile economice mai liberale din 1landra au fcut ca centrul economic al rii s se deplase$e spre nord. conomia Belgiei i infrastructura de transport sunt puternic integrate cu cele a uropei de 2est. Po$iionarea rii n centrul unei regiuni puternic industriali$ate fac ca Belgia s fie una dintre primele $ece ri n clasamentul comerului internaional. conomia este caracteri$at de o for de munc foarte productiv, un PIB ridicat i e,porturi importante. Principalele produse de import sunt< alimente, ec(ipamente industriale, produse petroliere i c(imice, accesorii i te,tile. Principalele produse de e,port sunt automobilele, produse alimentare, oel, produse petroliere, mase plastice, te,tile, diamante finisate In 1=!0, Belgia a devenit stat independent, iar n timpul celor dou 5$boaie >ondiale a fost ocupat de &ermania. 0n ultima *umtate de secol a prosperat ca ar modern cu o te(nologie modern, fiind membru +#?6 i al U . )teagul Belgiei a fost recunoscut oficial n 1=!1, ceea ce semnific recunoaterea Belgiei ca stat independent. #e$area vertical a culorilor este preluat de la steagul 1ranei. Principalii indici economici

+rodusul intern brut4 !11,07 miliarde uro@


PIB 2 locuitor3 74!=A uro +reterea economic< 7,A" +reterea produc&iei industriale< 1,4" (ata inflaiei41,;" Principalii parteneri comerciali< &ermania, 1rana, 6landa, >area Britanie si Italia.

#.*. Inceputurile sistemului conta il elgian >ediul de afaceri belgian, care s3a de$voltat foarte incet, a costat dintr3un numar foarte mare de intreprinderi mici si mi*locii apartinand grupurilor de intreprinderi. #ceste companii au fost finanate n principal prin intermediul mprumuturilor de la creditori, n special, a bancii si a capitalului grupului. 8a nceputul secolului :: caracteristicile se sc(imba. ?ot mai multe companii isi fac loc pe piata si deci bursa de valori si investitii este in contina crestere. Pana la punera in aplicare a directivelor ' , 5aportarea financiara a fost orientata spre furni$area informatiilor creditorilor in loc de investitori. Prin urmare, sistemul contabil belgian a fost si este inca domninat de principiul prudentei. 0n anii 14;0, n urma adoptrii directivelor ' au fost introduse in Belgia cateva reglementari noi i e,tinse de contabilitate. 8egea contabilitatii impreuna cu decretele regale au fost foarte detaliate, pentru ca Belgia are o tradiia a unui sistem codificat de legi, ca i &ermania. 0n plus, utili$atorii informatiei contabile, e,pertii contabili si auditorii mprtesc opinia referitoare la respectarea acestor norme *uridice detaliate ce ofera o imagine fidel i real. +oul mileniu va imparti Belgia in doua grupuri in ceea ce priveste raportarea financiara. 'ompanii listate la bursa vor pregti situatiile financiare consolidate conform I#)3urilor sau I15)3urilor. 'ele nelistate la bursa vor adopta una dintre reglementarile internationale iar companiile mici vor continua raportarea traditionala potrivit legislatiei belgiene. #.4 +adrul 5uridic i institu&ional Legea societilor comerciale: 0nainte de legea contabilitatii din 14;A, legislaia cu privire la organi$area contabilitatii a fost aproape ine,istenta n Belgia. /oar c%teva articole regasite in 'odul 'ivil in concordanta cu cerinele de raportare financiar a companiilor. #ceste articole au fost luate din ordonanta frace$a 'olbert B )avarC din 1D;! iar din anul introducerii lor in legistatia belgiana, au mai avut loc putine sc(imbari pana in 14;A. Prima lege belgiana, 'odul de 'omer - mai 1=;!. includea

cerina de a ntocmi un bilan i un cont de profit i pierdere. 8egea nu specifica nici un fel de reglementare cu privire la modul de intocmire a acestora, nefiind stabilite nici un fel de restrictii. 'a o consecin a publicarii situatiilor financiare, s3a demonstrat incomparabilitatea cu situatiile alor societati precum si irelevanta in fata utli$atorilor de inforamtie contabila. 8egea preci$a doar ca toate deprecierile necesare trebuie sa fie inregistrate in contul de profit si pierdere. 6 data cu amendamentele legii din 14;A, au fost introduse o serie de preci$ari cu privire la intomirea bilantului. #ceasta a constat n urmtoarele rubrici< pe partea de activ permanent, activele circulante activele imobili$ate a trebuit s fie pre$entate separat. In pasiv, datoriile interne anga*ate si cele negarantate ar trebuit s fie pre$entate -art. ;A.. #ceast lege, care a dominat modalitatea de raportare financiar de p%n la 14;A, a rmas nede$batuta cu privire la metodele de evaluare. Introducerea acestei legislaii a fost o piatr de (otar n istoria raportarii financiare n Belgia. 6 data cu decretele regale, 8egea este singura surs de regulamentare obligatorie privind evidena contabil i pentru companiile industriale i comerciale. 1iind parte codificat a unui sistem de drept, 8egea 'ontabilitatii si decretele legale aferente sunt foarte detaliate. le conin numeroase cerine pentru tinerea contabilitatii i prescrie formate, nu numai pentru bilan i din contul de profit i pierdere, dar, de asemenea, pentru notele e,plicative. 6 a doua surs privind reglementarile contabile din Belgia, dar care nu au un caracter obligatoriu, sunt sugestiile emise de ctre 'omisia privind standardele de contabilitate -'B+. . 8egea contabilitatii conine articole care reglementea$ crearea de '+' B 'B+. 5esponsabilitile sunt stabilite conform articolului 19, dup cum urmea$< /e a3i pre$enta opiniile guvernului i parlamentului la cerere sau din proprie iniiativ. Pentru a de$volta un organism de contabilitate si principii contabile, prin avi$ari sau recomandari 5epre$entantii profesiei contabile si a celei de auditor impreuna cu repre$entantii >inisterului de 1inante si >inisterul Intreprinderilor >ici si >i*locii se ba$ea$a pe prevederile conforme cu '+' B 'B+. #cestea sunt considerate a fi autoritare, insa nu au puterea unei legi. P%n n anul 1440 companiile au avut numai obligaia de a ntocmi contabilitate simpla. 'ontabilitatea consolidata a fost considerata ca fiind un element e,otic i companiile nu le pregteau de bun voie, n principal, pentru c ei nu erau familiari$ati cu acest concept. Prin decretul regal din D martie 1440, cea de3a aptea directiv a fost pus n aplicare n Belgia. 8egiuitorul a ales impunerea ntocmirii situatiilor consolidate doar pentru grupurile foarte mari. 0n ca$ul n care o societate belgian avea s i pregteasc conturile n conformitate cu &##P3

urile internaionale, trebuia sa solicite permisiunea de a face acest lucru. &uvernul a decis sa lucre$e cu scutiri individuale, care vor fi acordate de ctre ministrul conomiei. 'ompaniile considerate eligibile pentru a aplica standarde internaionale de contabilitate, sunt numite E*ucatori globaliF. Un *ucator global este o companie care ndeplinete una sau mai multe dintre urmtoarele criterii< intreprinderea este -sau urmea$a. listata pe piata straina de capital, intreprinderea are o activitate internationala semnificativa societatea3mama a intreprinderii utili$ea$a standarte internationale in raportarile sale financiare operatiunile intreprinderii se afla in anumite sectoare -precum petrolul. unde utili$area normelor contabile straine este larg raspandita.

#.4. !egisla&ia elgiana prinvind domeniul conta il Principalele surse de legislaie belgian in domeniul contabil sunt E8egea cu privire la conturile de ntreprinderiE i E'odul de companie -'ode.. i cu respectivele lor de puneri n aplicare. 0n plus, 'odul 1iscal de 2enituri -'I5., cu decretele sale de aplicare, e,ercit o influen semnificativ asupra contabilitatii tuturor societilor din sistemul belgian. #doptarea )tandardelor Internaionale de 'ontabilitate i )tandardele Internaionale de 5aportare 1inanciar -I#) B I15). n Uniunea uropean este parte a 'omisiei uropene la nivel global armoni$area politicii fiscale ale cror scop este de a stabili o ba$a comuna de impo$itare. Impactul unui I#) B I15) contabil si fiscal, ba$at pe povara fiscal efectiv a companiilor belgiene mari, nu este uniform ntre sectoare. Unele sectoare, cum ar fi construcia de automobile i ve(icule, au e,perien mult mai mare in creterea sarcinilor fiscale, fiind mult mai eficiente dec%t altele. 8a nivel global impactul este relativ important. #nali$a se efectuea$ utili$%nd anali$e de impo$itare europene - ?#., un multi G perioad de transmitere. 0ntr3un conte,t european, un I#) B I15) pe ba$ de impo$itare va duce la creterea efectiv a impo$itarilor, n toate rile. 'u toate acestea, se va menine, probabil, cea mai competitiva impo$itare comparativ cu rile U . /e ateptat ca lrgirea ba$ei de impo$itare ar putea constitui o oportunitate de a reduce rata impo$itului pe venit corporativ, fr a sc(imba total povara. 'ea de3a doua *umatate a secolului 14 i cea de3a 703lea au fost perioade de g%ndire, n Belgia, intensiv despre modalitile de organi$are a evidenei contabile i de raportare financiar. 0nainte de 14=! au e,istat mai multe propuneri de la profesionistii contabili i profesioniti ai mediului academic, precum i iniiative private de la organismele industriale.

0n Belgia, n ciuda adoptrii I15) pentru situaiile financiare consolidate de mai multe tipuri de companii, &##P3urile belgiene rm%n necesare contabilitatii in cadrul companiilor pentru situaiile financiare, din cau$a impactului impo$itarii si a legilor interne i I>>.

#.6. 7otiuni despre fiscalitate in mediul economic Principiul neutralitii fiscale. Prima lege din domeniul fiscalitatii a aparut in 14!0 c%nd Belgia a devenit independenta. Insa conceptul de impo$itul pe venit a fost introdus inca din 141!. /eoarece statutul de impo$itare a rmas destul de ambiguu cu privire la definirea de veniturilor impo$abile, reglementrile fiscale -emise de ctre autoritile fiscale i care decurg din (otr%rilor *udectoreti. au fost de$voltate. In primii ;0 de ani din secolul al ::3lea, companiile isi evaluau activele, pasivele, veniturile si c(eltuielile in functie de de normele fiscale, pentru a determina venitul impo$abil. #ceste reguli fiscale au devenit implicit norme contabile deoarece legea societilor comerciale nu au oferit nici o regula privind evaluarea. In acest mod s3a creat o legatura puternica intre contabilitate si fiscalitate, legatura care e,ista si in $iua de asta$i. /e la mi*locul anilor 14;0 a aprut un o noua situatie. 'ompaniile s3au confruntat cu un nou set complet de reguli contabile, o data cu introducerea 8egii 'ontabilitatii in 14;A. In multe alte tari companiile se aflau in aceeasi situatie, e,istand puternice diferente intre raportarea financiara si impo$itare@ acestea fiind depasite prin introducerea unor impo$ite amanate in raportari. 'u toate acestea, la mi*locul anilor 14;0, conceptul de impo$it amanat era necunoscut membrilor sistemului economic belgian. >ai mult, ei s3au opus ideii de a intocmi doua seturi de situatii financiare< pentru scopuri contabile si fiscale, considerand acest concept ca fiind o povara administrativa. 'a raspuns la nemultumirea lor, guvernul a introdus Principiul neutralitatii fiscale. Introducerea acestuia a fost o optiune politica deoarece guvernul nu a dorit ca sistemul de ta,e si impo$ite si de calcul a veniturilor impo$abile sa fie sc(imbat prin introducerea acestei noi legi a contabilitatii. Prin e,punerea motivelor sale se preci$ea$a< H&uvernul va asigura neutralitatatea fiscala iar atunci cand va fi necesar se vor lua masuri administrative sau *uridiceH. +eutralitatea fiscala a fost obtinuta in felul urmator< administratia fiscala a acceptat toate normele din 8egea 'ontabilitatii impreuna cu decretele privind deprecierea, in sc(imbul aprobarii principiului neutralitatii fiscale. In preambul la decretul regal din 1= octombrie 14;D Parlamentul a afirmat ca regulile fiscale vor diferi de cele contabile numai in situatii e,ceptionale.

8a prima vedere au e,istat multe distorsiuni intre legislatia fiscala si legea contabilitatii. In scopul de a le elimina, &uvernul a procedat n mai multe moduri< n primul r%nd, a sc(imbat anumite aspecte ale statutului fiscal pentru a le aduce in conformitate cu 8egea 'ontabilitatatii@ n al doilea r%nd, itemi din contabilitate au fost modificati pentru a armoni$a contabilitatea cu tratamentul fiscal aprobat. #proape la 70 de ani de la punerea n aplicare a 8egii 'ontabilitatii i a principiul neutralitii fiscale, se putea spune ca obicetivul a fost atins doar in parte. 0n multe ca$uri, legislaia fiscal i cea administrativa accepta regulile contabile. 'u toate acestea, neutralitatea este ameninat constant de faptul c Parlamentul adesea folosete msuri fiscale pentru a stimula economia. Sistemul de impozit pe venit )istemul belgian include urmtoarele patru tipuri principale de ta,e< 1. impo$ite pe venituri, inclusiv impo$itul pe venit corporativ. -ca persoan *uridic de venituri 7. ta,e privind transferul de proprietate, bunuri i servicii, const%nd din ta,a pe valoare adaugata -?2#., de nregistrare i de ta,e de timbru, vamale i a acci$ele, precum i de succesiune -mostenire de impo$itare.. !. impo$itele pe proprietate, i Ebunuri mobileE impo$itul pe dividende, dob%n$i i redevene< 9. comunale -adic locale. Pentru companiile corporative impo$itul pe venit este cel mai important. /ei oficial impo$itul venit este calculat ca !4 " -pentru firmele al caror profit este de pana in I !77 !00 -J !A0 000. poate beneficia de o rat mai mic. ?a,a efectiva calculata la profit varia$a intre 10" si !0" pentru intreprinderile mari si intre 70" si !0" pentru intreprinderile mici si mi*locii. #ceste cifre dovedesc faptul ca multe companii belgiene se folosesc de ta,e speciale deductibile sau alte ta,e pentru evitarea structurilor. I 1axele pe veniturile individuale varia$ ntre 0 si 88%, iar pentru dividende este de *8%. 8a do 9nzile ancare se aplic un impo$it de #8%. )e aplic urmtoarele e,cepii de la plata ?2# < ,porturile de bunuri ctre persoanele stabilite n ri n afara U. .@

Importurile temporare i re3e,porturile de mrfuri care n general sunt operaiuni libere de aplicarea unor ta,e@ ?ransferarea unui segment complet de afaceri @ >a*orarea n cas( a capitalului unei companii. 0n Belgia se aplic urmtoarele niveluri ale ?2#<

1" pentru tran$aciile cu aur@

1:

D" pentru mrfurile i serviciile clasificate ca fiind de natur social@ 17" pentru mrfurile destinate consumului curent, precum i pentru serviciile care au importan deosebit pentru scopuri economice, sociale sau culturale@ 71" pentru celelalte mrfuri. ?2# se aplic la valoarea preului din factura, la care este adugat ta,a vamal -dac

este ca$ul., ambala*ul i c(eltuielile de transport i asigurare. Pentru rentele obinute de deintorii de propriet&i imo iliare se percepe o ta,a de la #%*8% la *%8%, care varia$ n funcie de locali$area proprietii. 1axele locale% percepute de administraiile locale, varia$ ntre 0 si #0%, cele mai frecvente fiind ntre 8 si $% din veniturile ta,abile ale persoanelor individuale. :ccizele n U. . sunt percepute pentru producia i importul de combustibili, igri, alcool i produse alcoolice i uleiuri minerale. 0n Belgia, acci$ele mai sunt aplicabile cafelei i buturilor ne3alcoolice, precum i produselor importate peste anumite limite cantitative. #.8. Profesia conta ila Profesia contabila s3a de$voltat foarte incet in Belgia. Pentru ca marea ma*oritate a firmelor au fost finantate prin grupuri de intreprinderi si capital e,tern, partenerii implicati au fost multumiti de informatiile de care beneficiau. #stefel nu era nevoie de o de$voltare a profesiei care ar duce in final si la de$voltarea standardelor de contabilitate. Institutul de conturi a fost creat prin 8egea din 77 iulie. Influenta profesiei contabile si a celei de audit a fost foarte limitata c(iar si la mi*locul anilor 14;0. 5eorgani$area Institutului a dus in 1444 la formarea unui nou organism profesional, Institutul Expertilor Contabili in cadrul Institutului de Contabili si Consilieri iscali -lnslituut 'ontabililor en voor Belastungconsulenlen -1#B. B Institui des ,perts3comptablcs el des 'onseils fiscau, -I '. care a stabilit functiile auditorilor dinte cele ale contabililor, reglementand relatiile dintre cele doua institute. In pre$ent, sarcina principala a menbrilor Instiiuut van dc 'ontabilii en 5elaslingeonsulenten B lnstilut des B,perts3comptables et des 'onseils fiseau, -apro,imativ =000 membrii. este de a oferi intreprinderilor mici si mi*locii a*utor in pregatirea situatiilor financiare. #.;. < iective% ipoteze i caracteristici calitative 'onceptul de imagine fidela a fost introdus in legislatia belgiana ca parte a procesului de armoni$are. #cesta a fost un concept nou in vi$iunea belgiana dar este interpretat ca dand sensul intregii situatii financiare, care trebuie sa ofere o imagine reala si transparenta asupra imaginii firmei. /e fapt, acest concept nu a fost niciodata absorbit de practicienii belgieni, insa contul de

11

profit si pierdere si bilantul nu au impiedicat vi$uali$area unei imagini fidele, iar o de$valuire a notelor ane,ate este suficienta pentru a corecta situatia initiala. 0n ceea ce privete relaia dintre substan si forma, forma *uridic este, de obicei, aderata la ea, cu toate c n ultimii ani, au e,istat unele semne de sc(imbare, cum ar fi o cerin de a valorifica leasingul financiar, n ca$ul n care substana economic ar respinge forma. 0n general, sistemul contabil belgian pre$int un puternic caracter fiscal in pre$entarea situatiilor financiare, incorporand si o imagine fidela a patrimoiului. #cest lucru este valabil nu numai companiilor mici, dar mai ales celor consolidate Pregtirea declaraiilor financiare este considerata de comunitatea de afaceri i de profesia contabila ca o modalitate de ndeplinire a cerinelor detaliate stabilite n statutul de contabilitate. 8egi speciale i decrete regale coe,ist cu rapoartele anuale de societi de (olding, companii de asigurri, fondurile de pensii i spitale. 8egea contabilitatii cu privire la conturi individuale ale unei companii conine reglementri detaliate cu privire la procedurile de contabilitate, include o descriere detaliat standard de conturi detaliate i un formular oficial, nu numai pentru a bilan i a contului de profit i pierdere dar si pentru note. /ecretele legale cu privire la conturile consolidate cuprind o detaliere a bilantului consolidat i contul de profit i pierderi, dar nu si detaliate pentru formatul notelor e,plicative. 1iecare ntreprindere, in%nd seama de natura special a activitii sale, trebuie s definineasca reguli pentru a fi utili$ate la evaluare prin metoda inventarului su de afaceri i n special, de stabilire i de a*ustare, depreciere, provi$ioane pentru riscuri i c(eltuieli i a reevalurilor. valurea, deprecierea, provi$ioanele pentru riscuri i c(eltuieli trebuie s ndeplineasc criteriile de pruden, sinceritate i bun credin. Principiul prudentei este discutat n continuare n condiiile legii, dar criteriile de sinceritate i bun3credin nu sunt definite n mod e,plicit. 0n plus, legiuitorul prevede ca pentru a fi in concordanta cu principiile si telurile stabilite, trebuie respectat si principiul prudentei, dar nu il defineste pe acesta din urma. Principiul continuitatii activitatii ! cu e,ceptia ca$urilor e,pres mentionate in conturile anuale, se presupune ca situatiile contabile au fost intocmite in concordanta cu principiul continuitatii activitatii. Principiul permanentei metodelor ! metodele de evaluare nu trebuie sa fie sc(imbate de la un e,ercitiu financiar la urmatorul. In ca$ul unei abateri de la acest principiu, elementele cele mai importante trebuie sc(imbate in conformitate cu noua metoda, in desc(iderea bilantului in anul in care au avut loc modificarile. #ceasta implica faptul ca efectul cumulat al sc(imbarilor de

1'

la inceputul anului financiar nu trebuie sa fie introduse in contul de profit si pierdere, dar ar trebui introduse direct in capitalurile proprii. >icile societati, pot totusi sa treaca efectul cumulat direct in contul de profit si pierdere. 6 sc(imbare in politicile contabile va implica inevitabil faptul ca sumele declarate in contul de profi si pierdere, bilant si raportul anual nu pot fi comparate cu cele din anii anteriori. Principiul evaluarii permanente 8egislatia prevede faptul ca elementele componente ale activelor si pasivelor trebuie evaluate in mod individual. )copul acestei dispo$itii este de a evita adoptarea unei abordari a portofoliului in evaluarea acestor elemente. Prin urmare, nu este permis ca in vederea unei evaluari sa se adopte un punct de vedere in care evaluarea unui activ sa fie prea ridicata in comparatie cu evaluarea prea mica a unui alt activ. Principiul independetei exercitiului )e vor lua n considerare toate veniturile i c(eltuielile corespun$toare e,erciiului financiar pentru care se face raportarea, fr a se ine seama de data ncasrii sumelor sau a efecturii plilor. #ceasta a presupus trecerea de la conceptele de ncasri i pli la o contabilitate de anga*amente care acord prioritate cau$elor asupra efectelor, nregistr%ndu3se mai nt%i anga*amentele i apoi e,ecutarea lor. Principiul intangibilitii 3 potrivit acestui principiu bilanul de desc(idere al unui e,erciiu trebuie s corespund cu bilanul de nc(idere al e,erciiului precedent, pentru a asigura continuitatea i coerena informaiilor privind po$iia financiar i re$ultatele reali$ate i pentru a evita pierderea de informaii. ?otui, n conformitate cu normele contabile internaionale, e,ist i anumite e,cepii cu privire la acest principiu, pentru anumite corecii care se impun ntreprinderilor care aplic pentru prima dat reglementri contabile aferente unui nousistem contabil ce presupune retratarea soldurilor finale ale e,erciiului anterior sc(imbrii. Principiul necompensrii 3 2alorile elementelor ce repre$int active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce repre$int capitaluri proprii i datorii, respectiv veniturile cu c(eltuielile, cu e,cepia compensrilor ntre active i capitaluri proprii i datorii, permise de reglementrile legale. 6rice compensare ar avea ca efect o pierdere de informaie i deci reducerea fidelitii imaginii reflectate de ctre situaiile financiare ale entitilor economice. Principiul pragului de semnificatie 3 Presupune ca orice element care are o valoare semnificativ i care prin importana lor afectea$ deci$iile, trebuie pre$entat distinct n situaiile financiare. lementele cu valori nesemnificative vor fi nsumate, nefiind necesar pre$entarea lor separat. Prin aplicarea acestui principiu, informaiile pre$entate n situaiile financiare trebuie s evite cele dou e,treme posibile<

1*

3 3

s fie prea sintetice i asta cu c%t mai mult cu c%t trebuie respectat i principiul s fie prea abundente n detalii nesemnificative pentru luarea deci$iilor.

noncompensrii@ #ctul privind situatiile financiare nu contine nicio orientare concreta cu privire la metodele de evaluare care ar trebui folosite in ca$ul in care compania nu ar mai avea o activitate continua. 6ricum, in practica generala regulile de evaluare a activelor si pasivelor sunt intr3o anumita masura similare celor utili$ate in bilantul de lic(idare. #cest lucru implica faptul ca valorile reali$abile nete sunt utili$ate in ca$ul activelor si ca provi$ioanele sunt pentru acoperirea pasivelor in legatura cu restructurarea sau inc(iderea afacerii. /ei n general, normele de evaluare rm%n vage, acest lucru nu nseamn c pregatirea situaiilor financiare este necesar mai mult timp fata de momentul evaluarii activelor, pasivelor, a c(eltuielilor i veniturilor.

17

CA+)' E!EME#TE %E (A+"(TA(E FI#A#CIA(A A# A!A


$ilantul ; ,rinci,ii generale de clasificare Actul ,ri6ind intocmirea situaiilor financiare ,re6ede ca situatiile anuale i situatiile consolidate trebuie redactate <ntr=o manier clar, <n conformitate cu legea i normele emise) +unctul de ,lecare al Actului ,ri6ind Intocmirea Situatiilor Financiare este fa,tul c formele detaliate contribuie la reali1area imaginii de ansamblu i a mi>loacelor de com,araie menionate mai sus) $ilanul ,oate fi ,re1entat atat in format ori1ontal cat si 6ertical) Contul de ,rofit i ,ierderi ,oate fi ,re1entat in formatul de ti, lista ,rin clasificarea c?eltuielilor si 6eniturilor du,a ti,ul sau natura lor) Structura bilanului i a contului de ,rofit i ,ierderi ,ot fi sc?imbate de la un an la altul numai <n ca1ul unor circumstante s,ecial care se a,lica) %ou formate nu ,ot fi combinate) "rice modificri fcute trebuie s fie s,ecificate i e2,licate <n note) %is,o1iiile ,ri6ind ,re1entarea bilanului i a contului de ,rofit i ,ierdere <ntr=un format s,ecific se a,lic la toate ti,urile de com,anii care intr sub incidena legii) (elatri ,ri6ind anumite reguli se a,lic doar <n ca1ul intre,rinderilor mici si mi>locii) !egea nu se a,lic bncilor, instituiilor de credit i societatilor de asigurari) )ituatiile financiare sunt reglementate pe de3o parte din raportul anual ce consta in bilan, contul de profit i pierdere i notele e,plicative la bilant. Bilantul trebuie sa fie pre$entat imediat dupa inc(eierea e,ercitiului financiar si trebuie sa indice pierderea sau profitul perioadei trecute. 8egislai# belgiana a stabilit ca forma bilantului sa fie pe ori$ontal. In ceea ce priveste contul de profit si pierdere, fiecare societate are posibilitatea de a alege modul de pre$entare< ori$ontal sau vertical. 0n conturile consolidate companiile poat pre$enta situatia, fie prin natura lor sau de funcie. )ocietatile cu raspundere limitat, private sau publice, cooperativele sau parteneriatele pe aciuni trebuie s includ un raport al administratorului, i, bineneles, un raport de audit n ca$ul n care acestea sunt supuse auditului. Publicarea unor declaraii, cum ar fi flu,ul de numerar sau rapoartele de mediu, este opionala. 'u toate acestea, cu scopul de a fi n msur s evalue$e re$ultatele firmei, pentru a crea locuri de munc, companiile sunt obligate prin lege s ofere date specifice cu privire la politica de ocupare a forei de munc. /in 144A, bilantul social a devenit parte integrant a situaiilor financiare ale unei companii.

1-

#cest bilan social este format din patru capitole. Un capitol include o imagine de ansamblu a numrului de personal anga*at la data elaborarii bilanului, anali$e ntre modalitatea de lucru la norma intreaga si *umatate de norma, precum si pe categorii de personal -de e,emplu, manual, calificat in producie, personal tesa, personal de conducere.. 'apitolul doi ofer dou e,plicaii pentru modificarea numrului de persoane anga*ate n ultimii ani. 'apitolul trei include informaii cu privire la modul de utili$are a stimulentelor din partea &uvernului. 'apitolul patru include informaii cu privire la suma c(eltuit pe educaie i formare profesional i a numrului de anga*ai care au participat la aceste. 'ompaniile care sunt autori$ate s3i pre$inte conturile anuale ntr3o versiune prescurtat au, de asemenea, permisiunea de a publica o versiune prescurtat a bilantului social. 1irmele cotate la bursa trebuie sa pre$inte periodic sau oca$ional diverse rapoarte informative, cu privire la situatia firmei. 'ele periodice se pre$inta la *umatate de an si dupa un an. 0n raportul semestrial are urmtoarele elemente minimale ce trebuie a fi de$vluite< cifra neta de afaceri pentru o perioada de sase luni, re$ultatul e,traordinar, re$ultatul financiar, precum i re$ultatele nainte i dup impo$itare. 5aportul trebuie s conin informaii cantitative, mpreun cu o e,plicaie a re$ultatelor i un re$ultat cu privire la situaia societii. /e asemenea se cere a fi o comparatie cu situatiile financiare precedente. #cest raport ar trebui s fie disponibil, cel mai t%r$iu, dupa trei luni de la sfarsitul celei de3a doua perioade a anului financiar. lementele calitative din raportul intermediar trebuie s fie calculate i evaluate n conformitate cu dispo$iiile legii contabilitatii. 5aportul intermediar ar trebui sa preci$e$e daca acele situatii sunt auditate. 5aportul anual este compus din conturi individuale, conturi consolidate, raportul administratorului, auditorului i raportul anual privind diagnosticul si po$itia actuala a firmei. #cest buletin conine aceleai elemente pre$entate la raportul de la *umatatea anului, cu toate acestea, cifrele sunt pre$entate pentru o perioada de un an. #ceste date cantitative trebuie s fie nsoite de o e,plicaie a re$ultatelor i informaiilor cu privire la activitatea firmei. >ai mult dec%t at%t, ar trebui s fie menionate dac datele au fost verificate i dac auditorul a emis un raport calificat . 0n acest ca$, coninutul de calificare, trebuie s fie de$vluit. 0n plus, societile cotate trebuie s comunice imediat, printr3un raport oca$ional, orice informaie care ar putea influena preul aciunilor sau alte instrumente financiare emise de societate, n ca$ul n care informaiile au caracter public. 'ompaniile listate ca fiind noi pe pia trebuie s publice trimestrial informaii cu privire la cifra de afaceri i de re$ultatele lor, mpreun cu estimrile viitoare.

18

'ompaniile care au un anga*at al 'onsiliului trebuie sa pregateasca un raport special cu privire la situaia financiar a companiei pentru acest lucru. Informaiile pre$entate lucrtorilor 'onsiliului pot fi aprobate de ctre auditorii financiari. #uditorii vor anali$a i vor declara c informaiile repre$int situaia reala de la companie si va astepta participarea la reuniunea 'onsiliului pentru ca acesta s rspund la ntrebri) *.#. Practici de recunoastere si masurare 6 comparaie intre reglementarile belgiene si )tandardele Internaionale de 'ontabilitate I#) este pre$entat mai *os. 0n Belgia, practicile de msurare i de recunoatere sunt aproape identice cu procedurile prev$ute de legea internationala de reglementare contabila. Comparatie intre reglementarile contabile belgiene si Standardele Internationale de Contabilitate: I#) 1 Prezentarea situaiilor financiare. )unt incluse aceleasi principii contabile ca si in standardele de contabilitate. 0n ceea ce privete substana peste forma, forma *uridic de obicei, domina. 0n ceea ce privete coninutul situaiilor financiare, declaratia prinvind un flu, de numerar nu este necesar n Belgia, iar o declaraie de modificri asupra capitalul este necesar doar pentru a conturilor consolidate. I#) 7 Stocuri. ?ratate n mod similar, n art !7 i !A3!4 -5/ 70011< 1I16. 8I16 i media ponderat a costurilorr acceptate. I#) ; Situaiile fluxurilor de trezorerie. +u e,ista reglementari privind acest standard. I I#) = Politici contabile" modificri #n estimrile contabile $i erori. 5e$ultatele ordinare i e,traordinare sunt abordate ntr3un mod similar n partea I2 din 5/ 7001. +u e,ist nici o reglementare privind corectarea erorilor fundamentale< o redeclarare a balanei de desc(idere nu este permis@ modificari contabile abordate n art !0 i 17;@ numai cele din normele de evaluare i de pre$entare sunt menionate singura cerin fiind in notele e,plicative la bilant. I#) 10 Evenimente ulterioare datei bilanului#bordare este similar n ambele seturi de reguli< dupa balanta de verificare nu pot fi modificate elemente decat prin a*ustri n ca$ul n care acestea se refer la condiiile e,istente la data de balantei. I#) 11 Contracte de construcii. ?ratate de cercetare3de$voltare n anul 7001. #mbele metode de evaluare sunt permise< metoda contractului sau procedeul de finali$are. I#) 17 Impozitul pe profit. /oar impo$itul am%nat este recunoscut. /e preferat ca metoda de evaluare sa fie combinata cu una de recunoastere a diferentelor temporare. I#) 19 %aportarea pe segmente. In notele e,plicative diferentele dintre diferitele segmente ale industriei si geografice ar trebui sa fie raportate. I#) 1D Imobilizri corporale tratate n mod similar.

19

I#) 1; Contracte de leasing. Principiile de ba$ de care beneficia$ n calitate de leasing financiar sau de operare de leasing sunt definite n te,t I#) 1= &enituri din activiti curente. 'onceptul de venituri nu este e,plicat n dreptul belgian de contabilitate. I#) 14 'eneficiile anga(ailor. +umai art. A9 -5/ 7001. se ocup de pensii i se limitea$ la descrierea din aceste situaii, n care nici o dispo$iie de pensii ar trebui s fie pre$entata n bilan. I#) 70 Contabilitatea subveniilor guvernamentale $i prezentarea informaiilor legate de asistena guvernamental. )ubventiile guvernamentale aferente activelor trebuie pre$entate n bilan si separate de impo$itele am%nate. Pre$entarea de subvenii aferente activelor este n conflict cu I#) 70. ?oate celelalte subvenii trebuie s fie pre$entat sub forma de venituri -art. 4A. 5/ 7001.. I#) 71 Efectele variaiei cursurilor de sc)imb valutar. ?ran$actiile straine in valuta sunt reglementate doar de Buletinul 70 '+'B'B+. Prevederea este n conformitate cu I#) 71 cu e,ceptia c%tigurilor nereali$ate care ar trebui raportatate ca venituri am%nate. Pentru traducerea situaiilor financiare ale filialelor strine, decretele consolidate permit aplicarea a dou metode< monetare B non3monetare i metoda de nc(idere rata metod, insa standardul nu prescrie atunci c%nd fiecare din ele ar trebui s fie aplicate. I#) 77 Efectele variaiei cursurilor de sc)imb valutar. 5eorgani$arile dutC3free sunt prescrise utili$%nd o metod comparabil cu punerea n comun a intereselor, cu cateva e,ceptii< 3reorgani$ari impo$abile 3'onsolidarea I#) 7! Costurile #ndatorrii 'ele doua metode sunt permise< capitali$area si van$area. I#) 79 Prezentarea informaiilor privind prile legate. /e$valuirea ar trebui s fie facuta n notele e,plicative ale bilantului asupra activelor financiare, creantelor si investitiilor, creditele datorate partilor afiliate si re$ultatele financiare obtinute de la acestia. /e asemenea, cuantumul datoriilor din aria securi$ata a companiei trebuie s fie de$vluit n note. I#) 7D 'ontabili$area i raportarea planurilor de pensii. Un decret regal -1 aprilie 1441. se refer la situaiile financiare ale fondurilor de pensii. #ceste situaii financiare au multe similitudini cu standardele financiar a societilor de asigurare, n Belgia, i nu sunt n conformitate cu activele nete cerute de I#) 7D. I#) 7; Situaii financiare consolidate $i individuale. /ecretul consolidat din martie 1441 este n conformitate cu cea de3a aptea directiva, i, de aceea, ntr3o mare msur este aceeai ca

1/

i I#) 7;. +umai investitiile filialelor in societatea3mama ar trebui s fie transportate la costul de ac(i$iie sau reevaluate. I#) 7= Investiii #n entitile asociate. Investiiile n asociai n ca$ul n care acestia au constituit declaraiile utili$%nd metoda punerii n ec(ivalen, metoda costului sau o suma relevanta ar trebui sa fie utili$ata. I#) 74 %aportarea financiar #n economiile )iperinflaioniste. +u e,ista reglementari privin/ (iperinflatia. I#) !0 Informaii prezentate #n situaiile financiare ale bncilor $i ale instituiilor financiare similare. +u e,ist conflicte ntre I#) !0 si decretul regal din 9 august 144D, care reglementea$ raportarea financiar a bncilor i altor instituii financiare. I#) !1 Interese #n asocierile #n participaie. 'onsolidarea proportionala ar trebui sa fie utili$ata pentru a raporta interesele in societatile mi,te. I#) !7 Instrumente financiare: prezentare $i descriere. +u e,ista reguli specifice cu privire la noile instrumente financiare. I#) !! %ezultatul pe aciune. #cest subiect nu este abordat de ctre legiuitorul belgian. I#) !9 %aportarea financiar interimar raportul intermediar const numai dintr3o declaraie de venit condensat i notele e,plicative selectate n Belgia I#) !D *eprecierea activelor. )unt indicati doar termenii generali in ceea ce priveste situatiile e,ceptionale de depreciere. 'onceptul de unitate generatoare de numerar nu se definite n conformitate cu legislaia belgian. I#) !; Provizioane" datorii contingente $i active contingente. Probabilitatea ca intreprinderea va suporta modificri, ca urmare a unui eveniment din trecut este suficient , nu trebuie s e,iste nici o obligaie de la data nc(iderii bilanului. )e pot consitui provi$ioane. 6 deci$ie privind restructurarea este suficienta a fi luata de 'onsiliul de administraie nainte de data bilanului pentru a configura o provi$ionul. 5estul prevederilor sunt tratate in mod similar. I#) != Imobilizri necorporale. In temenii legislaiei belgiene nu se face distincie ntre costurile de cercetare i de$voltare , ambele putand fi valorificate. 'u privire la activele necorporale generate intern, costurile indirecte pot fi incluse. I#) !4 Instrumente financiare: recunoa$tere $i evaluare. +u e,ista reguli specifice cu privire la instrumentele financiare I#) 90 Investiii imobiliare. 0n conformitate cu legislaia belgian numai evaluarea n conformitate cu costul istoric cu reevaluare este permis. I#) 91 +gricultura. #ceste elemente nu sunt abordate n legislaia belgian.

10

*.*. 7orme de evaluare a ilan&ului i a contului de profit i pierdere +ormele de evaluare a bilanului i a contului de profit i pierdere sunt de obicei, la fel pentru ambele conturi individuale i consolidate. 'ele mai multe reguli de evaluare sunt conservatoare i de foarte multe ori *uridice pentru definirea de active sau pasive. 8egislatorul i '+' B 'B+ au elaborat norme detaliate individuale, care sunt tipice unui sistem codificat de legi, mai degrab dec%t principii generale i definiii. 0n consecin, pe de o parte, mai multe tipuri de active i pasive precum si unele articole sunt definite n mod e,plicit n statut, n timp ce pe de alt parte, anumite informatii necesare bilantului nu sunt definite deloc. +ormele de evaluare pentru cele mai importante posturi ale bilanului, sunt descrise mai *os, mpreun cu diferenele dintre normele de conturi individuale i consolidate. problemelor legate n special de conturile consolidate vor fi tratate separat, ulterior. valuarea

Imobilizri necorporale Partea de active a bilantului belgian ncepe cu separarea c(eltuielilor de constituire,in functie de formarea, reorgani$are i problema costurilor de mprumut, pentru a putea fi valorificate. /eoarece acestea sunt de natura unor ta,e amanate mai degraba decat de natura unor active lic(ide, vor fi amorti$ate pe o perioada ce nu depasete cinci ani. Imobilizrile necorporale sunt urmtorul post din bilan. #cestea trebuie evaluate la costul de ac(i$iie, sub re$erva unui plafon la o suma ce nu trebuie s depeasc niciodat sumace urmea$a a fi valorificata. 5eevaluare de active necorporale nu este permis. 1ondul de comer n conturi individuale apare doar n dou situaii foarte specifice. 0nainte de toate, el poate aprea n momentul n care o companie cumpara o alta companie sau este parte din ea. 1ondul comercial este definit ca parte din costul de obinere a unei ntreprinderi sau a segmentului de afaceri care depete net valoarea de ntreprindere sau de segment dob%ndita. 0n al doilea r%nd, vor aprea n ca$ de fu$iune sau de ac(i$itie printr3un sc(imb de aciuni n urmtoarele situatii bine definite< atunci c%nd -I. ac(i$itorul are un procent din aciunile dob%ndite de companie, printre activele sale i -7. valoarea transportata a acestor aciuni n bilanul ac(i$itor este mai mare dec%t valoarea aciunilor cotate. /ac apare o astfel de diferen, o ncercare ar trebui mai nt%i s se fac pentru a3l elimina prin a*ustarea valorilor de anumite active sau pasive. /ac in urma modificarii rm%ne o diferen, pre$entata situatiile dup ce fu$iunea sau ac(i$iia are loc. +ctive corporale ar trebui s fie

':

#ctive fi,e corporale n mod normal, sunt contabili$ate la cost -inclusiv toate c(eltuielile necesare pentru a aduce bunul n funciune. i amorti$ate la durata utila de via. 'ontabilitatea nu preci$ea$a metodele de deprecierea care ar putea fi utili$ate. 'u toate acestea, legile fiscale numai permit metoda liniar i metoda de amorti$are fiscal. In plus nu numai amorti$area este acceptata ca o c(eltuiala deductibila. 1oarte des valoarea pre$entat n activele corporale nu prea pre$inta o vedere economiac a activele de depreciat, utili$%nd metoda balanei fiscale, reducerea este adesea subestimat. #ctive corporale pot fi reevaluate n ca$ul n care creterea n valoare este de un caracter permanent. 5eevaluarea unui activ tangibil finit cu o durata de via ar trebui sa fie depreciata. #ceste c(eltuieli suplimentare de amorti$are nu sunt acceptate n scopuri fiscale si surplusul din reevaluare nu constituie ba$a de impo$itare. +ctive financiare )e face o distincie ntre sumele investite n filiale, n asociaii, precum i n alte societi, care trebuie s se pre$int separat. ?oate debitori ncasati ntr3o perioada mai mare de un an i pltile efectuate pentru o perioada mai amre de un an sunt evaluate la valoarea nominala. +ctive curente )tocurile repre$inta cea mai mic valoare din costul sau valoarea de pia. 'ompaniile pot alege sau nu includerea costurillor globale n costul de producie, n ca$ul n care producia perioadei este mai mare de un an. 'ompanii pot include, de asemenea, dob%nda din costul de producie. Pierderile nereali$ate din plasamente vor fi ta,ate in contul de profit si piedere. ?itluri de valoare cu venituri fi,e ar trebui s fie evaluate la costul de ac(i$iie. Pasive $i dispoziiile Pasive sunt mprite n bilan ntre curente i pe termen lung i, de asemenea, ca datorii financiare, datorii comerciale, etc.Informaii cu privire la garantarea imprumuturilor sunt tratate in notele e,plicative. Prevederile sunt mprite n patru categorii -pensii, impo$ite, de ntreinere i reparaii capitale, precum i alte dispo$iii.. *.4. .itua&ii financiare consolidate. 'ompaniile belgiene nu au avut niciodata un rol initiator n domeniul contabilitatii consolidate. /ei multe companii mari s3au infiintat ca grupuri de societati, nu poate fi spus c este un fenomen spontan in Belgia. Primele iniiative de reglementare la sf%ritul 14D0 i nceputul lui 14;0 au fost cu privire la societile de (olding #cestea au fost completate ulterior de ctre directivele *uridice. /ecretul regal din D martie 1440 -/ecretul de consolidare. reglementat la punerea n aplicare a celui de3al aptelea ' directiv n legislaia belgian. #u

'1

fost aplicabile tuturor societilor industriale i comerciale i, prin urmare, a avut un impact important de reglementare I15)urile adoptate de Uniunea uropean sunt necesare, ncep%nd cu anul financiar 700A, pentru companiile listate, de la 700D, pentru bnci i de la 700;, pentru acele companii care au doar obligaiuni listate. #lte companii sunt permise, ncep%nd din 7009, la nceputul anului n loc de a adopta I15) belgian &##P lor n situaiile financiare consolidate -irevocabil alegere.. 'ompania financiare. &##P3urile belgiene sunt nc . )tandardelor Internaionale de 'ontabilitate -I#)B. i )U# 1inancial #ccounting )tandards Board -1#)B. au fost comise pentru a converge I15) i U) &##P de la +orKalL #ccord din 7007. Posibil ca i altele, inclusiv de reglementare, au avut un statut de convergen pentru a simplifica i raportarea financiar si a reduce povara pentru companiile listate, n special cele cu un stoc de cota de pia n mai mult de o *urisdicie. )ecurities and ,c(ange 'ommission -) '., sau Efoaie de parcursE, pentru a scoate U) &##P cerinei de reconciliere pentru emitenii strini privati, folosind I15), a sustinut n continuare spre convergen I15) i U) &##P ca un constituent esenial. 0n plus, 'omisia uropean a aruncat n spatele su greutatea de convergen ca parte a strategiei sale de a prote*a mai bine investitorii interni care investesc n non3europene. 'ele trei mari tipuri de convergen aflate in curs de proiecte in desfurare< Proiecte comune n ca$ul n care standardele sunt de ateptat s fie n acelai cuv%nt -Business 'ombinaii 1a$a 7 este primul e,emplu de aceast abordare.@ Pe termen scurt, n ca$ul n care proiectele de convergen pe rspuns, fie n )U# sau I15) &##P par posibile pe o ba$a rapida -impo$itul am%nat este un e,emplu de contabilitate.@ i 0n curs de de$voltare la un consens privind abordarea pe termen lung, proiecte care sunt de natura mai conceptual -de venituri i recunoaterea cadrul conceptual sunt e,emple.. #vem dou organisme oficiale de interpretare< 'omitetul International de 5aportare si Interpretare 1inanciara -I15I'. i merging Issues ?asL 1orce - I?1.. /ar, n plus, 1#)B se orientea$a spre dormarea , n timp ce numeroase grupuri naionale de orientare i autoritile de reglementare responsabile cu aplicarea I15) pentru companiile listate ncep s se adauge la literatura de specialitate. /ac toate aceste interpretative i organisme de reglementare nu poat lucra n armonie i s evite adugarea de norme i multipleu diverselor interpretri la principii, la sf%rit, obiectivel armoni$ate la nivel mondial a standardelor de contabilitate nu poate fi atinse. #cest lucru ar putea parea tot mai degrab pesimist, dar se poate ca, c%teva obiective sa fie atinse cu uurin. 0ntre timp, Price Kater(ouse 'oopers i menine anga*amentul de a spri*ini

''

convergena pe un singur set de standarde de raportare pentru companiile in pieele de capital, si cred ca piata de capital colectiva in anumite circumscripii poate atinge acest obiectiv. In conformitate cu prevederile 'omisiei uropene -' . a 5egulamentului nr 1D0DB7007, societile cotate, n Belgia, sunt necesare pentru a utili$a )tandardele Internaionale de 5aportare 1inanciar -I15)., dup cum este aprobat de Uniunea uropean, pentru pregtirea conturilor consolidate. 0n ceea ce privete opiunile disponibile pentru statele membre de a permite sau impune standardele internaionale n alte tipuri de conturi pentru diferite tipuri de companii sunt interesate, din 700=, ' raportul privind punerea n aplicare a 5egulamentul +r 1D0DB7007 care afirm c Belgia cere I15) n conturile anuale enumerate de companiile aflate pe piata de investitii si va lua n considerare, permi%nd I15) n conturile anuale pentru alte companii -cotate i necotate., o dat cu evaluarea acestor aspectele fiscale i *uridice ale acestei deci$ii. >ai mult, folosirea I15)3urilor este permis n contabilitatea consolidata de toate celelalte companii i este necesar n conturile consolidate ale instituiilor de credit i firmele de investiii. 'ompaniile care nu sunt obligate s utili$e$e I15) sau aleg s nu le utili$e$e, folosesc reguliele belgiene general acceptate 'omitetul pentru )tandarde de 'ontabilitate -#)'. a publicat EPolitic plan privind punerea n aplicare a I15), 5egulament, precum i convergena la sistemul contabil belgian fa de I15) E cu obiectivul de aE a*usta Econtabilitatea belgiana la cadrul I15). In iunie 700=, nu e,istau suficiente informaii la dispo$iia publicului n ceea ce privete progresul nregistrat n eliminarea diferenelor dintre sistemul belgian i cerinele internaionale. In 700A un raport de evaluare elaborat de Institutul de 'ontabilitate Publica si 'onsultanta 1iscala -I '., pre$entat la 1ederaia Internaional a 'ontabililor -I1#'. descrie cadrul de reglementare i de stabilire a standardelor pentru raportare financiar n Belgia. 'erinele de pregtire a declaratiei fiscale pentru companiile listate sunt cuprinse n decretul regal din 9 decembrie 700!, precum i articolele 4;310D din 'odul de companie din 7001, care sunt completate de urone,t la articolul BooL. 'ompaniile belgiene private pregatesc situatiile financiare n conformitate cu articolele 4;310D din 'odul de companie din 7001 i 8egea cu privire la contabilitate i conturile anuale ale companiilor din 14;A. 'ompaniile e,terne private pregatesc situatiile financiare in urma articolului 10; din 'odul de companie din 7001, completat prin decretul regal din !0 ianuarie 7001.

'*

'ontabilul 'omisiei )tandard -#)'., care este supraveg(eat de ctre >inisterul #facerilor conomice, ofer asisten te(nic pentru autoritile responsabile de instituire a 5egulamentul de contabilitate. 6 serie de publicaii privind principiile contabile general acceptate pentru a sublinia diferenele dintre cadrul belgian i a )tandardelor Internaionale de 5aportare 1incial -I15)., eliberat de )tandardele Internaionale de 'ontabilitate -I#)B.. 'onform 'omitetului uropean al Bncilor Bilanul de date. Principalele diferene ntre legislaia belgian i I15) sunt n principal, pe ba$a de principiul prudentei i pe e,istena unui povarei fiscale care influenea$ puternic regulile belgiene, deoarece situaiile financiare sunt principala ba$a de impo$itare. 'u toate acestea, astfel cum a fost remarcat de ctre 'omitetul uropean al Bncilor Bilanul de date de birouri, n decembrie 700!, #)' a publicat n EPlanul de politica cu privire la aplicarea I15) de regulamentare i de convergen a sistemului belgian 8egea 'ontabilitatii spre I15) E, cu obiectivul de a iniiaE o practic de adaptare a practicilor actuale de contabilitate, cadru la standardele I15). #cest lucru a determinat constituirea a trei grupuri de lucru, cu accent pe urmtoarele aspecte< legislaia fiscal, dreptul societilor comerciale, precum i ale ntreprinderilor mici i mi*locii, mrimea ntreprinderilor. /in iunie 700=, nu e,ist nici o informaie la dispo$iia publicului cu privire la progresul nregistrat n eliminarea diferenelor dintre cerintele sistemului contabil belgian i cel internaional. 'u toate acestea, pe 14 iulie 7007, 'omisia uropean -' . a adoptat 5egulamentul nr 1D0DB7007 care necesit adoptarea unor I15) emise de I#)B. 0n cadrul acestui regulament, companiils sunt obligate s i pregteasc situaii financiare consolidate folosind I15) a aprobat de ctre Uniunea uropean ncep%nd cu 1 ianuarie 700A. 0n ceea ce privete opiunile disponibile pentru statele membre care s permit sau s solicite standardele internaionale i n alte tipuri de conturi pentru diferite tipuri de companii interesate, &uvernul Belgiei a introdus o serie de decrete -5oCal. pentru pregtirea situaiilor financiare. *.6 +oordonate ale procesului de convergen& 'a termen, Ma convergeF semnific a a*unge n acelai punct sau la acelai re$ultat. Pentru a nelege coninutul acestui concept aplicat la nivel contabil, trebuie pornit de la realitatea c o armoni$are perfect a normelor contabile nu poate e,ista, din moment ce fiecare sistem contabil este influenat de variabile economice, financiare, fiscale, sociale, *uridice i culturale ale mediului. forturile de armoni$are regional au atenuat diferenele dintre practicile contabile dar nu au putut s le elimine. /e e,emplu, /irectiva a I23a european, dei aplicat n

'7

toate rile membre, nu a fost perceput n mod unitar. /e asemenea, dei e,ist o oarecare armoni$are ntre sistemele contabile anglo3sa,one, e,ist totui diferene ntre contabilitatea american i cea britanic, spre e,emplu. )oluia ar fi convergena, tradus prin alinierea, fr preluare identic, la normele contabile internaionale. >ai e,act, convergena presupune un singur set de standarde, cu posibilitatea adaptrii lor la realitile naionale, elaborate cu concursul repre$entanilor mai multor ri. #stfel, sistemele contabile naionale ar trebui s3i adapte$e propriile norme la cele internaionale -I#)BI15). sau c(iar s le adopte cu un anumit numr de sc(imbri. 6rganismul internaional de normali$are contabil -I#)B< International +ccounting Standards 'oard, engl.. i cel american -1#)B< inancial +ccounting Standards 'oard, engl.. au semnat un acord -numit de la M+orKalLF, sediul 1#)B., av%nd ca finalitate asigurarea unei convergene mai important a referenialelor contabile emise de cele dou organisme de reglementare contabil. 6ficialii celor dou organisme de normali$are contabil au declarat c asigurarea convergenei normelor contabile la nivel mondial semnific alinierea normelor contabile considerate de ba$, prin adoptarea variantei doctrinare considerat cea mai bun< dac norma american -U) &##P. este mai bun se sc(imb norma internaional i invers. Pe de alt parte, convergena presupune i o aliniere a referenialelor contabile naionale la normele I15) emise de I#)B, p%n la aceast dat I#)B reali$nd o serie de acorduri cu organisme de normali$are contabil din diferite ri. Procesul de convergen este vi$ibil pentru lucrrile I#)B< ntr3o prim fa$, de MamelioareF a normelor I#) e,istente, au fost revi$uite mai multe norme I#), una a fost abrogat -I#) 1A. iar altele costituie nc obiectul unui proiect separat de ameliorare -I#) !7 i !4 privind instrumentele financiare.. 0n plus, au fost adoptate norme noi, -cele apte norme I15)., convergente cu referenialul contabil american. /e asemenea au fost fcui pai importani n direcia convergenei i de ctre organismul american de normali$are. 1#)B a emis mai multe standarde care elimin diferenele e,istente n raport cu referenialul internaional -de e,. )1#) 1A1, 1A!, i 1A9. i a amendat o norm -)1#) 17!. pentru a fi mai aproape de tratamentul internaional. /ireciile mari de convergen ntre 1#)B i I#)B sunt urmtoarele< a. convergena privind situaiile financiare -raportarea financiar.@ b. convergena privind gruprile de ntreprinderi@ c. convergena privind cadrul contabil conceptual@ d. convergena privind recunoaterea veniturilor.

'-

'onvergena ntre cele dou refereniale vi$ea$ ns i alte aspecte, cum ar fi< operaiunile de leasing, stingerea datoriilor, raportarea c%tigului pe aciune sau impo$itul pe profit. 0n esen, termenul de Marmoni$areF a fost nlocuit cu cel de MconvergenF, care denot o cretere a compatibilitii ntre referenialele contabile globale ca urmare a importanei pieei financiare americane n economia global) )3a de$btut mult coninutul procesului de MconvergenF, proces acceptat ntr3o msur tot mai mare pe plan mondial. 'onvergena este esenial pentru de$voltarea i buna funcionare a pieei internaionale de capital. Participanii c(eie pe aceste piee -ntreprinderi, utili$atori de informaii financiare cum sunt analitii financiari i investitorii, organismele de reglementare. doresc s o vad reali$at. ?ot mai multe flu,uri traversea$ frontierele, activitile de fu$iune sunt tot mai numeroase, investiiile e,terne continu s creasc substanial. #adar, normele contabile trebuie s fie coerente cu pieele internaionale. 6biectivul I#)B este ca normele internaionale i naionale s convearg spre norme de nalt calitate. #ceasta s3ar putea reali$a printr3o colaborare cu autoritile naionale pe ba$a unor proiecte comune, prin monitori$are i prin intensificarea comunicrii. 6binerea convergenei n vi$iunea I#)B se poate reali$a prin< 3 e,istena unui cadru conceptual unic 3 colaborri n cadrul unui parteneriat real 3 alegerea celei mai bune alternative indiferent de originea ei 3 crearea unor mecanisme pentru interpretri pertinente #ciunile menionate trebuie s fie concertate cu aspecte de natur practic cum sunt< alinierea reglementrilor fiscale, de pia, *uridice, asigurarea calitii auditului i a conducerii ntreprinderilor. I#)B las la latitudinea statelor opiunea de e,tindere a I#)BI15) de la conturile consolidate ale societilor cotate la societile mici i mi*locii -I>>3U5I., fie c sunt cotate sau necotate. 8iniile generale ale programului de lucru al I#)B se refer la trei obiective< 3 favori$area convergenei n materie normativ 3 facilitarea aplicrii normelor 3 ameliorarea normelor e,istente 0n afara acestor teme, au fost identificate alte subiecte care vor fi ncredinate spre studiu unora dintre normali$atorii naionali. /intre acestea se poate meniona un proiect legat de ntreprinderile mici i mi*locii care va studia necesitatea furni$rii unor instrumente specifice

'8

nevoilor de informaii financiare n rile emergente sau pentru anumite categorii de ntreprinderi cum sunt I>>3urile sau ntreprinderile individuale. #adar, trendul mondial este reali$area convergenei, curent la care se alinia$ i uropa. 0ncep%nd cu 1 ianuarie 700A, aceasta a trecut la aplicarea efectiv a normelor contabile internaionale G ca modalitate de asigurare a convergenei contabile. 0nc nainte de aceast scaden G valabil dup cum se tie pentru societile cotate i conturile lor consolidate G ne3am formulat cu toii o serie de ntrebri vis3a3vis de. 0n paralel cu regulamentul amintit, 'onsiliul european pregtea un proiect de modificare a directivelor a I23a i a 2II3a n cadrul unei directive numit de Nmoderni$areF pentru a permite convergena total -fie de drept, fie prin opiuneBde fapt. a soluiilor internaionale cu cele fi,ate n vec(ile directive. Proiectul urmrea ca adoptarea I#)BI15) s respecte e,igenele directivei a I23a i a 2II G a, adic s dea o imagine fidel i onest a situaiei financiare i a re$ultatelor unei ntreprinderi. #ceast cerin nu implica totui o strict conformitate cu fiecare dintre dispo$iiile directivelor europene. Oustificarea aciunii n cau$ era crearea unor condiii de concuren uniforme pentru societile europene care aplic I#)BI15), respectiv pentru cele care nu le aplic. 6r, cele care nu aplicau normele internaionale, aveau ca unic surs de drept contabil directivele I2 i 2II. 0n consecin, aceste directive era important s reflecte de$voltrile contabile pe plan internaional. Pentru a nelege ritmul i amploarea procesului de convergen pe plan european, ni se pare relevant e,punerea unei scurte statistici privind situaia din uropa nainte de anul 700A. #stfel< ;1 " din ntreprinderile europene recunoteau beneficiile raportrii dup I#)BI15) A;" dintre ntreprinderi agreau reglementarea contabil fcut mai degrab de un organism paneuropean sau global dec%t unul naional =1" dintre ntreprinderi doreau libertatea de a opta pentru I#)BI15) nainte de 700A /esigur, e,ist diferene mai mari sau mai mici ntre normele naionale i cele internaionale. 'redem c, n timp, diferenele se vor atenua. /ar p%n atunci, ele trebuie cunoscute i gestionate. 0ntr3o pre$entare sintetic, principalele diferene ntre normele europene i I#)BI15) sunt< a. I#)BI15) au fost destinate facilitrii comunicrii de informaii pe pieele de capital, n timp ce normele naionale ale multor ri din uropa au urmrit s spri*ine politica fiscal i alte scopuri de reglementare.

'9

b. I#)BI15) au fost destinate asigurrii transparenei prin intermediul publicrii i al creterii gradului de utili$are a valorii *uste pentru active i datorii. #stfel, pot intra n contradicie cu norme naionale care permit o pre$entare limitat i o evaluare guvernat de principiul prudenei i de costul istoric

C"#C! .II

Pregtirea situatiilor financiare, n Belgia, a fost considerata in trecut o mare msur, n aplicarea reglementrilor contabile detaliate emise de ctre guvernul belgian de contabilitate de reglementare i normele de evaluare incluse n acesta sunt dominate de o norma *uridica si fiscala puternic de$voltaat. Pe parcursul secolului al ::3lea contabilitatea intreprinderii a fost cea mai important surs de informaie financiara n Belgia. 'ontabilitatea a fost in general, si inca este, condusa de impo$itare. 8a sf%ritul secolului al ::3lea au aprut dou evoluii. 0n primul r%nd, de la nceputul anilor 1440, situatiile consolidate ale companiilor mari au luat importanta deosebita ca o surs de informaii financiare. 0n al doilea r%nd, influena I#). U) &##P i alte &##Pstaine in practicile contabile belgiene a devenit mult mai puternic ca urmare a efectelor internaionale de armoni$are. Belgia ar putea intra intr3o Erecesiune gravaE in 7004, in conte,tul in care ansamblul indicatorilor economici de la sfarsitul anului trecut, in frunte cu inflatia, denota o perspectiva sumbra asupra economiei, sustine &uC Puaden, guvernatorul bancii centrale a Belgiei. #cesta a declarat ca produsul intern brut din 7004 ar putea scadea cu 1,4", marcand intrarea Belgiei intr3 o recesiune grava. In decembrie, acesta anticipa o scadere cu doar 0,7" a PIB3ului, informea$a #1P.

'/

BIBLIOGRAFIE
1. Oorissen, #. and >aes, 8. ?(e principle of fiscal neutralitC< t(e cornestone of t(e relations(ip beetKen financial reporting and ta,ation in Belgium. uropian #ccounting 5evieK 7. /eaconu #., Impactul convergenei contabile asupra reglementrilor i practicilor naionale, volumul conferinei M'ontabilitatea mileniului IIIF, 700! !. PauKels, P. #ccounting and 5eporting in Belgium 9. /eaconu #., 'ontabilitatea 0ntreprinderilor >ici i >i*locii G standarde naionale, europene sau internaionale Q, !rd International 'onference M#n ntreprise 6dCsseC< Integration or /isintegrationF, Oune 1A31; t(, 700D, Ragreb, 'roatia 9. Internet ditura )incron, 'lu*3+apoca,

'0