Sunteți pe pagina 1din 148

O metoda de rezolvare a unor ecuatii care contin module

Atunci cand rezolvam ecuatii care contin module, principala grija este sa eliminam modulele si
sa obtinem astfel o ecuatie algebrica pe care stim cum sa o rezolvam.
Putem sa eliminam modulul unei expresii algebrice daca cunoastem semnul expresiei, ceea ce
nu este intotdeauna simplu, uneori, avand nevoie de multe calcule.
De exemplu avem de rezolvat ecuatia: ||| 2x 1| - 9 | - 5 | = 3.
Pentru a elimina cele trei module folosind semnul expresiilor din modul avem nevoie de timp si
de multe calcule.
Va voi prezenta in continuare o metoda simpla de rezolvare a acestui tip de ecuatii.
In rezolvarea ecuatiei | x | = a, in R, unde aeR, intalnim trei cazuri :
1. daca a < 0, ecuatia | x | = a nu are solutii, este imposibila.
2. daca a = 0, ecuatia | x | = 0 are solutia x = 0, S = {0}.
3. daca a > 0, ecuatia | x | = ax = a sau x = -a, ecuatia are doua solutii, S={-a,a }.

Procedand similar putem rezolva ecuatii de forma:
a) | 2 x | = 3;
b) || 2x + 3|- 5| = 9;
c) ||| 5x- 1|- 4| - 3 | = 2;
d) ||| 2x 1| - 9 | - 5 | = 3.

Rezolvare:
a) | 2 x | = 32 x = 3 sau 2 x = - 3- x = 3 - 2 sau - x = - 3 - 2x = - 1 sau x = 5
S ={-1, 5};
b) || 2x + 3| - 5| = 9|2x + 3| - 5 = 9 sau |2x + 3| - 5 = - 9|2x + 3| = 14 sau |2x + 3| = - 4
| 2x + 3 | = 142x + 3 = 14 sau 2x + 3 = -142x = 14 3 sau 2x = - 14 - 3
x =
2
11
sau x = -
2
17
S
1
=
)
`

2
11
,
2
17
.
|2x + 3| = - 4 (ecuatie imposibila deoarece 4 < 0) S
2
=
Deci S = S
1
S
2
=
)
`

2
11
,
2
17

c) |||5x 1| - 4| - 3| = 2||5x 1| - 4 | - 3 = 2 sau ||5x 1| - 4 | - 3 = - 2
||5x 1| - 4| = 5 sau ||5x 1|- 4| = 1 |5x 1| - 4 = 5 sau |5x 1| - 4= - 5 sau |5x 1| - 4 = 1
sau |5x 1| - 4 = - 1|5x - 1| = 9 sau |5x - 1| = -1 sau |5x - 1| = 5 sau |5x - 1| =3
|5x 1| = 95x 1 = 9 sau 5x - 1= - 9x = 2 sau x = -
5
8
S
1
=
)
`

2 ,
5
8
.
|5x -1| = - 1(ecuatie imposibila deoarece 1 < 0) S
2
=
|5x 1| = 55x - 1 = 5 sau 5x - 1 = - 5x =
5
6
sau x = -
5
4
S
3
=
)
`

5
6
,
5
4
.
|5x -1| = 3 5x 1 = 3 sau 5x 1 = - 3x =
5
4
sau x = -
5
2
S
4
=
)
`


5
2
,
5
4
.
Deci S = S
1
S
2
S
3
S
4
=
)
`

2 ,
5
6
,
5
4
,
5
2
,
5
4
,
5
8

d) ||| 2x 1| - 9 | - 5 | = 3 ||2x 1| - 9 | - 5 = 3 sau ||2x 1| - 9 | - 5 = - 3
||2x 1| - 9 |= 8 sau ||2x 1| - 9 |= 2 |2x 1| - 9 = 8 sau |2x 1| - 9 = - 8 sau |2x 1| - 9 = 2
sau |2x 1| - 9 = - 2|2x 1| = 17 sau |2x - 1| = 1 sau |2x - 1| = 11 sau |2x - 1| = 7
|2x 1| = 17 2x 1 = 17 sau 2x - 1= - 17x = 9 sau x = - 8 S
1
={ } 9 , 8 .
|2x 1| = 12x 1 = 1 sau 2x - 1= - 1x = 1 sau x = 0 S
2
= {0, 1}
|2x 1| = 11 2x - 1 = 11 sau 2x - 1 = - 11x = 6 sau x = - 5 S
3
={ } 6 , 5 .
|2x 1| = 7 2x 1 = 7 sau 2x 1 = - 7x = 4 sau x = - 3 S
4
={ } 4 , 3 .
Deci S = S
1
S
2
S
3
S
4
= {-8, -5, -3, 0, 1, 4, 6, 9}.

Pentru consolidare rezolvati urmatoarele ecuatiile:
|x 3 | = 12 ; |3x 7| = 2 ; |7- 3x| = 5 ; |2x + 3 |= 0 ; || 2x -3 | + 1| = 6; |||1 x| + 1|- 12| = 6


Formule utile:
1+2+3+
2
) 1 ( +
= +
n n
n
1
6
) 1 2 )( 1 (
2
2 2 2
+ +
= + + +
n n n
n
1
2 3 3 3
]
2
) 1 (
[ 2
+
= + + +
n n
n
Modulul numerelor reale Proprieti:

<
>
=
0 ,
0 ,
x x
x x
x
1. R x x e > , 0 2. y x y x = = 3. x x = 4. y x y x = 5.
y
x
y
x
=
6. 0 , > s s s a a x a a x 7. 0 ), , [ ] , ( > e > a a a x a x 8. y x y x + s +
Partea ntreag
1.x = [x]+{x}, R x , [x] Z i {x} ) 1 , 0 [
2. [x] x< [x]+1, [x] = a x a < a+1
3. [x+k]=[x]+k, Z k R x ,
4. {x+k}={x}, Z k R x ,

Identitati si inegalitati


1. Identitati:

Fie a, b, c eR si m, neN
a) (a b)
2
= a
2
2ab + b
2
,
b) (a b)
3
= a
3
3a
2
b + 3ab
2
b
3
,
c) a
2
- b
2
= (a b)(a + b),
d) a
3
b
3
= (a b)( a
2
ab + b
2
),
e) a
n
- b
n
= (a b)(a
1 n
+ a
2 n
b + ... + ab
2 n
+ b
1 n
)
f) a
1 m 2 +
+ b
1 m 2 +
= (a + b)(a
m 2
- a
1 m 2
b + a
2 m 2
b - ... - ab
1 m 2
+ b
m 2
)
g) a
m 2
- b
m 2
= (a
m
- b
m
)(a
m
+ b
m
)
h) (a + b + c)
2
= a
2
+ b
2
+ c
2
+ 2ab + 2bc + 2ca.

2. Inegalitati:

a) daca 0 < as b atunci a
p
s b
p
(peR
+
) si
q
a
s
q
b (qeR)
b) b a b a b a + s + s , a, beR
c) l ... b a + + + s a + b +...+ l a, b, ... , leR
d) daca a < b si a, b, m, n > 0 atunci a <
n m
nb ma
+
+
< b
e) a
2
+ b
2
+ c
2
> ab + bc + ca, a, b, ceR
f) a
3
+ b
3
+ c
3
> 3abc, a, b, c eR
g)
n
a ... a a
n 2 1
+ + +
>
n
n 2 1
a ... a a , a
1
, a
2
, ... , a
n
eR
h) (1 + a)(1 + b)...(1 + t) > 1 + (a + b + ... +t), a, b, ... , t > 0
i) 1 - a
n
< n(1 a) , a > 0,
j) n
1 n+
> (n + 1)
n
, 3 < neN,
k)
n
n < n! <
n
2
1 n
|
.
|

\
| +
, neN
*
,
l) (a
2
1
+ a
2
2
+ ... + a
2
n
)(b
2
1
+ b
2
2
+ ... + b
2
n
) > (a
1
b
1
+ a
2
b
2
+ ... + a
n
b
n
)
2
, a
1
,b
1
, ... , a
n
,b
n
eR,
m) daca 0 < a < 1 si x < y atunci a
x
> a
y
,
n) daca a > 0 si x < y atunci a
x
< a
y
,
o) daca 0 < a < 1 si x < y atunci log
a
x > log
a
y ,
p) daca a > 0 si x < y atunci log
a
x < log
a
y .









e
, / { = N x x B
, V D
}; 4 , 3 , 2 , } 3 , 2 , 1 { = P
MULIMI; RELAII
Mulimea e un ansamblu de obiecte, numite elemente, grupate fie prin indicarea tuturor
elementelor, fie prin formularea unor proprieti caracteristice lor i numai lor.
Exemple:
1. C = {mulimea caietelor colare}
2. M= {0,1,2,3,4,5,6,7,8,9}
3. E= {e, l, v elementele cuvntului elev}
4. D = {x/x este elev n clasa a VIII a}
Observaie: un element ntr-o mulime apare numai o singur dat.
Exemple:
1. M se citete 9 aparine mulimii M, respectiv 12 nu aparine mulimii M M 12 ; 9
2. E a E ,
3. } 3 x
Mulimea care nu are nici un element se numete mulimea vid. Mulimea vid este notat
cu .
Observaie. Exist o singur mulime vid.
O mulime A este inclus ntr-o mulime B dac i numai dac fiecare element al lui A este
element i pentru mulimea B.
Notaie: AB i se citete A este inclus n B
i citete D nu este inclus n V
O mulime A este submulime a mulimii B dac toate elementele lui A sunt i n B, sau
altfel A este inclus n B.
Mulimea este submulime pentru oricare mulime .
Exemple Q Q 1 { = P
Dou mulimi sunt egale dac au aceleai elemente.
Notaie: B = A


Mulimea n care se afl toate elementele mulimilor A i B, i numai ale lor (fiecare element
comun mulimilor figurnd o singur dat), se numete reuniunea mulimilor A i B.
Astfel: sau A A x x B } B x = / {
Notaie: se citete reuniunea mulimilor A i B.
Exemple: iar atunci } 5 , 3 , 1 { = A } 5 , 2 , 1 = B } , 5 , 3 , 2 , 1 { = B A (se iau toate elementele o singur
dat).
Diferena
Mulimea elementelor care aparin mulimii A, dar care nu aparin mulimii B, se numete
diferena dintre mulimile A i B.
Astfel: i A A x x B = / { } B x
Notaie: B
} 5 , 3 , 1 { = A } 5 , 2 , 1 { = B } 3 {
sau A\B i se numete diferena mulimilor A i B. A
Exemple: iar atunci = B A
{ = A
.

MULIMI FINITE, MULIMI INFINITE
Observm c exist mulimi vide i mulimi cu un numr finit de elemente, numite mulimi finite.
Cardinalul unei mulimi finite este numrul finit de elemente, numite mulimi finite.
1. } , 8 , 6 , 4 , 2 , vom scrie card 4 = A
2. Dac = A , vom scrie card 0 = A
O mulime infinit este o mulime pentru care irul elementelor este nesfrit.
Exemple:
10



1. Asociativitatea reuniunii si a interseciei:
A (B C)=(A B) C A (B C)=(A B) C
2. Comutativitatea reuniunii si a interseciei:
A B=B A A B=B A
3. Idempotena reuniunii si interseciei:
A A=A A A=A
4. A =A A =
5. Distributivitatea reuniunii fa de intersecie:
A (B C)=(A B) (A C)
6. Distributivitatea interseciei fa de reuniune:
A (B C)=(A B) (A C)
7. A,B E, (A B)= A B
(A B)= A B
8. A E, ( A)=A
9. A\B= (A B)
10. A\(B C)=(A\B)\C
A\(B C)=(A\B) (A\C)
(A B)\C=(A\C) (B\C)
(A B)\C=A (B\C)=(A\C) B
11. A(B C)=(AB) (AC)
A(B C)=(AB) (AC)
A(B\C)=(AB)\ (AC)
ABBA
A B( x) (xA=>xB)
A B ( x)((xA) (x B))
xA B (xA) (xB)
xA B (xA) (xB)
xC
E
A (xE) (x A)
xA\B (xA) (x B)
} 7 , 8 , 2 { = P } 5 , 3 , 1 { = Q
Dou mulimi sunt disjuncte dac intersecia lor este mulimea vid.
Exemple: iar = Q P
Reuniunea
Mulimea n care se afl toate elementele mulimilor A i B, i numai ale lor (fiecare element
comun mulimilor figurnd o singur dat), se numete reuniunea mulimilor A i B.
Astfel: sau A A x x B } B x = / {
Notaie: se citete reuniunea mulimilor A i B.
Exemple: iar atunci } 5 , 3 , 1 { = A } 5 , 2 , 1 = B } , 5 , 3 , 2 , 1 { = B A (se iau toate elementele o singur
dat).
Puteri si radicali.


1. Prin puterea n a unui numar real a intelegemnumarul a
n
= aa ... a (neN)

a se numeste baza, iar neN se numeste exponent.
Daca a = 0 avem a
0
= 1, a
n
=
n
a
1
.

2. Prin radacina de ordin n sau radical de ordin n, neN, n> 2 a unui numar a > 0 intelegem un
numar real, pe care il notam cu
n
a =a
n
1
si care are proprietatea(
n
a )
n
= a.

Proprietati - puteri:
Fie n, meN, a, beR
*

a) a
n
a
m
= a
m n+
, b) (a
n
)
m
= a
nm
, c)
m
n
a
a
= a
m n
, d) (ab)
n
= a
n
b
n
,
e)
n
b
a
|
.
|

\
|
=
n
n
b
a
.

Proprietati - radicali:
Fie a, b >0, n, meN, n, m> 2,
a)
n
ab =
n
a
n
b , b)
n
b
a
=
n
n
b
a
, c)
n m n
a

= a
m
, d) (
n
a )
m
=
n m
a ,
e)
n m
a =
nk mk
a , f)
n m
a =
nm
a .


3. Dacaa<0, n> 3, neN impar, se numeste radical de ordinul n al lui a, numarul negativ notat
n
a care are proprietatea ca(
n
a )
n
= a.

Obs.: Proprietatile date in cazul radicalilor din numere pozitive sunt valabile si pentru radicalii de
ordin impar din numere negative.


4. B A + si B A se numesc radicali dubli. In anumite conditii acestia se descompun in
suma sau diferenta de radicali simpli.

DacaA
2
- B= C
2
(este un patrat perfect) atunci:

B A + =
2
C A+
+
2
C A
si B A =
2
C A+
-
2
C A


5. O expresie care contine radicali se numesteconjugata unei alte expresii care contine radicali, daca
produsul celor doua expresii se poate scrie fara radicali.
Cele doua expresii se numesc conjugate.

n


Exemple:
a) a > 0, bR atunci a +b si a - b sunt conjugate deoarece ( a +b)( a - b) = a - b
2
,

b) a, b >0 atunci a + b si a - b sunt conjugate deoarece ( a + b )( a - b ) = a b.


6. Puteri cu exponent rational:
a) Puteri cu exponent rational pozitiv: definim a
n
m
=
n m
a , a> 0 si Q
n
m
e , 0
n
m
> , n2,
b) Puteri cu exponent rational negativ: definim a
n
m

=
n
m
a
1
=
n m
a
1
, a > 0 si Q
n
m
e , 0
n
m
> , n2
Proprietati ale puterilor cu exponent rational
Daca a > 0, b > 0 si Q
q
p
,
n
m
e avem:
a) a
n
m
a
q
p
= a
q
p
n
m
+
, b) (ab)
n
m
=a
n
m
b
n
m
, c)
n
m
n
m
n
m
b
a
b
a
= |
.
|

\
|
, d)
q
p
n
m
a
|
|
.
|

\
|
= a
q
p
n
m

,
e)
q
p
n
m
q
p
n
m
a
a
a

= .

Alte proprietati
a) Daca0 < a < 1 si n> 2, neN atunci 0 <
n
a < 1 0 < a
n
1
< 1.
b) Dacaa > 1 si n> 2, neN atunci 1 <
n
a 1 < a
n
1
.

Pornind de la aceste proprietati putem stabili urmatoarele:

a) Daca0 < a < 1 si xeQ, x > 0 atunci 0 < a
x
< 1.
b) Daca a > 1 si xeQ, x > 0 atunci a
x
> 1.
c) Daca0 < a < 1 si xeQ, x < 0 atunci a
x
> 1 .
d) Daca a > 1 si xeQ, x < 0 atunci 0 < a
x
< 1.
e) ( x)Q avem1
x
=1.





Functii definitie, proprietati, functii elementare




1. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca
fiecarui element xX facem sa-i corespunda un singur element yY.
Vom nota y =f(x) sau f: XY sau X
f
Y.
x se numeste variabila sau argument,
y se numeste valoarea functiei,
X se numeste multimea de definitie
Y se numeste multimea valorilor functiei.

2. Daca XR si Y R vom spune ca f este functie reala de variabila reala.

3. Daca X
1
este o submultime a lui X (X
1
X) functia f
1
definita pe X
1
si egala cu f pe aceasta
submultime (f
1
(x) =f(x) () xX
1
) se numeste restrictia lui f la X
1
.
Invers, f se numeste prelungirea lui f
1
pe X.

4. Spunem ca functia f: X Y este strict descrescatoare daca () x
1
, x
2
A, x
1
x
2
avem

2 1
2 1
x x
) x ( f ) x ( f

<0.

5. Spunem ca functia f: X Y este strict crescatoare daca () x
1
, x
2
A, x
1
x
2
avem

2 1
2 1
x x
) x ( f ) x ( f

>0.

6. Spunem ca functia f: X Y este injectiva daca este verificata una din urmatoarele conditii:

a) () x
1
, x
2
X, x
1
x
2
f(x
1
) f(x
2
) sau
b) () x
1
, x
2
X, astfel incat f(x
1
) =f(x
2
) x
1
=x
2
sau
c) () y Y ecuatia f(x) =y are cel mult o solutie in X.

Cele trei conditii sunt echivalente. In rezolvarea exercitiilor poate fi folosita oricare din ele.

7. Spunem ca functia f: X Y este surjectiva daca este satisfacuta una din urmatoarele conditii:

a) () y Y, () xX astfel incat f(x) =y sau
b) () y Y ecuatia f(x) =y are cel putin o solutie in X.

8. O functie f: X Y este bijectiva daca esteinjectiva si surjectiva.

9. f: XY este bijectiva () y Y ecuatia f(x) =y are o singura solutie in X.

10. f: XY este marginita daca exista doua numere reale m, M astfel incat () xX avem

m <f(x) <M.

11. Daca Y X : f si Z Y : g , spunem ca urmatoarea functie notata Z X : gof unde
)) x ( f ( g ) x )( gof ( se numeste compusa functiilor f si g.

12.
X
1 estefunctia identica definita pe X: X X : 1
x
, x ) x ( 1
X
.

13. Spunem ca functia Y X : f este inversabila daca exista o functie X Y : g astfel incat
X
1 ) x )( gof ( (x) si ) y ( 1 ) y )( fog (
Y
.
Inversa functiei f se noteaza cu f
1
.

14. Functia Y X : f este inversabila daca si numai daca f este bijectiva.

15. Functia Y X : f este para daca f(x) =f(-x) () xX (X este o multime simetrica fata de 0).

16. Functia Y X : f este impara daca f(x) =- f(x) () xX (X este o multime simetrica fata de 0).

17. Functia Y X : f este periodica, de perioada T, daca () TR
*
astfel incat
f(x +T) =f(x) () xX.
Cel mai mic dintre aceste numere T pozitive se noteaza cu T
*
si se numeste perioada principala.































: E F si A E, B E, atunci
(A) ={y F x A a.i. (x)=y}

-1
(B) = {x E (x) B}.
Funcia de gradul I
Definiie:f:RR,f(x)=ax+b,a 0 , a,b R , se numete funcia de gradul I
Proprieti:Dac a>0 f este strict cresctoare
Dac a<0 f este strict descresctoare
A ) ( ) , ( f G
f


Dac printr-un procedeu oarecare facem ca oricrui element din mulimea A s-i corespund un
singur element dintr-o alt mulime B, spunem c am definit o funcie de la A la B.
A se numete mulimea (domeniul) de definiie a funciei.
B se numete mulimea n care funcia ia valori (codomeniul).
Procedeul se numete lege de coresponden

Notaie : f :AB citit f definit pe A cu valori n B
Exemplu: f :, f(x)=2x+3

Observaie : Pentru a caracteriza o funcie trebuie date trei elemente :
1) mulimea de definiie ;


20
2) legea de coresponden ;
3) mulimea n care ia valori ;

Dou funcii sunt egale dac:
1) au aceeai mulime de definiie
2) f(x)=g(x) pentru orice element din mulimea de definiie ;
3) iau valori n aceeai mulime.

Mulimea de puncte avnd coordonatele n plan (x,y), unde x este un element din mulimea de
definiie A, iar y=f(x) se numete graficul funciei f.
O funcie f : descris de o lege de forma f(x)= ax+b , unde a i b sunt constante reale, se
numete funcie liniar.
Observaie: Graficul unei funcii liniare este o dreapt.
Pentru reprezentarea grafic a unei funcii liniare urmrim algoritmul :
1) Se calculeaz f(0)=b. Se reprezint punctul (0,b). Acest punct reprezin punctul de
intersecie dintre graficul funciei i axa ordonatelor Oy.
2) Se rezolv ecuaia ax+b=0. Se reprezint punctul ( , 0)
b
a

.Acest punct reprezint punctul de


intersecie dintre graficul funciei i axa absciselor Ox.
3) Se traseaz dreapta care unete cele dou puncte obinute i astfel se traseaz graficul
funciei liniare f(x)= ax+b.

Observaii :
1) Dac a=0 i b0 obinem funcii de genul f(x)=b ale cror grafice sunt paralele cu axa Ox.
Aceste funcii se numesc constante nenule.
2) Dac a 0 i b=0, se obin funcii de forma f(x)=ax , funcii care trec prin originea sistemului
de axe.
3) Pentru a=b=0, se obine ca grafic chiar axa absciselor Ox.

Proprieti ale funciilor liniare :
Fie funcia f :AB definit printr-o relaie f(x).
Proprietatea 1: Dac pentru oricare ar fi r,sA cu , avem r s > ( ) ( ) f r f s > i spunem c
funcia este strict cresctoare
Proprietatea 2: Dac pentru oricare ar fi r,sA cu , avem r s > ( ) ( ) f r f s < i spunem c
funcia este strict descresctoare.
Observaie: n general, o funcie descris de legea f(x)= ax+b poate fi:
- strict cresctoare dac 0 a > ,
- constant dac a=0,
- strict descresctoare dac 0 a < .


2
1;
2 1
x R =


x

O ecuaie este o propoziie cu o variabil (propoziiile cu o singur variabil se mai numesc i
predicate) n care apare , o singur dat semnul de egal.
{ }
0, 2, 3, 5 x Exemplu: 2x-1=5 cu

2
2 3
1;
2 1
x
x R
+
=


x

21
{
O ecuaie cu o necunoscut are forma general: S(x)=D(x), xM; necunoscuta fiind x, iar S i D
se numesc membrul stng i respectiv membrul drept al ecuaiei, iar M este mulimea soluiilor
ecuaiei.

Observaii:
1. Orice valoare din mulimea M poate fi nlocuit n ecuaie i se poate obine o propoziie
adevrat sau fals. Dac propoziia obinut este adevrat atunci valoarea respectiv este soluie
a ecuaiei.
2. Prin rezolvarea ecuaiei nelegem gsirea tuturor soluiilor ecuaiei, din mulimea M.

} Exemplu: din 2x-1=5, 0, 2, 3, 5 x
" "
'( ) '( ) S x D x =
prin nlocuirea lui x obinem o propoziie adevrat doar
pentru x=3.
Dou ecuaii sunt echivalente dac au aceleai soluii .
Notaie : semnul echivalenei dispus ntre dou ecuaii, adic : S(x)=D(x)

Exist o serie de proprieti pe care ne bazm n rezolvare i pe care folosindu-le obinem
ecuaii echivalente i astfel gsim mulimea de soluii ale ecuaiei.
Proprietate : Adunnd la (sau scznd din) ambii membri ai unei ecuaii acelai numr real
obinem o ecuaie echivalent cu prima.
Consecin : Se pot trece termenii unei ecuaii din membrul stng n membrul drept i invers
schimbnd doar semnul termenului.
Exemplu : 3x+1=2x+1 +(-1) 3x=2x
Proprietate : nmulind (sau mprind) ambii membri ai unei ecuaii cu acelai numr real,
diferit de zero, se obine o ecuaie echivalent.
Exemplu : 4x-2=5 2 8x-4=10
Proprietate : O ecuaie este nedeterminat dac exist mai mult de o valoare din mulimea M
care genereaz propoziii adevrate prin nlocuire n ecuaie.
Exemplu : 2x-1=(6x-2)-4x+1, x echivalent cu 0=0, adic adevrat pentru orice x real.


ECUAIA DE GRADUL I
O ecuaie de forma ax+b=0, x n care 0 a ; a,b poart denumirea de ecuaie de gradul
I cu o necunoscut. Soluia ecuaiei este unic ,
b
x
a
=
Exemplu : 2x-2=0 2x=2
2
2
x = x=1
Observaie : Dac n ecuaii necunoscutele sunt la puterea 1, atunci sistemul este un sistem de
ecuaii de gradul I.
Rezolvarea unui sistem de ecuaii se bazeaz pe proprietile enunate la capitolul ecuaii.
Astfel, distingem dou metode devenite clasice :
1.Metoda substituiei :
Se exprim una din necunoscute dintr-o ecuaie i se nlocuiete n cea de-a doua rezultnd o
ecuaie cu o singur necunoscut care se rezolv i apoi se exprim i cea de-a doua necunoscut.

SISTEME DE ECUAII DE GRADUL I
Un sistem de ecuaii reprezint o colecie de dou sau mai multe ecuaii care au aceleai
necunoscute.

Observaie : Dac n ecuaii necunoscutele sunt la puterea 1, atunci sistemul este un sistem de
ecuaii de gradul I.
Rezolvarea unui sistem de ecuaii se bazeaz pe proprietile enunate la capitolul ecuaii.
Astfel, distingem dou metode devenite clasice :
1.Metoda substituiei :
Se exprim una din necunoscute dintr-o ecuaie i se nlocuiete n cea de-a doua rezultnd o
ecuaie cu o singur necunoscut care se rezolv i apoi se exprim i cea de-a doua necunoscut.

2. Metoda reducerii:
Se nmulesc ecuaiile cu expresii a cror valoare este astfel aleas nct n urma adunrii
ecuaiilor obinute , s rezulte o ecuaie cu o singur necunoscut.
2
0, , , , 0, ax bx c a b c R a x R + + =
2
0 a b c

ECUAIA DE GRADUL AL-II-LEA
Ecuaia de forma poart denumirea de ecuaie de gradul
al II-lea. Se numete soluie a ei un numr real astfel nct : + + =
2
4 b ac

Rezolvarea ecuaiei de gradul al II-lea:
Se calculeaz discriminantul ecuaiei cu formula: =
n funcie de semnul acestuia, avem cazurile:
I. ecuaia nu admite soluii reale 0 <
II. ecuaia are o rdcin real dubl: 0 =
2
b
x
a
=
0 >

III. ecuaia are dou rdcini reale distincte:
2 2
1 2
4 4

2 2
b ac b b ac
x
a a

= =
b
x
+

, , ,

INECUAII
O relaie de tipul f(x) rel. g(x), unde rel. reprezint o relaie de tipul < > iar f(x) i g(x) sunt
funcii definite pe numere reale cu valori reale se numete inecuaie.
b
a c
A rezolva o inecuaie nseamn a gsi toate valorile lui x, pentru care este adevrat inegalitatea. Pentru
rezolvare se transform inecuaia n inecuaii echivalente mai simple pe baza unor proprieti ale inecuaiilor.
Proprieti:
1. Dac a b < , atunci c b c si a c + < a c + <
2. Dac a b < i 0 c > , atunci b c < i : : b c a c <
3. Dac a b < i 0 c < , atunci b c a c > i b c > : : a c
4. Dac vrem, n loc de a b < putem scrie i b a >
Observaie: Aceleai proprieti sunt valabile i dac nlocuim semnul < cu sau semnul >
cu .
Dou sau mai multe inecuaii grupate se numesc sistem de inecuaii.
A rezolva un sistem de inecuaii nseamn gsirea acelor valori ale necunoscutei care
ndeplinesc simultan condiiile din inecuaiile respective. Aceste valori se determin prin
rezolvarea fiecrei inecuaii i apoi determinarea prin operaia de intersecie a mulimii de soluii
comune.
Ecuatia de gradul al II-lea. Relatiile lui Viete


1. Ecuatia de forma ax
2
+ bx + c = 0, a, b, cR, a = 0 se numeste ecuatia generala de gradul II cu
coeficienti reali in necunoscuta x.
Numerele reale a, b, c se numesc coeficienti ai ecuatiei generale.
Ecuatiile in care b = 0 sau c = 0 se numesc ecuatii incomplete.

Rezolvarea ecuatiilor
Cazul 1: b 0, c = 0, ax
2
+ bx = 0 S =
)
`


a
b
, 0 .
Cazul 2: b = 0 ; c 0: ax
2
+ c = 0
i) Daca -
a
c
< 0 S = in R si S =
)
`


a
c
i
in C (ecuatia nu are solutii reale dar are
solutii numere complexe).
ii) Daca -
a
c
0 S =
)
`

a
c
.
Cazul 3: b= 0, c= 0: a x
2
+ b x + c = 0
i) Daca A < 0 atunci S = in R si S =
)
`

A
a 2
i b
in C (ecuatia nu are solutii reale dar are
solutii numere complexe).
ii) Daca A = 0 atunci S =
)
`

a 2
b
, solutie dubla,
iii) Daca A > 0 atunci S =
)
`

A
a 2
b
.
Relatiile lui Viete:
Fie ecuatia ax
2
+ bx + c = 0, a, b, cR, a = 0. Fie x
1
, x
2
radacinile ecuatiei. S =x
1
+x
2
si P = x
1
x
2


Relatiile lui Viete :

=
= +
a
c
x x
a
b
x x
2 1
2 1

- daca A > 0 atunci ecuatia are doua radacini reale diferite, x
1
= x
2,
- daca A < 0 atunci ecuatia are doua radacini complexe diferite, x
1
= x
2,
- daca A > 0 , P < 0 atunci radacinile au semne diferite.( x
1
< 0, x
2
> 0),

- daca A > 0, P > 0 atunci radacinile au acelasi semn si anume semnul lui S,

- daca A > 0, P < 0, S = 0 atunci x
1
= - x
2
adica radacinile sunt opuse.

- daca A > 0, P = 0 atunci x
1
= 0 iar x
2
are semnul lui S.

B. Functii elementare


Functia
X
(multimea
de
definitie)
Y
(multimea
valorilor
functiei f)

Proprietati
Functia putere
f(x) =x
n
, 2nN
Graficul functiei f
a) n par




b) n impar


i) R






ii) R


a) R

daca
n este par
b) R daca
n este
impar


R



a) n par
1. f este descrescatoare pe R

si crescatoare
pe R


2. f nu este injectiva pe R dar restrictiile lui f
la R

si la R

sunt functii injective


3. f: R R

este surjectiva
4. f: R R

nu este bijectiva dar restrictiile


f

R
: R

si f

R
: R

sunt
bijective
5. f: R R

este para


b) n impar
1. f este crescatoare pe R
2. f este injectiva pe R
3. f: RR este surjectiva
4. f: RR este bijectiva
5. f: RR este inversabila iar inversa ei este
f
1
: RR, f
1
(x) =
n
x
6. f: RR este impara

Functia radical
f(x) =
n
x , 2n, nN
Graficul functiei f
a) n par

b) n impar

a) R


daca n par










b) R daca
n impar
a) R


daca n par










b) R daca
n impar


a) n par
1. f este crescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: R

este inversabila iar inversa ei


este f
1
: R

, f
1
(x) =x
n




b) n impar
1. f este crescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: RR este inversabila iar inversa ei este
f
1
: RR, f
1
(x) =x
n

6. f este impara

x
y
O
y
x
O
x
y
O
y
x
O
y

Functia exponentiala
f(x) =a
x
, a >0, a 1

a) a >1


b) a(0, 1)


R

(0, +)



a) a >1
1. f este strict crescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: R(0, +) este inversabila iar inversa ei
este f
1
:(0, +)R, f
1
(x) =log
a
x.

b) a(0, 1)
1. f este strict descrescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: R(0, +) este inversabila iar inversa ei
este f
1
:(0, +)R, f
1
(x) =log
a
x.

Functia logaritmica
f(x) =log
a
x, a >0, a 1
a) a >1


b) a(0, 1)



(0, +)

R


a) a >1

1. f este strict crescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: R(0, +) este inversabila iar inversa ei
este f
1
:R(0, +), f
1
(x) =a
x


b) a(0, 1)

1. f este strict descrescatoare
2. f este injectiva
3. f este surjectiva
4. f este bijectiva
5. f: R(0, +) este inversabila iar inversa ei
este f
1
: R(0, +), f
1
(x) =a
x























x
y
O
x
y
O
x
y
O
x
y
O

Functia sinus
f(x) =sin x





R [-1, 1] 1. f este surjectiva
2. f nu este injectiva
3. f este periodica cu perioada T=2kt, keZ
T
*
=2t este perioada principala.
4. f este impara
5. f este marginita
6. Fie sin:
(

t t

2
,
2
[-1,1] restrictia lui f la
intervalul
(

t t

2
,
2
. Avem urmatoarele
proprietati:
a) functia este bijectiva
b) inversa functiei este arcsin:[-1,1]
(

t t

2
,
2

Functia cosinus
f(x) =cos x


R [-1, 1] 1. f este surjectiva
2. f nu este injectiva
3. f este periodica cu perioada T=2kt, keZ
T
*
=2t este perioada principala.
4. f este para
5. f este marginita
6. Fie cos: [0,t] [-1,1] restrictia lui f la
intervalul [0,t]. Avem urmatoarele proprietati:
a) functia este bijectiva
b) inversa functiei este arccos:[-1,1][0,t]
Functia tangenta
f(x) =tg x



R-
)
`

t +
t
k
2

keZ
R 1. f este surjectiva
2. f nu este injectiva
3. f este periodica cu perioada T =kt, keZ
T
*
=t este perioada principala.
4. f este impara
5. Fie tg:
|
.
|

\
| t t

2
,
2
R restrictia lui f la
intervalul
|
.
|

\
|
t t

2
,
2
. Avem urmatoarele
proprietati:
a) functia este bijectiva
b) inversa functiei este arctg:R |
.
|

\
| t t

2
,
2

Functia cotangenta
f(x) =ctg x


R-
{ } t k

keZ
R 1. f este surjectiva
2. f nu este injectiva
3. f este periodica cu perioada T =kt, keZ
T
*
=t este perioada principala.
4. f este impara
5. Fie tg: ( ) t , 0 R restrictia lui f la intervalul
( ) t , 0 . Avem urmatoarele proprietati:
a) functia este bijectiva
b) inversa functiei este arcctg: R ( ) t , 0
y
x O
y
2

/2


3/2
y
x
O
y
-/2

/2


3/2

/2
--
x
-1
1
y
3/2
2
- /2 O
3/2
/2
-/2
x
-1
1
y

Functia arcsinus
f(x) =arcsin x

[-1, 1]
(

t t

2
,
2

1. f este surjectiva
2. f este injectiva
3. f este bijectiva
4. f este inversabila iar inversa este
f
1
:
(

t t

2
,
2
[-1,1], f
1
(x) =sin x
5. f este impara
6. f este marginita
Functia arccosinus
f(x) =arccos x
[-1, 1] [0,t] 1. f este surjectiva
2. f este injectiva
3. f este bijectiva
4. f este inversabila iar inversa este
f
1
: [0,t] [-1,1], f
1
(x) =cos x
5. f este marginita
Functia arctangenta
f(x) =arctg x
R
|
.
|

\
|
t t

2
,
2

1. f este surjectiva
2. f este injectiva
3. f este bijectiva
4. f este inversabila iar inversa este
f
1
:
|
.
|

\
| t t

2
,
2
R, f
1
(x) =tg x
5. f este impara
6. f este marginita
Functia arccotangenta
f(x) =arcctg
R
( ) t , 0
1. f este surjectiva
2. f este injectiva
3. f este bijectiva
4. f este inversabila iar inversa este
f
1
: ( ) t , 0 R, f
1
(x) =ctg x
5. f este marginita







Formule de calcul
2 2 2
2 ) ( b ab a b a + + = +
2 2 2
2 ) ( b ab a b a + =
) )( (
2 2
b a b a b a + =
a ) )( (
2 2 3 3
b ab a b a b + + =
a ) )( (
2 2 3 3
b ab a b a b + + = +
(a+b)
3 2 2 3 3
3 3 b ab b a a + + + =
(a-b)
3 2 2 3 3
3 3 b ab b a a + =
a ) )( (
1 2 1
+ + + =
n n n n n
b b a a b a b
Funcia de gradul II
Definiie:f:RR,f(x)=ax 0 ,
2
= + + a c bx ,a,b,c R e se numete funcia de gradul II
Maximul sau minimul funciei de gradul II
Dac a<0 atunci f realizat
a
,
4
max
A
= pentru x =
a
b
2


Dac a >0 atunci f realizat
a
,
4
min
A
= pentru x =
a
b
2

;Vrful parabolei V(
a
b
2

, )
4a
A

Ecuaia de gradul II:ax 0
2
= + + c bx ;x ac b
a
b
4 ,
2
2
2 , 1
= A
A
=
Relaiile lui Viete:x
a
c
x x
a
b
x =

= +
2 1 2 1
,
Dac > A 0 ecuaia are rdcini reale i diferite.
Dac = A 0 ecuaia are rdcini reale i egale.
Dac < A 0 ecuaia nu are rdcini reale.
Dac > A 0 ecuaia are rdcini reale.
Intervale de monotonie :a<0
x

a
b
2


f(x)

a 4
A

a>0
x

a
b
2


f(x)

a 4
A


Semnul funciei de gradul II
0 > A
x
- x
1
x
2

f(x) semnul lui a 0 semn contrar lui a 0 semnul lui a
0 = A
x
- x
2 1
x =
f(x) semnul lui a 0 semnul lui a
0 < A
x -
f(x) semnul lui a

Imaginea funciei de gr.II
a<0,Imf=( , ]
4a
A

a>0, Imf=[ ) ,
4

A
a



Graficul funciei este o parabol de vrf



a a
b
V
4
,
2
, unde
ac b 4
2
=

0 a
f este convex;



0 ; x
1
,x
2
C
f(x) >0, R x ;



a a
b
V
4
,
2
- punct
de minim;



0 = , x
1
=x
2
R
f(x) 0, R x ;
f(x)=0
a
b
x
2
=






R x x
2 1
, 0 f(x) 0,
) , [ ] , (
2 1
+ x x x ;
f(x)<0, ) , (
2 1
x x x


Pentru


a
b
x
2
, funcia este strict descresctoare;
Pentru ), ,
2
[ +
a
b
x funcia este strict cresctoare

a<0 funcia este concav





0 ; x
1
,x
2
C

f(x) <0, R x ;



a a
b
V
4
,
2
- punct de
maxim




0 = , x
1
=x
2
R

f(x) 0, R x ;
f(x)=0
a
b
x
2
=






R x x
2 1
, 0
f(x) 0, ] , [
2 1
x x x ;
f(x)<0,
) , ( ) , (
2 1
+ x x x
Pentru


a
b
x
2
, funcia este strict cresctoare;
Pentru ), ,
2
[ +
a
b
x funcia este strict descresctoare.

a
b
2
X=
- ESTE AXA DE SIMETRIE
EGALAND DOUA FUNCTII INSEMNA CA GRAFICELE SE INTERSECTEAZA
Aplicatii ale semnului functiei de gradul al II -lea


Avem de rezolvat urmatoarea problema:

Fie ecuatia de gradul al II - lea: x
2
+ (m + 3)x + 2m + 2 = 0, unde meR este parametru.
Sa se determine valorile lui meR pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mici decat 1.
b) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 1.
c) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 1 si cealalta mai mare decat 1.
d) Ecuatia are doua radacini reale care se afla in intervalul ( - 1, 1).

Prezentam in continuare rezolvarea acestor tipuri de probleme in cazul general.
Fie ecuatia ax
2
+ bx + c = 0, a, b, ceR.
Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
daca si numai daca a 0 si A > 0
Consideram functia f: RR f(x) = ax
2
+ bx + c si folosim tabloul semnului lui f:
x
1
, x
2
radacinile functiei. Consideram x
1
s x
2


x
- x
1

2
S
x
2
+
f(x) semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
lui a
af(x) + + + 0 - - - 0 + + + +
S = x
1
+ x
2

2
S
=
2
x x
2 1
+
se afla intre radacinile functiei.
Deci pentru xe(- , x
1
) ( x
2
, + ) avem af(x) > 0 si pentru xe(x
1
, x
2
) avem af(x) < 0.

1. Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
si x
1
< o , x
2
< o, o eR un numar fixat.

x
- x
1

2
S
x
2
o +
f(x)
semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
lui a f( o)

x
1
<o si x
2
<o af( o)>0. Ceea ce inseamna cao se afla in intervalul (- , x
1
) sau (x
2
,+ ).
Pentru ca o sa se afle in intervalul (x
2
,+ ) se impune conditia suplimentara
2
S
<o.
Deci ecuatia are 2 radacini reale mai mici decat o daca si numai daca

o <
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a
.
Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul a).



2. Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
si x
1
> o , x
2
> o, o eR un numar fixat.
x
- o x
1

2
S
x
2
+
f(x) semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
f( o) lui a
In acest caz se mentin primele 3 conditii prezentate la cazul 1 iar a patra se inlocuieste
cu
2
S
>o deoarece in acest caz trebuie ca o sa se afle in intervalul (- , x
1
).
Deci ecuatia are 2 radacini reale mai mari decat o daca si numai daca

o >
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a
.
Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul b).

3. Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
si x
1
< o < x
2
, o eR un numar fixat.
x - x
1
o x
2
+
f(x) semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
lui a
f( o)
In acest caz se mentine prima conditie prezentata la cazul 1.
Functia trebuie sa aiba doua radacinii reale diferite A > 0
x
1
< o < x
2
af( o) < 0.
Deci ecuatia are 2 radacini reale x
1
, x
2
si x
1
< o < x
2
daca si numai daca

< o
> A
=
0 ) ( af
0
0 a
.
Rezolvand aceste sistem obtinem solutiile pentru punctul c).

4. Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
e( | o, ), o, | eR doua numere fixate.
x - o x
1
x
2
| +
f(x) semnul lui a 0 semn contrar 0 semnul lui a
lui a
f( o) f( | )
In acest caz se mentin primele 2 conditii prezentate la cazul 1.
Deoarece x
1
> o , x
2
> o rezulta af( o) > 0 si
2
S
>o ( cf rationament cazul 2).
Deoarece x
1
< | , x
2
< | rezulta af(| ) > 0 si
2
S
<| ( cf rationament cazul 1).
Ecuatia are doua radacini reale x
1
, x
2
e( | o, ) daca si numai daca

| <
o >
> |
> o
> A
=
2 / S
2 / S
0 ) ( af
0 ) ( af
0
0 a
.
Rezolvarea problemei date:
x
2
+ (m + 3)x + 2m + 2 = 0, meR,
Avem :
a = 1 = 0 pentru orice meR
A = (m + 3)
2
- 4(2m + 2) = m
2
+ 6m + 9 8m 8 = m
2
- 2m + 1 = (m 1)
2
> 0 pentru orice meR
Fie x
1
, x
2
radacinile reale ale ecuatiei
S = - (m + 3) = - m - 3 ( din relatiile lui Viete).
a) x
1
, x
2
< 1. Suntem in cazul 1 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

o <
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a
.
Conditiile a = 0 si A > 0 sunt satisfacute pentru orice meR. Deci raman ultimele 2 conditii

<

>
1
2
3 m
0 ) 1 ( f 1

<
> + + + +
2 3 m
0 2 m 2 1 ) 3 m ( 1
2

<
> +
2 3 m
0 6 m 3

>
>
5 m
6 m 3

>
>
5 m
2 m

me ( -2, +).
b) x
1
, x
2
> 1. Suntem in cazul 2 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

o >
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a

Conditiile a = 0 si A > 0 sunt satisfacute pentru orice meR. Deci raman ultimele 2 conditii

>

>
1
2
3 m
0 ) 1 ( f 1

>
> + + + +
2 3 m
0 2 m 2 1 ) 3 m ( 1
2

>
> +
2 3 m
0 6 m 3

<
>
5 m
6 m 3

<
>
5 m
2 m

me.
c) x
1
< 1 < x
2
. Suntem in cazul 3 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

< o
> A
=
0 ) ( af
0
0 a

Conditia a = 0 este satisfacuta pentru orice meR. Deci raman ultimele 2 conditii

<
>
0 ) 1 ( f 1
0 ) 1 m (
2

< + + + +
=
0 2 m 2 1 ) 3 m ( 1
1 m
2

< +
=
0 6 m 3
1 m

<
=
6 3
1 m

<
=
2 m
1 m


me( - , - 2).

d) 1 < x
1
s x
2
< 1. Suntem in cazul 4 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

| <
o >
> |
> o
> A
=
2 / S
2 / S
0 ) ( af
0 ) ( af
0
0 a

Conditiile a = 0 si A > 0 sunt satisfacute pentru orice meR. Deci raman ultimele 4 conditii

<

>

>
>
1
2
3 m
1
2
3 m
0 ) 1 ( f 1
0 ) 1 ( f 1

<
>
> + + + +
> + + + +
2 3 m
2 3 m
0 2 m 2 1 ) 3 m ( 1
0 2 m 2 ) 1 ( ) 3 m ( ) 1 (
2
2

>
<
> +
>
5 m
1 m
0 6 m 3
0 m

>
<
>
>
5 m
1 m
2 m
0 m

me(0, + ) (- 2, + ) (- , - 1) (- 5, + ) =


Exercitiu:

Fie ecuatia 4mx
2
+ 4(1 - 2m)x + 3(m 1) = 0, meR parametru.
Sa se determine valorile lui meR pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mici decat 1.
b) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 1.
c) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 1 si cealalta mai mare decat 1.
d) Ambele radacini sa fie subunitare

Avem :
a = 4m
A = 16(1 - 2m)
2
- 48m(m - 1) = 16 64m + 64m
2
48m
2
+ 48m = 16m
2
- 16m + 16 =
= 16(m
2
- m + 1)
A > 0 m
2
- m + 1> 0, A
1
= 1 4 = - 3 < 0. Deci m
2
- m + 1 > 0 pentru orice meR
A > 0 pentru orice meR
Fie x
1
, x
2
radacinile reale ale ecuatiei
S = -
m 4
) m 2 1 ( 4
=
m
1 m 2
( din relatiile lui Viete).
a) x
1
, x
2
< 1. Suntem in cazul 1 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

o <
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a
.
Conditia A > 0 este satisfacuta pentru orice meR

<

>
=
1
m 2
1 m 2
0 ) 1 ( f m 4
0 m 4

<
> + +
=
m 2 1 m 2
0 )) 1 m ( 3 1 ) m 2 1 ( 4 1 m 4 ( m 4
0 m
2

<
> + +
=
1 0
0 ) 3 m 3 m 8 4 m 4 ( m 4
0 m

> +
=
0 ) 1 m ( m 4
0 m







Studiem semnul functiei 4m(- m+ 1) pe R

m - 0 1 +
m - - - 0 + + + + + +
-m +1 + + + + + 0 - - - -
4m(- m+ 1) - - - 0 + 0 - - - -

Deci 4m(- m+ 1) > 0 pentru m e(0, 1)

Revenim la sistemul de ecuatii si obtinem

e
=
) 1 , 0 ( m
0 m
me (0, 1).
b) x
1
, x
2
> 1. Suntem in cazul 2 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

o >
> o
> A
=
2 / S
0 ) ( af
0
0 a

Conditia A > 0 este satisfacuta pentru orice meR.

>

>
=
1
m 2
1 m 2
0 ) 1 ( f m 4
0 m 4

>
>
=
m 2 1 m 2
0 ) 1 ( mf 4
0 m

2m 1 > 2m 0m > 1 imposibil me.
c) x
1
< 1 < x
2
. Suntem in cazul 3 rezulta ca trebuie sa rezolvam sistemul

< o
> A
=
0 ) ( af
0
0 a

Conditia A > 0 este satisfacuta pentru orice meR

<
=
0 ) 1 ( f m 4
0 m 4

< + +
=
0 )) 1 m ( 3 1 ) m 2 1 ( 4 1 m 4 ( m 4
0 m
2

< +
=
0 ) 1 m ( m 4
0 m

+ e
=
) , 1 ( ) 0 , ( m
0 m
me( - , 0) ( 1, + )

d) Radacinile sunt subunitare 1 < x
1
s x
2
< 1. Suntem in cazul 4 rezulta ca trebuie sa
rezolvam sistemul

| <
o >
> |
> o
> A
=
2 / S
2 / S
0 ) ( af
0 ) ( af
0
0 a

Conditia A > 0 este satisfacuta pentru orice meR

<

>

>
>
=
1
m 2
1 m 2
1
m 2
1 m 2
0 ) 1 ( f 1
0 ) 1 ( f 1
0 m 4

<
>
> + +
> + +
=
m 2 1 m 2
m 2 1 m 2
0 )) 1 m ( 3 1 ) m 2 1 ( 4 1 m 4 ( m 4
0 )) 1 m ( 3 ) 1 ( ) m 2 1 ( 4 ) 1 ( m 4 ( m 4
0 m
2
2

<
>
> +
> + +
=
1 0
1 m 4
0 ) 1 m ( m 4
0 ) 3 m 3 m 8 4 m 4 ( m 4
0 m

>
e
>
=
4
1
m
) 1 , 0 ( m
0 ) 7 m 15 ( m 4
0 m


Studiem semnul functiei 4m(15m - 7) pe R

m
- 0
15
7
+
m - - - 0 + + + + + +
15m - 7 - - - - - 0 + + + +
4m(15m - 7) + + + 0 - 0 + + + +

Deci 4m(15m - 7) > 0 pentru m e(- , 0) |
.
|

\
|
+ ,
15
7

Revenim la sistemul de ecuatii si obtinem

|
.
|

\
|
+ e
e
|
.
|

\
|
+ e
=
,
4
1
m
) 1 , 0 ( m
,
15
7
) 0 , ( m
0 m

me ( )
(

|
.
|

\
|
+ ,
15
7
0 , (0, 1) |
.
|

\
|
+ ,
4
1
(- 5, +) = |
.
|

\
|
1 ,
15
7

( deoarece 0 <
4
1
<
15
7
< 1).


Exercitiu propus spre rezolvare:

Fie ecuatia mx
2
- (3m + 1)x + 2m + 1 = 0, meR parametru.
Sa se determine valorile lui meR pentru care:
a) Ecuatia are radacini reale mai mari decat 2.
b) Ecuatia are o radacina reala mai mica decat 2 si cealalta mai mare decat 2.
c) Ambele radacini reale sa fie in intervalul ( - 1, 2).

1. Spunem ca sirul de numere a
1
, a
2
, a
3
, , a
n
, este o progresie aritmetica daca pentru orice
k2 avem a
1 k
= a
k
+ r, unde r este un numar constant, r 0, numit ratie.

2. Proprietatile progresiei aritmetice:

a) a
n
=
2
a a
1 n 1 n

, n2 a
n
a
1 n
= a
1 n
- a
n
, n2,
b) a
n
= a
1
+ (n 1)r, n2,

c) a
k
= a
p
+ (k p)r, k, p 2,
d) S
n
=

2
n a a
n 1

, n2 unde S
n
=a
1
+ a
2
+ a
3
+ + a
n
(suma primilor n termeni ai progresiei
aritmetice).



3. Spunem ca sirul de numere b
1
, b
2
, b
3
, , b
n
, , (b
n
0), este o progresie geometrica daca
pentru orice k2 avem b
k+1
= b
k
q, unde q este un numar constant, q 0, numit ratie.

4. Proprietatile progresiei geometrice:

a) b
1 n
/b
n
= b
n
/b
1 n
, n2 b
2
n
= b
1 n
b
1 n
, n2,
b) b
n
= b
1
q
1 n
, n2,

c) b
k
= b
p
q
p k
, k, p 2,
d) S
n
=
1 q
b q b
1 n

=
1 q
b b
1 1 n

, q 1, n2, unde S
n
= b
1
+ b
2
+ b
3
+ ...+ b
n
(suma primilor n
termeni ai progresiei geometrice).


Progresii aritmetice
Definiie: Se numete progresie aritmetic un ir de numere reale a
n
n care diferena
oricror doi termeni consecutivi este un numr constant r, numit raia progresiei
aritmetice:a 1 ,
1

n r a
n n

Se spune c numerele a
n
a a , , ,
2 1
sunt n progresie aritmetic dac ele sunt termenii
consecutivi ai unei progresii aritmetice.
Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice:S
2
) (
1
n a a
n
n


Trei numere x
1
, x
2
, x
3
se scriu n progresie aritmetic de forma :
x
1
= u r, x
2
= u, x
3
= u + r ; u,r R .
Patru numere x
1
, x
2
, x
3
, x
4
se scriu n progresie aritmetic astfel:
x
1
= u 3r, x
2
= u r , x
3
= u + r , x
4
= u + 3r, u,r R .
S se determine numrul real x,

tiind c 3, 4, 3 x x + sunt trei termeni consecutivi ai unei progresii
aritmetice.
2 8 4. x x = =
4
2
Progresii geometrice
Definiie : Se numete progresie geometric un ir de numere reale b 0 ,
1
= b
n
n care
raportul oricror doi termeni consecutivi este un numr constant q, numit raia progresiei
geometrice: q
b
b
n
n
=
+1
,q 0 =
Se spune c numerele b
n
b b , , ,
2 1
sunt n progresie geometric dac ele sunt termenii
consecutivi ai unei progresii geometrice.
Teorem:irul
1
) (
> n n
b este progresie geometric 2 ,
1 1
2
> =
+
n b b b
n n n

Termenul general al unei progresii geometrice:b
1
1

=
n
n
q b
Prop.:Numerele a,b,c sunt n progresie geometric c a b =
2

Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice: S
1
) 1 (
1

=
q
q b
n
n
,q 1 = sau
S dac b n
n
,
1
= q = 1
Trei numere x
3 2 1
, , x x se scriu n progresie geometric de forma :
x 0 , , ,
3 2 1
= = = = q q u x u x
q
u

Patru numere x
1
, x
2
, x
3
, x
4
se scriu n progresie geometric de forma:
x
1
= 0 , , , ,
3
4 3 2
3
= = = = q q u x q u x
q
u
x
q
u

Numere complexe


Multimea numerelor complexe est multimea C = {z } 1 i , R b , a , ib a z
2
= e + = .
Daca z = a + ib, a, beR, a este partea reala a lui z si ib este partea imaginara, iar b se numeste
coeficientul partii imaginare.
Notam a = Re(z) si b = Im(z).
Modulul numarului complex z = a + ib, a, beR, este z =
2 2
b a + .
Doua numere complexe z = a + ib si z = c + id sunt egale Re(z) = Re(z) si Im(z) = Im(z),
adica

=
=
d b
c a
.
Daca z = a + ib, a, beR atunci M(a, b) este imaginea lui z in planul complex.
Daca M(a, b) este un punct din planul complex atunci z = a + ib este afixul lui M.


Adunarea numerelor complexe:

Daca z = a + ib si z'= c + id atunci z + z' = (a + c) + i(b + d).

Proprietatile adunarii:

Adunarea este:
- asociativa,
- comutativa,
- admite element neutru pe 0 = 0 + i0 si
- orice numar z = a + ib are ca simetric numarul z = - a ib.

Inmultirea numerelor complexe

Daca z = a + ib si z'= c + id atunci z z'= (ac - bd) + i(ad + bc).

Proprietati:

Inmultirea este:
- asociativa,
- comutativa,
- admite element neutru pe 1 = 1 + i0 si
- orice numar z = a + ib, z = 0 are ca invers numarul z
1
=
2 2
b a
a
+
-
2 2
b a
b
+
i .
Inmultirea este distributiva fata se adunare: z(z + z) = zz + zz, z, z, zeC.

Puterile numarului i

Puterile lui i au patru valori: i, -1, -i si 1.
In general un numar natural n raportat la impartirea la 4 poate fi de forma:
n = 4k, n = 4k + 1, n = 4k + 2, n = 4k + 3.
Atunci avem: i
k 4
= 1, i
1 k 4 +
= i, i
2 k 4 +
= -1, i
3 k 4 +
= -i.

PENTRU M1
Conjugatul unui numar complex

Daca z = a + ib este un numar complex atunci z = a ib se numeste conjugatul lui z.

Proprietati:

z + z = 2a = 2Re(z), z - z = 2bi = 2Im(z)i, ze C,
' z z = ' z z , z, z'e C,
' z z = ' z z , z, z'e C,
z z = a
2
+ b
2
=
2
z , ze C,

' z
z
=
' z ' z
' z z

=
2
' z
' z z
, z, z'e C,

n
z = ( )
n
z , ze C,

____
' z
z
|
.
|

\
|
=
' z
z
, ze C.

Modulul unui numar complex

zeC, z = a + ib avem z =
2 2
b a + modulul lui z , z = z z .

Proprietati:
z = z ze C; z z =
2
z , ze C
' z z ' z z + s + z, z'e C.
z - ' z s ' z z ' z z + s + z, z'e C.
' z z = z ' z z, z'e C;
n
z =
n
z ze C

' z
z
=
' z
z
z, z'e C, z' = 0;

Exemple:

1. Sa se determine x, y eR astfel incat (2x + y) + 3xi = (x + 1) 6i.

Rezolvare:

=
+ = +
6 x 3
1 x y x 2

=
= +
2 x
1 y x

=
=
3 y
2 x
.

2. Daca z = (x + 1) 3xi si z = 3 5 . Sa se afle xe R.

Rezolvare:
z =
2 2
x 9 ) 1 x ( + + si z = 3 5 (x + 1)
2
+ 9x
2
= 45x
2
+ 2x + 1 + 9x
2
= 45
10x
2
+ 2x 44= 0 5x
2
+ x 22= 0, A = 1 + 440 = 441, x
2 , 1
=
10
21 1
x
1
= -2,2, x
2
= 2

1. C z z , 0 2. z z 3.
2 1 2 1
z z z z
3. Daca z = 4 + 3i sa se afle
10
z .

Rezolvare:
z = 9 16 + = 5
10
z =
10
z = 5
10


4. Sa se calculeze i
100
+ i
101
+ i
102
+ i
103
.

Rezolvare:
i
100
+ i
101
+ i
102
+ i
103
= i
100
(1 + i + i
2
+ i
3
) = i
100
(1 + i 1 - i) = 0.

5. Sa se calculeze i
2012
+ i
2012
.

Rezolvare:
i
2012
= i
504 4
= 1. i
2012
+
2012
i
1
= 1 +
1
1
= 2.


6. Sa se calculeze modulul numarului z =
i 4 7
i 8
+

.

Rezolvare:
z =
i 4 7
i 8
+

=
16 49
1 64
+
+
=
65
65
= 1.

7. Daca z =
2
3 i 1 +
. Sa se demonstreze ca z
2
= z .

Rezolvare:
z = i
2
3
2
1
+

z = i
2
3
2
1

.
z
2
=
2
i
2
3
2
1
|
|
.
|

\
|
+

=
4
1
+
2
i
4
3
- 2
2
1

2
3
i =
4
1
-
4
3
- i
2
3
= i
2
3
2
1

= z .

Numere complexe sub form trigonometric
Forma trigonometric a numerelor complexe:
z = r(cos t + i sin t ) ,r =
a
b
tgt b a ,
2 2
;r-raza polar;t-argument redus,t ) 2 , 0 [
M(a,b)-reprezint imaginea geometric a numrului complex z = a+bi
Operaii:
z ) sin (cos ), sin (cos
2 2 2 2 1 1 1 1
t i t r z t i t r
z ) sin( ) [cos(
2 1 2 1 2 1 2 1
t t i t t r r z ], ) sin (cos nt i nt r z
n n

)] sin( ) [cos(
2 1 2 1
2
1
2
1
t t i t t
r
r
z
z

} 1 , , 1 , 0 { ),
2
sin
2
(cos

n k
n
k t
i
n
k t
r z z
n
k
n




Permutari Aranjamente Combinari


Avem de rezolvat urmatoarea problema:

Intr-o clasa cu 20 de banci se afla 20 de elevi din care 12 fete si 8 baieti.
a) in cate moduri se pot aseza cei 20 de elevi in banci?
b) in cate moduri se pot aseza cele 12 fete in banci?
c) in cate moduri se pot alege 2 elevi pentru a participa la un concurs cu o clasa paralela?
d) in cate moduri se poate alege o grupa de 3 elevi formata din 2 fete si un baiat pentru a
participa la un concurs cu o clasa paralela?

Apare intrebarea Ce notiuni trebuie sa folosim pentru rezolvarea problemei: permutari,
aranjamente sau combinari ? Pentru a raspunde corect trebuie ca aceste notiuni sa fie intelese
foarte bine iar diferentele dintre ele clarificate.

Fie A o multime finita, nevida, ce contine n elemente.

O permutare a multimi A este o multime ordonata ce contine elementele lui A. Astfel fiecarui
element i s-a fixat un loc pe care-l ocupa in multimea respectiva.
Numarul de permutari ale lui A se noteaza P
n
, se citeste permutari de n si are formula:
P
n
= 123 ... (n - 1)n = n!.

O submultime ordonata a lui A de k elemente (k n) se numeste aranjament de n luate cate k.
Numarul aranjamentelor de n luate cate k se noteaza A
k
n
, se citeste aranjamente de n luate cate
k (k n) si este dat de formula:
A
k
n
= n(n-1)(n-2)(n-k+1).
Astfel A
n
n
= P
n
= n!.

O submultime a lui A de k elemente (k n) se numeste combinare de n elemente luate cate k
Numarul combinarilor de n luate cate k se noteaza C
k
n
si se citeste combinari de n luate cate k
(k n) si este dat de formula:
C
k
n
=
k
k
n
P
A
sau C
k
n
=
k ... 2 1
) 1 k n ( ... ) 1 n ( n


.
Astfel diferenta dintre un aranjament de n elemente luate cate k (A
k
n
) si o combinare de n
elemente luate cate k (C
k
n
) este data de faptul ca un aranjament este o multime ordonata.

Exemplu:
Fie A= {1, 2, 3}. Sa se scrie toate aranjamentele si toate combinarile formate din 2 elemente ale
multimii A.
Aranjamentele de 3 luate cate 2 sunt: {1, 2}, {2, 1}, {1, 3}, {3, 1}, {2, 3}, {3, 2} si numarul lor este
dat de A
2
3
= 32 = 6.
Combinarile de 3 luate cate 2 sunt: {1, 2}, {1, 3}, {2, 3} si numarul lor este dat de C
2
3
=
2
2
3
P
A
=
! 2
6
= 3


Revenim la problema de mai sus:

a) Fiecare mod in care se pot aseza cei 20 de elevi in banci constituie o multime ordonata (locul
fiecarui elev este fixat) a celor 20 elevi. Deci fiecare mod este o permutare. Numarul modurilor in
care se pot aseza cei 20 elevi in banci este P
20
= 20!.

b) Fiecare mod in care se pot aseza cele 12 de fete in banci constituie o submultime ordonata
(locul fiecarei fete este fixat) de 12 fete din cei 20 elevi. Deci fiecare mod este un aranjament de
20 luate cate 12. Numarul modurilor in care se pot aseza cele 12 fete in banci este
A
12
20
=2019...9.

c) In alegerea celor 2 elevi nu conteaza ordinea in care acestia se aleg. Deci un mod de a alege 2
elevi din cei 20 este o combinare de 20 luate cate 2. Numarul modurilor in care se pot alege cei 2
elevi este C
2
20
=
2 1
19 20

= 190.

d) Modul in care de pot alege 2 fete din cele 12 reprezinta o combinare de 12 luate cate 2.
Numarul modurilor de a alege cele 2 fete este C
2
12
=
2 1
11 12

= 66. Aceste se completeaza cu 1 baiat.


Modul in care se poat alege 1 baiat este o combinare de 8 luate cate 1. Numarul modurilor de a
alege 1 baiat este C
1
8
=
1
8
= 8. Atunci numarul modurilor in care se poate forma aceasta grupa
este
C
2
12
C
1
8
= 66 8 = 528.


Exercitii:

1. In cate moduri se pot aranja 10 carti diferite pe un raft?

Solutie:
Un mod in care se pot aranja cele 10 carti pe raft reprezinta o permutare de 10 elemente.
Deci numarul de moduri in care se pot aranja cele 10 carti este P
10
= 10! .


2. In cate moduri se pot aranja 10 carti pe un raft stiind ca 3 sunt dintre ele sunt scrise de
acelasi autor si trebuie sa stea una langa alta?

Solutie:
Cele trei volume se pot aseza in P
3
= 3! moduri. Dupa aranjarea celor 3 volume aceste vor fi
considerate ca o singura carte si deci avem de aranjat 8 elemente care se face in P
8
= 8!
moduri. Deci numarul de moduri in care se pot aranja cele 10 carti este
P
3
P
8
= 3!8!.

3. Avem o colectie de 4 carti diferite scrise de un autor si alte 6 carti diferite scrise de alt
autor. In cate moduri putem alege 4 carti din care 2 scrise de un autor si celelate 2 scrise
de celalat autor.

Solutie:
Din cele 4 carti scrise de primul autor se pot alege 2 carti in C
2
4
=
2 1
3 4

= 6 moduri si se
completeaza cu inca 2 din cele 6 scrise de cel de-al doile autor in C
2
6
=
2 1
5 6

= 15 moduri.
Deci cele 4 carti se pot alege in C
2
4
C
2
6
= 615 = 90 moduri.


4. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4} din care se formeaza numere din 4 cifre distincte
de forma abcd. Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot forma stiind ca:
a) a = 1, b) a 2, c) a = 1, b = 2, c) a = 1, b = 2, d = 3.

Solutie:
a) a fiind fixat fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
3 cifre (acestea pot lua doar valorile 2, 3, 4 deoarece a, b, c si d sunt distincte). Numarul de
moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre este 3!. Deci numarul acestor numere este
3! = 123 = 6.

b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din
cele 4 cifre adica 4!. Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 2 adica 3!(conform
rationamentlui de la punctul a)). Deci raspunsul este 4! 3! = 1234 - 123 = 18.

c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este 2!. Deci numarul
acestor numere este 2! = 12= 2.

d) a, b si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia c.
c nu poate lua decat valoarea 4 deoarece cifrele sunt distincte. Deci avem un singur numar.


5. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4, 5} din care se formeaza numere din 4 cifre distincte
de forma abcd. Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot forma stiind ca:
a) a = 1, b) a 1, c) a = 2, b = 3, d) b = 1, c = 3, d = 5.

Solutie:
a) a fiind fixat fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
3 cifre (acestea pot lua doar valorile 2, 3, 4, 5 deoarece a, b, c si d sunt distincte). Numarul de
moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre este A
3
4
. Deci numarul acestor numere este
A
3
4
= 432 = 24.

b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din
cele 5 cifre adica A
4
5
. Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 1 adica A
3
4
. Deci
raspunsul este A
4
5
A
3
4
= 5432 - 432 = 96.
c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este A
2
3
(2 si 3 fiind valorile
lui a respectiv b numai pot fi luate de c si d). Deci numarul acestor numere este A
2
3
= 32= 6.

d) b, c si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia a.
a nu poate lua decat valoarile 2 sau 4 deoarece cifrele sunt distincte. Deci avem doua numere.

6. Se considera multimea A = {1, 2, 3 , 4, 5} din care se formeaza numere din 4 cifre care se
pot repeta de forma abcd. Sa se determine numarul de astfel de numere care se pot
forma daca:
a) a = 1, b) a 1, c) a = 2, b = 3, c) b = 1, c = 3, d = 5.

Solutie:
a) a fiind fixat, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
3 cifre. Acestea pot lua orice valoare din A deoarece a, b, c si d nu sunt distincte.
Deci fiecare cifra poate lua 5 valori. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 3 cifre
este 55 5 = 5
3
= 125

b) Numarul acestor numere este dat de numarul tuturor numerelor care se pot forma din
cele 5 cifre adica 5555 = 5
4
. Din acesta se scad numerele care incep cu cifra 1 adica
5
3
(conform rationamentului de la punctul a)). Deci raspunsul este 5
4
5
3
= 5
3
4 = 500.

c) a si b fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le iau celelalte
2 cifre. Numarul de moduri in care pot fi date valori celor 2 cifre este 55= 25. Deci numarul
acestor numere este 25.

d) b, c si d fiind fixate, fiecare astfel de numar este determinat de valorile pe care le ia a.
Deoarece cifrele se pot repeta a poate lua toate valorile lui A. Deci avem 5 numere.


Combinatorica. Binomul lui Newton


1. Produsul 123 n il notamn! si se citeste n factorial. Prin conventie 0! = 1.

2. Proprietati:
a. (n+1)! = (n+1) n!,
b. (n+1)! n! = nn!,
c.
! n
1
-
)! 1 n (
1
+
=
)! 1 n (
n
+
.

3 Fie A={a
1
,a
2
, , a
n
} o multime nevida care contine n elemente. Se numeste permutare a
multimii A, multimea ce contine elementele lui A carora li s-au fixat un loc pe care-l ocupa in
multimea. Multimea permutarilor lui A se noteaza cu P
n
si se calculeaza astfel P
n
= n!

4. Fie A ={a
1
,a
2
, , a
n
} o multime nevida care contine n elemente. O permutare este un sir de
numere determinat de functia injectiva f:{1, 2, , n} A reprezentata prin tabloul,

|
|
.
|

\
|
n i 2 1
a ........ a .......... a a
n .......... i .. .......... 2 1
unde dacai j a
i
a
j
, care fixeaza locul fiecarui element

6. Fie A o multime nevida care contine n elemente. O submultime ordonata a lui A de k elemente
(ks n) se numestearanjament de n luate cate k.
Numarul acestor submultimi se noteaza A
k
n
si se citeste aranjamente de n luate cate k si se
calculeaza astfel A
k
n
= n(n-1)(n-2)(n-k+1).

7. Formule uzuale:
a. A
k
n
= n A
1 k
1 n

, A
k
n
= n(n-1) A
2 k
2 n

;
b. A
k
n
=
)! k n (
! n

;
c. A
k
n
= (n-k+1) A
1 k
n

;
d. A
n
n
= P
n
.

8. Fie A o multime nevida care contine n elemente. O submultime a lui A de k elemente (n> k) se
numestecombinare de n elemente luate cate k.

Numarul acestor submultimi se noteaza C
k
n
si se citeste combinari de n luate cate k si se
calculeaza astfel C
k
n
=
k
k
n
P
A
sau C
k
n
=
k ... 2 1
) 1 k n ( ... ) 1 n ( n

+
.
9. Formule uzuale:

a. C
0
n
= C
n
n
= 1,

b. C
k
n
=
)! k n ( ! k
! n

,

c. C
k
n
= C
k n
n

(C
k
n
, C
k n
n

combinari complementare);

d. C
1 k
n

=
1 k
k n

C
k
n
,

e. C
k
n
=
k
n
C
1 k
1 n

,

f. C
k
n
= C
k
1 n
+ C
1 k
1 n


10. Binomul lui Newton: (a+b)
n
= C
0
n
a
n
+ C
1
n
a
1 n
b+ C
2
n
a
2 n
b
2
+ +C
1 n
n

ab
1 n
+ C
n
n
b
n
.
C
, C
1
n
, C
2
n
, , C
1 n
n

, C
n
n
se numesc coeficienti binomiali.

11. Pentru n = 2 si n = 3 avem:
(a+b)
2
= a
2
+ 2ab + b
2
;
(a+b)
3
= a
3
+ 3a
2
b + 3ab
2
+ b
3
;

12. (a-b)
n
= C
0
n
a
n
- C
1
n
a
1 n
b+ C
2
n
a
2 n
b
2
+ + (-1)
k
C
k
n
a
k n
b
k
+ + (-1)
n
C
n
n
b
n
.

13. Formule:
+ C
1
n
+ C
2
n
+ + C
1 n
n

+ C
n
n
= 2
n
.
+ C
2
n
+ C
4
n
+ = C
1
n
+ C
3
n
+ C
5
n
+ = 2
1 n
.

14. Termenul de ordinul k+1 din dezvoltarea Binomului lui Newton (a + b)
n
se noteaza T
1 k
si
avem
T
1 k
= C
k
n
a
k n
b
k
.

14. Termenul de ordinul k+1 din dezvoltarea Binomului lui Newton (a - b)
n
se noteaza T
1 k
si
T
1 k
= (-1)
k
C
k
n
a
k n
b
k
.




Fie numerele reale a si b si numarul natural nenul n. Avem:
. ) 1 ( ... ) 1 ( ... ) (
... ... ) (
3 3 3 2 2 2 1 1
0
1 1 0
n n
n
n k k n k
n
k n
n
n
n
n
n
n n
n
k
k k n k
n
n n
n
k k n k
n
n
n
n
n
n
b C b a C b a C b a C b a C a b a
b a C b C b a C b a C a C b a
+ + + + + =
+ + + + + + = +

=


C
n
n
C
n
n


Logaritmi


1. FieA, aR, A > 0, a > 0, a 1. Se numestelogaritm in baza a din numarul real A, numarul
notat log
a
A cu proprietateaa
A log
a
=A.
Astfel spus log
a
A = X a
X
= A.
Dacaa = 10 atunci se utilizeaza notatia lg A (logaritm zecimal) .
Dacaa = e atunci se utilizeaza notatia ln A (logaritm natural).


Proprietati:

Fie a > 0, a 1,

a) log
a
1 = 0;
b) log
a
a = 1;
c) log
a
a

= , ;
d) log
a
A
1
= - log
a
(A>0)
e) log
a
(A B) = log
a
A+ log
a
B (A>0, B>0);
f) log
a
B
A
= log
a
A- log
a
B (A>0, B>0);
g) log
a
(A
1
A
2
A
n
) = log
a
A
1
+ log
a
A
2
++ log
a
A
n
(A
1
>0, A
2
>0,,A
n
>0);
h) log
a
A
n
= n log
a
A (A > 0);
i) log
a
n
A =
n
1
log
a
A (A > 0, n 2, nN)

Formula de schimbare a bazei: log
a
A =
a log
A log
b
b
unde A > 0, a > 0, a 1, b > 0, b 1 iar a este baza
veche si b este baza noua.

Caz particular: log
a
b =
a log
1
b
sau log
a
b log
b
a = 1 undea, b > 0, a 1, b 1







Tipuri de ecuaii:

1. a b x f b a a b
a
x f
log ) ( 0 , 1 , 0 ,
) (
= =
2. a ) ( ) ( 1 , 0 ,
) ( ) (
x g x f a a a
x g x f
= =
3. a b x g x f b a b a b
a
x g x f
log ) ( ) ( 1 , , 0 , ,
) ( ) (
= =
4. ecuaii exponeniale reductibile la ecuaii algebrice printr-o
substituie.
5. ecuaii ce se rezolv utiliznd monotonia funciei
exponeniale.

Inecuaii
a>1, ) ( ) (
) ( ) (
x g x f a a
x g x f

a ) ( ) ( ) 1 , 0 (
) ( ) (
x g x f a a
x g x f




FUNCTIA LOGARITMIC

Def: f:(0,) R, f(x)= x
a
log , 1 , 0 a a ,x>0




Dac a 1 f este strict cresctoare

2 1 2 1
log log x x x x
a a

Dac a ( ) 1 , 0 f este strict descresctoare

2 1 2 1
log log x x x x
a a

Proprieti:
Fie a,b ( )

R m y x c b a c ), , 0 ( , , 1 , , , , 0



y x
y
x
y x y x
x y x a
a a a
a a a
a
y
log log log
log log log
log 0
=
+ =
= =

Rezolvarea ecuatiilor exponentiale




Ecuatiile exponentiale sunt ecuatiile care contin necunoscuta x ca exponent al unor puteri de
baza fixa.

Cateva tipuri de ecuatii:

1. Ecuatii de tipul a
) x ( f
= a

unde a>0, a = 1, iar f(x) este o functie de gradul I sau II ,


a
) x ( f
= a

f(x)=.

Exemple:
i) 2
2 x 3 +
= 2,
ii)5
6 x 2 +
= 25,
iii) 3
2 x 3 x
2
+
= 9.

Rezolvare:
i) 2
2 x 3 +
= 23x + 2 = 1 3x = -1 x = -
3
1
S =
)
`

3
1
.
ii) 5
6 x 2 +
= 25 5
6 x 2 +
= 5
2
- 2x + 6 = 2 2x = 4 x = 2 S = {2}.
iii) 3
2 x 3 x
2
+
= 93
2 x 3 x
2
+
= 3
2
x
2
+3x - 2 = 2 x
2
+3x - 4= 0, = 9 + 16 = 25,
x
2 , 1
=
2
5 3
x
1
= - 4, x
2
= 1 S = {- 4, 1}.


2. a
) x ( f
=b unde a>0, a = 1, b>0 iar f(x) este o functie de gradul I a
) x ( f
=b f(x)= log
a
b.
(Observatie: Cazul 2 este o generalizare a cazului 1)

Exemple:
i) 2
3 x+
= 5,
ii) 3
3 x 2 +
= 6.

Rezolvare:
i) 2
3 x+
= 5 x + 3 = log
2
5 x = log
2
5 - 3 x = log
2
5 - log
2
2
3
x = log
2
3
2
5
x = log
2
8
5

S =
)
`

8
5
log
2

ii) 3
3 x 2 +
= 6 2x + 3 = log
3
6 2x = log
3
6 - 3 2x = log
3
6 - log
3
3
3
2x = log
3
3
3
6

2x = log
3
9
2
x =
2
1
log
3
9
2
x = log
3
9
2
x = log
3
3
2
S =
)
`

3
2
3
log .



3. a
) x ( f
= a
) x ( g
unde a>0, a 1, f si g functii de gradul I sau II . Se rezolva ecuatia f(x) = g(x).

Exemplu:
i) 2
2 x 3 +
= 2
6 x
,
ii) 5
1 x 2 x
2
+ +
= 5
5 x+
,
ii)3
7 x 2 x
2
+ +
= 3
5 x
2
+


Rezolvare:
i) 2
2 x 3 +
= 2
6 x
3x + 2 = - x - 6 4x = - 8 x = - 2 S = { - 2}.
ii) 5
1 x 2 x
2
+ +
= 5
11 x+
x
2
+ 2x + 1 = - x + 11 x
2
+ 3x 10= 0, = 9 + 40 = 49,
x
2 , 1
=
2
7 3
x
1
= -5, x
2
= 2 Deci S = {- 5, 2}.
iii) 3
7 x 2 x
2
+ +
= 3
5 x
2
+
x
2
+ 2x + 7 = x
2
+ 5 2x = - 2 x = - 1 S = { - 1}.


4. a
) x ( f
=b
) x ( g
log
a
a
) x ( f
= log
a
b
) x ( g
f(x) = g(x)log
a
b. Se rezolva aceasta ultima ecuatie
algebrica.


Exemple:
i) 3
1 x 2 +
= 2
x
,
ii) 5
6 x+
= 3
1 x


Rezolvare:
i) 3
1 x 2 +
= 2
x
2x +1= log
3
2
x
2x = xlog
3
2 - 1x(2 - log
3
2)= - 1 x =
) 2 log 2 (
1
3


x =
) 2 log 9 (log
1
3 3

x = -
2
9
log
1
3
S =

2
9
log
1
3


ii) 5
6 x+
= 3
1 x
x + 6 = log
5
3
1 x
x + 6 = (x 1) log
5
3x(1 - log
5
3)= - 6 - log
5
3
x =
) 3 log 1 (
) 3 log 6 (
5
5

+
x =
) 3 log 5 (log
) 3 log 5 (log
5 5
5
6
5

+
x =
3
5
log
) 3 5 ( log
5
6
5

S =


3
5
log
) 3 5 ( log
5
6
5











5. Alt tip de ecuatii exponentiale care se pot reduce la cazul 1 sau cazul 2
Exemplu:
i) 5
1 x+
+ 5
2 x+
= 150,
ii) 3
x
- 23
2 x+
+3
3 x+
=30,
iii)2
1 x+
- 32
2 x+
+ 52
3 x+
= 6.

Rezolvare:
i) 5
1 x+
+ 5
2 x+
= 150 5
1 x+
+ 55
1 x+
= 150 5
1 x+
(1 + 5)= 150 65
1 x+
= 150 5
1 x+
=25
5
1 x+
=5
2
x + 1 = 2 x = 1 S = { 1},
ii) 3
x
- 23
2 x+
+3
3 x+
=30 3
x
- 23
2
3
x
+ 33
x
=30 3
x
(1- 18 + 27) = 30
103
x
= 303
x
= 3x = 1 S = { 1},
iii)2
1 x+
- 32
2 x+
+ 52
3 x+
= 6 2
1 x+
- 322
1 x+
+ 52
2
2
1 x+
= 6 2
1 x+
(1 6 + 20)= 6 152
1 x+
=6
2
1 x+
=
5
2
x + 1 = log
2
5
2
x = log
2
5
2
- 1 x = log
2
5
2
- log
2
2x = log
2
10
2

x = log
2
5
1
S =
)
`

5
1
log
2


5. Ecuatii exponentiale care se pot aduce sub forma unei ecuatii de gradul II

Exemple:
i) 4
x
- 32
x
- 4 = 0,
ii) 3
x
- 3
x 1
- 2 = 0.

Rezolvare:
i) 4
x
- 32
x
- 4 = 0 (2
2
)
x
- 32
x
- 4 = 0 (2
x
)
2
- 32
x
- 4 = 0
Notam 2
x
= u . Conditie de rezolvare u > 0 u
2
- 3u - 4 = 0, = 9 + 16 = 25, u
2 , 1
=
2
5 3
,
u
1
= -1< 0 si u
2
= 4 > 0singura solutie a ecuatiei este u
2
. u
2
= 42
x
= 4 x = 2 S = {2}.
ii) 3
x
- 3
x 1
- 2 = 0 3
x
-
x
3
3
- 2 = 0 (3
x
)
2
- 3 - 23
x
= 0 (3
x
)
2
- 23
x
- 3= 0.
Notam 3
x
= u. Conditie de rezolvare u > 0 u
2
- 2u - 3 = 0, = 4 + 12 = 16, u
2 , 1
=
2
4 2
,
u
1
= -1 < 0 si u
2
= 3 singura solutie a ecuatiei este u
2
. u
2
= 3 3
x
= 3 x= 1 S = {1}.



. 1 log , 0 1 log
,
log
log
1
,
log
log
log
log log , log
log log log
= =
= =
= =
= =
a
a x c a
a
b a
b
b
b m b m a
a a
x a c
b
a c
c
a
a
m
a
m
a
a b b

Tipuri de ecuaii:

1.
b
x f
x f x g f g f b x g ) ( ) ( 1 , 0 , , ) ( log
) (
= =
2. ) ( ) ( ) ( log ) ( log x g x f x g x f
a a
= =
3.
) ( log
) ( ) ( log ) ( log
x g
b a
b
a x f x g x f = =
4. ecuaii logaritmice reductibile la ecuaii algebrice printr-o
substituie.
5. ecuaii ce se rezolv utiliznd monotonia funciei logaritmice.

Inecuaii

a>1, ) ( ) ( ) ( log ) ( log x g x f x g x f
a a

a ) ( ) ( ) ( log ) ( log ) 1 , 0 ( x g x f x g x f
a a







Ecuatiile irationale sunt ecuatiile care contin necunoscuta x sub semnul radical.
Etape in rezolvarea ecuatiilor irationale:
1. Analizam radicalii din ecuatie pentru a stabili daca trebuie impuse conditii de existenta a
acestor radicali . Daca avem radicali de ordin par atunci trebuie impuse asemenea
conditii (expl.: expresia de sub radical trebuie sa fie 0) . Solutia finala trebuie sa
verifice aceste conditii;
2. Eliminam radicalii prin diferite metode: ridicare la putere, introducerea unor
necunoscute auxiliare si rezolvarea unui sistem de ecuatii, etc.;
3. Vom ajunge in final la o ecuatie algebrica de gradul I, II sau mai mare care trebuie
rezolvata;
4. Verificam daca solutiile gasite verifica conditiile impuse la 1 si astfel determinam solutiile
ecuatiei irationale.

Cateva tipuri de ecuatii:

1. Ecuatii de tipul
n
b ax = c, unde a, b, cR,
a) n = 2(nr. par) b ax = c trebuie impuse conditii de rezolvare ax + b 0 si c 0
deoarece nu sunt definiti radicalii de ordin par din numere negative.

Exemple:
i) 3 x = 2 .
Rezolvare:
Conditie de rezolvare x + 3 > 0 x > - 3.
( 3 x )
2
= 2
2
x + 3 = 4 x = 1 > - 3. Deci x = 1 verifica conditia de rezolvare S = {1}.

ii) 3 x = -5.
Rezolvare:
Deoarece 3 x 0 si 5 < 0 ecuatia nu are solutii S = .

b) n = 3 (nr. impar)
3
b ax = c nu trebuie impuse conditii de rezolvare deoarece sunt
definiti radicalii de ordin impar din numere negative

Exemple:
i)
3
5 x 2 = 3.
Rezolvare:
Avand radicali de ordinul 3 nu sunt necesare conditii de existenta a radicalilor.
3
5 x 2 = 3 (
3
5 x 2 )
3
= 3
3
2x + 5 = 27 2x = 22 x = 11S = {11}.

ii)
3
2 x 3 = - 2.
Rezolvare:
Avand radicali de ordinul 3 nu sunt necesare conditii de existenta a radicalilor.
3
2 x 3 = - 2(
3
2 x 3 )
3
= ( -2)
3
3x - 2 = - 8 3x = - 6 x = - 2S = { - 2}.


ii) 1 x + + 3 x + = - 3.
Rezolvare:
Deoarece

> +
> +
0 3 x
0 1 x
1 x + + 3 x + > 0 iar 3 <0 ecuatia nu are solutii.
b) n = 3 (nr. impar)
3
b ax
3
b ax = e, nu trebuie impuse conditii de rezolvare
deoarece sunt definiti radicalii de ordin impar din numere negative.
Se noteaza
3
b ax = u si
3
b ax = v si avem de rezolvat un sistem de 2 ecuatii in u si v.
A doua ecuatie se obtine prin ridicarea la puterea a 3-a a necunoscutelor u si v care se
inmultesc cu coeficienti astfel incat prin adunare/scadere sa eliminam necunoscuta x.

Exemplu:
3
1 x +
3
1 x 2 = 1

Rezolvare:
Avand radicali de ordinul 3 nu sunt necesare conditii de existenta a radicalilor.
Notam
3
1 x = u;
3
1 x 2 =v

=
= +
1 v u 2
1 v u
3 3

=
=
1 ) u 1 ( u 2
u 1 v
3 3

= + +
=
1 ) 1 u 3 u 3 u ( u 2
u 1 v
2 3 3

= +
=
0 u 3 u 3 u 3
u 1 v
2 3

= +
=
0 ) 1 u u ( u
u 1 v
2

=
=
0 u
u 1 v
sau

= +
=
0 1 u u
u 1 v
2

= +
=
0 1 u u
u 1 v
2
Sistemul nu are solutii reale deoarece ecuatia u
2
- u + 1 = 0 nu are solutii reale
pentru ca = 1- 4 = - 3 <0

=
=
0 u
u 1 v

=
=
0 u
1 v

=
=
0 1 x
1 1 x 2
3
3

=
=
0 1 x
1 1 x 2

=
=
1 x
1 x
S= {1}.



Statistic i probabilitai


Consideram un lot de numere ,. .
, 1
x
2
x
n
x
Media acestui lot este M= .
1 ...
1
1
2 1

=
=
+ + +
n
i
n
x
n n
x x x




Dispersia lotului este D=

=
=
+ + +
n
i
n
M x
n n
M x M x M x
1
2
1
2 2
2
2
1
) (
1 ) ( .... ) ( ) (
.




Proprietati ale probabilitatii
Fie U o multime (numita universe) si partile multimii U.Elementele lui se numesc
evenimente.Fie P o functie definite pe cu valori in [ ] 1 , 0 .tripletul (U, ,P) este un camp
de probabilitate daca, A,B evenimente din ,avem:
1)P( )=0
2)A
3)P(A
) ( ) ( B P A P B
( ) ( ) B P A P B ) ( ) B A P + =
( B A P B

4)A ) B ( ) ( ) P A P + = =
n
x x x ,...,
2 , 1

Fie U={ }un univers finit si P o probabilitate pe ) (U = .
Notam .Atunci: n i x P P
i i
,..., 3 , 2 , 1 }), ({ = =
1)Suma probabilitatilor evenimentelor elementare este:


= = =
= = = = + + +
U x
n
i
i
n
i
i n
x P x P P P P P }) ({ }) ({ 1 ...
1 1
2 1
2)Probabilitatea oricarui eveniment este suma probabilitatilor evenimentelor elementare pe
care le include,adica P(A)= A

A x
x P }) { ( , U
Intr-un camp de evenimente egal probabile (U,P), A avem P(A)=
] [
] [
U
A

P(A)=
cazuri de total nr
lui evenimentu favorabile cazurilor nr
. . .
. . .







Vectori i operaii cu vectori

Definiie:
Se numete segment orientat, o pereche ordonat de
puncte din plan;
Se numete vector, mulimea tuturor segmentelor
orientate care au aceeai direcie, aceeai lungime i acelai
sens cu ale unui segment orientat.
Observaii:
Orice vector AB se caracterizeaz prin:
- modul(lungime,norm), dat de lungimea segmentului
AB;
- direcie, dat de dreapta AB sau orice dreapt paralel
cu aceasta;
- sens, indicat printr-o sgeat de la originea A la
extremitatea B.
Notaii: AB vectorul cu originea A i extremitatea B;
2
0
2
0
) ( ) ( y y x x AB + = - modulul vectorului AB unde
A(x
0
,y
0
), B(x.y).
Definiie:
Se numesc vectori egali, vectorii care au aceeai direcie,
acelai sens i acelai modul. Doi vectori se numesc opui dac
au aceeai direcie, acelai modul i sensuri contrare:
- AB = BA .
Adunarea vectorilor se poate face dup regula triunghiului sau
dup regula paralelogramului:
Fie punctele ( ) 2, 1 A i ( ) 1, 3 B . S se determine numerele reale a i b astfel nct AB ai b j = +


.
( ) ( ) 1 2 3 1 3 4 3, 4. AB i j i j a b = + + = + = =


R v sau v = = = , 0 0 0
v v v v Daca = , 0 , 0 are direcia i sensul
vectorului v dac 0 i sens opus lui v dac 0 .
Definiie:
Doi vectori se numesc coliniari dac cel puin unul este nul sau
dac amndoi sunt nenuli i au aceeai direcie. n caz contrar
se numesc necoliniari.




vectori coliniari vectori necoliniari

Teorem:
Fie 0 u i v un vector oarecare.
Vectorii u i v sunt coliniari u v i a R = . . .
Punctele A, B, C sunt coliniare
AC AB i Ra coliniari sunt AC si AB = . . .
CD si AB CD AB sunt coliniari;
Dac u i v sunt vectori necoliniari atunci
0 0 . . , = = = + y x v y u x i a R y x .

Teorem: Fie a i b doi vectori necoliniari. Oricare ar fi
vectorul v , exist ) ( , unice R astfel nct b a v + = .
Vectorii a i b formeaz o baz.
, se numesc coordonatele vectorului v n baza ( ) b a, .

Definiie:
Fie XOY un reper cartezian. Considerm punctele A(1,0),
B(0,1). Vectorii OB j si OA i = = se numesc versorii axelor
de coordonate. Ei au modulul egal cu 1, direciile axelor i
sensurile semiaxelor pozitive cu OX i OY.


Baza ( ) j i, se numete baz ortonormat.





n reperul cartezian
( )
, , O i j


se consider vectorii 3 2 u i j = +

i 5 . v i j =

S se determine
coordonatele vectorului 5 3 u v +

.
5 3 15 10 15 3 7 u v i j i j j + = + + =

. Coordonatele cerute sunt ( ) 0, 7 .

j y i x B A B A v + = + = ' ' ' ' ' ' x=x
B
- x
A
, y=y
B
- y
A

j v pr i v pr v
OY OX
+ =
2 2
) ( ) (
A B A B
y y x x AB + =
Teorem:
Fie ) ' , ' ( ), , ( y x v y x u . Atunci:
1) u +v are coordonatele (x+x.y+y);
2) v R , are coordonatele ( x, y);
3) ) ' , ' ( ), , ( y x v y x u sunt coliniari
. 0 ' ' . 0 ' , ' ,
' '
= = = y x xy y x k
y
y
x
x

4) Produsul scalar a doi vectori nenuli.
]. , 0 [ , ) , ( cos = = v u m unde v u v u
2 2 2 2
) ' ( ) ' (
' '
cos
y x y x
y y x x
+ +
+
=
0 ] ,
2
( ; 0 ]
2
, 0 [ v u v u


Fie ) ' , ' ( ), , ( y x v y x u nenuli. Atunci:
. 0 ' ' 0 = + = y y x x v u v u


. 0 ; 1
. 0 0
. , 0
2
= = =
= =
=
j i j j i i
u u u
u u u u

Vectori de poziie. Dac
B A
r r ,
sunt vectori de poziie, atunci:
A B
r r AB =

n reperul cartezian xOy se consider punctele ( ) 4, 8 A

i ( ) 6, 3 . B

S se determine coordonatele
vectorului OA OB +

.
( ) ( )
4 8 6 3 10 5 . OA OB i j i j i j + = + + =


Vectorul OA OB +

are coordonatele ( ) 10, 5 .

Ecuatia dreptei intr-un reper ortogonal


O dreapta din plan, intr-un reper ortogonal, este determinata in urmatoarele doua situatii:
a) Se cunosc un punct al dreptei si directia dreptei sau
b) Se cunosc doua puncte ale dreptei.

Analizam fiecare caz in parte:

a) Ecuatia dreptei cand cunoastem un punct si directia.

1. Dreapta d care trece prin punctul A(x
0
,
y
0
) si are directia vectorului u

(a, b), 0, b 0
sau u

= a i

+b j

are ecuatia :
b
y y
a
x x
0 0

(1)

Daca a = 0 ecuatia dreptei d este: x = x
0
.

Daca b = 0 ecuatia dreptei d este: y = y
0
.

Exemplu: Daca se cunosc A(1, -3) si vectorul u

(2, 5) atunci ecuatia dreptei d, care


trece prin punctul A si are directia data de u

, este:
5
3 y
2
1 x

.

2. Dreapta d care trece prin A(x
0
,
y
0
) si panta m are ecuatia:

y y
0
= m(x x
0
) (2)

Exemplu: Daca se cunosc A(2, 3) si panta m = - 3, atunci ecuatia dreptei d, care trece prin
punctul A si are panta m, este: y 3 = -3(x 3).

3. Dreapta d care trece prin A(x
0
,
y
0
) si este paralela cu dreapta d': ax + by + c = 0.
Panta dreptei d' este m
d
= -
b
a
. Din d || d m
d
= m
d
. Deci m
d
= -
b
a
si d are ecuatia:
y y
0
= -
b
a
(x x
0
) (3)

Exemplu: Daca se cunosc A(2, 3) si d': 2x y + 5 = 0 atunci ecuatia dreptei d care trece
prin punctul A si este paralela cu d', este d: y 3 = -
1
2

(x - 2) d: y 3 = 2(x - 2).

4. Dreapta d trece prin A (x
0
,
y
0
) si este perpendiculara pe dreapta d' de panta m
d.

In acest caz : m
d
= -
' d
m
1
si folosim formula (2)


Exemplu: Daca se cunosc A(2, 3) si dreapta d': 2x y +5 = 0, d' d , atunci ecuatia
dreptei d care trece prin punctul A si este perpendiculara pe d', este d: y 3 = m
d
(x - 2).
m
d
= -
b
a
= -
1
2

= 2 m
d
= -
' d
m
1
= -
2
1
d: y 3 = -
2
1
(x - 2).

5. Dreapta d care trece prin A(x
0
,
y
0
) si este perpendiculara pe directia vectorului u

(a, b),
a 0, b 0 sau u

= a i

+b j

are ecuatia:

a
y y
b
x x
0 0

(4)

Exemplu: Daca se cunosc A(1, -3) si vectorul u

(2, 5) atunci ecuatia dreptei d, care


trece prin punctul A si este perpendiculara pe directia vectorului u

, este
2
3 y
5
1 x

.

b) Ecuatia dreptei cand cunoastem doua puncte A(x
1
, y
1
) si B (x
2
, y
2
)

cu: x
1

x
2
si y
1

y
2

situate pe dreapta.

Dreapta AB are ecuatia:

1.
1 2
1
1 2
1
x x
x x
y y
y y

(5)

sau

2.
1 y x
1 y x
1 y x
2 2
1 1
= 0 (6)

Exemplu: Ecuatia dreptei AB unde A (2 , 3) si B (-1, 4) este :


2 1
2 x
3 4
3 y

-3(y 3) = x 2- 3y + 9 = x - 2 x + 3y 11 = 0 sau


1 4 1
1 3 2
1 y x

= 0 3x + 8 y + 3 -4x 2 y = 0 -x 3y + 11 = 0 x +3y -11 = 0.




Formule trigonometrice


1. cos
2
x + sin
2
x =1,
2. 1 + tg
2
x=
x cos
1
2
x

k
2
,
3. 1 + ctg
2
x =
x sin
1
2
, x k .

4. sin (x y) = sin x cos y sin y cos x;

5. cos (x y) = cos x cos y sin x sin y;

6. sin 2x = 2sin x cos x;

7. cos 2x = cos
2
x - sin
2
x din care rezulta:

8. cos 2x = 2 cos
2
x 1; cos 2x = 1 2 sin
2
x si

9. cos x=
2
x 2 cos 1
; sin x=
2
x 2 cos 1
.

Alte formule:

10. tg(x y) =
tgxtgy 1
tgy tgx


; ctg(x y) =
ctgy ctgx
1 ctgy ctgx


;

11. tg 2x =
x tg 1
tgx 2
2

; ctg 2x =
ctgx 2
1 x ctg
2

;

12. tg x =
2
x
tg 1
2
x
tg 2
2

; sin x =
2
x
tg 1
2
x
tg 2
2

; cos x =
2
x
tg 1
2
x
tg 1
2
2

.
Formule de transformare a sumei in produs:

13. sin a + sin b = 2sin
2
b a
cos
2
b a
; sin a - sin b = 2sin
2
b a
cos
2
b a
;

14. cos a + cos b = 2cos
2
b a
cos
2
b a
; cos a - cos b = - 2sin
2
b a
sin
2
b a
;

15. tg a +tg b =
b cos a cos
) b a sin(
; tg a tg b =
b cos a cos
) b a sin(
;

16. ctg a + ctg b =
b sin a sin
) b a sin(
; ctg a - ctg b =
b sin a sin
) a b sin(
.


Formule de transformarea produsului in suma:


17. sin a cos b =
2
) b a sin( ) b a sin(
;
18. cos a cos b =
2
) b a cos( ) b a cos(
;
19. sin a sin b =
2
) b a cos( ) b a cos(
.



Deoarece
( )
2 2
sin130 sin 180 50 sin50 sin 50 cos 50 1. = = + =


S se calculeze
2 2
sin 130 cos 50 +

.
S se calculeze sin170 sin10

( )
sin170 sin 180 10 sin10 sin10 sin10 0 = = =

.


trigonometrice

Functii




Semnul funciilor trigonometrice:


Sin: [ ] 1 , 1
2
,
2





arcsin:[-1,1]

2
,
2














Cos: [ ] [ ] 1 , 1 , 0


arccos:[-1,1] [ ] , 0




Tg: R

2
,
2




arctg:R

2
,
2






Reducerea la un unghi ascuit
Fie u )
2
, 0 (

Notm sgn f= semnul funciei f; cof = cofuncia lui f

=
=
=


impar k u u k f
par k u u k f
u k
, cos )
2
( sgn
, sin )
2
( sgn
2
sin

Analog pentru
celelalte;
n general,

=
=
=
impar k u cof u k f
par k u f u k f
u k f
), ( )
2
( sgn
), ( )
2
( sgn
)
2
(







Ecuaii trigonometrice
Fie x un unghi, a un numr real i k Z .
] 1 , 0 [ , arcsin ) 1 ( 1 , sin + = = a dac k a x a a x
k

= ] 0 , 1 [ , arcsin ) 1 (
1
+
+
a dac k a
k

] 1 , 0 [ , 2 arccos 1 , cos + = = a dac k a x a a x
= ] 0 , 1 [ , ) 1 2 ( arccos + + a dac k a
k arctga x R a a tgx + = = ,

k a x a x
k
+ = = ) 1 ( ) arcsin(sin
k a x a x 2 ) arccos(cos + = =
k a x a tgx arctg + = = ) (


k x g x f x g x f
k
+ = = ) ( ) 1 ( ) ( ) ( sin ) ( sin
k x g x f x g x f 2 ) ( ) ( ) ( cos ) ( cos + = =
Z k k x g x f x tgg x tgf + = = , ) ( ) ( ) ( ) (

Ecuaii trigonometrice reductibile la ecuaii care conin aceeai
funcie a aceluiai unghi;
Ecuaii omogene n sin x i cos x de forma: asin x+bcos x=0; asin
2

x+bsin x .cos x+ ccos
2
x=0
Ecuaii trigonometrice care se rezolv prin descompuneri n factori;
Ecuaii simetrice n sin x i cos x;
Ecuaii de forma:
= + = + +
a
c
x tg x a c x b x a cos sin : 0 cos sin
k
a
c
x
k
+ = + ) cos arcsin( ) 1 (
2 2
cos sin b a x b x a + +
Observaie important: Prin ridicarea la putere a unei ecuaii
trigonometrice pot aprea soluii strine iar prin mprirea unei ecuaii
trigonometrice se pot pierde soluii;



FORMULE TRIGONOMETRICE


1.


2
2 2 2
cos 1 sin
; sin 1 cos 1 cos sin
=
= = +
R
2.
;
cos
1
1
cos
cos 1
sin 1
sin
2
2
2
2

= +

= tg tg
3. ;
1
sin ;
1
1
cos
2 2

tg
tg
tg +
=
+
=
4. sin sin cos cos ) cos( = + ;
5. sin sin cos cos ) cos( + = ;
6. cos sin cos sin ) sin( + = + ;
7. cos sin cos sin ) sin( = ;
8. ;
1
) ( ;
1
) (






tg tg
tg tg
tg
tg tg
tg tg
tg
+

=

+
= +
9.
;
1
) ( ;
1
) (






ctg ctg
ctg ctg
ctg
ctg ctg
ctg ctg
ctg

+
=
+

= +

10. ; cos sin 2 2 sin =
11.
2 2 2 2
sin 2 1 1 cos 2 sin cos 2 cos = = =
12.
2
2 cos 1
sin ;
2
2 cos 1
cos
2 2


=
+
= ;
13. ;
2
cos 1
2
sin ;
2
cos 1
2
cos

=
+
=
14.


cos 1
cos 1
2
;
cos 1
cos 1
2
+
=
+

= ctg tg
15. ;
2
1
2 ;
1
2
2
2
2

ctg
ctg
ctg
tg
tg
tg

=

=

16. ;
2
2
2
1
;
2
1
2
2
2
2

tg
tg
ctg
tg
tg
tg

=

=
17.
;
1 3
3
3 ; cos 3 cos 4 3 cos
3 1
3
3 ; sin 4 sin 3 3 sin
2
3
3
2
3
3

= =


= =



ctg
ctg ctg
ctg
tg
tg tg
tg

18. ;
2
1
sin
cos 1
cos 1
sin
2


ctg
tg =

=
+
=
19. ;
2
1
2
1
cos ;
2
1
2
2
sin
2
2
2

tg
tg
tg
tg
+

=
+
=

2
cos
2
sin 2 sin sin
b a b a
b a

+
= +
2
cos
2
sin 2 sin sin
b a b a
b a
+

=

2
sin
2
sin 2 cos cos
b a b a
b a

+
=
2
cos
2
sin 2 cos cos
b a b a
b a
+

= +





b a
b a
tgb tga
cos cos
) sin(

=
b a
b a
ctgb ctga
sin sin
) sin(

+
= +
b a
a b
ctgb ctga
sin sin
) sin(

=
b a
b a
tgb tga
cos cos
) sin(

+
= +





2
) cos( ) cos(
cos cos
b a b a
b a
+ +
=





) 1 1 arcsin( arcsin arcsin
2 2
x y y x y x + = +
arcsin x+arccos x=
2

arctg x +arcctg x=
2


arctg x+arctg
2
1
=
x
arccos(-x)= -arccos x


2
) sin( ) sin(
cos sin
b a b a
b a
+ +
=
2
) cos( ) cos(
sin sin
b a b a
b a
+
=



ECUAIILE DREPTEI N PLAN


1. Ecuaia cartezian general a dreptei:
ax+by+c=0 (d)
Punctul M(x
0
,y
0
) 0
0 0
= + + c y b x a d
2. Ecuaia dreptei determinat de punctele A(x
1
,y
1
), B(x
2
,y
2
):

1 2
1
1 2
1
x x
x x
y y
y y


3. Ecuaia dreptei determinat de un punct M(x
0
,y
0
) i o
direcie dat( are panta m)
y-y
0
=m(x-x
0
)
4. Ecuaia explicit a dreptei (ecuaia normal):
y=mx+n, unde
1 2
1 2
x x
y y
tg m

= = este panta
dreptei i n este ordonata la origine.
5. Ecuaia dreptei prin tieturi: . 0 , , 1 = + b a
b
y
a
x


6. Fie (d): y=mx+n i (d): y=mx+n
Dreptele d i d sunt paralele m=mi n n.
Dreptele d i d coincid m=mi n=n.
Dreptele d i d sunt perpendiculare mm= -1.
Tangenta unghiului a celor dou drepte este
' 1
'
m m
m m
tg
+

=
7. Fie d: ax+by+c=0 i d: ax+by+c=0 cu a,b,c . 0 i
) ' , ( d d m =
Dreptele d i d sunt paralele
' ' ' c
c
b
b
a
a
=
S se determine ecuaia dreptei care trece prin punctele ( ) 2, 1 A i ( ) 1, 2 . B
Calcul direct. Ecuaia dreptei : 3 0. AB x y =
S se determine numrul real a tiind c vectorii 2 u i a j = +

i ( ) 3 2 v i a j = +

sunt coliniari.
Vectorii , u v

sunt coliniari
2
4.
3 2
a
a
a
= =


se determine numrul real a , tiind c dreptele 2 3 0 x y + = i 2 5 0 ax y + + = sunt paralele.
Din condiia de paralelism a dreptelor
2 1
2 a
= rezult 4. a =
S
Dreptele d i d coincid
' ' ' c
c
b
b
a
a
= =
Dreptele d i d sunt concurente
' ' b
b
a
a

ab-ba . 0

2 2 2 2
' '
' '
'
'
cos
b a b a
b b a a
v v
v v
+ +
+
=

= unde
) ' , ' ( ' ), , ( a b v a b v sunt vectorii directori ai dreptelor
d i d.
Dreptele d i d sunt perpendiculare,
0 ' ' ' = + b b a a d d
8. Fie punctele A(x
1
,y
1
), B(x
2
,y
2
), C(x
3
,y
3
), D(x
4
,y
4
) n plan.
Dreptele AB i CD sunt paralele, AB|| CD
CD AB a R = . *, sau m
AB
=m
CD.

Dreptele AB i CD sunt perpendiculare,
0 = CD AB CD AB
Condiia ca punctele A(x
1
,y
1
), B(x
2
,y
2
), C(x
3
,y
3
) s fie
coliniare este:


1 2
1 3
1 2
1 3
x x
x x
y y
y y


9. Distana dintre punctele A(x
1
,y
1
) i B(x
2
,y
2
) este
( ) ( )
2
1 2
2
1 2
y y x x AB + =

Distana de la un punct M
0
(x
0
,y
0
) la o dreapt h de ecuaie
(h): ax+by+c=0 este dat de:

2 2
0 0
0
) , (
b a
c by ax
h M d
+
+ +
= .

Elemente de trigonometrie
Cercul trigonometric
Un unghi cu vrIul n centrul unui cerc care subntinde un arc de cerc de lungime
egal cu raza cercului are msura 1 radian. Unghiul cu vrIul n centrul cercului de raz
R, care subntinde un arc de lungime l are msura
l
R
radiani. Relatia ntre msura n
radiani, t si msura n grade a unghiurilor, , este
t

=
180
.
Considerm un sistem de coordonate ortogonale n plan cu originea n O.
Un cerc de raz 1 cu centrul n origine pe care s-a stabilit un sens de parcurs
(invers acelor ceasornicului), se numeste cerc trigonometric. Prin conventie, numim
sens trigonometric sau po:itiv sensul invers acelor de ceas.
Iie cercul trigonometric +, Iie A, B dou puncte pe + si l E . Arcul orientat cu
originea n A, extremitatea n B, de msur l este ,drumul' pe + de lungime l care se
parcurge de la A la B n sens pozitiv dac l ~ 0 sau n sens negativ dac l 0.
Notm arcul orientat prin

( , ) AB l sau

AB , dac msura l este cunoscut.


Un numr l E (, | se numeste msur principal a unui arc orientat de msur x,
dac exist k C astIel nct x l 2k.
Iie + cercul trigonometric de centru O.
Numim unghi orientat o pereche ordonat de semidrepte cu originea n O mpreun
cu un sens de rotatie precizat. Spunem c unghiul este orientat pozitiv dac sensul de
rotatie este cel trigonometric si este orientat negativ n caz contrar.
Msura unui unghi orientat este msura principal a arcului orientat n acelasi sens,
delimitat pe cercul trigonometric de laturile unghiului.
Dou unghiuri orientate sunt congruente dac au aceeasi msur.
Funcfii trigonometrice
ntr-un cerc trigonometric + de centru O, Iie
A(1, 0) E +. Unui numr real t i se asociaz un punct
M(cost, sint) E +, care are msura arcului orientat

AM
egal cu t.
Avem: 1 6 cos t 6 1; 1 6 sin t 6 1
Identitatea fundamental a trigonometriei. sin
2
t cos
2
t 1.
Corespondenta t = sint, deIinit pe cu valori n intervalul
|1, 1| se numeste functia sinus.
Iunctia sinus are perioda principal T 2;
sin (t 2) sin t, t E .
Sinus este o Iunctie impar: sin(t) sint, t E
O
Corespondenta t = cost, deIinit pe cu valori n intervalul |1, 1| se numeste
functia cosinus.
Iunctia cosinus are perioada principal T 2 ; cos(t 2) cost, t E .
Cosinus este o Iunctie par: cos(t) cost, t E
Functia t = tg t deIinit pe \ ( ) 2 1
2
k k +
4
5
6
7
8
9

cu valori n ,
sin
tg
cos
t
t
t
= , se
numeste tangent.
Iunctia tangent este periodic, avnd perioada principal T .
Functia tangent este impar: tg(t) tg t, t k k + ( ) , 2 1
2

.
Iunctia t = ctg t deIinit pe { }
\
, k k

cu valori n ,
cos
ctg
sin
t
t
t
= , se numeste
cotangent.
Iunctia cotangent este periodic, avnd perioada principal T .
Iunctia cotangent este impar: ctg(t) ctg t, , t k k .
Reducerea la primul cadran
cos t
0
cos ( t
0
)
sin t
0

sin ( t
0
)
sin( ) sin; cos( ) cos; sin(2 ) sin; cos(2 ) cos;
Identitti trigonometrice:
cos(a b) cosa cosb 0 sina sinb; sin(a b) sina cosb sinb cosa;
cos2a cos
2
a sin
2
a; sin2a 2sina cosa;
2 1 cos 2
cos
2
a
a
+
= ;
2 1 cos 2
sin
2
a
a

= ;
tg tg
tg( )
1 tg tg
a b
a b
a b
+
+ =

;
tg tg
tg( )
1 tg tg
a b
a b
a b

=
+
;
Considerm ABC cu laturile a, b, c si h
a
nltimea cobort din vrIul A pe latura BC.
Teorema sinusurilor.
a
A
b
B
c
C
R
sin sin sin
= = = 2 , R Iiind raza cercului circumscris ABC.
Teorema cosinusului. a
2
b
2
c
2
2bc cosA.
Formula lui Heron. Notm p
a b c
=
+ +
2
. Aria ABC este S p p a p b p c = ( )( )( ) .
Aria ABC este S
a h ab C abc
R
rp
a



2 2 4
sin
, unde r este raza cercului nscris.
( )( )
sin
2
p b p c A
bc

= ,
( )
cos
2
p p a A
bc

= .
Rela(ii metrice n triunghiul oarecare
Ecuafii trigonometrice
Ecuatiile sin t a ; cos t a ; tg t m se numesc ecuatii trigonometrice fundamentale.
Se vor rezolva numai ecuatii trigonometrice a cror solutie se obtine Iolosind valorile
principale ale Iunctiilor trigonometrice si reducerea la primul cadran pe cercul trigonometric.
2
2tg
tg2
1 tg
a
a
a
=

;
2
2tg
2
sin
1 tg
2
t
t
t
=
+
;
2
2
1 tg
2
cos
1 tg
2
t
t
t

=
+
;
2
t
2tg
2
tg
1 tg
2
t
t
=

.
Iormulele de transIormare a unei sume sau diIerente n produs sunt:
sin sin 2sin cos
2 2
a b a b
a b
+
+ = ; sin sin 2sin cos
2 2
a b a b
a b
+
= ;
cos cos 2cos cos
2 2
a b a b
a b
+
+ = ; cos cos 2sin sin
2 2
a b a b
a b
+
= .
Se consider triunghiul ABC cu 4, 7 AB AC = =

i 3 BC = . S se calculeze msura unghiului B.
Se aplic teorema cosinusului n triunghiul ABC
2 2 2
3
cos .
2 2
AB BC AC
B
AB BC
+
= =


S se calculeze aria triunghiului ABC tiind c ( ) 2, 30 AC m BAC = = i 4 AB =
.

Aria
sin
2.
2
AC AB A
ABC

= =
Se aplic teorema sinusurilor.
3
2 2 3.
1
sin
2
AB
R R R
C
= = =
Se consider triunghiul ABC, avnd aria egal cu 15. S se calculeze sin A, tiind c AB = 6 i AC = 10.
Aria
sin 1
15 sin
2 2
AB AC A
ABC A

= = = .
S se demonstreze c, n orice triunghi dreptunghic ABC de arie S i ipotenuz de lungime a ,

este
adevrat identitatea
2
sin sin 2 . a B C S =
2
sin , sin 2 sin sin AC a B AB a C S AB AC a B C = = = = .
7
Teorem:Vectorii u i v sunt coliniari - R e a.i. v = u .
Punctele A, B, C sunt coliniare - R e a.i. AB = AC
AB CD - R e a.i. AB = AC
Produsul scalar a doi vectori .
) , cos( v u v u v u =
j y i x u
1 1
+ = , j y i x v
2 2
+ =
2 1 2 1
y y x x v u + = ,
2
1
2
1
y x u + =
Daca 0 , = v u ,atunci 0 = v u v u

Ecuaiile dreptei n plan
Ecuaia cartezian general a dreptei:ax+by+c=0 (d)
Punctul M(x
M
,y
M
) d e a
M
x + 0 = + c by
M


Ecuaia dreptei determinat de dou puncte distincte:A( ) ,
A A
y x ,B(x ) ,
B B
y
AB:
1
1
1
B B
A A
y x
y x
y x
=0
Ecuaia dreptei determinat de un punct A(x ) ,
A A
y i panta m : y-y ) (
A A
x x m =
Dreptele d
1
,d
2
sunt paralele
2 1
d d
m m =
Dreptele d
1
,d
2
sunt perpendiculare
2 1
d d
m m = -1
Distana dintre punctele A(x ) ,
A A
y ,B(x
, B
y )
B
:AB=
2 2
) ( ) (
A B A B
y y x x +
Distana de la punctul A(x ) ,
A A
y la dreapta h:ax+by+c=0:
d(A,h)=
2 2
b a
c by ax
A A
+
+ +

Punctele A,B,C sunt coliniare 0
1
1
1
=
C C
B B
A A
y x
y x
y x


Permutri
Definiie:Se numete permutare de gradul n a mulimii } , , 2 , 1 { n A = orice funcie
bijectiv . : A A o
|
|
.
|

\
|


=
) ( ) 2 (
2
) 1 (
1
n
n
o o o
o

|
|
.
|

\
|


=
n
n
e
2
2
1
1
se numete permutarea identic de gradul n.
n
S reprezint mulimea permutrilor de gradul n.
Produsul(compunerea) a dou permutri:Fie
n
S e t o,
)) ( ( ) )( ( , : k k A A t o t o t o =
Proprieti:
1)
n
S e = o t o to o o ot , , ), ( ) (
2)
n
S e e e = = o o o o ,
3) e i a S S
n n
= = e - e

o o oo o o
1 1 1
. . , ,
1
o se numete inversa permutrii o
Puterile unei permutri: ) ( ,
0 1
e N n definim S Fie
n n
n
= e = e
-
o o o o o
Prop.: N n m S Fie
mn n m n m n m
n
e = = e
+
, , ) ( , o o o o o o
Inversiunile unei permutri:
Definiie:
n
S Fie e o i i,je } , , 2 , 1 { n , j i( .Perechea (i,j) se numete inversiune a
permutrii o dac ) ( ) ( j i o o ) .Numrul inversiunilor permutrii o se noteaz cu m(o ).
Definiii:Se numete semnul permutrii o ,numrul
) (
) 1 ( ) (
o
o c
m
=
Permutarea o se numete permutare par dac 1 ) ( = o c
Permutarea o se numete permutare impar dac 1 ) ( = o c
Propoziie:
n
S e = t o t c o c ot c , ), ( ) ( ) (
Permutarea
|
|
.
|

\
|




=
n
n
i
j
j
i
ij
2
2
1
1
o se numete transpoziie.
Proprieti:
1)
ji ij
o o = 2) e
ij
=
2
) (o 3)
ij ij
o o =
1
4) 1 ) ( =
ij
o c

MATRICE.
Adunarea matricelor

+ +
+ +
=

t d z c
y b x a
t z
y x
d c
b a

t a z a
y a x a
t z
y x
a
nmulirea matricelor

+ +
+ +
=

t d y c z d x c
t b y a z b x a
t z
y x
d c
b a

Transpusa unei matrice

d b
c a
d c
b a
T

Sistemul ordonat de elemente ) , , , (
22 11 nn
a a a se numete diagonala principal a matricei
A,iar sistemul ordonat de elemente ) , , (
1 1 n n
a a se numete diagonala secundar a
matricei A.

n
I =
|
|
|
|
|
.
|

\
|




1 000
0 010
0 100
-matricea unitate de ordinul n ;
n m
O
,
=
|
|
|
|
|
.
|

\
|




0 000
0 000
0 000
-matricea nul
Proprieti ale operaiilor cu matrice.:
1)A+B=B+A , ) ( ,
,
C M B A
n m
e (comutativitate)
2)(A+B)+C = A+(B+C) , ) ( , ,
,
C M C B A
n m
e (asociativitate)
3)A+
n m
O
,
=
n m
O
,
+A = A , ) (
,
C M A
n m
e
4) ) ( ) ( ), (
, .
C M A C M A
n m n m
e - e a.. A+(-A) = (-A)+A=
n m
O
,
, ) (
,
C M A
n m
e
5)(AB)C = A(BC) , ) ( ), ( ), (
, , ,
C M C C M B C M A
q p p n n m
e e e (asociativitate)
6)a)A(B+C) = AB+AC , ) ( , ), (
, ,
C M C B C M A
p n n m
e e (distributivitatea nmulirii fa de
adunare)
b)(B+C)A = BA+CA, ) ( ), ( ,
, ,
C M A C M C B
p n n m
e e
7) ) ( , C M A A A I AI
n n n
e = =
8)a(bA) = (ab)A, ) ( , ,
,
C M A C b a
n m
e e
9)(a+b)A=aA+bA, ) ( , ,
,
C M A C b a
n m
e e
10)a(A+B)=aA+aB, ) ( , ,
,
C M B A C a
n m
e e
11)aA = 0
,
= a O
n m
sau A=
n m
O
,

12) A B AB A a aA B A B A A A
t t t t t t t t t t
= = + = + = ) ( , ) ( , ) ( , ) (
Puterile unei matrice:Fie ) (C M A
n
e
Definim
-
e = = = = = N n A A A A A A A A A A A I A
n n
n
, , , , , ,
1 2 3 2 1 0

Relaia Hamilton-Cayley:
2 2
2
) ( ) ( O I bc ad A d a A = + + ,unde
|
|
.
|

\
|
=
d c
b a
A


a)
1 2
2 3
0 2
M M

+ =


; ( )
1 2
det 4 M M + = .
b)
2
1 2
0 1
a
a
M

=


.
c) ,
x y
X
z t

=



a
x az y at
M X
z t
+ +
=


,
a
x ax y
XM
z az t
+
=

+

;
, , , , x az x y at ax y z z t az t a + = + = + = = + R; obinem 0, z t x = = , deci
0
x y
X
x

=


, pentru
, x y R, oarecare.
Se consider matricele
3
1 0 0
0 1 0
0 0 1
I


=



i
1 1 1
0 1 1
0 0 1
X


=



din ( )
3
R M . Se noteaz ...
n
de n ori
X X X X =


n

.
S se calculeze
2
X .
S se determine inversa matricei X .
S se determine numrul real r astfel nct
3 2
3
3 X X rX I = + + .

1. a)
2
1 2 3
0 1 2
0 0 1
X


=




b) ( )
1
1 0 0 1 1 0
det 1, 1 1 0 , 0 1 1
1 1 1 0 0 1
t
X X X



= = =



.
c)
3
1 3 6
0 1 3
0 0 1
X


=



,
2
3
4 6 9
3 0 4 6
0 0 4
r r r
X rX I r r
r
+ + +

+ + = + +


+

. Identificnd elementele, , , a b c R,
obinem 3 r = .
Se consider matricele
1
0 1
a
a
M

=


, unde a.
S se calculeze ( )
1 2
det M M + .
S se calculeze
2
a
M , unde
2
a a a
M M M = .
S se determine matricele ( )
2
X M pentru care
a a
M X XM = , oricare ar fi a.
DETERMINANI.
c b d a
d c
b a
=
;
d b i a h f g e c f b g c h d i e a
i h g
f e d
c b a
+ + =

Proprieti:
1. Determinantul unei matrice este egal cu determinantul
matricei transpuse;
2. Dac toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice
sunt nule, atunci determinantul matricei este nul;
3. Dac ntr-o matrice schimbm dou linii(sau coloane) ntre
ele obinem o matrice care are determinantul egal cu opusul
determinantului matricei iniiale.
4. Dac o matrice are dou linii (sau coloane) identice atunci
determinantul su este nul;

A=
|
|
|
|
|
.
|

\
|
mn m m
n
n
a a a
a a a
a a a
.....
.......... ..........
......
......
2 1
2 22 21
1 12 11
-matrice cu m linii i n coloane;
n j
m i
ij
a A
, 1
, 1
) (
=
=
=
) (
,
C M A
n m
e ,unde ) (
,
C M
n m
-reprezint mulimea matricelor cu m linii i n coloane cu
elemente din C.
) (
,
C M A
m n
t
e -reprezint transpusa lui A i se obine din A prin schimbarea liniilor n
coloane(sau a coloanelor n linii).
Dac m = n atunci matricea se numete ptratic de ordinul n i are forma
A=
|
|
|
|
|
.
|

\
|
nn n n
n
n
a a a
a a a
a a a
.....
.......... ..........
......
......
2 1
2 22 21
1 12 11
- ) (C M A
n
e
Tr(A)=
nn
a a a + + +
22 11
-reprezint urma matricei A
5. Dac toate elementele unei linii(sau coloane) ale unei
matrice sunt nmulite cu un element a, obinem o matrice al
crei determinant este egal cu a nmulit cu determinantul
matricei iniiale.
6. Dac elementele a dou linii(sau coloane) ale unei matrice
sunt proporionale atunci determinantul matricei este nul;
7. Dac la o matrice ptratic A de ordin n presupunem c
elementele unei linii i sunt de forma
' ' '
ij ij ij
a a a + =

atunci det A = det A +det A;
8. Dac o linie (sau coloan) a unei matrice ptratice este o
combinaie liniar de celelate linii(sau coloane) atunci
determinantul matricei este nul.
9. Dac la o linie (sau coloan) a matricei A adunm
elementele altei linii (sau coloane) nmulite cu acelai element
se obine o matrice al crei determinant este egal cu
determinantul matricei iniiale;
) )( )( (
1 1 1
2 2 2
b c a c a b
c b a
c b a = ;
11. Dac ntr-un determinant toate elementele de deasupra
diagonalei principale sau de dedesubtul ei sunt egale cu zero,
atunci determinantul este egal cu f c a
f c a
f e d
c b
a
= 0
0 0

12. Factor comun
r v u
p n m
z y x
b a
r v u
p b n b m b
z a y a x a
=



.
bc ad
d c
b a
(determinantul de ordinul doi)
Determinantul de ordinul trei(regula lui Sarrus)

f e d
c b a
ibd fha ceg gbf dhc aei
i h g
f e d
c b a



a) ( )
1 1
1,1
1 0
A

=


; ( ) det 1,1 1 A = .
b)
( ) ( )
1 2 1 2
1 2 1 2 1 2
2
a a b b
A B
b b a a b b
+ +
+ =

+ + +

, cu elemente din AB M .
c) ( )
0
0,
b
A b
b b

=



, ( )
2
1
0,
1
b
I A b
b b

=

+

; ( ) ( )
2
2
det 0, 1 I A b b b = + +
2
2
1 3
1 0,
2 4
b b b b

+ + = + + >


R .
1. Se consider mulimea ( ) ,
a b
A a b a,b
b a b
| |

= =
` |

\ .
)
M i matricea
2
1 0
0 1
I
| |
=
|
\ .
.
S se calculeze determinantul matricei (1,1) A .
b) S se demonstreze c dac , A BM, atunci A B + M.
c) S se arate c ( ) ( )
2
det 0, 0 I A b , oricare ar fi b .
Se consider mulimea , ,
a b
a b c
b c

| |

=
` |
\ .
)
M i matricea
2
1 0
0 1
I
| |
=
|
\ .
.
a) S se arate c
2
I M.
tiind c , A BM, s se arate c A B + M.
c) S se demonstreze c ( ) det 0 AB BA , oricare ar fi , A BM.

a) 1, 0 a c b = = = ; 0,1.
b)
1 2 1 2
1 2 1 2
a a b b
A B
b b c c
+ +
+ =

+ +

. Elementele sunt numere reale.
c)
1 2 2 1 1 2 2 1
1 2 2 1 1 2 2 1
0
( ) 0
a b a b b c b c
AB BA
a b a b b c b c
+
=

+

;
( )
2
1 2 2 1 1 2 2 1
det ( ) 0 AB BA a b a b b c b c = + .
Se consider matricele
2
1 0
0 1
I

=


i
a b
A
c d

=


din ( )
2
R M . Se noteaz
2
A A A = .
a) S se calculeze
2
A .
b) S se verifice c ( ) ( )
2
2
A a d A ad bc I = + .
c) tiind c 0 a d + i ( )
2
M M cu
2 2
A M MA = , s se demonstreze c AM MA = .

2
2
2
a bc ab bd
A
ac cd bc d

+ +
=

+ +

.
b) ( )
2
2
a ad ab bd
a d A
ac cd ad d

+ +
+ =

+ +

; ( ) ( )
2
2
2
a bc ab bd
a d A ad bc I
ac cd bc d

+ +
+ =

+ +

.
c) ( ) ( )
2
A M a d AM ad bc M = + ; ( ) ( )
2
MA a d MA ad bc M = + ; 0 a d AM MA + = .


Rangul unei matrice

Fie A ) (
,
C M
n m
, rN, ) , min( 1 n m r .
Definiie: Se numete minor de ordinul r al matricei A,
determinantul format cu elementele matricei A situate la
intersecia celor r linii i r coloane.
Definiie: Fie A
n m
O
,
o matrice . Numrul natural r este
rangul matricei A exist un minor de ordinul r al lui A,
nenul iar toi minorii de ordin mai mare dect r+1 (dac exist)
sunt nuli.
Teorema: Matricea A are rangul r exist un minor de
ordin r al lui A iar toi minorii de ordin r+1 sunt zero.
Teorema: Fie A ) ( ), (
, ,
C M B C M
s n n m
. Atunci orice minor
de ordinul k , ) , min( 1 s m k al lui AB se poate scrie ca o
combinaie liniar de minorii de ordinul k al lui A (sau B).
Teorema: Rangul produsului a dou matrice este mai mic sau
egal cu rangul fiecrei matrice.
Definiie: ) (C M
n
. A este inversabil det A 0.( A este
nesingular).
Teorema: Inversa unei matrice dac exist este unic.
Observaii: 1) det (AB) =det A det B.
2) *
det
1
1
A
A
A =


(
1
,
) ) 1 (( *
+
= A d A A A
j i ij
j i
)
3) A
-1
) (Z M
n
det A = 1 .
8. Dac la o linie (sau coloan) a matricei A adunm elementele altei linii (sau coloane)
nmulite cu acelai element se obine o matrice al crei determinant este egal cu
determinantul matricei iniiale;
9)
i h g
p n m
c b a
i h g
f e d
c b a
i h g
p f n e m d
c b a

10)det(A B A B det det ) , A,B ) (C M
n


Definiie:Fie ) ( ) ( C M a A
n ij
.Se numete minor asociat elementului n j i a
ij
, 1 ,
determinantul matricei obinute din A prin eliminarea liniei i i a coloanei j.Se noteaz
acest minor cu
ij
M .
Numrul
ij
j i
ij
M A

) 1 ( se numete complementul algebric al elementului
ij
a .

Matrice inversabile
Inversa unei matrice :A ) (C M
n
se numete inversabil dac exist o matrice notat
A ) (
1
C M
n

a.i. A
n
I A A A
1 1

Teorem:A 0 det ) ( A inversabil C M
n

A

A
A det
1
1
,A

adjuncta matricei A. A

se obine din A
t
nlocuind fiecare element cu
complementul su algebric.
Dac A,B ) (C M
n
sunt inversabile,atunci au loc relaiile: a)(A
1
)
1
= A
b)(AB)
1 1 1
A B
Teorema: Un determinant este nul una din coloanele
(respectiv linii) este o combinaie liniar de celelalte
coloane(respectiv linii).
Teorema: Rangul r al unei matrice A este egal cu numrul
maxim de coloane(respectiv linii) care se pot alege dintre
coloanele (respectiv liniile) lui A astfel nct nici una dintre ele
s nu fie combinaie liniar a celorlalte.

Sisteme de ecuaii liniare

Forma general a unui sistem de m ecuaii cu n necunoscute
este:
(1

= + + +
= + + +
m n mn m m
n n
b x a x a x a
b x a x a x a
..........
..... .......... .......... .......... ..........
. ..........
2 2 1 1
1 1 2 12 1 11
sau
=

=
n
j
j ij
x a
1
i
b
Unde A (a
ij
) m i 1 , n j 1 - matricea coeficienilor
necunoscutelor.
Matricea

=
m mn m
n
b a a
b a a
A
....
...
...
1
1 1 11
se numete matricea extins
a sistemului.
Definiie: Un sistem de numere
n
,....... ,
2 1
se numete
soluie a sistemului (1)
m i b a
i
n
j
j ij
, 1 ,
1
= =

=
.
Definiie:
- Un sistem se numete incompatibil nu are soluie;
- Un sistem se numete compatibil are cel puin o soluie;
- Un sistem se numete compatibil determinat are o
singur soluie;

Stabilirea rangului unei matrice:
Se ia determinantul de ordinul k-1 i se bordeaz cu o
linie (respectiv cu o coloan). Dac noul determinant este nul
rezult c ultima linie(respectiv coloan )este combinaie
liniar de celelalte linii (respectiv coloane).
- Un sistem se numete compatibil nedeterminat are o
infinitate de soluii;


Rezolvarea matriceal a unui sistem
Fie A, ) (C M B
n
.

n j b a
A
X B A X B X A A
i
n
i
ij j
, 1 ,
det
1
1
1 1
= = = =

=

.

Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer:
Teorema lui Cramer: Dac det A 0 not , atunci sistemul
AX=B are o soluie unic X
i
=

i
.

Teorema lui Kronecker- Capelli: Un sistem de ecuaii liniare
este compatibil rangul matricei sistemului este egal cu
rangul matricei extinse.

Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuaii liniare este
compatibil toi minorii caracteristici sunt nuli.

Notm cu m-numrul de ecuaii;
n- numrul de necunoscute;
r -rangul matricei coeficienilor.

I m=n=r Sistem compatibil
determinat
0
II m=r n Sistem compatibil
nedeterminat
Minorul
principal este
nenul


III



n=r m
Sistem compatibil
determinat sau

Dac toi
minorii
caracteristici
sunt nuli
Sistem
incompatibil
Exist cel
puin un minor
caracteristic
nenul
IV m r n r , Sistem compatibil
nedeterminat sau
Dac toi
minorii
caracteristici
sunt nuli
Sistem
incompatibil
Exist cel
puin un minor
caracteristic
nenul

Teorema: Un sistem liniar i omogen admite numai soluia
banal 0

Se consider sistemul
2
2 3
2
x y z
x y z
x y z a
+ + =

+ =

+ =

, unde a.
S se calculeze determinantul matricei asociate sistemului.
Pentru 0 a = s se rezolve sistemul.
S se determine a astfel nct soluia sistemului s verifice relaia x y z = + .

a) 7 = .
b) 7, 7, 0
x y z
= = = ; 1, 1, 0 x y z = = = .
c) 1 x y z = + = ; 1, 0 y z = = 0 a = .
a)
1
1 4 4
det 3 5 5
3 2 2
A = .
1
det 0 A = (are 2 coloane egale).
b) A doua ecuaie are soluia dat pentru 8 a = , iar a treia pentru 10 a = .
c) Dac 3 3 y z x + = = (din prima ecuaie); scznd ultimele 2 ecuaii ( ) ( ) 2 6 y z a y z + + + = ,
deci a = 0; 3, 2 3 7 2, 1 y z y z y z + = + = = = .
Se consider sistemul ( )
( )
4 4 15
3 4 5 22
3 2 3 16
x y z
x a y z
x y a z
+ + =

+ + + =

+ + =

, unde aR.
Pentru 1 a = s se calculeze determinantul matricei asociate sistemului.
S se arate c tripletul ( ) 7,1,1 nu poate fi soluie a sistemului, oricare ar fi a.
S se determine soluia ( )
0 0 0
, , x y z a sistemului pentru care
0 0
3 y z + = .

Definiie: Fie A= O
n m,
o matrice . Numrul natural r este rangul matricei A exist un
minor de ordinul r al lui A,nenul, iar toi minorii de ordin mai mare dect r (dac
exist)sunt nuli.
Teorem: Matricea A are rangul r exist un minor de ordin r al lui A, nenul , iar toi
minorii de ordin r+1(dac exist)obtinui prin bordarea(adaugarea unei linii i a unei
coloane)minorului de ordin r cu elementele corespunzatoare ale uneia dintre liniile i
uneia dintre coloanele rmase sunt zero.
Sisteme de ecuaii liniare
Forma general a unui sistem de m ecuaii cu n necunoscute:

= + + +

= + + +
= + + +
m n mn m m
n n
n n
b x a x a x a
b x a x a x a
b x a x a x a
2 2 1 1
2 2 2 22 1 21
1 1 2 12 1 11

a
ij
-coeficienii necunoscutelor, x
n
x x , , ,
2 1
- necunoscute, b
m
b b , , ,
2 1
-termenii liberi

A=
|
|
|
|
|
.
|

\
|
mn m m
n
n
a a a
a a a
a a a
.....
.......... ..........
......
......
2 1
2 22 21
1 12 11
-matricea sistemului, A =
|
|
|
|
|
.
|

\
|
m mn m m
n
n
b a a a
b a a a
b a a a
.....
.......... ..........
......
......
2 1
2 2 22 21
1 1 12 11
-matricea extins
B=
|
|
|
|
|
.
|

\
|
m
b
b
b
....
2
1
matricea coloan a termenilor liberi,X=
|
|
|
|
|
.
|

\
|
n
x
x
x
...
2
1
.matricea necunoscutelor.
AX=B -forma matriceal a sistemului
Definiie:
- Un sistem se numete incompatibil dac nu are soluie;
- Un sistem se numete compatibil dac are cel puin o soluie;
- Un sistem se numete compatibil determinat dac are o singur soluie;
- Un sistem se numete compatibil nedeterminat dac are mai mult de o soluie.
Rezolvarea sistemelor prin metoda lui Cramer:
Un sistem de ecuaii liniare este de tip Cramer dac numrul de ecuaii este egal cu
numrul de necunoscute i determinantul matricei sistemului este nenul.
Teorema lui Cramer: Dac det A notat 0 = A , atunci sistemul AX=B are o soluie
unic x
i
=
A
A
i
,unde
i
A se obine nlocuind coloana i cu coloana termenilor liberi.
Teorema lui Kronecker- Capelli: Un sistem de ecuaii liniare este compatibil rangul
matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse.
Teorema lui Rouche: Un sistem de ecuaii liniare este compatibil toi minorii
caracteristici sunt nuli.


Rezolvarea sistemelor liniare de n ecuatii cu n necunoscute, cu parametru

Fie A matricea atasata sistemului.

pasul 1. Calculam det (A) si si rezolvam ecuatia det(A)= 0.

pasul 2. Pentru valorile parametrilor pentru care det(A) = 0 sistemul este compatibil determinat,
adica are solutie unica si il rezolvam.

pasul 3. Pentru valorile parametrilor pentru care det(A) = 0 continuam rezolvarea sistemului
pentru fiecare caz in parte astfel:
a) determinam rangul lui A cautand un minor al lui A diferit de 0 (determinant principal).
b) calculam determinantii caracteristici, daca exista (determinantii obtinuti prin bordarea
determinantului principal cu o linie si termenii liberi). Determinam valorile
parametrilor care anuleaza determinantii caracteristici daca este cazul.
c) Pentru cazurile in care toti determinantii caracteristici sunt nuli sistemul este
compatibil nedeterminat si se rezolva sistemul. Daca exista cel putin un determinant
caracteristic nenul atunci sistemul este incompatibil.

Observatie:
a), b) si c) se pot repeta de mai multe ori pe parcursul rezolvarii. (vezi exemplul 3)

Exemplul 1:

Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de m, si sa se determine solutiile
acestui sistem in cazul in care acestea exista.

= + +
= + +
= +
m 3 z y mx
3 z y x
6 z y x
, meR.


Rezolvare:
Pasul 1. A =
|
|
|
.
|

\
|
1 1 m
1 1 1
1 1 1
. det (A) =
1 1 m
1 1 1
1 1 1
= 1 m + 1 m 1 + 1 = 2 2m
det (A) = 02 2m = 0 m = 1.

Pasul 2. m= 1det A = 0. Deci pentru meR {1} sistemul este compatibil determinat, adica
are solutie unica.
Determinam aceasta solutie. Calculam dx, dy si dz.
dx =
1 2 m 3
1 1 3
1 1 6

= 6 + 3m +6 + 3m - 12 + 3 = 6m + 3
dy =
1 m 3 m
1 3 1
1 6 1

= - 3+ 6m + 3m 3m 3m + 6 = 3m + 3;
dz =
m 3 2 m
3 1 1
6 1 1
= - 3m + 3m + 12 + 6m - 6 3m = 3m + 6.
x =
m 2 2
3 m 6

+
=
) m 1 ( 2
) 1 m 2 ( 3

+
; y =
m 2 2
3 m 3

+
=
) m 1 ( 2
) 1 m ( 3

+
; z =
m 2 2
6 m 3

+
=
) m 1 ( 2
) 2 m ( 3

+

S =
)
`

|
|
.
|

\
|

+
) m 1 ( 2
) 2 m ( 3
;
) m 1 ( 2
) 1 m ( 3
;
) m 1 ( 2
) 1 m 2 ( 3
.
Pasul 3. Daca m = 1. In acest caz sistemul devine

= + +
= + +
= +
3 z y x
3 z y x
6 z y x
care nu mai depinde de
parametrul m. det (A) = 0.

a) Determinam rangul lui A
d
p
=
1 1
1 1
= 1 + 1= 2 0. RangA =2 iar sistemul are doua ecuatii principale si una secundara.
b) Vom avea un determinant caracteristic: d
c
=
3 1 1
3 1 1
6 1 1
= 3 - 3 + 6 - 6 - 3 + 3 = 0
c) d
c
= 0 sistemul este compatibil nedeterminat. Notam z = a si avem de rezolvat sistemul

=
= + +
= +
a z
3 a y x
6 a y x

=
= +
=
a z
a 3 y x
a 6 y x

dx =
1 a 3
1 a 6


= 6 - a + 3 - a = 9 2a x =
2
a 2 9

dy =
a 3 1
a 6 1

= 3 - a - 6 + a = - 3 y =
2
3
= -
2
3

Deci S =
)
`

|
.
|

\
|

a ,
2
3
,
2
a 2 9
unde ae R oarecare.
Deci
daca meR {1} sistemul este compatibil determinat si are solutia unica
S =
)
`

|
|
.
|

\
|

+
) m 1 ( 2
) 2 m ( 3
;
) m 1 ( 2
) 1 m ( 3
;
) m 1 ( 2
) 1 m 2 ( 3
.
daca m = 1 sistemul este compatibil nedeterminat si are solutiile
S =
)
`

|
.
|

\
|

a ,
2
3
,
2
a 2 9
unde ae R oarecare.
Exemplul 2

Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de a si b, si sa se determine
solutiile acestui sistem in cazul in care acestea exista.

=
= + +
= + +
b z 2 y x 3
6 z 3 y 2 x
4 z y ax
, a, beR.

Rezolvare:
Pasul 1. A =
|
|
|
.
|

\
|
2 1 3
3 2 1
1 1 a
. det (A) =
2 1 3
3 2 1
1 1 a

= - 4a + 9 - 1 6 + 3a + 2 = - a + 4.
det(A) = 0 - a + 4 = 0 a=4.

Pasul 2. Daca a= 4 det(A) = 0. Deci pentru aeR {4} sistemul este compatibil determinat,
adica are solutie unica.
Determinam aceasta solutie. Calculam dx, dy si dz.
dx =
2 1 b
3 2 6
1 1 4

= - 16 + 3b - 6 2b + 12 + 12 = b + 2
dy =
2 b 3
3 6 1
1 4 a

= - 12a + 36 + b 18 3ab + 8= 26 12a 3ab + b


dz =
b 1 3
6 2 1
4 1 a

= 2ab + 18 4 24 + 6a b = 6a b + 2ab - 10
x =
a 4
2 b

+
; y =
a 4
b ab 3 a 12 26

+
; z =
a 4
10 ab 2 b a 6

+

S =
)
`

|
.
|

\
|

+
a 4
10 ab 2 b a 6
;
a 4
b ab 3 a 12 26
;
a 4
2 b
.

Pasul 3. Daca a=4 sistemul devine

=
= + +
= + +
b z 2 y x 3
6 z 3 y 2 x
4 z y x 4
care depinde de parametrul b si det (A)=0.

a) Determinam rangul lui A

d
p
=
2 1
1 4
= 8 - 1= 7 0 rangul lui A este 2. Sistemul are doua ecuatii principale si una
secundara.
b) Vom avea un determinant caracteristic: d
c
=
b 1 3
6 2 1
4 1 4

= 8b + 18 - 4 - 24 + 24 - b = 7b + 14
d
c
= 0 7b + 14 = 0 b = -2

c) Daca b= - 2 atunci sistemul este incompatibil S = .

Daca b = -2 d
c
= 0 sistemul este compatibil nedeterminat. Notam z = p si avem de
rezolvat sistemul

=
= + +
= + +
p z
6 p 3 y 2 x
4 p y x 4

=
= +
= +
p z
p 3 6 y 2 x
p 4 y x 4

dx =
2 p 3 6
1 p 4

= 8 2p - 6 + 3p = p + 2 x =
7
2 p +

dy =
p 3 6 1
p 4 4

= 24 12p - 4 + p = - 11p + 20 y =
7
p 11 20

Deci S =
)
`

|
.
|

\
| +
p ,
7
p 11 20
,
7
2 p
unde pe R oarecare.


Deci
daca aeR {4} si beR sistemul este compatibil determinat si are solutia unica
S =
)
`

|
.
|

\
|

+
4 a
10 ab 2 b a 6
;
4 a
b ab 3 a 12 26
;
4 a
2 b
.
daca a = 4 si b = -2 , sistemul este compatibil nedeterminat si are solutiile
S =
)
`

|
|

\
| +
p ,
7
p 11 20
,
7
2 p
unde pe R oarecare.
daca a = 4 si beR {- 2} sistemul este incompatibil si S = .

Exemplu
l 3

Sa se studieze compatibilitatea acestui sistem in R, in functie de a si b, si sa se determine
solutiile acestui sistem in cazul in care acestea exista.

= + +
= + +
= + +
1 bz y x
1 a z y ax
0 z y x
, a, beR.


Rezolvare:

Pasul 1. A =
|
|
|
.
|

\
|
b 1 1
1 1 a
1 1 1
. det (A) =
b 1 1
1 1 a
1 1 1
= b + 1 + a 1 - 1 - ab = b 1 + a ab =
=b 1 a(b 1) = (1 a) (b 1). det(A) = 0 a = 1 sau b = 1.

Pasul 2. Daca a= 1 si b= 1 det(A) = 0. Deci sistemul este compatibil determinat, adica are
solutie unica.
Determinam aceasta solutie:

Calculam dx, dy si dz.
dx =
b 1 1
1 1 1 a
1 1 0

= - 1 + a - 1 + 1 b(a - 1) = (a 1)(1 b) = (1 a)(b 1)


dy =
b 1 1
1 1 a a
1 0 1

= b(a 1) a a + 1 + 1 = b(a 1) 2(a 1) = (a 1)(b 2)


dz =
1 1 1
1 a 1 a
0 1 1

= - 1 + a 1 a + 1 + a = a - 1
x =
) b 1 )( 1 a (
) b 1 )( 1 a (


= 1; y =
) b 1 )( 1 a (
) 2 b )( 1 a (


=
b 1
2 b

; z =
) b 1 )( 1 a (
1 a


=
b 1
1


S =
)
`

|
.
|

\
|

b 1
1
;
b 1
2 b
; 1 .

Pasul 3. Aici avem mai multe cazuri:
Cazul I: a = 1, b = 1,
Cazul II: a = 1, b= 1
Cazul III: a= 1 , b= 1

Vom parcurge pasii a), b) si c) penru fiecare caz in parte.
Cazul I: a=1, b = 1 sistemul devine

= + +
= + +
= + +
1 z y x
0 z y x
0 z y x
si det (A)=0.
a) Determinam rangul lui A
Minorii de ordin 2 ai lui A sunt de forma
1 1
1 1
= 0 rang A < 2
Avem d
p
= 1rang A = 1, avem un sistem format dintr o ecuatie principala si doua ecuatii
secundare.

b) Calculam determinantii caracteristici. Acestia sunt de forma:
0 1
0 1
= 0 sau
1 1
0 1

= - 1
c) Determinantul caracteristic
1 1
0 1

0 sistemul este incompatibil S = .



Cazul II: a = 1, b= 1. Sistemul devine

= + +
= + +
= + +
1 bz y x
0 z y x
0 z y x
, det (A) = 0.
a) Determinam rangul lui A
d
p
=
b 1
1 1
= b - 1 0 rangul lui A este 2. Sistemul are doua ecuatii principale si una
secundara.
b) Vom avea un determinant caracteristic: d
c
=
1 b 1
0 1 1
0 1 1

= - 1 + 1 = 0
c) d
c
= 0 sistemul este compatibil nedeterminat. Notam x = p si avem de rezolvat sistemul

= + +
= + +
=
1 bz y p
0 z y p
p x

= +
= +
=
p 1 bz y
p z y
p x

dy =
b p 1
1 p

= -bp + 1 + p = p(1-b) + 1 y =
1 b
1 ) b 1 ( p

+

dz =
p 1 1
p 1

= - 1 p + p = - 1z =
1 b
1


Deci S =
)
`

|
.
|

\
|

+
1 b
1
,
1 b
1 ) b 1 ( p
, p unde pe R oarecare.
Cazul III: a= 1 , b= 1. Sistemul devine

= + +
= + +
= + +
1 z y x
1 a z y ax
0 z y x
, det (A) = 0.
a) Determinam rangul lui A
d
p
=
1 a
1 1
= 1 - a 0 rangul lui A este 2. Sistemul are doua ecuatii principale si una
secundara.
b) Vom avea un determinant caracteristic: d
c
=
1 1 1
1 a 1 a
0 1 1

= - 1 + a - 1 a + 1 + a= a - 1= 0
c) d
c
= 0 sistemul este incompatibil S = .

Deci
daca a, beR {1} sistemul este compatibil determinat si are solutia unica
S =
)
`

|
.
|

\
|

b 1
1
;
b 1
2 b
; 1 .
daca a = 1 si beR {1}, sistemul este compatibil nedeterminat si are solutiile
S =
)
`

|
.
|

\
|

+
1 b
1
,
1 b
1 ) b 1 ( p
, p unde pe R oarecare.
daca a eR si b= 1 sistemul este incompatibil si S = .


Valorile functiilor trigonometrice in cazuri particulare




Studiul matematicii presupune memorarea anumitor rezultate, formule, relatii, etc.
Orice lectie sau capitol are un trunchi de informatii de baza care trebuie memorat, restul
informatiilor se pot deduce.
Astfel in anumite situatii, cand trebuie sa memoram informatii noi, este posibil sa stabilim o
legatura cu alte cunostiinte invatate anterior sau sa stabilim anumite repere care sa ne ajute sa
le retinem.
Nu de putine ori vi s-a intamplat sa incurcati valorile functiilor trigonometrice sin x, cos x, tg x
si ctg x cand x ia valorile particulare 0

, 30

, 45

, 60

, 90

sau in radiani 0,
6

,
4

,
3

,
2

.
Va voi prezenta mai jos un procedeu prin care in cateva zeci de secunde puteti scrie cele 20 de
valori fara sa le incurcati.
Stim ca pe intervalul


2
, 0 functia sinus este strict crescatoare de la 0 la 1.
Deci sin 0 = 0 si sin
2

= 1. Mai raman de determinat 3 valori.


Ordinea 1 2 3
x
30

45

60


sin x
2
1
2
1

2
2

2
3


Valorile lui sin x sunt fractii cu numitorul 2 si numaratorul egal cu radical din numarul ce
exprima locul lui x in multimea ordonata { 30

, 45

, 60

} .
Astfel avem:

x
0

30

45

60

90


sin x
0
2
1
2
1

2
2

2
3


1

Pentru a determina valorile lui cos x plecam de la faptul ca functia cosinus este descrescatoare
pe


2
, 0 de la 1 la 0, iar valorile luate in interiorul intervalului sunt aceleasi numere ca in
cazul functie sinus.

Astfel avem:
x
0

30

45

60

90


cos x
1
2
3

2
2

2
1
2
1


0


Stim ca tg x =
x cos
x sin
si ctg x =
x sin
x cos
=
x tg
1
.
Astfel avem si valorile tangentei si cotangentei:

x
0

30

45

60

90


tg x
0
3
3
3
1


1

3

Nu exista
ctg x
Nu exista

3

1
3
3


0

12
Elemente de geometrie i trigonometrie
Formule trigonometrice.Proprieti.
sin R x x x e = + , 1 cos
2 2

-1 R x x e s s , 1 sin -1 R x x e s s , 1 cos
sin(x+2k x sin ) = t , Z k R x e e , cos(x+2k Z e e = k R x x , , cos ) t
sin(a+b)=sinacosb+sinbcosa cos(a+b)=cosacosb-sinasinb
sin(a-b)=sinacosb-sinbcosb cos(a-b)=cosacosb+sinasinb
sin2x=2sinxcosx, cos2x=cos x x
2 2
sin
sin x x cos )
2
( =
t
cos x x sin )
2
( =
t

sina+sinb=2sin
2
cos
2
b a b a +
cosa+cosb=2cos
2
cos
2
b a b a +

sina-sinb=2sin
2
cos
2
b a b a +
cosa-cosb= -2sin
2
sin
2
b a b a +

tgx= 0 cos ,
cos
sin
= x
x
x
ctgx= 0 sin ,
sin
cos
= x
x
x

tg(x+k tgx = ) t ctg(x+k ctgx = ) t
tg ctgx x = )
2
(
t
ctg tgx x = )
2
(
t

tg(a+b)=
tgatgb
tgb tga

+
1
tg(a-b)=
tgatgb
tgb tga
+

1

tg2x=
x tg
tgx
2
1
2
+

sinx =
2
1
2
2
2
x
tg
x
tg
+
cosx =
2
1
2
1
2
2
x
tg
x
tg
+


Valori principale ale funciilor trigonometrice
x 0
6
t

4
t

3
t

2
t

t
2
3t

t 2
sinx 0
2
1

2
2

2
3

1 0 -1 0
cosx 1
2
3

2
2

2
1

0 -1 0 1
tgx 0
3
3

1
3
- 0 - 0
ctgx -
3
1
3
3

0 - 0 -
Semnele funciilor trig.
sin:+,+,-,- tg.,ctg.:+,-+,-
cos:+,-,-,+
13
sin(-x)= -sinx (impar) cos(-x)=cosx(par)
tg(-x)= -tgx ctg(-x)= -ctgx


Funcii trigonometrice inverse
arcsin:[-1,1] ]
2
,
2
[
t t
arcsin(-x)= -arcsinx
arcsin(sinx)=x, ]
2
,
2
[
t t
e x sin(arcsinx)=x,x ] 1 , 1 [ e
arccos:[-1,1] ] , 0 [ t arccos(-x)= x arccos t
arccos(cosx)=x, ] , 0 [ t e x cos(arccosx)=x, ] 1 , 1 [ e x
arcsinx+arccosx= ] 1 , 1 [ ,
2
e x
t

arctg:R )
2
,
2
(
t t
arctg(-x)= -arctgx
arctg(tgx)=x, )
2
,
2
(
t t
e x tg(arctgx)=x, R x e
arcctg:R ) , 0 ( t arcctg(-x)= arcctgx t
arcctg(ctgx)=x, ) , 0 ( t e x ctg(arcctgx)=x, R x e
arctgx+arcctgx= R x e ,
2
t

Ecuaii trigonometrice
sinx = a,a } , arcsin ) 1 {( ] 1 , 1 [ Z e + e e k k a x
k
t
cosx = b,b } , 2 arccos { ] 1 , 1 [ Z e + e e k k b x t
tgx = c,c } , { Z e + e e k k arctgc x R t
ctgx = d,d } , { Z e + e e k k arcctgd x R t
sinax = sinbx Z e + = k k bx ax
k
, ) 1 ( t
cosax = cosbx Z e + = k k bx ax , 2 t
tgax = tgbx Z e + = k k bx ax , t
ctgax = ctgbx Z e + = k k bx ax , t
Teorema sinusurilor:
C
c
B
b
A
a
sin sin sin
= = =2R,unde R este raza cercului circumscris
triunghiului.
Teorema cosinusului:a A bc c b cos 2
2 2 2
+ =
Aria unui triunghi:
A
2
h b
=
A
A
2
) , sin( AC AB AC AB
=
A
A ) )( )( ( c p b p a p p =
A
,p=
2
c b a + +

A
1
1
1
,
2
C C
B B
A A
ABC
y x
y x
y x
= A
A
=
A
A
2
2 1
c c
c dreptunghi

=
A
A
4
3
2
l
l echilatera
=
A

Raza cercului circumscris unui triunghi:R=
S
abc
4
,unde S este aria triunghiului
Raza cercului nscris ntr-un triunghi:R=
p
S
,unde S este aria triunghiului iar
p=
2
c b a


Aplicatii ale trigonometriei in geometrie



1. Notatii: In ABC avem urmatoarele notatii:


Masurile unghiurilor A

, B

, C

se noteazam( A

) = A, m( B

) = B, m( C

) = C.
Lungimile laturilor opuse ungiurilorA

, B

, C

se noteaza cu a, b, c, adica AB= c, AC= b, BC= a,


2p = a+ b+ c (p este semiperimetrul ABC) ,
S = aria ABC.
Lungimile medianelor duse din varfurile A, B, C se noteaza cu m
a
, m
b
respectiv m
c
.
Lungimile inaltimilor duse din varfurile A, B, C se noteaza cu h
a
, h
b
respectiv h
c
.
Raza cercului circumscris ABC se noteaza cu R.
Raza cercului inscris in ABC se noteaza cu r.

2. Teorema sinusurilor:
A sin
a
=
B sin
b
=
C sin
c
= 2R.

3. Teorema medianei: m
2
a
=
4
a ) c b ( 2
2 2 2

, m
2
b
=
4
b ) c a ( 2
2 2 2

, m
2
c
=
4
c ) b a ( 2
2 2 2

.

4. Teorema cosinusului: a
2
= b
2
+c
2
-2bc cos A, b
2
= a
2
+c
2
-2ac cos B, c
2
= a
2
+b
2
-2ab cos C.

5. S =
2
ah
a
=
2
bh
b
=
2
ch
c
.

6. S =
2
B sin ac
=
2
C sin ab
=
2
A sin bc
.

7. S =
A sin 2
C sin B sin a
2
=
B sin 2
C sin A sin b
2
=
C sin 2
B sin A sin c
2
.

B
A
C
R
r
ha ma
8. Formula lu Heron: S = ) c p )( b p )( a p ( p .

9. S = rp.

10. S =
R 4
abc
.

11. sin
2
A
=
bc
) c p )( b p (
, cos
2
A
=
bc
) a p ( p
.
Structuri algebrice


1. Fie M . Se numeste lege de compozitie interna pe M orice functief: MxMM.
Dacax, y M atunci f(x,y) este compusul elementelor x si y prin legea f.

2. Fie* o lege de compozitie definita pe M si AM, A . Spunem ca A este parte stabila a
lui M in raport cu legea * daca oricare ar fi x, y din A avem x*y A.

3. Proprietati ale legilor de compozitie:
Fie M pe care s-a definit legea de compozitie interna *.
Comutativitatea: spunem ca legea de compozitie * este comutativa daca x, y M,
avem x*y = y*x.
Asociativitatea: spunem ca legea de compozitie * este asociativa daca x, y, z M, avem
(x*y)*z = x*(y*z).
Element neutru: spunem ca eM este element neutru al legii de compozitie * daca
xM avemx*e = e*x = x.

4. FieM pe care s-a definit o lege de compozitie interna notata
Spunem ca legea * defineste pe M o structura algebrica de daca:
a) legea * este asociativa pe M;
b) legea * admite element neutru in M.
Monoidul se noteaza (M,*).

5. Un monoid (M,*) se numeste monoid comutativ daca legea * este comutativa.

6. Fie(M,*) un monoid cu element neutru e. Spunem ca xM este simetrizabil in raport cu legea*
daca exista x'M astfel incat x*x'=x'*x = e. x' se numestesimetricul lui x.

7. FieG o multime nevida pe care s-a definit o lege de compozitie notata *.
Spunem ca legea de compozitie*
defineste
o structura degrup pe multimea G daca:
i) legea * este asociativa;
ii) legea * are element neutru notat cu e;
iii) orice element x al lui G este simetrizabil.

Spunem ca (G,*) estegrup daca (G,*) este un monoid cu toate elementele simetrizabile.
DacaG este o multime finita grupul se numeste grup finit si numarul de elemente al lui G reprezinta
ordinul grupului.
Daca legea * este comutativa spune caG este grup comutativ sau abelian.

8. Reguli de calcul intr-un grup:
Fie (G, ) un grup multiplicativ atunci avem:
i) Daca x, yG atunci (x y)
1
= y
1
x
1
,
ii) Daca x, y, zG si x z = y z x = y (simplificare la dreapta),
iii) Daca x, y, zG si z x = z y x = y (simplificare la stanga),
iv) Daca a, bG atunci: ecuatiaax = b are solutie unicax = a
1
b,
ecuatiaxa = b are solutie unicax = b
1
a.

9. Fie(G,*) un grup si H G parte stabila a lui G. Daca (H,*) este un grup fata de aplicatia indusa
spunem ca (H,*) este subgrup al lui (G,*).
10. Fie (G, ) este un grup finit si aG. Se numeste ordinul elementului a cel mai mic numar n N
*

pentru care a
n
= e si se scrie ord a = n.
Daca ord a = 1 atunci a = e.

11. Fie (G
1
, ) si (G
2
, T) doua grupuri. Se numeste morfism de la grupul (G
1
, ) la grupul (G
2
, T)
o functie f :G
1
G
2
astfel incat f(x y) = f(x)Tf(y) pentru oricex,y G
1
.
Daca f este morfism bijectiv atunci f se numeste izomorfism.
Un izomorfism definit pe acelasi grup (de la grupul (G,*) la grupul (G,*)) se numeste automorfism.

12. Consideram o multimeA inzestrata cu doua legi de compozitie interna notate cu +, .
(A, +, ) este un inel daca:
i) (A, +) este grup abelian,
ii) (A, ) este monoid,
iii) legea este distributiva fata de legea + , adica:
x(y+z) = x y + x z (distributiva la stanga) si
(y+z) x = y x + zx (distributiva la dreapta).
Daca legea este comutativa spune ca (A, +, ) este inel abelian sau comutativ.

13. Daca A este un inel si x,yA doua elemente diferite de elementul 0 (x 0,y 0) au proprietatea
x y = 0 spunem ca x si y sunt divizori ai lui 0 iar inelul A are divizori ai lui 0.

14. Un inel comutativ (A, +, ) cu 0 1 si fara divizori ai lui zero se numeste domeniu de integritate.

15. Se numeste corp un inel (K, +, ) in care0 1 (elementul zero este diferit de elementul unitate) si
orice element xK , x 0 este simetrizabil fata de inmultire (a doua lege a inelului).
Daca inmultirea este comutativa corpul se numestecorp comutativ.

16. Fie (A, +, ) si (B, *, ) doua inele (corpuri).
Un morfism de la (A, +, ) la (B, *, ) este o functief: AB astfel incat:
i) f(x + y) = f(x)*f(y) x, y A,
ii) f(x y) = f(x) f(y) x, y A,
ii) f(1
A
) = f(1
B
) .
Un morfism de inele (corpuri) se numesteizomorfism daca este bijectiv.








Rezumat:

Multime
Lege de
compozitie
Proprietatile legii de
compozitie Structura
- asociativa
- element neutru 0
(A, *)
Monoid
- comutativa
(A, *)
Monoid comutativ
- asociativa
- element neutru 0
- orice element x al lui A este
simetrizabil.
(A, *)
Grup
*: AxA A
- comutativa
(A, *)
Grup comutativ








- asociativa
- element neutru 0
- orice element x al lui A este
simetrizabil.
*: AxA A
- comutativa
(A, *)
Grup comutativ
- asociativa
- element neutru 1
(A, )
Monoid
(A, *, )
Inel
: AxA A
- comutativa

(A, *, )
Inel
comutativ
- asociativa
- element neutru 0
- orice element x al lui A este
simetrizabil.
*: AxA A

- comutativa
(A, *)
Grup comutativ
- asociativa
- element neutru
(A, )
Monoid
- orice element x a lui A,
diferit de 0 este simetrizabil
(A, *, )
Corp
A
: AxA A
- comutativa
(A, *, )
Corp
comutativ

Grupuri
Definiie:Fie M M M -: lege de compozitie pe M.O submultime nevid H a lui M
,se numete parte stabil a lui M n raport cu legea - dac H y x H y x e - e , .
Proprietile legilor de compoziie
Fie M M M -: lege de compoziie pe M.
Legea - se numete asociativ dac (x M z y x z y x z y e - - = - - , , ), ( )
Legea - se numete comutativ dac x M y x x y y e - = - , ,
Legea - admite element neutru dac exista e M e a.i M x x x e e x e = - = - , .
Definiie:Cuplul (M, ) - formeaz un monoid dac are proprietile:
1)(x M z y x z y x z y e - - = - - , , ), ( )
2) exist e M e a.i M x x x e e x e = - = - , .
Dac n plus x M y x x y y e - = - , , atunci monoidul se numete comutativ.
Notaie:U(M)={x x M / e este simetrizabil}
Definiie:Cuplul (G, ) - formeaz un grup dac are proprietile:
1)(x G z y x z y x z y e - - = - - , , ), ( )
2) exist e M e a.i G x x x e e x e = - = - , .
3) G x G x e - e
'
, a.i. x e x x x = - = -
' '

Dac n plus x G y x x y y e - = - , , atunci grupul se numete abelian sau comutativ.
Definiie:Un grup G se numete finit dac mulimea G este finit i grup infinit ,n caz
contrar.
Se numete ordinul grupului G ,cardinalul mulimii G(numrul de elemente din G).
Ordinul unui element
Definie:Fie (G, ) - un grup i x G e .Cel mai mic numr natural nenul n cu proprietatea
x e
n
= se numete ordinul elementului x n grupul G.(ordx = n)

Subgrup
Definiie:Fie (G, ) - un grup.O submulime nevid H a lui G se numete subgrup al
grupului (G, ) - dac ndeplinete condiiile:
1) H y x H y x e - e , .
2) H x H x e e
'

Grupul claselor de resturi modulo n, } 1 , , 2 , 1 {
^ ^ ^
= n Z
n

+) , (
n
Z grup abelian
) , (
n
Z -monoid comutativ ,n care } 1 ) , .( . . . . / { ) (
^
= e = n k c d m m c Z k Z U
n n


Se consider inelul ( )
6
, , + , unde
{ } 6

0, 1, 2, 3, 4, 5 = .
a)
S se rezolve n
6


ecuaia

2 5 1 x + = .
b)
S se calculeze determinantul

1 2 3

2 3 1

3 1 2
n
6
.
c)
S se rezolve n
6
sistemul de ecuaii

2 4

2 5
x y
x y

+ =

+ =

.

Morfisme i izomorfisme de grupuri
Definiie:Fie (G, ) - i (G ) ,
'
dou grupuri.O funcie f:G
'
G se numete morfism de
grupuri dac are loc conditia f( G y x y f x f y x e = - , ), ( ) ( )
Dac n plus f este bijectiv atunci f se numete izomorfism de grupuri.
Prop. Fie (G, ) - i (G ) ,
'
dou grupuri.Dac f:G
'
G este morfism de grupuri atunci:
1)f(e)=e
'
unde e,e
'
sunt elementele neutre din cele dou grupuri.
2)f(x
' '
)] ( [ ) x f = G x e
Inele i corpuri
Definiie:Un triplet (A, ) , - , unde A este o multime nevid iar ,, - i ,, sunt dou legi
de compozitie pe A,este inel dac:
1) (A, -)este grup abelian
2) (A, )este monoid
3)Legea ,, este distributiv fata de legea ,, -:
x (y-z)=(x y) -(x z),(y A z y x x z x y x z e - = - , , ) ( ) ( )
Inelul (A, ) , - , este fr divizori ai lui 0,dac ( .
- -
= = e y x e y x e
-
element
neutru de la legea ,, -)
Un inel (A, ) , - , se numete comutativ dac satisface i axioma: x A y x x y y e = , ,
Un inel (A, ) , - , comutativ,cu cel putin 2 elemente i fr divizori ai lui 0, se
numete,domeniu de integritate .
Definiie :Un inel (K, ) , - cu e
-
e = se numete corp dac K x e x K x e - = e
-
'
, , a.i.

e e e x x x x , (
' '
-
= = fiind elementele neutre )
Un corp (K, ) , - , se numete comutativ dac satisface i axioma: x K y x x y y e = , ,
Obs.:Corpurile nu au divizori ai lui zero.
Morfisme i izomorfisme de inele i corpuri.
Definiie :Fie (A, ) , ( ), ,
'
- A dou inele.O funcie f:A
'
A se numete morfism de
inele dac :
1)f( A y x y f x f y x e = - , ), ( ) ( )
1)f( A y x y f x f y x e = , ), ( ) ( )
3)f(e

)=

e (e

,

e fiind elementele neutre corespunztoare legilor , )
Dac n plus f este bijectiv atunci f se numete izomorfism de inele.
Definiie:Fiind date corpurile K,
'
K ,orice morfism(izomorfism) de inele de la K la
'
K ,se numete morfism(izomorfism)de corpuri.
Inele de polinoame
Forma algebric a unui polinom:f = 0 ,
0 1
1
1
= + + + +

n
n
n
n
n
a a x a x a x a , A a
i
e un
inel comutativ.
Definiie:a A e se numete rdcin a polinomului f dac f(a)=0.
Teorema mpririi cu rest:Fie K un corp comutativ,iar f i g,cu g polinoame , 0 = din
K[X].Atunci exist polinoamele q i r din K[X] ,unic determinate,astfel nct f=gq+r cu
gradr<gradg.
Dac r = 0,adic f = gq ,atunci spunem c polinomul g divide polinomul f.
Teorema restului: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] i a un element din K
restul mpririi lui f la X-a este f(a).
16
Consecin:a este radcin a lui f X-a divide f.
Definiie:Elementul a K e este rdcin de ordinul p
-
eN pentru polinomul f ] [X K e
dac (X-a)
p
divide pe f iar (X-a)
1 + p
nu divide pe f.
Teorem: Elementul a K e este rdcin de ordinul p
-
eN pentru polinomul
f ] [X K e 0 ) ( , , 0 ) ( , 0 ) (
) 1 ( '
= = =

a f a f a f
p
i 0 ) (
) (
= a f
p
,unde f este fucia
polinomial asociat polinomului f.
Polinoame cu coeficieni reali
Teorem:Fie f ] [X R e ,f 0 = .Dac z = a+ib,b 0 = este o rdcin complex a lui f,atunci:
1) z = a-ib este de asemenea o rdcin complex a lui f
1)z i z au acelai ordin de multiplicitate.
Obs. : f z X z X / ) )( (
Polinoame cu coeficieni raionali
Teorem :Fie f ] [X Q e , f 0 = .Dac x
0
b a + = este o rdcin a lui f,unde
a,b Q b b Q e ) e , 0 , ,atunci
1) b a x =
0
este de asemenea o rdcin a lui f 2)x
0
,
0
x au acelai ordin de
multiplicitate.
Obs. : f x X x X / ) )( (
0 0

Polinoame cu coeficieni ntregi
Teorem :fie f= 0 ,
0 1
1
1
= + + + +

n
n
n
n
n
a a x a x a x a ;fe ] [X Z
1)Dac x q p
q
p
, (
0
= numere prime ntre ele) este o rdcin raional a lui f,atunci
a)p divide termenul liber a
0

b)q divide pe a
n

2)Dac x p =
0
este o rdcin ntreag a lui f,atunci p este un divizor al lui a
0
.
Polinoame ireductibile
Definiie:Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X] cu gradf>0 se numete
reductibil peste K dac exist g,q din K[X] cu gradg<gradf,gradq<gradf astfel nct f=gq.
Dac f nu este reductibil peste K atunci se spune c f este ireductibil peste K.
Prop.:Polinoamele de grad 2 sau 3 din K[X] sunt ireductibile peste K nu au rdcini
n K.
Relaiile lui Viete: Fie K un corp comutativ,f un polinom din K[X],
f = 0 ,
0 1
1
1
= + + + +

n
n
n
n
n
a a x a x a x a .Dac
n
x x x , , ,
2 1
sunt n rdcini ale lui f n K
atunci f = ) ( ) )( (
2 1 n n
x X x X x X a i
1
1 2 1

= + + +
n n n
a a x x x
1
2 1 3 1 2 1


= + + +
n n n n
a a x x x x x x
.......................................................
x
1
0 2 1
) 1 (

=
n
n
n
a a x x
Dac f = e + + + ] [ ,
0 1
2
2
3
3
X C f a x a x a x a

=
= + +
= + +
3
0
3 2 1
3
1
3 2 3 1 2 1
3
2
3 2 1
a
a
x x x
a
a
x x x x x x
a
a
x x x

f=a

=
= + + +
= + + +
= + + +
e + + + +
4
0
4 3 2 1
4
1
4 3 2 4 3 1 4 2 1 3 2 1
4
2
4 3 3 1 2 1
4
3
4 3 2 1
0 1
2
2
3
3
4
4
] [ ,
a
a
x x x x
a
a
x x x x x x x x x x x x
a
a
x x x x x x
a
a
x x x x
X C f a x a x a x a x
Ecuaii reciproce
Definiie:O ecuaie de forma 0 ,
0 1
1
1
= + + + +

n
n
n
n
n
a a x a x a x a pentru care
n i a a
i i n
s s =

0 , se numete ecuaie reciproc de gradul n.


Orice ecuaie reciproc de grad impar are rdcina -1.
Ecuaia reciproc de gradul IV are forma:a 0 ,
2 3 4
= + + + + a a bx cx bx x
Se mparte prin
2
x i devine a 0 )
1
( )
1
(
2
2
= + + + + c
x
x b
x
x ;notez x t
x
= +
1
i obinem o
ecuaie de gradul II.
Se consider polinoamele
5
, [ ] f g X ,

2
(3 3 ) 2 2 3 f a b X X a b = + + + +

i

2
2 2 3 2 . g X X a b = + + +


a) S se determine
5
, a b astfel nct cele dou polinoame s fie egale.
b) Pentru

2 a b = = s se calculeze n
5
suma

(0) (1) (2) (3) (4) f f f f f + + + +

.
c) Pentru

2 a b = = s se rezolve n
5
ecuaia ( ) 0 f x =

.
a) Egalnd coeficienii termenilor asemenea se obin valorile

2 a = i

2 b = .
b) Se obine

(0) (1) (2) (3) (4) 0 f f f f f + + + + =


c) Se rezolv ecuaia

2
2 2 0 x x + =

n
5
i se obin soluiile
1
0 x =

i

2
4 x = .
Fie polinomul
3 2
4 f X aX aX = + , [ ] f X .
a) S se determine a astfel nct
1 2 3
2 x x x + + = , unde
1 2 3
, , x x x

sunt rdcinile reale ale
polinomului f .
b) S se determine a astfel nct polinomul f

s fie divizibil cu polinomul
2
2 X .
c) S se determine a

pentru care polinomul f

are o rdcin raional pozitiv.
a) Din relaiile lui Viete rezult 2. a =
b) Se obine 2. a =
c) Rdcinile raionale posibile sunt printre divizorii termenului liber. Se obin valorile 2 a = sau
5 a = .


iruri de numere reale
ir monoton (cresctor sau descresctor)
Fie
N n n
a
e
) ( un ir de numere reale.
irul ) (
n
a este cresctor dac: N n a a
n n
e s
+
,
1
.
irul ) (
n
a este strict cresctor dac: N n a a
n n
e <
+
,
1
.
irul ) (
n
a este descresctor dac: N n a a
n n
e >
+
,
1
.
irul ) (
n
a este strict descresctor dac: N n a a
n n
e >
+
,
1
.
ir mrginit
Fie
N n n
a
e
) ( un ir de numere reale.
irul ) (
n
a este mrginit dac: N n a
n
e s s e - , . i . a R , | o | o
Definiie
Un ir care are limita finit se numete convergent.
Un ir care nu are limit sau care are limita infinit se numete divergent
Teorem :Orice ir convergent este mrginit.
Consecin :Dac un ir este nemrginit atunci el este divergent.
n mulimea
[ ]
X R se consider polinomul
3 2
1 f X pX = + + cu rdcinile
1 2 3
, , x x x i . p
a) S se calculeze ( ) f p .
b) S se determine p pentru care polinomul f este divizibil cu 1. X
c) S se calculeze n funcie de p suma
4 4 4
1 2 3
. x x x + +
A doua ecuaie
1 2 2 3 3 1
1 2 3
1
2
x x x x x x
x x x
+ +
= ;
1 2 3
4 x x x = .
b)
1 1 2 3 2 1 2 1 3 2 3 3 1 2 3
, , s x x x s x x x x x x s x x x = + + = + + = ; ecuaia:
3 2
1 2 3
0 x s x s x s + = ecuaia cerut:
3 2
2 2 4 0 x x x + = , deci 2, 2, 4 a b c = = = .
c) Ecuaia devine: ( )
( )
2
2 2 0 x x = cu soluiile:
1 2,3
2, 2 x x = = . Soluiile sistemului sunt
permutrile acestora.
Se consider polinomul
[ ]
f X ,
3 2
2 f X X aX b = + + cu rdcinile
1 2 3
, , x x x .
a) Pentru 1 a = i 0 b =

s se determine
1 2 3
, , x x x .
b) tiind c
2 2 2
1 2 3
2 x x x + + = , s se arate c 1 a = .
c) tiind c
2 2 2
1 2 3
( )( )( ) f X x X x X x = , s se determine numerele reale a i b .
( ) 1 f p = .
b) ( ) 1 0 2 0 2 f p p = + = = .
c)
2 2 2 2
1 2 3 1 2 1 3 3 2 1 2 3 1 2 3
, 0 , 1 x x x p x x x x x x x x x p x x x + + = + + = + + = = .
( ) ( )
2 2 2 2 2 2
1 2 1 3 2 3
0 2 1 2 x x x x x x p p + + = = .
4 4 4 4
1 2 3
4 x x x p p + + = + .

Teorem Dac un ir are limit, atunci orice subir al su are aceeai limit.
Consecint: dac un ir conine dou subiruri cu limite diferite, atunci irul nu are
limit.
Teorema lui Weierstrass
Orice ir monoton i mrginit este convergent.
Teorema cletelui
Dac k n y a x
n n n
> s s , si l y x
n
n
n
n
= =

lim lim atunci l a
n
n
=

lim .
Criteriul raportului
Fie
N n n
a
e
) ( un ir cu termeni strict pozitivi. Dac ) 1 , 0 [ lim
1
e =
+

l
a
a
n
n
n
atunci 0 lim =

n
n
a .
Daca ) , 1 ( lim
1
e =
+

l
a
a
n
n
n
sau = l atunci =

n
n
a lim .
Lema lui Stolz-Cezaro
Fie
N n n
a
e
) ( i
N n n
b
e
) ( dou iruri de numere reale.
Dac l
b b
a a
n n
n n
n
=

+
+

1
1
lim (finit sau infinit) i
N n n
b
e
) ( este strict monoton i nemrginit ,
atunci l
b
a
n
n
n
=

lim
Criteriul radicalului
Fie
N n n
a
e
) ( un ir cu termeni strict pozitivi.Dac l
a
a
n
n
n
=
+

1
lim atunci l a
n
n
n
=

lim .
iruri remarcabile

e
e
=
e
=

] 1 , ( ,
) , 1 ( ,
1 , 1
) 1 , 1 ( dac , 0
lim
q dac exist nu
q dac
q dac
q
q
n
n

(
)
=

0 , 0
0 ,
lim
o
o
o
n
n

0 lim =

n k
n
a n ,unde N ), 1 , 1 ( e e k a
e
n
n
n
= |
.
|

\
|
+

1
1 lim ; ... 7178 , 2 = e este constanta lui Euler
generalizare: e
x
n
x
n
n
=
|
|
.
|

\
|
+

1
1 lim dac
n
x ; ( ) e y
n
y
n
n
= +

1
1 lim dac 0
n
y
1
sin
lim =

n
n
n
x
x
dac 0
n
x , 1
tg
lim =

n
n
n x
x
dac 0
n
x ,

1
arcsin
lim =

n
n
n
x
x
dac 0
n
x , 1
tg
lim =

n
n
n
x
x arc
dac 0
n
x ,



LIMITE DE FUNCII

Definiie: O funcie f:D R R are limit lateral la stnga (
respectiv la dreapta) n punctul de acumulare

s
l exist x
0
R (respectiv
d
l R) a. . lim f(x)=
s
l ,
(respectiv lim f(x) =
d
l ).

0
0
x x
x x


0
0
x x
x x



Definiie: Fie f:D R R , D x
0
un punct de acumulare.
Funcia f are limit n ) ( ) (
0 0 0
x l x l x
d s
=

Proprieti:
1. Dac lim f(x) exist, atunci aceast limit este unic.
0
x x
2. Dac lim f(x) =l atunci
0
. ) ( lim
x x
l x f

=

0
x x Reciproc nu.


3. Dac
0
0 ) ( lim 0 ) ( lim
x x
x f x f

= =

4. Fie f,g:D R R , U o vecintate a lui D x
0
astfel
nct f(x) g(x) { }
0
x U D x i dac exist
0 0
,
) ( lim ), ( lim
x x x x
x g x f


0 0
) ( lim ) ( lim
x x x x
x g x f


5. Dac
{ }
. ) ( lim ) ( lim ) ( lim
) ( ) ( ) (
0
l x g l x h x f
i x U D x x h x g x f
= = =


xx0 xx0 xx0
6.
Dac
{ }
l x f x g
i x U D x x g l x f
= =

) ( lim 0 ) ( lim
) ( ) (
0

7.
0 ) ( ) ( lim
) ( . . 0 0 ) ( lim
=
=
x g x f
M x g a M i x f Dac .

8.
. ) ( lim
( lim ) ( ) (
. ) ( lim
) ( lim ) ( ) (
=
=
+ =
+ =
x f
x g i x g x f Dac
x f
x g i x g x f Dac



OPERAII CU FUNCII
1 1
2
1
2 1 2 1 2 1
2 1
, , , , ,
) ( lim , ) ( lim
2
l l
l
l
l l l l l l operatiile sens
au i l x g l x f exist Dac
l
+
= =

atunci:
1. lim(f(x) g(x))=
2 1
l l .
2. limf(x)g(x)=
2 1
l l

3. Dac
0
0 ) ( lim 0 ) ( lim
x x
x f x f

= =

4. Fie f,g:D R R , U o vecintate a lui D x
0
astfel
nct f(x) g(x) { }
0
x U D x i dac exist
0 0
,
) ( lim ), ( lim
x x x x
x g x f


0 0
) ( lim ) ( lim
x x x x
x g x f


3.lim
2
1
) (
) (
l
l
x g
x f
=
4.lim
2
1
) (
) (
l x g
l x f =
5.lim
1
) ( l x f =





P(X)=a
0
x
n
+ a
1
x
n-1
+ ..+a
n
,a
0
0
lim
x
n
a x P ) ( ) (
0
=






0, dac q ( ) 1 , 1
lim
x
q
x
= 1, dac q=1
, dac q>1
nu
exist,
dac q 1

=
+ + +
+ + +


. 0 ,
0 ,
,
, 0
.....
.......
lim
0
0
0
0
0
0
1
1 0
1
1 0
b
a
i q p dac
b
a
i q p dac
q p dac
b
a
q p dac
b x b x b
a x a x a
q
q q
p
p p
x




a>1 =

x
x
a
lim
0
lim
=

x
x
a
a ) 1 , 0 ( 0
lim
=

x
x
a =

x
x
a
lim

a>1 =

x
a
x
log
lim
=

x
a
x
log
lim
0

a ) 1 , 0 ( =

x
a
x
log
lim
=

x
a
x
log
lim
0

0
1
lim
x x
0
1
lim
x x

x
x
x
1
lim
0
0

x
x
x
1
lim
0
0



x
x
lim

3
lim x
x


3
lim x
x




lim
0 x
1
sin
=
x
x

( )
( )
( )
1
sin
lim
0
=

x u
x u
x u


lim
0 x
1 =
x
tgx

( )
( )
( )
1
lim
0
=

x u
x tgu
x u

lim
0 x
1
arcsin
=
x
x

( )
( )
( )
1
arcsin
lim
0
=

x u
x u
x u

lim
0 x
1 =
x
arctgx

( )
( )
( )
1
lim
0
=

x u
x arctgu
x u

lim
0 x
( ) e x x = +
1
1
( )
( ) ( ) ( ) e x u x u
x u
= +

1
0
1
lim

e
x
x
x
=

+

1
1
lim

( )
( )
( )
0
1
1
lim
=

+

x u
x u
x u


lim
0 x
( )
1
1 ln
=
+
x
x

( )
( ) ( )
( )
1
1 ln
lim
0
=
+

x u
x u
x u


lim
0 x
a
x
a
x
ln
1
=


( )
( )
a
x u
a
x u
x u
ln
1
) (
0
lim
=




lim
0 x
( )
r
x
x
r
=
+ 1 1

( )
( ) ( )
( )
r
x u
x u
r
x u
=
+

1 1
lim
0


0
lim
=

x
k
x
a
x

( )
( )
( )
0
lim
=

x u
k
x u
a
x u


lim
x
0
ln
=
k
x
x

( )
( )
( )
0
ln
lim
=

k
x u x u
x u


( )

e
>
=
1 0 daca 0
1 daca
lim
, a ,
a ,
a
x
x

( )

e
>
=
1 0 daca
1 daca 0
lim
, a ,
a ,
a
x
x

( )

e
>
=
1 0 daca
1 daca
log lim
, a , -
a ,
x
a
x

( )

e
>
=
>
1 0 daca
1 daca
log lim
0
0 , a ,
a ,
x
a
x
x

2
arctg lim
t
=

x
x

2
arctg lim
t
=

x
x
0 lim =

arcctgx
x
t =

arcctgx
x
lim
e
x
x
x
= |
.
|

\
|
+

1
1 lim e
x
x
x
= |
.
|

\
|
+

1
1 lim ( ) e x x
x
= +

1
0
1 lim
1
sin
lim
0
=
x
x
x
1 lim
0
=

x
tgx
x
1
arcsin
lim
0
=

x
x
x
1
arctg
lim
0
=
x
x
x

( )
1
1 ln
lim
0
=
+
x
x
x
1 , 0 ln
1
lim
0
= > =

a a , a
x
a
x
x

1
) (
) ( sin
lim
0
=

x u
x u
x
1
) (
) ( tg
lim
0
=

x u
x u
x
1
) (
) ( arcsin
lim
0
=

x u
x u
x
1
) (
) ( arctg
lim
0
=

x u
x u
x

( )
1
) (
) ( 1 ln
lim
0
=
+

x u
x u
x
1 , 0 ln
) (
1
lim
) (
0
= > =

a a , a
x u
a
x u
x
unde 0 ) ( lim
0
=

x u
x x

Operaii fr sens:
0 0
, 0 , 1 , 0 , ,
0
0
,




Asimptote
1.Asimptote verticale
Definiie:Fie f :E R a R e , punct de acumulare pentru E.Se spune c dreapta x = a este
asimptot vertical la stanga pentru f,dac =
<

) ( lim x f
a x
a x
sau =
<

) ( lim x f
a x
a x
.
Definiie:Fie f :E R a R e , punct de acumulare pentru E.Se spune c dreapta x = a este
asimptot vertical la dreapta pentru f,dac =
>

) ( lim x f
a x
a x
sau =
>

) ( lim x f
a x
a x
.
Definiie : Fie f :E R a R e , punct de acumulare pentru E.Se spune c dreapta x = a
este asimptot vertical pentru f dac ea este asimptot vertical att la stnga ct i la
dreapta sau numai lateral.
2.Asimptote oblice
Teorema : Fie f :E , R unde E conine un interval de forma(a, )
Dreapta y=mx+n,m 0 = este asimptot oblic spre + la graficul lui f dac i numai dac
m,n sunt numere reale finite,unde m= ] ) ( [ lim ,
) (
lim mx x f n
x
x f
x x
=

.Analog la - .
3.Asimptote orizontale
Dac l l x f
x
, ) ( lim =

numr finit atunci y = l este asimptot orizontal spre + la graficul
lui f.
Analog la -
Obs :O funcie nu poate admite att asimptot orizontala ct i oblic spre +(- )

FUNCII CONTINUE

DEFINIIE. O funcie f : D R R se numete continu n
punctul de acumulare x
0
D oricare ar fi vecintatea V a lui f(x
0
) ,
exist o vecintate U a lui x
0,
astfel nct pentru orice
x U D f(x) V.

DEFINIIE. f : D R R este continu n x
0
D f are limit n
x
0
i lim f(x) = f(x
0
)
sau l
s
(x
0
) = l
d
(x
0
) = f(x
0
).
x
0
se numete punct de continuitate.
Dac funcia nu este continu n x
0
f.se numete discontinu n x
0

i x
0
se numete punct de discontinuitate. Acesta poate fi:
- punct de discontinuitate de prima spe dac l
s
(x
0
), l
d
(x
0
)
finite, dar f(x
0
);
- punct de discontinuitate de a doua spe dac cel puin o
limit lateral e infinit sau nu exist.

DEFINIIE. f este continu pe o mulime ( interval) este
continu n fiecare punct a mulimii ( intervalului).
Funciile elementare sunt continue pe domeniile lor de
definiie.
Exemple de funcii elementare: funcia constant c, funcia
identic x, funcia polinomial f(x) = a
0
x
n
+ a
1
x
n-1
+ .......a
n
, funcia
raional f(x)/g(x), funcia radical
n
x f ) ( , funcia logaritmic log
f(x), funcia putere x
a
, funcia exponenial a
x
, funciile
trigonometrice sin x, cos x, tg x, ctg x.


PRELUNGIREA PRIN CONTINUITATE A UNEI FUNCII
NTR-UN PUNCT DE ACUMULARE

DEFINIIE. Fie f : D R R. Dac f are limita
l R n punctul de acumulare x
0
D
f: D { x
0
} R, f(x) =

=

0
,
), (
x x l
D x x f


Teorem: Fie R D f : i D
0
x punct de acumulare pentru Df continu n
0
x
) ( ) (
0 0
x l x l
d s
= f( )
0
x
Teorem:Funciile elementare sunt continue pe domeniile maxime de definiie.
Operaii cu funcii continue
Teorem:Fie f,g:D R continue pe D
f+g, ) , min( ), , max( , ), 0 ( , g f g f f g
g
f
g f sunt funcii continue pe D.
Compunerea a dou funcii continue este o funcie continu.
Teorem: Fie f:[a,b] R o funcie continu a.. f(a)f(b)<0 ) , ( b a c pentru care
f(c)=0.

este o funcie continu n x
0
i se numete prelungirea prin
continuitate a lui f n x
0.

OPERAII CU FUNCII CONTINUE

T
1
. Dac f,g:DR sunt continue n x
0
( respectiv pe D) atunci f+g, f, fg,f/g, f
g
, f
sunt continue n x
0
( respectiv pe D); R, g 0.

T
2
. Dac f:DR e continu n x
0
D ( respectiv pe D) ) (x f e
continu n x
0
( respectiv pe D).
Reciproca nu e valabil.

T
3
. Fie f:DR continu n n x
0
A i g:B A continu n x
0
B,
atunci gf e continu n x
0
A.

lim f( g (x) = f( lim g(x))
xx
0 xx0

Orice funcie continu comut cu limita.

PROPRIETILE FUNCIILOR CONTINUE PE UN INTERVAL

LEM. Dac f este o funcie continu pe un interval [ a,b] i dac are
valori de semne contrare la extremitile intervalului
( f(a) ( f(b) <0 ) atunci exist cel puin un punct c ( a,b)
astfel nct f(c) = 0.
Dac f este strict monoton pe [ a,b] ecuaia f(x) = 0 are
cel mult o rdcin n intervalul ( a, b).

f este strict monoton f: I J - continu
f(I) =J - surjectiv
f - injectiv
Orice funcie continu pe un interval compact este mrginit i i
atinge marginile.
STABILIREA SEMNULUI UNEI FUNCII

PROP. O funcie continu pe un interval, care nu se anuleaz pe
acest interval pstreaz semn constant pe el.
DEFINIIE. Fie f : I R R ( I = interval) f are proprietatea lui
Darboux.
a,b I cu a < b i ( f(a), f(b)) sau ( f(b),
f(a)) c ( a,b), a.. f(c) = .

TEOREM. Orice funcie continu pe un
interval are P.D.
Dac f :I R are P.D. atunci f( I) e interval.
( Reciproca e n general fals).

CONTINUITATEA FUNCIILOR INVERSE

T
1
. Fie f : I R R o funcie monoton a..
f( I) e interval. Atunci f este continu.

T
2.
Orice funcie continu i injectiv pe un
interval este strict monoton pe acest interval.

T
3
. Fie f : I R, I, J R intervale.
Dac f e bijectiv i continu atunci inversa sa
f
-1
e continu i strict monoton.


Funcii derivabile
Definiie:Fie f:D R ,x D
0
punct de acumulare pentru D
Derivata ntr-un punct:f ) (
0
'
x =
0
0
) ( ) (
lim
0 x x
x f x f
x x

.
f este derivabil n x
0
dac limita precedent exist i este finit.
Dac f este derivabil n
0
x , graficul funciei are n punctul )) ( , (
0 0 0
x f x M tangent a
crei pant este ) (
0
'
x f .Ecuaia tangentei este: ) )( ( ) (
0 0
'
0
x x x f x f y .
Teorem:Fie f:DR , x
0
D punct de acumulare pentru Df este derivabil n
punctul de acumulare
0
x (finite) R ) ( ) (
0
'
0
'
x f x f
d s

0
0
) ( ) (
lim
0
0 x x
x f x f
x x
x x

= .
R
x x
x f x f
x x
x x

0
0
) ( ) (
lim
0
0
.
Teorem . Orice funcie derivabil ntr-un punct este continu n acel punct.
Puncte de ntoarcere.Puncte unghiulare.
Definiii:Fie f:DR , x
0
D punct de acumulare pentru D.Punctul x
0
se numete punct
de ntoarcere al funciei f, dac f este continu n x
0
i are derivate laterale infinite i
diferite n acest punct. Punctul x
0
se numete punct unghiular al funciei f dac f este
continu n x
0
,are derivate laterale diferite n x
0
i cel puin o derivat lateral este finit.




Derivatele funciilor elementare
Functia Derivata
c 0
x 1
*
N e n x
n
,
1 n
nx
R e r x
r
,
1 r
rx
x
x 2
1

n
x
n n
x n
1
1


x ln
x
1

x
e

x
e

) 1 , 0 ( = > a a a
x
a a
x
ln
x sin x cos
x cos x sin
x tg
x
2
cos
1

x ctg

x
2
sin
1

x arcsin
2
1
1
x

x arccos
2
1
1
x

x arctg
2
1
1
x +

x arcctg
2
1
1
x +

Operaii cu funcii derivabile
Teorem:Fie f,g:D R derivabile pe Df+g ,fg,
g
f
(g 0 = )sunt funcii derivabile pe D.
Compunerea a dou funcii derivabile este o funcie derivabil.
Reguli de derivare
' ' '
) ( g f g f = ;
' ' '
) ( g f g f g f + = ;
' '
) ( f f = ;
2
' '
'
g
g f g f
g
f
=
|
|
.
|

\
|


' ' '
) ( ) ( u u f u f =

log
a
x

a x ln
1

(u
v
)
=
v. u
v-1
.u

+ u
v
.v

.lnu



=


Proprietile funciilor derivabile
Definiie:Fie f:DR.Un punct x
0
D e se numete punct de maxim local(respectiv de
minim local)al lui f dac exist o vecintate U a punctului x
0
astfel nct
f(x) sf(x
0
)(respectiv f(x) >f(x
0
) ) pentru orice x U D e .
Dac f(x) sf(x
0
)(respectiv f(x) >f(x
0
) ) pentru orice x D e atunci x
0
se numete punct
de maxim absolut(respectiv minim absolut)
Teorem . ( Fermat) Fie I un interval deschis i x
0
eI un punct de extrem al unei funcii
: IR. Dac este derivabil n punctul x
0
atunci (x
0
)=0.
Definiie:O funcie : [a, b] R (a< b) se numete funcie Rolle dac este continu pe
intervalul compact [a, b] i derivabil pe intervalul deschis (a, b).
Teorema lui Rolle
Fie : [a, b] R, a< b o funcie Rolle astfel nct (a)= (b), atunci exist cel puin un
punct ce (a, b) astfel nct (c)=0.
Teorema(teorema lui J. Lagrange). Fie o funcie Rolle pe un interval compact [a, b].
Atunci - ce (a, b) astfel nct (b)- (a)= (b- a)(c)
Consecine:
1.Dac o funcie derivabil are derivata nul pe un interval atunci ea este constant pe
acel interval.
2.Dac dou funcii derivabile au derivatele egale pe un interval atunci ele difer printr-o
constant pe acel interval.
Rolul primei derivate
3. Fie f o funcie derivabil pe un interval I.
Dac I ), 0 ) ( ( 0 ) (
' '
e > > x x f x f , atunci f este strict cresctoare( cresctoare) pe I.
Dac I ), 0 ) ( ( 0 ) (
' '
e s < x x f x f , atunci f este strict descresctoare(descresctoare) pe I.
4.Fie f:D R ,D interval i x
0
D e .Dac
1)f este continu n
0
x
2)f este derivabil pe D- } {
0
x
3)exist R l x f
x x
e =

) ( lim
'
0

atunci f are derivat n
0
x i f l x = ) (
0
'
.Dac R l e atunci f este derivabil n
0
x .
Observaie: Cu ajutorul primei derivate se stabilesc intervalele de monotonie ale unei
funcii derivabile i se determin punctele de extrem local.
Rolul derivatei a doua
Teorem: Fie f o funcie de dou ori derivabil pe I.
Dac I , 0 ) (
"
e > x x f , atunci f este convex pe I.
Dac I , 0 ) (
"
e s x x f , atunci f este concav pe I.
Definiie: Fie f o funcie continu pe I si I e
0
x punct interior intervalului. Spunem c
0
x
este punct de inflexiune al graficului funciei dac f este convex pe o vecintate stnga a
lui
0
x i concav pe o vecintate dreapta a lui
0
x sau invers.
Observaie:Cu ajutorul derivatei a doua se stabilesc intervalele de convexitate i
concavitate i se determin punctele de inflexiune.

Formule de derivare a functiilor compuse


Daca u: DE si g: ER sunt derivabile pe domeniile lor de definitie atunci g u : DR este derivabila pe D
si (g u)' = g' (u(x))u' (x) xD.

Tabloul derivatelor functiilor compuse g(u(x)): DR
Functia Derivata functiei Domeniul de derivabilitate D

u

u'


u
n
, nN
*


(u
n
)'= nu
1 n
u'


u
r
, rR

(u
r
)'= ru
1 r
u'

{xR | u(x) > 0}

u
( u )'=
u 2
' u


{xR | u(x) > 0}

n 2
u


(
n 2
u )'=
n 2 1 n 2
u n 2
1



{xR | u(x) > 0}

1 n 2
u



(
1 n 2
u

)'=
1 n 2 n 2
u ) 1 n 2 (
1




{xR | u(x) > 0}

e
u


(e
u
)' = e
u
u'


a
u
, a > 0, a 1

(a
u
)' = a
u
u'ln a


ln u
(ln u)' =
u
' u




log
a
u, a>0, a 1

(log
a
u )' =
a ln u
' u


{xR | u(x) > 0}

sin u

(sin u)' = u'cos u


cos u

(cos u)' = - u'sin u


tg u
(tg u)' =
u cos
' u
2

{xR | u(x)

k
2
}

ctg u
(ctg u)' =
u sin
' u
2



{xR | u(x) k }

arcsin u
(arcsin u)' =
2
u 1
' u



{xR | -1u(x) 1}

arccos u
(arccos u)' =
2
u 1
' u



{xR | -1u(x) 1}

arctg u
(arctg u)' =
1 u
' u
2




arcctg u
(arcctg u)' =
1 u
' u
2





3
3


STUDIUL FUNC

Proprieti generale ale funciilor derivabile .

1.Punctele de extrem ale unei funcii.
Fie un interval i f: R.
Definiie. Se numete punct de maxim (respectiv de minim)(local) al
funciei f , un punct a pentru care exist o vecintate V a lui a
astfel nct ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) a f x f respectiv a f x f . x V.
Un punct de maxim sau de minim se numete punct de extrem.
a se numete punct de maxim(respectiv de minim) global dac
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) a f x f resp a f x f . . x .

Obs.1.O funcie poate avea ntr-un interval mai multe puncte de
extrem.(vezi desenul).

Obs.2.O funcie poate avea ntr-un punct a un maxim (local), fr a
avea n a cea mai mare valoare din interval.(vezi desenul
( ) ( ) c f a f < ).





-puncte de maxim




-puncte de minim


( ) ( ) ( ) ( ) c f c a f a , , ,
( ) ( ) ( ) ( ) d f d b f b , , ,
TEOREMA LUI FERMAT

Dac f este o funcie derivabil pe un interval si
0
0
I x un punct
de extrem,atunci ( ) 0
0
'
= x f .
Interpretare geometric:
Deoarece ( ) = 0
0
'
x f tangenta la grafic n punctul ( ) ( )
0 0
, x f x
este paralel cu OX.
Obs.1. Teorema este adevrat i dac funcia este derivabil numai
n punctele de extrem.
Obs.2. Condiia ca punctul de extrem
0
x s fie interior intervalului
este esenial.
(dac ar fi o extremitate a intervalului I atunci s-ar putea ca
( ) 0
0
'
x f ). Ex. ( ) . x x f =
Obs.3. Reciproca T. lui FERMAT nu este adevrat.(se pot gsi
funcii astfel nct ( ) 0
0
'
= x f dar
0
x s nu fie punct de extrem).
















Soluiile ecuaiei ( ) 0
'
= x f se numesc puncte critice . Punctele de
extrem se gsesc printre acestea.
Teorema lui Fermat d condiii suficiente (dar nu si necesare)
pentru ca derivata ntr-un punct s fie nul.
O alt teorem care d condiii suficiente pentru ca derivata s se
anuleze este :

TEOREMA LUI ROLLE.
Fie : f I R, b a, I, . b a < Dac:
1. f este continu pe [ ]; , b a
2. f este derivabil pe ( ) b a, ;
3. ( ) ( ), b f a f = atunci cel puin un punct ( ) b a c , a. ( ) . 0
'
= c f

INTEPRETAREA GEOMETRICA

Dac funcia f are valori egale la extremitile unui interval
[ ], , b a atunci exist cel puin un punct n care tangenta este paralel
cu axa ox .














Consecina 1. ntre dou rdcini ale unei funcii derivabile se afl
cel puin o rdcin a derivatei.
Consecina 2. ntre dou rdcini consecutive ale derivatei se afl
cel mult o rdcin a funciei.


TEOREMA LUI LAGRANGE (sau a creterilor finite)

Fie : f I R,I (interval, b a, I, . b a < Dac:
1. f este continu pe[ ] b a,
2. f este derivabil pe ( ), , b a atunci exist cel puin un punct
( ) b a c , a. s avem
( ) ( )
( ).
'
c f
a b
a f b f
=



INTERPRETAREA GEOMETRIC

Dac graficul funciei f admite tangent n fiecare punct(cu excepia
eventual,a extremitilor) exist cel puin un punct de pe grafic(care
nu coincide cu extremitile), n care tangenta este paralel cu coarda
care unete extremitile.

( ) ( )
a b
a f b f
tg

= tangenta la grafic n M are coeficientul.


unghiular ( ) c f
'
dar
( )
( ) ( )
a b
a f b f
c f

=
'

Obs.1. Daca ( ) ( ) = b f a f Teorema lui Rolle.













Consecina 1. Dac o funcie are derivata nula pe un interval,atunci
ea este constanta pe acest interval.
Dac o funcie are derivata nula pe o reuniune disjuncta de
intervale proprietate nu mai rmne adevrat n general.
Expl. ( ) ( ) 3 , 2 1 , 0 : f ( )
( )
( )

=
3 , 2 , 2
1 , 0 , 1
x
x
x f
Consecina 2. Dac f si g sunt dou funcii derivabile pe un
interval I i dac au derivatele egale
' '
g f = atunci ele difer
printr-o constant. . c g f = R c
Dac f si g sunt definite pe o reuniune disjunct de intervale,
proprietatea e fals n general. Expl. ( ) tgx x f =
( )

+
=

2
, 1
2
, 0 , 1
,
x tgx
x tgx
x g
Consecina 3.
Daca ( ) 0
'
> x f pe I f e strict cresctoare pe I.
Daca ( ) 0
'
< x f pe I f e strict descresctoare I.
Consecina 4. , : R i f I x
0
Daca ( ) ( )

= = R l x f x f
d s 0
'
0
'
.
f are derivata n
0
x i ( ).
0
'
x f =
Dac f l < e derivabila in .
0
x
Consecina 5.Daca ( ) 0
'
x f pe I
'
f pstreaz semn constant pe
I.


ETAPELE REPREZENTRII
GRAFICULUI UNEI FUNCII



1. Domeniul de definiie;
2. Intersecia graficului cu axele de coordonate :
Intersectia cu axa Ox conine puncte de forma{x,0},unde x este
o rdcin a ecuaiei f(x)=0 {daca exist}.
Intersecia cu axa Oy este un punct de forma {0,f{0}} {dac
punctul 0 aparine domeniului de definitie}
3. Studiul continuitii funciei pe domeniul de definiie :
Dac funcia este definit pe R se studiaz limita funciei la
iar dac este definit pe un interval se studiaz limita la
capetele intervalului.
4.Studiul primei derivate :
a. Calculul lui f.
b. Rezolvarea ecuaiei f(x)=0.Rdcinile acestei ecuaii vor fi
eventuale puncte de maxim sau de minim ale functiei ;
c. Stabilirea intervalelor pe care semnul lui f este constant.
Acestea reprezinta intervalele de monotonie pentru f.
5.Studiul derivatei a doua :
a.Se calculeaz f
b.Se rezolva ecuatia f(x)=0. Rdcinile acestei ecuaii vor fi
eventuale puncte de inflexiune ale graficului
c.Determinarea intervalelor pe care semnul lui f este constant.
Astfel,pe intervalele pe care f>0 functia este convex i pe
cele pe care f<0, funcia eate concav.
6.Asimptote :
a. Asimptotele orizontale sunt drepte de forma y=a, unde
a=

) ( lim x f
x
dac cel puin una din aceste limite are sens i
exist n R.
b) Asimptotele verticale sunt drepte de forma x=x
0
, dac exist
cel puin o limit lateral a funciei n x
0
, infinit.
c) Asimptotele oblice sunt drepte de forma y=mx+n, unde

R mx x f n si R
x
x f
m
x x
= =

) ) ( ( lim
) (
lim , analog i pentru
-.
7. Tabelul de variaie;
8. Trasarea graficului.

S` se stabileasc` intervalele de monotonie ale func\iei f D : R:
a) f x x x ( ) = -
2
4 ; b) f x x x ( ) = - 3
3
;
Soluie:
Funciile sunt derivabile pe domeniul de definiie. Se studiaz semnul primei derivate.
a) , ( ) 2 1, D f x x x . Alctuim tabelul de semn i de monotonie pentru f.
x
2
1
+
) (x f 0 + + + + + +
f (x)
1 0
b)
2
, ( ) 3 3 , D f x x x . Tabelul de monotonie:
x 1 1 +
) (x f 0 + + + + 0
f (x)
1 0 1
S` se determine punctele de extrem pentru func\ia f D : R:
f x
x
x
( )
ln
= ;
f x x x e
x
( ) ( ) = - +
- 2
1
e) (0, ), ( ) ln 1, (0, ) D f x x x . Ecuaia 0 ) ( = x f este ln x = 1, cu soluia
1
= e x . Tabelul de monotonie:
x e
1
+
) (x f 0 + + + + + +
f (x)
1 0
f) ) , 0 ( ,
1 1
1 ) ( ), , 0 ( +

= = + = x
x
x
x
x f D . Rezult tabelul:
x 0 1 +
) (x f 0 + + + + + +
f (x)
1 0
Solu ie:
S` se determine intervalele de convexitate ]i de concavitate pentru func\iile f D : : R
a) f x x x ( ) ; = -
2
3 b) f x x x ( ) ; =- + - 3 6 11
2
c) f x x x ( ) ; = -
3
12 d) f x x x ( ) ; = - 3 2
2 3
Soluie
Se stabilete semnul derivatei a doua a funciei f.
a) , ( ) 2 3, ( ) 2, D f x x f x x .
Rezult c funcia f este convex pe .
b) , ( ) 6 6, ( ) 6 0, D f x x f x x .
Rezult c funcia f este concav pe .
c)
2
, ( ) 3 12, ( ) 6 , D f x x f x x x .
R
R
R


PRIMITIVE

Primitive. Proprieti.
Fie I un interval din R.
Definiia 1. Fie f: I R. Se spune c f admite primitive pe I
dac F : I R astfel nct
a) F este derivabil pe I;
b) F(x) =f(x), x I.
F se numete primitiva lui f. ( I poate fi i o reuniune finit disjunct de
intervale).

Teorema 1.1 Fie f : I R. Dac R I
F F
: ,
2 1
sunt
dou primitive ale funciei f, atunci exist o constant c R
astfel nct + = , ) ( ) (
2 1
c x x
F F
xI.
Demonstraie : Dac
F F 2 1
, sunt primitive atunci
F F 2 1
, sunt
derivabile ) ( ) (
'
) (
2
'
1
x f x x
F
F
= = x I
0 ) (
'
) ( ) ( ) (
2
'
1
'
2 1
= = x x x
F
F F F
, x I.
c x x
F F
= ) ( ) (
2 1
, c= constant
OBS 1. Fiind dat o primitiv
F 0
a unei funcii, atunci orice primitiv F a
lui f are forma F =
0
F + c , c= constant
f admite o infinitate de primitive.
OBS 2. Teorema nu mai rmne adevrat dac I este o reuniune disjunct
de intervale Expl: f: R- } {0 , f(x) = x
F =
3
3
x
, G=

+
+
2
3
1
3
3
3
x
x

F, G sunt primitive ale lui f dar F-G nu e constant . Contradicie cu T 1.1
OBS 3. Orice funcie care admite primitive are Proprietatea lui Darboux.
Se tie c derivata oricrei funcii are Proprietatea lui Darboux , rezult c f
are Proprietatea lui Darboux. F =f.












OBS 4. Dac I este interval i f(I) { } I x x f def / ) ( nu este interval
atunci f nu admite primitive.
Dac presupunem c f admite primitive atunci din OBS 3 rezult c f are P
lui Darboux, rezult f(I) este interval ceea ce este o contradicie.
OBS 5. Orice funcie continu definit pe un interval admite primitive.

Definiia 2. Fie f: I R o funcie care admite primitive.
Mulimea tuturor primitivelor lui f se numete integrala
nedefinit a funciei f i se noteaz prin simbolul

) (x f
dx.
Operaia de calculare a primitivelor unei funcii(care admite
primitive ) se numete integrare.
Simbolul

a fost propus pentru prima dat de Leibniz, n


1675.
Fie F(I)= { } R I f : Pe aceast mulime se introduc operaiile
:
(f+g)(x) =f(x)+ g(x) ,
(f)(x)=.f(x) R x , constant
C= { } R f R I f / :

) ( x f
dx ={ } f lui a primitiv F I F F / ) ( .

F
P.D
P
C D

Teorema 1.2 Dac f,g:I R sunt funcii care admit
primitive i R, 0, atunci funciile f+g, f admit
de asemenea primitive i au loc relaiile:
(f+g) =f +g, f=f, 0, f =f +C


Formula de integrare prin pri.


Teorema 1.1 Dac f,g:RR sunt funcii derivabile cu
derivatele continue, atunci funciile fg, fg, fg admit
primitive i are loc relaia:

f(x)g(x)dx =f(x)g(x)-

f(x)g(x)dx

Formula schimbrii de variabil
(sau metoda substituiei).
Teorem: Fie I,J intervale din R i
: , : , : ile proprietat cu functii R J f J I
1) este derivabil pe I;
2) f admite primitive. (Fie F o primitiv a sa.)
Atunci funcia (f o ) admite primitive, iar funcia F o este o
primitiv a lui (f o ) adic:
( ) ( ) ( ) C Fo dt t t f + =


'


5. Integrarea funciilor trigonometrice

Calculul integralelor trigonometrice se poate face fie folosind
formula integrrii prin pri, fie metoda substituiei. n acest caz
se pot face substituiile:
1. Dac funcia este impar n sin x,
R(-sin x,cos x)=-R(sin x,cos x) atunci cos x=t.
2. Dac funcia este impar n cos x,
R(sin x,-cos x)=-R(sin x,cos x) atunci sin x=t.
3. Dac funcia este par n raport cu ambele variabile R(-sin x,-cos
x) atunci tg x=t.
4. Dac o funcie nu se ncadreaz n cazurile 1,2,3,atunci se
utilizeaz substituiile universale:

2 1
1
cos ,
1
2
sin
2
2
2
x
tg t unde
t
t
x
t
t
x =
+

=
+
=

5. Se mai pot folosi i alte formule trigonometrice:
sin 2x=2sin x .cos x,
2
2 cos 1
cos
2
2 cos 1
sin
2 2
x
x
x
x
+
=

=


Integrarea funciilor raionale

Definiie: O funcie f:IR , I interval, se numete raional dac
R(x)= , , 0 ) ( ,
) (
) (
I x x g
x g
x f
unde f,g sunt funcii polinomiale.
Dac grad f grad g, atunci se efectueaz mprirea lui f la g
f=gq+r, 0grad r<grad g i deci
.
) ( .
) (
) (
) (
) (
) (
) (
simple rationale functii de suma ca scrierea
face se x R Pentru
x g
x r
x q
x g
x f
x R + = =



PRIMITIVELE FUNCIILOR CONTINUE SIMPLE

1.

+ = R c C x c cdx ,

2. C
n
x
dx x
n
n
+
+
=

+
1
1


3.
C
x
dx x +
+
=
+

1
1



4.

+ = C
a
a
dx a
x
x
ln


5.

+ = C e dx e
x x


6. C x dx
x
+ =

ln
1


7.

+ = C ctgx dx
x
2
sin
1


8.

+ = C tgx dx
x
2
cos
1


9.

+ = C x xdx cos sin




10.

+ = C x xdx sin cos



11. C
a
x
arctg
a
dx
a x
+ =
+

1 1
2 2


12.

+
+

C
a x
a x
a
dx
a x
ln
2
1 1
2 2


13. C x a x dx
a x
+ + + =
+

) ln(
1
2 2
2 2


14.

+ + =

C a x x dx
a x
2 2
2 2
ln
1


15.

+ =

C
a
x
dx
x a
arcsin
1
2 2


16. C x tgxdx + =

cos ln

17. C x ctgxdx + =

sin ln

18.
C a x dx
a x
x
+ + =
+

2 2
2 2


19.
C a x dx
a x
x
+ =

2 2
2 2


20.
C x a dx
x a
x
+ =

2 2
2 2


21. C a x x
a
a x
x
dx a x + + + + + = +

2 2
2
2 2 2 2
ln
2 2


22. C a x x
a
a x
x
dx a x + + =

2 2
2
2 2 2 2
ln
2 2


23.

+ + = C
a
x a
x a
x
dx x a arcsin
2 2
2
2 2 2 2


24. C b ax
a
dx
b ax
+ + =
+

ln
1 1


25.
C
a b ax n
dx
b ax
n n
+
+
=
+

1
) )( 1 (
1
) (
1
1


26.
( )
( )
dx
a x
x
a
dx
a x a
C
a x
x a x
a
dx
a x


+
= +
+
+
=
+
'
2 2 2 2 2 2
2
2 2
2 2 2
2 2 2 2
2
1 1 1 1
1
) (
1


27.



+ +

+
=
+ +
0 ,
] )
2
( )
2
[(
1
0 ,
] )
2
( )
2
[(
1
1
2 2
2 2
2
dx
a a
b
x a
dx
a a
b
x a
dx
c bx ax


28.
C c bx ax dx
c bx ax
b ax
+ + + =
+ +
+

2
2
ln
2


29.


+ +
+ + +
=
+ +
+ +
=
+ +
+
dx
c bx ax
n c bx ax m
dx
c bx ax
n b ax m
dx
c bx ax
B Ax
2
2
2 2
1
ln
) 2 (


24

Noiunea de primitiv
Definiie: Fie I _ R interval, f : I R. Se numete primitiv a funciei f pe I, orice
funcie F : I R derivabil pe I cu proprietatea F
'
(x) = f (x), x e I.
Teorem.Orice funcie continu f : I R posed primitive pe I.
Teorem:Fie f : I R,I interval ,o funcie care admite primitive pe I.Atunci f are
proprietatea lui Darboux.
Consecine:
1.Dac g : I R nu are proprietatea lui Darboux pe intervalul I,atunci g nu admite
primitive pe I.
2.Fie g : I R.Dac g(I)= } / ) ( { I x x g e nu este interval atunci g nu admite primitive pe I.
3.Dac g : I R are discontinuiti de prima spe atunci g nu admite primitive pe I.
Tabel de integrale nedefinite
C
n
x
dx x
n
n
+
+
=
}
+
1
1
,n N e ,x R e
C
a
x
x
a
a
+
+
=
+
}
1
1
,a 1 , = e a R ,x ) , 0 ( e
) , 0 ( , ln
1
e + =
}
x C x dx
x
sau x ) 0 , ( e
R x a a C
a
a
dx a
x
x
e = ) + =
}
, 1 , 0 ,
ln

) , ( , 0 , ln
2
1 1
2 2
a x a C
a x
a x
a a x
e = +
+

}
sau x ) , ( a a e sau x ) , ( e a
R x a C
a
x
arctg
a
dx
a x
e = + =
+
}
, 0 ,
1 1
2 2

) , ( , 0 , arcsin
1
2 2
a a x a C
a
x
dx
x a
e = + =

}

R x a C a x x dx
a x
e = + + + =
+
}
, 0 , ) ln(
1
2 2
2 2

) , ( , 0 , ln
1
2 2
2 2
a x a C a x x dx
a x
e = + + =

}
sau x ) , ( e a
}
e + = R x C x xdx , cos sin
}
e + = R x C x xdx , sin cos
0 cos ,
cos
1
2
= + =
}
x C tgx dx
x

0 sin ,
sin
1
2
= + =
}
x C ctgx dx
x






Integrala definit
Teorem.Funciile continue pe un interval | | b a, sunt integrabile pe | | b a, .
Teorem.Funciile monotone pe un interval | | b a, sunt integrabile pe | | b a, .
Proprietile funciilor integrabile.
a)(Proprietatea de linearitate)
Dac f,g R b a ] . [ : sunt integrabile i eR
1) ( )
} } }
+ = +
b
a
b
a
b
a
dx x g dx x f dx x g x f ) ( ) ( ) ( ) (
2)
} }
=
b
a
b
a
dx x f dx x f ) ( ) (
b)Dac | | b a x x f , , 0 ) ( e > i este integrabil pe | | b a, , atunci 0 d ) ( >
}
b
a
x x f .

c)Dac ) ( ) ( x g x f > pentru orice | | b a x , e i dac f i g sunt integrabile pe | | b a, ,
atunci
} }
>
b
a
b
a
x x g x x f d ) ( d ) (
d)(Proprietatea de aditivitate n raport cu intervalul)
Funcia f : [a, b] R este integrabil pe [a, b] dac i numai dac, c e (a, b) funciile
1 2
[ , ] i [ , ] f f a c f f c b = = sunt integrabile i are loc formula:
. d ) ( d ) ( d ) (
} } }
= +
b
a
b
c
c
a
x x f x x f x x f
e)Dac funcia f este integrabil pe | | b a, , atunci i f este integrabil pe | | b a, i
} }
s
b
a
b
a
x x f x x f d ) ( d ) ( .
Teorem (Formula Leibniz - Newton)
Dac f : [a, b] R este o funcie integrabil i f admite primitive pe [a, b] atunci pentru
orice primitiv F a lui f pe [a, b] are loc formula Leibniz-Newton:
( ) ( ) ( ) ( )
b
b
a
a
f x dx F x F b F a = =
}
.
Teorema de medie Dac f : [a, b] R este o funcie continu, atunci exist ce[a, b] a.i.
) ( ) ( d ) ( c f a b x x f
b
a
=
}
.
Teorema de existen a primitivelor unei funcii continue
Dac g : [a, b] R este o funcie continu,atunci funcia G: [a, b]R,
}
e =
x
a
b a x dt t g x G ] , [ , ) ( ) ( are proprietile:
1)G este continu pe [a, b] i G(a) = 0
2)G este derivabil pe [a, b] i ] , [ ), ( ) (
'
b a x x g x G e =
Reinem: ) ( ) (
'
x g dt t g
x
a
=
|
|
.
|

\
|
}



Teorem (Formula de integrare prin pri)
Fie f , g : [a, b] R cu f , g derivabile cu derivatele continue, atunci are loc formula de
integrare prin pri: ' '
b b
b
a
a a
fg dx fg f gdx =
} }
.
Teorem:Fie f:[-a,a] R, 0 ) a o funcie continu.Atunci
1)
} }

=
a
a
a
dx x f dx x f
0
, ) ( 2 ) ( dac f este funcie par.
2)
}

=
a
a
dx x f 0 ) ( ,dac f este funcie impar.
Teorem:Fie f:R R o funcie continu de perioad
T
} }
+
e = )
T a
a
T
R a dx x f dx x f
0
, ) ( ) ( 0
Aria unui domeniu din plan
1. Aria mulimii din plan Dc R
2
mrginit de dreptele x = a, x = b, y = 0 i graficul
funciei f : [a, b] R pozitiv i continu se calculeaz prin formula: ( ) ( ) A
b
a
D f x dx =
}
.
2. n cazul f : [a, b] R continu i de semn oarecare, avem: ( ) | ( ) | A
b
a
D f x dx =
}
.
3. Aria mulimii din plan mrginit de dreptele x = a, x = b i graficele funciilor
f , g : [a, b] R continue este calculat prin formula: ( ) | ( ) ( ) | A
b
a
D g x f x dx =
}
.
Volumul unui corp de rotaie Fie f : [a, b] R o funcie continu, atunci corpul C
f
din
spaiu obinut prin rotirea graficului lui f , G
f
, n jurul axei Ox, are volumul calculat prin
formula: .V(C
f
)=
}
b
a
dx x f ) (
2
t