Sanatatea Alimentara

1. Apa – Doua treimi din organismul uman matur este format din apa. Ea este
implicata in fiecare functie a corpului si este vitala pentru functionarea
aparatului digestiv, circulator si urinar. Apa transporta nutrimenti de la si catre
celule. Cu ajutorul ei se mentine o temperatura adecvata in organism. Este
recomandat sa bei cel putin opt pahare de apa pe zi (2 litri).

2. Carbohidratii – reprezinta o sursa de energie pentru intregul corp. In

primul rand, ei se gasesc in fructe si in legume; cei mai semnificativi hidrati de
carbon de origine animala provin din produsele lactate. Aceasta clasa de
compusi organici se divide in doua categorii principale: carbohidrati simpli si
carbohidrati complecsi.
Carbohidratii simpli - constituie cea mai rapida sursa de energie pentru ca
sunt descompusi imediat de catre organism. Acestia includ o varietate de
zaharuri precum lactoza (zaharul din lapte), fructoza (se intalneste in miere si
in fructele dulci; printr-un proces utilizat la nivelul ficatului, fructoza este
folosita pentru producerea de energie) si sucroza (zaharoza).

Carbohidratii complecsi - includ fibrele si amidonul din produse fainoase

(paine, paste), din fasole si din legume radacinoase (precum cartoful). Aceste
alimente bogate in carbohidrati sunt inmagazinate in organism, devenind surse
de energie pentru o perioada indelungata de timp.

Atat carbohidratii simpli, cat si cei complecsi sunt descompusi pana la glucoza
- singura sursa de energie a creierului, glucoza participa la procesele
metabolice producatoare de energie. Consumul zilnic ar trebui sa includa 50%
de carbohidrati. In cazul in care consumi mai multe calorii decat poate folosi
organismul, un procent din acesti carbohidrati sunt inmagazinati sub forma de
grasimi.

3. Proteinele - au un rol vital in reglarea si functionarea organismului prin

enzime si hormoni. Comparativ cu hidrocarburile, proteinele sunt o sursa de
energie de lunga durata. Ele pastreaza echilibrul acid-alcalin din organism,
formand materialul structural al muschilor, pielii, organelor si tesuturilor.
Atunci cand consumi mai multe proteine decat ai nevoie, cantitatea
suplimentara este depozitata si folosita ca sursa de energie dupa o anumita
perioada.

Proteinele complete - care se gasesc in carne, peste, branza, oua, iaurt si

lapte contin cantitatea de aminoacizi de care are nevoie organismul. Produsele
pe baza de soia - tofu, ulei de soia, lapte de soia, carne de soia – contin
proteine complete.

Proteinele incomplete - se gasesc in cereale si legume; ele aduc multe

beneficii organismului, dar contin numai o parte din aminoacizii necesari.
Adultii trebuie sa manance aproximativ 60 de grame de proteine pe zi,
respectiv intre 10 - 15% din continutul total caloric pe zi.

4. Grasimile - sunt utile organismului. Grasimile au la baza acizii grasi care

sunt principalii constituenti ai lipidelor. In timpul copilariei, acesti acizi organici
sunt vitali pentru dezvoltarea neuronala normala. La varsta adulta, alaturi de
glucide, acizii grasi devin o sursa primordiala de energie. Acizii grasi sunt de
mai multe tipuri: saturati, polisaturati si monosaturati.

Acizii grasi saturati: se gasesc in carne de vaca, miel, porc, sunca si produse
lactate. Cu cat este mai solid produsul, cu atat este mai mare concentratia de
acizi grasi saturati. Corpul nostru utilizeaza acesti acizi in producerea
colesterolului. Studiile au aratat ca o dieta bogata in acizi grasi saturati
promoveaza afectiuni coronariene si ridica nivelul colesterolului in sange, prin
marirea nivelului de colesterol “rau” (LDL colesterol).

Acizii grasi polisaturati: se intalnesc in diferite specii de pesti (ton, somon,

macrou) si in uleiurile vegetale - de floarea-soarelui, de soia, sau de porumb.
Acestia scad valorea nivelului de colesterol in sange; totusi, o cantitate
exagerata de acizi grasi polisaturati reduc HDL-ul colesterolul "bun".

Acizii grasi monosaturati: intalniti in uleiul de masline reduc nivelul de LDL

din sange, fara sa afecteze HDL-ul.
Banii pe care ii salvezi daca preferi sa-ti savurezi mesele in fast-fooduri nu sunt
economisiti - peste o anumita perioada tot vor fi cheltuiti pentru a-ti trata
raceala si diferitele afectiuni aparute in urma unei alimentatii nesanatoase.
Mancarea ar trebui sa fie cea mai sanatoasa investitie pentru sanatatea familiei
tale. Urmareste cu atentie lista alimentelor de mai jos, asigurandu-te ca in
urmatorul weekend vei opta macar una dintre propunerile noastre.

1. ULEI DE PESTE

Mai sanatos decat pestele insusi, uleiul de peste iti va aduce destul de multe
beneficii:
  previne afectiunile cardiovasculare, cancerul, depresia, artrita, diabetul,
ulcerul si sindromul Alzeimer;
 amplifica nivelul de energie si capacitatea de concentrare;
 ofera cea mai mare rezistenta impotriva bolilor comune precum gripa si
raceala;
 le ajuta pe femeile insarcinate sa evite nasterile premature si alte
complicatii.

2. LEGUME CRUDE

Nimic nu se compara cu valoarea nutritionala a legumelor crude. Pe langa

numerosii nutrienti, acidul folic continut de legumele cu frunze verzi previne
bolile, in special pe cele neurodegenerative - de tip Parkinson, iar antioxidantii
(vitamina C, vitamina E) te ajuta sa-ti pastrezi agerimea mintii. Daca esti o
persoana a carei alimentatie se axeaza pe proteina animala, atunci trebuie sa
te orientezi spre legumele cu un continut scazut de potasiu – conopida, mazare
verde, spanac, salata verde si ciuperci.

3. OUA CRUDE

Oul crud este un aliment “fenomenal” pentru mintea si sistemul tau imunitar.
Cu toate ca poate sa dureze pana cand te obisnuiesti, nu uita ca proteinele si
grasimile continute de ou sunt esentiale pentru intregul tau organism. Oul gatit
nu aduce aceleasi beneficii - cu cat este mai putin preparat (mai bine fiert
decat prajit), cu atat va fi mai bine din punct de vedere nutritional. Exista mai
multe metode prin care poti consuma oul crud: "stilul dur" - inghite un ou (cu
tot cu galbenus) dintr-o suflare; amesteca-l alaturi de lapte si banane intr-un
shake sau amesteca-l intr-un pahar cu suc de legume.

4. LAPTELE PROASPAT
Laptele proaspat este o sursa uimitoare de proteine, carbohidrati, grasimi,
minerale si vitamine. Laptele pasteurizat este un aliment diferit, ce nu ofera
aceleasi beneficii precum laptele proaspat.

Sursa Carmen Oprea, Multumiri

*********************************************************************

In fiecare zi include in alimentatia ta:

 carne usoara, pui

 oua
 fasole
 lapte, iaurt și branza
 o data sau de doua ori pe saptamana ulei de peste
 3-4 portii de fructe și legume
 Suc de morcovi

*********************************************************

Cheia unei mai bune stari de sanatate consta in aflarea diferentei dintre

nutrientii sanatosi si cei nesanatosi. Facand doar cateva schimbari usoare in

alegerea alimentelor, vei reusi sa aduci o imensa imbunatatire starii de

sanatate, a nivelului energetic si iti vei prelungi viata.

Unt de arahide

Proteinele sanatoase - asigura organismului nostru amino acizii de care

acesta are nevoie pentru a construi si a reface masa musculara, pielea, parul si

unghiile si au un continut scazut de grasimi saturate, colesterol si substante

chimice. Cele mai bune surse sunt: somonul, fasolea, legumele, produsele din

soia, semintele (de floarea soarelui si dovleac), alunele, migdalele, nucile si

untul de arahide.

carne de vita

Proteinele nesanatoase - sunt pline de grasimi saturate, colesterol, hormoni

sau antibiotice - cum ar fi carnea de vita, de miel, sunca, salamul si

cremwurstii. In timp ce furnizeaza organismului amino acizi, aceste alimente

ingroasa arterele si compromite buna functionare a sistemului imunitar.

 seminte de in

Grasimile sanatoase - sunt grasimi nesaturate (mono si poly) si acizii grasi

omega 3 si omega 6. Cele mai bune surse ale acestor grasimi sunt: uleiul de

masline extravirgin, nucile si semintele de in. Acestea ajuta organismul sa

absoarba micronutrientii antioxidanti cum ar fi vitaminele A, E, D si K si

licopenul.
Grasimile nesanatoase - sunt grasimi saturate cum ar fi: untul si margarina.

Aceste grasimi contribuie la aparitia afectiunilor inimii, infarturilor, nivelului

crescut de colesterol si a nivelui de trigliceride, hipertensiunii si obezitatii.

dovlecel

Carbohidratii sanatosi - sunt bogati in fibre si sunt considerati carbohidrati

complecsi. Cele mai bune surse includ: ovaz, orezul brun, cerealele integrale,

broccoli, dovlecel, legumele cu frunze verzi, cartofii, fasolea si toate fructele.

Acestea ajuta la scaderea colesterolului, ajuta digestia, regleaza nivelul de

zahar din sange si a nivelului de insulina si reduce consumul de calorii.

Carbohidratii nesanatosi - sunt bogati in zahar si se numesc carbohidrati

simpli, cum ar fi bomboanele, painea alba, apa gazoasa, inghetata, tortul si

prajiturile. Acestea cresc nivelul zaharului in sange si al insulinei si ajuta la

absorbtia caloriilor.

“Consumul alimentelor bogate in nutrienti, antioxidanti si fibre ajuta organismul

sa functioneze la nivel optim, produce o stare generala de bine si

imbunatateste digestia. Aceste substante ajuta in lupta impotriva diverselor

afectiuni ale inimii, cancerului si diabetului, intareste sistemul imunitar,

incetineste procesul de imbatranire, creste nivelul energetic si performantele

cognitive.”

Si pentru ca fiecare portie de mancare conteaza, ar trebui sa alegem cu mai

multa atentie si maturitate alimentele pe care le consumam. O modalitate

simpla de a face aceasta alegere corecta este sa cautam alimentele in culori

stralucitoare, deoarece acestea contin in mod normal vitaminele benefice si

mineralele de care avem nevoie. De exemplu, grapefruit-ul rosu si roz contine

licopen - un antioxidant care mentine sanatatea inimii si lupta impotriva

cancerului, spre deosebire de grapefruit-ul alb care nu contine aceasta

substanta.

7 sfaturi simple pentru o alimentatie sanatoasa:

1. Renunta la salata cu căpăţană in favoarea salatei simple. Salata normala are

mai multe vitamine si minerale cum ar fi: vitaminele A si C, B1, B2, calciu si

potasiu. De asemenea, are mai multe fibre.

2. Consuma orez brun si nu orez alb. In mod natural, orezul brun are mai

multe fibre si riboflavina (vitamina B2) si mai putin zahar decat orezul alb. Este

digerat mai incet si este mult mai satios.

3. Renunta la painea alba in favoarea celei integrale. Painea integrala si painea

cu seminte au mai multe fibre, fier si potasiu. Felie cu felie, ele sunt mult mai

satioase si satisfacatoare decat painea alba.

4. Bea cat mai multe ceaiuri: negru, verde si de plante, in locul apei minerale.

Aceste ceaiuri contin antioxidanti si substante care iti imbunatatesc starea de

sanatate. Spre deosebire de apa carbogazoasa, in cazul ceaiurilor poti controla

continutul de zahar.

5. Alege cereale integrale si cereale de tarate in locul celor cu un continut

ridicat de zahar. Cerealele cu tarate naturale au mai multe proteine, fibre,

calciu, fier, vitamina A, vitamina B1, B2 si B3, decat cerealele semipreparate.

Pe de alta parte, au mai putin zahar, se digera mai incet si sunt mult mai

satioase. Astfel ca vei dispune de mai multa energie pe parcursul zilei si nu-ti

va mai fi foame atat de repede.

6. Alege laptele de soia in locul celui de vaca. Laptele de soia nu contine

colesterol sau hormoni si are un continut foarte scazut de grasimi saturate. De

asemenea, contine substante benefice sanatatii si ajuta la absorbtia calciului,

vitaminei D si B6 si chiar a unor antioxidanti cum ar fi: vitamina A, C si E.

7. Pentru desert, alege serbeturile naturale de fructe in locul inghetatei.

Fructele confiate nu contin grasimi si colesterol si au mai multe fibre. De

asemenea, sunt pline de antioxidanti (vitamina A si C) si contin substante

benefice starii de sanatate.