Masina pentru recuperarea finii din trate (finisor de trate)

2013
1

TEM
proiectului de an la disciplina Utilaje pentru morrit i panificaie

a. S se proiecteze o Main pentru recuperarea finii din tre (finisor de tre) din cadrul unei uniti de morrit, cu capacitatea Q = 25 t/24 h, avnd ca date iniiale cunoscute: b. Tipul finisorului cu melc de alimentare. c. Dr diametrul exterior al rotorului cu palete ( ). d. Lr lungimea rotorului cu palete ( ). e. nr turaia rotorului cu palete ( ). f. qsp ncrcarea specific a finisorului ( ). g. Qasp debitul de aspiraie a aerului i prafului ( ). h. Tipul transmisiei de acionare (TCT).

CUPRINS
1. Notiuni generale despre morrit. Diagrama tehnologic a morii Locul finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a finii. 2. Studiul propriettilor fizico-mecanice si tehnologice ale materiei prime ( fina,trate) 3. Schema tehnologic a ,, Finisorului de trate 4. Calculul parametrilor 4.1 Calculul puterii de actionare a finisorului 4.1.1 Stabilirea turatiei rotorului si a vitezei periferice a paletelor 4.1.2 Calculul puterii de antrenare a rotorului cu palete 4.2 Stabilirea parametrilor constructivi ai rotorului cu palete 4.2.1 Lungimea si ltimea paletelor longitudinale lungimea activ ,lungimea pasiv 4.2.2 Dimensiunile minipaletelor-lungime,ltime,unghi de inclinare,desf. rotor 4.2.3 Parametrii rotilor stelate spitelor rotorului si modul de fixare pe arbore 4.3 Stabilirea caracteristicilor constructive ale mantalei 4.3.1 Caracteristicile testurii sau tablei perforate 4.3.2 Stabilirea diametrului de lucru al mantalei perforate 4.3.3 Stabilirea dimensiunulor finale ale mantalei lungime activ,lungime pasiv 4.4 Stabilirea schemei cinematice de actionare 4.4.1 Schema cinematica simplificat de actionare a rotorului cu palete 4.4.2 Alegerea motorului electric de actionare 5 . Stabilirea raportului de transmitere de la rotor la motorul electric 5.1 Calculul rapoartelor de transmitere si transmisiei utilajului 5.2 Predimensionarea arborelui cu palete al finisorului de trae Stabilirea poziiei lagrelor si a roii de acionare a rotorului Determinarea momentului de torsiune pe arborele rotorului

5.3. Stabilirea parametrilor constructivi ai lagrelor Stabilirea tipului rulmentilor si pozitia acestora pe arbore 5.3.1. Verificarea rulmentilor alesi 5.3.2. Calculul transmisiei de actionare a rotorului cu palete 5.3.3. . Stabilirea modului de intindere a curelelor 5.4 Alegerea si verificarea penelor de antrenare 5.5. Calculul de rezistenta al paletelor si minipaletelor 5.6 Stabilirea schemei cinematice finale de actionare a rotorului finisorului 6. Instructiuni tehnice de exploatare, intretinere si reglare a utilajului

1. Notiuni generale despre morarit.Diagrama tehnologica a morii.Locul finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a fainii
Moraritul este cunoscut din cele mai vechi timpuri, fiind intr-o evolutie permanenta paralel cu dezvoltarea tehnico-economica a societatii umane. In alimentatia omului produsele de panificatie si pastele fainoase (obtinute din faina produsul finit din moara) ocupa un loc important 15-30% din totalul alimentelor consumate. De asemenea, produsele secundare rezultate in industria moraritului tarata si germenii constituie materia prima pentru prepararea multor alimente. Intreprinderile de morarit, indiferent de materia prima prelucrata si de capacitatea de productie, sunt alcatuite din urmatoarele sectii: silozul de cereale; sectia de curatire si conditionare; moara propriu-zisa; sectia de omogenizare; sectia de ambalare si depozitare; laboratorul de analize fizico-chimice; sectia de intretinere si reparatii; conducerea tehnico-economica a unitatii, fiecare sectie avand un rol bine definit in desfasurarea procesului tehnologic.

Procesul de transformare a cerealelor in faina si subproduse se desfasoara dupa urmatoarea schema de legaturi intre sectiile morii :

Cerealele depozitate in siloz sunt transferate in curatatorie iar din aceasta in moara propriu-zisa, unde cerealele sunt transformate in produse finite. Din moara, faina trece la omogenizatoare iar tarata si germenii la ambalat in depozite. De la omogenizatoare, faina merge la depozit, iar din depozit la expediere spre beneficiari. Trecerea dintr-o sectie in alta se face prin intermediul instalatiilor de transport, cantitatile transferate fiind masurate cu cantare automate. Calitatea cerealelor, a produselor intermediare si finite este controlata de laborator. Functionalitatea utilajelor din toate sectiile este urmarita de sectia de intretinere, fie de la tabloul sinoptic al intregii unitati de morarit, fie de la tablourile existente pe fiecare sectie. Sectia tehnico-administrativa urmareste si indruma activitatea de morarit-aprovizionare, productie, intretinere si livrare. Operatiile tehnologice de pregatire a graului pentru macinis efectuate la receptie si depozitare in siloz continua in curatatorie cu eliminarea impuritatilor si conditionare.

Sectia de macinis sau moara propriu-zisa este locul unde graul se transforma in faini, germeni, tarata si in procent redus gris comestibil. In sectia de macinis au loc doua operatii importante: macinarea cerealelor realizata cu ajutorul valturilor si dislocatoarelor,; cernerea produselor rezultate la macinis care se realizeaza prin site plane si masini de gris. Utilajele ajutatoare sunt cele de la transportul pneumatic: ventilatoare de inalta presiune, cicloane de descarcare, baterii de cicloane pentru filtrare si filtre cu ciorapi textili. Transportul mecanic se face cu snecuri si elevatoare iar sistemul de ventilatie este format din ventilatoare de joasa si medie presiune si filtre. Macinarea la valturi Macinarea este operatia de sfaramare si maruntire a boabelor de cereale in particule cu diferite dimensiuni avand ca scop final obtinerea fainii, germenilor si taratei. Operatia se bazeaza pe actiunea mecanica a tavalugilor macinatori ai valtului asupra boabelor de cereale, operatie repetata pana ce intregul miez ajunge in stare de faina. Transformarea bobului de grau in faina se face in mai multe faze tehnologice conform diagramei tehnologice a morii :

Aici se vede si locul finisorului in cadrul procesului tehnologic de obtinere a fainii.

7

2. Studiul proprietatilor fizico-mecanice si tehnologice ale materiei prime ( faina, tarate).

Proprietatile fizico-mecanice si structurle ale crealelor, reprezentate prin anizotropia bobului, repartizarea neuniform a componentelor chimice in prtile sale componente, umiditatea si soiul de gru. Astfel, pentru fiecare soi de gru exist o umiditate optim, dar umiditatea invelisului trebuie s fie mai mare decat umiditatea endospermului. Umectarea exagerat ins, determin micsorarea capacittii de producie prin inmuierea boabelor si aderarea acestora pe suprafeele de lucru, iar umectarea insuficient inrutete calitatea finii prin sfrmarea invelisului si amestecarea acestuia in mod inseparabil cu fina. In ce priveste soiul, grul moale necesit efort de mcinare redus, iar particulele rezultate vor avea diminsiuni mai mari. Modul diferit in care sunt repartizate componentele chimice (embrionul si invelisul sunt mai plastice dect endospermul), influenteaz considerabil procesul de mcinare. Caracteristicile produselor rezultate au o influen important asupra procesului de mcinare, astfel: a) Produsele cu granulaie mare implia o aciune mai puin intens a mainilor, procesul de mruntire constnd din actiuni de forfecare si rupere a particulelor mari in particule mai mici. b) Produsele cu granulaie fin impune o actiune intens, procesul de mcinare incluznd aciuni conjugate de forfecare, frecare si presare, produsele rezultate avnd un coninut mai mare de substane minerale, o cantitate mai mare de granule de amidon deteriorate ce dau o culoare mai inchis produsului. c) Separarea germenilor presupune un regim care s duc la mrirea dimensiunilor germenilor, proces realizat printr-o actiune de presare. d) Fiecare tip de fin are un regim propriu de mcinare dup cum urmeaz: - Fina pentru panificaie presupune un efort intens, proces de mcinare constituit din aciuni de presare si frecare, avnd ca rezultat un produs cu particule fine; - Fina grific (pentru paste finoase), este rezultatul mcinarii prin forfecare a particulelor mari pentru a produce particule mici, uneori folosindu-se, in mica msur, si aciuni de presare si frecare; e) Aciunile de mcinare prin presare si frecare intens, determin inclzirea produsului si deci, grbirea maturizrii finii, proces ce determin ridicarea nivelului calitativ al finii.

2. Schema tehnologica si analiza procesului de lucru

Finisorul de tarate orizontal este destinat morilor de grau pentru recuperarea resturilor fainoase de particule de pe particulele de tarate,rezultate in procesul de macinare. Mod de functionare Produsul patrunde in utilaj prin palnia de alimentare si cade la capatul mantalei unde batatoarele montate pe rotor il preiau si-l transporta spre capatul opus.Datorita loviturilor date de batatoare si frecarii cu mantaua, particulele de faina se desprind de pe tarate si strabat orificiile mantalei,cazand in tremia de evacuare. Taratele ramase sunt impinse de catre rotor in palnia de evacuare.

4.CALCULUL PARAMETRILOR
4.1 Calculul puterii de acionare a finisorului 4.1.1 Stabilirea turatiei rotorului i a vitezei periferice a paletelor Diametrul exterior al rotorului cu palete Dr = 380 mm ( stabilit prin tema). Turatia rotorului cu palete Nr = 1650 rot/min ( stabilit prin tema). -Se calculeaz viteza periferica a paletelor rotorului cu relatia :

-Se calculeaza viteza unghiulara cu relatia :

4.1.2 Calculul puterii de antrenare a rotorului cu palete Lungimea rotorului Lr = 950 mm (prin tem). Debitul de aer aspirat Qasp = 6 ( prin tema). -n situaia n care mantaua finisorului este fix (asa cum este cazul finisorului FTO) i utilajul nu este prevzut cu ventilator propriu ,puterea de acionare se determin cu relaia:

n care : = este diametrul rotorului cu palete (m) ; = lungimea paletelor rotorului (m) ; = viteza periferic a rotorului (m/s); = debitul de aer aspirat prin racordul de aspiraie , n

10

4.2. Stabilirea parametrilor constructivi ai rotorului cu palete 4.2.1 Lungimea i limea paletelor longitudinale-lungime activ,lungime pasiv -Prin similitudine geometric cu un finisor cunoscut se stabilesc dimensiunile paletelor longitudinale Lp i lp inndu-se seama c lungimea activ este lungimea de calcul a rotorului. (prin tema) -Se stabilesc dimensiunile capetelor de palet :

- Lungimea total a paletei desfaurate:

-Se alege o grosime a tablei paletei de 4 mm.

4.2.2 Dimensiunile minipaletelor lungime,lime,unghi de nclinare,desfurata rotorului -Se stabilete numrul de minipalete i lungimea acestora,precum i distana dintre ele. Alegem distanta dintre minipalete = 20 mm. In acest caz : -Numarul de minipalete :

n= 48 -Se stabilete limea minipaletelor i diametrul orificiului de baz dintre doua minipalete ,fr a se depai grosimea tablei : - Alegem latimea unei minipalete = 18 mm - Alegem o latime a minipaletelor = 30 mm ; Diametru orif. de baza = 4mm
11

- Unghiul de inclinare a minipaletelor = 17 4.2.3.Parametrii roilor stelate spielor rotorului i modul de fixare pe arbore -Se alege forma constructiv a roilor stelate de fixare a paletelor i numrul acestora (cel puin 3 piese) Fig. a Fig. b

Vom alege un numar de trei roti stelate si forma constuctiva din fig. b. -Se stabilesc constructiv dimensiunile exterioare ale roilor stelate i poziia de baz a orificiilor de fixare a paletelor rotorului ,fr diametrul orificiului de fixare pe arborele rotorului. Roata stelata este compusa dintr-o bucsa prevazuta cu canal de pana , care permite fixarea pe ax( si antrenarea de catre ax). Pe bucsa este montata o placa circulara cu grosimea de 5 mm si diametrul de 220mm, pe care sunt sudate 4 bucati de cornier L 40x40x5 dispuse la 90 unul fata de celalalt. Ele au lugimea de 125 mm fiecare. Canalul de pana este dispus la un unghi de 45,fata de doua din minipalete. Diametrul exterior al rotii este dat de distanta intre extremitatile cornierelor. Vom alege constructive diametrul rozetei, Dext = 330 mm ; Pozitie orificii de baza : x = 145mm Pentru fixare prevedem 3 gauri cu diametrul d = 9 mm (gaura de trecere pt surub M8). Fixarea paletelor rozete stelate vor fi fixate pe ax prin pene paralele. - Se definitiveaz modul de reglare a distanei fa de mantaua perforat, astfel nct aceasta s se ncadreze n limitele normale de funcionare (5 mm); distana dintre palete i suprafaa interioar a mantalei trebuie s se poat regla n limitele = 8-20 mm (distana recomandat fiind de 15-30 mm), pentru a influena procesul de lucru al finisorului n sensul dorit de tehnolog. Pentru regarea distantei paletelor fata de axul rotorului cornierele vor fi prevazute cu gauri ovale cu posibilitatea de reglare radiala de 20 mm. (modificarea razei rotorului).

12

4.3 Stabilirea caracteristicilor constructive ale mantalei 4.3.1 Caracteristicile esturii sau tablei perforate - material, supraf. vie, coef.penetrat, orif./cm2 Suprafata de lucru a mantalei va fi confectionata din tabla perforata.Fixarea pe cadrul de baza se va face cu suruburi. - Se alege materialul din care se confecioneaz suprafaa de lucru; tablele perforate se realizeaz prin tanare saufrezare,folosindu-se diverse materiale: oel, oel inoxidabil, alam, cupru, zinc, aluminiu, etc.; la confecionarea tablelor perforate se pun dou condiii: dimensiunea minim a orificiilor perforate s nu fie mai mic dect grosimea materialului (grosimea maxim a tablei s nu depeasc 8 mm); rezistena la rupere a materialului tablei perforate s fie de max. 6,50 daN/mm2; grosimea tablelor perforate trebuie s fie de cel puin 0,5 mm i se ia, n general, egal cu diametrul orificiilor suprafeei de lucru, iar orificiile pot avea form circular, ptrat, de triunghi sau de dreptunghi, cu sau fr coluri rotunjite. In cazul nostru, vom alege tabla din otel de constructii,OL 37 cu r = 40daN/mm2. Grosimea tablei g = 1.5mm. -Se stabilesc caracteristicile orificiilor suprafeei de lucru -forma, diametrul sau latura orificiilor, diametrul srmei la estura metalic schindu-se forma i caracteristicile suprafeei; Orificiile vor avea forma circulara cu diametrul D = 2 mm. -Se stabilete suprafaa vie a suprafeei de lucru i coeficientul de penetrabilitate, utilizndu-se relaiile de mai jos; raportul D/l (vezi figura) se alege n intervalul D/l = 0,5...0,833, astfel ca valoarea coeficientului de penetrabilitate s fie ct mai mare (la fel suprafaa vie). Alegem un raport D/l = 0.66

13

( )

( )

( )

4.3.2 Stabilirea diametrului de lucru al mantalei perforate i a formei acesteia -Se stabilete prin calcul diametrul interior al suprafeei de lucru a mantalei, n funcie de diametrul exterior al rotorului, astfel nct jocul radial dintre palete i manta s se ncadreze n limitele amintite ( 8 20 mm ) :

- Mantaua din tabla perforata se compune din doua semimantale, fixate prin suruburi pe un cadru alcatuit din doua inele legate intre ele prin bare longitudinale cu 10 mm. Cele doua semimantale se imbina intre ele pe una din parti cu balamale, iar pe cealalta ,unde sunt prinse doua bucati de cornier,prin suruburi.

4.3.3 Stabilirea dimensiunilor finale ale mantalei - lungime activ, lungime pasiv

14

-Se stabilesc lungimea prii active a mantalei i lungimile prilor pasive de la capetele acesteia:

unde: x i x1 se stabilesc constructiv (x = 20 - 30 mm; x1 = 100 - 120 mm); la finisorul orizontal FTO TehnoPam, x = x1 = 45 mm. Stabilim: =50mm si = 50mm.

- Se stabilete poziia relativ dintre rotorul cu palete i mantaua finisorului - Se face schia de poziionare relativ a mantalei i rotorului cu palete, cu cotele reprezentative:

15

4.4 Stabilirea schemei cinematice de actionare

4.4.1 Schema cinematica simplificata de actionare a rotorului cu palete

4.4.2 Alegerea motorului electric de actionare -Pe baza puterii necesare de acionare calculate anterior se estimeaza puterea motorului electric, inndu-se seama de randamentele, (pierderile de putere) elementelor transmisiei (TCT, rulmeni, TL, etc.)

Unde: -randamentul transmisiei cu curele trapezoidale, 0.93-0.95- randamentul angrenajelor deschise cu roi dinate cilindrice; -randamentul unui rulment; -randamentul unei perechi de rulmeni; -pentru transmisie cu lan deschis. In cazul nostrum P=7.19; ; . Deci:

- Pe baza schemei cinematice prezentate anterior se face calculul preliminar al raportului de transmitere posibil, de la rotor la motorul electric de acionare. Conform ndrumarului de proiect la disciplina Organe de maini, rapoartele recomandate, pentru transmisii cu o treapt, sunt: 2...5- transmisii cu curele trapezoidale; 2...6- transmisii cu lan (valori recomandate: 1;1,25;1,60;2,0;2,50;3,15;4,0;5,0;6,30;8,0).

16

Alegem un raport de transmisie 1.25 In acest caz :

In acest alegem din catalog un motor cu P = 7.5 kw si n = 2000 rot/min. Modul de prindere a motorului pe suport este cu talpa.

17

5 . Stabilirea raportului de transmitere de la rotor la motorul electric

5.1 Calculul rapoartelor de transmitere si transmisiei utilajului - Se stabilete raportul final d transmitere a micrii ntre mtorul electric i rotorul cu palete Pentru transmisie cu curele trapezoidale (TCT):

Unde: reprezinta alunecarea (patinarea) elastic (=1,5-2%). Unde: , turaiile roii conductoare, respectiv roii conduse; n1 = 2000 rot/min Dp1 = diametrul primitiv al rotii conducatoare; Dp2 = diametrul primitiv al rotii conduse. Se alege =2%, deci Alegem Alegem ( . ) ( ) ; / /

Determinarea pierderilor de putere in transmisie. TCT = 0.97 ; rulmenti = 0.99 deci Preala = Pales x 0.97 x 0.99 = 7.298 kw Pierdere putere 7,5 7.298 = 0.201 kw = 2.68% 5.2 Predimensionarea arborelui cu palete al finisorului de tarae. Stabilirea poziiei lagrelor si a roii de acionare a rotorului. Diagramele fortelor si momentelor este cea din figura de mai jos, cu precizarea ca : F = 444.12 N ; Mt = 42.2 Nm ; a = 200 mm ; b = 1200 mm

18

Determinarea momentului de torsiune pe arborele rotorului - Se calculeaz momentul de torsiune pe arborele finisorului pe baza puterii calculate iniial, utilizand relatia :

Forta periferica pe roata care primeste miscarea se calculeaza cu relatia :

Materialul din care se confectioneaza axul rotorului este OLC 45, care are urmatoarele caracteristici : r = 700 840 N/mm2 ( limita de rupere ) c = 410 N/ mm2 ( limita de curgere ) A[%] = 14% ( alungire rupere) ;
19

(tensiunea admisibila de torsiune OLC 45) Diametrul axului se calculeaza cu relatia :

Se mareste diametrul cu 7% pt arborii cu mai mult de un canal de pana. Prin urmare se adopta d=25 mm.

5.3 Stabilirea parametrilor constructivi ai lagarelor Stabilirea tipului rulmentilor si pozitia acestora pe arbore Diametrele fusurilor pentru cei doi rulmenti sunt de 35 mm pt capatul de arbore unde se monteaza roata de curea respectiv 55 mm, pentru capatul opus.Fusul pe care se monteaza roata de curea va avea diametrul d = 32 mm. Tinand seama de solicitarile la care este supus axul,vom alege urmatorii rulmenti : - Rulment radial oscilant cu bile 2311 K cu dimensiunile 55 x 120 x 43 cu urmatoarele caracteristici : Cr = 75.3 kN ( sarcina dinamica) ; Sarcina statica = 23.8 kN Turatie n = 4800 rot/min - Rulment radial-oscilant cu bile 1307 K cu dimensiunile : 35 x 80 x 21 si Cr = 25.1 kN ; sarcina statica = 7.95 kN ; turatie n = 9000 rot/min Stabilim fortele echivalente preluate de rulmenti,in functie de solicitarile arborelui. Forta radiala R = 473 N ; Forta axiala Fax = 50 N Forta echivalenta Fe = X V R + Y Fax in care X ,Y = coeficienti ce depind de tipul si marimea rulmentului ; V=coef ce depinde de inelul care se roteste. V=1 ( se roteste inelul interior) sau V = 1.2 (daca se roteste inelul exterior) Considerand X = Y =1,2 si V = 1 Deci : Fe = 1,2 x 1 x 473 + 1,2 x 50 = 627.6N 5.3.1 Verificarea rulmentilor alesi - Capacitatea efectiva de incarcare a rulmentilor apreciaza starea de oboseala superficiala a cailor si corpurilor de rulare : , unde: p exponent ce depinde de forma corpului de rostogolire ( 3 pt bile , 10/3 pt role) L durabilitatea rulmentului in milioane de rotatii ; C capacitatea dinamica rulment Alegem p = 3 ; L = 10000 ore . 1650 rot/min . 60 min = 990 000 000 rotatii Deci (a rulmentului ales).
20

5.3.2 Calculul transmisiei de actionare a rotorului cu palete -Alegerea si verificarea curelelor Actionarea axului rotorului se face printr-o transmisie cu 2 curele trapezoidale. Lungimea unei curele:

Alegem curele trapezoidale Z ( 10 x 6 ) sectiunea si L = 2373 mm -Dimensiunile si parametrii rotii de curea Dupa cum am aratat mai sus vom folosi o transmisie cu roti duble de curea.Diametrele primitive sunt : Dp ax = 190 mm ; Dp motor = 150 mm Distanta dintre axele rotilor o alegem constructiv A = 896 mm 5.3.3 Stabilirea modului de intindere a curelelor Motorul electric (cu talpa de prindere) este fixat pe un suport cu suruburi. Gaurile de fixare ale motorului in suport, vor fi alungite (ovale) permitand intinderea corespunzatoare a curelelor. 5.4 Alegerea si verificarea penelor de antrenare Vom utilza pene paralele tip A si conform STAS 1004 vor fi confectionate din OL60 si vor avea urmatoarele dimensiuni : - Pentru fixare roata de curea arbore cu alezaj d = 35 mm pana cu sectiunea 10 x 8 (mm). - Pentru fixare rozete stelate pe diametru arbore D = 50mm , pana cu sectiunea 14 x 9 (mm). Pentru calculul lungimii penelor in care : Mt = moment torsiune ce trebuie transmis ;

l = lungime pana ; af = tensiunea admisibila la forfecare ; b = latimea penei ; d = diametru ax. Dar Mt = 422Nm ; af = 20 N/mm2 = 20 . 106 N/m2 ; b = 14mm; d = 25 mm.
21

Deci

Rezulta ca pana rezista la forfecare si pentru l = 0.602 mm. Vom alege insa o lungime a penei l = 40 mm , pentru fiecare din cele trei roti stelate. Pentru roata de curea alegem l = 50mm. Verificarea la strivire a penei se face cu relatia

Verificarea penei la forfecare se face cu relatia :

b=14 mm, deci 5.5 Calculul de rezistenta al paletelor si minipaletelor In timpul procesului de lucru,paletele rotorului sunt supuse la solicitari de incovoiere,in principal pe directie tangentiala,datorita contactului cu materialul din interiorul mantalei perforate si frecarii cu aceasta. In momentul solicitarii la incovoiere,momentulde indoire a tablei este echilibrat de momentul fortelor interne care iau nastere in paleta sau minipaleta supusa deformarii. Mext = Mint Momentul fortelor interne Mint este determinat de repartitia eforturilor unitare pe sectiunea semifabricatului indoit ( vezi figura )

22

Pentru cazuri aproximative,inpractica pot fi utilizate relatiile pentru indoire plastic,momentul de indoire fiind :

Unde b = lungimea paletei logitudinale ; h = grosimea minipaleta ; c = limita de curgere a materialului. Alegem ca material pentru palete OLC 45, cu urmatoarele caracteristici : c = 410 N/mm2 ; r = 700 840 N/mm2 Se calculeaza forta de indoire a paletei,considerand ca aceasta se indoaie dupa muchiile rozetelor de fixare. Forta principala care solicita paleta si minipaletele in timpul procesului de fuctionare, este forta tangentiala data de miscarea de rotatie a paletelor in material,care creeaza un moment de torsiune in arborele rotorului. Astfel :

Momentul de indoire exterior, poate fi calculate cu relatia : Mi = Pi x lx , unde Pi este forta de indoire ; lx este lungimea bratului de actionare Se calculeaza forta de indoire cu relatia de mai jos :

Unde b = 1090 mm ; h = 4 mm ; lx = 40 mm ; c = 410 N/ mm2

23

5.6 Stabilirea schemei cinematice finale de actionare a rotorului finisorului

24

6. Instructiuni tehnice de exploatare, intretinere si reglare a utilajului

6.1 Zilnic, inainte de pornirea utilajului, se va verifica : - integritatea utilajului,strangerea suruburilor, a piulitelor, a tuturor inbinarilor demontabile; - verificarea jocurilor si a distantelor functionale - verificarea integritatii si intinderii mantalelor, respective curelelor 6.2 In timpul functionarii se va supraveghea utilajul, urmarindu-se : - incalzirea lagarelor ( max 30 peste temp. ambianta) - functionarea linistita, fara trepidatii - incarcarea uniforma a rotorului pe lungime. - curatarea utilajului in caz de necessitate

25

7. Norme de protectia muncii sim PSI in cadrul unitatii de morarit si in utilizarea finisorului
-Asamblarea finisorului,punerea in functiune si efectuarea probelor se va efectua numai de personal calificat,care sa cunoasca bine constructia si functionarea acestuia. - Utilajul va fi amplasat la cel putin 800 mm de peretii sau stalpii cladirii. - Inaintea oricarei interventii (ungere,curatare,desfundare,inlocuire piese,intretinere) se va intrrupe obligatoriu alimentarea cu energie electrica, de la tabloul de distibutie. - Motorul si instalatia electrica trebuie sa fie de protective IP 54 - Este interzisa lovirea cu ciocanul sau alte obiecte metalice a partilor componente ale utilajului, pentru a preveni aparitia scanteilor ce ar putea produce incendii si explozii,utilajul aflandu-se intr-un mediu cu un astfel de pericol. - Utilajul si instalatia electrica trebuiesc legate obligatoriu la pamant si la nulul de protective, cu respectarea STAS 2612-82,STAS 6616-83 si STAS 6116-78 - In timpul functionarii este interzisa demontarea aparatorii si a semimantalelor.Pentru colectarea probelor se va folosi scafa prevazuta in acest scop.

26