CUPRINS

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 5
CAPITOLUL 1
APARATUL RESPIRATOR. PREZENTARE GENERAL

A. . . . .. . . . . .
8
1.1. Fosele nazale ................................................................................ 9
1.2. Faringele ....................................................................................... 9
1.3. Laringele ....................................................................................... 10
1.4.Traheea .......................................................................................... 10
1.5. Bronhiile ....................................................................................... 10
1.6. Pl amnii ........................................................................................ 11
1.6.1. Vascularizatia si inervatia pl amnului................................ 11
1.6.2. Mediastinul ......................................................................... 12
1.7. Pleura ............................................................................................ 13
1.8. Particularit atile ziologice ale aparatului respirator..................... 13
1.9. Particularit ati semiologice ale aparatului respirator...................... 15
1.9.1. Dispneea.............................................................................. 15
1.9.2. Tusea .................................................................................. 15
1.9.3. Expectoratia ........................................................................ 16
1.9.4. Vomica ............................................................................... 16
1
1.9.5. Hemoptizia ......................................................................... 16
1.9.6. Sughitul ............................................................................. 16
1.10.Cauzelembolnviriiaparatuluirespirator................................
17
1.11. Mecanismele mboln avirii aparatului respirator ......................... 18
1.11.1. Inamatia ......................................................................... 18
1.11.2. Tulbur arile de circulatie .................................................. 18
1.11.3. Alergia ............................................................................. 18
1.11.4. Fumatul ............................................................................ 19
CAPITOLUL 2
BRON SITA ACUT

A ................................................................................
20
2.1. Denitie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... 20
2.2. Frecventa bolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
2.3. Etiologie ....................................................................................... 20
2.3.1. Bron sita acut a viral a ............................................................ 21
2.3.2. Bron sita acut a bacterian a ..................................................... 21
2.3.3. Bron sita acut a chimic a ........................................................ 21
2.4. Patogenie ...................................................................................... 21
2.5. Morfopatologie ............................................................................. 22
2.6. Tablou clinic ................................................................................. 23
2
2.7. Explor arile paraclinice ................................................................. 25
2.8. Diagnosticul .................................................................................. 25
2.9. Evolutie. Complicatii .................................................................... 27
2.10. Tratament..................................................................................... 28
2.10.1. Prolactic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 28
2.10.2.Igieno-dietetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 28
2.10.3. Medicamentos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
CAPITOLUL 3
TEHNICI UTILIZATE N NGRIJIREA PACIEN TILOR . . . . . . . . . . . .
30
3.1. Sp alarea si decontaminarea minilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
3.2. M asurarea temperaturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.1. Axial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
3.2.1. Intrarectal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32
3.3. Punctia venoas a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
3.4. ngrijirea pacientilor dup a tehnic a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
3.5. Injectia intramuscular a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
3.6. Preg atirea pacientului pentru explorarea radiologic a a organelor
toracice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
36
3.6.1. Preg atirea pacientului pentru radiograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
3.6.2. Preg atirea pacientului pentru bronhograe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
3
3.6.3. Bronhoscopia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 40
CAPITOLUL 4
EVALUAREA UNOR SEMNE SI SIMPTOME SPECIFICE BRON SITEI ACUTE
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
41
4.1. Tusea si expectoratia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
4.2. Dispneea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 41
4.3. Hemoptizia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... 41
4.4. Durerea toracic a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 42
4.5. R agu seala disfonia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
PREZENTARE DE CAZ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
CONCLUZII . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 57
INTRODUCERE
Atmosfera este un strat de aer de aproximativ 100 de kilometri grosime, dispus in jurul P amntu-
lui. Pe fundul acestui imens ocean de aer adnc de 100 km, ecare centimetru p atrat de suprafat a suport a
o presiune atmosferica de 1 kg. Omul traie ste pe fundul acestui ocean de aer. Pe suprafata pielii, care
masoar a 1,5 m p atrati, atmosfera exercit a o presiune de 15000 kg. Aceast a presiune formidabil a nici
nu l turte ste, nici m acar nu este simtit a, pentru c a omul respir a. Presiunea atmosferic a este echilibrat a
de gazele din aer, care datorit a respiratiei au ajuns n snge si tesuturi si care fac ca n corpul omenesc
sa existe o presiune egal a cu cea din exterior. Presiunea atmosferic a (extern a) se a a n echilibru cu
presiunea (intern a) a tesuturilor. Presiunea intern a este chiar mai puternic a, pentru c a lichidele corpu-
lui sunt o solutie salin a, n care moleculele dizolvate apas a prin mi scarea lor cu a sa numita presiune
4
osmotic a, de mai multe atmosfere, asupra peretilor organismului, care sunt intr-o permanent a tensiune.
Functia respiratorie este indispensabil a, vital a, pentru ntreg organis-
mul. Decientele acute sau cronice ale functiei respiratorii se r asfrng
asupra homeostaziei n general si n special asupra sistemului nervos.
Odat a cu schimbarea modului de viat a al omului, n special n conditiile vietii mod-
erne, confortul, sedentarismul, stresul, poluarea individual a (fumatul) si colectiv a prin alterarea
aerului, prin chimizarea agriculturii, prin industrializare si prin degradrea lantului normal, troc,
al mediului, bolile aparatului respirator au evoluat progresiv, att calitativ ct si numeric.
Tot ca tribut pl atit modului de viat a modern, se nregistreaz a din ce n ce mai mult sc aderea ca-
pacit atii de ap arare local a, respectiv a tesuturilor aparatului respirator si general a, a ntregului organism.
La toate acestea trebuie s a ad aug am uzul si abuzul de antibiotice, de medicamente de sin-
tez a, ceea ce a dus la selectionarea de tulpini de bacterii rezistente la arsenalul terapeutic modern.
Prefacerile ambientale ca urmare a dezvolt arii tehnico-industriale si a urbaniz arii au expus
efective din ce n ce mai mari din populatie la factorii de risc pentru s an atatea aparatului res-
pirator, ca poluarea aerului cu particule si gaze, contaminarea cu microorganisme etc. Cre sterea
duratei medii de viat a a dus la m arirea ponderii populatiei vrstnice, mai susceptibil a la m-
boln aviri respiratorii acute, n mod asem an ator populatei infantile si n plus la cele cronice.
Articializarea mediului ambiant a dus chiar la crearea unor noi ni se ecologice, permitnd
dezvoltarea unor germeni sau a altor agenti etiologici cu rol n producerea de noi entit ati noso-
logice sau diversicarea celor existente. Gama bolilor respiratorii este ast azi mult mai extins a.
Un alt factor care contribuie la dezvoltarea afectiunilor c ailor respiratorii sau la recidi-
varea lor l reprezint a mizeria si s ar acia, subnutritia, n special n t arile subdezvoltate, ca
si n multe din t arile aate ,n tranzitie de la un sistem social si economic la altul.
Progresele n investigatia factorilor de risc ai bolilor respiratorii, n actiunea lor de
cele mai multe ori nu izolat a si specic a, ci combinat a plurifactorial si nespecic a au
permis fundamentarea stiintic a a posibilit atilor de reducere a frecventei si gravit atii acestor
boli, aspecte deosebit de importante, avndu-se n vedere implicatiile lor medico-sociale.
ncepnd de la o simpl a afectiune bron sic a acut a datorat a infectiilor bacteriene sau virusurilor
si pn a la bron sitele cronice, la astmul bron sic, la TBC si la cancerul pulmonar, avem n fat a o
gam a larg a a patologiei uneia dintre cele mai importante functii a organismului nostru. Cu una
sau alta din afectiunile aparatului respirator am f acut sau vom face cuno stint a ecare dintre noi.
5
CAPITOLUL 1
Aparatul respirator. Prezentare general a.
Ca s a poat a prelua aerul din atmosfer a si s a procure organismului oxigen, ca s a poat a elim-
ina din organism bioxidul de carbon in exces, rezultat din arderi, ca s a poat a s a regleze centrul res-
pirator din creier si ca s a poat a echilibra presiunea atmosferic a cu cea intern a, aparatul respirator si-
a dezvoltat cteva organe si subaparate, (vezi g.1) avnd ecare functii deosebite, contribuind ns a
toate la complexul de fenomene mecanice, ventilatorii, chimice si zice care constituie respiratia.
6
Figura 1. Aparatul respirator
Astfel cele dou a p arti distincte ale aparatului respirator sunt:
[a.] c aile respiratorii extrapulmonare;pl amnii.
C aile respiratorii extrapulmonare sunt conducte prin care aerul atmosferic este introdus in pl amni
si prin care este eliminate din pl amni bioxidul de carbon.C aile respiratorii extrapulmonare sunt:
[a.] fosele nazale;faringele;laringele;traheea;bronhiile primare
1.1. Fosele nazale
Nasul este organul n care se g ase ste prima parte a c ailor respiratorii superioare si to-
todat a segmentul periferic al analizatorului olfactiv. El este mpartit in 2 fose nazale de c atre
osul Vomer si de cartilagiu. La interior in fosele nazale se g ase ste mucoasa nazal a for-
mata din 2 portiuni. n partea posterioar a mucoasa olfactiv a care reprezint a receptorul anal-
izatorului olfactiv. n partea anterioar a mucoasa respiratorie foarte bogat vascularizat a.
7
1.2. Faringele
Faringele este un organ a sezat la nivelul gtului si reprezint a segmentul de ntret aiere
a c aii digestive cu cea respiratorie. Pe aici trece aerul din fosele nazale in laringe si tra-
hee si invers. n portiunea interioar a faringele se bifurc a: anterior si interior comunicnd
astfel cu laringele. n lateral faringele comunic a cu urechea prin trompa lui Eustachio.
1.3. Laringele
Laringele reprezint a primul segment al c ailor respiratorii, ndeplinind pe lnga functia de cale
respiratorie si pe cea de protectie a c ailor respiratorii inferioare. O alta functie a laringelui este aceea
de fonatie de care cauz a poart a denumirea de organ nazal sau fonator.Laringele este format din car-
tilaje legate ntre ele prin ligamente si articulatii. Pe cartilaje se prind mu schii laringelui, care sunt
striati. Pe peretii laterali ai laringelui se a a dou a perechi de pliuri cu directie antero-posterioar a:
doua superioare vestibulare si dou a inferioare, corzile vocale care delimiteaz a oriciul glotic.
1.4. Traheea
Traheea este un organ n form a de tub, brocartilaginos care continu a n jos laringele si se ntinde
pn a la nivelul vertebrei a IV a, a V a toracal a, cu o lungime de 11-12 cm si cu un diametru de circa
2 cm. Ca structur a traheea este alc atuit a dintr-o tunic a bromusculocartilaginoas a, n grosimea c areia
se g asesc 6-20 inele cartilaginoase, legate ntre ele prin ligamente inelare. Posterior se a a membrana
traheal a, n grosimea c areia a a mu schiul traheal. Contractiile acestuia mic soreaz a calibrul traheei.
1.5. Bronhiile
La nivelul vertebrei T4 traheea se mparte n cele dou a bronhii principale
dreapt a si stng a. Aceste bronhii p atrund n pl amn prin hil unde se ramic a intrapul-
monar, formnd arborele bron sic. Structura bronhiilor principale este aem an atoare tra-
heei, bronhiile principale ind formate din inele cartilaginoase incomplete posterior.
1.6. Pl amnii
Pl amnii sunt organele de schimb ale aparatului respirator la nivelul c arora se face schim-
bul de gaze. Ei sunt in num ar de doi: pl amnul stng si pl amnul drept. Pl amnii prezint a
anumite santuri numite scizuri. Pl amnul drept are dou a scizuri: mica si marea scizur a, aces-
tea mp artind pl amnul n 3 lobi: superior, inferior si mijlociu. Pl amnul stng prezint a o sin-
gur a scizur a care l mparte n 2 lobi: superior si inferior. Lobii pulmonari sunt formati din seg-
8
mente pulmonare. Segmentul pulmonar este unitatea morfofunctional a si structural a a pl amnu-
lui. Legaturile dintre aceste segmente sunt alc atuite din lobuli care contin acrini pulmonari n
compozitia c arora se g asesc alveolele pulmonare care au rol n realizarea schimburilor de gaze.
Alveolele pulmonare au peretii alc atuiti din epiteliul alveolar dispus pe o umbrel a bazal a.
Alveolele sunt incluse n substanta fundamental a reticulo-elastic a si colagen a a pl amnului, care
formeaz a septurile interalveolare. n aceste septuri este cuprins a si reteaua de capilare perialveo-
lare. Numarul alveolelor este imens, aproximativ 2-3 miliarde pe ntreg pl amnul. n jurul alve-
olelor se g ase ste o bogat a retea de capilare, care mpreun a cu peretii alveolelor formeaz a mem-
brane alveolo-capilar a, la nivelul c areia au loc schimburile de gaze dintre alveole si snge.
1.6.1. Vasculariza tia si inervatia pl amnului
La nivelul pl amnului exist a dou a circulatii sanguine si anume: o circulatie functional a si o cir-
culatie nutritiv a. Circulatia functional a reprezint a mica circulatie a sistemului circulator si este subor-
donat a functiei respiratorie a pl amnului. Ea este alc atuit a din artera pulmonar a, care pleac a din ven-
triculul drept, merge la pl amni unde se capilarizeaz a, eliminnd bioxidul de carbon si nc arcndu-
se cu oxigen si apoi se ntoarce prin venele pulmonare n atriul stng. Deci, artera pulmonar a
contine snge neoxigenat. Circulatia nutritiv a face parte din marea circulatie si aduce pl amnului
stng substante nutritive si oxigen necesar hr anirii tesuturilor. Este reprezentat a de arterele bron sice,
ramuri ale arterei aorte toracice. Sngele se ntoarce prin venele bron sice, care se vars a in venele
azygos si acestea n vena cav a superioar a. Limfa pl amnilor circul a prin capilarele limfatice, care
se g asesc n septurile interalveolare n strnsa legatur a cu capilarele sanguine. Se constituie dou a
retele: una supercial a si alta profund a sau peribronhovascular a. Pe traiectul lor, c aile limfat-
ice prezinta dou a grupe de ganglioni: ganglionii intra pulmonari (hilari) si ganglionii intertraheo-
bron sici; de aici limfa se vars a n colectoarele bronho-mediastinale drept si stng, iar acestea n
canalul toracic. Inervatia este simpatic a si parasimpatic a; se formeaz a plexurile pulmonare mixte,
ale c aror bre vin din lantul simpatic cervical si toracal, iar cele parasimpatice, din nervul vag.
1.6.2. Mediastinul
Mediastinul este o regiune topograc a limitat a lateral de fetele interne ale celor doi
pl amni, inferior si diaphragm, anterior de stern iar posterior de coloana vertebral a toracal a si
de c atre extremit atile posterioare ale coastelor (vezi g.2). n mediastin se g asesc: inima n-
velit a de pericard, vasele mari, venele cave superioare si inferioare, cele patru vene pulmonare,
artera aort a, trunchiul pulmonar cu ramurile lui, traheea si cele dou a bronhii principale.
9
Figura 2. Mediastinul
1.7. Pleura
Pl amnii sunt nveliti intr-o foit a seroas a numit a pleur a. Ea are rolul de a u sura mi sc arile
pl amnilor prin alunecare. Fiecare pl amn posed a cte o pleur a. Ca orice seroas a pleura este for-
mat a din dou a foite n continuare una cu cealalt a si inchise n form a de sac; cele dou a foite sunt: una
parietal a, care nvele ste peretele cavit atii toracice si alta visceral a, care invele ste pl amnul. Foitele
se continu a ntre ele printr-o linie de reexe, situat a la nivelul pediculului pulmonar. ntre cele
dou a foite exist a o cavitate nchis a care n mod normal este virtual a, avnd o cantitate inm a de
lichid, care favorizeaz a alunecarea. n conditii patologice, cavitatea pleural a poate deveni real a, -
ind umplut a cu puroi (pleurazie), snge (hemotorax) sau aer (pneumotorax). n cazul in care can-
titatea de lichid sau de aer este mare pl amnul respectiv va turtit c atre hil, functia sa respirato-
rie devenind nul a. Presiunea n cavitatea pleural a este negativ a si ea constituie un factor principal
n mecanica respiratorie prin favorizarea dilat arii pl amnilor. De asemenea ea nlesne ste circulatia
venoas a de ntoarcere, att prin venele pulmonare, ct si prin venele cave superioar a si inferioar a.
10
1.8. Particularit atile ziologice ale aparatului respirator
Respiratia este procesul de
schimb de gazos dintre mediul nconjur ator si celulele n care se desf a soar a metabolismul. Ea presupune
p atrunderea aerului respirat n timpul inspiratiei si ie sirea aerului din pl amni n timpul expiratiei.
Inspirul este un proces datorat cre sterii diametrelor toracelui longitudinal,
anteroposterior si transversal. n cutia toracic a se g ase ste aer la o anumit a presiune. Dac a se m are ste
cutia toracic a, volumul pl amnilor cre ste, presiunea scade si astfel aerul atmosferic p atrunde n pl amni.
Inspiratia se datoreaz a contractiei mu schilor respiratori, reprezentati
de mu schiul diafragm si mu schiul intercostal. Mu schiul diafragm m are ste diametrul longitudinal, iar
mu schii intercostali externi m aresc diametrele anteroposteriene si transversal(vezi g.3- inspiratia).
La sfr situl inspiratiei mu schii respiratori se relaxeaz a, cutia toracic a revenind la diamtetrele
initiale, volumul pulmonar scade, iar presiunea aerului din pl amni cre ste. Datorit a acestui fapt aerul
este eliminate din pl amni n mediul extern, producndu-se astfel expiratia (vezi g.3 expiratia).
Respiratia este de dou a tipuri: intern a si extern a.
Respiratia intern a este schimbul de gaze dintre celulele tesuturilor si
mediul intern. Aici intr a si procesele de dehidrogenare datorat a activit atii diferitelor sisteme enzimatice.
Respiratia extern a
este schimbul de oxigen si bioxidul de carbon ntre sngele capilarelor pulmonare si aerul din pl amni.
Inspiratia este faza
activ a a respiratiei, iar expiratia este faza pasiv a. Intr arile si ie sirile de aer din sistemul respirator prezint a
ventilatia pulmonar a, care depinde de frecventa profunzimea mi sc arilor respiratorii. Acestea pot cre ste
prin antrenament. Un om adult aat n repaus executa 16 mi sc ari respiratorii pe minut (ritmul respirator).
Acest ritm este mai mare la femeie; el cre ste n timpul activit atii musculare, ale exercitiilor zice.
Reglarea respiratiei se face prin intermediul centrului respirator care la rndul lui este format
din subcentri distincti care lucreaz a m mod sincron activitatea celor mai tineri dominnd pe ce vechi.
11
Figura 3. Respira tia (inspira tia si expira tia)
1.9. Particularit ati semiologice ale aparatului respirator
1.9.1. Dispneea
Dispneea este un simptom cardinal, care pune probleme de diagnostic difer-
ential, n primul rnd ntre o afectiune respiratorie si una cardiovascular a. Ea reprez-
int a consecinta sc aderii aportului de oxigen si cre sterii bioxidului de carbon.
1.9.2. Tusea
Tusea este unul dintre simptomele cele mai frecvent ntlnite n bolile respiratorii.
Poate generat a de leziuni localizate la orice nivel al aparatului respirator ncepnd de
la orofaringe si pn a la alveole. Dup a caracterele proprii intrinseci tusea poate :
1. 2. 1. 2. 3. 4. 5. surd a, r agu sit a exprim a deobicei o afectiune laringian a;
bitonal a apare deobicei n paralizie de recurent;
12
l atr atoare apare deobicei in abcese;
chintoas a tuse convulsiv a, bron site;
emetizant a tuberculoze avansate, bron site cornice.
Dup a asocierea sau nu a expectoratiei:
tuse iritativ a;
tuse umed a;
Dup a conditiile de aparitie si momentul producerii ei:
tusea care apare dup a efort zic;
tusea pozitional a;
tusea nocturn a;
tusea vesperal a;
tusea matinal a;
tusea continu a.
1.9.3. Expectora tia
Expectoratia este actul mecanic de eliminare a sputei, care reprezint a produsul expectorat; apare
n afectiuni inamatorii, catorale sau supurative ale aparatului respirator sau ale organelor vecine.
1.9.4. Vomica
Vomica reprezint a expulzia brusc a prin arboreal bron sic a unei cantit ati masive de se-
cretii patologice provenite din aparatul respirator. Vomica poate purulent a sau seroas a.
1.9.5. Hemoptizia
Hemoptizia reprezint a eliminarea print use a unei cantit ati de snge din pl amni sau
din c aile respiratorii. n general, hemoptizia nu poate da indicatii asupra bolii, ea are val-
oare doar ca orientare a medicului c atre o afectiune a aparatului respirator, n special.
1.9.6. Sughitul
Sughitul apare prin iritarea nervului frenic (pleurezii si tumori pulmonare).
1.10. Cauzele mboln avirii aparatului respirator
13
Traheea, bronhiile si pl amnii sunt organe intertoracice, deci interne. Totu si, datorit a
structurii lor tubulare, ele comunic a direct cu atmosfera, deci cu lumea exterioar a, motiv pen-
tru care sunt expuse actiunii factorilor nocivi existenti n atmosfer a. Cauzele bolilor aparatu-
lui respirator sunt numeroase si variate; de cele mai multe ori se asociaz a dou a sau mai multe
cauze, care provoac a n acela si timp sau succesiv aparitia unei boli a aparatului respirator.
Una din cauzele determinante ale aparitiei bolilor aparatului respirator si poate ce mai important a,
este infectia. n mucoasa c ailor aeriene pot s a se cuib areasc a si s a se nmulteasc a microbi, proveniti n
general din c aile aeriene superioare (nas, gt, gur a, faringe), unde sunt oaspeti obi snuiti, de cel mai
multe ori inofensivi. n anumite conditii, sub actiunea unor factori favorabili care e sl abesc organ-
ismul diminundu-i rezistenta, e c a provoac a congestionarea mucoasei, ace sti germeni pot s a devin a
patogeni, adic a s a determine aparitia bolilor. Exist a ns a si bacterii si virusuri care pot s a provoace
boli f ar a contributia factorilor favorizanti, a sa cum se ntmpl a cu unele boli infectioase. Cauzele fa-
vorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determin a reactii congestive(modic ari circulatorii)
ale mucoasei nasului, faringelui, traheei si bronhiilor, ale alveolelor si ale pleurei. Aceste modic ari
mic sorez a rezistenta si puterea de ap arare local a a acestor organe ajutnd sau declan snd actiunea mi-
crobilor. Cel mai important rol l joac a raceala, notiune care nu trebuie nteleas a ca actiune direct a a
aerului rece asupra mucoasei aparatului respirator ci mai ales ca r acirea corpului sub actiunea expunerii
la temperaturi sc azute sau sub actiunea umezelii si r acelii la picioare ceea ce a f acut pe un clinician
francez s a arme c a omul r ace ste prin corp si nu prin respiratie. Acest mecanism explic a si caracterul
sezonier al numeroaselor boli respiratorii, a c aror frecvent a este maxim a n anotimpul rece si umed.
1.11. Mecanismele mboln avirii aparatului respirator
1.11.1. Inama tia
Inamatia este o reactie de ap arare la agresiunea microbilor asupra mucoasei in care ace stia se
cuib aresc, precum si o tendint a a organismului de a combate virulenta microbilor care locuiesc n mod
obi snuit n c aile aeriene, dar care au devenit agresivi si pun n pericol integritatea aparatului respirator
din cauza sc aderii relative a puterii de ap arare. Frigul, praful, eforturile si alti factori predispozanti
si favorizanti care au fost mentionati, nlesnesc xarea, dezvoltarea si actiunea nociv a a microbilor.
1.11.2. Tulbur arile de circula tie
Exist a mprejur ari n care circulatia sngelui n teritoriul pl amnilor este nestingherit a. nce-
tinirea circulatiei si cre sterea presiunii ntr-o zon a a pl amnilor poate s a duc a la edem pulmonar,
edem al mucoasei bron sice, la aparitia de lichid in cavitatea pleural a, hemoragii intrapulmonare,
hemoptizii. Aceste situatii survin n boli ale inimii sau n insucient a cardiac a secundar a em-
zemului pulmonar, astmului, silicozei, tuberculozei, afectiune cardiac a a sa-numit a cord pulmonar.
1.11.3. Alergia
n afara bolilor care au ca mecanism de producere, inamatia prin infectie, apar si boli
alergice, cu mecanism complicat de producere. Exist a indivizi deosebit de sensibili fat a de
14
anumite substante, medicamente, pulberi si particule de origine animal a sau vegetal a, precum
p arul, penele, fulgii, polenul. Ori de cte ori vin n contact cu acea substant a, reactioneaz a
ntr-un mod neobi snuit, mai mult sau mai putin violent. Pe lng a fenomene inamatorii ale
pielii(eruptii, urticarie), pe lng a congestionarea mucoselor, pe lng a tulbur ari digestive pot s a
apar a si tulbur ari din partea aparatului respirator ca tuse, expectoratie, de la cele mai u soare
forme pn a la cele mai grave, care pun n primejdie viata dac a nu se intervine la timp.
1.11.4. Fumatul
Din factorii iritanti fumul de tutun este unul din cei mai nocivi. Pe lng a alte nea-
junsuri(intoxicatie cu nicotin a si cu oxidul de carbon rezultat din arderea tutnului si a hrtiei
tig arilor, iritatia stomacului, actiunea toxic a asupra vaselor sngelui si asupra inimii, favoriznd
aparitia infarctului miocardic si a leziunilor vasculare din toate organele), fumatul este un factor
care determin a, intretinere si agraveaz a iritatia, respectiv inamatia mucoaselor c ailor aeriene res-
piratorii. Nu mai vorbim de contributia neb anuit de mare, aproape decisiv a pe care o are la
aparitia cancerului pulmonar(vezi g.4); dac a ar numai acest neajuns si ar sucient s a de-
termine un om civilizat s a renunte la acest viciu sinuciga s cnd nc a nu este prea t arziu.
n gura urm atoare ne putem face o p arere asupra consecintelor
pe care le are acest viciu deosebit de periculos asupra pl amnilor.
15
Figura 4. Consecin te ale fumatului asupra pl amnului (cancer pulmonar)
CAPITOLUL 2
Bron sita acut a
2.1. Denitie
16
Bron sita acut a este o boal a a c ailor aeriene, care se caracterizeaz a prin reactia in-
amatorie acut a a mucoasei bron sice, manifestat a prin semne datorit a iritatiei terminatiilor ner-
voase, tulbur arilor secretorii si motorii ale aparatului mucociliar si exprimate clinic prin durere,
tuse si expectoratie mucoas a sau mucopurulent a. Are un debut recent, durat a scurt a de-
obicei neasociat cu modic ari radiologice pulmonare. Obi snuit odat a cu mucoasa bron sic a
este interesat a si cea a traheei, nct este corect sa vorbim despre traheobron sit a acut a.
2.2. Frecventa bolii
Frecventa real a a bolii este greu de cunoscut, deoarece un mare num ar de bolnavi nu con-
sult a medical sau sunt nregistrati cu alte diagnostice (rinofaringit a acut a, laringit a acut a, viroze res-
piratorii etc.) care reect a asocierea traheobron sitei cu alte sindroame de c ai aeriene superioare
de origine infectioas a. Se apreciaz a totu si c a aproximativ 30-35% din consultatiile ambulatorii
sunt reprezentate de infectii acute de c ai aeriene, inclusiv de bolnavi cu traheobron site acute.
2.3. Etiologie
Dup a natura lor, factorii etiologici ai bron sitelor acute pot mp artiti n:
[a.] infectio si;zico-chimici;alergici;
Rolul principal revine factorilor infectio si. Infectiile sunt reprezentate n 80% din
cazuri de c atre virusuri, aproape orice virus patogen pentru om putnd afecta si c aile respi-
ratorii. Astfel putem face o clasicare a bron sitelor acute: viral a, bacterian a si chimic a.
2.3.1. Bron sita acut a viral a
Bron sita acut a viral a este cea mai frecvent a. Boala poate apare n orice lun a a anului dar n
special n anotimpul rece n functie de virusul incriminant. Astfel virusurile gripale A si B si virusul res-
pirator scintial dau frecvent traheobron sit a acut a n perioada noiembrie-februarie. O incident a mai mic a
au traheobron sitele produse de adenoviru si, virusurile paragripale, rinoviru si, si virusurile Coxackie.
2.3.2. Bron sita acut a bacterian a
Bron sita acut a bacterian a apare deobicei in evolutia unei bron site
acute virale si este produs a de bacteriile care populeaz a normal nasofaringele: pneumococi, streptococi
aerobi si anaerobi, corynebacterii, anaerobi din familia Bacteroides, pitini bacili gram-negativi aerobi.
Num arul bacteriilor care colonizeaz a normal traheea este foarte mic iar sub corina traheal a tractul respi-
rator este practic steril. Acest tip de bron sit a se recunoa ste practice prin aparitia sputei mucopurulente.
2.3.3. Bron sita acut a chimic a
Bron sita acut a chimic a apare prin iritatia c ailor respiratorii prin expunerea profesional a sau
accidental a a acestora la diverse substante chimice: praf, ciment, vapori de acizi, gaze iritante, fum, etc.
2.4 Patogenie
17
Fumatul, atmosfera poluat a, expunerea la variatii de temperatur a si umid-
itate, foamea, frigul, surmenajul, schimbarea situatiilor sociale sau a structurilor de grup, modicarea
profund a a felului de viat a sau orice alt a circumstant a care favorizeaz a cre sterea secretiei de hidrocorti-
costeroizi reprezint a un complex de factori care se insotesc de cre sterea incidentei infectiilor respiratorii.
Virusurile afecteaz a nti functia si mai apoi structura aparatului mucociliar. Apar procese
inamatorii, iar prin dezgolirea terminatiilor nervoase si coborrea pragului de excitabilitate, excitatii
nensemnate, subliminare, dau na stere unor reactii deosebit de intense. n realizarea acestora intervin
att tulbur ari locale ct si mecanisme reexe, n care ramul aferent al arcului reex este necunoscut, cel
eferent ind reprezentat de nervul vag, dovad a c a aceste reactii pot b locate cu ajutorul atropinei.
Substantele iritante se dizolv a n pelicula de mucus modicndu-i structura ziochimic a.
n cazul reactiilor alergice, acestea se nsotesc de punerea n libertate a unor
mediatori chimici care produc modicarea permeabilit atii capilare si declan sarea proceselor inamatorii.
Aceia si agenti cauzali ar putea actiona si asupra mucoasei faringo-amigdaliene, realiznd pe cale reex a
reactii inamatorii si bronhoconstrictoare ntru-totul asem an atoare celor ntlnite n traheobron site.
n bron sitele
acute, procesele inamatorii sunt limitate obi snuit la nivelul traheei si bronhiilor mari, f ar a a exclus a
afectarea celor mici. Acestea sunt afectate mai frecvent la copii unde lungimea mai redus a a arborelui
bron sic le fac mai vulnerabile. La adultii fum atori cu sau f ar a bron sit a cronic a, trahoebron sita acut a
poate produce o perturbare a rapotului ventilatie/perfuzie cu consecinte asupra schimburilor gazoase.
2.5 Morfopatologie
Mucoasa traheei si bronhiile mari prezint a pe viu la bronhoscopie,
o ngro sare variabil a prin edem si inltrare si este acoperit a de un exudat uid. Mucoasa are tendinta sa
lunece, sa fac a pliuri in conditiile unui efort de tuse. Microscopia optic a evidentiaz a hiperemia corionului
mucoasei, inltrat inamator variabil, mai accentuat n epiteliul si corionul mucoasei. ntregul process
conduce la denudarea stratului de celule bazale, pe ntinderi variabile. Procesele regenerative sunt reduse.
2.6 Tablou clinic
Traheobron sitele acute datorate virozelor se ntlnesc cu prec adere n anotimpurile reci si umede
si aceasta datorit a faptului c a unele virusuri se multiplic a preferential la temperaturi mai sc azute. Obi s-
muit boala ncepe cu frison, senzatie de frig, stare general a de r au, dureri musculare difuze, cefalee,
uneori dureri oculare, l acrimare, str anut, rinoree, arsuri n fundul gtului, toate insotite de o stare sub-
febril a. Afecatarea traheei si bronhiilor mari se manifest a prin aparitia unei senzatii de gdilare sau arsur a
retrosternal a, nsotit a de tuse f ar a expectoratie. Tusea este declan sat a de vorbire, efort respirator minim,
schimbarea temperaturii atmosferei si se nsote ste de accentuarea durerilor toracice, retrosternale si a
cefaleei. Uneori tusea este att de rebel a si chinuitoare inct mpiedic a somnul si epuizeaz a bolnavul.
18
Aceast a prim a faz a, pe care vechii clinicieni au numit-o de cruditate este urmat a
la cteva zile de o alta, caracterizat a prin aparitia expectoratiei. Sputa cre ste cantitativ de la o zi la alta
si cap at a caracter mucopurulent sau purulent si este mai u sor de eliminat. De aceea a fost numit a faz a
de coctiune. Obi snuit odat a cu aceasta se remarc a mbun at atirea st arii generale. Alteori, modic arilor
locale datorite infectiei virotice li se adaug a o infectie bacterian a, situatie n care starea febril a persist a,
iar gradul purulentei spute este n functie de num arul polinuclearelor din sput a. Uneori sputa este hemop-
toic a, datorit a ruperii capilarelor congestionate n timpul tusei. Temperatura revine la normal dup a 4-5
zile, tusea se reduce ca intensitate, poate controlat a de bolnav iar sputa scade progresiv, pierzndu- si
caracterul purulent. Dup a 8-10 zile bolnavul se consider a vindecat, de si tusea si expectoratia mai pot
persista uneori chiar 2-3 s apt amni. La fum atori, durata bolii este obi snuit mai lung a si acesta cu att mai
mult cu ct bolnavul reia mai devreme fumatul, nainte ca mucoasa traheobron sic a s a se ref acut, ceea ce
necesit a obi snuit cteva luni. Aceea si evolutie mai prelungit a si mai sever a poate ntlnit a la persoanele
n vrst a, etilici, bolnavi cu pneumopatii cronice, cardiaci etc. n unele cazuri, dup a dep a sirea fazei acute
bolnavul p astreaz a timp ndelungat o hiperactivitate mucosecretorie, iar alteori tusea se prelunge ste si
cap at a caracter spastic, astmatiform. Aceasta se datore ste persistentei unor reactii inamatorii nespecice
si deregl arii mecanismelor reexe datorit a hiperexcitabilit atii terminatiilor nervoase din c aile respiratorii.
La auscultatie inamatia
traheei poate r amne mut a sau poate da na stere ctorva raluri perceptibile doar presternal. Procesele
inamatorii si prezenta secretiilor n bronhiile de gradul III sau IV dau na stere ralurilor ronante si
sibilante iar afectarea bronhiilor mai mici se exprim a prin raluri subcrepitatante de diferite m arimi.
Traheobron sita acut a prin inhalare de vapori si gaze toxice, aspiratia de suc
gastric sau ap a de mare prezint a tablouri clinice mult deosebite fat a de forma descris a mai sus. Debutul
este obi snuit, cu mult mai dramatic: poate ap area edem glotic cu grave tulbur ari respiratorii, edem intens
traheobron sic cu exudatie brinoas a si necroza mucoasei, ceea ce favorizeaz a suprainfectiile bacteriene.
Traheobron sita
alergic a nsote ste adesea o rinit a sau sinuzit a alergic a. Tusea are obi snuit caracter spastic, astmatiform,
insotit a adesea de expir prelungit suier ator (wheezing), iar sputa este bogat a n eozinole. Cnd num arul
acestora este excesiv de mare, sputa cap at a caracter purulent. Ralurile bron sice sunt foarte mobile, aus-
cultatia pl amnului aminte ste criza de astm, iar episodul acut ar reprezenta un echivalent astmatic.
2.7. Explor arile praclinice
Explor arile praclinice sunt utile mai ales pentru diagnosticul unei boli aso-
ciate sau al unei complicatii, dect pentru diagnosticul pozitiv al bron sitei acute.
Astfel, la un bolnav cu bron sit a acut a se pot indica urm atoarele explor ari de laborator:
1. 2. 3. examenul radiologic pulmonar se efecueaz a mai ales la bolnavul
febril; el este util pentru excluderea unei pneumonii interstitiale aso-
ciate;
19
examenul bacteriologic al sputei este necesar dac a traheobron sita
acut a apare in cursul intern arii, dac a se suprapune pe o bron sit a cron-
ic a sau se diagnosticheaza la un bolnav, cu o boal a cronic a grav a;
hemograma nu aduce date diagnostice importante; bolnavul poate
avea leucocitoz a sau neutrolie;
probele functionale respiratorii (ventilatorii si dozare de gaze san-
guine) sunt indicate la bolnavii cu obstructie de c ai aeriene sau la cei
cu dispnee si cianoz a.
Bron sitele acute din cursul unor boli infectioase reprezint a doar
o manifestare n cadrul unui tablou clinic si biologic mai complex.
2.8. Diagnosticul
Se bazeaz a pe anamneza, tuse cu
expectoratie, precum si pe modic arile stetacustice pulmonare. Mai dicil este diagnosticul etiologic.
Di-
agnosticul etiologiei virale se face prin metode virologice (izolarea virusului pe culturi de tesuturi sau ou
embrionat) si serologice (vizualizarea antigenului viral prin imunouorescent a n secretiile respiratorii).
Etiologia bacterian a primar a sau de suprainfectie
este sugerat a de existenta frisoanelor repeteate, febr a, aspect mai toxic, uneori o amigdalit a purulent a.
O situatie clinic a mai frecvent a este pneumonia atipic a produs a de Mycoplasma pneumoniae al c arei
diagnostic poate ntrziat datorit a tabloului clinic de traheobron sit a acut a care mascheaz a pneumonia.
Bron sita
poate constitui eventual, semnul de debut al unei boli infectioase, deschiznd scena clinic a a acesteia;
o rujeol a, o grip a viral a, o tuse convulsiv a, care dup a una sau cteva zile se vor desf a sura amploarea.
Bron sita (real a sau aparent a doar) poate constitui debutul clinic al
unei afectiuni pulmonare mai severe, parenchimatoase: o congestie pulmonar a, o bronhopneumonie ( si n
aceste cazuri, atentie la fenomenele generale care sunt mai ample, adica febr a, stare general a relativ alter-
at a; iar examenul stetacustic care trebuie f acut atent, repetat, relev a semnele pneumopatiei respective).
O bron sit a care treneaz a, persist a, continu a dincolo de 2 s apt amni sau/ si se nsote ste
si de oarecare febr a, este n realitate masca unei alte afectiuni cum ar o tuberculoz a bron sic a izolat a,
un cancer bron sic, un corp str ain bron sic ignorat, o diskinezie traheal a traheal a hipoton a, o micoz a.
Chiar
n cazul unei bron site realmente primar a, autonom a poate vorba nu de o bron sit a banal a, comun a,
20
nespecic a ci de o bron sit a cu etiologie special a, particular a: o bron sit a hemoragic a spirochetozic a, o
bron sit a micotic a primitiv a, o bron sit a astmatic a, alergic a, eosinolic a si chiar o bron sit a tuberculoas a.
O problem a special a de diagnostic si de
prolaxie o constituie bron sita recidivant a: bron sita care se repet a des, de mai multe ori pe an, n sezonul
rece mai ales. Evident c a nu este o bron sit a normal a, simpl a si nu trebuie s a lase pe pacient si pe medic.
Prolaxia recidivelor bron sitei acute(care cnd
sunt dese amenint a cu instalarea bron sitei cronice, adic a cu permanentizarea si care are la rndul ei o alt a
serie de amenint ari si pericole), nseamn a a sadar nu medicamente administrate continuu si schimbate
mereu, ci m asuri de depistare a cauzei de reactivare si nl aturarea acesteia(ca m asuri specice ec arui
caz n parte); si n m asura posibilului, mijloace generale de forticare a organismului, de c alire a lui, n
ne vaccinare(cu vaccinuri standard sau cu autovaccin, raportat la ora proprie si preparat din aceasta).
2.9. Evolutie. Complicatii.
Durata traheobron sitelor acute necomplicate este scurt a, de 5-10 zile si prognosticul
este n functie de vrsta bolnavului starea celorlalte organe si capacitatea de ap arare a organismului.
Complicatiile sunt rare si constau n bronhopneu-
monie sau adenopatie hilar a care determin a obstructie n teritoriul bron sitei lobare adiacente, cu episoade
repetate infectioase n acela si teritoriu. Sinuzitele pot ap area la orice vrst a, otitele mai ales la copii.
La multi bolnavi dup a episodul bron sitic acut poate r amne o hiper-
activitate bron sic a difuz a, care dureaz a 4 s apt amni. Persistenta acesteia dup a 2-3 luni de la vindecarea
bron sitei acute sugereaz a o bronhopneumopatie cronic a obstructiv a sau un teren bron sitic astmatic.
2.10. Tratament
2.10.1. Prolactic
Se recomand a cre sterea rezistentei organismului printr-o alimentatie corect a, mi sc ari n aer
liber, exercitii zice, adaptare progresiv a la variatiile de temperatur a, suprimarea fumatului, corectarea
unor malformatii sau infectii ale c ailor respiratorii superioare, evitarea aglomeratiilor n conditii
epidemiologice favorizante, vaccinarea cu vaccin polimicrobian a copiilor si a vrstnicilor.
2.10.2. Igieno-dietetic
Repaus zic si vocal intr-o camer a cu temperatur a convenabil a si cu un grad ridicat de umid-
itate a aerului. Lichide suciente sub form a de ceaiuri calde, lapte, supe, sucuri de fructe.
2.10.3. Tratament
Tratamentul medicamentos este preponderent simptomatic. Tusea initial
seac a si inutil a, este tratat a cu preparate de dionin a si codein a (Rp/Dionin a,
Codein a fosforic a 0,20g, ap a distilat a 20ml, D.S. intern 3x20 pic./zi), Calmotusen
3x15 pic./zi, Tusan 2-6 comprimate a 10 mg/zi, Tusomag 3x10 20 pic./zi.
21
Cnd tusea devine productiv a, se
recomand a expectorante (Benzoat de sodium 9g, Acetat de amoniu 6g, Sirop simplu 30g, D.S. intern 3-4
linguri /zi, Bromhexin 4-6 drajeuri/zi sau 3x20 pic./zi, Trecid 3x6 cp/zi, 3x20 pic./zi, 3x4 linguri sirop/zi.
Fenomenele inamatorii, febra si durerea
sunt comb atute cu acid acetilsalicilic 0,5g de 4 ori pe zi sau Aminofenazon a 0,30g, 4-6 tablete pe zi.
Antibioticele sunt indicate numai n cazurile cu expectoratie abundent a
si febr a, sau de la nceput n cazurile severe. Acestea pot administrate preventiv la copii, vrstnici,
indivizii tarati caz n care se poate folosi Cotrimoxazol (Biseptol, Septrin) cte 2 tablete de 2 ori pe zi
sau penicilina V pe cale oral a 600 000 1200 0000 U/zi nainte de mese, tetraciclin a 0,50 de 2 ori pe zi.
Procesele inamatorii reziduale pot tratate cu Prednison 30-40mg/zi, antiin-
amatorii din grupul pirazolonului(fenilbutazon a), fenspiride sau indometacin. Acestora li se pot asocia
preparate de atropin a, deoarece adesea tusea este determinat a prin mecanisme reexe imediate vagal.
Formele
grave ale bron sitei acute necesit a internarea de urgent a, oxigenoterapia, antibioterapia si corticosteroizi.
CAPITOLUL 3
Tehnici utilizate n ngrijirea pacien tilor
3.1. Sp alarea si decontaminarea minilor
Sp alarea minilor reprezint a ndep artarea
tesutului epithelial descuamat si a microorganismelor prezente in scuame si se efectueaz a cu ap a si s apun.
Decontaminarea minilor reprezint a distrugerea microorganismelor pasagere existente pe tegumente.
Pentru
sp alarea igienic a a minilor se recomand a o procedur a standardizat a compus a din mai multe etape:
sp alarea palmelor ntre ele; cu degetele ectate, ncruci sate;
sp alarea fetei palmare a minii drepte peste fata dorsal a a minii
stngi;
frecarea prin rotatie a palmei stngi cu degetele strnse ale minii
drepte si invers;
22
se unesc minile si se aplic a substanta de cur atat si se spumeaz a pna
desupra ncheieturii minii insistndu-se n spatiile interdigitale si
preunghiale, se cl atesc bine minile;
se sterg minile cu un prosop de unic a folosint a; se utilizeaz a
prosopul pentru a manevra nchiderea robinetelor.
Pentru decontaminarea minilor se folosesc antiseptice pe baz a de al-
cooli, biguamide, iodofori, substante chimice cu actiune germicid a.
Personalul este obligat s a aib a unghiile t aiate scurt, s a nu poarte bijuterii pe
degete n timpul serviciului. Sp alarea minilor este obligatorie n urm atoarele situatii:
la intrarea n servici si p ar asirea locului de munc a;
la intrarea si ie sirea din saloanele de bolnavi, dup a folosirea toaletei;
nainte de prepararea alimentelor;
inainte de administrarea medicamentatiei ec arui bolnav.
Sp alarea si decontaminarea minilor este obligatorie n urm atoarele cazuri:
dup a manipularea bolnavilor septici sau contagio si;
nainte si dup a recoltarea produ silor biologici pentru examenele de
laborator;
nainte si dup a efectuarea oric arui tratament parenteral;
dup a contactul cu sngele, secretiile, excretiile bonavilor;
naintea examenelor si tratamentelor curente stomatologice, oftalmo-
logice, ORL;
dup a manipularea si transportul cadavrelor.
3.2. M asurarea temperaturii
3.2.1. Axial:
se a seaz a pacientul in decubit dorsal sau pozitie seznd;
23
se ridic a bratul pacientului;
se a seaz a termometrul cu rezervorul de mercur n centrul axilei par-
alel cu toracele;
se apropie bratul de trunchi, cu antebratul ectat, pe suprafata ante-
rioar a a toracelui;
termometrul se mentine 10 minute dup a care se scoate termometrul
din axil a si se a seaz a pe tava medicinal a;
pacientul este a sezat n pozitie comod a;
se sterge termometrul;
se cite ste gradatia tinnd strns termometrul, se scutur a cu mi sc ari
rapide departe de obstacole;
se a seaz a termometrul ntr-un recipient cu solutie dezinfectant a.
3.2.2. Intrarectal:
se lubreaz a termometrul;
se a seaz a pacientul n decubit lateral cu membrul inferior in semi-
exie;
se introduce bulbul termometrului n rect prim mi sc ari de rotatie si
naintare;
se tine cu mna pe timpul de masurare(3 minute);
apoi termometrul se scoate se sterge cu o compres a, se cite ste
gradatia;
se spal a termometrul, se scutur a si se introduce n solutia dezinfec-
tant a.
Se noteaz a valoarea temperaturii n foaia de temperatur a
care este anexat a la foaia de observatie clinic a a pacientului.
Prin unirea cu valoarea anterioar a se obtine curba termic a.
3.3. Punctia venoas a
Punctia venoas a const a n ntreruperea unei vene cu ajutorul uni ac ata sat la o sering a.
Materiale necesare:
24
ace de punctie venoas a;
alcool;
tampoane de vat a;
garou sau band a Estmarg;
casolet a cu comprese sterile, mu sama, vat a;
pern a tare elastic a pentru articulatia cotului;
se preg atesc eprubetele uscate goale sau cu substanta anticoagulant a
sau de alt a natur a.
Dup a preg atirea materialelor acestea se transport a n apropierea bolnavu-
lui si i se va explica (atunci cnd este posibil) necesitatea acestei interventii.
asistenta se spal a pe mini cu ap a cald a si s apun si se dezinfecteaz a
cu alcool;
cu seringa n stnga si alege un ac n dreapta prinzndu-l de ambou
si l adapteaz a la amboul seringii;
se examineaz a calitatea si starea venelor de la plica cotului unde se
anastomaseaz a venele cu mediana antebratului;
se stabile ste locul de executie;
se aplic a garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
bratului;
cu indexul minii stngi se maseaz a lucul pentru punctie;
se dezinfecteaz a locul de punctionat cu un tampon de alcool;
se cere bolnavului s a se ntind a si s a deschid a pumnul de cteva ori
si s a ramna cu el inchis;
avnd seringa n mna dreapt a ntre police si celelalte degete cu in-
dexul se xeaz a amboul acului ata sat;
cu indexul stng se palpeaz a iar a si locul de punctionat;
25
cu policele se xeaz a vena la 4-5 cm sub locul de puntionat si se
exercizeaz a o compresie tractndu-se n jos asupra tesutului vecin;
se introduce acul n mijlocul venei in directia axului longitudinal al
venei, nu se abordeaz a vena din lateral;
acul se introduce cu bizoul orientat n sus; se simte acul trecnd prin
peretele venei;
se nainteaz a de-a lungul venei circa 1-1,5cm iar cu mna stng a se
trage ncet aspirnd snge n sering a;
se desf a soar a nodul garoului; se deschide pumnul;
se aplic a un tampon de vat a uscat a pe locul unde este acul si se retrage
rapid acul;
se dezinfecteaz a locul punctiei cu alcool sau tinctur a de iod.
3.4. ngrijirea bolnavilor dup a tehnic a:
toaleta regiunii;
ndep artarea pernei elastice si a mu samalei;
se a seaz a pacientul pe pat; se adun a materialele folosite;
dac a sngele este recoltat pentru examenul de laborator se amestec a
cu substante anticoagulante;
se eticheteaz a acoanele cu data, salonul, numele si prenumele pa-
cientului, analiza cerut a;
se transport a acoanele la laborator.
3.5. Injectia intramuscular a
Administrarea medicamentatiei prin injectie intramuscular a constituie introducerea unor solutii
izotonice uleioase sau chiar substante coloid n stratul muscular prin intermediul acului ata sat la sering a.
Scopul: introducerea n organism a substantelor medicamentoase.
Locuri de electie:
26
regiunea superoextern a fesier a deasupra marelui trohanter;
pe fata extern a a coapsei n treimea mijlocie pe fata extern a a bratului
n mu schiul deltoid.
Acele pentru injectia intramuscular a trebuie sa aib a lungimi de 40, 50,
60, 70 mm iar diametrul 7/10, 8/10, 9/10, 10/10 mm, bizoul trebuie s a e
lung, iar seringa s a aib a capacitatea corespunz atoare medicamentului injectat.
Etapele executiei:
se anunt a bolnavul, i se explic a necesitatea tehnicii;
se a seaz a bolnavul n decubit ventral, lateral, pozitie seznd a sau n
picioare;
se descoper a portiunea aleas a.
Efectuarea:
se spal a minile cu ap a curent a si s apun;
se dezinfecteaz a cu alcool;
se face montarea seringii n conditii de asepsie;
se ncarc a seringa cu substanta de injectat a c arei termen de valabili-
tate si aspect a fost vericat in prealabil;
se elimin a bulele de aer;
se schimb a acul nlocuindu-l pe cel cu care a fost aspirat a substanta
de injectat cu altul nou;
se degreseaz a, se dezinfecteaz a cu alcool locul de electie;
se cere bolnavului s a- si relaxeze musculature, s a stea lini stit, se
ntinde pielea si se inteap a perpendicular pe fes a la 4-7 cm adncime
cu sigurant a si rapiditate cu acul ata sat la sering a;
se veric a pozitia acului prin aspirare si se injecteaz a lichidul;
27
dup a injectare se scoate brusc acul si se maseaz a cu un tampon cu
alcool pentru a disocia planurile tesuturilor str apunse activnd circu-
latia.
3.6. Preg atirea pacientului pentru explorarea radiologic a a organelor toracice
3.6.1. Preg atirea pacientului pentru radiograe
se anunt a pacientul, explicndu-i-se conditiile n care se va face ex-
aminarea (camer a n obscuritate); pacientul va condus la serviciul
de radiologie;
se explic a pacientului cum trebuie s a se comporte n timpul exam-
in arii (va efectua cteva mi sc ari de respiratie, iar radiograa se face
n apnee, dup a o inspiratie profund a).
se dezbrac a complet regiunea toracic a ( p arul lung al femeilor se
leag a pe cre stetul capului); se ndep arteaz a obiectele radioopace;
se a seaz a pacientul n pozitie ortostatic a cu minile pe solduri si
coatele aduse nainte (f ar a s a ridice umerii) n spatele ecranului, cu
pieptul apropiat de ecran sau de caseta care poart a lmul;
cnd pozitia vertical a este contraindicat a, se a seaz a pacientul n poz-
itie seznd a sau n decubit;
n timpul examenului radiologic se ajut a pacientul s a ia pozitiile
cerute de medic.
Sugarii si copii mici se xeaz a prin nf a sare pe un suport de scnduri sau se sus-
pend a n hamuri (pentru a nu se iradia persoana care l-ar sustine). Dup a terminarea exa-
menului radiologic pacientul va ajutat s a se mbrace si va condus la pat .n gura ur-
m atoare putem observa o radiograe a unui pacient care sufer a de traheo bron sit a acut a.
28
Figura 5. Radiograe traheobron sit a acut a
3.6.2. Preg atirea pacientului pentru bronhograe
Materiale necesare:
medicamentele sedative (fenobarbital, atropin a), anestezice;
sond a Metras steril a, substante de contrast (lipidol sau iodipin-
liposolubile si ioduran B), expectorante si calmante ale tusei, scuip a-
toare.
se anunt a pacientul si i se explic a necesitatea tehnicii;
se anunt a pacientul s a nu m annce n dimineata examenului;
cu 1-3 zile nainte se administreaz a pacientului medicamente expec-
torante;
29
n ajunul examin arii se administreaz a o tablet a de fenobarbital sau
alte medicamente similare;
cu o jum atate de or a naintea examenului, se administreaz a at-
ropin a(pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din c aile res-
piratorii) si medicamente calmante pentru tuse;
pacientul va ajutat s a se dezbrace si va a sezat n decubit dorsal
putin nclinat spre partea care trebuie injectat a;
medicul efectueaz a anestezia c ailor respiratorii (reu sita examin arii
depinde de calitatea anesteziei), introduce sonda Metras n arborele
bron sic si apoi substanta de contrast u sor nc alzit a, ncet, cu o pre-
siune moderat a;
n timpul inject arii substantei de contrast, pacientul va ajutat s a- si
schimbe pozitia (decubit ventral, dorsal, lateral drept si stng);
n timpul examin arii radiologice, se a seaz a pacientul n pozitia Tren-
delenburg (pentru a se evidentia si arborele din p artile superioare ale
pl amnilor apoi se a seaz a pacientul cu toracele moderat ridicat pen-
tru a se evidentia bronhiile mijlocii si inferioare (vezi g.6).
30
Figura 6. Diferite modic ari ale bronhiilor
dup a examen, se ajut a pacientul s a se mbrace si va condus la pat;
va avertizat s a nu m annce si s a nu bea timp de 2 ore, pn a cnd
nceteaz a efectul anestezicului;
va atentionat s a colecteze n scuip atoare substanta de contrast care
se elimin a prin tuse;
nu se nghite, deoarece produce intoxicatie cu iod.
3.6.3. Bronhoscopia
Pentru efectuarea tehnicii sunt necesare dou a asistente medicale:
asistenta I a seaz a pacientul pe masa de examinare n decubit dorsal,
cu extremitatea cefalic a in extensie;
31
sub umerii lui se plaseaz a o pern a tare, care, ridicnd capul la 12-15
ajut a la extensia acestuia;
orienteaz a capul n directia indicat a de medic, pentru a permite aces-
tuia o orientare ct mai complet a;
asistenta II serve ste medicul cu instrumenetele si materialele solici-
tate.(Dac a masa de examinare este prevazut a cu o tetier a este nevoie
doar de o singur a asistent a).
Dup a examinarea bronhoscopic a, pacientul nu va mnca o or a. Asistenta va supraveg-
hea, n acest timp dac a survin modic ari ale acestora. Asistenta va avea la ndemn a hemo-
statice, pe care le va administra n cazul unei hemostizii, chiar nainte de a anunta medicul.
n aceast a tehnic a pot avea loc incidente si accidente cum ar : hemoragii, dis-
emin ari tuberculoase sau suprainfectii cu diferiti germeni; dureri in gur a, disfagie sau
orofagie, dureri retrosternale, cefalee, insomnie, tuse, expectoratie, stare subfebril a.
CAPITOLUL 4
Evaluarea unor semne si simptome specice
bron sitei acute
4.1. Tusea si expectoratia
Interventii ale asistentei medicale:
evaluarea caracterului tusei si expectoratiei;
administrarea calmantelor de tuse, expectorantelor si mucoliticelor
prescrise;
asigurarea unei hidrat ari adecvate;
asigurarea drenajului postural adecvat;
descurajarea fumatului.
32
4.2. Dispneea
evaluarea circumstantelor de producere;
a sezarea pacientului n repaus cu corpul ridicat;
oxigenoterapie;
pentru dispnee cronic a se fac exercitii de respiratie.
4.3. Hemoptizia
asigurarea c a hemoragia e din c aile respiratorii;
asigurarea repausului la pat pe partea afectat a;
mentinerea calmului bolnavului;
se apreciaz a culoarea, cantitatea si caracterul hemoptiziei;
colectarea hemoptiziei;
preg atirea echipamentului special pentru bronhoscopie si stabilirea
locului hemoragiei;
n eventualitatea asxiei cu hemoragii masive preg atirea unui tub cu
balon demuat pentru nchiderea locului hemoragiei sau interventia
chirurgical a;
administrarea de lichide reci;
aplicatii reci pe torace.
4.4. Durerea toracic a
stabilirea felului intensit atii si iradierea durerii;
notarea factorilor care precipit a durerea;
administrarea analgezicelor prescrise.
33
4.5. R agu seala disfonia
acut a asociat a cu perioade febrile, sugereaz a laringotraheobron site
virale;
persistent a poate indica neoplasm intrinsec al corzilor vocale, lezi-
uni mediastinale.
Prezentare de caz
Culegere de date
Nume: Stoica
Prenume: Pavel
Vrsta: 44 ani
Sex: M
Domiciliu: Br aila
Ocupatia: pensionar
Alergii: nu prezint a
Diagnosticul clinic:
BPOC, bron sit a acut a;
ciroz a hepatic a, diabet zaharat tip II.
Semne obiective: nelini ste, insomnie, anxietate.
Antedecente heredo-colaterale: f ar a important a
Antedecente patologice personale: POC, ciroz a hepatic a, diabet
zaharat tip II
Conditii de mediu : corespunz atoare
Comportamente(fumat, alcool): neag a
Istoricul bolii:
34
Pacientul este cunoscut cu o veche bron sit a pentru
care urmeaz a tratament cu Miolin, Bromhexin.
n urm a cu aproximativ o s apt amn a dup a ex-
punerea prelungit a la frig si atmosfer a poluat a bol-
navul descrie o exacerbare a dispneei cu tuse seac a
si durere toracic a.
Examen clinic general
Stare general a inuentat a : T = 38,5 C
Tegumente subiective, facies: normal
Mucoase: normale
Tesut conjunctiv-adipos: normal reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistemul muscular normaton normokinetic
Stare de nutritie: bun a
Sistem osteo-articular: integru
Aparatul respirator:
dispnee expiratorie tuse seac a;
torace emzematos.
Aparatul cardio-vascular:
TA = 15/9 - AV = 80/min
torace apexian, zgomote cardiace ritmice bine b a-
tute.
Aparatul digestiv:
abdomen meteorizat, tranzit intestinal prezent ;
cat 5cm sub rebortul costal;
splin a nepalpabil a.
35
Aparatul uro-genital:
loje renale libere;
rinichi nedurero si;
mictiuni spontane.
Sistemul nervos:
R.O.T prezente bilateral;
pacient orientat temporo-spa tial.
Investigatii de laborator
Test Rezultat Unitate m asur a Valori normale
VSH 66 mm/h 0.0 15.0
Eritrocite 4.19 10 4.3 5.9
Hemoglobina 12.5 g/dL 13.0 17.0
Hematocrit 35.5 % 40.0 52.0
Volum eritrocitar mediu 100 fL 80.0 98.0
Hemoglobina ertitrocitara
medie
35.4 pg 27.0 33.0
L atimea distributiei
eritrocitelor
12.5 % 11.5 14.5
Concentra tia de hemobglobin a
eritrocitar a medie
35.1 g/dL 32.0 35.5
Leucocite 5.0 10/uL 4.0 10.0
36
Neutrole 3.1 10/uL 2.0 7.0
Eozinole 0.0 10/uL 0.0 0.7
Bazole 0.0 10/uL 0.0 0.2
Monocite 4.7 % 2.0 9.0
Volum trombocitar 7.3 fL 7.4 10.4
Lymfocite 1.7 10/uL 1.2 4.0
L atimea distributiei
trombocitelor
17.2 % 9.0 19.0
Glicemia 105 mg/dL 65 115
Uree 39.8 mg/dL 10.0 50.0
Bilirubina totala 1.1 mg/dL 0.3 1.3
Bilirubina directa 0.3 Mg/dL 0.0 0.2
Al + / GPT 20.0 U/L 10.0 45.0
Colesterol 140 mg/dL 0 200
Biochimie urinar a
Ph 5 5 8
Densitatea 1030 1005 1030
Glucoza Absent Absent
Proteine Absent Absent
37
Corpi cetonici Absent Absent
Urobilinogen Absent Absent
Nitriti Absent Absent
Bilirubina Absent Absent
Sediment urinar
Celule epiteliate plate Rare
Leucocite rare
Electroforeza proteinelor serice
Albumina 44.3 % 52 68
Alfa 1 Globuline 3.2 % 1.5 4.5
Alfa 2 Globuline 9.9 % 6.5 13.5
Beta globuline 11.3 % 8.0 15.0
Gama globuline 31.3 % 10.5 20.5
Albumine/globuline 0.80 % 1.0 1.9
Examene paraclinice
Rx.- cord pulmonar:
38
hipertransparent a pulmonar a;
broz a hilar a;
cord cu hipertroe de ventricul stng;
aort a dilatat a.
EKG: traseu normal
Tratament
Perfuzie ser ziologic: 1 ./zi
Miolin: 2 ole/zi
HHc: 100mg/zi 50mg dimineata+ 50mg seara
Aspatofort : 2 acoane/zi
Furosemid: 1 tablet a/zi
Maninil: 1,75mg 3 tablete/zi
Ampicilin a: 1acon 1g/6 h
Bromhexin : 3 tablete/zi
Gentamicin: 2 acoane/zi
ncepnd cu a III a zi de internare:
Arginin a : 1 acon pe zi
Dx 1 : alterarea functiei respiratorii
S.D. : schimb ari bru ste de temperatur a
obstructia c ailor respiratorii
M.D. : dispnee expiratorie;
tuse seac a, iritativ a
senzatie de sufocare
Problemele pacientului:
disconfort;
obstructia c ailor respiratorii, alterarea respiratiei;
potential de complicatii.
Obiective:
39
pacientul este informat despre boala sa si evolutia sa;
pacientul s a demonstreze n urm atoarele 24 h o mbun at atire a
respiratiei ca ritm si frecvent a;
pacientul s a respire adecvat;
pacientul s a nu prezinte complicatii.
Interventii nursing:
ajut pacientul n satisfacerea nevoilor fundamentale si l ncurajez
s a participe la ngrijiri;
instruiesc pacientul n vederea eliber arii CRS, iar dac a ncepe s a
expectoreze i explic c a sputa va colectat a n recipiente speciale
pentru a o prezenta medicului la vizit a;
educ pacientul n vederea efectu arii gimnasticii respiratorii cte
5 minute de mai multe ori pe zi, pentru a favoriza o mai bun a
ventilatie pulmonar a;
asigurarea repausului la pat, umidicarea aerului;
asigurarea conditiilor corespunz atoare de mediu n salon;
ajut pacientul s a adopte pozitii care s a faciliteze expectorarea;
monitorizez functiile vitale si le notez n F.O.;
administrez tratamentul medicamentos recomandat de medic;
recoltez produse biologice si patologice pentru examin ari de lab-
orator;
nsotesc pacientul la radiologie pentru efectuarea Rx scopiei pul-
monare.
Evaluare:
I zi:
tuse seac a;
40
dispnee expiratorie.
TA=150/90 mmHg
T= 38,5 C
P= 80 bpm
R= 18r/min
II zi: - pacientul demonstreaz a o respiratie mbun at atit a - r aspuns favorabil la tratament.
TA= 140/80 mmHg
T=38,3 C
P=75 bpm
R=16 rpm.
III zi: - pacientul mai bine, prezinta dispnee la imobilizare.
TA=130/70 mmHg
T=37,6C
P=68 bpm
R=14 r/min.
Dx 2: alterarea confortului zic prin cre sterea temperaturii corpului
S.D.: stare general a alterat a, sl abiciune
M.D. :febr a
T=38,5C- datorit a procesului infectios
frison, transpiratii
Problemele pacientului:
disconfort;
41
alterarea respiratiei;
decit de autongrijire.
Obiective:
combaterea infectiei;
asigurarea unui somn lini stit att cantitativ ct si calitativ;
pacientul s a nu mai prezinte febr a si frison;
asigurarea confortului zic pe toat a perioada febril a
pacientul s a comunice asistentei pu seele de frison;
asigurarea unui somn lini stit, att cantitativ ct si calitativ.
Interventii nursing:
asigurarea repausului la pat pe toata perioada febril a;
am m asurat T pacientului si am notat-o in FO;
am aplicat compresii reci pe frunte;
am asigurat o alimentatie lichid a si semilichid a n perioadele febrile,
cu aport caloric corespunz ator necesit atilor, treptat trecnd la o ali-
mentatie normal a;
asigur o cantitate suplimentar a de lichide av and n vedere pierderile
prin febr a, transpiratii;
n timpul frisonului am nvelit pacientul cu mai multe p aturi, i-am
aplicat sticle cu ap a cald a la extremit ati si am administrat la indicatia
medicului paracetamol 1 tablet a;
schimb lenjeria de corp si de pat ori de cte ori este nevoie;
ajut pacientul n satisfacerea nevoilor fundamentale si l ncurajez s a
participe la ngrijiri in functie de tolerant a.
42
Evaluare:
I zi: - Pacientul a prezentat dese pusee de temperatur a asociate cu cele de frison.
II zi: - n urma ngrijirilor acordate, pacientul a prezentat urm atoarea curb a termic a.
D T= 38,2 C
S T= 38,7 C
III zi : - Dup a administrarea de antipiretice temperatura scade de la 38,7 C la 38,2 C.
IV zi : - Starea pacientului se amelioreaz a considerabil. Nu mai prezint a frisoane.
T= 37,6 C.
la indicatia medicului am administrat:
Amoxicilin a 500 1 caps. la 6 h
Paracetamol 1 caps.
Biseptol 2 caps. la 12 h
V zi: Stare general a satisf ac atoare.
D T= 37,4 C
S T= 37,9 C
Dx 4 Disconfort ambiental
S.D: - anxietate determinat a de mediul spitalicesc;
M.D: - febr a, transpiratii, tegumente umede.
Obiectiv:
pacientul s a nu mai prezinte tegumente umede.
I.N:
acord ngrijiri igienice la nivelul tegumentelor prin stergerea lor ori
de cte ori este nevoie;
43
frectionarea cu alcool si pudrarea plicilor;
schimb lenjeria de corp si de pat ori de cte ori este nevoie;
ajut pacientul s a- si efectuze toaleta de dimineat a;
ajut pacientul s a se mobilizeze n pat prin efectuarea de mi sc ari active
pentru mentinerea tonusului muscular si evitarea aparitiei escarelor.
Evaluare :
I zi : Pacientul prezint a febr a T 38,6 asociat a cu frison.
II zi : Pacientul a prezentat transpiratii reci si tegumente umede dup a ecare frison.
III zi : n punctele de presiune, tegumentele nu prezint a modic ari.
IV zi : Pacientul prezint a o stare de oboseal a, motiv pentru care i voi face masaj u sor.
V zi: Starea general a acceptabil a. Pacientul nu mai prezint a tegumente umede.
Dx 5 Dicultate n a se alimenta si hidrata ;
S.D sl abiciune, lipsa poftei de mncare ;
M.D febr a, frison, tuse, dispnee, usc aciunea mucoasei bucale, in-
apetent a.
Obiective:
pacientul sa e capabil s a se alimenteze si hidrateze pe toat a perioada
febril a;
respectarea regimului alimentar;
s a se alimenteze si hidrateze adecvat dup a remiterea febrei;
s a-i revin a pofta de mncare;
pacientul s a e cnt arit zilnic.
I.N:
am explicat pacientului necesitatea unei bune hidrat ari pe timpul pe-
rioadei febrile;
44
explic pacientului necesitatea inger arii de lichide pentru a facilita u-
idicarea secretiilor si mentinerea umed a a mucoasei bucale. Treptat
se va trece la o alimentatie normal a.
Evaluare:
I zi: Pacientul a fost hidratat corespunz ator, dar nu a
putut s a m annce dect o sup a de zarzavat si un iaurt.
II zi: Pacientul arm a o u soar a ameliorare n usc aciunea mucoasei cavit atii
bucale. A consumat: sup a de zarzavat, brnz a de vaci, compot de mere.
III zi : Pacientul este de acord s a se alimenteze. A fost cnt arit si a pierdut n greutate 800 g n 3 zile.
IV zi : Pacientului I se administreaz a suplimente nutri-
tive; piept de pas are, gr atar, brnz a de vaci, un ou ert.
V zi: - Starea general a a pacientului mult ameliorat a. Pacientul cunoa ste importanta unei
bune si rationate alimentatii si a nteles recomand arile oferite de personalul medical.
D.x 6 Dicultate n a se odihni;
S.D stres, somn de calitate si cantitate insucient;
M.D disconfort datorit a transpiratiei abundente din timpul noptii.
Obiective
pacientul trebuie s a se odihneasc a sucient ;
pacientul s a prezinte n urm atoarele 24 h un somn de calitate si can-
titate care s a dureze cel putin 6 h f ar a trezire ;
pacientul s a prezinte un confort psihic pe toat a perioada spitaliz arii.
I.N:
aerisesc nc aperea naintea somnului nocturn, asigurnd lini stea n
salon;
45
asigur lenjeria adecvat a pe care o schimb dup a ecare val de transpi-
ratii;
aplic m asurile prev azute de nevoia de a respira care va satisface im-
plicit si nevoia de a se odihni;
recomand s a reduc a consumul de lichide seara, dar s a bea n cantitate
sucient a n cursul zilei;
s a doarm a cu toracele u sor ridicat pentru a putea respira mai bine si
a evita aparitia dispneei;
sf atuiesc pacientul s a elimine gndurile negative legate de evolutia
bolii;
la indicatia medicului administrez un sedativ.
CONCLUZII
Importanta ca problem a de s an atate public a a bolilor respiratorii la noi n tar a este
deosebit a ntruct exist a, a sa cum arat a indicii de morbiditate si mortalitate, o frecvent a
ridicat a a infectiilor respiratorii acute si se situeaz a la un nivel nalt, similar unor t ari
dezvoltate, frecventa bronhopneumopatiilor cronice nespecice si a cancerului pulmonar.
n ciuda faptului c a bron sita este o boal a pe nedrept considerat a banal a, deseori nu este dect o
masc a a unor boli importante sau grave, a c aror necunoa stere poate s a aduc a mari prejudicii bolnavului.
n lucrarea de fat a am avut ca scop o prezentare larg a a acestei boli, incluznd
urm atoarele subiecte principale: alc atuirea aparatului respirator, particularit ati ziologice
46
si semiologice ale aparatului respirator, etiologia si patogenia bolii, tabloul clinic, diag-
nosticarea, evolutia, complicatiile, tratamentul, tehnici utilizate n ingrijirea bolnavului.
Sper, de asemenea, ca lucrarea s a incite si la initierea unor actiuni originale de prevenire a bolilor
respiratorii, la continuarea celor ncepute si la unele m asuri de tratament mai moderne si mai ecace.
BIBLIOGRAFIE
Anastasatu, Constantin. Radu P aun. Tratat de medicin a intern a, Vol. 1, Editura Medical a,
Bucure sti, 1983.
Barnea M. Elena Barnea, Bolile respiratorii si factorii de mediu, Editura Medical a, Bucure sti,
1989.
Georgescu, Dan. Boli interne, Vol. 1, Editura Medical a, Bucure sti, 1998.
Gherasim L. Medicin a intern a, Vol. 1, Editura Medical a, Bucure sti, 1995.
M. Barnea Elena Barnea, Bolile respiratorii si factorii de mediu, Editura Medical a, Bucure sti, 1989.
Dan Georgescu, Boli interne, Vol. 1, Editura Medical a, Bucure sti, 1998.
Ibid 2
Constantin Anastasatu, Radu P aun, Tratat de medicin a intern a, Vol. 1, Editura Medical a, Bucure sti,
1983.
Ibid 4
Liviu Gherasim, Medicin a intern a, Vol. 1, Editura Medical a, Bucure sti, 1995.
Ibid 6
2
47