Sunteți pe pagina 1din 3

Locuire- situare umana,relative stabile,intr-un mediu natural si amenajat,destinat satisfacerii nevilor mat. si spirituale,ale individului si soc. umane.

-conditionarea unui loc prin ocuparea,folosirea,amenajarea lui de o colectivitate, in concordant cu modul de viata,dezv. Socio-econ., org.politica a acestuia,in raport cu mediul nat., in contextual unui continuu process de interventie asupra orasului. Perspective de abordare: a)ca situare regional+mediu natural amenajat; -persp. cologica; -persp.socio-culturala; -persp.economica; -persp. !eografica; b)ca fenomen social si stare psi"ica individuala; -persp. Socio-psi"ologica; -persp. psi"ologica; c)ca mod de organizare:- persp. demografica; -persp. antropologica; -persp. geografiei umane. d)ca traire umana: persp. folozofica; -persp. estetica si semiotica; -persp. perceptiri urbane; Persp. ar"itectura-urbanistica-integreaza celelate perspective pt a da forma finala a "abitatului uman. LOCUINTA: =acel organism arc"itectural care asigura protectia si dezvoltarea individului la nivel familial# grup domestic ce favorizeaza legaturile acestuia cu ansamblul soc. umane. Problematica locuintei cuprinde $ aspecte complementare:locuinta in sine%dist. &nt., mod config.) si relatia cu orasul%relatiile complexe cu org. urban). xista $ tipuri de case: -locuinta de lux;privilegiata%iese de sub domen. econ.) si loc. popular%fondul construit al unui oras). LOCUIRE-LOCUINTA:se afla la intersectia dintre ar"itectura si urbanism'()VECINATATE IMEDIATA) -formeaza prima veriga in reteaua combinatorica a orasului, in cadrul careia se desf. practicile cotidiene de *+ocuire impreuna cu ceilalti); -reprezinta primul nivel de integrare a locuintei in oras. !ruparea locuintelor: depinde de modelul de viata al comunitatii respective; reprezinta totalitatea asp. material cultural, spiritual, si sociale care caract. ,n grup uman inc"egat. ORASUL: este un sistem coagulat in timp in jurul locuirii unei locuirii unei colectivitati umane, si conformat modului de viata specific al acestuia. -esutul urban' un sistem de strazi%sp. public monum) +parcele+constructii %masa loc.) .orfologia tesutului urban-este data de continuitatea ce uneste un numar mare de elem care intretin un raport de legatura, de proximitate,de inrudire si asemanare. -esutul urban'forma de organizare care prezinta in acelasi timp o puternica solidaritate,dar si capacitatea de a se adapta, transforma. Perspectiva monumental%orasul zoom-out)'tesutul urban major; Perspectiva domestica%orasul zoom /in)'tesutul urban minor. 0rasul ca spatiu mental: 1)Spatiu mental al anonimatului:marile strazi, spatii publice, locurile unde omul se simte printer altii; $)Spatiu mental al familiarului: spatiile unde relatiile cu ceilalti sunt mai personale%insule rurale in aninimatul urban)' 2 3&45-5- 5 &. 6&5-5 EVOLUTIA LOCUINTEI URBANE- 1)0rasul 5ntic' sistem coagulat in timp, format din strazi si spatii publice,monumente si ec"ipamente urbane,masa locuintelor. $)!recia 5ntica'loc. de tip megaron 7)8oma 5ntica' domus-loc. privilegiata urbana, vila-loc. privilegiata rurala, insula romana-loc. colectiva/ luri!a"iliala S 25 8 +,5 &4 P 8. .06 845, dezv. pe inaltime%cca 9: m' P+;), vila urbana- ansamblu complex situate in afara orasului %cu locuinta+gradina+altele) care ofera o locuire rafinata si calitate locuirii urbane in afara orasului, vila rustica- are functie de exploatare 5gricola%poate include si o vila urbana)-in present orasul +iege. <) +umea Post-8omana'o lume posturbana,predominant rurala si razboinica. 9)0rasul .edieval'strazile se decupeaza din supr. construita,are ca model burg-ul central european, predomina loc. mestesugareasca'loc. populara. =)8enasterea-omul iese din rand, tipologia *palazzo)-ului, ideologia care se aplica la cladiri se va aplica intr-o faza mai tarzie si spatiului urban care va capata noi valente. >)6upa 8enastere-sc"imbarile locuintei se opresc asupra fatadei, interiorul ramanand la aceeasi compartimentare; se creeaza o noua estetica asupra spatiului public si se folosesc noi tipuri de lotizari. ?) 0rasul &ndustrial- @ucuresti /prima atestare 1<9;, coagularea sociala se facea in ma"alale, oferea aspectul unui sat %cu exceptia +ipscanilor,ce era un cartier construit dupa modelul german); in 1?71 apar 8eglemetarile 0rganice. #ANDIREA MODERNA A LOC. URBANE- 4asterea politicilor de locuire-au fost legate de rev industrial prin :saltul demograp"ic, gandirea social-politica, criza profesiunii, dezv. *orasului liberal) 1)8ev. industrala /dezv stiintifica +te"nologica'( prod. &ndustriala'( mutatii econ., decaderea prod. mestesugaresti ' clasa mijlocie decade, clasa industrial-financiara preia conducerea, migratia sat-oras datoria locurilor de munca. $)Saltul 6emografic /5nglia 1?:1 avea ; mil de loc., iar in 1;:1 avea <: mil loc. 7)!andirea Social-Politica: a) +&@ 85+&S.,+- sustine promovarea neingradita a libertatii individuale si a initiative individuale. @)Socialismul- vine in contrapondere: sustine necesitatea interventiei publice in favoarea claselor defavorizate. 5stfel apare politica de locuire'ans. de dispozitii legislative si financiare privind promovarea, finantarea si administrarea loc. in conformitate cu ansam. de prevederi igienice, prev. acon-fin, prev. legislative,etc. 085S,+ +&@ 85+- este perceput ca un fen. nociv%fiind rez. revolutiei industrial si a saltului demografic); apar problem de igiena si ocupare a solului, de circulatie, la edititari. 5r"itectul nu poate rez. aceste problem,iginerii,economistii, administratorii sunt nevoiti sa o faca. 0rasele nu sunt pregatite sa primesca populatia muncitoreasca. Pentru rezolvarea problemelor a aparutlocuinta sociala%subventionata din banii publici). Aormele ei anterioare:loc. filantropica, loc. patronala.

#a$%irea Mo%er$a a Locui$tei: 1) prinde contur in afara profesiunii: prin modele ideologice care incearca sa contureze noi directii de rezolvare a problemelor locuirii si oraselor. $)Profesinistii vor aplica modelel formale: "o%elele ar&itecturale ur'a$i(tice'ansamblul de cunostiinte specifice care se interpun intre cerintele societatii si transpunerea lor in forme. 6upa Arancoise 3"oaB )totul porneste de la critica *orasului liberal# industrial), rezultand astfel diverse modele ce pun accentual pe diverse aspect considerate importante. 1. .06 +,+ P80!8 S&S--critica degradarea individului; $..06 +,+ 3,+-,85+&S--critica pierderea coeziunii comunitare. 7. .06 +,+ 45-,85+&S- 5. 8&354-critica orasul insusi. &n perioada ,rbanismului %inainte de 1;::)- profesionistii transforma modelele ideologice in modele ar" urbanistice. )MODELUL *RO#RESIST +ora(ul !u$ctio$ali(t, cultura ratio$ali(ta- -degradarea individului; -gandirea se orienteaza catre progress si viitor; -propune un cadru spatial riguros specializat pe activitatile omului care devine astfel doar un pion. 0mul ' individ-tip; 3adrul in care locuieste acesta este dominat de o ordine-tip. x. 3"arles Aourrier-Aalasterul %palat social pt popor); Cean !odin-Aamilisterul din !uise; 8obert 0Den-*satele armoniei si cooperarii)%edificii de locuit pt 1$:: loc care vor exploata un domeniu agricol) 8eificarea individului -modernitate'industrie +arta de avangarda; omul'suma constantelor psi"ofiziologice recunoscute si inventariate de specialist' omul-tip# prototip uman; rationalizarea locuintei dupa prototipul uman universal aplicabil. 6irectii de aplicare: rationalizarea casei%masina de locuit si aplicarea standardelor moderne), eficientizarea, igienizarea, ec"ipare%nu mobilare) E. 3ite industrielle--onB !arnier, +Bon si +a ville radious- +e 3orbusier &ncercarea de a reduce la minimum nevoile umane la niv locuintei %extenzminimum)- se urmarea maxim de suprafata,lumina,vegetatie si minim de circulatie si c"eltuieli de intretinere )MODELUL CULTURALIST +ora(ul .ra%i$a-- pierderea coeziunii comunitare; -este strans legat de traditia romantismului englezesc; -ideea de baza: realitatea individuala si inflorirea culturii s-a facut datorita mediului urban; -gandire anti-industriala:nostalgia pt orasul trecutului cu caldura sa umana si calitatea ar"itecturala; &giena se subordoneaza steticii; -resping progresul si doresc o renastere a artizanatului; 8eificarea timpului x. Co"n 8usFin, Gilliam .orris, fondeaza 5rt H3rafts; Satul-gradina Sunlig"t Port -comunitatea era mai importanta decat indivizii; conceptual cultural este mai imp decat notiunea de oras material; estetica urb are un rol imp care fav rel interpersonal; caracter nostalgic, valorizand nemasurat trecutul si propune forme inpirate din trecut; .odelul originar al *orasului gradina) - benezer IoDard, 8. ,nDin, raspandirea lui este facuta de 3larence PerrB, rnst .aB, @enoit-+evB; S- -&35 urbana /3amillo Sitte *arta construirii orasului)-considera necesara studierea oraselor vec"i pt a extrage principia care sa inspire noile realizari; vrea sa inlocuiasca reusitele intuitive cu un demers constient; planul unui oras este o opera de asta; se organizeaza in functie de locurile de trecere si de intalnire%piete,strazi). 0rasul !radina ' orasul era simbol al societatii; individualizare, oras cu limite precise, avea scopul de a uni $ concepte diferite:sat si oras. 85SP546&8 5 orasului gradina: 5nglia, !ermania, franta, 8omania%cincinat Sfintescu:"ibridarea cu alte modele) )*ARISUL /AUSSMANIAN %1?91-1?>:) - se dorea a fi o politica de locuire pt marea burg"ezie; se incepe prin crearea unor piete urbane care incurajeaza speculatia funciara%ex. 8ue de 8ivoli- strada cu portice la parter si sp comerciale); dicervse tipuri de parceleri; regularizarea si rationalizarea sist de strazi; densificarea construitului; strategia pt spatii publice; o estetica unitara; retele subterane ale orasului. &mobilul Iaussmanian'democratizarea tipologiei locale *&otel rive0' resedinta nobiliara care avea la strada un zid cu portal, $ curti interioare, locuinta cu desc"idere spre curte si anexe; era un imobil luxos; se compune din apart. largi, scara principal eleganta, sc de serviciu; avea 9 niveluri; ) MODELUL NATURALIST 'antiurbanismul 5merican; se trage din modelul culturalist cu linii progresiste, critica orasul modern prin prisma nostalgiei pionierului si a naturii salbatice; restaurarea starii rurale; x. @roadacre 3itB- A+ Grig"t-oras descentralizat in totalitate, orizontal, legat de natura, fiecare lot are 1 acru, intindere orizonatla fara limite.

ADA*TAREA MODELELOR : 1. *ERIOADA INTERBELICA: 5)Iibridari ale modelelor-tipologii locale

x. Siedlungurile germane, 0rasele gradina franceze la @utte 8ouge, Iof-urile vieneze2 3. *EROASA *OSTBELICArazboiul distruge orase '(reconstructive folosind modelul progresist; urbanismul liber si marile ansambluri, rationalizarea apartamentelor, industrializarea si prefabricarea, modelele fuzioneaza '( teoria *unitatii de vecinatate) 3arta de la 5tena devine vulgata ar"itectilor,are ;9 articole despre starea actuala critica a oraselor 6iverse puncte de vedere: !ermania: 668- complex urban compactat,reconstructia @erlinului a fost un mijloc de propaganda pt viteza cu care s-a construit cat si pt ar" originala a tarii. 8A!-loc finantate de soc-publice,lineare in compozitie libera, loc insiriute in afara orasului,s-a experimetat diverse moduri de locuire colectiva si individuala; Blocul- ramane dupa GG$ cea mai raspandita tipologie de locuinta urbana europeana pana in anii >:, dupa care decade.

4UNITATEA DE VECINATATE0 dezvoltata de 3larence PerrB in S,5; &deea se naste de la notiunea lui IoDard de cartier -o arie de 9 min de mers pe jos, $:::-<::: locuinte, centre comerciale%magazine,gradinita,scoala,biserica,pub) .ai multe *unitati de vecinatate) se pot grupa in jurul unui centru mai bine ec"ipat. Principiul se regaseste in Suedia si 0landa, satele 4eD 3ommunities) din S,5, cartierel oraselor unguresti, microraioanele comuniste '(raioane 5ceasta retea de org ierar"izata este criticata de 3". 5lexander care spune ca limiteaza rel si contactele sociale. 8 53-&5 38&-&35 %&4 P 8 P0S-@ +&35)- P8 60.&454-5 .06 +,+,& P80!8 S&S-- pierderi:coeziunea urbana, locuinta inalta' monument, tipizare'uniformitate,locuinta nu se mai dezvolta datorita presiunii urbanistice &ncep cautarile pentru un nou mod de a face ar"itectura :3&5.-urile si - 5. E ' reevaluarea formelor orasului traditional, nevoia de a gasi o relatie mai precisa intre forma fizica si nevoile socio-psi"ologice. DIRECTII ACTUALE DE *ROIECTARE: varietate#tipizare,monotonie, personalizare#generalizare, implicarea utilizat in proiectare#instrainarea ar"itecturii, micitatea functional#segregarea functional, convivialitatea#alienarea fata de mediul locuirii NOI ABORDARI: inglobarea noilor perspective%reabilitarea fondului exiastent), reflexia asupra lor. 35,-58&: loDrise#"ig"-densitB, reevaluarea tipologiilor vec"i-redescoperirea limbajului classicist, a tipologiilor traditionale, recuperarea orasului, a istoriei, si a spiritului comunitar. ROMANIA SI MODELELE- loc "o%er$a a$a i$ 1566 a) Perioada @izantina-oras de facture oriental, spatii publice dezordonate dar populate, un sat mai mare; b)Perioada Post-@izantina 1)loc individuale: isolate#joase#gradini mari; -loc. boierilor: conace mari inconjurate de ziduri sau modeste -asezate aleator pe lot#indiferent fata de strazi; $)loc mestesugaresti:insiruite-+ipscani; 7)"anuri-loc de raport; <)loc collective pt $-7 fam. &n general, densitate mica si inaltime mica; 0rasul era un mic 3onstantinopol c)Perioada .oderna: un mom de aculturatie; se indreapta spre occident. @ucurestiul uropean- +ocuinta /pt paturile privilegiate:imobil de raport% I mare, situare in centru), vila%in parcuri rezid si in centrul orasului); -pt paturile joase: loc populare -+ocuinta se va adapta treptat la curentele stilistice din uropa si S,5. -&mobilul Iaussmannian- devine imobilul sc"imbarii. )E7 er. *ari(ului /au(("a$$ia$: construirea c"eiurilor, taierea marilor artere, locuinta de raport devine ft populara, evolutia planului,apare intentia de plan liber; x. &mobilul .alaxa )E7 er. Ora(ului-#ra%i$a: este apropiat de modul de viata romanesc %3. Sfintescu), se aplica in int orasului%densitatea mica a orasului), modernizarea si construirea zonelor domestic de joasa inaltime TIPURI DE ZONE: 1.zone de vile%parcuri rezidentiale)'lotizari pe terenuri mari cu compoz urb peisagere,pitoresti; fac frontul unei artere importante; regim de constructive individual sau cuplat, gradul de izolare este considerat factor de lux, vegetatie-oras gradina; E: Parcul &oanid%inainte de 1;::), Parcul Ailipescu,@onaparte%1;1$); $.loc populara%7 camere,arie totalaJ19:mp), ieftina%9 camere,arie K$9:mp) '(construite de primarii,tipologii:loc individ,cuplate,insiruite in 2atra +uminoasa, loc semi-individ. 1?9=-1?=>-lotizari nereglemenate -loc "o%er$a %u a 1566: +ocuinta devine principalul mod de crestere a nivelului de trai, nefiind diferente intre clase; pop. la oras creste dramatic, pop. la sat scade odata cu nivelul de trai; parcelari cu locuinte mici izolate sau cuplate in colonii muncitoresti, preluarea anumitor aspecte progresiste in ar"itectura perioadei interbelice %in plastica de fatada si in rationalizarea distributiei interioare a apartamentului si imobilelor de raport),incercarile de aplicare, cu caracter experimental, a principiilor orasului functionalist in perioada imediat urmatoare razboiului al doilea 8eglementari: 1 locuinta#familie'( 1 camera#persoana; 1;<<-1;==' toate locuintele se construiau pe banii statului%cartiere muncitoresti sau blocuri); 1;=='lipsa banilor duce la construirea locuintelor private pe credit; dupa anul 1;=='inceputul per. calitative%incepe reflexia asupra modului de locuire) 0data cu instalarea reg comunist, se impune noul element al realismului Socialist / cvartalul %un saptiu urban in care imobile de inaltimi mici si medii inc"id o curte comuna cu sisteme de curti; in int acestui spatiu se gasesc elemente de tip peisagist) zona 3otroceni. 3vartalurile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea serioasa. 5par, inca timid, noi proiecte de locuinte :- cvartale + prefabricate in Aloreasca 1;99; -cvartarea + organizare de santier / viit @alta 5lba. 6upa 1;9?, cvartalul este inlocuit de microraion %blocuri peste P+<). Microraio$ul este un ansamblu de locuinte conceput organic, astfel ca sa constituie o unitate a carei populatie sa fie legata de institutiile social-culturale de servire zilnica- <,?,1$ mii locuitori - ex. .ilitari, -itan, @. 5lba, 6. -ab., @erceni %L=:-L>:), circulatia ve"iculelor cat mai redusa in interior, eventual numai transportul de acces la locuinte - directivele lui 3eausescu- loc %u a a$i 89 : 6ensificarea cartierelor de locuinte si M placarea N strazilor cu blocuri inalte; 6emolarile cartierelor vec"i pentru constructia centrului civic - declansarea de demolari masive in @ucuresti 6upa anii ?: apar imobilele de tip turn si bara Se impune stilul national