Sunteți pe pagina 1din 37

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr.

Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Etapele de vrsta

Dezvoltarea omului pe etape de vrsta se face cu o ciclicitate de aproximativ trei ani in care se modifica nivelul de dominare a unei emisfere cerebrale asupra celeilalte emisfere cerebrale. Aceasta produce efecte diverse, printre care reluarea la aproximativ trei ani a stadiului de dezvoltare a personalit"#ii dezvoltat pe emisfera ce a rec!tigat pozi#ia superioara, ceea se traduce prin modificarea comportamentului. Astfel persoana are din nou tendin#a unui comportament mai juvenil pe o perioada de readaptare, de asemenea are tendin#a de schimba total modul de gndire, devenind mai creativ daca a fost mai tipicar nainte sau invers. In cadrul acestui interval de trei ani dominat de o emisfera cerebrala exista su-etape in care se vede cum se modifica in mod specific anumite caracteristici in func#ie de dominanta unei emisfere. In figurile de mai jos se poate vedea cum se genereaz" noile caracteristici de vrsta corespunz"toare noii etape, plecnd de la caracteristicile vechii etape.

Astfel la vizuali motiva#ia va deriva in prestigiu, pe cnd la secven#iali promovarea va deriva in stabilitate
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Figura 1 dezvoltarea pe caracteristici de vrsta Un detaliu important in n#elegerea evolu#iei gndirii conceptuale a copiilor este dat de structura de informa#ii a emisferelor cerebrale dominante. Astfel pentru vizualii spa#iali exista tendin#a de evolu#ie conceptuala ce se vede prin rota#ia pe dreapta a figurilor, la auditivi secven#iali fiind specifica rota#ia pe stnga .

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

In tabelul de mai jos urm"rim pe verticala modificarea caracteristicilor la vizual spa#iali odat" cu trecerea la alte etape de vrsta:
Vizuali spa#iali 0-1

Capacitate senzoriala (sensibilitate) Imita#ie, experimentalism si curiozitate Imagina#ie ncredere imitarea si copierea Religiozitate Jocul simbolic Prestigiu Ini#iativa Motiva#ie Personalitate Conduita Adaptare la nisa Nencredere for#ele proprii Dezvoltarea intelectuala Ambi#ie Promovare in

Flexibilitate adaptativ"

Contact social (cunoa!tere)

Condi#ionare afectiva

Tonus si motricitate

Rela#ia de empatie cu al#ii

1-2

Citire,

Motricitate

Comportamentul social si de adaptare Generozitate Subordonare comportamentul social Achizi#ia ra#ionamentului intuitiv Agresivitate Observa#ie Precizie eficienta Analiza laterala Caracteristici psihologice diferen#iate Concrete#ea Operarea abstracta Taxonomii Argumentare logica Profesionalizare nv"#are continua

Atragerea aten#iei

Rela#ia de empatie cu al#ii n#elegere Limbaj Pacifism comportament adaptare Emo#ionalitate personala Altruism Emo#ionalitate sociala Introspec#ie Competi#ie Emancipare Culpabilizare Altruism Colaborarea in grup Abstractizare Stabilitate Ascensiunea cariera

2-3 3-4

Motricitate Dominare agresivitate

nv"#are Curiozitate

Agresivitate Libertate motricitate

de

4-5 5-6 6-7 7-8 8-9 9-10 10-11 11-12 12-13 14-17 18-21 21-24

Cunoa!tere n#elegere Carisma Observarea semnificativului Experimentalism Modele de viata Armonia Profesionalism Ierarhii Operarea in viitor Orientare de cariera Valorificarea !anselor

Comportament social Etica sociala Ini#iativa Nesiguran#a Leadership Reglementare Competi#ia Rela#iile de ordonare Planificare activit"#i Opera#ii formale Eficientizare Cre!terea nivelului de expertiza

Descoperirea binelui si a r"ului Limbajul, scrierea Revolta Responsabilitate Frustr"ri direc#ionate Stiluri personale Subordonarea Clasificarea Formarea de alian#e Imagina#ie Performanta Algoritmizarea reac#iilor

in

Informa!ii necesare proiect"rii de curricula specifica vrstei Primul an de viata Dimensiuni: sensibilitate, tonus si motricitate, cunoa!tere Caracteristici perioada 0-3 ani 1. 2. 3. 4. 5. 6. Capacitate senzoriala (sensibilitate) Flexibilitate adaptativ" Contact social (cunoa!tere) Condi#ionare afectiva Atragerea aten#iei (tonus si motricitate) 6x Rela#ia de empatie cu al#ii 1x 6x 5x 4x 2x 3x

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Sensibilitatea vederea : urm"re!te un obiect dintr-o pozi#iei lateral" auzul: reac#ioneaz" la sunete vibrante vorbirea : scoate mici gngureli. 2 luni vederea : ntoarce capul dup" un obiecte in mi!care auzul: reac#ioneaz" la sunete vibrante vorbirea : gngure!te, scoate sunete prelungite 3 luni vederea : capul dup" un obiecte in mi!care auzul: se ntoarce pentru a-1 privi persoana ce-i vorbe!te vorbirea: gngure!te prelungit !i rde mult 5 luni vorbirea : #ip" de bucurie !i rde, jucndu-se 6 luni vorbirea : #ip" de bucurie !i rde, jucndu-se 7-8 luni 1. Sensibilitatea vorbirea : emite unele silabe clare Mi#carea corporal" 2. Mi!carea corporal" pozi#ia : u!or sprijinit, se #ine n pozi#ie !eznd mi!carea corporal" : ntinde mna c"tre o juc"rie ce i se ofer" ndemnarea : apuc" un cub, dac" l atinge, !i ridic" juc"ria 2 luni tonusul : !i ridic" capul stnd n !ezut pozi#ia : !i ridic" capul !i umerii stnd pe burt" mi!carea corporal" : se ntoarce n lateral ndemnarea : apuc" un cub, dac" l atinge, !i ridic" juc"ria
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

3 luni tonusul: !i #ine bine capul drept n pozi#ie !eznd pozi#ia: de pe burt", se ridic" sprijinindu-se n mini mi!carea corporal": scutura juc"riile ndemnarea : trage de cear!af sau de prosop 4 luni tonusul : #ine bine capul drept n pozi#ie !eznd pozi#ia : culcat pe burt", !i ridic" corpul, cnd l iei de mn" mi!carea corporal" : pip"ie !i scutur" obiectele ndemnarea : mi!c" mna c"tre obiect 6 luni pozi#ia : st" n !ezut !i se rostogole!te mi!carea: pip"ie !i scutur" obiectele ndemnarea : manevreaz" !i urm"re!te cu privirea obiectele 7 luni pozi#ia : st" f"r" sprijin n pozi#ie !eznd mi!carea corporal" : se joac" cu ambele mini cu juc"riile ndemnarea : manevreaz" cu mai mult" ndemnare obiectele 8 luni pozi#ia : dac"-l tragi u!or de mini se ridica in !ezut mi!carea corporal" : se d" de-a rostogolul !i manevreaz" obiecte diverse ndemnarea : poate manevra un singur obiect o dat" Cunoa#terea 1 luna prive!te adul#ii f"r" s" plng" se manifest" cnd i este foame 2 luni zmbe!te cnd i se zmbe!te !i recunoa!te minile a lumii : prive!te !i recunoa!te biberonul
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

4 luni gngure!te cnd i se vorbe!te !i recunoa!te corpul prive!te atent diferite obiecte 5 luni zmbe!te la imaginea din oglind" ncepe s"-!i coordoneze mi!c"rile i-!i manevreaz" diferite p"r#i ale corpului 6 luni a celorlal#i: recunoa!te chipurile familiare !i manevreaz" ve!mintele examineaz" diferite obiecte lovindu-le 7 luni - !i duce picioarele la gur"; !eznd, mngie imaginea proprie din oglind" - examineaz" diferite obiecte cu interes 8 luni se joac" de-a cucu-bau da jos prosopul de pe cap caut" obiecte c"zute Adaptarea la mediu arunc" napoi o minge aruncat" ncepe s" aprecieze forma !i a num"rul obiectelor. Introduce un obiect in gaura de aceea!i form" mzg"le!te hrtia cu creionul. caut" s" atrag" aten#ia asupra sa f"cnd ghidu!ii n#elege st"rile afective ale celorlal#i se amuz" la situa#ii caraghioase ajuta mama cnd l mbrac" manifest" sentimente diverse este atent la muzic" ritmic". arat" c"-i este foame prin manevrarea lingurii !i farfuriei.
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

AL DOILEA AN DE VIATA 1 2 3 4 5 6 Capacitate senzoriala Imita#ie, experimentalism si curiozitate Flexibilitate adaptativ" Citire, Limbajul Contact social, Motricitate Condi#ionare afectiva Comportamentul social si de adaptare Atragerea aten#iei, Agresivitate Rela#ia de empatie cu al#ii n#elegere

1x 6x 5x

2x 3x 4x

Motricitate vrsta motricit"#ii la 13 luni, face primii pa!i. Mers lateral : 16,5 luni. Mers cu spatele : 16,9 luni. Copilul se #ine ntr-un picior dac" este ajutat: 19,9 luni. Copilul urc" scara dac" este ajutat: 20,3 luni. Copilul coboar" scara dac" este ajutat: 20,5 luni. Urc" scara singur, cu pauze : 24,3 luni. Coboar" scara singur, cu pauze : 24,5 luni. Pe la 15 luni, copilul mnuie!te obiecte tot mai complicate : deschide o carte, pune un obiect ntr-altul mai larg etc. Dumitrana M. (2007) copilul face progrese n controlul postural. a dobndit un echilibru mai bun. are o flexibilitate mai mare a ncheieturilor, astfel c" merge bine !i chiar alearg". poate urca !i cobor sc"rile, poate s"ri de pe ultima treapt". d" cu piciorul n minge atunci cnd i se cere. i place s" danseze, s" sar", s" bat" din palme. are o mai mare capacitate de apucare !i manipulare a obiectelor. Dumitrana M. (2007) Comportamentul adaptativ - se concentreaz" !i memoreaz" mai u!or - recunoa!te juc"riile care lipsesc - identific" multe imagini, - deosebe!te albul de negru, dar nu cunoa!te culorile - simte diferen#a ntre unu !i mul#i pune trei cuburi unul peste altul (turnul) sau trei cuburi unul lng" altul (trenul). Dezvoltarea mintal", cea motric" !i limbajul incipient sunt interdependente.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

n!elegere c) nsu!irea vorbirii la 2 ani, vocabularul copilului con#ine cam 200-250 cuvinte. Apare jocul simbolic,: un b"# poate fi un obiect sau un personaj. Apar jocurile de rol, n care copiii se joac" de-a diverse personaje Imita!ie, curiozitate si experiment La 15 luni Arunc" juc"riile pe jos. Pune un cub peste un altul. ncearc" s" deseneze pocnind un creion pe hrtie. -- Ii place s" se uite pe fereastr" cnd c"l"tore!te La 18 luni Imit" adul#ii Construie!te un turn din cteva cuburi Se uit" la imaginile dintr-o carte, numindu-le Se uit" pe fereastr" La 2 ani Potrive!te juc"riile una cu alta. !i folose!te bra#ele cu mai mare abilitate. Prive!te obiectele n mi!care. Construie!te din cuburi, vertical ori orizontal, folosind o varietate de cuburi. Agresivitate La 2 ani !i 6 luni manipuleaz" obiectele cu brusche#e. In desen folose!te linii drepte, puncte !i curbe. i place sa foloseasc" degetele cnd picteaz" sau modeleaz". Poate identifica pietrele kilometrice pe un drum Nu este agresiv dect accidental Intr" n conflict cu copiii pentru juc"rii. Face dezordine prin cas", f"r" s" distrug" lucrurile de regul" Are accese de furie, determinate n special de mam". Mu!c", love!te, d" cu piciorul, mai ales pentru juc"rii Distruge obiectele Fur" obiecte de la altul !i love!te necunoscu#i -- se teme de sunete puternice

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Citire Limbajul La 18 luni Arat" cu degetul imaginile dintr-o carte. La 2 ani Denume!te ceea ce vede n pozele din carte. La 2 ani !i 6 luni La 18 luni, copilul doarme doar cu un obiect familiar La 2 ani devine posesiv cu lucrurile. i place mbr"c"mintea proprie, mai ales pantofii. Nu mpart" lucrurile cu altcineva. Utilizeaz" cuvinte ce implic" trecutul, prezentul !i viitorul, n#elege cnd i se spune jos sau sus Limbajul Copilul ascult" cuvintele cu o atitudine calitativ nou" : le repet", ncepe s" asocieze ac#iunea cu vorbele (de exemplu, d" mingea atunci cnd i se spune), nva#" cteva cuvinte noi. In dezvoltarea limbajului, ceea ce se manifest" pregnant la copil este reciprocitatea social" (schimburile verbale). la 15 luni, are un vocabular activ de 4-5 cuvinte. la vrsta de 2 ani, ajunge la un num"r de cuvinte situate ntre 12 !i 1 000. la 2 ani !i 6 luni, limbajul devine un instrument util pentru copil. Dezvoltarea se observ" att la nivelul vocabularului activ, ct !i n structura expresiilor verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical. Limbajul ncepe s" devin" mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar !i a unor sentimente, plngeri, laude, povestiri; Limbajul devine instrument pentru n#elegerea cauzelor, vehicul pentru probleme si idei, baza pentru gndire critica. Cnd vorbe!te despre sine, nu mai folose!te pronumele personal, ci prenumele. Cnd este strigat, n#elege mai bine daca e strigat pe nume, dect daca e apelat cu pronumele. (mai repede n#elege: Mihai, du-te acolo, dect : tu te duci acolo ) Deja se exprima att inten#ia, cat si faptul :Mihai m"nnc" pine ,poate sa nsemne ca intr-adev"r , el m"nnc" , sau ca ii e foame si dore!te sa m"nnce Apar acum n#elesuri multiple de limbaj. Copilul ngna cuvinte, repeta ca pe incanta#ie. E interesat de povesti in care apar sunete ce pot fi imitate si de c"tre el. Poate dezvolta acum si judec"#i negative : m"rul nu e cu#it , z nu este y. Gessel considera aceasta ca fiind cea mai importanta achizi#ie, adic" n#elegerea faptului ca intre obiecte si cuvinte exista diferen#a. Cuvntul x corespunde obiectului y si nu altuia . Atitudine sociala, atitudine de adaptare - percepe deja identitatea, oarecum fragmentat. Are sim#ul propriet"#ii, al meu are n#eles pentru el. Utilizeaz" ezitant pronumele personal, ceea ce arata ca el face distinc#ie intre sine si al#ii. !i recunoa!te imaginea din oglinda. Mama este nc" perceputa ca parte din sine.
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- se joac" pu#in cu ceilal#i, prefera sa se joace solitar si sa rela#ioneze sporadic. Att la fete, cat si la b"ie#i, jocul se dezvolta mai ales in direc#ia rela#iei mama-fiu (fiica ), prin intermediul p"pu!ilor. Apare primul fragment de n#elegere a faptului ca el este deta!at de mama. (prin aceasta se accentueaz" structurarea eului ) ncepe sa n#eleag" rela#ia dintre el si mama. -cnd este mbr"cat sau dezbr"cat, copilul este extrem de cooperant. !i trage singur ciorapii, nimere!te mnecile. Reu!e!te s" m"nnce cu lingura, f"r" a mai mpr"!tia mncarea . Asculta cnd i se cer lucruri simple. (aduce ziarul ) Afectele se diversifica: rade puternic, arata simpatie, repulsie. Se simte vinovat cnd face pe el. Se jeneaz" si comuta vina pe altcineva, persoana, animal,...Mimica sa e insa mult mai acuta dect profunzimea reala a sentimentului de vina. Percep#ia si vocabularul fiind mai avansate, motricitatea mai rafinata, apare tendin#a de ordonare . De exemplu, daca are 4 p"trate, el are tendin#a de a le alipi pentru a forma unul mai mare. Se intensifica percep#ia formelor. Poate deja sa ncastreze p"trate, triunghiuri, cercuri. Nu are nc" suficienta coordonare intre ochi si mana, pentru a desena o forma simpla dup" model ( un x, de exemplu) Asistnd la executare, el poate trasa, imitnd mi!carea. Poate copia cercul, numai dup" model. Cnd i se da o jum"tate de imagine, poate recunoa!te ntregul. Poate recunoa!te o figura v"znd jum"t"#ile ei, n#elege ce i se cere si executa. Dup" p"rerea lui Gessel, achizi#iile intelectuale se datoreaz" foarte mult dezvolt"rii limbajului. Comportament social ncepe o adaptare activa la rigorile mediului. Exista nevoia de aprobare din partea celor din jur. Copilul dore!te sa se integreze si sa priceap". El e acum capabil sa renun#e la o satisfac#ie imediata, pentru o promisiune viitoare. !i exprima in cuvinte n"zuin#ele si problemele. Apar scurte crize de furie. Sentimente intense ( Gelozie, tensiune ) se men#in pe mai lunga durata. Are si tendin#a de a se juca cu al#ii, dar prefera nc" sa fie singur . ncepe sa n#eleag" sa-si a!tepte rndul, accepta aceasta cu pl"cere si ii place sa mpart" juc"riile cu copii. La vrsta de 3 ani, are deja o independenta in a observa. Poate sa m"nnce singur si ngrijit. nva#" sa se mbrace, descheie nasturi, !ireturi, scoate ciorapii, pantalonii.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Copilul de trei ani 1. 2 3 4 5 6 Capacitate senzoriala Imagina#ie Flexibilitate adaptativ" mi!carea Contact social nv"#are Condi#ionare afectiva Generozitate Atragerea aten#iei Agresivitate Rela#ia de empatie cu al#ii Limbaj 1x 6x 5x 4x 2x 3x

Agresivitate La 3 ani !i 6 luni -Amenin#"ri violente (te distrug ) La 4 ani -Salt de la n"l#ime de 30 cm -Salt in lungime 30-60 cm Vorbire -Poate nv"#a scurte poezii, poate memora o rug"ciune. -E posibil sa aib" interes pentru !coala de duminica si gr"dini#a, chiar sa-i placa fragmente din liturghie -Pn" la 2 ani, cunoa!te doar prezentul. -La 3 ani, ncepe sa n#eleag" si trecutul si viitorul. Se refera la durata (3 zile ), f"r" a n#elege de fapt ce nseamn" aceasta. _ La 3 ani, poate folosi cuvintele pentru a desemna idei, percep#ii, interdependente. Se dezvolta vocabularul, insa neomogen, unele cuvinte sunt utilizate corect si frecvent, altele !ov"ielnic. Copilul inventa jocuri in care !i exerseaz" singur cuvintele ,frazele. Practica jocul dramatic, in care e si personaj si povestitor. O face in special din nevoia de asi exersa vorbirea si exprimarea gndurilor. Apar jocuri cu incanta#ii si rostiri. Este capabil sa asculte si prin aceasta, sa nve#e. Imaginarul -Il percepe pe Mo! Cr"ciun si i se pare interesant -La 3 ani n#elege no#iunile de peste si sub , mare, lung , nalt si poate ac#iona in func#ie de ele. Poate folosi nisipul umed si face forme din el. Spre 3 ani, se exacerbeaz" frica de tip vizual si spa#ial ( frica de obiecte care nu sunt la locul lor, frica de strmb"turi, frica de mi!c"ri )
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Motricitate -28 luni, salt cu picioarele lipite -29luni si 6 zile sta singur pe piciorul stng -29 luni si 9 zile sta singur pe piciorul drept -30 luni si 3 zile merge pe vrfuri -31 luni sta pe o scndura in picioare -31 luni si 9 zile poate merge pe o linie dreapta, cu ezitare -32 luni si 3 zile se da jos singur de pe scaun -35 luni si 15 zile urca scara -36 luni si 6 zile merge pe vrfuri 3 metri La 2-3 ani , copilul se complace att in jocuri dinamice, cat si in jocuri statice Ii plac materialele de joaca. Devine interesat de posibilit"#ile motrice. In desen, se remarca dezvoltarea mi!c"rilor fixe . Liniile devin mai clare, mai ferme. Apare o coordonare motorie superioara a mu!chilor mici, care permite construc#ii de mai multe cuburi (turn de 10 cuburi ), plierea unei foi de hrtie pe laturi ( dar nu si pe diagonala ) Cresc coordonarea general" si cea a mu!chilor mari Ca atare - alearg" mai bine, nvinge mai u!or iner#ia, - reu!e!te sa r"mn" intr-un picior o frac#iune de timp, - alterneaz" picioarele la urcarea treptelor, - merge pe bicicleta. Scriere, vorbire La 3 ani ncepe sa doreasc" a place celorlal#i. Executa corect cererile, ii pasa daca e l"udat sau pedepsit. E capabil de a face ceva ce nu ii place, daca i se ofer" o motiva#ie. La 3 ani si jum"tate, traseaz" linii cu logica ,apoi mzg"le!te. - poate sec#iona linia verticala daca traseaz" o cruce - are pl"cere de a pune chenar foii Vocabularul lui cuprinde acum cteva sute de cuvinte, pe care le utilizeaz" uneori in propozi#ii, alteori, mai curnd ca pe onomatopee. Frecventa cea mai mare o au substantivele, apoi numele de ac#iuni. Apar apoi pronumele, ( chiar dup" 2 ani ), nti al meu, mie, tu eu Altruism La 3 ani - mparte juc"riile cu ceilal#i. - Aduce de acas" juc"rii pentru a le arata altor copii
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- Poate pune pantofii si descheia nasturi - Poate urm"ri imagini dintr-o carte, dndu-le n#elesuri - Poate trasa cercul - Trasele la pictura sunt variate - Poate lucra cu lut si face diferite forme simple _ii place sa priveasc" ma!in"rii ce func#ioneaz" - Ii place sa priveasc" oameni lucrnd - Construc#iile din cuburi cap"t" logic" !i ordine La 3 ani - Se diminueaz" agresivitatea fizica, fiind treptat nlocuita de limbaj si de autocontrol Se enerveaz" mai mult din cauza amestecului celorlal#i in lucrurile lui, dect in activitatea sa fizica. La 3 ani si jum"tate - Vrea sa priveasc" imaginile din cartea din care i se cite!te - Poate sa identifice litere - Poate asocia litere cu no#iuni ( de ex. A de la albina ) - Ii plac cntece cu litere _poate identifica litere mari din carte cu alfabetul, chiar de la 3 ani Al patrulea an de viata 1.ncredere imitarea si copierea 2. Dominare agresivitate 3. Curiozitate religiozitate 6a 1. Subordonare comportamentul social 2. Libertate mi!carea 5a 3. Pacifism comportament de adaptare Mimarea si copierea - Poate sa deseneze un p"trat - Poate desena unele detalii ale obiectelor - Picteaz" riguros, dar numai un timp, apoi schimba tema. Contururile sunt grosiere. - ncearc" sa taie in linie dreapta cu foarfeca. - Identific" litere, scrie grupuri de 2 litere, !tie cte litere are cuvntul, ii place sa i se scrie numele sau pe desene - Realizeaz" structuri complexe din cuburi, cu forme variate, predominnd simetria - !i d" seama daca o litera apar#ine numelui sau - Poate scrie unele litere,mare si grosier - Dispunerea in pagina e aleatorie, literele fiind uneori oblice sau inversate - In mod special fetele, ncearc" sa-si scrie numele
________________________________________________________________________________________________________________________

1a 2a 3a 4a

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- Se ntmpl" s" scrie primele litere, apoi sa continue cu semne aleatorii, sau sa treac" pe alt rnd In ceea ce prive!te adev"rul, vrsta de 4 ani e potrivita pentru abordarea subiectului Acum, fic#iunea si realitatea nu sunt foarte distincte, imagina#ia ncepe sa se exprime in cuvinte. Agresivitate - Din punct de vedere fizic, love!te, arunca, musca - Verbal: jigne!te ,se lauda - Redevine posesiv, att fata de prieteni, cat si fata de p"rin#i. Se lauda cu ce are - Este violent si nep"s"tor cu juc"riile - Este agresiv cu al#ii si exclusivist - Arunca vina pe obiecte nensufle#ite - Nu mai dore!te a!a de mult sa fie pl"cut de al#ii si e mai nep"s"tor la pedepse - se ntmpl" s" recunoasc" gre!eala - ncepe sa n#eleag" rigoarea comportamentului si necesitatea ei - la 4 ani, reu!e!te sa cuprind" sensul unei succesiuni de evenimente din ziua respectiva - combina cuvinte relative la spa#iu in mod mai clar - apare in vocabular cuvntul moarte, f"r" a avea un sens prea clar Religie l intereseaz" no#iunea de Dumnezeu, pune ntreb"ri. Aceasta intervine mai ales datorita faptului ca p"rin#ii r"spund ades la ntreb"rile copilului f"cnd apel la cuvntul Dumnezeu. ntreb"rile si discu#iile aferente sunt ades nepotrivite. - are p"rerea ca p"rin#ii !tiu totul si pot totul - ii place sa se roage si sa inventeze rug"ciuni, prin asem"nare cu cele ini#iale - crede in Mo! Cr"ciun - reu!e!te s" stea lini!tit la liturghie, chiar cu pl"cere, mare parte din timp - muzica din biserica ii place Mi#c"rile corpului - alergare mai ferm", s"rituri in unul sau doua picioare, cu oarecare rigiditate. Poate sta intr-un picior ceva mai mult timp, poate merge pe o scndura destul de ngusta - arunc" mingea cu ceva flexibilitate, - poate sa coas" pe carton , dac" g"urile sunt deja f"cute - poate sa-si ncheie nasturii, sau chiar si !ireturile - copiaz" desene cu mai multa ndemnare dect la 3 ani - poate copia o cruce, dar nu un p"trat

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Adaptabilitatea Referitor la inteligenta crescuta a vrstei, Gessel poveste!te o istorie adev"rata: Un b"iat de 4 ani, a fost ntrebat , dup" ce a v"zut o poza cu un miel sugnd de la o oaie, ce ia mielul de la mama lui ? Imediat, copilul a r"spuns : Benzina Dincolo de amuzament, r"spunsul este logic si corect,fiind in leg"tura si cu mediul in care tr"ie!te copilul. Este intuit faptul ca benzina este sursa de energie, ea pune lucrurile in mi!care, deci l ajuta si pe miel sa se mi!te. Este o dovada a capacita#ii de a generaliza a copilului. La aceasta vrsta. In aceasta etapa, copilul ncepe sa pun" ntreb"ri, e dornic de acumul"ri. El num"r" deja pana la 4 si chiar peste, dar in mod mecanic. Poate n#elege conceptul de unu , doi,sau mul#i. Dup" Gessel, la 4 ani, mintea este mai mult preocupate ,dect profunda. Lipse!te nc" puterea de sinteza, gndirea este mai mult combinatorie. Se complace in jocuri dramatice , dar rolul nu rezista mult in timp. Are uneori un prieten imaginar. In desen, sintetizeaz" omul ,prin un cerc in loc de cap, doua bete ca bra#e, doi ochi. Apare o mbinare de simboluri si realitate imaginata literal. Comportamentul social - apare o mbinare de sociabilitate si independenta. Cap"t" tabieturi, aplomb in afirma#ii, emfaza. - e convins de importanta sa. Nu da seama de ac#iunile sale, poate sa se mbrace si sa se dezbrace,sa se spele pe din#i si sa se pieptene, f"r" prea mult ajutor. Are mnc"ruri preferate, m"nnc" singur. - se trezesc curiozit"#i noi, ii place sa mearg" la toaleta mpreuna cu al#ii. - jocul de unul singur nu l mai satisface. Dore!te sa fac" cuno!tin#e noi, sa se joace in grupuri de 2-3, !i mparte juc"riile aduse de acas". Ac#ioneaz" cu lipsa de flexibilitate, dndu-si aere de sef, mp"r#ind indica#ii celorlal#i. - este logoreic, eu are o pondere principala,dar de multe ori referin#a este legat" de contextul social, de raporturile cu anturajul. Are dorin#a de a fi apreciat si este critic cu al#ii. - se teme adeseori, fricile fiind uneori greu de interes. Se poate teme de ntuneric,de obiecte oarecare, sau de ceva cu totul nea!teptat. - in mintea lui, adev"rul si imagina#ia se contopesc

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Anul al cincilea

Religiozitate - nu are nc" o atitudine sentimentala in fata mor#ii. Recep#ioneaz" doar faptul ca persoana decedata este imobila - uneori pune ntreb"ri despre Dumnezeu si e interesat de subiect. Unii copii ii atribuie lui Dumnezeu responsabilitatea pentru tot. Cnd p"#esc ceva, este pentru ca Dumnezeu le-a f"cut acel lucru. Al#i copii,au pierdut interesul pentru subiect. - ii place sa se roage si sa inventeze rug"ciuni personale - ii place sa mearg" la !coala de duminica, dar se zbn#uie in timpul slujbei. - Mo! Cr"ciun si Dumnezeu, sunt percepu#i in mod realist si practic, le atribuie caracteristici umane, cred ca au locuin#e undeva. - De abia dup" 5 ani,corpul omenesc apare in desen. Daca vede un desen neterminat, poate sa sesizeze elemente lipsa . Daca pune ochiul in desen ,spune ca poat" acum sa vad" . Miscarea La 5 ani, plimba nisipul cu camionul de juc"rie, la 6 ani construie!te forme cu apa si nisip, la 7 ani, face cl"diri str"zi, etc. Perioada cuprinsa intre 3-7 ani, ar putea fi numita vrsta faunului ,sau vrsta lui Pan , deoarece acum, copilul, avnd un spirit dezvoltat de observa#ie, fantazeaz", cumulnd realul cu imaginarul. Jocul are caracter dominant in viata copilului, mbinnd eterogen no#iuni disparate din domenii diferite. Acum e perioada deprinderilor corecte cei din jur reu!ind ,de obicei
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

sa-i insufle impresia ca virtutea e sinonima cu supunerea, care supunere e cam problematica ! Binele si rul Fundamentul con!tiin#ei morale se formeaz" pana la 6 ani. Regulile coincid cu cele promulgate de p"rin#i. Motiva#ia respect"rii regulilor se reg"se!te in sentimentul de siguran#a pe care l ob#ine copilul si la pl"cerea de a auzi exprimata dragostea si admira#ia familiei. In contrast, neascultarea poate afecta iubirea p"rin#ilor, in viziunea lui. Formarea ra!ionamentului intuitiv Pentru n#elegerea acestui capitol, Rose Vincent trimite la studiile lui Jean Piaget (vezi capitolul special consacrat ) La 3 ani si jum"tate - se poate sa aib" un tremur vag im coordonarea de fine#e a mi!c"rii - poate folosi ambele mini , simultan sau alternativ (inclusiv ac#iuni cu mana care nu e cea ndemnatic" ) - unii pot identifica litera T de la tata, sau M de la mama, sau chiar propriul nume La 5 ani - ajunge la un nou stadiu al coordon"rii, poate apuca direct obiecte si le poate l"sa , f"r" ezit"ri - face construc#ii complexe din cuburi,structuri plane, sau turnuri si cl"diri - construie!te structuri din nisip, case, str"zi si are capacitatea de a crea figuri din plastilin" - in cazul jocurilor mai complexe, fie solicita ajutor, fie renun#" - umple figuri cu culoare, taie si face colaje, dar f"r" a fi ndemanatic -deseneaz" figurnd conturul si e satisfacut -e amator de a copia forme simple -i place sa picteze pe hrtie, sau pe podea. Face litere grosiere -poate petrece firul prin hrtia g"urita in prealabil -se poate ncheia si descheia la nasturii afla#i n raza vizuala, poate a!eza corect minile pe clapele pianului Comportarea n societate -n multe manevre, e nendemanatic -baie#ilor le place sa se uite la trenule#ul electric, sau sa aib" juc"rii metalice -fetelor le place sa aranjeze p"pu!ile -ncep sa fie interesa#i sa-si scrie numele, sau sa recunoasca litere mari sau cuvinte din cartea preferata -mesele principale le ia al"turi de familie, dar cina o ia mai devreme singur, vorbind in acest timp
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Cunoa#terea -ncearc" sa recunoasca literele deja !tiute. ncearc" sa identifice propozi#ii sau expresii din c"r#ile cunoscute-onomatopee, sunete emise de animale -recunoa!te litere si cuvinte de pe cutiile alimentare -uneori subliniaza cuvinte sau litere din c"r#i cunoscute -poate sa citeasc" literele unui cuvnt si apoi ntreab" ce nseamn" A.P.A ? -cite!te cuvinte scurte de 3-4 litere -n ncercarea de a citi cuvntul, alege doar prima sau ultima liter" si cite!te de sus in jos sau invers -recunoa!te numele s"u -poate folosi litere preformate pentru a forma cuvinte si le poate combina n jocul cu cuburi -recunoa!te cifre de pe cadranul ceasului, de pe calendar, de la num"rul casei, sau legate de activit"#i zilnice. La 5 ani si jumatate -!tie ntructva literele alfabetului -d" expresie imaginilor din c"r#i -i plac pove!ti n care eroii sunt copii -are obiceiul ca atunci cnd i se cite!te, s" priveasc" att imaginile, ct !i literele -poate s" scrie unele litere, oblice una fa#a de alta, uneori inversate -solicit" confirmare !i ajutor, dup" ce execut" anumite litere -privindu-!i numele scris, poate sa recunoasc" litere -scrie acum de la dreapta la stnga -adeseori copiaz" litere, uneori de la dreapta la stnga -scrie propriul prenume, ncepnd cu litere mari !i terminnd cu litere din ce n ce mai mici -scrie cifre cu care e mai des in contact (orele ceasului, vrsta sa ); poate copia cifre. -apar diferen#e mari ntre copii la scrierea cifrelor; unii n loc de 23 scriu 32, al#ii omit ceva. Impunere -Arunc" vina pe al#ii (din cauza ta ...) -Nu recunoa!te ce a f"cut, cnd e ntrebat -De la 5 ani, simte necesitatea ndrum"rii, solicit" sfaturi. Simultan dore!te independen#a n alegere, dar vrea !i s" se conformeze cerin#elor celor mari -La 6 ani balan#a se nclin" , n sensul c" , acum, tinde s" fie ferm cu propriile alegeri, iar daca cei mari i solicit" altceva, refuz" si cap"ta accese de nervi. -La 5 ani , no#iunile de bine !i r"u , coincid cu ce e si ce nu e permis din partea adul#ilor. Prefer" s" se spun" despre el c" e bun, dar n jocuri, se simte bine !i n rol de personaj negativ
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

-Tot la aceast" vrsta, poate ar"ta trasee pe h"r#i, sau s" copieze h"r#i simple, ar"tnd drumul spre gr"dini#". -l intereseaz" spa#ialul, #"ri, localit"#i de departe, dar nu !i temporalul. Perceperea succesiunii ncepe s" apar" la 5 ani, atunci devine interesat de ceasuri. Continu" exager"rile, dar ncepe sa fac" diferen#a ntre real !i imaginar. -ntre 5 ani !i 5 ani !i jum"tate, e o perioad" n care se estompeaz" sim#ul de proprietate, pentru ca apoi s" r"zbata iar. !i dore!te orict de multe juc"rii, nu renun#" la niciuna, dar nici nu are grij" de ele. Motricitate -41,5 luni : sare coarda, max 20 cm -48 luni: sare n lungime, max 85 cm -49,3 luni :sare intr-un picior pe o distanta de peste 2 m -51 luni : coboar" sc"rile prin alternarea picioarelor -Cre!te agilitatea, cap"t" control sporit asupra corpului. Sare n unul sau 2 picioare, far" probleme -Postura este fireasca, elegant". Mi!c"rile sunt naturale, far" efort -Apare coordonare de fine#e n mi!c"ri Poate executa far" a fi ajutat diferite activita#i ( mbr"cat, sp"lat pe din#i,...), mnuie!te uneltele cu abilitate. -Poate desena cu creionul cu siguran#" . Execut" figuri simple, ce pot fi recunoscute. -Poate reproduce p"trate, cercuri ,triunghiuri -Are dificult"#i n copierea rombului Adaptabilitatea -ncepe s" rezolve probleme u!oare, ce presupun rela#ii geometrice . Poate reface un dreptunghi din carton, t"iat pe diagonal". Poate ncastra figuri complexe. -Omule#ul din desenul sau e acum complet. El are cap, mini, picioare. Apar !i detalii mai fine. -Num"r" un grup de 10 obiecte, face adun"ri pn" la 5, cu ajutorul obiectelor. tie ce vrsta are -Este mai dezvoltat sim#ul timpului. Poate , n urma ascult"rii unei povestiri, s" reproduc" secven#e logice de durat". Poate dezvolta jocul de pe o zi pe alta, integrnd ce a avut loc n ziua precedent", sau programnd pe a doua zi. -Poate reproduce un cntec -La desen , ideea intervine naintea lucrului efectiv. La vrstele dinainte, ideea era generat" de mi!carea creionului, putnd suferi varia#ii permanente Limbajul -St"pne!te aproape toate sunetele -Pune mai pu#ine ntreb"ri !i cu mai mult miez. constituie n informa#ii R"spunsurile l intereseaz", ele se

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

-R"spunde precis !i la obiect -n general, din punct de vedere gramatical, limbajul este complet. Folose!te fraze complexe, n#elege ipoteticul !i condi#ionalul. Vocabularul este mult mai vast, leg"turile n fraz" sunt corecte n societate -La 5 ani , independen#a !i autonomia sunt mult dezvoltate Se poate adapta la un mod simplu de cultur". Din acest motiv, i se spune micul adult -Este mai adaptat n familie, creaz" mai pu#ine probleme, -Doarme f"r" eforturi, respect" higiena, pe care acum o intelege, se mbrac" !i se dezbrac" singur. Este dornic sa ajute n cas" !i s"-!i ndeplineasc" sarcinile primite. -Este protector fat" de cei mai mici, fra#i sau camarazi de joc -Dac" se pierde, e capabil sa-!i decline numele !i adresa -Cap"t" sim#ul prieteniei, ncepe s" se joace n grupe de 2-5 copii. Prefer" grupul jocului solitar, dar are !i prieteni imaginari. -i plac c"latoriile, hainele !i alegerea lor -n#elege polite#ea !i tactul, n cazul n care a avut !ansa educa#iei -n#elege mai mult diferen#a dintre sexe, diferen#a dintre culturi Planul emo!ional -Din punct de vedere emo#ional, e mai stabil, dar poate fi cuprins de frici !i tulbur"ri puternice. Apar caracteristici altruiste, seriozitate, prietenie, generozitate, perseveren#",... -Se mndre!te cu ce posed" !i cu ceea ce poate s" fac". i place s" mearg" la !coal" !i s" fie apreciat n manifest"rile sale artistice. Are ncredere n al#ii, n sine !i e conformist. Dupa Gessel, n primii 5 ani, avem etapa preg"tirii. ntre 5 !i 10, avem o etap" de mijloc, pentru ca apoi, s" urmeze etapele de completare, adolescen#" !i maturitate. n etapa de mijloc, se produc schimb"ri subtile, care , n momentul manifest"rii, pot da loc la in#elegeri eronate. Factorii responsabili, p"rin#ii !i profesorii, tind s" se nvinova#easc" reciproc, judecnd pe baz" de factori exteriori. n perioada aceasta, exist" o alternant" de echilibru !i dezechilibru de tranzi#ie, n cadrul progresului, n care se ntrep"trund ac#iunile introvertite cu cele etravertite, !coala !i casa, interesele personale cu cele de grup. Este perioada n care educatorii trebuie s" fie aten#i s" discearn" fluctua#iile ce intervin n dezvoltare, altfel apar dificult"#ile n mplinirea copilului. Dupa Gessel, ar trebui sa nlocuim educa#ia bazat" pe teorii exterioare, limitate, cu cea bazat" pe psihologia dezvolt"rii, care s" permit" o in#elegere autentic" a problemelor copilului

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

La 6 ani ntre 3 !i 6 ani

Ascultare - ncepe bine ac#iunile, dar nu are for#a necesara finaliz"rii, are nevoie de asistenta ,pentru a termina - utilizeaz" unelte - reu!e!te sa taie hrtia si sa confec#ioneze diverse figuri -scrie litere, uneori le figureaz" pe dos si se complace in a scrie cu creta -uneori reu!e!te sa coasa cu ac mare -poate sta la masa cu ai s"i, in special diminea#a. Simte nevoia de a vorbi in timpul mesei. Se ridica foarte des de la masa, nu are stare, se duce ades la toaleta Agresivitate - nu are un comportament bun. Vorbe!te excesiv, mesteca urat, vars" supa, e repezit si r"stoarn" obiectele, e agitat si se mi!c" cu scaunul. Love!te obiectele cu piciorul, ii critica pe ceilal#i. In loc sa m"nnce, face orice altceva . - agresivitatea nu e o caracteristica, totu!i are comportament agitat, love!te cu picioarele, trnte!te u!ile, profereaz" amenin#"ri verbale. Acum se face trecerea de la vrsta de 5 ani, cu calmul ei specific, la cea de 6 ani, cu agresivitatea ei - folose!te insulte verbale - este refractar la sugestii - are momente de nervi, love!te in cei din jur - este distructiv in jocuri Agresivitatea se manifesta att pe plan fizic, cat si in plan verbal Are accese de nervi, refuza sa stea in camera sa, trebuie ncuiat acolo. E capabil sa distrug" mobilierul.
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Scrierea

Se autodefine!te ca fiind nebun Braveaz", se contrazice, e refractar la ce e rugat Love!te att adul#ii ,cat si prietenii Arata cruzime fata de ceilal#i, de animale, de insecte Este distrug"tor cu obiectele din jur

-l intereseaz" si literele mici si cele mari - ncepe sa se descurce in a recunoa!te propozi#ii, chiar destul de lungi - g"se!te cuvinte ce au tangenta cu povestea ,sau cu poza -e capabil de a potrivi cuvinte - l tenteaz" sa aib" lucruri ce au leg"tur" cu experien#a sa (c"r#i, poze ) - dac" reu!e!te s" citeasc" o carte, o recite!te de mai multe ori - cnd cite!te, completeaz" textul cu ce simte el ca ar lipsi, inverseaz" sensul cuvintelor, nlocuie!te cuvintele cu altele asem"n"toare - cnd cite!te de pe un rnd, ad"uga un cuvnt scris pe alt rnd - cunoa!te toate literele, dar le scrie uneori invers - e capabil de a scrie cuvinte, dar amesteca literele mari cu cele mici, f"r" a le deosebi - poate scrie litere dintr-o tr"s"tura - odat" cu scrierea pe un rnd, literele se m"resc spre cap"t - ii plac diferite unelte de scris (creta, creioane, ) - !tie sa scrie att numele mic, cat si pe cel de familie - unii copii pot scrie cifrele pana la 20, cu cifre mari. Se ntmpl" sa inverseze cifrele num"rului - daca e ntrebat in leg"tura cu ceva ce a comis, neaga si da vina pe altcineva No!iunile de bine si de r"u - in privin#a acestor no#iuni, ele sunt aproape confundate cu ceea ce aproba sau dezaproba p"rin#ii. !i pune problema analizei comportamentului celorlal#i copii. In cazul in care apuca sa se comporte aberant, criticile celorlal#i nu l pot opri -ii plac laudele .refuza sa fie pedepsit, iar pedeapsa nu ii corecteaz" comportamentul - evit" pedeapsa min#ind Alteori spun ceea ce ei cred ca e adev"rul, dar nu au consecventa, tri!eaz" , de ex. La jocuri Altruism - aduce obiecte la scoal" si le mparte cu ceilal#i Duce acas" lucruri f"cute in scoal". Ii place sa ofere cadouri profesorilor. Aduna multe lucruri, dar e neglijent cu ele Con#tienta - percepe ciclul anotimpurilor, legat de activit"#ile caracteristice lor
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- spre 7 ani si ulterior, se l"rge!te percep#ia mediului nconjur"tor, e perceputa casa proprie in rela#ie cu cartierul si cu restul lumii - ncepe sa aib" temeri emo#ionale, e ngrijorat ca mama sa ar putea muri - moartea devine o idee prezenta, un rezultat al violentei si agresiunii Libertatea - accepta ideea de Dumnezeu, care a creat lumea, fiin#ele si tot ce e frumos. Ii place la !coala de duminica, l impresioneaz" povestea lui Isus, l intereseaz" ngerii. -ii plac rug"ciunile si crede ca i se va r"spunde la ele - asimileaz" no#iunile de rai si iad, bine si r"u - Mo! Cr"ciun este un personaj real, iar cei care afirma contrariul, sunt necredibili. - ncepe sa inventeze jocuri dramatice, cu personaje si situa#ii create de el Limbajul - Apar ntreb"ri diverse, puse in mod continuu, cu ajutorul unui limbaj cursiv, de ce ? este o permanenta. R"spunsul, adeseori nu mai e sesizat, ntrebarea urm"toare deja a fost rostita. - se distreaz" emi#nd sunete diverse, sau rostind cuvinte oarecare. - poseda acum capacitatea de a manevra noi exprim"ri, noi structuri gramaticale - acum poate discuta ndelung, e capabil sa spun" povesti cu ntindere mare. In aceste nara#ii, realul si irealul sunt ntrep"trunse. Discuta despre orori, r"zboi, moarte, dar conform unei logici personale Simbolismul in jocuri Intre 2 si 7 ani, caracteristic este jocul de tip ziceam ca , in care copilul pretinde ca se afla intr-o anumita situa#ie, sau ca e un anumit personaj. Primele semne ale acestui gen de joc, apar intre 1,5 si 2 ani, pentru ca la vrsta de 5 ani sa se dezvolte deplin. O analiza detaliata a acestui gen de joc, a f"cut-o Jean Piaget, analiznd evolu#ia sa in paralel cu cre!terea copilului

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Al saptelea an de viata

Observatie ntre 6 !i 7 ani, copilul n#elege conservarea num"rului !i a cantit"#ii de lichid. In apropiere de 7 ani, !i fac apari#ia fricile legate de nerespectarea propriilor obliga#ii, de a nu corespunde din punct de vedere social, etc. Emotiile Imaginarul copilului, vise ,frici, prieteni imaginari, sunt in strnsa leg"tura cu procesul de cre!tere si dezvoltare. La 5 ani, lipsa acestor griji, ii permite o atitudine mult mai relaxata dect se ntmpl" dup" 6 ani, cnd, cu toate acestea, simte nevoia de a nv"#a . Paradoxal, la 6 ani, cnd copiaz" litere, face mai multe gre!eli si inverseaz" mai multe litere dect la 5 ani. Prestigiu In aceasta perioada, copilul este capabil de a trage nv"#"minte din gre!elile sale. Gissel atrage aten#ia ca acum nu trebuie insistat asupra corectitudinii in mod mecanic si nu trebuie sa punem toate ou"le noastre pedagogice in acela!i cos . Este gre!it ca scrisul si cititul sa se predea in acela!i fel, tuturor copiilor, cu aceea!i metoda. Se pot utiliza multe metode, fie ca atare, fie in o combina#ie armonioasa, pentru a trata individualizat copilul si procesul de nv"#are. Mai jos ,se arata care ar fi aceste posibilit"#i, legate intrinsec de scoal".

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Spiritul de initiativa - se descurca mai bine sa manevreze unelte - creionul e folosit prin apucare foarte aproape de vrf si prin ap"sare fluctuanta, adesea foarte puternica - acum poate sa scrie fraze in succesiune, literele avnd tendin#a de a se mic!ora spre final. M"rimea scrisului este totu!i o caracteristica individuala. - in privin#a preferin#elor, la b"ie#i se manifesta mai mult interesul pentru tmpl"rie, la fete mai mult pentru decup"ri din hrtie si asamblarea in figurine. -are un control mai mare asupra #inutei,dar nc" r"mn nendemn"ri de tipul v"rs"rii farfuriei, al vorbitului cu gura plina. Nu accepta sa-si ntrerup" activitatea nceputa anterior, pentru a manca , Adesea prefera sa m"nnce singur, pentru a putea continua ce f"cea nainte de masa, - reu!e!te sa scrie propozi#ii, folosind att litere mari, cat si mici, dar nu ntotdeauna acolo unde trebuie - de la 6 ani si jumatate, ncepe sa corecteze literele inversate. Se mai ntmpl" sa scrie litere invers ,sau sa omit" caractere. - cuvintele scrise pana acum, erau legate. ncepe separarea lor - copiaz" propozi#ii cu pl"cere - corecteaz" ades prin !ters"turi, din dorin#a de a scrie corect - este familiarizat deja cu numere mai mari de 10, le scrie corect, iar invers"rile de cifre apar mult mai rar -uneori cifrele sunt scrise de sus in jos, in loc de orizontal Nesiguran!a -7 ani reprezint" o vrsta cu comportament atipic. Copilul acuza anturajul ca sa scape de vina, nu accepta ca nu a f"cut ce trebuie, pentru ca tocmai avea aceasta inten#ie E o perioada de trecere. Imaginea proprie - percepe no#iunile de bine si r"u - n#elege ca exista comportament corect si comportament incorect - dore!te sa fac" parte dintre cei buni R"spunderea - la 7 ani minte cu mai putina dezinvoltura si ncepe sa con!tientizeze ca nu e bine sa tri!eze in rela#iile cu ai s"i - ncepe sa aib" r"spundere pentru obiectele proprii - se estompeaz" varia#iile bru!te de dispozi#ie, comportamentul devine mai liniar

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Orientarea - n#elege no#iunile de an ,luna, zi, ora si are capacitatea de a !ti in ce context temporal se afla ( ce anotimp, ce luna, ce ora e ,..) Probleme existen!iale - percep#ia despre Dumnezeu este acum mai complexa, apar ntreb"ri mult mai pertinente despre religie Eficacitatea - cite!te fraze ntregi. Este capabil sa citeasc" cu u!urin#a cuvinte uzuale - rapiditatea citirii difer" de la individ la individ - citirea e pres"rata cu gre!eli caracteristice: lipsa sau ad"ugare de cuvinte, inversare de litere in cadrul cuvntului Spiritul de contradic!ie - agresivitatea se diminueaz". Accesele de nervi se r"resc si creste acceptarea in privin#a cererilor adul#ilor - exist" episoade de nc"ierare cu fra#ii sau surorile - folose!te amenin#"ri verbale -poate avea comportament violent, lovind cu picioarele ,sau aruncnd obiecte. -apar contesta#ii rostite de genul min#i ! nu e bine ! Al optulea an de viata

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Ascultarea A treia etapa a vie#ii este cea legata de !coala. Accentul ncepe sa se lase pe memorie si e de dorit sa nu fie for#at", pentru a nu impieta asupra dezvolt"rii intelectuale. Acum se face trecerea de la percep#ia copil"reasca asupra cuno!tin#elor, la structurarea pe no#iuni fundamentale si la ra#ionamentul logic. Morala are rol principal in sim#irea copilului si complexitatea si varietatea stimulilor vie#ii nu reu!esc sa acopere inocenta si emula#ia. Mi#carea - deseneaz" cu mi!c"ri libere -se mi!c" cu u!urin#a si armonios -ii place sa danseze, in special dansuri populare, dar ritmul ii intereseaz" doar daca e viu si natural ntrecerea -ii place sa joace fotbal si e captivat de diferitele faze ale jocului - fetele sar coarda cu ndemnare, dar nc" nu pot schimba pasul in timp ce coarda este in mi!care - descrie situa#ii cu gesturi energice - este con!tient de ierarhiile din grup. l urmeaz" in mod natural pe lider Coordonarea - coordonarea dintre mana si ochi este la un nivel crescut - apare o relaxare in mnuirea uneltelor de desen - n#elege sa accepte constrngerile temporale, dar nu poate lucra contra cronometru - nc" sunt mari diferen#e intre inten#ie si rezultatul ac#iunii - scrisul este acum corect, alinierea si nclinarea caracterelor are un grad destul de ridicat de constanta - reu!e!te sa aplice perspectiva in desen Comportamentul - nu exista un tipar bine definit. In afara casei se str"duie!te mai mult sa arate ca e bine crescut. Teoretic, !tie ce nseamn" comportament frumos, dar nu e capabil sa aplice prea des regulile .Ii ntrerupe pe al#ii cnd vorbesc si se amesteca in conversa#iile adul#ilor in timpul mesei

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Acceptarea vinei - de!i mai are tendin#a de a nega vina proprie, scade totu!i tendin#a de a-i nvinov"#i pe ceilal#i. Percepe r"spunderea proprie si dore!te sa-si ceara scuze. Poate n#elege consecin#ele ac#iunii sale. - de la 8 ani, are sentimentul vinii in cazul in care a gre!it, promite sa nu se mai ntmple. Este indispus cnd se glume!te pe seama lui. - este receptiv la argumente si capabil de a se conforma No!iunile de bine si de r"u - face diferen#iere intre bine si r"u, con!tientizeaz" latura morala a ac#iunilor sale, iar deciziile le ia acum in func#ie si de acest parametru, nu numai ca urmare a ordinelor primite de la p"rin#i. - primeaz" no#iunile de corect sau gre!it ,naintea no#iunilor bine si r"u . Acest mod de a sim#i accentundu-se nspre vrsta de 9 ani. Acum, dorin#a de a fi cum trebuie este puternica, iar sentimentul de vina in cazul contrar este prezent adesea. Expansivitatea - la 8 ani, comportamentul este marcat de o mare energie, apar istorii in care copilul se lauda, dar in cazurile pe care le percepe ca fiind importante, respecta adev"rul Domenii de interes - istoria ncepe sa-l captiveze, dar nu in spirit !tiin#ific, corelnd evenimentele, ci legat de anumite personaje preferate. Spirit-materie - percep#ia trece acum dincolo de ritualurile concrete legate de nmormntare, ajunge sa-si pun" problema a ceea ce se ntmpla dup" moarte - ncepe sa n#eleag" ca sufletul si nu corpul ,se duce in rai. Curiozitatea - rela#iile cu mediul sunt acum caracterizate mai mult de curiozitate, dect de agresivitate. - reac#ia agresiva e treptat nlocuita de triste#e si sentimente r"nite - manifestarea agresiunii, atunci cnd apare, se face mai mult prin intermediul exprim"rii. Se cearta si jigne!te.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Perioada intre 8 si 9 ani

Motricitate - activit"#ile, att joaca cat si munca, sunt tratate cu pasiune. Tot ceea ce face, se desf"!oar" f"r" sfr!it, f"r" oboseal", f"r" existenta sentimentului ca jocul ar trebui sa se termine la un moment dat. - simte mai bine viteza, poate sa coreleze mai bine cu situa#ia si in situa#ii periculoase, in ma!ina sau pe sanie, are re#ineri. - dore!te sa fie puternic si sa ridice greut"#i --are adeseori atitudini nendemnatice - la b"ie#i, exista interes pentru competi#ie fizica, lupte, box, trnta. Ii pasioneaz" jocurile de echipa si ii motiveaz" performanta. - in privin#a capacita#ilor fizice exista mari diferen#e, de la caz la caz. - uneltele sunt folosite cu lejeritate. In cazul b"ie#ilor, uneltele de gradina, ciocanul, etc. In cazul fetelor, foarfeca, acul de cusut, etc. -se poate folosi cu u!urin#a de scrierea de mana -are pl"cere si in a fi spectator la joaca altora Comportamentul - comportamentul se modifica substan#ial in bine, dar aprecierea str"inilor face ca in afara casei , atitudinea sa fie mai buna ca in interior - la masa, se poate ntmpla sa uite sa m"nnce, fiind captivat de discu#ii -are tendin#a de a justifica ce a f"cut - de la 7 ani, de!i are reac#ie pozitiva la laude, acestea nu-i mai sunt la fel de necesare. In acela!i timp, in cazul criticilor, reac#ia este vehementa, de respingere
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- n#elege sa spun" adev"rul si o face, de cele mai multe ori, dar ,tot a!a, poate sa se foloseasc" de minciuna pentru a se autoap"ra, sau pentru a ap"ra o persoana apropiata Violenta -La vrsta de 9 ani, e capabil sa primeasc" repro!uri, dar exprimate in mod blnd. - influenta prietenilor, tinde sa o acopere pe cea a parintilor - poate accepta si glume f"cute pe seama sa Gndirea - asociaz" lipsa respira#iei cu nu e viu - compara no#iunile de viu si ne-viu Leg"tura cu religia - aceasta !i pierde din nsemn"tate in acest moment Competi!ia - jocuri mai violente, b"t"ile si certurile apar destul de frecvent - exprimarea este agresiva, este mereu contra celor afirmate de ceilal#i, spiritul lui este permanent pus pe critica Cuno#tin!ele - l intereseaz" istoria si geografia, ii place sa se uite pe h"r#i, l captiveaz" citirea biografiilor unor personaje ale c"ror ac#iuni sunt legate de nivelul sau de in#elegere Logica de la 7 ani, jocul simbolic !i pierde treptat importan#a, in favoarea jocului bazat pe reguli Intre 7 si 11 ani, se poate vorbi de stadiul de dezvoltare numit al opera#iilor concrete Intre 11 si 15 ani, despre stadiul opera#iilor formale. Jocul bazat pe reguli r"mne o constanta pe tot timpul vie#ii, c!tignd in complexitate pe m"sura ce copilul nainteaz" in etate. Dupa Piaget, Jocul cu reguli este activitatea ludic" a fiin#ei socializate , individul necrend regulile pentru sine. -7-8 ani n#elege conservarea cantit"#ii si a lungimii 8-10 ani, n#elege conservarea greut"#ii

Experiment si modelare In genurile de joc anterioare, exista reguli care iau na!tere in mod natural (atingerea la leap!a, etc. ) Din regula, deriva ceva nou, si anume obligativitatea
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Regulile se pot mpar#i in doua clase, cele care iau na!tere spontan si cele transmise. Cu alte cuvinte, putem numi jocurile din prima clasa ca fiind jocuri cu reguli institu#ionale, marcnd presiunea unei genera#ii asupra alteia, ca realitate sociala. Jocurile din a doua clasa, au specific temporar si contractual. Jocurile cu reguli institu#ionale deriva din influenta copiilor mai mari asupra celor mai mici. Ace!tia din urma ii imita pe primii , sunt influen#a#i de ei si respecta normele impuse. Jocurile cu reguli spontane iau na!tere in urma socializ"rii, cu specific de la copii mai mari la copii mai mici , sau de la egal la egal , acestea din urma, predominnd. Putem concluziona ca jocurile cu reguli se refera la motricitate,(fotbal, !otron ), sau la intelect (!ah, c"r#i, etc. ) Regulile presupun automat competi#ia intre participan#i, f"r" aceasta , ele ar deveni inutile. Privind altfel, reglementarea jocurilor vine fie prin coduri trimise din genera#ie in genera#ie, fie prin conven#ie instantanee, Jocurile practice (pentru exerci#iu ), cat si cele simbolice, apar intr-un moment al existentei si dispar pe m"sura dezvolt"rii copilului. Jocurile bazate pe reguli, r"mn insa pe tot parcursul vie#ii. ! "#$%&%! In ncercarea sa de a explica felul in care cunoa!terea eticii si a normelor morale se despart si evolueaz" , Piaget prive!te copilul din punct de vedere al dezvolt"rii cognitive, odat" cu naintarea in vrst", legat simultan de gndire si de sim#ire. In acest studiu, el observa trei realit"#i care ar putea face lumina asupra modului in care apare si se a!eaz" f"r" percep#ia si analiza morala la copil : ideea de regula la copii, cu exemplificare la jocuri, ra#ionamentul moral al copilului si percep#ia copilului in leg"tura cu dreptatea si pedeapsa. -in perioada 5-9 ani, probleme provenien#ei regulilor este nebuloasa. Nu este clar daca aceste reguli vin de la dumnezeu, de la adul#i, sau de la copii mai mari. In orice caz, ele provin de la o autoritate incontestabila., Regulile nu pot fi schimbate, ele au caracter de sacralitate, ele exista dintotdeauna. ( aceasta in teorie ! Practic, in func#ie de interesul de moment, in special la vrstele fragede, se cere frecvent ca regulile sa fie schimbate, f"r" a p"rea ciudat ca to#i c!tiga ) - de la 10 ani, dispare sentimentul de inviolabilitate a regulilor, devine clar ca n!i!i copii le-au inventat. Apare n#elegerea ca regulile sunt utile, pentru ca ele genereaz" jocul si in plus, mpiedic" certurile. Schimbarea lor se poate face doar daca toti accepta acest lucru. - Pe parcursul derul"rii jocului, copii sunt anali!ti ai modului in care se respecta regulile si ai consecin#elor ce ar decurge din eventualele modific"ri aduse. - Putem concluziona ca exista cteva etape in evolu#ie, legate de modul in care regulile jocului sunt n#elese si acceptate: interes individual, imitarea celor mari, interesul pentru regula ns"!i.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Afirmare de sine Perioada de la 6 ani, pana la pubertate, este numita vrsta !colara Aceasta este etapa celor mai mari acumul"ri intelectuale si a dezvolt"rii gndirii logice, dup" analizele lui Jean Piaget. Acum se realizeaz" primele socializ"ri, primele grupuri, primii prieteni, totodat" se iese de sub influenta familiei . Jocul se adapteaz" noilor percep#ii si cuno!tin#e specifice vrstei. - de la 4 la 9 ani : s"ritul corzii, jocul cu mingea, s"rituri in n"l#ime, construc#ii mari din cuburi, mersul pe tricicleta, bicicleta, datul in leag"n. Acestea ar fi jocuri de agilitate. Este prezenta dorin#a de afirmare a eului, dar in corespondenta cu posibilit"#ile de adaptare la mediul exterior. Adaptare La 7 ani -se observa ca activit"#ile bazate pe mi!care au aspect mai ngrijit - perioade de activitate alterneaz" cu perioade de inactivitate - ii place sa repete ac#iunile in care exceleaz", chiar cu obstina#ie - dorin#a de a avea bicicleta este generala, de!i mul#i copii st"pnesc foarte pu#in mersul pe ea. - apare interesul pentru arunc"ri si loviri cu b"#ul. - la b"ie#i predomina alergarea si lansarea de avioane de hrtie - au in instinct dorin#a de a dansa, le place sa fac" pa!i in ritmul muzicii Perioada 9-10 ani

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

La pubertate, con!tiin#a eului creste in intensitate si acoper" cea mai mare parte a preocup"rilor. Explorarea continua, dar acum se ntoarce spre propria fiin#". Se diversifica specificit"#ile indivizilor, iar primul plan este ocupat de sentimente, sub aspectele emotivit"#ii si imagina#iei. Modelele Adolescentul tinde sa adopte reguli in comportament similare cu ale persoanelor sau personajelor care l-au impresionat, el nsu!i avnd o instabilitate emo#ionala . Provoc"ri La pubertate, nelini!tile se amplifica si aceasta pune cele mai mari probleme in privin#a educa#iei. Energia si nesiguran#a se ncearc" a fi compensate de competi#ie intre indivizi, in activit"#i de toate genurile, de la cele sportive, pana la cele proste!ti ( cine scuipa mai departe, etc. ) Competi!ie Jocurile exacerbeaz" competi#ia. Ele sunt prilej de socializare si mod de a ob#ine admira#ie si aprobare. Leap!a, jocuri de c"r#i, !otron, dans, etc. Reguli Jocurile specifice acestei perioade sunt bazate pe reguli clare, derivate din un grad avansat de socializare . Pe baza acestor reguli, individul se simte protejat in cadrul competi#iei. Aceasta situa#ie corespunde stadiului in care copilul a nv"#at sa tempereze dorin#ele momentane, in ideea unui scop mai important. Caracter-temperament Clasificarea lui Le Senne este considerata ca fiind cea mai apropiata, ea nef"cnd distinc#ie intre cele doua no#iuni. In schimb, in literatura romneasca de specialitate, ca si in diverse alte literaturi, temperamentul si caracterul sunt tratate distinct. Tipologii psihologice - genul nervos : plin de energie, avntat, agitat, cu spirit, dar incapabil de a finaliza ceea ce a nceput - genul sentimental :timid, u!or de ofensat, con!tiincios - genul exuberant : tendin#e de lider, violent, aventuros, ntreprinz"tor, bun coleg
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

- genul pasionat : ambi#ios, nsingurat, muncitor, dornic de afirmare si de statut de factor de comanda - genul flegmatic : f"r" entuziasm, ordonat, serios - genul sanguin : ager si descurc"re#, avnd mereu grija sa nu ias" in dezavantaj - genul amorf: lene!, lacom, u!or de influen#at, nep"s"tor. - genul apatic : mai rar ntlnit, resurse modeste, ncet si sup"r"cios Etica Evolu#ia pe plan moral duce la un grad sporit de receptivitate in privin#a sentimentelor si inten#iilor. Judec"#ile morale in privin#a comportamentului, cuprind att no#iunea de corect, sau moral, cat si pe cea de imoral, necorespunz"tor. Al unsprezecelea an de viata

Clasificarea In acest moment, capacitatea de a vehicula idei ii permite sa n#eleag" rela#ia dintre parte si ntreg. Este de asemenea capabil sa cuprind" simultan mai multe criterii, care sa-i dea posibilitatea nsu!irii clasific"rii. Ierarhia - evolueaz" in cadrul rela#iilor , att cea de subordonare, cat si cea de pozi#ie superioara

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Abstractizarea - n#elege ad"ugarea si retragerea par#ilor componente ale ntregului Ego -se observa continua sc"dere a egoismului Logica -e capabil sa n#eleag" situa#ii de tipul A implica B, B implica C, deci A implica C Al doisprezecelea an de viata

Alura In perioada dintre 10 si 15 ani, se produc intense transform"ri fizice si fiziologice. De aceea aceasta este o etapa extrem de grea. Se produc cre!teri in greutate, in n"l#ime, dar nu exista omogenitate intre acestea, rezultatul fiind un aspect dezechilibrat, uneori dezlnat.. Introspec!ie ncepe sa fie preocupat de propria persoana, devine nchis, mai pu#in comunicativ. Alura sa in continua schimbare, ca si raporturile sale diferite cu lumea, ii confer" adolescentului acea stng"cie caracteristica.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

Rela!ii Devine foarte puternica preocuparea pentru sexul opus. La ambele sexe, se ncearc" a se camufla sub o atitudine de superioritate. Se formeaz" perechi de prietenie, de acela!i sex, iar timpul petrecut mpreun" este predominant. Compania tovar"!ului este preferata familiei. Negativism Este acut spiritul de contestare, dorin#a de revolta, se mbr"#i!eaz" cauze . Intelect - multitudinea de cuno!tin#e acumulate haotic, tind sa se structureze intr-o viziune mai cuprinz"toare, structurata in spa#iu-timp. Aceasta perioada este tumultoasa, iar lini!tirea se produce in timp, pe m"sura trecerii la urm"toarea perioada a vie#ii. Gndire abstract" Acum apare posibilitatea vehicul"rii de no#iuni abstracte, spre deosebire de etapa anterioara, caracterizata de manevrare de obiecte. Poate sa conceap" ra#ionamente, sa construiasc" propozi#ii cu leg"turi logice .Este momentul in care se produce trecerea c"tre urm"toarea etapa . Argumenta!ia Este capabil sa n#eleag" no#iunea de ipotetic. Poate construi ra#ionamente pe baza de date nou aflate, f"r" s" se sprijine pe vechi repere. Imagina!ia Este tentat sa imagineze situa#ii si lucruri noi, aceasta fiind si o urmare a descre!terii egocentrismului, Viziunea Problemele permanente determina o atitudine de permanenta experimentare, de rezolvare corespunz"toare, de ierarhizare a relevantei. Se produce o desprindere de concret si se c!tiga capacitatea de operare in virtual. Opera!ii formale Acest stadiu se atinge de obicei, in jurul vrstei de 15 ani . Uneori, se ntmpla sa se prelungeasc" pana la 20 de ani, in rela#ie cu diver!i factori, de mediu, de constitu#ie, de experien#a.
________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro

26 26 septembrie septembrie 2013, 2013, Timi Timi! !oara oara Prof. Prof. Dr. Dr. Florin Florin

____________________________________________________________________ ____________________________________________________________________

Colceag Colceag

In cazul copiilor cu dot"ri superioare, aceste corela#ii nu isi p"streaz" valabilitatea, ace!ti copii fiind fiecare un caz aparte. Bibliografie - Dumitrana M. Cum cre!te un pui de om. Etape !i repere psihologice n dezvoltarea copilului Bucure!ti, 2011 - Gesell, A. The Eirst Five Years of Life, Harper & Brothers Publishers, New York, 1940. - Gesell, A., Ilg, F. L. Infant and Child in the Culture of Today, Harper & Brothers Publishers, New York, 1943. - Gesell, A. The Child from Five to Ten, Harper & Brothers Publishers, New York, 1946. - Piaget, J., Inhelder, B. Psihologia copilului, E.D.R, Bucure!ti - Piaget, J. Judecata moral" la copil, E.D.R, Bucure!ti, 1980. - Piaget, J. La Formation du symbole chez l'enfant, Delachauxb& Niestle, Neuchtel-Paris, 1989.

________________________________________________________________________________________________________________________

http://edu.moodle.ro