1) Materialele unitare sunt acele materiale care se caracterizeaza prin existenta de legaturi chimice de acelasi fel intre toate

particulele constituiente(atomi, molecule, ioni). 2) Materialel compozite sunt materialele alcatuite din mai multe componente compatibile, cu proprietati complementare, astfel incat produsul rezultat sa aiba proprietati superioare oricaruia dintre componenti. 3) Materialele asociate sunt materiale de constructii formate din doua sau mai multe materiale unitare sau compozite si indeplinesc functii diferite in produsul finit. 4) Incercarea prespune supunerea materialului cu compozitia si structura nemodificata, la actiunea incarcarilor mecanice sau a agentilor fizico-chimici, pentru determinarea comportarii sale la aceste actiuni. 5) naliza prusupune descompunerea materialului in parti constituiente pentru determinarea calitativa(existenta) si cantitativa(cantitatea relativa) a componentelor acestuia. !) Probele necesare investigarii care sunt extrase din elemente de constructie poarta denumirea de carote. ") Probele sub forma de bucati, cu forma si dimensiuni normate, confectionate din materialul ce urmeaza a fi investigat si pe care se efectueaza analizele si incercarile de laborator, poarta denumirea de epru#ete. $) %ensitatea reala a unui material reprezinta masa unitatii de volum format din particulele constituiente(fara pori, goluri sau alte discontinuitati). &) %ensitatea aparenta a unui material reprezinta masa unitatii de volum aparent(cu structura sa, deci format din particule constituiente si discontinuitatile din acest volum-pori, goluri, capilare, fisuri etc.). 1') %ensitatea aparenta a unui material poros reprezinta masa unitatii de volum aparent(format din particule constituiente si pori). 11) %ensitatea reala a unui material compact, in raport cu cea aparenta este aceeasi(egala). 12) (recizia de masurare a densitatii aparente este mai buna folosind metoda balantei hidrostatice. 13) )aturarea cu apa este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma geometrica neregulata in cazut cand materialul din proba nu reactioneaza chimic cu apa, sau in prezenta acesteia nu se produce distrugerea structurii. 14) (arafinarea este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente la probe poroase cu forma geometrica neregulata in cazul cand materialul din proba reactioneaza chimic cu apa, sau aceasta distruge structura materialului. 15) *scarea la masa constanta a meterialelor poroase este obligatorie pentru determinarea densitatii aparente a probelor cu forma geometrica neregulata. 1!) Intre compactitatea si densitatea aparenta a unui material exista corelatii+ CVr !""#Va$%oa !""#%o. 1") ,olumul real al materialului(pentru determinarea densitatii), reprezinta volumul format din particule constituiente. 1$) ,olumul aparent al materialului(pentru determinarea densitatii aparente), reprezinta volumul format din particulele constituiente si discontinuitatile din acest volum (pori, goluri, capilare, fisuri etc.). 1&) bsorbtia de apa reprezinta proprietatea unui material de a absorbi si retine in porii si capilarele sale o cantitate maxima relative de apa, in anumite conditii de presiune si temperature. 2') (orozitatea aparenta mare si finetea mare a porozitatii determina o absorbtie mare. 21) &miditatea unui material reprezinta cantitatea de apa pe care acesta o contine la un moment dat. 22) (roprietatea corpurilor solide poroase de a permite trecerea fluidelor prin structura lor reprezinta permeabilitatea. 23) 'tabilitatea la apa reprezinta proprietatea materialelor de constructii de a nu se distruge-de a nu.si modifica esential proprietatile, sub actiunea saturarii indelungate.

24)

25) 2!) 2") 2$) 2&) 3') 31) 32) 33) 34) 35) 3!) 3") 3$) 3&) 4') 41) 42) 43) 44) 45) 4!) 4") 4$) 4&)

precierea rezistentei la inghet-dezghet(in conditiile standardelor romanesti aliniate la standardele europene), se realizeaza prin numarul maxim de cicluri successi#e de inghet. dezghet pe care le poate suporta un material, fara ca pierderile de rezistenta si de masa sa scada sub anumite limite maxime admise pentru fiecare material. (entru determinarea umiditatii, din momentul recoltarii pana in momentul primei cantariri, proba de material trebuie supusa uscarii. /aterialele clincherizate au porozitatea cuprinsa intre (-)*. /aterialele #itrificate au porozitatea sub (*. Materialele fuzibile sunt materialele cu punct de refractaritate mai mic decat !+," grade C. Materialele refractare sunt materialele cu punct de rafractaritate mai mare decat !,)" grade C. -emperatura(punct) de aprindere-temperatura la care materialul se aprinde in prezenta sursei de foc. -emperatura(punct) de inflamabilitate-temperatura la care materialul se aprinde chiar in absenta sursei de foc(gasele combustibile se autoaprind sub actiunea temperaturii). (unctul de inmuiere al unui material, reprezinta temperature la care materialul supus incalzirii sufera deformatii sub actiunea greutatii proprii . (unctul de aprindere al unui material reprezinta temperatura la care materialul se aprinde in prezenta sursei de foc. /aterialele inflamabile.sunt materialele care se aprind sub actiunea temperaturii, chiar in absenta sursei de foc(gaze combustibile). /aterialele combustibile.sunt materialele care se aprind in prezenta sursei de foc, dar ard si dupa departarea acesteia(polimeri). /aterialele necombustibile sunt materialele care nu se aprind sin nu ard, dar in prezenta flacarii si a temperaturii se deformeaza, se topesc sau se distrug (beton, metale etc.). %aca degradarea materialului este pro#ocata de solicitari termice repetate, fenomenul poarta denumirea de oboseala termica. 'olicitari statice-care sunt produse de forte exterioare ce cresc continuu, dar lent, de la zero la o #aloare maxima unde se mentine un timp determinat. 'olicitarile dinamice-sunt produse de forte exterioare care actioneaza brusc, cu toata intensitate ei(sub forma de soc). )olicitarile produse de forte exterioare a caror intensitate #ariaza sinusoidal sunt solicitari ciclice. 0fectul efortului unitar tangential este de a impiedica lunecarea relativa a sectiunilor si se manifesta ca o forta de forfecare. 0fectul efortului unitar normal este de a impiedica departarea sau apropierea sectiunilor, dupa cum solicitarile sunt de intindere sau compresiune. (entru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si cu aceeasi suprafata de incercare, rezisenta la compresiune cu #aloarea cea mai mare o are proba de forma geometrica cubica. (entru probe din acelasi material, cu forma geometrica cubica, prismatica sau cilindrica si cu aceeasi suprafata de incercare, rezistenta la compresiune cea mai mica o are proba de forma geometrica cilindrica. 1ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de #olum cunoscut, reprezinta rezistenta la compresiune prin soc. 1ucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe cu sectiunea ), prin caderea unei greutati standardizate, reprezinta rezistenta la incovoiere prin soc. ,aloarea efortului unitar care tinde asimptotic graficul de #ariatie a efortului unitar, cand numarul de cicluri creste, reprezinta rezistenta la oboseala. (roprietatea materialelor de a se opune modificarii formei, prin patrunderea unui corp dur nedeformabil in masa lor, reprezinta duritatea. 1a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor acti#e este mai mare decat cea a fortelor de legatura, corpul se #a deforma plastic.

5') 1a un corp solicitat la intindere, cand intensitatea fortelor acti#e este cel mult egala cu cea a fortelor de lagatura, corpul se #a deforma elastic. 51) 2aracterul #ascos al deformatiilor poate determina intazierea producerii deformatiilor in raport cu viteza de crestere a intensitatii efortului unitar. 52) 2aracterul #ascos al deformatiilor este determinat de frecari interne intre unitatile structurale. 53) 3elaxarea materialului are loc cand se analizeaza starea de eforturi si deformatii la trecerea din starea solida in stare vascoasa. 54) 3elaxarea materialului are loc numai cand se produce descarcarea probelor. 55) (entru un material rezistenta la compresiune, f max aferenta pe unitatea de suprafata . este egala cu forta maxima de rupere 5!) 2onsiderand frecarea dintre platanele presei si suprafetele epru#etei, rezistenta la compresiune obtinuta la incercarea cu frecare este cu atat mai mare cu cat raportul intre suprafata de rupere si volumul sau vor fi mai mari, deci cu cat volumul va fi mai mic .4(este influientata de #iteza de incercare)4. 5") 3ezistenta la compresiune obtinuta pe prisma / -cand raportul dintre inaltimea h si diametrul d, respective latura sectiunii transversale l este supra unitar, intre valoarea rezistentelor exista relatia/ %pr0%c1%cil -cand acelasi raport este subunitar, intre valorile rezistentelor exista relatia/ %pr1%c0%cil 5$) (entru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala ) reprezinta raportul dintre forta maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate. 5&) 3uperea unei probe de material supuse la compresiune statica se produce prin dilatarea probei de material. !') 3uperea unei probe de material supusa la intindere centrica(axiala ) se produce prin microfisuri ce se dezvolta transformandu-se in fisuri, iar in final se produce ruperea materialului. !1) %aca #iteza de crestere a fortei este mare, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la compresiuna este mare. !2) %aca #iteza de crestere a fortei este mica, la incercarea la compresiune statica, rezistenta la compresiune este mica. !3) 3ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare circulara, fata de cea cu sectiunea cu colturi, este mai mare. !4) 3ezistenta la compresiune obtinuta pe un cub echi#alent in raport cu rezistenta la compresiune pe cub, cu aceeasi sectiune de incercare, este egala. !5) (entru un material, rezistenta la intindere centrica(axiala) reprezinta raportul dintre forta maxima de rupere si aria initiala a sectiunii probei incercate. !!) 3ezistenta la compresiune la probe cu sectiunea de incercare cu colturi, fata de cea cu sectiunea circulara, este mai mica. !") 2aracteristica numita rezilienta exprima lucrul mecanic necesar pentru a rupe o proba cu sectiunea ', prin caderea unei greutati standardizate 2. !$) (entru un material rezistenta la compresiune dinamica exprima / lucrul mecanic necesar pentru distrugerea unei probe de volum cunoscut. !&) Incercarea pentru determinarea rezistentei la oboseala se executa prin supunerea probei de material la masina de incercat, care este sub forma unui dispozitiv mecanic cu incovoiere rotativa, care genereaza o forta de intensitate variabila sau constanta 3, ce induce in sectiunea solicitata eforturi de intindere si#sau eforturi de compresiune pentru perioade scurte -, durata perioadei de alternare fiind determinate de viteza de rotatie a dispozitivului de incercare. "') . "1) (robele pentru determinarea deformatiilor de umiditate sunt de forma prismatica "2) . "3) . "4) .%eformatiile de dimensiuni pro#ocate de temperatura pot conduce la ruperi de material pentru lemn. "5) .

"!) "") "$) "&) $') $1)

. .2urgerea #ascoasa a materialelor este determinat de timp si de temperature. . . . 0lementele chimice in contact, in conditii #ariate de temperatura si presiune dau nastere la combinatii chimice complexe, care sunt minerale. $2) /odul de aran5are a mineralelor in spatiu reprezinta / textura $3) 3ocile sunt combinatii naturale de minerale. $4) 2aracteristicile produselor din piatra naturala sunt influientate de modul de formare al rocilor(geneza), de structura si textura lor. $5) )tructura hemicristalica este specifica rocilor rocilor partial cristalizate, partial sub forma amorfa. $!) )tructura holocristalica este specifica rocilor complet cristalizate. $") 3ocile au textura masi#a(neorientata) daca au minerale sub forma grauntoasa si formeaza roca cu caracteristici similare dupa orice directie (izotropie). $$) )tructura #itroasa este specifica rocilor de suprafata la care viteza mare de racire nu a permis cristalizarea(roci cu structura amorfa sau sticloasa). $&) 3ocile au textura sistoasa daca sunt formate din straturi de minerale diferite. &') 3ocile au o textura stratificata daca au mineralele(aceleasi in toata masa rocii) dispuse in straturi, ceea ce face ca proprietatile sa difere in functie de unghiul dintre directia de incercare si aceste straturi, iar roca sa prezinte fenomenul de cliva4 (desfacerea in foi.unele gresii,mica). &1) (orfirul este o roca filoniana. &2) 6ranitul este o roca intrusiva. &3) 5ioritul este o roca intrusi#a(granitica). &4) 'ienitul este o roca intrusi#a(granitica). &5) 2abroul este o roca intrusi#a(granitica). &!) 6azaltul este o roca efusi#a compacta. &") .ndezitul este o roca efuzi#a compacta, roca hemicristalica. &$) Piatra ponce este o roca efusi#a poroasa. &&) -uful vulcanic este o roca efusi#a poroasa. !"". 2rohotisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare). !"!. 6olovanisurile sunt roci detritice necimentate(sedimentare). !"(. 2ipsul este o roca sedimentara de precipitatie. !"+. .rgila este o roca detritica cimentata. !"7. Calcarul este o roca sedimentara de precipitatie. !",. -ravertinul este o roca sedimentara de precipitatie. !"8. 5olomitul este o roca sedimentara de precipitatie. !"9. Marmura este o roca metamorfica prin contact. !"). .rdezia este o roca metamorfica prin compresiune. !":. 3ocile detritice sunt rezultate din depuneri de sfaramaturi provenite de la roci preexistente . !!". 3ocile de precipitatie sunt formate prin depunerea si cristalizarea unor saruri din apele marilor si oceanelor si se caracterizeaza prin compozitie mineralogica simpla, fiind alcatuite in principal dintr-un mineral care ii da denumirea.ele sunt gipsul, calcarul si dolomitul, travertinul. !!!. 3ocile organogene sunt formate prin acumularea scheletelor minerale ale unor specii marine.ele sunt/calcare cochilifere, diatomit si tripoli. !!(. 2onglomeratele rezulta prin cimentarea(aglomerarea) prietrisurilor. !!+. 7recciile rezulta prin cimentarea grohotisurilor. !!7. 6resia silicioasa rezulta prin cimentarea nisipurilor. !!,. rgila rezulta prin cimentarea malurilor. !!8. /armura rezulta prin metamorfoza calcarelor, . !!9. rdezia rezulta prin metamorfoza argilei, .

!!). (iatra de talie este o piatra pentru zidarie, care este un produs fasonat si care face parte din produsele de cariera. !!:. /olonul este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera. !(". (iatra mosaic este un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat care face parte din categoria produselor de cariera. !(!. (lacile pentru placa5e sunt un produs de piatra pentru zidarie, un produs fasonat ce face parte din produsele de cariera. !((. )a#ura este un produs de piatra s parta din categoria produselor concasate(agregat natural sfaramat) care sunt produse din cariera, produse din piatra naturala. !(+. )plitul este o piatra sparta din catogoria produselor concasate , grupa produselor de cariera, care fac parte din produsele de piatra naturala. !(7. 8ilerul este un produs ce face parte din grupa filere de pietre naturale, un produs concasat ce face parte din categoria produselor de cariera. !(,. 2riblura facer parte din grupa cribluri de pietre naturale, facand parte din produsele concasate. !(8. Incarcarea cu material granular a #asului pentru determinarea densitatii in gramada in stare afanata se face la inaltimea de !" cm. !(9. (rezenta umiditatii la nisip poate determina modificari ale densitatii sale in gramada. (rezenta unei cantitati mici de apa poate duce la cresterea densitatii in gramada pentru ca #olumul de goluri este inlocuit de apa.prezenta unei cantitati mari de apa poate duce la scaderea densitatii in gramada a nisipului pentru ca apa are densitatea mai mica decat densitatea reala a nisipului. !(). 2urba 24 nu exprima granulozitatea pentru ca nu se afla intre curbele limita 21, 22, 23. !(:. 2ele care incep cu o panta mai mare. !+". )ortul elemenar reprezinta cantitatea de agregat separate intre doua ciururi consecutive din setul standardizat. !+!. )ortul granular reprezinta cantitatea de agregat ca suma de sorturi elementare succesi#e.(',". 1.nisipul) !+(. 8orma granulelor de agregat este determinata prin raportul parametrilor b#a si c#a. raportul parametrilor b#a si c#a se determina pe sorturi deferite de granule de agregat, la care se masoara a,b si c dupa care se face raportul acestora, media rapoartelor comparandu-se cu valorile normale. !++. 8orma granulelor recomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul volumic este cat mai mare si b#a1",88 sau c#a1",++. !+7. 8orma granulelor nerecomandata in amestecuri de betoane este cea in care coeficientul volumic este cat mai mic si b#a0",88 sau c#a0",++. !+,. Impuritatile din agregate pot influienta caracteristicile compozitelor pe care le formeaza. continutul de impuritati este reprezentat de di#erse substante care in cantitati mici in masa agragatului, pot a#ea actiuni defa#orabile pri#ind realizarea structurii si a caracteristicilor macanice cand agregatele sunt folosite la betoane si mortare. !+8. (rin granulozitate se apreciaza compozitia in granule de diferite dimensiuni dintr-un agregat. !+9. Inghet.dezghetul, ca actiune distructi#a asupra produselor din piatra duce la pierderea relati#a de masa si la pierderea de rezistenta la compresiune. !+). 3ezistenta la soc la piatra se exprima in procente.(3 soc.m191''-m) !+:. 3ezistenta la uzura la piatra se exprima in procente.(3 uz.m191''-m) !7". 3ezistenta la stri#ire prin compresiune la piatra se exprima in procente.(3 str.m191''-m) !7!. (entru obtinerea produselor ceramice albe poroase se folosesc argile caolinite cu granule de diametre de maxim ","8 mm, argilele fiind de culoare alba spre galbui . !7(. (entru pre#enirea actiunilor distructi#e asupra produselor din piatra la ni#elul fundatiilor se pre#ad hidroizolatii. !7+. 1a fabricarea produselor ceramice, nisipul silicios are rol de degresant. !77. 1a fabricarea produselor ceramice cenusa are rol de degresant. !7,. 1a fabricarea produselor ceramice zgura macinata are rol de degresant.

!78. !79. !7). !7:. !,". !,!. !,(.

1a fabricarea produselor ceramice #arul are rol de aglomerant. 1a fabricarea produselor ceramice melasa are rol de aglomerant. 1a fabricarea produselor ceramice gudronul are rol de aglomerant. 1a fabricarea produselor ceramice samota are rol de adaos refractar. 1a fabricarea produselor ceramice cuartul are rol de adaos refractar. (lasticitatea argilelor fa#orizeaza o deformatie permanenta. /acerarea materiilor prime este un proces natural ce consta in pastrarea argilelor in depozite descoperite, unde in timp se produce putrezirea materialelor organice iar sub actiunea inghetului se produce o sfaramare naturala a argilelor. !,+. *scarea naturala a produselor ceramice dureaza !,-(" de zile. !,7. (entru obtinerea produselor ceramice brute colorate se folosesc argile fuzibile. !,,. 2ontractia la ardere a argilei are loc la temperaturi de "5'.&'' grade 2. !,8. (entru obtinerea produselor brute clincherizate se folosesc argile vitrifiabile. !,9. 8ormarea mulitului are loc la temparatura de )8" grade C. !,). 2ontractia la uscare este determinata de e#aporarea apei peliculare si libere. !,:. (entru produse ceramice clincherizate, porozitatea este de )*-(-*(pg 112) !8". (ierderea apei legate chimic la argila are loc la temperaturi de cca. 78" grade C. !8!. (entru produse ceramice #itrificate porozitatea este sub (*. !8(. (entru produse brute poroase, porozitatea este peste )*. !8+. %egresantii folositi la fabricarea produselor ceramice au rolul de a micsora plasticitatea argilelor si totodata contractia ei la uscare. !87. Indicele de plasticitate al unei argile se apreciaza prin intermediul determinarii umiditatii corespunzatoare unei deformatii standard(raport de turtire) suferita de o proba cilindrica de argila sub actiunea unei greutati standardizate. !8,. 8ondantul folosit la fabricarea produselor ceramice are rolul de a cobora temperatura de ardere a masei argiloase in scopul reducerii consumului de combustibil necesar acestei operatii. !88. glomerantii au rolul de a mari plasticitatea argilelor slab plastice in vederea reducerii manoperei de fasonare a formelor crude. !89. 2aramizile se impart in categorii de calitate in functie de / dimensiunea maxima a defectelor si numarul acestora precum si dupa marimea altor caracteristici(clasa data de densitate, marca, grosimea si presata-nepresata). !8). 2aramizile se impart in clase de calitate in functie de densitatea aparenta. !8:. 2at trebuie sa fie echi#alentul 8: pentru blocurile ceramice;;; < trebuie sa depaseasca valoare de (,,. !9". ,olumul de goluri pentru 6,(.uri este cuprins intre 15=.4'=. !9!. ,olumul de goluri pentru 6>.uri este mai mic sau egal cu +"* din volumul caramizii. !9(. 8aianta se obtine prin arderea formei la temperaturi de !!,"-!(," grade C(a doua ardere pentru obtinerea smaltului+ $5'.&'' grade 2). !9+. (rodusele ceramice brute compacte se obtin prin arderea formei la temperaturi de !(""-!+"" grade C. !97. (rodusele ceramice fine compacte se obtin prin arderea formei la temperaturi de !!""-!(," grade C., !9,. 2aramizile silico.aluminoase au caracter chimic neutru. !98. 2aramizile silicioase au caracter chimic acid. !99. /ateria prima pentru obtinerea sticlei este nisipul silicios/'i;(. !9). rderea sticlei se realizeaza la temperatura de !7," grade C. !9:. ?ransformarea sticlelor solubile in sticle insolubile se realizeaza cu stabilizatori+ carbonat de Ca (CaC;+) si oxid de plumb(Pb;). !)". %etensionarea sticlei fasonate se realizeaza prin procesul de recoacere(dar nu se aplica la geamuri la care racirea la tragere este lenta si nu apar tensiuni interioare). !)!. /ateria prima pentru obtinerea metalelor o constituie+ ferita.pentru metale feroase si bauxita, cupru, zinc, plumb pentru metale neferoase.

!)(.

ustenita ca alia5 solutie solida se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii parametri+cand temperatura are valori de peste 9(+ grade C (ferita.alfa 8e poate lega pana la 1,"= carbon). !)+. <edeburita ca alia5 de amestec se formeaza la obtinerea fontei pentru urmatorii parametri+cand continutul de carbon depaseste 7,+*. !)7. 2a agent reducator, la obtinerea fontei lucreaza oxidul de carbon. !),. . !)8. . !)9. . !)). . !):. @gura de furnal are caracter chimic in general bazic(poate fi si acid cand sterilul este redus la acid). !:". @gura de otelarie are caracter chimic bazic. !:!. (entru obtinerea pieselor turnate din fonta se foloseste fonta pestrita. !:(. (entru obtinerea otelului se foloseste fonta alba(si fonte speciale). !:+. >telul la care se introduc feroalia5e in timpul sar5ei sunt oteluri calme, semicalme si necalme. !:7. 0xtruziunea otelului este un tratament mecanic. !:,. 1aminarea otelului este un tratament mecanic. !:8. :ormalizarea otelului este un tratament termic. !:9. . !:). . !::. . ("". 1'"5$