INTREBARI LA TEST MATERIALE DE CONSTRCII II 1.

. Lianii care se ntresc n mediu uscat, umed sau sub ap i dup ntrire rezist a aciunea apei sunt iantii !idrau ici. ". Lianii #binui a temperaturi mai mici dec$t temperatura de apariie a t#pituri #r paria e sunt iantii nec inc!erizati. %. Lianii care se ntresc d#ar n mediu uscat i dup ntrire nu rezist a aciunea apei sunt iani aerieni&ne!idrau ici'. (. Lianii #binui a temperaturi mai mari dec$t temperatura de apariie a t#pituri #r paria e sunt ianti c inc!erizati. ). Ar*i a este un iant ne!idrau ic natura . +. ,aru *ras este iant ne!idrau ic arti-icia . .. ,aru !idrau ic este iant unitar nec inc!erizat. /. Ips#su este iant ne!idrau ic arti-icia . 0. 1imentu ma*nezian este iant ne!idrau ic arti-icia 12. 1imentu si icatic este iant !idrau ic unitar c inc!erizat. 11. 1imentu a umin#s este iant !idrau ic unitar c inc!erizat. 1". 3articu e e de ar*i se c#mp#rt ca niste macr#4ani#ni 1%. 3articu e e de ar*i au caracter puternic !idr#-i . 1(. ,ariaia umiditii c#n-er ar*i ei 5ariatia p sticitatii si m#di-icari imp#rtante de 5# um. 1). Stabi izarea prin sc!imb i#nic se bazeaz pe ads#rbtia se ecti5a a cati#ni #r,respecti5 pe capacitatea di-erita de !idratare a acest#r cati#ni. 1+. Stabi izarea cu de*resani a ar*i ei pr#duce6 reducerea p asticitatii si marirea -recari #r interne. 1.. Stabi izarea cu ciment are ca e-ect6 cresterea rezistentei amestecu ui de ar*i a. 1/. Ips#su se #bine prin6 des!idratarea partia a a *ipsu ui. 10. Ips#su se #bine prin ardere a temperatura6 de 1)24"22 *rade ce sius. "2. 7a de *!ips s# ubi itatea ips#su ui este6 mai mare. "1. 3riza ips#su ui este terminat c$nd acu aparatu ui ,icat nu mai patrunde in pasta de ips#s. "". 8n timpu prizei i ntririi ips#su prezint6 e9pansiune. "%. 3rin arderea *ipsu ui a +224.)221 se #bine6 cimentu de an!idrid. "(. 3rin arderea *ipsu ui a 12241"221 i %atm presiune, se #bine6 ips#su de mare rezistenta.

"). 3riza ips#su ui ncepe c$nd acu aparatu ui ,icat nu mai patrunde pe intrea*a supra-ata in pasta ci pentru ma9 %2 mm. "+. Ips#su cu priza terminat are rezistena ma9im a . zi e. ".. Ips#su ce u ar este #binut prin amestecarea ips#su ui de c#nstructii cu substante *enerat#are de spuma sau *aze. "/. 3rin arderea *ipsu ui a /2241222 21 se #bine ips#su de pard#sea a. "0. 3entru #binerea 5aru ui *ras materia prim este ca caru %2.Arderea materiei prime a #binerea 5aru ui se rea izeaz a 112241"22 *rade. %1. ,aru !idrau ic se #bine prin arderea materiei prime impuri-icate cu si icati. %". ,aru supraars n rap#rt cu 5aru reaci#nabi itate -a de ap mai mica. ars prezint

%%. La *r#apa de stins 5ar se zidesc numai peretii %(. 3entru stin*erea 5aru ui pra- apa de stin*ere este a temperatura camerei. %). Starea 5aru ui past cu e9ces este6suprasaturata.,stare de s# & apte de 5ar' de ap

%+. 3riza a 5ar are #c6nici#data %.. Reacia 5aru ui nestins cu apa este cu de*a:are de ca dura %/. ,aru stins se ine n *r#apa de 5ar ce puin " saptamani %0. ,aru ui past este un sistem de substan de tip6suprasaturata&stare de s# 'ca #id (2. Starea 5aru ui past cu c#ninut redus de ap este6 stare de *e (1. 8ntrirea 5aru ui are #c prin6 des!idratare si recarb#natare (". ;ateria prim pentru #binerea cimentu ui ma*nezian este6ma*nezita (%. 1imentu ma*nezian presupune amestecarea #9idu ui de ma*neziu cu6 c #rura de ma*neziu ((. ;ateria prim -# #sit pentru #binerea cimenturi #r si icatice este6 amestecu de ca car si ar*i a (). 1#mpuii speci-ici iani #r si icatici c inc!erizai se -#rmeaz p$n a temperatura de61()2 *rade (+. 3r#p#ria de 1a< din ianii si icatici este de 6)/4+/= (.. 3r#p#ria de A "<% din ianii si icatici este de 6)4"2= (/. 3r#prieti e cimentu ui si icatic sunt in- uenate de6 c#mp#zitia #9idica si rap#rturi e in care se *asesc acesti #9izi.

(0.

Ada#su de *!ips a mcinarea -a5#rizeaz6intarzierea prizei cimentu ui

c inc!eru ui,

)2. >in c#mpuii minera #*ici ai cimentu ui prezint reacie s ab cu apa i este srac ener*etic6 be itu )1. 1#mpuii speci-ici iani #r si icatici nec inc!erizai se -#rmeaz p$n a temperatura de61%22 *rade )". 1#ninutu de ar*i ca impuritate a #binerea 5aru ui !idrau ic este6 +4%2= )%. 1aracteru !idrau ic a 5aru ui !idrau ic este dat de6p#nderea 1a&<?'" cat si cei a ti c#mp#nenti minera #*ici )(. 3r#p#ria de Si<" din ianii si icatici este de 6104"(= )). 3rezena 1a< n e9ces n c#mp#ziia cimentu ui este6 n#ci5a,pr#ducand e9pansiune )+. >in c#mpuii minera #*ici ai cimentu ui prezint reacie puternic cu apa i este b#*at ener*etic6 1%A&ce itu II' ).. Reacii e speci-ice iani #r si icatici sunt6 c#r#ziunea&de tip I,II,III' )/. 8n urma reacii #r cu apa se -#rmeaz pr#dui de reacie sub -#rm de6 *e uri de c#nsistenta m#a e si saruri de ca ciu s# ubi e. )0. A uminaii de ca ciu din pasta de ciment sunt6 c#mpusi care dau rezistenta a c#r#ziune,rezistenta initia a mare si intarire rapida, +2. A umina !idratat din pasta de ciment, este6 un c#mpus care se #btine intr4# -aza incipienta a reactiei de !idratare si a temperaturi mai mari de %2 de *rade este pr#dus de reactie a aturi de # reducere c#respunzat#are de 5# um. +1. 7aza de a amestecarea cimentu ui cu apa c$nd se -#rmeaz *e uri i crista e di5erse i se pr#duce un nceput de ri*idizare a pastei, este6 inceputu prizei +". @ranu e e de ciment se !idrateaz6 inc#mp et,!idratarea t#ta a nu se rea izeaza nici#data. +%. Si icaii de ca ciu din pasta de ciment sunt6 c#mp#nentii cei mai imp#rtanti care in- uenteaza priza ,intarirea cimentu ui si rezistente e sa e mecanice. +(. ?idr#9idu de ca ciu din pasta de ciment este6 5ar stins +). 7erita !idratat din pasta de ciment, este 6 ++. 7aza de a amestecarea cimentu ui cu apa c$nd *e uri e se usuc i se c#ntract dat#rit suciunii interne, cresc$nd 5# umu de *e uri ce inc ude -#rmaiuni e crista ine, este6 s-arsitu prizei. +.. 7aza de a amestecarea cimentu ui cu apa, c$nd aceasta se e5ap#r i *e uri e se usuc i se c#ntract dat#rit suciunii interne i se mani-est -en#menu #r de mbtr$nire, este6 peri#ada de intarire. +/. ,aru !idrau ic a amestecarea cu apa d reacii6

Speci-ice ianti #r !idrau ici cat si speci-ice ianti #r ne!idrau ici&stin*erea 5aru ui' +0. >intre 5aruri e !idrau ice, nu conine 1a< iber65aru r#man +0. 1 inc!eru se menine n !a a de c inc!er6" saptamani .2. La descrcarea din cupt#r c inc!eru de ciment se rcete6 brusc .1. 1#ninutu apr#9imati5 de si icai din cimentu si icatic este61/4")= .". 1#ninutu apr#9imati5 de a uminai din cimentu si icatic este6)412= .%. Ada#su de *ips din ciment are r# u de6 intarzia inceputu prizei. .(. La amestecarea c#mpui #r minera #*ici ai cimentu ui cu apa, cea mai mare c dur de !idratare # are 6ce itu I,ce itu II .). >intre c#mpuii minera #*ici ai cimentu ui, cea mai bun c#mp#rtare a *e i5itate # are6 .+. La amestecarea c#mpui #r minera #*ici ai cimentu ui cu apa, cea mai mare 5itez de !idratare # are61%A&ce itu II' ... >intre c#mpuii minera #*ici ai cimentu ui ce e mai mari rezistene dau6 1%S&a itu ' ./. >intre c#mpuii minera #*ici ai cimentu ui cea mai bun c#mp#rtare a tratament termic # are6 a itu .0. 1#r#ziunea pietrei de ciment caracterizat prin deca ci-ierea c#mp#neni #r i trans-#rmarea #r n amestec de *e uri m#i ce se p#t sp a este de6 tip I

/2. 1#r#ziunea de tip III pr#duce a cimenturi6 e9pansiunea dat#rita -#rmarii un#r c#mpusi crista izati cu un numar mare de m# ecu e de apa /1. 8ntr4un ciment c#mp#zit ada#su depete6 )= /". 7a de cimentu si icatic cimentu a umin#s are rezistena a c#r#ziune6 mai mare /%. 8ntrirea de tip ceramic a petrei de ciment a umin#s are #c a temperaturi de6 )22 *rade /(. Ada#suri e care nu prezint capacitate pr#prie de ntrire, dec$t n prezena unui acti5at#r sunt6 ada#suri !idrau ice /). A*ura de -urna i cenua de term#centra sunt ada#suri6 ciment#ide /+. Ar*i a i bau9ita ca cinat, z*uri e i cenui e acide sunt ada#suri6arti-icia e /.. 8n simb# izarea cimenturi #r c#mp#zite uzua e itere e S, , i L reprezint6z*ura,cenusa,ca car //. 1#r#ziunea pietrei de ciment caracterizat prin deca ci-ierea c#mp#neni #r c#nc#mitent cu -#rmarea de

*e uri a e substanei a*resi5e, suprapuse peste ce e a e pietrei de ciment este de6 tip II /0. 8ntr4un ciment unitar pr#p#ria de c inc!er depete6 0)= 02. 1imentu a umin#s se c#mp#rt bine a temperaturi6scazute 01. Rezistena a c#r#ziune a cimentu ui a umin#s este determinat de6 !idr#9idu de a uminiu care #-era c#mpactitate si rezistenta a *e i5itate si de intarirea de tip ceramic 0". Ada#suri e care n amestec cu apa prezint capacitate pr#prie de ntrire sunt6 ciment#ide 0%. 1aracterizarea acti5itii c!imice a unui ada#s ciment#id se -ace prin6 indice e de bazicitate 0(. Tu-u 5u canic, diat#mitu , trip# i etc. sunt ada#suri6 natura e 0). 8n simb# izarea cimenturi #r c#mp#zite uzua e itere e A i B reprezint6 5arianta de amestec 0+. 3artea acti5 din bet#n este6 iantu si apa 0.. 8n bet#nu de ciment c#n ucrarea ntre a*re*at i matrice este6-izica 0/. 1#ncentraia s# uii #r -#rmate din bet#n -a de ce e din pasta de ciment este6 mai mica 00. ;rirea rap#rtu ui AB1 necesar umectrii *ranu e #r de a*re*at are in- uene p#ziti5e asupra6 ucrabi itatii amestecu ui 122. 1aracteristici e bet#nu ui 5#r -i in- uenate de p#r#zitate prin6 reducerea rezistentei 121. 3rezena p#ri #r capi ari n bet#n 5a in- uena caracteristici e acestuia6in- uenteaza t#ate caracteristici e bet#nu ui 12". 1antitatea de ap de amestecare din bet#n -a de pasta de ciment este6 mai mica 12%. Adeziunea piatr de ciment4a*re*at 5a in- uena pr#prieti e bet#nu ui6in timp,cedarea a e-#rturi se -ace a z#na de c#ntact intre matrice si a*re*at 12(. 3entru mbuntirea rezistenei bet#nu ui n ce pri5ete -isuri e i micr#-isuri e de c#ntracie6 trebuie reduse de#arece c#nstituie de-ecte 12). Adeziunea pietrei de ciment a a*re*at se rea izeaz prin6 anc#rarea mecanica si epita9ie&in ipsa epita9iei -en#mene e determinate de tensiune a super-icia a p#t determina e*aturi' 12+. Adeziunea matrice4a*re*at a bet#n este in- uenat de ru*#zitatea a*re*atu ui6nu trebuie i*n#rata,in cazu cresterii pr#centu ui de a*re*at *r#sier creste si aderenta matrice a*re*at. 12.. Adeziunea matrice4a*re*at a bet#n este in- uenat de natura cimentu ui6prin natura pr#dusi #r sai de !idratare4

!idr# iza,in- uenteaza capacitatea de a -#rma inter-ete c#erente sau semic#erente 12/. Cn bet#n are # bun ucrabi itate dac6este #m#*en si us#r de pus in #pera,a:un*e a *radu de c#mpactare necesar cu c#nsum mecanic cat mai mic 120. Tendina bet#nu ui de a se de-#rma sub aciunea *reutii pr#prii ms#ar6 c#nsistenta 112. @radu de c#mpactare necesar a bet#n se rea izeaz prin6met#da Da tz 111. Se*re*area in5ers presupune6 a bet#ane e s abe si - uide scur*erea m#rtaru ui a partea in-eri#ara a c#-ra:u ui,in partea superi#ara ramanand # structura macr#p#ar#asa 11". Aeru #c us este aeru din bet#n care este antrenat a amestecare, iar dup c#mpactare6ramane udb -#rma de p#ri dispersati 11%. 1#ninutu ma9im de aer antrenat din bet#ane este6intre )4.=. 11(. 1#ninutu mare de pri -ine din a*re*at impune6cresterea cantitatii de apa 11). >#za:u de ap din bet#n p#ate -i in- uenat de6pr#5eniente si natura a*re*atu ui,-#rma si aspectu acestuia si de c#nditii e de turnare si c#mpactare

11+. 3entru mbuntirea c#mpactitii bet#nu ui n ce pri5ete p#rii de aer #c us6daca depasesc .=,mics#reaza c#mpactitatea,deci pr#centu de aer #c us trebuie redus 11.. 3entru mbuntirea *e i5itii bet#nu ui n ce pri5ete p#rii de *e 6*e i5itatea nu in- uenteaza bet#nu pr#aspat 11/. Adeziunea matrice4a*re*at a bet#n este in- uenat de rap#rtu AB16p#ate mari sua mics#ra c#eziunea amestecu ui pr#aspat de bet#n si #data cu aceasta #m*enitatea amestecu ui. 110. Adeziunea matrice4a*re*at a bet#n este in- uenat de natura minera #*ic a a*re*atu ui6se c#nsidera ca a*re*ate e c#ncasate ca car#ase dau # aderenta mai buna a pietrei de ciment decat a ce e *ranitice 1"2. Starea pr#aspt a bet#nu ui se c#nsider6pana m#mentu inceperii prizei a

1"1. 1apacitatea unui bet#n de a se de-#rma p astic sub aciunea unui ucru mecanic reprezint6c#mpactarea 1"". Rem#de area ,E4BE se rea izeaz prin6rem#de area unui bet#n pr#aspat sub actiunea 5ibratii #r 1"%. Se*re*area direct presupune6separarea particu e #r -ine si a apte ui de ciment a supra-ata c#-ra:u ui,iar a *ranu e #r mari a -undu c#-ra:u ui 1"(. ;ustirea bet#nu ui este determinat de6rap#rtu ciment prea mare apa

1"). 1#ninutu n#rma de aer #c us acceptat pentru bet#ane #binuite este6"=

1(.. 1"+. >urata n#rmat de ntrire pentru bet#ane de c#nstrucii este de6"/ de zi e 1".. >urata n#rmat de ntrire pentru bet#ane !idr#te!nice este602 de zi e 1"/. 1#ntracia bet#nu ui este un -en#men6n#rma 1"0. ,ariaii e de 5# um a e bet#nu ui a temperaturi sub 412 21 sunt6sunt mai mari decat in cazu temperaturii n#rma e 1%2. Cn bet#n are c#nducti5itate termic bun c$nd p#r#zitatea este6mare 1%1. 1#ntracia bet#nu ui este determinat de6m#di-icarea c#ntinutu ui de apa din structura bet#nu ui. 1%". ,ariaii e de 5# um a e bet#nu ui din temperatur sunt determinate de 5ariaii e de 5# um a e6materia e #r c#mp#nente 1%%. 1#nducti5itatea termic a bet#nu ui n rap#rt cu a pietrei de ciment este6mai mare 1%(. 1 asa de rezisten a bet#nu ui se determin pe pr#be de -#rm6cubica siBsau ci indrica 1%). 7a de direcia de turnare a pr#be #r din bet#n, direcia de ncercare a cuburi 5a -i6perpendicu ara 1%+. Rezistene e #binute prin ncercri standardizate mai mari dec$t rezistena caracteristic, pentru # anumit c as de bet#n, se p#t nt$ ni statistic6 1%.. 8ncercarea standardizat pentru determinarea c asei de rezisten a bet#nu ui se -ace n 5arianta6cu -recare 1%/. Rezistene e #binute prin ncercri standardizate mai mici dec$t rezistena caracteristic, pentru # anumit c as de bet#n, se p#t nt$ ni statistic6sub ) = 1%0. Rap#rtu rezistene #r RtBRc n timp6scade 1(2. 3ermeabi itatea pietrei de ciment n rap#rt cu a a*re*atu ui este6mai mica 1(1. 3ermeabi itatea bet#nu ui se re-er a penetrarea acestuia de6presiune !idrau ica,s#rbitie capi ara,di-uziune a 5ap#ri #r 1(". 3ermeabi itatea pietrei de ciment n rap#rt cu a bet#nu ui este6mai mica 1(%. >eterminarea permeabi itii bet#nu ui se rea izeaz pe pr#be de -#rm6cubica,ci indrica 1((. ;#di-icri e ce e mai imp#rtante n structura bet#nu ui supus a n*!e, au #c a6412E1...4()E1 1(). >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e, in- uena p#ri #r de *e este6in cazu tarii n#astre,mica 1(+. Temperatura de c#n*e are a apei din p#ri este cu at$t mai mare cu c$t6p#rii sunt mai -ini si -#rte e de ads#rbtie se main-esta mai intens asupra 5# umu ui apei c#ntinute in p#ri

>eteri#rarea bet#nu ui prin n*!e4dez*!e este determinat de6marimea 5# umu ui crista e #r de *!eata si trecerea apei din p#rii de *e in p#rii capi ari.

1(/. Reacia a ca i4a*re*at este -a5#rizat de temperaturi6intre 12E1...(2E1 1(0. 8n*!eu structurii bet#nu ui pentru # 5itez de scdere a temperaturii impus, se pr#duce6 treptat,de a e9teri#r spre interi#r 1)2. >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e, in- uena p#ri #r capi ari este6!#tarat#are in sens ne*ati5 1)1. >in punct de 5edere a c#mp#rtrii a n*!e4dez*!e, in- uena aeru ui antrenat este6mare,-a5#rabi a 1)". 3rin creterea c#ncentraiei s# uii #r din p#rii bet#nu ui, temperatura de c#n*e are65a scadea 1)%. 8ntre c#mpuii bet#nu ui p#t a5ea #c reacii c!imice6da 1)(. ;#di-icri e c#mp#zii#na e pe care e pr#duce z*ura n piatra de ciment ntrit se re-er a6reducerea capi aritatii si imp icit a permeabi itatii,cu e-ecte p#ziti5e a c#r#ziune,in*!et4dez*!et,rezistenta mecanica mai mare 1)). Rezistena bet#nu ui este cu at$t mai mare cu c$t d#za:u de ciment este6mia mare in cazu mentinerii rap#rtu ui AB1 1)+. ;#di-icri e c#mp#zii#na e pe care e pr#duc puzz# ane e n piatra de ciment ntrit se re-er a6-a5#rizarea cresterii 5# umu ui de n#i -#rmatiuni *e ice

1).. Rezistena bet#nu ui este determinat de -ineea de mcinare a cimentu ui6este mai mare cu cat -inetea de macinare este mai mare a cimentu si icatic 1)/. Cti izarea a*re*atu ui c#ncasat *r#sier n bet#ane are e-ecte -a5#rabi e c$nd6in #cuieste d#ar partea *r#siera cu acesta 1)0. Rap#arte e bBa i cBa minim acceptate pentru a*re*ate c#ncasate n bet#ane de ciment sunt62,++ respecti5 2,%% 1+2. 1urba de *ranu #zitate situat spre imita superi#ar permite rea izarea unui bet#n6cu d#za: mai redus de ciment,mentinerea rap#rtu ui AB1 sau prin reducerea rap#rtu ui AB1,cu e-ecte -a5#rabi e asupra rezistentei mecanice si a caracteristici #r structura e,deci si a durabi itatii 1+1. @ranu #zitatea in- ueneaz caracteristici e bet#nu ui prin6m#di-icarea c#mpactitatii si a randu ei aceasta in- uenteaza caracteristici e -izic#4mecanice si de durabi itate,supra-ata speci-ica a a*re*ate #r si 5# umu de *# uri,de care depind ucrabi itate si tendinta de se*re*are 1+". ;ic#rarea rap#rtu ui AB1 5a in- uena caracteristici e bet#nu ui6ne*ati5 1+%. Acce erat#rii de ntrire -a5#rizeaz rea izarea de rezistene -ina e mai mari6in cazu maririi -inetii de macinare

1+(. 7# #sirea aditi5i #r tensi#acti5i permite6imbunatatirea impermeabi izarii prin reducerea rap#rtu ui AB1,m#di-icarea dimensiuni #r p#ri #r si a distributiei #r,mics#reaza ascensiunea capi ara 1+). Temperaturi e ne*ati5e mari pentru bet#nu n curs de ntrire sunt6de in- uenta ne*ati5a 1++. ;eninerea umiditii c#b#r$te a supra-aa bet#nu ui n curs de ntrire are in- uen6ne*ati5a 1+.. Bet#ane e din care ipsete sau este n cantitate mic nisipu , iar a*re*atu mare&c#mpact sau u#r' are *ranu #zitate disc#ntinu sau este s#rt m#n#*ranu ar -ac parte din cate*#ria bet#ane #r6macr#p#r#ase 1+/. >in punct de 5edere a aspectu ui supra-eei, in- uen -a5#rabi ma9im asupra caracteristici #r bet#nu ui au supra-ee e6p#r#ase 1+0. 7#rme e *ranu e #r de a*re*at acceptate a prepararea bet#ane #r sunt6scurt prismatice si iz#metrice 1.2. ,# umu de *# uri rea izat prin c#mp#ziia *ranu #metric trebuie s -ie6mai micc de . = 1.1. 1urba de *ranu #zitate situat spre imita in-eri#ar permite rea izarea unui bet#n6cu # cantitate mai mare de ciment 1.". ;rirea rap#rtu ui AB1 5a in- uena caracteristici e bet#nu ui6ne*ati5 1.%. Acce erat#rii de priz se -# #sesc pentru #binerea unui nceput de priz a iantu ui de6 "4) min 1.(. 8nt$rziet#rii de ntrire -a5#rizeaz rea izarea de rezistene -ina e mai mari6p#ziti5 1.). Temperaturi e p#ziti5e mari pentru bet#nu n curs de ntrire sunt6ne-a5#rabi e 1.+. ;eninerea umiditii ridicate a supra-aa bet#nu ui n curs de ntrire are in- uen6p#ziti5a 1... Bet#ane e care -# #sesc a*re*ate u#are -ac parte din cate*#ria bet#ane #r6c#mpacte cu a*re*ate us#are 1./. Bet#ane e care au n structur un numr mare de bu e de aer de dimensiuni 2,)...mm n pr#p#rie de p$n a /)=, intr n cate*#ria bet#ane #r6ce u are 1.0. Bet#ane e n#tate simb# ic cu B1A, -ac parte din cate*#ria bet#ane #r6ce u are 1/2. Bet#ane e n#tate simb# ic cu @B1, -ac parte din cate*#ria bet#ane #r6ce u are 1/1. Bet#ane e n#tate simb# ic cu @BN, -ac parte din cate*#ria bet#ane #r6ce u are 1/". Fpriu de m#rtar are r# de 6aderenta 1/%. Tinciu de m#rtar are r# de 6pr#tectie 1/(. @rundu de m#rtar are r# de6rezistenta 1/). Fmiru este un strat de tencuia rea izat din6ips#s

1/+. Sruri e s# ubi e din a*re*ate e -# #site a prepararea m#rtare #r pr#5#ac a tencuie i6e- #rescente 1/.. ,aru supraars din m#rtar, pr#5#ac a tencuie i6puscaturi 1//.1!eresteaua a emn este un pr#dus6semi-abricat 1/0. Cmiditatea emnu ui6ne*ati5 p#ate in- uena caracteristici e

102. 3un*a cu rin a emn este un de-ect de6structura 101. 1i#p itura a emn este un pr#dus6semi-abricat 10". ;ase e p astice care se #btin prin e*area ntre e e de m# ecu e&m#n#meri' de ace ai -e sau m# ecu e di-erite, iar m# ecu a #binute p#arta denumirea de p# imer, sunt6materia e p astice de p# imerizare 10%. ;ase e p astice care se #btin prin unirea m#n#meri #r si are #c cu e iminarea un#r substane cu mas m# ecu ar mic&ap, acizi sau am#niac', sunt materia e p astice de 6 p# ic#ndensare 10(. ;ateria e e p astice #binute prin trans-#rmarea pr#teine #r&cazeina din apte' i p# iza!aride #r cu deri5aii #r&ce u #za i deri5aii ei', sunt materia e p astice #btinute prin6 trans-#rmarea pr#dusi #r macr#m# ecu ari natura i

10). Structura p# imeru ui ce c#n-era masei p astce # mare e asticitate a aciuni mecanice, prezint s# ubi itate n anumii s# 5eni #r*anici i aptitudinea de a se nmuia a nc zire, este 6 iniara 10+. Structura p# imeru ui care a aciuni mecanice c#n-era masei p astice un c#mp#rtament e ast#4p astic, prezint aptitudinea de a se nmuia a nc zire i au # s# ubi itate redus a s# 5eni #r*anici&n prezena s# 5eni #r se um- i se trans-#rm n paste 5$sc#ase', este6 p ana4rami-icata 10.. Structura p# imeru ui ce c#n-era masei p astce un c#mp#rtament ri*id sub sarcin, s# ubi itate apr#ape nu n s# 5eni #r*anici i stabi itate a temperaturi ridicate, ast-e nc$t prin creterea temperaturii se pr#duce desc#mpunerea termic a pr#dusu ui, -r a parcur*e etapa de nmuiere, 6este spatia a.