PRIMA CENTRALA DIN ROMANIA COGENERARE CU TEHNOLOGIE ORC

COMBUSTIBIL : DESEURI DE LEMN

SC SORTILEMN SA Gherla, Jud. Cluj
WEC CENTRAL & EASTERN EUROPE ENERGY FORUM FOREN 17-21 June, 2012, Neptun-Olimp, Romania

Dragostin Catalin Director SC ENERGY SERV SRL

PREZENTARE
ENERGY-SERV
Firma privata specializata in servicii energetice ESCO, fondata in 1996; Experienta in:
centrale electrice de termoficare si rafinarii; managementul proiectelor complexe structurarea finantarii proiectelor

SORTILEMN
Firma privata; Producator de mobilier, localizat in orasul Gherla; Pozitie solida pe piata romaneasca si internationala; Planuri de extindere a afacerilor; Consumator semnificativ de energie electrica si termica, cu un profil relativ constant.

Membru COGEN-EUROPE (Bruxelles) din 1998; Piete: Romania, Bulgaria, Grecia, EAU, Kuwait si Arabia Saudita

SITUATIA SORTILEMN
Dispune de deseuri lemnoase si cazane de apa fierbinte; Consumator de energie electrica si termica; Doreste sa:
minimizeze stocarea deseurilor in lunile de vara (problema !); scada costurile cu energia electrica (problema !); maximizeze valoarea deseurilor lemnoase viitoare (noi capacitati); eficientizeze productia/consumul de energie termica; sa foloseasca in procesul tehnologic propriu energie verde

- Decizie: Parteneriat cu Energy-Serv pentru proiectarea, finantarea,

implementarea si operarea unei centrale de cogenerare pe biomasa
3

DE CE ORC ? COMPARATII
Ciclu ORC (P<4 Mwe)
Temperaturi si Presiuni mai mici, respectiv 300-350 C, 6-12 Bar; Randament electric al Turbinei ORC de pina la 24%; Randamente foarte bune la sarcini partiale; Sarcini partiale pina la 20% Ciclu termic si tehnologic mai simplu

Ciclu cu abur (P<4 Mwe)

Temperaturi si Presiuni mari respectiv de 400-450 C si 30-40 Bar; Randament electric al turbinei in CP de pina la 21%; Randamente mult scazute la sarcini partiale; Sarcini partiale de pina la 40%

SCHEMA TERMODINAMICA

INVESTITIA NOUA

SCHEMA TERMODINAMICA

SIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE

Simularea productiei lunare de caldura

Simularea productiei lunare de electricitate

CURBA CLASATA (energie electrica)

CURBA CLASATA (Energie termica)

DATE TEHNICE
Putere electrica: 1.234 Kwe, destinata in special consumului
propriu tehnologic, o mica parte fiind exportata in retea

Putere termica: 5.435 KWt apa calda 1.200 KWt apa supraincalzita
ambele destinate exclusiv consumului propriu tehnologic

Consum biomasa: ~21.000 tone / an, rezultata exclusiv

din propriul proces tehnologic

Durata anuala de functionare: ~8.200 h/an

10

Prezentare 3D

11

TURBOGENERATOR ORC

12

CAZAN ULEI TERMIC

13

CAZAN ULEI TERMIC

14

INVESTITIA (date operationale)

Cost total investitie in cogenerare :~5,800,000 EUR; Economii anuale de energie electrica realizate ~ 6,000 MWh/an; Acoperirea necesarului de energie termica: ~80% Acoperirea necesarului de energie electrica; ~75% Costuri de exploatare ~ 400,000 EUR/an; Exista posibilitatea: Cresterii productiei de electricitate in functie de cresterea cantitatii de deseuri (se pot arde si alte deseuri: lemnoase, textile, etc.); S-ar putea livra caldura Municipalitatii locale (nu s-a discutat inca) Recuperarea investitiei: <5 ani

15

FINANTARE:
Energy-Serv a fost responsabila pentru definirea proiectului, organizarea finantarii, implementare si exploatare

Sortilemn:.%; Energy Serv: %; Credit Comercial: (ING + FREE).. %;

SUBTOTAL: 51% Fonduri Structurale Structurale: : (POSCCE, Axa.4)..49%
In exploatare exploatare, , nr. de Certificate Verzi va fi diminuat urmare finantarii prin Fonduri Structurale (celebra supracompensare supracompensare !)
16

ALTE BENEFICII SI LEGISLATIE In afara de beneficiile economice prezentate, mai sunt:

reducerea emisiilor de CO2; diminuarea expunerii Sortilemn la riscul cresterii preturilor la energia electrica pe termen mediu si lung; posibilitatea de a vinde surplusul de energie unor alti consumatori eligibili, in conditii mai profitabile; eliminarea ecologica a deseurilor de lemn poluante fara valoare economica
17

(continuare)
Romania trebuie sa valorifice aceasta resursa regenerabila romaneasca (biomasa) in interes propriu !
Legislatia ar putea sa reflecte aceasta strategie (ex. 4-5 CV pentru
cogenerare urbana de inalta eficienta si reducerea sau eliminarea CV , la productia numai de electricitate !?);

Decit subventii locale la caldura, mai bine subventii prin CV; De ce nu reglementari care sa prevada utilizarea acestei resurse prioritar pentru incalzire in cogenerare de inalta eficienta ? Decit poluarea producatorilor de PAL, MDF pentru profit propriu, mai bine utilizarea biomasei pentru reducerea poluarii in sisteme de cogenerare pentru beneficiul producatorului si consumatorului
18

(continuare)
Eliminarea din Legislatie a notiunii de SUPRACOMPENSARE la investitii in cogenerare pe regenerabile pentru sisteme centralizate de termoficare, deoarece:
Si asa sistemul este subfinantat (s-ar atrage investitii) Si asa supra-profitul calculat (!?) ar fi insuficient pentru reabilitarea/modernizarea sistemelor de termoficare Si asa Statul mai mult ar pierde prin aplicarea conceptului de SUPRACOMPENSARE decit cistiga

Sa demonstram acest lucru !

19

CAZ SIMPLU IPOTETIC DE INVESTITIE CU AJUTOR DE STAT

20

Caz ipotetic de evaluare Supracompensare

Cf. COD FISCAL !

Investitie Aj stat Aj stat Credit Dobanda Dobanda Surse Pr.

1000 20% 200 600 5% 30 200

Cu aj.stat Fara AJ Venituri 200 200 Cheltuieli 60 60 Chelt fin 30 40 Pr. Op. 110 100 Am 50 50 Pr. Impoz 60 50 Venit aminat 10 0 Impozit 11.2 8 Pr. Net 98.8 92

140% 107%

21

NU ESTE CLAR DE CE:

- Statulisi refuza colectarea unor impozite mai mari;
(Atentie! In CodulFiscal, Ajutorulde Stat = VenitAminat, deci IMPOZABIL, iarStatulisirecupereaza Fondurile oricum !...de faptestecofinantator!)

- Capra investitorului este considerata mai grasa ?

Aj Stat Impozit la Stat Profit Investitor 0% 100% 100% 20% 140% 107% 40% 180% 115% 60% 220% 122%

22

CURIOZITATILE NOII LEGISLATII A CERTIFICATELOR VERZI LA COGENERARE

Pentru electricitate din biomasa se acorda 2 CV iar pentru electricitate din cogenerare de inalta eficienta pe biomasa- 3 CV; Simularile pe curba de sarcina arata:
Este mai economic, uneori, sa obtina 2 CV la functionare in banda pentru maximizarea productiei de electricitate (si eliminarea excesului de caldura in atm), decit obtinerea a 3 CV la functionarea in regim de cogen inalta eficienta ! (aplicarea legii are efecte contrare intentiei probabile - a legiuitorului); Adica: un cogenerator simplu, obtine acelasi numar de CV ca si producatorul de electricitate numai !? Aceeasi logica este confirmata si de faptul ca maximizarea reducerii emisiilor GES se realizeaza numai in conditiile maximizarii productiei de electricitate din regenerabile (biomasa) ! Mai corect ar fi fost: 1 CV la electricitate pura (pentru descurajarea folosirii biomasei pentru electricitate numai) si =>4 CV pentru cogenerare, nu neaparat de inalta eficienta.

23

CE CONCLUZII SE POT TRAGE ?

Se introduce pe piata o tehnologie noua; Aplicabila pentru sisteme de cogenerare pe biomasa; Ideal pentru sisteme de termoficare mici si medii Poate furniza caldura la un cost competitiv !; Inlocuieste combustibilul fosil (gaze, pacura, carbune, etc.) Reduce drastic poluarea si emisiile GES Este in linie cu politica UE de utilizare a energiilor regenerabile in sisteme de incalzire centralizata

24

MULTUMESC PENTRU ATENTIE !

Energy Serv SRL, Bucuresti Tel: 021-311-8345 Fax: 021-319-3214 Email: office@energy-serv.ro catalin.dragostin@energy-serv.ro Mobile: 0744-569-150

25