Economia de piata

Caracteristicile economiei de piata: * Pluralismul formelor de proprietate, n care predomina proprietatea privata asupra

mijloacelor de productie. * Libera initiativa a agentilor economici care asigura libertatea economica de asociere,

organizare si desfasurare a activitatilor economice n conformitate cu reglementarile legale. * * Actiunea libera a legii economice obiective a cererii si a ofertei. Actiunea nestingherita a legii economice obiective a concurentei.

* Stabilirea libera pe piata a preturilor. * Organizarea eficienta si nepoluanta a activitatilor economice.

Forme tipologice ale sistemului economiei de piata (modelele teoretice ale economiei de piata)

undamentarea teoretica a sistemului economiei de piata si are originea n filosofia liberalismului economic si a proprietatii private, sintetizate n principiul !m"inii invizibile# elaborat de A. Smith,respectiv principiul !laissez faire, laissez passer tout va de lui meme.# $conomia de piata reprezinta acel mod de organizare a economiei care se intemeiaza pe mecanisme obiective ce pun in valoare fortele pietei si in care raportul dintre cerere si oferta determina principiile de prioritate in alocarea si utilizarea resurselor materiale, umane si financiare disponibile. %ntr o astfel de economie,activitatile agentilor economici sunt supuse e&amenului riguros, dar drept, al pietei, aceasta rasplatind ori sanctionand, dupa caz, munca desfasurata in toate componentele economiei nationale. O alta definitie a economiei de piata ,din '(ictionarului de economie#, economia de piata reprezinta sistemul economic n care mecanismele pietei sunt singurele care tind sa asigure echilibrul dintre cerere si oferta, iar alocarea resurselor are loc n conditiile e&cluderii oricarei interventii a statului si)sau monopolurilor.$a constituie un sistem de organizare si functionare a economiei n care raportul dintre cerere si oferta determina prioritatile n producerea bunurilor, metodele de organizare si combinare a factorilor de productie, iar persoanele si categoriile de persoane au acces la bunurile produse prin intermediul nivelului si

dinamicii preturilor. *riteriile cu care aceasta opereaza sunt cele ale eficientei si concordantei activitatilor economice cu nevoile efective ale societatii. Pentru a supravietui in conditiile economiei de piata si cu atat mai mult, pentru a desfasura activitati rentabile, agentii economici trebuie sa fie receptivi la semnalele pietei, sa aiba o inalta capacitate de adaptare la schimbarile mediului economico social, fle&ibilitate in mecanismul de functionare,sa manifeste inventivitate, spirit creator, preocupare permanenta pentru innoire si modernizare. %n cadrul economiei de piata activitatea economica este pusa in miscare printr+un mare numar de decizii aparent independente unele fata de altele, iar initiativa apartine individului, care este centrul impulsionarii activitatii economice. Avand in vedere multitudinea centrelor de decizie, spunem ca economia este pluripolara. $volutia inregistrata in cea mai mare parte a tarilor cu economie de piata se caracterizeaza printr o reducere a numarului centrelor de decizie semnificative, prin aparitia centrelor de decizie publice, e&istenta marilor grupari monopoliste, a fenomenele de integrare economica etc. *u toate acestea, caracterul pluripolar al economiei sa mentinut. $conomia de piata este formata, in principal, din doua sectoare, a- Sectorul privat, caracterizat prin trecerea de la economia micilor unitati, numeroase si de forte apro&imativ egale, la o economie a marilor unitati, mai putin numeroase si de forte inegale. (intre factorii care au determinat aceasta evolutie amintim, . procesul concurentei care a dus la eliminarea celor slabi de catre cei puternici /asa numitul !dar0inism social#-1 . e&igentele progresului tehnic si ale formelor moderne de productie care au impus necesitatea acumularii de capital si concentrarea acestuia intr un numar mic de unitati1 . aparitia economiei de grup ca urmare a faptului ca producatorii din anumite sectoare, animati de grija apararii intereselor profesionale comune, au fost determinati sa adopte politici apropiate sau complementare in anumite domenii, ceea ce a avut incidente asupra initiativei economice1 . dezvoltarea societatilor transnationale, mai ales de origine americana inainte de 2344, dar apoi, dupa cel de al doilea razboi mondial, si europeana, japoneza etc. b- Sectorul public a carui constituire s a datorat unor cauze diverse, . carentelor initiativei private, care nu poate rezolva problemele din anumite sectoare caracterizate printr o rentabilitate scazuta1 . interesul financiar al statului pentru unele activitati fara riscuri, dar care aduc beneficii regulate si considerabile /anumite monopoluri ale statului-1 . salvgardarea interesului economic al natiunii1 . consideratii politice /de e&emplu, apararea nationala-, etc. Odata cu aparitia si dezvoltarea sectorului public apar noi centre de decizie, statul devenind apriori principalul centru al impulsionarii economiei. Aceasta s a realizat, in principal, pe doua cai, prin deciziile sale directe statul controland si orientand activitatea unitatilor publice, mentinand insa pluralitatea centrelor de decizie in acest sector1 prin deciziile indirecte sub forma interventiilor legate de politica economica, prin care insa, cel mai adesea, statul nu se substituie centrelor de decizie e&istente, ci doar modifica cadrul manifestarii lor. 5otivatia dominanta a oricarei decizii in sectorul privat este urmarirea obtinerii celui mai mare castig monetar individual, iar resortul principal al activitatii economice este concurenta. %nsa, mobilul profitului si resortul concurentei si au schimbat natura pe parcursul evolutiei economiei de piata datorita, principiului solidaritatii, urmarit prin infiintarea e&ploatarilor cooperative1 interesului general care constituie motivatia de baza a

deciziilor economice luate sub controlul statului.

Modelul renan
se intinde din nordul $uropei pana in $lvetia si se inrudeste partial cu 6aponia. 7unurile necomerciale sunt aceleasi in ambele modele de capitalism. 7unurile comerciale ocupa un loc mult mai important in cadrul modelului neoamerican decat in modelul renan. 7unurile mi&te+ care depind atat de piata, cat si de initiativele publice+ sunt mai importante in modelul renan. %n modelul renan, religiile functioneaza ca institutii necomerciale. %n Statele 8nite, in schimb, religiile sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mi&te. %n modelul neoamerican,intreprinderea nu este altceva decat un bun comercial ca oricare altul, in vreme ce , in modelul renan ea este de natura mi&ta, este communitz cel putin in aceeasi masura in care este commodit9. Salariile sunt bunuri comerciale in modelul neoamerican, si mi&te, in cel renan/in functie de factori straini de productivitatea salariatului-. 7ancile germane mizeaza pe factorul durata. 5odelul renan are puternice tendinte protectioniste. :ata de sindicalizare a populatiei active a ;ermaniei, a atins, din nou, nivelul din anii <=>, adica aproape 4?@ fata de abia 2>@ in ranta. %n modelul renan statul nu se substituie niciodata pietei.

Superioritatea economica a modelului renan La 23 octombrie 23AB, un crah bursier zguduie, pe neasteptate, pietele financiare. (rept urmare, marca germana si 9enul japonez submineaza putin cate putin pozitiile dolarului. Puterea de cumparare stabila a marcii, e&plica de ce ratele dobanzilor sunt , in ;ermania, mai mici decat in alte tari. O moneda forte constituie un handicap economic,dat fiind ca face ca produsele nationale sa fie mai scumpe in strainatate si,prin urmare, mai greu de e&portat. O moneda forte iti permite sa cumperi la preturi scazute in strainatate. 5ica $lvetie poseda si ea o moneda invidiata de celelalte tari. rancul elvetian continua sa figureze ca a patra moneda de rezerva in lume. %n $lvetia si ratele dobanzilor sunt printre cele mai scazute din lume. (epreciera monedei antreneaza, in mod automat, doua efecte foarte bine cunoscute asupra balantei comerciale, importurile, e&primate in moneda nationala, se scumpesc, in vreme ce produselor e&portate, platite in devize straine, le scad preturile. $conomistii numesc aceasta inlantuire automata a celor doua efecte !curba in 6#. Carile de tip renan domina in majoritatea sectoarelor industriale, ele sunt solid acorate in ramurile traditionale si consacra un efort iesit din comun industriilor de viitor. Pregatirea este unul dintre factorii+cheie ai dinamismului industrial al tarilor renane. Superioritatea sociala a modelului renan %n capitalismul neoamerican singurele programe sociale de avengura sunt cele initiate de administratiile Danned9 si 6ohnson, in anii <=>, si sunt destinate in principal persoanelor in varsta/5$(%*A:$- si persoanelor aflate sub pragul saraciei/5$(%*A%(-. %n ;ermania asigurarile sociale au fost infiintate de 7ismarcE.;ermanii sunt asigurati impotriva principalelor riscuri/boala, accidente de munca, somaj- si beneficiaza de un regim al pensiilor

deosebit de avantajos. Legea federala cu privire la ajutorul social pur si simplu interzice mizeria. %mbogatirea individuala spectaculoasa nu este in tarile renane la fel de usoara ca in lumea anglo+ sa&ona. Carile modelului renan sunt mai putin fluide din punct de vedere social. %n Statele 8nite, nivelul prelevarilor obligatorii reprezinta F>@ din P%7, in comparatie cu 44@ in ranta, 4>@ in ;ermania si G?@ in Suedia. Reculul modelului renan 5odelul renan sufera din plin influentele politice, mediatice si culturale ale concurentului sau american. %n comparatia cu rivalul sau de peste Atlantic, modelul renan este relativ egalitar. Asigurarea obligatorie functioneaza perfect atata vreme cat oamenii nu au invatat sa se foloseasca de ea. Coate tarile apartinand modelului renan se confrunta cu o situatie demografica ingrijoratoare, !rata de improspatare a populatiei#/?,2 copii pentru fiecare femeie- nemaifiind, in ceea ce le priveste, asigurata. *onsecinte, in 6aponia si in ;ermania, populatia activa se afla in scadere. (esindicalizarea, este, desigur, un fenomen mondial, care afecteaza deopotriva Statele 8nite, ranta, 5area 7ritanie, Suedia, 6aponia si chiar ;ermania. 7anul facil patrunde putin cate putin in inima economiilor renane. enomenul de globalizare financiara/rezultat din inovatie, internationalizare si dereglementare- a izbit lumea cu o forta fara precedent.

Tipul Anglo-Saxon de economie de piata

Pentru a putea lua in discutie tipul Anglo+Sa&on de economie de piata trebuie sa avem in vedere intelegerea conceptului din care deriva clasificarea diferitelor tipuri concrete de economie de piata. Acest concept este insasi economia de piata. $conomia de piata este un sistem economic, mod specific de fundamentare si asigurarea a coerentei deciziilor privind problema economica fundamentala si a raritatii. 5odelul teoretic al economiei de piata a fost elaborat pe baza unor premise economice, social+politice si filosofice, proprietatea particulara, sacra, inviolabila si garantata si respectiv primordialitatea intereselor personale. $conomia de piata reala este acel sistem care este efectiv aplicat in diferite tari, dar care nu respecta integral caracteristicile modelului ideal al acestui tip de economie. $a are urmatoarele caracteristici, pluralismul formelor de proprietate, o structura tehnico+economica moderna si descentralizata, fiind ansamblul de piete concurentiale, cu preturi care se formeaza prin libera negociere, avand un sistem financiar+bancar ramificat, statul avand rolul de a veghea la respectarea regulilor care se aplica in acest tip de economie. Parghiile cele mai importante folosite de economia de piata, sunt urmatoarele, + costul + creditul + pretul + dobanda

+ profitul. $conomia de piata are la baza economia de schimb, asumandu+si prin aceasta si caracteristicile acesteia, + autonomia unitatilor economice + diviziunea muncii. 5ajoritatea covarsitoare a tarilor lumii au inteles necesitatea apelarii la acest tip de economie, iar fiecare din aceste tari a preluat o parte din caracteristicile economiei de piata pe care s+a a&at in special, punandu+si de asemenea amprenta asupra ei1 astfel ca, aproape fiecare tara are varianta ei originala de economie de piata, aducand ceva nou fata de celelalte variante deja e&istente, la fel cum fiecare nou ciclu economic reprezinta o evolutie, o ascensiune privita pe ansamblul mai multor astfel de cicluri economice. (in aceasta abordare diferita a economiei de piata, de la tara la tara rezulta o clasificare a tipurilor concrete de economie de piata. Acestea sunt, 2. Cipul Anglo+Sa&on + aplicat in S.8.A., Anglia, *anada ?. Cipul Hest+$uropean + aplicat in %talia si ranta F. $conomia sociala de piata + aplicata in Austria, Olanda si ;ermania 4. Cipul Iordic + aplicat in Suedia, Iorvegia si (anemarca G. $conomia paternalista + aplicata in 6aponia =. $conomia de piata + orientata si dependenta de e&terior + aplicata in statele mici independente, fostele colonii. %n cele ce urmeaza, vom analiza tipul Anglo+Sa&on al economiei de piata, Putem lesne observa ca statele care au cele mai puternice economii de piata, sunt fostele mari imperii coloniale dar si fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei, Statelor 8nite si *anadei. iecare din cele doua elemente + imperiul colonial si colonia insasi + a profitat de elementele propice, bogatiile coloniilor respectiv e&perienta pe care populatia coloniilor a dobandit+o de+a lungul perioadei de dominatie imperiala, invatand astfel sa se organizeze, sa se conduca si sa+si asigure produsele necesare consumului propriu prin forte proprii. $&emplul dat de situatia economica actuala a Statelor 8nite este elocventa in acest sens. *a si in cazul tuturor celorlalte state bazate pe economia de piata, actul politic isi are justificarea in cel economic, la fel petrecandu+se si cu relansarea economiei americane dupa castigul in alegeri al lui :onald :eagan. $l a facut prin sloganul !America revine# sa dispara din mentalitatea americanilor trista amintire a razboiului din Hietnam si a celui din *oreea si de asemenea a trezit la viata energia americana si mitul pionierilor. $uropa se inseala ca si odinioara supraestimand, in trecut, puterea economica a 8niunii Sovietice iar acum cea a Statelor 8nite. (ar, pentru a intelege esenta capitalismului american, trebuie sa tinem seama si de durata lunga, de evolutiile de profunzime mult prea adesea neglijate1 deoarece e&ista intr+adevar cateva date de baza ce se afla la originea atat a puterii cat si a slabiciunii americane de astazi. Alaturi de factorul politic si economic, intervine si cel psihologic cu o mare importanta mai ales in anii JA>, cand :eagan a preluat puterea, cand americanii erau supusi la prea multe umiliri si prea putine certitudini. La finele anilor JB>, dupa ce Statele 8nite fusese in mod repetat un stat sfidat si acuzat, opinia publica nu mai astepta mare lucru din partea politicii, insa fara sa+si dea seama, in fiecare individ incoltise speranta aparitiei unui salvator. :eagan, afirma ca dorinta lui cea mai mare este sa readuca S.8.A. in prim+planul scenei internationale. S.8.A. este prima putere militara a lumii si intelege din acest moment sa si arate acest lucru, si mai ales in vesnica confruntare cu sovieticii. !:azboiul stelelor# este un incontestabil

succes mediatic si politic, S.8.A. revine la carma insa ! :azboiul stelelor# nu arunca in joc decat arme strict defensive. (e asemenea, administratia :eagan isi multiplica actiunile diplomatice si politice de sustinere a aliatilor S.8.A. orta cea noua ii vine acestui stat din esecurile precedente si din criza teoriei Ee9siene ilustrata de recesiunea din anii JB>. %ntr+adevar acesta paruse sa anunte sfarsitul unei teorii care se baza pe stimularea cererii si pe deficitul bugetar si care anterior contribuise + mai ales in $uropa + la succesul !*elor F> de ani gloriosi 234G+23BG#. %nsa, S.8.A. este departe de a fi singura care a inmormantat in 23A> ideile lui De9nes. Se formeaza astfel ideea ca un intreg curent de gandire economica este pe cale sa cada in desuetitudine. %n locul si impotriva gandirii lui De9nes incep sa+si faca aparita curente noi, radicale, al caror campion va deveni reaganismul. Ceoriticienii ofertei + !Suppl9 side economics# + si monetaristii in frunte cu 5ilton riedman. Sunt intreprinse mai multe reforme spectaculoase. Harful de lance al acestei politici il constitue !$conomic recover9 act#. $l cuprinde trei directii principale, + dereglementarea in sectorul petrolier, in cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei1 + sistemul fiscal + lupta impotriva inflatiei printr+un control sever al masei monetare. Aceste masuri au drept consecinta imediata scumpirea banilor. :ata dobanzilor va atinge intr+adevar niveluri spectaculoase, depasind chiar ?>@, in 23A>+23A2. %mediat dolarul incepe sa creasca si creste ajungand sa depaseasca 2> franci la inceputul lui 23AG, iar consilierii lui :eagan reusec sa creeze impresia ca dolarul este puternic pentru ca economia americana este puternica. 5odelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume , + modelul neoclasic / in acest tip de economie , interventia statului este e&clusa -1 + modelul Ee9nsist / in care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional - . (ezvoltarea Statelor 8nite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt, 7anca %nternationala pentru :econstructie si (ezvoltare /7%:(si ondul 5onetar %nternational / 5%-. Acum S.8.A. este respectata, imitata si invidiata din nou preluand conducerera /leadership-. 8I(A5$ICA:$A P8C$:%% A5$:%*AI$ :elansarea economiei americane care incepe cu preluarea puterii de catre :eagan, are la baza in primul rand un activ fara echivalent, o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica1 de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si e&tinderea influentei economiei americane. Actul economic, politic si masurile sociale se completeaza una pe cealalta, fiecare din aceste componente obtinand unele avantaje din aceasta comuniune de interese. ondul prielnic, privilegiile de care a putut beneficia economia americana, sunt in principal urmatoarele, 2. Stocul de capital pe care Statele 8nite nu a incetat sa il acumuleze de la sfarsitul celui de+al doilea razboi mondial si pana astazi, este incomparabil. %n interiorul granitelor Statele 8nite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne, aeroporturi, autostrazi,

universitati, uzine, patrimoniu imobiliar. %n afara granitelor, multinationalele americane controleaza active uriase si puternic subestimate de o contabilitate efectuata de cele mai multe ori in termeni de costuri de achizitie care nu tin seama de reevaluarile actuale. ?. :esursele primare de care dispun Statele 8nite, sunt printre cele mai importante de pe glob. :ezervele ei energetice + in special sub forma de gaz natural si de carbune + sunt imense. *u e&ceptia catorva minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, insa primul in randul tarilor civilizate, constituie la randul ei o bogatie fara echivalent. (eci, s+ar putea spune ca acest stat sta pe un munte de aur. Coate acestea, nu ar constitui insa un avantaj in posesia altei economii deoarece nu fiecare stat este capabil sa isi organizeze, gestioneze si administreze resursele primare si secundare cu atat discernamant, cum o fac reprezentantii economiei americane. Pentru unii e&ista chiar si in acest moment banala intrebare !daca americanii au atat de multe resurse, mai ales in domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc in clasamentul tarilor importatoare de petrol, e&portat de catre tarile Orientului 5ijlociu K#. :aspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite eficient, pentru ca asa cum stim e&ista un real si permanent dezechilibru intre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei. (eci, atunci cand in Orientul 5ijlociu resursele de petrol vor fi aproape de zero, Statele 8nite vor fi printre putinele state care isi vor putea desfasura activitatea de productie folosind resursele proprii1 scopul propus va fi astfel atins, pentru ca perioada de timp pe care o ofera folosirea resurselor din e&terior, poate fi folosita in scopul dezvoltarii unor noi tehnologii care sa necesite injectarea in procesul de productie a unor cantitati mai mici de produse petroliere sau inlocuirea totala a acestora cu alte produse mai eficiente din punct de vedere economic si ecologic. F. Cehnologia + in acest domeniu, S.8.A. beneficiaza de un avantaj insemnat. *ei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze in Statele 8nite. $i, aduc acel faimos capital in privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important + materia cenusie + sau capitalul intelectual dobandit. (in acest punct de vedere, Statele 8nite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari. Acest proces de transferare a valorilor, de la tarile care nu isi pot permite sa isi sustina asa cum ar trebui valorile, la alte tari care au aceasta abilitate, este unul foarte trist insa cu consecinte avantajoase pentru tarile din a doua categorie. %ntre acestea, se afla si Statele 8nite care beneficiaza la randul lor de aceste avantaje. 4. Privilegiul monetar, care se dovedeste a fi hotarator. %ncepand cu 234G, dolarul serveste drept moneda de referinta in tranzactiile internationale. (e asemenea, el este si principala moneda de rezerva pe care o inmagazineaza bancile centrale din majoritatea tarilor. G. Legemonia culturala + ea rezista la toate vicisitudinile istoriei americane. 5ai mult chiar, ea devine pe zi ce trece mai puternica. Aceasta hegemonie culturala, se sprijina pe cel putin trei factori, limba, universitatile si mijloacele de informare in masa. 5odul de viata si modelul economiei americane, a devenit un deziderat pentru toate tarile aflate in curs de dezvoltare la ora actuala. Poate ca si din aceasta cauza, in multe tari s+au imprumutat multe obiceiuri, traditii ale vietii cotidiene /Lollo0een si Halentine<s (a9- si metode manageriale. A5$:%*A %I :$;:$S

Statele 8nite e o tara cu o economie bine fundamentata si cu rezultate economice recunoscute in intreaga lume. *ine ar fi putut gandi ca va ajunge sa faca fata unor probleme sociale foarte grave, legate de evolutia si absorbtia tinerei forte de munca de catre societate confruntata cu dificultati legate de dependenta de droguri, bolile incurabile, trafic de armament si munitii, criminalitatea, rasismul, discriminarile sociale legate de lupta de clasa. Astfel, pentru un american de rand nu mai este de mirare cand vede la stiri, imagini cutremuratoare din cartierele sarace ale 7ron&+ului, sau reportaje despre atacuri si crime, petrecute uneori chiar in scoli, sau informatii despre o catastrofa naturala sau armata dintr+o tara a Lumii a Creia. O alta caracteristica a modelului real de viata american, este lipsa de implicare si de interes in viata sociala si politica, astfel ca, s+a constatat ca rata participarii americanilor la alegeri este cea mai scazuta in raport cu celelalte democratii occidentale. (e asemenea, se evidentiaza o scadere a calitatii actului educational si a seviciilor sociale puse in sprijinul celor care nu au surse de venit pentru un trai decent. $&ista cel putin cinci motive care e&plica acest recul industrial. $le corespund celor cinci avantaje care facusera posibila prosperitatea postbelica. 2. Piata interna americana s+a ingustat iar industriile transatlantice nu mai sunt capabile sa faca fata japonezilor si europenilor in cucerirea de piete e&terne. ?. (ominatia tehnologica a Statelor 8nite nu mai este un fapt indiscutabil si de multe ori inovatiile se fac in stainatate. F. Iivelul de calificare al muncitorilor americani, superior pana mai ieri, aceluia din tarile concurente, a scazut simtitor. 4. 7ogatia acumulata in Statele 8nite era odinioara atat de mare incat permitea realizarea unor performante de+a dreptul inimaginabile, precum debarcarea pe Luna. *eea ce nu ar mai fi posibil in clipa de fata. G. %n sfarsit, metodele americane de management, care erau universal recunoscute si invidiate, nu mai sunt astazi + nici pe departe + cele mai eficiente. *hiar si in aceste conditii , ale degradarii ascensiunii pe cele mai importante planuri , se ajunge in timpul guvernarilor 7ush si *linton sa se micsoreze impozitele , deci o grija mai putin pentru contribuabilul de rand . (eci , asa cum am sustinut si mai sus totul este dominat de un anumit echilibru general , pe de o parte castigam , iar pe de alta parte avem si pierderi 1 starile de dezechilibru in limite acceptabile sunt benefice deoarece ele contribuie la realizarea unui echilibru pe planul de ansamblu. LO*8L P$ *A:$ %L O*8PA P%ACA %I *A(:8L 5O($L8L8% $*OIO5%* A5$:%*AI 7unurile sunt tratate in cadrul acestui tip de economie, dupa cum urmeaza, 2. :eligiile. %n S.8.A., religiile care sunt in numar tot mai mare, sunt din ce in ce mai mult administrate ca institutii mi&te prin intermediul unor tehnici de mediatizare publicitara si de marEeting tot mai sofisticata. ?. %ntreprinderea. %n modelul neoamerican, intreprinderea nu este altceva decat un bun comercial ca oricare altul. F. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste salariile, care, in modelul neoamerican, depind din ce in ce mai mult de conditiile aleatorii de piata. %n acest caz, salariile sunt bunuri comerciale. 4. Locuintele sunt in S.8.A. aproape in eclusivitate un bun comercial. G. Situatia este oarecum asemenatoare si in ceea ce priveste transporturile urbane, cu toate ca,

chiar si in Statele 8nite, acestea sunt supuse unor reglementari. =. La fel stau lucrurile si in ceea ce priveste mijloacele de informare in masa, in principal televiziunea, in Statele 8nite unde toate canalele sunt prin traditie comerciale, se manifesta tendinta dezvoltarii unor televiziuni finantate in mod asociativ prin cotizatii libere. B. %nvatamantul + in modelul american, numarul institutiilor de invatamant ce asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca. A. Sectorul sanitar + Cine ca si cel al locuintelor, de categoriile bunurilor. Statele 8nite nu reprezinta un stat care se reduce doar la Ie0 MorE si nici Ie0 MorE + ul nu ce reduce la Nall Street1 este important sa subliniem ca marile multinationale americane, nu s+au supus in gestionarea sociala mai mult decat in aceea financiara, noilor imperative ale termenului scurt, care stau la originea evolutiei !neoamericane# a modelului Anglo+Sa&on. %75, ACC, ;eneral 5otors, 5c(onald<s, se feresc cat pot sa faca concesii economiei+cazino, in care oamenii sunt jucati la ruleta. Pentru a+si constitui si sluji statele majore multinationale, ele au fost pur si simplu obligate sa mizeze pe stabilitate, cointeresare si chiar !coresponsabilitate#. 5odelul economic american , ca si multe altele si+a dovedit utilitatea si eficienta in numeroase domenii , insa de asemenea nu de putine ori incapacitatea de a oiferi o protestie sociala , culturala si de ce nu ecologica , populatiei . (in ce in ce mai mult ies la suprafata diferentele sociale intre clase , intre rase si poate chiar intre oameni cu profesii sau conceptii diferite. %nsa , toate aceste dezechilibre trebuie compensate cu alte echilibre sau rezultate favorabile, astfel incat sa putem ajunge la un echilibru , la un consens . Cotul are o evolutie oscilanta , ciclica , neregulata , rareori si doar pe scurte perioade constanta . (eci trebuie sa acceptam aceste realitati si sa incercam sa gasim cai mai bune de rezolvare a unor situatii care la inceput ne apar drept crize iremediabile .

Economia Romniei

$conomia :om"niei este o economie de piaO, conform *onstituiei din 2332. *onform acesteia, statul este obligat sO asigure libertatea comerului i protecia concurenei loiale. Pn economia :om"niei acioneazO aadar legea cererii i a ofertei. La baza acesteia se aflO proprietatea privatO care trebuie protejatO i garantatO.

Economia de comand-control
Stadiul de dezvoltare la care ajunsese economia :om"niei la sf"r itul anului 23A3, dupO mai bine de patru decenii de guvernare comunistO, este evideniat prin trOsOturile de bazO ale mecanismului de funcionare a vieii economice i sociale din acea perioadO. 8na dintre trOsOturi era domina ia proprietOii socialiste, de stat i cooperatiste, monopolul acesteia n toate ramurile economiei naionale, care i+a pus amprenta asupra funcionOrii ntregului sistem economic rom"nesc.

Astfel s+a impus conducerea unitarO centralizatO, cu ajutorul planului naional unic al ntregii activitOi economice i sociale. Planificarea centralizatO a dezvoltOrii ntregii economii na ionale, realizatO pe cinci ani i anual, era mijlocul principal de dirijare i corelare e&+ante a activitO ii agenilor economici din toate ramurile produciei naionale. La nivelul macroeconomiei s+au pus bazele strategiei generale de dezvoltare economico+socialO i tacticii de urmat, p"nO la etajele inferioare ale economiei. Pn aceste condiii, activitatea agenilor economici i, n general, macroeconomia, se desfOurau potrivit normelor i reglementOrilor stabilite de sus n jos, n concordan O cu indicatorii economico+financiari din planul naional unic. Prin e&ercitarea capacitO ii de decizie, n problemele fundamentale ale activitOii economice la nivelul macroeconomiei, autonomia managerialO a agen ilor economici era limitatO la elemente de micO importanO pentru strategia i tactica ntreprinderii. Piaa era consideratO o componentO panicO a sistemului economic, rolul ei reduc"ndu+se, n principal, la desfOurarea actelor de v"nzare+cumpOrare, legate de aprovizionarea tehnico+materialO a ntreprinderilor i de trecere n consumul populaiei a bunurilor economice necesare. Preul, dob"nda, creditul, salariile, impozitele i ta&ele erau dirijate de la centru, prin planul naional unic, fOrO sO reflecte prin nivelul i evoluia lor, raportul real dintre cerere i ofertO pe piaa internO, dar nici condiiile de pe piaa internaionalO. *oncurena nu mai avea rolul de a regla piaa, de aceea eficiena i rentabilitatea activitOii agenilor economici nu reflectau realitOile interne i internaionale. :esursele economice erau alocate centralizat, prin planul naional, iar agen ii economici nu mai dispuneau de autonomia i libertatea necesare folosirii propriilor mijloace economico+financiare. Procesele de modernizare i retehnologizare a capacitO ilor de producie erau dirijate centralizat prin planuri i programe speciale, adoptate pe ramuri i subramuri, sau chiar pe ansamblul economiei naionale. :elaiile economice e&tene ale :om"niei erau organizate i se desfO urau pe planul na ional unic, iar aciunea agenilor economici n acest domeniu era n mare mOsurO supusO conducerii centralizate a economiei naionale. $chilibrarea balanei comerciale se realiza prin cre terea for atO a e&porturilor i reducerea drasticO a importurilor, av"nd consecine grave asupra satisfacerii cererilor de pe piaa internO i dezvoltOrii economiei pe termen mijlociu i lung. $ficientizarea comerului e&terior era conceputO i urmOritO la nivel macroeconomic, iar agenilor economici nu li se permitea sO adopte cele mai bune mOsuri i sO foloseascO cele mai adecvate mijloace economico+ financiare. Iu e&ista interesul necesar gOsirii unor modalitOi mai eficiente de conducere a afacerilor internaionale. Heniturile salariailor i ale Oranilor nu reprezentau eficiena realO a activitOii depuse de fiecare lucrOtor, ci de o eficienO globalO. ProducOtorii direci ai bunurilor economice erau tot mai mult ndepOrtai de rezultatele muncii lor. (in cauza fenomenului de nstrOinare economicO, oamenii au nceput sO manifeste un comportament individual i colectiv bazat pe nepOsare i lipsO de rOspundere, cu consecine directe asupra motivaiei muncii. Au e&istat i o serie de ncercOri e uate de perfecionare a mecanismului economic, cu scopul de a cre te nivelul rentabilitOii i competitivitOii.

Dezvoltarea economico-social
Stadiul de dezvoltare economico+socialO a :om"niei poate fi caracterizat prin urmOrirea indicatorilor macroeconomici care e&primO potenialul i nivelul economiei, structura acesteia,

eficiena folosirii factorilor de producie i gradul de competivitate internaionalO, nivelul de trai al populaiei. Pn perioada 23G>+23A3, creterea economicO a avut un caracter e&tensiv, mai ales dupO 23B>, c"nd s+a accentuat preponderena aciunii factorilor cantitativi n sus inerea indicatorilor macroeconomiei. (eceniul 23B>+23A> a marcat cea mai puternicO e&tindere a c"mpului de produc ie n ntreaga economie, n afarO de industrie, unde e&tensivitatea dezvoltOrii a fost deosebit de puternicO. Produsul social a nregistrat o cretere rapidO faO de venitul naional, fapt ce a dus la scOderea ponderii venitului naional n cadrul produsului social. iecare unitate de venit se ob ine n acest caz cu cheltuieli materiale din ce n ce mai mari. Pn deceniul 23B>+23A> a fost nregistratO o ratO de acumulare ridicatO, n medie anualO de FG,B@, cea mai mare parte a investiiilor fiind orientate cOtre industrie. :eferitor la contribuia ramurilor la crearea venitului naional, tendina dominantO care s+a manifestat n aceastO perioadO a fost legatO de schimbarea caracterului structurii de ramurO, din agrar industrialO n industria agrarO. Pn 23A3, industria i construciile deveniserO sectoarele preponderente ale structurii de ramurO ale produciei naionale. AceastO tendinO a fost rezultatul creterii semnificative a venitului na ional creat n industrie, i a a unei creteri mai reduse a venitului naional creat n agriculturO. Popula ia ocupatO a nregistrat creteri n industrie i construcii i scOderi n agriculturO. Ponderea industriei n volumul fondurilor fi&e ale economiei naionale a crescut, iar ponderea agriculturii a scOzut. (in volumul total al investiiilor din perioada 23G>+23A3, industria a primit cea mai mare parte, n timp ce agricultura a primit o parte redusO. *aracterizarea n ansamblu a stadiului dezvoltOrii economico+sociale se obine prin combinarea indicatorilor de nivel, raportai la populaie, cu indicatorii eficienei. aO de media europeanO a P%7 pe locuitor n 23AA, de 3B?G de dolari americani i de cea mondialO, de FAGF de dolari, :om"nia cu ?=?4 de dolari avea un nivel de aproape F,B ori mai scOzut dec"t cel european i se afla sub nivelul mediu mondial. Pn ceea ce privete indicatorul PI7 /produs naional brut- pe persoanO activO /productivitatea muncii sociale-, faO de o medie europeanO de 2B,?2B dolari i de o medie a Orilor dezvoltate de F?,B3F dolari, la nivelul anului 23AA, :om"nia se prezenta la un nivel mai scOzut de F,B4 ori i respectiv de B,2F ori. Sub aspectul randamentului la cereale, :om"nia se situa, la sf"ritul anului 23A3, pe unul din ultimele locuri n $uropa. Iivelul nregistrat de ara noastrO la consumul de ngrOOminte chimice la hectar i la numOrul de tractoare ce reveneau la o mie de hectare era de peste douO ori i respectiv ase ori mai scOzut, la ace ti doi indicatori, fa O de media Orilor europene dezvoltate. (e asemenea, producia medie pe vacO furajatO a fost n :om"nia n anul 23AA, de 23GG Eilograme, faO de media europeanO de F2=2 Eg i media Orilor dezvoltate de 42?> Eilograme. Locul :om"niei n ierarhia mondialO se poate reflecta i cu ajutorul indicatorului volumului e&porturilor pe locuitor. Acesta era n 23AA de 4GF de dolari americani pe cap de locuitor, fa O de media europeanO de 2AAG de dolari i de o medie a Orilor europene dezvoltate de F=FG dolari. Pn 23A3, s+a nregistrat un e&cedent al contului curent al balanei de plOi de ?,A miliarde dolari, folosit pentru lichidarea datoriei e&terne i creterea rezervelor internaionale ale :om"niei.

Situaia n decembrie 1989

La data de ?2 decembrie 23A3, :om"nia avea un produs intern brut de A>> miliarde de lei, adicO de apro&imativ GF,= miliarde de dolari, i un curs mediu de schimb de 24,3? lei pentru un dolar. $&porturile :om"niei totalizau, n anul 23A3, G,3 miliarde de dolari. (atoria e&ternO a Orii, n valoare

de 22+2? miliarde dolari, era achitatO integral, din februarie 23A3. Pn jur de GA@ din venitul na ional era realizat de industrie i 2G@ de agriculturO. Populaia salariatO reprezenta peste BF@ din cea ocupatO. Salariul minim era de apro&imativ ?.>>> de lei, adicO 2FG de dolari. :om"nia avea peste opt milioane de salariai i F,= milioane de pensionari .Peisajul bancar cuprindea cinci instituii + 7anca IaionalO a :om"niei, 7anca :om"nO de *omer $&terior, 7anca pentru AgriculturO i %ndustrie AlimentarO, 7anca de %nvestiii i *asa de $conomii i *onsemnaiuni .

Puterea economic a Romniei

Principalele industrii ale :om"niei sunt cea te&tilO i de ncOlOminte, industria metalurgicO, de maini uoare i de ansamblare de maini, minierO, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcii, chimicO, alimentarO i cea de rafinare a petrolului. O importanO mai scOzutO reprezintO industriile farmaceuticO, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice. Pn prezent, industria constructoare de maini /vedei (acia Logan- este foarte largO i este orientatO nspre piaO. %ndustria rom"neascO de %C cunoate o cretere anualO constantO. Puterea economicO a :om"niei este concentratO n primul r"nd pe producerea de bunuri de cOtre ntreprinderile mici i mijlocii n industrii precum cea a mainilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimicO, farmaceuticO, a aparatelor electrocasnice i a mbrOcOmintei. %n ?>>= :om"nia a reuit sO egaleze /la paritatea dolarului- P%7 pe locuitor realizat n 23AA. a O de media europeanO a produsului intern brut pe locuitor n ?>>B, de ?=.?>A de dolari americani i de cea mondialO, de A232 de dolari, :om"nia avea un nivel de BG?F de dolari, aproape de F,G ori mai scOzut dec"t cel european i se afla sub nivelul mediu mondial .

Economia subteran
Pn anul ?>>3, economia subteranO reprezenta circa o treime din produsul intern brut al :om"niei, potrivit unor estimOri ale companiei A.C. Dearne9. Aproape douO treimi din aceste sume provin din munca la negru, iar restul din nedeclararea veniturilor obinute.