Sunteți pe pagina 1din 14

Facultatea de Geografie, Turism si Sport Masterat: Kinetoterapia in recuperarea functionala

Angina pectorala

Student: Mihalca Petruta Andreea

2012

!P"#$S: 1.Introducere 2. Generalitati angina pectorala ( cazuze, obiective) 3. Revascularizarea miocardica


4. Kinetoterapia post revascularizare miocardica, post b! pass aorto coronarian 4.1."aza 1 de recuperare post b! pass aorto coronarian

4.2. "aza 2 de recuperare 4.3. "aza 3 de recuperare #ibliogra$ie

Angina pectorala %angorul&


%e de$ineste ca o durere toracica ce poate iradia spre gat,ma&ilarul in$erior sau brate, consecinta a unei irigari proaste a inimii. 'ngorul este o a$ectiune cardio vasculara $recventa in tarile dezvoltate, unde reprezinta una dintre principalele probleme ale sanatatii publice. (auzele anginei pectorale) angorul se e&plica prin ingustarea anormala a uneia sau mai multor artere ale inimii(coronarele).In ma*oritatea cazurilor de angor stabil cronic si de angor instabil,aceste diminuari de calibru se mani$esta in cursul e$ortului, cand necesitatile cardiace de +2 sunt crescute.

'tingerea arterelor coronare este,ca regula generala,consecutiva unui aterom (deposit lipidic pe peretii arteriali) ai carui principali $actori de aparitie sunt varsta,se&ul(angorul e mai tardiv la $emei),,ipertensiune arteriala, diabet, obezitate,,ipercolesterolemie, tabagismul si ereditatea.

'ngorul apatic este legat de contractia spasmodica a unei artere coronare $ara ca sa e&iste in mod necesar o ingustare a arterei in stare normala. %imptome si evolutie) in$artul miocardic angorul se mani$esta in timpul unui e$ort prin senzatie de strangere in spatele sternului, putand iradia spre gat, ma&ilar in$erior, spate, brate(stanga).

(omplicatia angorului consta in in$artul miocardic) artera ingustata se astupa. In$arctul se traduce printr o criza dureroasa, intense si prelungita,cu transpiratii, greturi sau voma si stare de rau (,ipotensiune arteriala), aceasta situatie impune transportarea $ara intarziere la un serviciu de urgenta cardiologica.

+biective -inetice ale anginei) ec,ilibrarea sistemului nervos si in$luentarea pozitiva a centrilor vasomotori. impiedicarea deconditionarii $izice a bolnavului peste limita impusa de su$erinta cardiaca. $avorizarea vasodilatatiei peri$erice si a decongestionarii unor segmente ale corpului. obtinerea vasodilatatiei locale si scaderea rezistentei peri$erice. reducerea $enomenelor de ateroscleroza prin stimularea $ibrinolizei (distrugerea trombului). intensi$icarea dozata a sc,imburilor metabolice. intensi$icarea activitatii sistemului de transport a +2 in vederea solicitarii dozate a cordului. cresterea e&tractiei arterio venoase a +2. ameliorarea $unctiei de agregare a trombocitelor si scaderea riscului de tromboze. scaderea sensibilitatii miocardului in catecolamine. (resterea tolerantei la glucoza si sensibilitatii la insulina.

(resterea $ractiunii protectoare lipidice (/01 colesterol). 'meliorarea $ortei si a rezistentei grupelor musculare ale membrelor si trunc,iului. 2entinerea 3 cresterea capacitatii de e$ort prin) 1. eliberarea in cursul e$ortului $izic a unui $actor rela&ant din endoteliul vascular,care contracareaza e$ectul vasoconstrictor simpatic, determinand vasodilatatia si cresterea debitului muscular. 2. prin intrarea intarziata in $unctiune a mecanismelor centrale de adaptare la e$ort,cresterea presiunii in capilarul pulmonar va $i intarziata si va apare la niveluri mai mari ale e$ortului. 3. cresterea tardiva a nivelului sangvin al lactatului. 4. ameliorarea si augmentarea (marirea,sporirea) mecanismelor peri$erice de adaptare la e$ort. 4. reducerea cat mai mare din di$erenta procentuala dintre 0'2 si 0'", in sensul ideal al suprapunerii acestora, prin reducerea 0'" pana la valorile 0'2. 5. scaderea indicelui tensiune timp a produsului dintre $recventa cardiaca si presiunea sistolica, ameliorarea contractilitatii ventroculului, cresterea $ractiunii de e*ectie. 6. in cazul bolnavilor cu 0'2 sever nu se urmareste decat mentinerea capacitatii de e$$ort e&istente.

"e'asculari(are miocardica
%cop (ideal) rezolvarea isc,emiei si a simptomatologiei anginoase prelungirea duratei de viata prevenirea in$artului miocardic acut mentinerea $unctiei ventriculare stangi ameliorarea tolerantei la e$ort

7ecesitatea cunoasterii anumitor parametrii care caracterizeaza starea pacientilor) 1.severitatea simptomelor si prezenta a$ectiunilor medicale associate. 2.semni$icatia $iziologica a a$ectarii coronariene. 3.aspectul angigra$ic al leziunilor coronariene. 4.$unctia ventricolului stang. Indicatiile c,irurgicale in boala coronariana sunt) 1. esecul tratamentului medicamentos si angina cu simptome severe.In cazul anginei severe cu leziuni coronariene metoda de electie este angioplastia. 2. stenoza de trunc,i principal al coronarei stangi. 3. boala coronariana cu $unctia ventricol stang deprimata. 4. angina instabila. 4. angina precoce postin$arct. 5. esecul angioplastiei percutane transluminale (89('). 6. reinterventia pentru recurenta simptomelor. :. leziunile coronariene asociate leziunilor valvulare c,irurgicale. (ea mai $olosita este astazi b! passul aorto coronarian e$ectuat sub circulatia e&tracorporala. In principiu operatia consta in realizarea unui ponta* intre aorta si coronara care prezinta leziuni obstructive distal de aceste leziuni. 8entru atingerea acestui scop pot $i $olosite mai multe tipuri de conducturi numite si gre$oane) gre$oane venoase, gre$oane arteriale pediculare si gre$oane arteriale libere. + ast$el de interventie c,irurgicala dureaza in general intre 3 si 5 ore. 0urata interventiei poate varia in $unctie de comple&itate si di$era de la un pacient la altul. +data terminata operatia, pacientii vor $i ingri*iti 2 3 zile in unitatea de terapie intensive. Inciziile e$ectuate sunt la nivelul partii mediane a toracelui anterior de a lungul sternului.8ot sa e&iste si incizii la nivelul membrului in$erior pentru a preleva venele necesare pentru b! pass. In perioada postoperatorie activitatea $izica se reia treptat in $unctie de starea $iecarui pacient.8ot sa apara dureri la nivelul inciziei bratelor si spatelui.

In mod obisnuit durata spitalizarii este de 2 3 saptamani.In timpul acestei perioade si dupa, pacientii pot avea zile bune si zile mai putin bune insa cu ameliorarea progresiva a starii generale.

Kinetoterapia post)re'asculari(are miocardica, post *+)pass aorto)coronarian


Starea post *+)pass aortocoronarian este caracteri(ata prin: prezenta unor depresii importante a centrilor respiratori prin analgezie pro$unda. scaderea volumelor pulmonare este ma&ima in prima zi. perturbarea termoreglarii prin ,ipotermie indusa de circulatia e&tracorporala. cre;terea travaliului cardiac (cererea de +2 este dublat< sau c,iar triplat<) si de instabilitatea ,emodinamica (in$arct perioperator, ta,icardie, aritmie, puseu ,ipertensiv, sangerare, tamponada( compresie rapida sau lenta a inimii datorita acumularii pericardice de lic,id puroi,sange, c,eaguri de sange sau gaz ca rezultat al esapamentului, rupturi cardiace, sindrom de decubit scazut) ce duce la ,ipo&emie. "unctia respiratorie) evaluarea restrictiva a volumelor pulmonare. ,ipo&ie cu ,ipercapnie prin scaderea capacitatii de trans$er a mono&idului de carbon. (auze) durere toracica poststernotomie astenie generalizata scaderea $ortei musculaturii inspiratorii prezenta $recventa a lic,idului pericardic sau pleural In aceasta etapa, -inetoterapia ampla si pro$unda, completata de e$orturile depuse, asigura eliminarea secretiilor acumulate. 2obilizarea sistematica a membrelor in$erioare si superioare, completeaza sedinta de -inetoterapie. Fa(a 1 de recuperare Preoperator: in$ormatii generale privind interventia c,irurgicala, -inetoterapie respiratorie. +biective generale si speci$ice prezenta si e$ectuarea preoperatorie a catorva principii $undamentale ale -inetoterapiei

prevenirea microatelectaziilor prin invatarea,respectiv educarea unei respiratii corecte(diri*area aerului la nivelul cailor respiratorii superioare in inspir si3sau e&pir ample si lente. constientizarea asupra miscarilor separate toracice si abdominale ca si a respiratiei pe cadrane) evaluarea tipului de respiratie mobilizarea si eliminarea eventualelor secretii din arboreal bronsic (posturi de drena* bronsic asistat si independent. educarea tusei si a respiratiei de tip =,u$$ing> prin inspiruri si e&piruri super$iciale pe gura si progresiv tot mai pro$unde) prevenirea inconvenientelor unui decubit prelungit toni$ierea musculaturii sinergice cu cea care urmeaza sa $ie sectionata in timpul interventiei operatorii. cresterea mobilitatii articulare,in special costovertebrala,costosternala si scapulo,umerala pentru abordul c,irurgical al toracelui. "egula: ritmul $iecarei $aze postoperatorii este modulat in $unctie de starea pacientului. edintele de -inetoterapie vor $i scurte pentru a nu obosi inutil pacientii.0urata lor va $i de apro&imativ 1? minute de 4 5 ori3zi. 2i*loace) e&ercitii de respiratie e&ercitii de mobilizare usoara a toracelui si a memburlui superior si in$erior mobilizari passive, Postoperator imediat %(iua 1),)-& . sectia de terapie intensi'a +biective generice si speci$ice) evacuarea secretiilor sangvinolente si dezobstructie bronsica din 3 in 3 ore . calmarea durerilor prin posturari si masa* usor al spatelui si a toracelui in special. (orectarea de$icitului static vertebral si a centurii scapulare. 8revenirea redorilor articulare prin pozitionari si mobilizari 'meliorarea circulatiei de intoarcere venoasa si prevenirea trombo$lebitelor postoperatorii

Reeducare respiratorie pentru re$acerea de$icitului respirator. 2i*loace) detubare si e&ercitii de drena* metode de rela&are si masa* corectarea pozitiilor de$icitare in pat,asezat,ortostatism sau mers mobilizari passive,active si e&ercitii de gimnastica medicala ale membrelor superioare si in$erioare plus a centurii scapulare e&ercitii de reeducare respiratorie manevre de intindere capsulo ligamentara. mers insotit pe culoar. Postoperator precoce %(iua,)-)/& +biective generice si speci$ice) pro$ila&ia complicatiilor de decubit. combaterea durerii. recuperarea de$icitului respirator si grabirea ree&pansiunii pulmonare. antrenarea respiratiei toracale in$erioare si cea abdominala . toni$ierea musculaturii respiratorii prin contrarezistenta. corectarea de$icitului static si scapular. evaluarea capacitatii de e$$ort. 2i*loace) e&ercitii de drena*, metode de rela&are, masa*, mobilizari active si passive cu contra rezistenta, mers neinsotit, antrenament la bicicleta, antrenament la e$ort,urcarea3coborarea unor trepte. Postoperator tardi' %(iua /))10& 'ccentul se va pune pe re$acerea capacitatii de e$ort in vederea readaptarii la viata socio pro$esionala prin e&ercitii analitice de reeducare respiratorie abdomino toracala, crescand treptat rezistenta opusa miscarilor respiratorii. %e va lucra mai mult pe inspir. %e va antrena aceleasi obiective ca anterior. onclu(ii practice ale fa(ei #

8acientul cu boala coronariana are o capacitate de e$ort sc<zut< datorit< sedentarismului vie@ii anterioare,recomand<rilor de reducere a e$ortului $izic ;i a $aptului c< pacientul consider< activitatea $izic< $actorul declan;ant al su$erin@elor sale. 8erioada de spitalizare trebuie s< modi$ice aceast< atitudine gre;it< $a@< dee$ortul $izic, redAnd Bncrederea Bn $or@ele proprii. R<spunsurile vagi, liberalizarea activit<@ii $izice permise,contribuie, de asemenea, la nesiguran@a pacientului, acesta $iind de obicei prea prudent, BntArziind reinser@iaBntr o via@< normal<, ori e&cesiv de e&igent ;i ast$el rapid descura*abil.9C este, Bn acest conte&t, pilonul esen@ial al evalu<rii condi@iei $izice a pacientului. 9estul trebuie e$ectuat la mai pu@in de o lun< dup< interven@ia c,irurgical<, $iind absolut necesar admiterii pacientului Bn $aza a II a derecuperare.

Fa(a a 2)a de recuperare


+biective generale si speci$ice) ameliorarea capacitatii aerobe. adaptarea mai buna a debitului sanguine muscular la cererea musc,ilor active. revenirea la o capacitate vasodilatatoare arteriolara normala. limitarea atro$iei musculare si a demineralizarii osoase. cresterea capacitatii de e$ort scaderea tensiunii arteriale diastolice si a $recventei cardiace la acelasi prag de e$ort. 2i*loace) e&ercitii de educare respiratorie, programe de gimnastica medicala, e&ercitii $izice usoare, e&ercitii de rela&are, stretc,ing, antrenament la e$$ort) cura de teren, *ogging, plimbari .

Fa(a a ,)a de recuperare


(uprinde totalitatea masurilor ce au drept scop mentinerea de lunga durata a bene$iciilor obtinute in $aza precedenta. 8acientul are Bn aceasta $aza o capacitate aeroba su$icienta pentru des$asurarea unei vieti normale, atat pro$esional cat si social. #olnavii, pentru a ;i men@ine condi@ia $izic< obi;nuit< ;i c,iar pentru a o Bmbun<t<@i, vor des$<;ura Bncontinuare programe de antrenament, veri$icate periodic de -inetoterapeut.Docurile sportive sunt indicate, evitAndu se Bns< cele ce impun e$orturi intense sau au un ritm $oarte rapid, nepermi@And o bun< adapare cardio vascular< (*odo, lupte, $otbal. #asc,et, rugb!).En $aza a III a este indicat mersu l

zilnic 3? F 5? de minute, cu o vitez< medie de 4 -m3,. Doggingul este indicat dar trebuie e$ectuat progresiv, ini@ial alternAnd cu perioade de mers, viteza de alergare $<cAndu seBn $unc@ie de controlul respirator (capacitatea de a men@ine o conversa@ie ;i r<spunsul cardiac "().

+biective generale si speci$ice) mentinerea, si c,iar, cresterea capacitatii de e$ort ma&ima in raport cu severitatea a$ectarii. reorientarea pro$esionala Bn raport cu capacitatea ma&ima de e$ort castigata. 2i*loace) ) mobiliz<ri active. e&erci@ii de rezisten@< la cicloergometru. elemente din *ocuri sportive. *ocuri sportive dar $<r< caracter competi@ional.

1i*liografie:
1. (ursuri anul III #"K. 2. 8<un Radu 9ratat de medicin< intern<. #olile (ardiovasculare, partea a IG a 1HH4. 3. Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, 8ro$. dr.0.Idreng,ea, 8ro$. dr.I. #ranea, 0r. I.Gaita, 8ro$ dr. 1 G,erasim. 4. ,ttp)33JJJ.Jattpad.com31222H4 -inetoterapieKpL1. 4. ,ttp)33JJJ.scribd.com3doc3255?11343Kinetoterapia in '$ectiunile (ardiovasculare 5. ,ttp)33JJJ.g,idulpacientului.ro3angina pectorala3