Sunteți pe pagina 1din 57

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Eugen Ovidiu Chirovici

Noua Economie
ABC pentru viitorii milionari

Pagina |1

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Prefata
Pe cind avea vreo patrusprezece ani, fiul meu mi-a pus doua intrebari care, la vremea respectiva, trebuie sa recunosc, m-au surprins oarecum nepregatit Prima: cum s-a nascut - si de ce economia si daca stiinta economica este, pana la urma, o inventie sau o necesitate A doua: care este !secretul! distribuirii avutiei in cadrul unui grup, natiune sau pe plan global" De ce natiuni/state bogate in resurse nu sunt in stare sa asigure locuitorilor un nivel de trai acceptabil in vreme ce altele, mult mai sarace, adapostesc intre frontiere cetateni prosperi? Sigur, de aici decurgeau multe alte intrebari, rezumate, in fond, prin chestiunea: exista retete si/sau factori determinanti ai succesului in economie/afaceri la nivel individual sau la nivel de grupuri mai mult sau mai putin largi (in ultima categorie incluzand si natiunile)? Exista acel ceva care conduce in final la succes sau la insucces? !at este intamplare si cat este stiinta in economie atunci cand parasim amfiteatrele scolilor si pasim in "ungla economiei reale, a business#ului propriu#zis? $u urmat si alte discutii, pe care mereu eu le#am considerat interesante # sper ca si fiul meu, care acum studiaza economia la %niversitatea din !ardiff, le#a considerat la fel& $m incercat in aceasta lucrare sa raspund plauzibil si pertinent tuturor acestor intrebari, ca si altora care pot constitui un soi de abecedar mai ales pentru cei care vor sa inceapa sau sa#si dezvolte o afacere pe cont propriu& Stiu din activitatea mea "urnalistica faptul ca economia este socotita in general o stiinta arida, putin accesibila si mai deloc indragita de publicul larg, desi toti suportam, pana la urma, in mod dramatic, consecintele unei con"uncturi sau alta in economia nationala/regionala/globala& 'ocmai de aceea am structurat lucrarea sub forma unor dialoguri, foarte libere si am oferit informatiile continute in ea intr#un mod, sper eu, digerabil pentru un public cat mai eterogen ca preocupari si pregatire& !ei care cred ca au in fata o carte destinata dezbaterilor academice, sa nu se mai oboseasca sa o cumpere: este primul sfat care va a"uta, iata, sa economisiti niste bani& (u doar ca impatimit in ale economiei, dar si ca scriitor sunt ferm convins ca si lecturile pe aceste teme pot fi la fel de interesante ca un thriller sau un roman de aventuri& )umea afacerilor este extrem de vie si ca orice lume isi are eroii ei, canaliile ei, inocentii si *iller#ii ei& Exista pana la urma o multime de moduri de a face afaceri si a aborda producerea si alocarea banilor in cadrul unei economii nationale sau unei companii& !ei care conduc sectoare publice sau companii sunt fiinte mult mai complexe decat ii dezvaluie, adesea sablonard, laudativ sau patetic, mass#media& )a fel si motivatiile care#i determina, uneori, sa#si asume riscuri care, in business, echivaleaza cu o expeditie pe $mazon sau cu escaladarea Everestului& +e multi dintre ei i#am cunoscut in cariera mea si pot

Pagina |2

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

sa spun ca m#au invatat mai multa economie decat unii dintre profesorii care mi#au predat pe bancile scolilor din ,omania, Statele %nite ale $mericii sau Scotia& 'uturor le sunt profund recunoscator& Si, evident, trebuie sa imi exprim inca o data recunostinta pentru institutia bancara de cea mai mare anvergura pe piata romaneasca # -!, Erste, care a sponsorizat cu atata generozitate aparitia acestei lucrari& !red ca si in viitor va ramane aceeasi prezenta profesionista in mediul financiar autohton si european& ($utorul)&

Pagina |3

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

#a inceput a fost ce"$%partea &'


Eugen Ovidiu Chirovici s-a nascut in anul &()*, a studiat la E+,% -rupul Bancii .ondiale' si detine trei titluri de +octor /onoris Causa Este membru de onoare al Academiei Oamenilor de 0tiinta din 1omania si este de profesie economist si 2 3urnalist !Noua Economie, ABC pentru viitorii milionari! este o incursiune in lumea companiilor si a banilor, o carte de economie care se citeste cu sufletul la gura, asemenea unui roman politist - Cum s-a nascut economia si de ce este specific umana" ,n scoala primara am invatat ca in zorii dezvoltarii, denumita generic !Comuna Primitiva!, bunurile apartineau grupului si prin urmare economia, in intelesul ei modern, era ca si ine4istenta +intr-o asemenea viziune s-a nascut, probabil, in forma ei embrionara, nostalgia comunismului # +oate sa para o afimatie socanta, insa eu cred ca economia se naste din&&&genetica. - Adica"$ # Simplu:oamenii sunt foarte diferiti de la individ la individ # mai mult, sunt D,$/$'0! diferiti, atat in abilitati cat si in nevoi (nu ma refer, natural, la cele de baza, cum ar fi hrana, adapostul si siguranta personala)& Sa luam de pilda o felina, cum ar fi un tigru& Exista deosebiri importante intre un individ si altul din aceasta specie # unul va fi mai puternic si va vana mai mult decat altul, va deveni mascul dominant si isi va perpetua mai mult genele decat un semen mai fragil& Dar singura diferenta ma"ora, intre cel mai slab dotat si cel puternic va fi aceea ca ultimul va controla un spatiu de vanatoare mai intins, inghesuindu#l intr#o arie mai restransa pe celalalt& (u#l vei vedea pe tigrul mai puternic oferindu#i din vanatul sau celui mai slab, in schimbul altui bun sau altui serviciu, pentru simplul motiv ca cel slab nu ar avea ce sa#i ofere& (evoile lor sunt similare # ca si abilitatile # si asta ii face sa nu poata comunica prin intermediul schimburilor, adica al economiei& %ite, sa luam o clasa primara dintr#o scoala oarecare& 0nca de la inceput se va demonstra ca unul are talent la desen, iar altul nu, ca unul este mult mai bun sportiv decat ceilalti, altul este mai indemanatic, etc& $vem toate motivele sa presupunem ca a fost asa inca de la inceput& (E120)E si $-0)0'$'0)E diferite nasc necesitatea schimbului& 1orbeai de !omuna +rimitiva, adica de perioada istorica tribala, in care omenirea traia in comunitati restranse& Sa presupunem ca un membru al tribului vana mai bine, fiind mai puternic, deci avea un exces de carne, sau un exces de plante comestibile fiind un abil culegator& !orect? - Corect # Dar un altul era un bun artizan si avea talentul de a confectiona uneltele necesare vanatorii mai accentuat decat iscusitul vanator& !e rezulta in mod natural de aici? Schimbul, in speta carne contra lame de silex sau varfuri de sageti& %n tigru nu#si poate cumpara gheare mai puternice de la un alt tigru,

Pagina |4

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

gheare care sa#l a"ute sa#si sporeasca randamentul la vanatoare& +rimul act economic din istorie a fost probabil un schimb de o asemenea natura # primul act de comert, cum i#am spune in termeni moderni& Daca toti am fi fost la fel sau deosebirile dintre noi ar fi fost minore, nu ar fi existat economie& 'ocmai de aceea comunismul # inclusiv in plan economic # a fost profund neperformant& $cest sistem contrazicea, printre altele, realitatea cea mai profunda a speciei noastre si anume aceea ca suntem extrem de diferiti, atat din punctul de vedere al performantelor de orice natura, cat si din punctul de vedere al nevoilor fiecaruia dintre noi& %n milionar modern ofera o suma consistenta pentru un tablou care nu are nici un soi de utilitate & 'ot asa, primul pandantiv confectionat din piatra a fost descoperit in 0ndonezia de astazi si dincolo de o posibila functie atribuita ca fiind magica, rolul sau era fara indoiala si estetic& !onfectionarea lui, cu mi"loacele timpului, necesita multe ore de munca& !e inseamna asta? - " # 0nseamna ca artizanul avea suficient timp pe care sa#l dedice confectionarii podoabelor, or asta inseamna, mai departe , ca cineva ii asigura hrana necesara in tot acest timp& Si asta nu se putea face decat prin intermediul schimbului& 1anatorul/culegatorul era dispus sa ofere o parte din rodul activitatii sale in schimbul unui asemenea pandantiv& Daca fiecare dintre noi ar fi fost capabil sa produca artefacte # deci talentul ar fi un bun comun , pe de#o parte, si sa vaneze, pe de alta # am fi fost, fiecare dintre noi, un soi de mica economie in sine, autarhica sau eventual o haita care usura vanatoarea, producerea hranei& - +ar intr-o asemenea societate, ce se intampla cu cel care nu era capabil sa ofere nimic"$ .i-ai vorbit de vanator si de artizan Nu toti indivizii sunt capabili sa vaneze sau sa confectioneze podoabe ,n timp, prin selectie, s-ar fi dezvoltat o societate a !talentatilor! intr-un domeniu sau altul, indivizii lipsiti de aptitudini de e4ceptie fiind eliminati pe cale naturala # $m folosit o paralela oarecum simplista # cea cu tigrul # pentru usurinta intelegerii, insa nu trebuie uitat nici o clipa ca omul este mai mult decat animalul fara pene si unghii late , cum spunea +ascal si cu siguranta a fost asa inca din prima etapa a existentei sale # vezi picturile rupestre de la $ltamira& (u vreau sa deviez sensul discutiei, dar niciodata nu am crezut in teoria semimaimutei paroase care la un moment# dat s#a ridicat in doua picioare pentru a vedea mai bine deasupra ierburilor din savana& /ai logic ar fi fost # conform teoriei evolutioniste inaugurate de Dar3in # sa ne dezvoltam gheare si colti si sa ne creasca blana in sezonul rece, adica sa ne adaptam in directia in care au facut#o '2$'E celelalte vietuitoare& 4ac iarasi apel la antropologie& 2 descoperire recenta din $frica ne arata ca o femeie suferinda de o artrita paralizanta # deci care era complet descalificata pentru orice fel de activitate productiva # a trait cativa ani buni cu aceasta maladie& 2r, asta inseamna ca a fost hranita si ingri"ita # de partener, de trib, nu se stie, dar cineva o hranea, intr#un mediu suficient de vitreg incat hrana sa fie greu de obtinut& $sta se intampla acum aproape un milion de ani& (u prea seamana a atitudine de maimuta bipeda, nu?.

Pagina |5

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

0maginea brutei paroase si nu prea destepte s#a nascut din teza lui Dar3in inghitita in secolul al 5l5#lea oarecum pe nemestecate, pentru ca atunci si -iserica era mult mai dogmatica si pretindea, impotriva evidentei, ca pamantul a fost creat acum cateva mii de ani si ca toate animalele existente provin din cele salvate de (oe cu faimoasa lui $rca& %nei asemenea abordari i s#a raspuns cu o abordare stiintifica la fel de ingusta, pana la urma& 0n plus, secolul luminilor ii invata pe oameni ca tot ceea ce era vechi era cu siguranta mai primitiv # atunci s#a nascut si denumirea de Dar* $ge, adica de Ev /ediu intunecat& $stazi ne dam seama ca Evul /ediu nu era deloc intunecat si ca stramosii nostri de acum mii sau sute de mii de ani erau fiinte la fel de complexe ca cele de astazi& 0nclusiv din punct de vedere economic& Si mai exista ceva: necesitatea unor munci, haide sa la spunem, putin calificate si care nu necesita talente sau aptitudini de exceptie& 0n cazurile de mai sus, un vanator are nevoie de haitasi iar un mester in silex are nevoie de cineva care extrage silexul din cariera& Si astazi intr#un santier avem arhitecti si ingineri, dar si salahori slab sau deloc calificati& $sadar nu exista o probabilitate sa construim in timp o confrerie a talentatilor si sa#i eliminam pe cei lipsiti de abilitati& - Nu m-ai invatat tu ca orice speculatie ramane, pana la urma, o ipoteza in absenta dovezilor !solide!" # !ategoric, insa exista din belsug si asemenea dovezi solide& $rtistii care pictau pesterile erau hraniti de ceilalti, ca si un saman care asigura # datorita gandirii magice despre care vom mai vorbi, pentru ca o asemenea gandire, desi poate sa para straniu, se face simtita si in domeniul exact al economiei # protectia comunitatii, la fel cum astazi donam firesc bani pentru burse la $rte +lastice sau pentru -iserica ce ne are in gri"a din punct de vedere duhovnicesc& !hiar daca am fi de acord ca istoria incepe in Summer # adica istoria cunoscuta, dupa ultima glaciatiune # nu trebuie sa uitam ca printre tablitele de lut inscriptionate cele mai multe se refera la legi, pe de#o parte (adica reguli de conduita intr#o societate care devenea mai complexa decat mica comunitate care era tribul) si, atentie, la !2(',$!'E !2/E,!0$)E& Si aici a"ungem la o alta componenta care a condus in timp la nasterea economiei moderne: capacitatea unor indivizi de a oferi SE!%,0'$'E in schimbul unor contributii materiale mai mult sau mai putin consistente& - +eci de a-si impune forta # +ana la urma, la scara istorica, nici un individ sau un grup de indivizi nu rezista semnificativ prin impunerea fortei& %n individ poate teroriza o comunitate mica si deveni un soi de tiran#parazit, traind din munca celorlalti& %n grup structurat de indivizi poate teroriza o comunitate mai mare # vezi parabola din 4erma animalelor a lui 2r3ell # o perioada de timp& Dar, parafrazandu#l pe )incoln, nici un individ nu#i poate teroriza pe toti ceilalti pentru totdeauna& /ai devreme sau mai tarziu cei opresati se unesc si#l elimina pe naravas & 2ferta de securitate inseamna, insa, un grad de acceptare, de contract social liber consimtit de ma"oritate& ,egele, conducatorul, seful comunitatii # impreuna cu sistemul care#l genera # oferea siguranta celorlalti membri ai comunitatii& Era echivalentul modern al taxelor pe care le platim astazi catre ceea ce numim S'$', odata cu epoca moderna, taxe din care se dezvolta si institutiile securitatii nationale, menite sa ne apere in caz de pericol: armata si serviciile speciale&
Pagina |6

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

0nca din Summer apare si o E'0!$ a afacerilor& Daca vindeai un animal de munca bolnav, de exemplu, in cunostinta de cauza, provocand o paguba cumparatorului, erai obligat sa#i returnezi pretul& !ineva trebuia sa vegheze ca aceste reguli ale "ocului economic # dar si social si moral # sa fie respectate, fiind capabil sa# si exercite coercitia in caz de nesupunere& )a fel ca astazi # daca ai pacalit pe cineva, esti obligat in instanta sa repari pre"udiciul si/sau sa platesti cu ani buni de inchisoare, proportional cu raul comis& 0n comunitatile mai mari si mai complexe, asemenea reguli ale "ocului devin absolut necesare, pentru ca aici a"ungem la o alta caracteristica a naturii economiei pe care poate ca o intuiesti&&& - 0incer, nu # 'entatia de a pacali, de a gasi o cale mai scurta spre bunastare& Daca nici un negustor nu s#ar fi gandit sa#l pacaleasca pe cumparator, in Summerul de care vorbim, nu ar fi fost necesare legi care sa reglementeze activitatea si sa impuna sanctiuni drastice impotriva unor asemenea practici&

#a inceput a fost ce"$%partea 5'


- Cu alte cuvinte actele economice si-au avut inca de la inceput escrocii lor # Exact, pentru ca si asta deriva din natura umana si tocmai de aceea vei vedea ca mecanismele multor escrocherii nici macar nu s#au schimbat in istorie& 0ti voi da doar doua exemple& 0n Egiptul antic, exista un obicei consacrat de stufosul si bogatul cler al timpului ca fiecare credincios # mai putin sclavii, fireste # sa ofere zeilor o ofranda simbolica pentru membrii familiei plecati dintre cei vii& 0n general era vorba de un animal de mici dimensiuni care era mumificat si varat intr#o urna sigilata& Evident, aceasta operatiune era costisitoare& $rheologii din zilele noastre au avut surpriza sa constate ca multe # foarte multe, din pacate # asemenea urne nu contineau ramasitele unor animale mumificate, ci simple truca"e: carpe goale si lut ars& !u alte cuvinte, o industrie foarte dezvoltata a falsurilor, varate pe gatul credinciosilor& /ergi astazi la 0erusalim si vezi tonele de apa, pietricele sau crengute de copac ce provin, nu#i asa?, din locurile socotite sacre de lumea crestina& 0ar turistii le cumpara desi o minima "udecata logica ar trebui sa le spuna ca in acest ritm ar fi disparut de mult orice copac sau forma de relief din zona& $sta inseamna exploatarea credintei si naivitatii unui client si aceasta exploatare a insotit dintotdeauna economia si a adus bani frumosi in buzunarele celor dispusi sa treaca peste etica si morala& 'ocmai de aceea religiile cu cat au evoluat in timp cu atat au condamnat mai aspru imbogatirea prin orice mi"loace, culminand cu crestinismul timpuriu, pentru care pilda christica era si o pilda a saraciei& Economia si schimburile au devenit de#a lungul timpului mai complexe, deci mai complexe au devenit si mi"loacele de a profita de naivitatea celuilalt pentru a te imbogati, fapt sanctionat nu doar de legi # care consacra etica # ci si de perceptele religioase # cele care consacra morala& - /aide sa te intreb altfel +aca a e4istat un moment - folosind fizica, sa-i spunem 67, Big Bang-ul economiei, de ce in timp e4ista asemenea decala3e intre dezvoltarea diverselor comunitati umane" +e ce astazi 0uedia are nivelul de trai pe care-l are si locuitorii sai traiesc in bunastare, pe cand africanii sau aborigenii nu" Cand au aparut aceste decala3e si cat vor mai dura" 0i de ce au aparut"
Pagina |7

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Este o intrebare extrem de dificila&&&0n urma cu un secol orice economist ti#ar fi raspuns facand recurs tot la genetica& Era limpede: omul alb era superior tuturor celorlate rase, prin urmare nu mira pe nimeni ca englezii, de pilda, aveau un imperiu in care soarele nu apunea niciodata, in vreme ce triburile zulu, aborigenii din $ustralia sau indienii din $merica de (ord apartineau, evident, unor rase inferioare, incapabile de performanta, invatare, sortite muncii brute si nivelului de trai derizoriu& - ,nteleg ca o asemenea abordare o consideri falsa 0i totusi, o e4plicatie trebuie sa e4iste # Exista, dar nu rezida in genetica sau in teorii rasiale, ci in relief si in sansa geografica, inca din zorii omenirii& (u uita ca ceea ce intelegem prin bogatie a insemnat, milenii si milenii la rand, bogatia funciara, adica pamantul& !omunitatea umana timpurie nu a depins atat de mult de vanat precum s#ar crede # stau marturie dovezile descoperite de arheologi& 1anatul este dificil si consuma foarte mult resursele de energie& De asemenea, am domesticit de#a lungul timpului foarte putine animale dintre cele cunoscute& $m depins, in esenta, milenii si milenii, de cules& De fapt, carnea a devenit un bun relativ comun in alimentatie in ultima suta de ani& 2mul preistoric, cel al antichitatii si chiar cel al Evului /ediu consumau putina carne& !erealele si fructele au fost izvoarele noastre de hrana& Si aici a"ungem la izvorul inechitatii sanselor in ceea ce tu numeai momentul '6 # geografia& +rimele civilizatii # am mentionat Summerul, dar mai sunt cea egipteana sau cea minoica # s#au dezvoltat dupa ultima glaciatiune in "urul unor zone cu pamant deosebit de fertil& De asemenea, climatul permitea existenta unor animale relativ usor de domesticit # capra si oaia salbatice, vitele, porcul& Daca ne referim la aborigenii din $ustralia sau la triburile de pe $mazon, de exemplu, vom observa cel putin doua lucruri: pamanturile nu se preteaza cultivarii unor plante uzuale alimentatiei si, doi, animalele care traiesc in acele ecosisteme nu pot fi domesticite sau degeaba ar fi domesticite pentru ca nu ar constitui o sursa pertinenta de hrana& Si mai intervine un factor: timpul& - 6impul" # Da, timpul& Este in -iblie un episod semificativ din acest punct de vedere& !and 4araonul afla ca evreii # aflati in stare de semisclavie # se agita la chemarea lui /oise, intreaba care este servitutea pe care aceasta comunitate o presteaza pentru dominanti& $fla ca evreii erau obligati sa confectioneze caramizi din chirpici& $ceste caramizi se turnau din lut amestecat cu paie si se uscau la soare& +aiele si le procura singuri, sau le dam noi? , intreaba 4araonul& 0 se raspunde ca paiele sunt oferite de stapanire& $tunci de astazi vor fi obligati sa le procure singuri, in asa fel incat sa nu mai aiba timp sa alerge dupa naluci , este sentinta 4araonului& /orala? !el care munceste non#stop # este vorba de munca bruta # nu are timpul necesar sa devina creativ, iar sansa unui inovator sau artist de a fi intretinut de o asemenea comunitate este minima& $borigenii nu aveau de ce sa inventeze plugul, nici de ce sa domesticeasca un cangur, de exemplu& $mazonienii nu aveau de ce sa domesticeasca o anaconda sau o pasare tucan& 'riburile de piei#rosii din $merica de (ord traiau aproape exclusiv exploatand prin vanatoare turmele de bizoni, dar acestia pasunau in turme imense si ar fi fost imposibil de hranit daca iti trecea prin cap sa le domesticesti # ar fi trebuit sa devii tu insuti un migrator in cautare de pasuni, in loc sa te asezi in calea
Pagina |8

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

migratiei lor naturale& Sa revenim acum la norocosii evolutiei, in Europa sau in 2rientul $propiat& /ai peste tot era posibila cultivarea cerealelor de baza # grau si ovaz # a fructelor si tot aici traiesc animalele usor de domesticit, hranit si exploatat # oaia, vita, porcul& 0nca de la inceput comunitatile de aici au fost suficient de prospere incat sa#si permita o continua evolutie& %ite, ai aici un obiect din piatra& - Pare un varf de sageata din cremene # Da, l#am cumparat dintr#un loc tare drag mie, )ouvre des $nti7uaires, la +aris& $re circa zece mii de ani si este echivalentul unei mitraliere /8 de astazi& +are simplu, dar este rezultatul a mii de ani de evolutie a acestui tip de armament& +rovine dintr#un site situat in 9ermania de astazi& 1arfurile de sageti ale nativilor# americani din prima epoca a colonizarii S%$ nu sunt foarte diferite # numai ca intre timp europenii confectionau arme de foc& %neltele de bronz sunt mai dificil de confectionat decat cele din piatra # cremenea se gasea din belsug # iar cele din fier inca si mai greu& $rtizanii aveau nevoie de foarte mult timp pentru a identifica un zacamant de minereu, a#l extrage, a concepe si construi un cuptor de topire si asa mai departe& (ici aborigenii si nici nativii#americani nu#si permiteau asa ceva # intretinerea acestui corp tehnologic & )a fel cum o natiune saraca de astazi nu#si permite intretinerea unei activitati de cercetare performanta sau unui corp universitar de elita& 1om mai reveni asupra acestui aspect& - +eci spui ca mii de ani geografia a fost singura care a condamnat la stagnare comunitati intregi, in vreme ce alte au fost, intr-un fel, !condamnate! la progres # Da& - +ar cum se e4plica atunci ca si alte comunitati care au fiintat in conditii vitrege - nordicii, de e4emplu - au a3uns la o dezvoltare considerabila in epocile la care ne referim 0tramosii suedezilor sau danezilor traiau in conditii poate mult mai vitrege decat cele ale bulgarilor de astazi # $tentie. ,ecursul la trecut si istorie in explicarea prezentului poate fi extrem de inselator&&& - 6ocmai asta incercam sa spun si eu # (u, pentru ca nu ti#am expus decat %($ din cauze, tu aducand vorba de acel moment '6 # o conventie, de altfel, nu a existat un asemenea moment in istoria relatiilor economice (nu vom sti niciodata cu certitudine cand, de ce si unde a fost oferita prima ciosvarta de carne in schimbul unei sulite de lemn cu varful calit in foc si, in fond, nici nu are importanta)& ,evenind, da#mi voie sa te contrazic # viata eschimosilor in nordul $las*ai este si astazi una dintre cele mai grele din lume& Daca te referi la civilizatiile nordice, nu uita ca aproape toti provenim din marea familie indo# europeana iar tinuturile aspre ale Suediei sau Danemarcei de astazi ofereau protolocuitorilor destule oportunitati, ca sa le spunem asa, de la resurse minerale la o hrana bogata in proteine # pestele&

Pagina |9

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

$u devenit navigatori iscusiti tot datorita geografiei& $mazonienii nu aveau nevoie decat de o piroga cioplita cu toporul din obsidian pentru a naviga pe raurile locale, pe cand vi*ingii aveau nevoie de nave puternice pentru a se deplasa in longitudine si in latitudine& 0ar in timp decala"ele s#au accentuat& De fapt, traim pentru prima oara intr#o epoca in care accesul la tehnologie si prosperitate este un bun relativ comun& (u compara timpul afacerilor de astazi cu timpul din trecut& $i ideea cat ii trebuia la inceputul Evului /ediu unei mirodenii sa a"unga, din momentul in care era incarcata in caravana, in farfuria unui bogat senior din Europa? - Cateva saptamani" # /ai bine spus luni, uneori si mai bine de un an& Si asta in Evul /ediu, cand piperul sau scortisoara erau mai scumpe decat aurul si erau socotite in inventare printre cele mai de seama bunuri ale unei seniorii, alaturi de bi"uterii si pietre scumpe& - Cum si de ce s-au schimbat in timp ceea mi-ai spus pana acum" Ce mutatii au intervenit" # Despre asta vom discuta maine& Dar nu uita concluziile de astazi& +rima: la baza dezvoltarii economiei sta diferenta dramatica dintre indivizii aceleiasi specii, ceea ce face absolut necesar schimbul& $ doua: regulile "ocului economic , in esenta lor profunda, in reflexele si necesitatile lor fundamentale, nu s#au modificat mai deloc in toata istoria cunoscuta& /ereu actul economic a fost insotit de legi si reglementari si mereu a presupus o forta potential coercitiva capabila sa#si asume, la o adica, rolul de arbitru& $ treia: geografia a determinat hotarator nasterea si dezvoltarea primelor civilizatii cunoscute, condamnand in acelasi timp la stagnare (din punct de vedere economic, nu neaparat si cultural, de pilda) alte civilizatii& $sta schimba (oua Economie si tocmai de aceea voi va numiti 'he !hoice 9eneration, adica 9eneratia !are $re De $les& +oate prima din istorie& - Adica"$ # De ce vrei sa strici surpriza zilei de maine?. - Bine, astept

Cand bogatii sunt amenintati cu ,adul %partea &'


- +e ce economia Evului .ediu seamana prea putin cu aceea a Antichitatii" Ce s-a intamplat" O mana de intelepti au modificat lucrurile"

- Care" Ceea ce ai zugravit pare un sistem inchis ermetic # Spuneam de softul instalat de -iserica& $cel soft s#a fisurat definitiv in timpul /arii Epidemii de !iuma, care a izbucnit la "umatatea secolului al 5l1#lea si a ucis mai mult de "umatate din populatia Europei
P a g i n a | 10

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

(estimarile sunt foarte aproximative)& $ fost cea mai mare catastrofa a istoriei cunoscute, iar impactul asupra populatiei este greu de imaginat& (oi cunoastem doua conflagratii mondiale, epidemia de gripa spaniola care a urmat /arelui ,azboi& Dar imagineaza#ti o catastrofa # razboi sau altceva # care ar fi lasat in urma de o suta de ori mai multi morti decat $l Doilea ,azboi /ondial, de exemplu& Socul a fost incredibil si a schimbat pentru totdeauna softul initial& -iserica socotita pana atunci atotputernica s#a dovedit complet neputincioasa in fata flagelului si prin urmare autoritatea ei a fost zdruncinata din temelii& $cest flagel, de fapt, a deschis calea ,eformei in plan religios si a ,enasterii in plan cultural si stiintific& 'otul a inceput sa fie pus sub semnul intrebarii si de aici a"ungem la cartezianul /a indoiesc deci cuget, cuget, deci exist & 2amenii si#au castigat dreptul la indoiala& 0n al doilea rand, faptul ca anul :666, in "urul caruia s#au construit scenarii apocaliptice colective # unii si#au vindut tot avutul si au asteptat impacati ;udecata # a trecut fara sa se intample nimic, a creat o alta perceptie a timpului in paradigma crestina& Sfarsitul nu a mai fost perceput ca fiind chiar atat de iminent, asa ca pana vine, trebuie vazut cam cum putem trai si, eventual, cum sa ne imbunatatim viata& 0n al treilea rand, prin intermediul primei !ruciade si a constituirii ,egatului de 0erusalim, schimburile # inclusiv stiintifice si culturale # intre 2ccidentul crestin si 2rientul islamic s#au intensificat& De fapt, contactul cultural avusese loc ceva mai devreme, cand in urma ,econ7uistei spaniole # recucerirea Spaniei din mainile maurilor # calugarii#copisti au tradus si#au raspandit in toata Europa manuscrisele arabe care conservau intelepciunea $ntichitatii& Scolastica lui 'oma d<$7uino a incetat a fi socotita intelepciunea ultima a unei lumi care#si astepta impacata cu sine sfirsitul& S#a deschis calea stiintei, iar stiinta va sfarsi prin a produce, incepand cu finele secolului al 51lll#lea, civilizatia tehnologica in care (inca) traim pina in ziua de astazi& - Ai enumerat trei motive Care este al patrulea" # Este cel putin la fel de important ca celelalte si, de fapt, inca si mai importanta a fost actiunea lor con"ugata& %ltimul decurge, de fapt, din cele trei& 'eoria pamantului plat si situat in centrul %niversului a fost pusa sub semnul indoielii # putini stiu ca de"a vechii greci sau evrei S'0$% ca pamantul este rotund si se invarteste in "urul Soarelui # iar navigatorii au incercat sa demonstreze practic acest lucru& )#a reusit /agellan, care a demonstrat ca intr#adevar +amantul este rotund, deci finit& +erceptia unei lumi relativ infinite, usor de crezut intr#o epoca in care == la suta din populatie se invartea pe o raza de cateva mile in "urul gospodariei o viata intreaga, s#a preschimbat cu aceea a unei lumi finite& 2r, ce inseamna asta? - Ce inseamna" # Daca +amantul este finit, inseamna ca si resursele lui sunt finite& 0nseamna ca daca cineva ia o palma de pamant, o ia in defavoarea celuilalt& 'oate marile puteri ale timpului # Spania, 4ranta, $nglia sau 2landa # incep o cursa dura pentru ocuparea de teritorii si exploatarea lor economica& 2 asemenea viziune asupra lumii # inclusiv in expresia ei economica # nu ar fi fost posibila daca +amantul ar fi fost perceput ca fiind infinit, iar sfarsitul sau iminent&

P a g i n a | 11

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

!ursa coloniala a insemnat dezvoltare tehnologica # nave mai puternice si mai sigure, arme mai sofisticate, etc # dar si noi instrumente de comert si afaceri& $ condus la dezvoltarea fara precedent a sistemului bancar si a instrumentelor mai sofisticate de pastrare a banilor si de finantare a intiativei& +ana atunci bancherii finantau doar razboaie, pentru ca ele consumau banii aristocratiei& 0ncepand cu acea cursa, ei vor finanta si afaceri cu strainatatea& $sta implica activitati de curta" intre mai multe monede, sisteme de dobanzi, etc # unele se folosesc si astazi& Si cum cea mai mare parte a aristocratiei a ramas prizoniera vechii paradigme # afacerile erau socotite degradante # initiativa a fost preluata de ceea ce istoricii au numit burghezie, denumire derivata semantic din burg , adica locuitorii cetatilor#orase& - Bine, dar aristocratia detinea ma3oritatea avutiei, oricum #Da, a avutiei funciare& (umai ca lent, in decursul a trei secole aproximativ # incepand cu secolul al 51# lea, dupa /area Epidemie de !iuma si sfarsind cu secolul al 51lll#lea # pe de#o parte aristocratia a pierdut o ciosvarta a acelei bogatii iar pe de alta parte s#au creat noi surse de bogatie, controlate de burghezie, nu de aristocratie& - ,ar aristocratia s-a consolat si s-a retras cuminte in penumbra istoriei # (u fi ironic. Stii bine ca nu a fost asa& !onfruntarea a fost dura si nu o data contondenta & 9estul simbolic al executarii regelului !arol l Stuart in $nglia s#a vrut a fi semnalul ca nici macar regii nu pot face ce vor si ca bunul#plac al aristocratilor a cam luat sfarsit& +rimul punct al +etitiei care i#a fost adresata regelui de catre +arlament se referea la&&&taxe. Se sublinia faptul ca nici macar un cap incoronat nu trebuie sa aiba privilegiul de a impune dupa bunul#plac taxe si impozite supusilor sai& !arol nu a ascultat si a urcat pe esafod dupa ce capetele rotunde ale lui !rom3ell au infrant trupele regale& ,evolutia franceza a fost mult mai dura si a tins, in extremele ei, chiar sa extermine aristocratia din punct de vedere fizic& (u au mai existat vinovatii individuale, ci colective # simpla apartenenta la o clasa inseamna blamul si chiar condamnarea& 0ti suna cunoscut? - 0talin, .ao " # Exact& +ana la urma aburii rosii ai comunismului s#au copt in timp de tricotezele asistau la ghilotinarile in masa& Dar vom a"unge si acolo& Deocamdata sa ne oprim la secolul in care burghezia triumfatoare, dupa expresia unui istoric drag mie, s#a instalat solid la carma istoriei& %nele state au devenit ,epublici, iar cele care au ramas monarhii au consacrat totusi un rol#cheie al +arlamentului& 0deea contractului social a lui ;ean#;ac7ues ,ousseau s#a concretizat in consacrarea !onstitutiei si a egalitatii in fata legilor&

Cand bogatii sunt amenintati cu ,adul %partea 5'


- Numai lucruri bune Povestea se sfarseste cu !au trait fericiti pana la adanci batraneti!" $bia 'edd> ,oosevelt, in $merica, a inceput sa se incrunte la corporatii, bazandu#se pe imensa lui popularitate printre cei saraci& +rin urmare, economia producea tot mai mult, dar puterea de cumparare a pietei nu crestea nici pe departe in acelasi ritm&
P a g i n a | 12

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

+roduceai, de pilda, tot mai multe camasi, dar cui sa le vinzi daca masa nu avea bani si cetateanul obisnuit isi cumpara tot doua camasi pe an?. (u poti sa vinzi bunuri de larg consum unei minoritati de bogati # cate camasi isi poate cumpara un miliardar?. 2ricum, nu destule pentru a sustine o cerere de piata& 0ar daca fabrica de camasi da faliment si isi concediaza muncitorii, atunci acestia raman fara salarii, deci isi vor reduce si achizitiile de alte bunuri& 0ar fabricile care produc aceste alte bunuri dau faliment la randul lor, numarul somerilor creste si mai mult si asa se intra in cercul vicios al crizei de durata si proportii& Si nu exista debuseul extern # exporturile # decat intr#o proportie mult mai redusa decat astazi& $sadar producatorii depindeau de pietele interne& 0n al doilea rand, asa#zisa lege#teorie economica ce guverna afacerile era aceea a unui economist francez din vremea lui (apoleon, Sa>& )egea Sa> spunea ca rolul afaceristului era acela de a produce cat mai mult si cat mai bine (calitativ) # marfurile lui, in aceste conditii, isi vor gasi cumparator pe o piata in care nimeni nu trebuie sa intervina cu nimic& $sa procedau corporatiile si in anii <?6& (umai ca tehnologiile avansau, se producea intr#adevar tot mai mult si mai bine, fara ca cineva sa#si dea seama ca mai trebuia o variabila pentru ca reteta succesului sa fie completa # cererea solvabila, adica aceea care acopera in putere de cumparare& Degeaba noile materiale de constructie permit confectionarea caselor mai ieftine si mai usor de pus pe picioare, cand potentialii beneficiari # cei care fie nu au case, fie doresc sa le schimbe # nu au bani pentru a le cumpara& (u trebuie uitat ca /area !riza a fost o criza de supraproductie, nu de subproductie&'reptat intreprinderile au inceput sa aiba stocuri tot mai mari, si#au restrans productia, au inceput concedierile masive # iar asigurari de soma" nu existau, nici asigurari sociale # si pana la urma s#a prabusit si -ursa: actiunile au inceput sa valoreze mai putin decat hartia pe care erau tiparite& +anica a facut restul& Din lumea dezvoltata economic # S%$, $nglia, 4ranta, 9ermania # criza a ricosat in cele mai slabe& %ltimele erau furnizoare de materii prime si pe masura ce primele si#au redus importurile ca urmare a restrangerii productiei, preturile s#au prabusit, iar aceste state au intrat la randul lor in vrie economica& 0nvatamintele rezultate din aceasta lectie au croit capitalismul asa cum l#am cunoscut pana la finele anilor <=6, cand va interveni urmatoarea mare mutatie genetica , pe care o cunoastem sub numele de (oua Economie si despre care vom vorbi, de fapt, in zilele in care urmeaza& $stazi ne oprim aici& +oti sa faci un rezumat? - 8oi incerca, sper ca am inteles Economia Evului .ediu a fost cea mai statica, mai ales ca urmare a paradigmei crestine a primului mileniu dupa /ristos - sfarsitul iminent si condamnarea trufiei de a dori sa-ti schimbi conditia, inclusiv imbogatindu-te Abia dupa ce Biserica si-a pierdut puterea absoluta ca urmare a .arii Epidemii de Ciuma, care a condus la aparitia 1enasterii, o noua paradigma - care culmineaza cu !0ecolul luminilor! - permite inclusiv dezvoltarea afacerilor si

P a g i n a | 13

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

edificarea

economiei

moderne

# (u uita si rolul "ucat de marile descoperiri geografice: un +amant finit este un +amant care trebuie ad"udecat cat mai repede intre marii "ucatori de putere, inclusiv economica& - Asa este ,nsa aceste schimbari, care culmineaza cu aparitia capitalismului modern, continua sa genereze inechitati ma3ore in producerea si distributia avutiei, atat in interiorul natiunilor, cit si in plan international, intre natiuni Ai incheiat spunindu-mi ca ACE06 capitalism ia sfarsit, practic, o data cu declansarea .arii Crize din perioada &(5(-&(99, cand tot sistemul a fost aproape de colaps, un colaps asemanator cu cel pe care sistemul economiei planificate de tip socialist l-a cunoscut la finele anilor :;7 +ar mai am, repede, o mica intrebare2 # 'e rog& - +e ce sistemul capitalist a reusit sa descopere atunci reteta redresarii si a mers inainte, pe cand sistemul comunist , de pilda, de la finele anilor :<7 nu a reusit reformele necesare" # +e scurt: opinia mea este ca sistemul comunist era imposibil de reformat, pentru ca, asa cum iti spuneam ieri, pornea de la premisa complet gresita a E9$)0'$'00 indivizilor& 2r, eu cred, asa cum ti#am spus, ca tocmai 0(E9$)0'$'E$ a nascut schimbul, adica economia& !e este de reformat intr#un sistem in care un inginer performant castiga la fel ca unul mediocru sau slab de#a dreptul?. !e mai poate fi reformat intr#un sistem care#ti limiteaza la maximum sansa de a fi $)'4E), adica /$0 -%( +,24ES02(0S', /$0 @$,(0! S0 /$0 DED0!$' decat celalalt si de a fi rasplatit ca atare?. $spirinele prin care reformistii lui 9orbaciov, in %,SS, au incercat sa vindece acest cancer nu aveau absolut nici o sansa de succes& $beratiile lui )enin puteau fi, poate, corectate in anii <A6&&&(umai ca atunci a venit Stalin, care a inchis si mai mult sistemul& 0n anii <B6, meciul era de"a pierdut si economia planificata de acest tip zacea de"a in praf& (umai o societate deschisa, democratica, capabila de dialog public onest isi poate contine germenii redresarii atunci cand trece prin criza: ca un cuplu care isi pune cinstit pe masa problemele& $dministratia comunista era corupta si ipocrita, iar cetatenii o suportau nu din convingere, ci din constrangere& Si, cand a fost posibil, au inlaturat#o fara nici un regret&

Prosperitatea unora sau prosperitatea celor multi" % partea &'


- Am incheiat discutia noastra de ieri intr-o nota pesimista Am citit intr-o carte veche de propaganda comunista o e4presie folosita foarte des: !capitalismul se afla pe marginea prapastiei! Acolo mi-ai spus si tu ca se afla in toamna anului &(5( Avea #enin dreptate" - +e ce"

P a g i n a | 14

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# $sta s#a intrebat si Ce>nes si pentru a gasi raspunsul a studiat doua modele, de fapt legate intre ele& +rimul, modelul de razboi german& 9ermania, in timpul conflictului, constienta ca este relativ lipsita de resurse pentru a sustine (economic) un efort de razboi pe termen lung, a introdus un soi de model de +)$(040!$,E in cadrul caruia S'$'%) isi asuma un fel de rol de regulator la nivel central, fapt nemaiintalnit pana atunci in gandirea economica, libertatea deplina a pietii fiind socotita sacrosanta inca de la marii economisti englezi de la finele secolului al 51lll # lea (iti vorbeam de $dam Smith si David ,icardo, parinti ai liberalismului)& /odelul a parut functional din cel putin doua motive& +rimul: a gestionat foarte bine # in limita posibilului, fireste # efortul colosal de razboi al 9ermaniei& Doi: cand s#a renuntat la el, dupa infrangere, economia s#a frant cvasiinstantaneu& Din acelasi model s#a inspirat si )enin, cand a introdus cincinalele, care insemnau, de fapt, upgradarea modelului german al planificarii, mai ales ca S'$'%) bolsevic devenise, prin nationalizare, si proprietarul mi"loacelor de productie& 0n treacat fie spus, )enin a fost mereu un admirator al germanilor, care l#au si a"utat sa preia puterea dupa revolutia democratica antitarista& 2r, a observat Ce>nes, in vreme ce '2$'E economiile pareau afectate de criza din <?=, proaspata %,SS inregistra, dimpotriva, cresteri economice& !oncluzia? - Adica planificarea" # Da, exact& Sigur, in limitele capitalismului& De fapt, pana si )enin a vrut sa schimbe modelul vadit nefunctional al planificarii excesive si al nationalizarilor pana la nivel de mic magazin si a inventat (oua +olitica Economica , mai cunoscuta ca (E+#ul, care a dat oarecare libertate macar micilor comercianti si fabricanti, administratorilor de servicii, etc& 4oarte repede insa aripa dura a bolsevicilor a intors lucrurile si chiar i#a distrus pe cei care devenisera mici antreprenori industriali sau agricoli& $proape in aceeasi epoca, la sfatul lui Ce>nes, 4ran*lin D& ,oosevelt lanseaza in $merica (e3 Deal , adica (oua $bordare a $facerilor , daca vrei intr#o traducere aproximativa, un soi de (E+ capitalist& Statul a lansat mari proiecte # in special de infrastructura # care au antrenat in munca milioanele de someri, acestia au castigat bani si au devenit iar subiecte de consum, s#a spart cercul vicios si economia a inceput iarasi sa functioneze& - +eci =e>nes a avut dreptate$ # (u a avut dreptate, cred eu& Economia traversase o criza complexa, datorata mai ales efectelor razboiului mondial& $devaratul moment cand criza s#a detonat nu a fost "oia neagra de la (e3 Dor*, ci falimentul celei mai puternice banci austriece, !reditanstaldt din 1iena& +rin aceasta banca circulau datoriile de razboi si imprumuturile americane prin care infrantii isi plateau datoriile fata de invingatori& 2data oprit acest flux financiar, el s#a blocat in ambele sensuri si finantele au intrat in criza& !iclul a fost de fapt depasit doar cand economia financiara s#a stabilizat si nu cand 4D, a tinut discursuri lacrimogene la radio, iar Ce>nes tragea cu coada ochiului spre modelul bolsevic& Ce>nes nu a observat cateva lucruri esentiale& - Care" ,n fond, modelul lui s-a dovedit functional

P a g i n a | 15

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# 'eoretic, practic, mai deloc& Este un mit ca acela in care @itler era iubit de poporul german inclusiv pentru ca scosese tara din criza economica& (imic mai fals&&&@itler este numit cancelar la inceputul anului :=AA, an in care oricum economia mondiala iesea din criza& - Ce nu a observat =e>nes" # !a modelul german al planificarii, ca si cel bolsevic, de altfel, era, in esenta, %( /2DE) DE ,$E-20& 9ermania fusese in razboi, bolsevicii erau in razboi civil cu albii & %n asemenea model poate avea o functionalitate pe termen scurt intr#un moment dramatic, asa cum este un conflict, dar nu poate fi functional intr#o situatie normala si pe termen mediu si lung& 2r, economiile vremii nu erau in nici un razboi& 0n razboi, publicul larg accepta liber anumite constrangeri, pentru ca intervine prime"dia comuna si totul se concentreaza pentru obtinerea victoriei, scop national care subordoneaza scopurile individuale& 0n vreme de pace, publicul nu mai accepta constrangeri care tin de libertatea antreprenoriala, de politica de taxe opresiva, etc& +e de alta parte, modelul planificat bolsevic se baza, de fapt, pe munca de sclavi a celor deportati in 9ulag in baza celor mai neverosimile motive& /ilioane de vieti s#au pierdut in construirea soselelor, a liniilor ferate, a canalelor navigabile, etc& Secretul reusitei aparente era (si) crima in masa& !e relevanta are un asemenea model intr#o societate democratica?. Daca un !omitet de Stat al +lanificarii decide cam cate dopuri de pluta trebuie fabricate in cincinalul 5, asta nu inseamna ca economia este stabila si ferita de crize, ci inseamna pur si simplu o aberatie economica& $ici s#a inselat dramatic Ce>nes si de aceea il admir eu si astazi pe @a>e*, pentru ca atunci cand mai toate mediile academice erau fascinate de Ce>nes, austriacul a avut cura"ul sa scrie o carte ca Drumul spre servitute , scuipand contra vantului& $ spus de atunci ca germenii asa#zisului interventionism de stat poate conduce, in timp, la un alt fel de bolsevism economic, la fel de contraproductiv si periculos ca cel din %,SS si din satelitii acesteia& Si timpul a demonstrat ca avut dreptate, iar $!E) tip de interventionism nu este recomandabil, astazi, nicaieri in lume si nicaieri nu s#a dovedit un model de succes, nici macar sub forma lui corporatista& $u castigat economiile care au mizat pe batranele concepte ale economiei engleze clasice: libera#initiativa, spirit antreprenorial, legi "uste si durabile, reducerea birocratiei de stat si a interventionismului acesteia in economie&

Prosperitatea unora sau prosperitatea celor multi" %partea 5'


- +ar si tu recunosteai ca ACE# capitalism de pana la .area Criza nu construia pana la urma o lume in care-ti doreai sa traiesti Dincolo de aceste principii care nu sunt negociabile , toate nuantele sunt valabile& $u alternat momentele de liberalism mai accentuat cu cele mai stangiste, in care accentul s#a pus mai mult pe redistribuirea avutiei decat pe producerea ei& $u alternat perioadele de inasprire a fiscalitatii si de crestere a rolului statului in
P a g i n a | 16

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

economie cu cele de retragere (prin privatizari) si de relaxare fiscala& /ai ales ca anii <F6 au insemnat o reabilitare a scolilor de gandire economica non#*e>nesiste # 4riedrich von @a>e* a luat si +remiul (obel pentru economie, ca o recunoastere oarecum tardiva a valorii exceptionale a operei sale& /ai mult, cam '2'0 laureatii acestui premiu dupa l=F6 au apartinut in general scolilor de gandire neoliberala, fie ca vorbim de monetaristi ca 4riedman, fie de ganditori ca 9albraith& 0n general teoriile neo*e>nesiste au pierdut teren, castigand in schimb cele care pledau pentru o calibrare corecta a interventionismului de stat in economie si pentru o neutralitate fiscala in raport cu "ocul de business & %nele state, precum 4ranta sau statele nordice au mentinut un etatism mai puternic pana tarziu, altele, mai ales cele anglo#saxone, au procedat la liberalizari mai rapide& +e de alta parte, am asistat si la o evolutie a stangii, un exemplu concludent in acest sens fiind +artidul )aburist din ,egatul %nit, care in anii <86 inca avea in doctrina accente care ii apropiau pozitiile # in unele aspecte economice # chiar de partidele comuniste& 0ncepand cu anii< G6, diferentele doctrinare intre stanga si dreapta s#au atenuat considerabil si cam toate formatiunile politice # mai putin cele socotite extremiste # au imbratisat un set de valori comune si nediscutabile, inclusiv cu privire la atitudinea administratiilor fata de proprietatea privata& Din pacate, aburii roz ai bunastarii neintrerupte aveau sa se cam risipeasca incepand cu anii <F6, ideea statului bunastarii avea sa piarda teren, iar paradigma economica incepe iarasi sa se schimbe dramatic, a"ungand la aceea pe care o traim astazi si care este aceea sintetizata ca (oua Economie& De fapt, am facut aceasta trecere in revista a istoriei economiei mondiale tocmai pentru a pune in evidenta # raportat la trecut # ultima mutatie importanta&&&despre care vom vorbi maine& Stii ce urmeaza? - 1ecapitularea" # @ai sa auzim& - Capitalismul care triumfa odata cu inlaturarea economiilor de tip feudal trece prin perioada in care, asa cum spuneai, genera inechitate in proportie de masa, era blamat de intelectuali importanti - nu ai spus tu, dar eu imi aduc aminte de cartile unui scriitor preferat, Charles +ic?ens si chiar alimenta teoriile stangiste de tipul mar4ismului, care au sfarsit prin a genera sistemul comunist in unele state Cele doua conflagratii mondiale au generat o noua paradigma sociala, politica, economica si culturala, iar capitalismul s-a preschimbat intr-un sistem ce s-a dovedit capabil nu doar sa imbogateasca o minoritate, ci sa genereze prosperitate in proportie de masa, daca este corect administrat si daca sunt respectate o serie de conditii-cheie Cum ar fi democratia parlamentara, respectarea drepturilor omului, respectarea proprietatii si comensurarea e4acta a rolului si locului statului in economie # !orect&&&Si?. - @inalul m-a lasat oarecum in ceata .ai intai mi-ai povestit cum capitalismul a triumfat, apoi miai spus ca o succesiune de crize ale anilor :<7 %mai ales energetice' si :;7 %mai ales financiare' au
P a g i n a | 17

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

provocat iar o schimbare de sistem, de paradigma +e ce este necesar sa schimbi ceva ce functioneaza"$ # +entru ca economia a fost de la inceput un organism viu, adica un organism/ecosistem in E12)%'0E& Daca nu ar fi fost asa, astazi am fi folosit scoici in loc de bani si comertul s#ar fi rezumat la cereale contra carne si lame de silex& Doar sistemul comunist # mesianic prin excelenta # a anuntat un fel de sfarsit al istoriei : odata ce muncitorii (prin intermediul statului) urmau sa preia, prin revolutie, controlul asupra mi"loacelor de productie, nimic important nu mai urma sa se intample& Era un soi de punct terminus, de 'x dupa acel '6 al primului act comercial din istorie& Dar altceva vreau sa subliniez in final&&&Daca paradigma economiei $ntichitatii a rezistat aproximativ patru milenii, daca aceea a 4eudalismului si#a epuizat potentele in circa trei#patru sute de ani, daca sistemul capitalist de tip salbatic a rezistat doar circa un secol, mutatia (oii Economii s#a produs mult mai repede, in doar circa trei decenii& $m asistat, cu alte cuvinte, la o $!!E)E,$,E dramatica a schimbarilor& Din cauze despre care vom vorbi maine&

O veste buna si-una rea


+iata schimbandu#se mai rapid, companiile au fost obligate, in acelasi timp, sa se specializeze mai mult si sa devina mult mai flexibile& !onservatorismul a condus la faliment companiile care s#au incapatanat sa nu perceapa aceste schimbari& 2data cu acest final al energiei ieftine, suvoiul de bani de care vorbeam s#a cam subtiat si s#a a"uns la ceea ce s#a numit criza datoriilor , care a inceput in $merica )atina, dar care a avut efecte globale& -razilia, de exemplu, a imprumutat bani pentru a#i investi intr#un urbanism care insemna, de fapt, mai mult decat isi putea permite& ,omania a construit o industrie a petroului capabila sa prelucreze # la capacitate maxima # aproape A6 de milioane de tone de titei, in conditiile in care productia interna cadea vertiginos sub :6 milioane de tone, iar importurile se scumpeau, asa cum ti#am spus& !and unii debitori s#au declarat pur si simplu in incapacitate de plata, bancile creditoare au inceput sa inregistreze probleme si banii s#au scumpit, adica au crescut dobanzile& (u in ultimul rand, piata financiara a devenit mai sofisticata, mai ales cand vorbim de bursele monetare sau de cele de valori mobiliare& $u aparut instrumentele financiare derivate, de tipul futures sau options , instrumente care s#au dezvoltat inainte ca autoritatile de stat care gestioneaza aceste segmente si legislatia aferenta sa tina pasul& +rin urmare am asistat la bule care s#au spart, unele cu consecinte catastrofale pentru investitori, in proportie de masa& 0n anii <=6, un biet bro*er dintr#o sucursala din Singapore a celei mai vechi banci a $ngliei # -anca -aring<s # a ingropat toata institutia (a fost vanduta catre olandezii de la 0(9 pentru suma simbolica de o lira) printr#o singura serie de operatiuni gresite, "ucand pe raportul dolar/>en "aponez&
P a g i n a | 18

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

!u un an inainte unul din marii rechini speculatori pe piata financiara, 9eorge Soros, a "ucat atat de dur pe lira sterlina a -atranei $nglii incat a scos#o din sarpele monetar european, provocand supoare in mediile financiare& S#a demonstrat cu aceste ocazii ca lumea afacerilor a devenit mult mai complexa, unul fabrica otel, altul il vinde si tot asa, incat o speculatie oarecare intr#un colt al globului poate produce o catastrofa in celalalt # cu alte cuvinte, economia !@0$, a devenit globala si nimeni nu mai este ferit de crize& 9lobalizarea a incetat sa fie o discutie mai mult teoretica dezbatuta la conferintele !lubului de la ,oma, ci a inceput sa produca adevarate cucuie in crestetul multor companii sau chiar economii nationale& - +a-mi un e4emplu, uite, legat de 1omania # Sigur& Daca in :==8 ai fi spus ca tigrii $siei stau pe un butoi de pulbere, ai fi fost luat in balon la orice seminar international& Dimpotriva, erau exemple de crestere si reusita economica, date ca atare oriunde in lume se discuta de retete economice de succes& 0n :==F, s#a declansat un tip de criza fara precedent& 0n <?= ti#am explicat mecanismul # stocurile, cercul vicios al cererii oferta& $tunci, insa, fabricile nu au inceput brusc sa produca mai prost si nici oamenii sa posede mai putini bani pentru a achizitiona produsele& $tunci ce s#a intamplat? De ce a falimentat o societate care producea )$ 4E) ca ieri?. +entru ca de mult timp se formase ceea ce economistii numesc o bula de aer # iar bula, mai devreme sau mai tarziu, se sparge& !ompania 5 producea creioane, sa spunem, depunea bilant, inregistra un profit care era fie reinvestit, fie distribuit actionarilor sub forma dividendelor& (umai ca in epoca noastra, cele mai multe companii sunt publice, deschise, adica au si o expresie a actiunilor care se tranzactioneaza pe bursele de valori& %neori subsidiare ale aceleiasi companii#mama din varii tari sunt tranzactionate simultan pe fiecare bursa de valori din statele care le gazduiesc&

O veste buna si-una rea %partea 5'


- 6ot dramatic Nu mai sunt copiii chinuiti de capitalismul salbatic din romanele lui +ic?ens, acum sunt investitorii care se pot culca seara prosperi si pot trezi dimineata muritori de foame Apropo, cand crezi ca vor trece bursele la tranzactiile de 5* de ore" # !and se vor inventa amfetamine suficient de puternice pentru a#i mentine pe bro*eri apti de munca trei luni in sir&&&9lumesc, am avut acum vreo sapte ani o discutie pe tema asta cu presedintele de atunci al (e3 Dor* Stoc* Exchange, domnul ;ohnstone& )ucrurile nu sunt atat de infricosatoare si tine minte un lucru: oricand si in orice epoca, economia va presupune riscuri pe care trebuie sa ti le asumi& Se schimba doar setul de riscuri si potentialul malign al fiecaruia, dar nu va exista o epoca in care un calculator gigant iti va spune printr#o apasare de tasta ce actiuni sa cumperi sau sa vinzi&

P a g i n a | 19

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

1a fi o decizie, decizia va fi umana si mereu va presupune riscuri pentru ca niciodata decizia umana nu este perfecta& Dar este o mare diferenta intre muncitorul neca"it din epoca lui Dic*ens si investitorul ramas in chiloti in urma exploziei bulei 0' din S%$, de exemplu& - +e ce" # +entru ca primul nu avea (0!0 2 S$(S$& +ortretul lui robot era cam asa: nascut sarac intr#o familie numeroasa, fara nici un fel de acces la nici cea mai elementara instructie intelectuala # poate invata doar buchiile # cu o sanatate subreda ca urmare a unei copilarii marcate de subnutritie si maladii prost tratate de moase comunale si care nu avea alta sansa decat aceea de a cobori in mina pentru a muri de silicoza la H6 de ani sau de a se anga"a intr#o uzina unde muncea peste :6 ore pe zi pentru cativa penn>& +ortretul falitului american este complet altul: cu educatie medie sau superioara, cu o alta capacitate de a "udeca o con"unctura economica, cu foarte multe optiuni investitionale& +e primul il pierdeau legile scrise si nescrise ale unei societati dure, impartita sever intre bogati si saraci& +e cel de#al doilea l#a pierdut o trasatura umana veche de cand lumea: )$!2/0$& 0deea ca te poti imbogati peste noapte, ca exista miracole de tipul loteriei& 2r, economia nu este o loterie, sau daca te comporti ca un "ucator la loterie sau la ruleta, nu te mira ca te poti trezi cu buzunarele goale& Dupa succesul 0' din anii <B6 si <=6, a"ungea sa vii cu cea mai traznita idee pentru ca fondurile de investitii sa ti#o alimenteze cu capitalul necesar, iar hartiile pe care le emiteai la bursa sa isi gaseasca niste cumparatori& 0ar banii a"ungeau pe case cu piscina, automobile de lux si salarii exorbitante& /ai ales $merica, spun eu, repeta periodic goana dupa aur din $las*a pe care rusii au facut prostia sa le#o vanda& - Corect # 0deea este ca tipul de posibile crize s#a schimbat si abia se formeaza # la nivelul mediului de afaceri, al administratiilor nationale, al bancilor centrale sau al institutiilor financiare internationale, de tipul 4/0 sau -0,D # reflexele necesare gestionarii acestor tipuri de crize& )a fel cum in plan militar conflictul clasic a traslatat in ultimul deceniu spre conflictul nonconventional de tipul terorismului sau al grupusculelor interne gen Davidienii din S%$ sau $%/ din ;aponia& (umai ca aceasta mutatie genetica suferita de urmasul capitalismului din secolul al 5l5#lea naste si o multime de avanta"e si oportunitati la nivel individual, poate unice in istoria cunoscuta si care democratizeaza accesul la prosperitate in plan global mai mult decat s#a intamplat oricand in dezvoltarea umanitatii& $sta ca sa incheiem ziua de astazi intr#o nota optimista& - @oarte optimista Criza din Asia de 0ud-Est, !bula! ,6, ideea ca te culci cu batranetea asigurata si te trezesti falit # $sta e ca si cum ai spune ca un zdrahon ca S3arzenegger trebuie compatimit pentru ca avut po"ar in copilarie&&&'oate mutatiile importante au avut invingatori si invinsi, numai ca este foarte important daca ceea ce se intampla aduce lucruri bune pentru cei mai multi sau reprezinta un regres fata de situatia existenta&

P a g i n a | 20

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Si vei vedea de ce aceasta mutatie care inca nu s#a incheiat inseamna, de fapt, nasterea unor posibilitati de a purcede spre prosperitate de neimaginat fie si acum trei decenii& 1ei vedea ca pentru prima oara accesul la prosperitate nu mai depinde de geografie si de ce aproape fiecare isi poate rupe o bucatica din avutia globala& Daca stie ce face si daca citeste cu atentie instructiunile de folosire ale (oii Economii&

+e ce nu mai depinde prosperitatea de geografie"


- Nu ai pomenit nimic despre cunostintele de economie

# Sa fim bine intelesi # orice cunostinte, din orice domeniu, sunt bine#venite si#ti maresc anvergura intelectuala si capabilitatea de a intelege ceea ce se intampla in "urul tau si de a face conexiuni corecte intre diferite evolutii, calitati indispensabile antreprenoriatului& !eea ce nu inseamna ca toti antreprenorii provin din randul economistilor # in fond, o universitate nu este o fabrica de patroni dupa cum nicio universitate de litere nu este o fabrica de scriitori & -ill 9ates nu era absolvent de economie cand a demarat /icrosoft, dar intuia viitorul acestei afaceri& Deci cred ca studiile economice completeaza, eventual, calitatile unui antreprenor, dar nu le determina& 'rebuie, in schimb, sa stapanesti bine domeniul in care iti manifesti calitatile antreprenoriale& 2nassis, de exemplu, nu era economist si nici absolvent de Drept la @arvard, insa se pricepea la shipping si comertul international& $sa ca a intuit ca o economie in expansiune va consuma tot mai mult petrol, iar acest petrol trebuie transportat dintr#un loc in altul in nave speciale& $ stiut sa profite si de faptul ca realitatea de mai sus putea fi conectata cu intentia armatei S%$ de a vinde vase militare devenite inutile dupa cel de#al doilea razboi mondial, vase care, cu unele adaptari, puteau fi folosite ca tancuri petroliere& $sa a dat lovitura si a devenit unul dintre cei mai bogati oameni din lume, pentru ca a intuit o oportunitate si s#a miscat inaintea altora& Dar nu uita ca era grec si venea dintr#o tara pentru care navigatia reprezenta, traditional, o a doua natura inca din cele mai vechi timpuri, deci se revedica de la o traditie& $cest simt inascut si dezvoltat s#a dovedit mai important decat zece diplome universitare& 0nsa, ramanand la acest exemplu, si#a asumat riscuri foarte mari si la inceput a "ucat pe muchie de cutit& 0n plus, exista un basic pe care orice om de afaceri a"unge sa#l cunoasca # elemente de legislatie specifice domeniului sau, anumite efecte macroeconomice cum ar fi inflatia si evolutia dobanzilor si modul in care aceste evolutii ii pot influenta in mod direct propria afacere, elemente legate de legislatia muncii, etc& 0n rest, un contabil bun si#un avocat razbatator ii pot completa oricand eventualele lipsuri & ,evin insa asupra aspectului esential al discutiei noastre despre (oua Economie& %n antreprenor, ca si un administrator, este tot mai putin prizonierul geografiei, asa cum se intampla in secolele sau deceniile precedente& 1om mai reveni asupra acestor aspecte&

P a g i n a | 21

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Dar acum sa trecem la cealalta categorie de animale economice # administratorii& $dministratorul, spre deosebire de antreprenor, nu este un strateg& ci un tactician& (u are neparat initiativa de a demara/schimba lucrurile, nu are in mod necesar capacitatea de a intui o oportunitate de a face bani dintr#o afacere la care altul nu s#a gandit& Daca pe strada lui exista o cafenea, de exemplu, administratorul se va gandi cel mult cum sa deschida/administreze o cafenea mai placuta, mai ieftina sau mai stiu eu cum decat cealalta # asta in cel mai bun caz& $ntreprenorul se va gandi ca langa o cafenea de zi este poate necesar un bar de seara/noapte si va profita, indirect, si de clientela concurentului sau pe piata serviciilor& $ntreprenorul identifica oportunitati, administratorul stie, eventual, sa le dezvolte& $dministratorul nu isi asuma riscuri si, in general, nu este inventiv # el se simte in largul lui intr#o companie cu reguli clare si organizare riguroasa& Din randul administratorilor de clasa se recruteaza directorii executivi de top& $ntreprenorii au nevoie de administratori buni, tot asa cum un administrator isi poate desfasura talentele doar in cadrul unei intiative de"a demarate de un antreprenor& 0n fine, avem teoreticienii, uneori aparent total inutili& !ati oameni nu s#au imbogatit in lume fara sa#l citeasca pe 4riedman sau pe @a>e*?. De ce am avea nevoie neaparat de acesti barbati cu figuri grave, care scriu carti groase si care uneori castiga +remiul (obel pentru economie desi ei insisi nu au reusit sa devina nici macar milionari, darmite miliardari?.

+e ce nu mai depinde prosperitatea de geografie" %partea 5'


$stazi poate domnul )evi si#ar fi deschis fabrica in !hina folosind materiale importate din 0ndia si ar fi finantat afacerea printr#un credit de la o banca olandeza sau franceza& Si#ar fi inregistrat firmele # de productie, transport, distributie, etc # in zone sigure si avanta"oase din punct de vedere fiscal, sporindu#si in acest fel profitul& $sa procedeaza de"a marile companii, spre disperarea guvernelor care nu sunt capabile sa asigure avanta"e comparative similare si care vad afacerile cum migreaza spre alte zone # !hina este exemplul cel mai la moda , dar nu este singurul # si astfel ele pierd taxe si se confrunta cu o crestere a soma"ului& Este la fel de valabil pentru un administrator& %n absolvent de facultate din 4ranta sau 2landa, bine pregatit, in urma fie si cu cinci decenii, rareori se gandea sa#si paraseasca tara pentru a castiga mai bine& $cum termenul de expat a devenit curent in toate companiile din toata lumea si nimic nu impiedica un bun administrator vorbitor de limba engleza, germana sau spaniola sa lucreze cam peste tot in lumea larga pentru a#si asigura un venit mai consistent& $stfel ca oportunitatile de afaceri sunt mai mari& De asemenea, poti sa#ti plasezi lesnicios economiile personale nu la banca din colt, ca pe vremuri (poate ca dobanda nu este foarte avanta"oasa), ci sa#ti constitui un portfoliu personal # depozite bancare la diferite termene, plasamente in fonduri de investitii cu

P a g i n a | 22

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

varii grade de risc, bonuri de trezorerie, etc # pe orice piata financiara din lume: nu ai nevoie decat de un laptop& %n roman sau un polonez care are economiile plasate pe piata financiara din ,egatul %nit sau din S%$, de exemplu, va fi mai atent la evolutiile de pe acele piete decat la evolutiile de pe piata romaneasca& +iata lui nationala poate trece prin crah care pe el sa nu#l afecteze cu absolut nimic, dupa cum o criza financiara in S%$ poate produce victime inclusiv in ,omania sau in +olonia& 0ti dau un alt exemplu& )a ora actuala piata imobiliara din ,omania este foarte ridicata # anormal de ridicata, ar spune unii& Sa presupunem ca am un capital disponibil si vreau sa#l investesc in imobiliare, in asa fel incat sa#mi aduca un venit constant din chirii& - Corect # -uuun&&&$m ocazia sa cumpar un apartament in -ucuresti, care o sa ma coste circa ?66&666 de euro, cu posibilitatea de a#l inchiria la un pret lunar de circa F66#B66 de euro pe luna& 4a un calcul simplu cam in cat timp imi recuperez investitia initiala (costul apartamentului), cum evolueaza intre timp piata imobiliara (s#ar putea ca peste cinci ani, in functie de o multime de factori, investitia mea initiala sa nu mai valoreze ?66&666 de euro, ci mai putin), etc, etc& 0n acelasi timp, vad ca pot cumpara un apartament similar la -udapesta, $tena sau -arcelona iar venitul pe care mi#l aduce lunar aceasta investitie este cam acelasi (nivelul chiriilor)& +rin urmare, este mai rentabil sa investesc, macar momentan, in imobiliare in alte tari si am posibilitatea sa o fac extrem de simplu& Doar ca acum nu mai trebuie sa "udec # pentru a lua cea mai "usta decizie # doar con"unctura din orasul meu sau tara mea, ci aceea regionala, continentala sau chiar globala, in functie de anvergura afacerii& 0ar mi"loacele de comunicare moderne imi permit scanarea rapida a situatiei chiar pe plan global& 4olosind astazi 0nternetul in cateva ore voi sti pretul apartamentelor si chiriilor in Europa, $merica )atina sau S%$& +ot apela on#line agentii imobiliare, pot primi raspunsuri, pot vira banii, etc, etc, si asta din biroul meu si (aproape) de oriunde m#as afla din punct de vedere geografic& 0n urma cu trei decenii, de exemplu, mi#era greu sa aflu si pretul chiriilor din 2regon, daca doream sa ma mut acolo din (e3 2rleans& $stazi exista aceasta enorma baza de date numita 333, al carei impact asupra vietii noastre a fost mai mare decat inventia tiparului& $sa cum mai spuneam, cand se inventa tiparul oricum imensa ma"oritate a locuitorilor Europei era analfabeta& $cum )umea#/inunata#$#III este accesibila si unui copil de sase ani& - Care ar fi dezavanta3ele" # 0ncep chiar cu ceea ce am afirmat mai sus # deciziile pe care trebuie sa le iau pentru a ma apropia de optim sunt mai dificile& +otential mai rentabile, dar mai dificile si necesita un grad de educatie # inclusiv economica si informationala # mai mare decat in trecut& Si in foarte multe tari accesul la educatie ramane prohibit pentru o parte consistenta a populatiei&

P a g i n a | 23

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

+rin urmare, avanta"ele presupuse de (oua Economie sunt ca si inexistente pentru acel procent de populatie # care difera dramatic de la stat la stat # care nu are acces nici la educatie si, prin urmare, nu are nici capacitatea de a digera in mod real o anumita con"unctura sau o alta& %n antreprenor italian este poate istet si isi muta afacerea lui din domeniul confectiilor in !hina si poate chiar isi creste profitul& Este un avanta"at al (oii Economii& Dar muncitorul care ramane somer la /ilano in urma acestei realocari este mai degraba o victima, pentru ca el nu poate merge in !hina sa lucreze cu treizeci de dolari pe luna, uneori cate zece ore pe zi& El este obisnuit cu un program de lucru riguros, cu o multime de drepturi garantate de o legislatie a muncii pentru care sindicatele si partidele de stanga au luptat o suta de ani, este obisnuit cu un anumit nivel de trai, etc& )a randul lor guvernele se confrunta cu situatii mai degraba neplacute: daca nu sunt capabile sa creeze un mediu de afaceri prietenos, vad cum afacerile incep sa migreze spre alte zone, cum baza de impozitare scade, asadar bugetele lor se pot subtia si se pot confrunta cu probleme sociale grave& /igratia fortei de munca # apropo de administratori # ridica de asemenea probleme& %n director din 4ranta isi poate lesne pierde postul de executiv concurat de un lup tanar sosit din !ehia, 'hailanda sau +a*instan, deseori dispus si sa semneze un contract pentru un venit mai mic decat nativul& %n alt dezavanta" ar fi viteza extraordinara a schimbarilor, viteza care pune la grea incercare capacitatea antreprenorilor de a identifica foarte corect oportunitatile si a administratorilor de a elabora cele mai bune tactici de dezvoltare& 1remea in business a devenit tot mai schimbatoare si mai greu predictibila si nu prea exista un institut meteo credibil care sa furnizeze prognoze precise& /odelele mai complexe sunt potential mai performante, dar si mai vulnerabile # e ca in teoria haosului in matematica& 0n urma cu o suta de ani un fabricant de stofe stia ce are de facut, iar variabilele care trebuiau introduse in ecuatia afacerii lui erau mult mai putine& $stazi o firma din 4ranta poate da faliment concurata fiind de una din !ehia sau !hina despre care in urma cu un an de zile nici nu stia macar ca exista sau nici macar nu exista& 0n concluzie? - Bun, sunt de acord ca economia depinde tot mai putin de geografie, atat din punctul de vedere al antreprenorilor, cat si al administratorilor 0unt de asemenea de acord ca aceasta evolutie are avanta3e nete pentru cei capabili sa inteleaga si sa valorifice noile oportunitati, dar si dezavanta3e la fel de nete pentru cei care devin victimele mutatiilor prespuse de aceste evolutii +ar inca nu am inteles prea bine ce va face diferenta intre invingatori si invinsi si ce anume trebuie sa facem pentru a nu ne numara printre ultimii # Despre asta vom incerca vorbim maine&

.arimea conteaza"$
- 8rei sa spui ca sloganul !0mall is beautiful! este real"

P a g i n a | 24

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# $parent da& +este tot auzim un cor de laude la adresa companiilor mici si mi"locii, aparent mai flexibile si mai capabile sa reactioneze la schimbarile rapide ale pietei& De fapt, modul de a se raporta la exigentele (oii Economii sunt dramatic diferite intre companiile mari si foarte mari (eventual multinationale) si cele mici sau mi"locii& Si nu neaparat in favoarea acestora din urma& +oate ca small is beautiful, dar este la fel de adevarat ca small is vulnerabil& - Pe parcursul evolutiei, dinozaurii au pierit in vreme ce organismele mai mititele au supravietuit dezastrelor - (u este obligatoriu si in economie& De fapt, ceea ce numim companii mici au constituit, in ultimele doua decenii, avangarda (oii Economii, adica economia bazata pe cunoastere si inovatie si mai putin pe resurse ale solului si subsolului& Ele au contribuit decisiv si la reducerea dependentei de geografie a mediului de afaceri # sa luam creatia de soft, domeniul 0', sa luam designul asistat de computer si asa mai departe& 0n plus # un element deloc de negli"at # aceste industrii nu sunt poluante si consuma resurse aflate, unele dintre ele, la limita& !ativa tineri ciufuliti inghesuiti intr#un birou anonim de mana a doua s#au dovedit mai capabili sa castige milioane sau miliarde de dolari pentru ei insisi sau pentru investitori decat gigantii cu mii de anga"ati, blazoane consacrate si avand in board lorzi si absolventi fruntasi la @arvard& (umai ca ele au furnizat si cele mai neplacute surprize si criza 0' din S%$, pe care am mentionat#o, dovedeste o data in plus acest lucru& 4aptul ca /icrosoft a fost un boom a creat falsa impresie ca orice tinerei care nu#stim#bine#ce#fac#la calculatoarele#lor#minune sunt in stare sa vare miliarde in buzunarele celor care sunt suficient de isteti pentru a cumpara la timp asemenea actiuni& Si multi investitori au ramas cu buza umflata dupa ce s#a descoperit ca respectivii tineri, soldati credinciosi ai (oii Economii, au fost mai degraba dispusi sa vare banii actionarilor in automobile de lux, vile in insule exotice si reclame agresive decat in produse realmente aducatoare de profit& 0ar micul /icrosoft de altadata a devenit la randul lui un gigant multinational& (u cred ca la -ursa de la (e3 Dor*, 'o*io sau )ondra a trecut vremea blue chips #urilor, adica a companiilor mari, stabile, care nu neaparat isi imbogatesc peste noapte actionarii, dar nici nu le arunca in neant economiile de#o viata& Daca esti un "ucator la bursa de talie mica, mai bine iti pastrezi economiile in actiuni sigure # acesta este sfatul meu, chiar in conditiile (oii Economii& +oate nu vei da lovitura, dar nici nu vei imbatrani sarac dupa ce acumularile tale de#o viata s#au dus pe apa Sambetei& 0n momentul in care dispui de un capital cu potetial speculativ # deci iti poti asuma riscurile de rigoare, fara teama ca fondul tau de pensii se spulbera # atunci poti sa risti si sa mergi pe un portfoliu mai diversificat, inclusiv spre firmele aparent insignifiante de astazi, dar care maine pot aduce beneficii importante&

P a g i n a | 25

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Dar despre asta vom vorbi maine, cand iti voi povesti ce s#a intamplat cu Eron /ortgage !ompan> in !olumbia -ritanica, de exemplu, despre mecanismele fraudei de care trebuie neparat sa tii cont atunci cand iti investesti economiile& Sa revenim la capacitatea de adaptare&&& 2 companie mica are avanta"ele ei, dar si foarte multe dezavanta"e& 0n fond ea depinde tot de o serie de companii mari& 2 firma de contabilitate prospera daca are clienti importanti, de preferinta, la fel un birou de design& Daca acesti clienti nu exista, viata ei va fi foarte grea& )a fel, agentiile de publicitate vaneaza clientii cu portfolii importante si nu neaparat clientii foarte mici, la fel si firmele de consultanta& 4irmele de productie sunt inca si mai vulnerabile # deseori vei vedea ca ele depind de un singur client# furnizor, deci au toate ouale asezate in acelasi cos& Si concurenta pentru atragerea unui asemenea client este draconica& !are este prima intrebare pe care trebuie sa ti#o pui in momentul in care demarezi o afacere mica?

.arimea conteaza"$ %partea 5'


- Bun, deci orice tanar cu un bun plan de afaceri gaseste mai usor calea spre succes, fie ca va dezvolta o intreprindere mica sau mare" # $m gasit intr#un magazin de antichitati o medalie de argint a firmei /ercedes, veche de mai bine de o suta de ani, care preamarea&&&bicicletele produse de aceasta companie& (u stiu cati salariati avea pe atunci colosul care face astazi limuzine de lux pentru tot mapamondul sau ce pondere avea pe piata vehiculelor cu pedale si sa& Stiu doar ca astazi nu mai face biciclete sau trotinete, face automobile& $ stiut sa se adapteze, iar dezvoltarea a venit de la sine& Daca nu ma insel, actualul grup -ombardier din !anada a inceput ca fabricant de masini agricole& $stazi contruieste avioane& 2 companie, iata, care a devenit mare& Dar nu orice constructor de biciclete sau de masini agricole a devenit in timp /ercedes#-enz sau -ombardier # unii au scapatat, unii poate fabrica aceleasi lucruri si astazi, sigur, adaptate lumii/cererii moderne& Deci mereu au existat in istoria evolutiei economiei invingatori si invinsi, organisme care s#au adaptat si dinozauri sau bacterii care au fost lasate in urma de schimbarile mediului& $numite atu#uri s#au preschimbat in dezavanta"e (printre care si marimea), ceea ce putea sa para o slabiciune s#a dovedit in timp un avanta"& (ici (oua Economie nu schimba lucrurile din acest punct de vedere& (u 2,0!E tanar cu 2,0!E plan de afaceri isi gaseste drumul spre succes& Dar, fata de epoca anterioara, sansele de succes au sporit considerabil si asta din mai multe motive& - ,ncura3eaza-ma$ 0pune-mi macar trei

P a g i n a | 26

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Esti mult mai putin dependent de geografie&&&(u uita acest lucru, il repet mereu pentru ca este foarte important, este chiar crucial& (umai cine nu vrea nu vede ca raportat la scara populatiei si trecut prin filtrul conditiilor concrete, unele state emergente au produs mai multi milionari decat au facut#o economiile superdezvoltate& 0n al doilea rand, ai mult mai multe cai de mobilizare a capitalului necesar dezvoltarii afacerii tale& -ancherul in costum la doua randuri, cu ceas in buzunarul de la vesta, care te priveste chioras in timp ce tu framanti palaria in maini, cu priviri flamande, nu mai exista& -ancherii nu mai sunt astazi posesorii avutiei, ca in vremea lui ;&+& /organ, ci mai degraba administratorii unei parti a capitalului de pe piata financiara globala& 0nstrumentele financiare derivate care stau la indemana fondurilor de investitii permit finantari mult mai sofisticate& 2rice banca din lume # nu doar din ,omania # este supusa unor reglementari prudentiale, consacrate de autoritatea monetara (-anca !entrala), reglementari menite sa limiteze riscul si sa prote"eze economiile pe care banca le atrage in seifurile sale de la deponenti& -anca are nevoie # sigur, vorbim de credite mai consistente, pentru afaceri, nu de micile credite pentru nevoi personale # de garantii solide, iar planul de afaceri nu este clasificat ca o garantie solida& +ana la urma nici cel mai bine pregatit, intuitiv si muncitor ofiter de credite nu este un ghicitor in stele si nu#si permite sa dea bani doar pe seama flerului personal& Dar mai avem societatile financiare non#bancare (recent au aparut si pe piata romaneasca), mai avem fondurile de investitii (unele cu capital de risc ridicat), mai avem posibilitatea adresarii directe catre potentialii investitori (deci nu smart mone> ) prin emiterea de hartii& +oti sa mobilizezi capital mult mai usor decat o faceai fie si acum douazeci de ani si pana si in mobilizarea capitalului nu mai depinzi de geografie # o firma braziliana apeleaza la piata financiara americana sau franceza, de pilda, nu neaparat la cea interna, daca nu ofera avanta"e comparative& 0n al treilea rand, piata # sau mai corect, pietele # nu mai sunt dominate de tigrii vechiului val, care#si apara cu ferocitate teoritoriile& (imeni nu putea sa#l concureze, de exemplu, pe batranul ;&D&,oc*efeller, cu al sau Standard 2il, sau sa lupte cu balaurul 1anderbilt& +ur si simplu& Sperai poate la o faramitura pe care acesti giganti o mai lasau (rar) pe masa& $stazi nici directorul executiv al celei mai puternice companii din lume, care aloca miliarde de dolari anual pentru inovatie si cercetare si/sau mar*eting, nu mai poate pune capul seara pe perna linistit: undeva, poate la polul opus al lumii, in !hina, tocmai isi iteste capul o companie care o va devora in urmatorul deceniu& 1ezi recentul exemplu de la Eric*sson& 0n acest mediu mult mai dinamic, mult mai schimbator, daca nu esti flexibil si nu te adaptezi cu viteza fulgerului, pierzi indiferent cat esti de puternic in momentul de fata& 2 veste proasta pentru brandurile consacrate, dar buna pentru lupii tineri care astazi inca sug in vizuinele universitatilor sau ale mediul de afaceri cunostintele care le vor permite sa fie viitorii -ill 9ates& 0ata, ti#am oferit trei motive. Esti multumit? - 1evenind la discutia despre marime Pana la urma, totusi, in circumstantele Noii Economii, conteaza"

P a g i n a | 27

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# 'e rog sa tragi singur concluziile, oricum este tarziu si este destul pentru astazi& /aine vom vorbi despre bani # in general, vei vedea, oamenii inteleg lucruri foarte diferite cand vine vorba despre acele obiecte numite bancnote sau monede& - Bine, o sa incerc sa concluzionez eu Ca intotdeauna in economie, marimea prezinta avanta3e si dezavatan3e, iar Noua Economie nu modifica acest lucru, ci doar il !reseteaza!, ca sa zic asa 1apiditatea schimbarilor aparent avanta3eaza firmele mici, care sunt mai fle4ibile, dar in acelasi timp si firmele mari, care pot sa investeasca mult mai multi bani in cercetare si tehnologii noi ,ndependenta de geografie se manifesta la nivel global, indiferent de marime, dar iarasi pare sa avanta3eze mai degraba firmele mari, care fac mai usor realocari Accesul la finantare a devenit insa mult mai lesnicios pentru companiile mici, iar acestea au sanse mult mai mari decat in trecut sa se infrupte din avutia altadata rezervata !masculilor dominanti! de pe diversele segmente de piata @aptul ca piata se fragmenteaza tot mai mult in nise iarasi poate fi un avanta3 pentru companiile mici, daca acestea reusesc sa mearga la punct ochit, punct lovit, adica sa identifice corect o nisa de piata %poate chiar minuscula' care este o fisura in armura gigantilor Chiar, ma gandeam la televiziuni: sunt tot mai multe care nu mai traiesc cu iluzia ca pot sa fie !televiziunea intregii familii!, ci se multumesc sa identifice o anumita nisa Pentru copii, pentru barbati, pentru femeile de o anumita varsta si conditie, pentru cei dornici de stiri sau doar de entertaiment, etc # $sadar, maine vom vorbi despre bani: nu despre banii de buzunar, nu#ti fa iluzii& !i, mai degraba, despre cum se transforma banii in capital, care este diferenta in avutie, capital si bani si chestii de genul asta& !rezi ca e interesant? - Abia astept Esti totusi sigur ca nu vorbim si despre banii de buzunar"$ # /a mai gandesc& 0n afaceri, uneori graba strica treaba # si asta e o lectie: mentine#ti mintea deschisa fa#ti planuri, dar lasa intotdeauna loc de reorientare si de ceva nou& $ltminteri risti sa nu vezi padurea de copaci si la momentul potrivit sa nu identifici o oportunitate la care nu neaparat te#ai gandit, dar care se poate ivi& (u in mod necesar experienta de maine poate fi raportata la ceea ce ai invatat, chiar daca ai o vechime in business, la orice nivel, de ani sau chiar zeci de ani& %n filozof roman, 9abriel )iiceanu, numea asta incremenirea in proiect # o minte deschisa nu "udeca niciodata asa, pentru ca inseamna ca isi autoimpune niste limite& (u i le impune con"unctura, nu i le impun, competitorii (intotdeauna aceste limite vor exista), dar uneori, fara sa#si dea seama, si le impune singur& Despre asta vom discuta mai pe larg cand va veni vorba de arta negocierii& $rta care, in afaceri, este crucial sa o stapanesti&

Napoleon: pentru a fi invingator ai nevoie de trei lucruri - bani, bani si bani


P a g i n a | 28

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

- 0au pot sa-i investesc intr-o afacere # !orect, aici a"ungem la mutatia esentiala suferita de bani intr#un anumit moment istoric: atunci cand banii au devenit !$+0'$)& %n metru cub de bancnote pot reprezenta bani primitivi # daca ii consum pe bunuri si servicii cum ma taie capul # pot reprezenta bani # daca ii plasez la o banca, de exemplu # sau pot reprezenta capital, daca ii investesc intr#o afacere& !aracteristica acestor bani#capital este ca sunt /E(0'0 sa produca alti bani si nimic altceva& Ei alimenteaza, practic, economia& 0ar cand banii#capital performeaza, ei se preschimba in ultima forma de existenta a banilor, in $1%'0E& Spre deosebire de capital, care creaza bani si alimenteaza cu acesti bani una sau mai multe persoane sau companii, avutia alimenteaza o natiune si ii modeleaza destinul& !apitalul poate influenta vieti, avutia influenteaza natiuni si grupuri de natiuni, adesea in mod decisiv& 0ar pe parcursul vietii unui individ sau unei natiuni, vedem cum banii primitivi s#au preschimbat uneori in bani, cum banii au luat forma capitalului, cum capitalul a produs, uneori, avutie& Dupa cum o avutie s#a risipit si revenit in unele cazuri la formula initiala, a banilor primitivi& - Nu stiu daca mi se pare prea clar # @ai sa luam un exemplu pe care eu il gasesc elocvent # fiind si de data mai recenta pe scara istorica # si anume nasterea si dezvoltarea Statelor %nite ale $mericii, care mereu a ramas cea mai pur#sange economie de piata libera si, tocmai de aceea, extrem de concurentiala din punct de vedere antreprenorial& - O=, ca sa zic asa # 0n treacat fie spus, 2C vine de la expresia consacrata de presedintele $ndre3 ;ac*son, care, atunci cand i se prezenta o rezolutie cu care era de acord, spunea all corect , adica totul e#n regula& S#a prescurtat prin 2C&&& 0n perioada coloniala, existau banii primitivi, uneori doar sub forma simbolica a trocului: blanuri contra munitie si arme (sau 3his*e>, din pacate), sare si piper contra blanuri, tutun contra alimente, etc, etc& $ aparut dolarul (numele vine de la talerul german, intens folosit in comertul acelei epoci)& $u aparut si banii # bancile care pastrau in siguranta agoniseala, atunci cand -ill> 'he Cid avea alte treburi& $poi nitte intreprinzatori au dobandit suficienta putere si viziune pentru a brazda continentul cu sine de fier, pentru a deschide mine (muncitorii find platiti mizerabil, natural), pentru a fora dupa petrol si asa mai departe& !u alte cuvinte, de la banii primitivi s#a a"uns intr#un veac la capital& 4abrica de milionari numita %S$ a inceput sa functioneze din plin, noile oportunitati fiind uriase& Dar acest capital nu s#a preschimbat in avutie pana cand $merica nu a devenit o natiune in adevaratul sens al cuvantului& +ana cand nu a realizat ca daca exista multi bani, ei trebuie gestionati, iar tinerii nu trebuie in mod necesar sa treaca 2ceanul pentru a studia la 2xford sau la -erlin& 'rebuie o elita universitara proprie si asa s#au nascut @arvard, Dale, +rinceton, Standford& 2 parte din capital s#a trasformat in avutie atunci cand a inceput sa produca burse de studii, muzee, azile, spitale& Si,
P a g i n a | 29

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

nu in ultimul rand, cea mai formidabila armata pe care a cunoscut#o istoria, menita sa prote"eze la scara nationala avutia creata& Daca bogatasii $mericii ramaneau doar niste capitalisti, puteau sa chefuiasca o viata in cabaretele pariziene sau in cluburile londoneze de"a existente& Dar toate aceste fiare antreprenoriale, care nu au ezitat sa traga in muncitorii care mureau de foame, au stiut in acelasi timp ca daca nu construiesc fundamentele unei natiuni, banii lor nu se vor preschimba niciodata in avutie, deci nu vor produce progresul unui popor in ansamblul sau& ;&D&,oc*efeller si#a donat peste =6 la suta din avere statului american si astazi vedem ,oc*efeller !enter, un sistem de burse, etc& +ana si cel mai zgarcit om al tuturor timpurilor (daca s#ar fi acordat o asemenea distinctie, ar fi castigat#o detasat), adica +aul 9ett>, cel care avea telefoane cu fise in casa pentru ca servitorii sa nu vorbeasca pe banii lui, a deschis publicului una dintre cele mai importante galerii de arta din S%$& Si la fel s#a intamplat si in alte tari # S%$ este doar un exemplu mai recent fata de -atrana Europa # in care capitalul a devenit la un moment dat avutie& $cele natiuni au prosperat in ansamblul lor& 2 tara ca ,omania nu a prosperat niciodata in ansamblul sau, de la cucerirea independentei, pentru ca B6 la suta din populatie a avut de#a lungul timpului in buzunare doar bani primitivi (cand i#a avut si pe aceia), :B la suta a mai avut si bani si doar ? la suta au avut si capital # dar nici ultimii nu au transformat capitalul in avutie& +oate capitalistii timpului ar fi facut#o daca nu ar fi urmat comunismul si nationalizarea averilor& +oate&&&!and s#a construit $teneul ,oman, s#a apelat public la banii primitivi din buzunarele nevoiasilor si nu la capitalul care ar fi avut o sansa, printre altele, atunci, sa se preschimbe in avutie, adica in bine public& Dar banii au si capacitatea de a se transforma prin mecanismele pe care le#a inventat economia intre timp si de fapt o componenta a (oii Economii este ca a sporit posibilitatea transformarii acestor bani dintr#o forma intr#alta& 0n plus, fiecare forma de bani isi are locul sau extrem de important intr#o economie # nici economistul sau omul de afaceri nu trebuie sa priveasca dispretuitor banii primitivi, chiar daca denumirea este oarecum peiorativa& - Cum se transforma niste bani primitivi in bani, sau banii in capital"$ Nu toti economisesc, nu toti investesc # (u, dar noile mecansime ii a"uta sa o faca& -anii primitivi # cei destinati nevoilor, deci consumului, sunt cei care alimenteaza, in cea mai mare parte, cererea solvabila care sustine o economie& !u ei cumparam haine # deci fabricantul si/sau comerciantul de haine isi poate sustine afacerea # mancare # deci agricultorul care produce un exces are cui vinde si asa mai departe&

P a g i n a | 30

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

4ara acest consum, deci fara banii primitivi, o economie ar sucomba& 0magineaza#ti ca de maine (0/E(0 nu ar mai cumpara nimic si toata lumea s#ar pune pe economisit fiecare penn>, macar o luna& $r urma un lant de falimente ale fabricantilor si comerciantilor, deci concendieri masive, deci D0/0(%$,E$ banilor primitivi aflati pe piata si mai mult # asa s#a intamplat, cum iti spuneam inainte, in timpul /arii !rize& Sistemele planificate numeau uneori cu dispret sistemul capitalist ca fiind societatea de consum & $sa si este, pentru ca si consumul # in limite rationale, cum ar fi cele impuse de exigentele ecologice, de pilda # isi are rolul sau cheie in mecanismul economic& De fapt, economia socialista, bazata pe !apitalul lui /arx, tindea sa desfiinteze banii primitivi& Statul/societatea, adica partidul unic, iti satisfacea toate nevoile (asa cum credea de cuviinta, adica mai deloc), deci ce nevoie mai aveai de banii primitivi, destinati consumului?. 0n extrem, in !oreea de (ord, de exemplu, banii chiar au disparut, pur si simplu, fiind inlocuiti cu sisteme de cartele& Sistemul comunist desfiinta banii primitivi # consumul fiind condamnabil in afara a aceea ce iti dadea statul # limita circulatia banilor (nu prea aveai de unde sa economisesti de vreme ce salariile erau egalizate si atent portionate sa nu imbogateasca pe nimeni, indiferent de performante), concentra capitalul strict in mana administratiei (doar statul decidea unde, cat si de ce sa investeasca) si se concentra, aparent, doar pe avutie, adica spre binele public& !oncentrarea capitalului i#a permis lui !eausescu in ,omania sa construiasca metroul, spre binele public, tintind transformarea capitalului in avutie& (umai ca pretul era infometarea sau criza sistemului spitalicesc, tocmai pentru ca subordona binele individual unui asa#numit bine public ce a"unsese la bunul sau plac&

Napoleon: pentru a fi invingator ai nevoie de trei lucruri - bani, bani si bani %5'
De fapt trebuie sa mentionam ca prima companie din istorie, in intelesul modern al termenului, s#a nascut in 2landa # aceea a 0ndiilor de Est # si s#a facut cu bani, adica cu sume atrase de la burghezii care depasisera stadiul banilor primitivi si aveau un surplus dispus sa#l investeasca& $ urmat $nglia, concurenta pe mari in cursa coloniala a primei& (u intamplator ambele erau tari protestante in ma"oritate& +rotestantismul , ca soft , pleda pentru cumpatare, pentru simplitate, condamna luxul si ostentatia, spre deosebire de catolicismul timpului, asadar permitea o mai rapida acumulare a banilor, deci posibilitatea acestora de a se transforma in capital si nu in bi"uterii de lux si bachete somptuoase& ,isipa a fost intotdeauna condamnata de biserici, dar nimeni nu a facut#o atat de radical cum au facut#o protestantii& )a 9eneva bunul !alvin interzicea portul bi"uteriilor si rasul in public& +riveste#i pe domnii in straie negre, cu figuri grave, din portretele lui ,embrandt& - Cum ar trebui atunci cineva sa se orienteze in gestionarea banilor proprii" .a refer acum la punctul de vedere al omului obisnuit

P a g i n a | 31

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# -una intrebare&&&Depinde ce vrem& !hiar si un om foarte bogat decide singur cat din ceea ce#i sta la dispozitie ia calea grama"oarei banilor primitivi, cati a banilor, cati a capitalului si cati a avutiei (dincolo de taxele si impozitele pe care le plateste si care fac parte oricum din ultima categorie)& +oate avea zece limuzine sau doar una (deci sa diminueze partea banilor primitivi in ultima varianta), poate sa#si pastreze o parte mai importanta din disponibil la banci (deci sa#i pastreze in bani) sau sa investeasca totul, adica sa puna accent mereu pe capital& Sigur, nu ma refer la nevoile de baza # haine, mancare, adapost # care sunt totusi limitate prin natura lor: nici un miliardar # decat in filmele proaste # nu mananca in fiecare zi un *ilogram de icre negre cu lingura de aur& 0arasi, este bine de stiut ca daca dispui de niste bani # dincolo de banii primitivi # depinde despre ce suma vorbesti, despre varsta si despre intentii& (u i#as recomanda unei familii de varsta medie, cu o acumulare relativ modesta, sa#si riste aceste economii plasandu#le in hartii de valoare incerte, cum ar fi cele venture# capital& /ai degraba merita sa#ti alegi o banca sigura # sau chiar doua#trei, pentru a imparti riscul # si sa formezi depozite& Daca esti tanar si esti dispus sa risti # pentru ca, in cel mai rau caz, poti sa o iei de la capat # atunci da, poti sa mergi spre un fond de investitii cu capital ridicat& Daca esti antreprenor, iarasi trebuie sa decizi pana unde vrei sa#ti extinzi afacerea si sa iei in calcul toate considerentele: puterea ta de munca, profitul potetial, capacitatea de a mobiliza un personal de o calitate corespunzatoare& +oti avea succes cu o fabrica de mobila, dar la o doua sa dai faliment pentru ca nu ai gasit personalul potrivit, pentru ca piata nu a fost suficient de mare pentru a#ti asigura desfacerea, pentru ca nu ai fost destul de flexibil in conturarea ofertei& Si ca antreprenor trebuie sa stii cand si unde sa te opresti& ,evenind la omul obisnuit # urasc aceasta sintagma. # adica cel care are venituri medii, cred ca batranul depozit bancar si eventual un portfoliu de actiuni sigure, gestionat de un bor*er verificat continua sa reprezinte varianta optima& /ecanismele fraudei in lumea moderna # vom vorbi despre ele in viitoarea noastra conversatie # se bazeaza esential tocmai pe iluzia acestui om obisnuit ca isi poate spori banii dincolo de limita bunului#simt si al logicii economice& Daca esti un om bogat, atunci esential este cine iti gestioneaza capitalul: ma refer la directorii executivi care conduc companiile, la bancile in care iti plasezi banii, la deciziile de a#ti diversifica investitiile& (imeni nu se pricepe la toate, pana la urma, si daca poti sa fii un antreprenor desavarsit al unui fond de investitii, nu neaparat poti gestiona corespunzator un combinat siderurgic& /iza creste cu cat te apropii de piscurile in care aerul devine tot mai rarefiat& 0ar daca esti un tanar aflat la inceput de cariera, te vei afla la o raspantie care deseori iti decide viitorul economic pentru toata viata: esti capabil sa devii antreprenor si sa iti asumi riscurile sau cauti un loc de munca cat mai bine platit& !u alte cuvinte, data fiind tematica discutiei de astazi, te multumesti cu bani primitivi si, eventual, cu bani, sau devii un /agician#$l#!apitalului& 0n "urnalul din copilarie al zgarcitului +aul 9ett>, de care iti vorbeam astazi, exista urmatorul pasa": )#am a"utat pe unchiul meu la cumparaturi si am primit cinci centi & (u se
P a g i n a | 32

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

mai specifica ce a facut cu cei cinci centi, dar nu cred ca si#a cumparat limonada, ci i#a pus in pigg>#ban*#ul sau& (u este o pledoarie pentru zgarcenie, ci doar vreau sa#ti arat o diferenta de viziune asupra banilor, care se vede inca din copilarie: ii vezi ca o sursa de placere (bani primitivi) sau ca o sursa de venit (capital)& $ceasta viziune raspunde la intrebarea de ce un om de afaceri care are de"a o suta de milioane de dolari continua sa munceasca :?#:G ore pe zi in loc sa stea la soare pe o insula, cu un coc*tail in mana si privind multumit la frumosul sau >acht ancorat vizavi& +ur si simplu pentru ca asta stie sa faca si asta va face toata viata: nu bani, ci capital& 1iziunea lui despre bancnote si monede este alta decat a celui care are alt destin sau isi construieste alt destin& Este ca si cum l#ai fi intrebat pe ,embrandt de ce mai picteaza dupa ,ondul de noapte sau pe @eming3a> de ce mai scrie dupa ce a luat +remiul (obel pentru -atranul si marea & 0ar (oua Economie produce mult mai multi antreprenori decat orice epoca istorica anterioara& Stii de ce? +entru ca mobilizezi mai usor banii si pentru ca reusita in afaceri inseamna tot mai mult idee si cunoastere si mai putin miliarde& !ei care au creeat Dou 'ube&com au avut 2 0DEE care nu a necesitat milioanele lui ;&+&/organ sau ale lui 1anderbilt& Dar hai sa rezumam& - 8ad ca ai ocolit cu dibacie subiectul banilor de buzunar Bine +eci e4ista bani primitivi, destinati consumului, numiti primitivi pentru ca nu produc alti bani, desi au un rol esential in economie, acela de a sustine cererea de consum # E perfect pana aici& - E4ista apoi bani - surplusul primilor - care au de3a o capacitate limitata de a produce alti bani %dobanda, bonusuri', dar mai ales prin intermediul plasamentelor la institutiile financiare 0i, in sfarsit, banii se preschimba in capital - adica acei bani meniti din start sa produca alti bani - atunci cand alimenteaza initiativa antreprenoriala Capitalul produce avutie atunci cand se transforma in bine public - partial prin ta4e, partial prin sponsorizareaAfinantarea unor obiective de interes public 6arile bogate dispun atat de bani primitivi multi, cat si de bani, dar si de capital care partial se preschimba in avutie si alimenteaza cat mai consistent interesul public # Si&&&? - E4ista un circuit tot mai accelerat al trecerii acestor bani de la o forma la alta si acesta ar fi unul dintre motivele pentru care ideile de afaceri isi pot gasi mai lesne finantarea in Noua Economie decat in urma fie si cu cateva decenii Nu in ultimul rand, in Noua Economie cunoasterea 3oaca un rol tot mai important in raport cu capitalul - e4emplul cu Bou 6ube com m-a convins .odul in care iti gestionezi proprii bani depinde de viziunea pe care o ai asupra lor - ii vezi ca bani primitivi si-ti schimbi automobilul chiar daca nu este neparat necesar, sau ii vezi drept capital si atunci ii vei investi in continuare

P a g i n a | 33

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Este foarte bine& /aine vom vorbi despre riscuri& +entru ca intr#o economie mult mai complexa, care are o sumedenie de avanta"e, asa cum am spus, si riscurile au devenit mai complexe& (u mai vine -ill> 'he Cid cu al sau !olt (av> :B8: sa plece cu banii tai in sac # noul -ill> frecventeaza cluburile la moda, se imbraca la +rada, este capabil sa devina o vedeta a presei de specialitate si sa convinga cu argumente aparent pertinente zeci de mii de investitori ca banii lor vor produce un profit de 86 la suta pe an& Este un -ill> mult mai periculos, mai ales ca figura lui nu mai este lipita de ferestrele frizeriilor, intre cuvintele !autat # recompensa si 1iu sau mort , iar avocatii pe care isi permite sa#i platesca sunt uneori la randul lor capabili sa te convinga de faptul ca a fuma este cel mai beningn si sanatos lucru pe care poti sa#l faci in intrega ta viata& 0ar asemenea -ill> bantuie bine#mersi prin cele mai sofisticate economii, nu doar prin aceste tari emergente printre care se afla si ,omania, cu toate bolile specifice copilariei capitaliste& - +eci trebuie sa avem mare gri3a de banii nostri # 4ireste, ca in toate timpurile& 4rica pazeste pepenii este un proverb foarte actual& $tat pentru posesorul de bani, cat si pentru posesorul de capital&

+espre cum trebuie sa ne pazim pepenii


- Care-i morala" # /orala este sa nu crezi in miracole& 4ara sa fiu ireverentios fata de practicantii vreunei religii, Dumnezeu are probabil cu totul alte indeletniciri decat cele economice, asa ca economia nu face minuni& !ei care "oaca la loterie in speranta miracolului sau cei care "oaca la un cazino din )as 1egas S'0% cam care este probabilitatea sa castige, iar daca isi pierd ultimul banut o fac in cunostinta de cauza& Doar un maniac isi pune ultimul ban la blac*#"ac* sau isi cumpara bilet la loterie cu banii de paine& Si maniacii de soiul asta sunt putini, din fericire& Dar cel care crede ca in vreme ce alte companii dintr#un domeniu ipotecar ii ofera o crestere de 8#:6 la suta, in timp ce compania 5 este capabila, in aceleasi circumstante si pe aceeasi piata, sa ii ofere o crestere de 86 la suta, acela nu este un maniac, dar nici un om inteligent si informat nu prea este& (ici un administrator de fond nu inventeaza piatra filozofala care preschimba plumbul in aur, asa ca atunci cand vezi asa ceva, trebuie sa spui asemenea taranului din poveste care a vazut girafa: $sa ceva nu exista & +orneste de la aceasta premiza, in pofida tuturor declaratiilor sforaitoare ale vreunui "une in costum $rmani, care se declara ostentativ prin ziare ca posesor al unei retete miraculoase& 0n pofida faptului ca auzi de cateva cazuri in care retragerile au fost onorate in termenii conveniti: fericitii nu sunt decat bucatica de branza menita sa atraga soriceii viitori& - +eci prudenta

P a g i n a | 34

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# +rudenta fata de asa#zisele miracole, de goana dupa aur & +rudenta fata de cei care ofera mult peste media pietei in care actioneaza& Daca fondul de investitii 5, investiind tot in actiunile aceleiasi burse, plasandu#si banii in depozite la aceleasi banci (deci negociind acelelasi dobanzi), etc, ofera o crestere de :6 la suta, sa zicem, atunci niste administratori mai performanti, poate, pot merge pana la :8#?6 la suta, oarecum, dar in niciun caz mai mult, decat in cazuri atat de rare, incat poti sa le ignori in logica economica& - E4ista o e4presie:!E prea frumos sa fie adevarat! Cam asa ceva" # $i rezumat perfect& - +ar totusi, prea multa prudenta nu strica uneori" Nu ratezi o oportunitate potentiala pentru ca te dovedesti, poate, incapabil sa-si asumi riscurile care fac parte din regula 3ocului ,n engleza se spune !No pain, no gain!, un soi de romanescul nostru cine nu risca, nu castiga # 0n primul rand, expresia in engleza se refera la sport si nu la investitii # performanta este expresia asumarii chinurilor, a sudorii si a lacrimilor, asta e morala& $dica nu te crede un natafleata care se va trezi la un moment dat cu o para malaiata in gura: trebuie sa muncesti din greu pentru a#ti atinge scopul propus& $sta# i altceva&&&+e de alta parte, intr#un fel intrebarea este buna si poate fi rezumata la pana unde pot sa merg in asumarea riscurilor&& - +a, suna mai bine asa, recunosc # (ici ca antreprenor, nici ca detinator de bani, nu are rost sa fii nici excesiv de inspaimantat, pentru ca risti sa ratezi oportunitati& ,iscurile pe care ti le asumi trebuie sa fie, insa, in functie de banii de care dispui si de obiectivele pe care vrei sa le atingi& Si, mai ales, sa incerci sa aduni toate informatiile importante care te vor a"uta sa iei o decizie in cunostinta de cauza, asigurandu#te#n acelasi timp ca aceste informatii sunt adevarate si nu iti sunt oferite pe tava tocmai de cei care vor sa te pacaleasca& +rintre altele, de exemplu, sa nu confunzi o campanie de reclama agresiva cu o analiza serioasa de presa& Se zice ca reclama este sufletul comertului si este adevarat, mai ales in (oua Economie, unde avem o avalansa de produse noi ce se inghesuie pe ecranele televizoarelor pentru a se face cunoscute, dar o campanie de reclama de o anvergura disproportionata # vezi batrana )ouisiana&&& # iarasi mai degraba ar trebui sa te puna pe ganduri& - .ai precis" # /ai precis in alegerea obiceiurilor de consum esti categoric influentat relativ putin de o optiune obiectiva , ci mai mult de reclama& $vem aici consumatorul conservator , care S'0E de"a ce vrea sa cumpere si nu se prea lasa influentat de nimic in optiunile sale& !umpara o anumita marca de automobil, schimband doar modelul, eventual, se imbraca de la cam aceleasi firme, foloseste aceeasi gama de cosmetice& 4iecare brand mare isi are nucleul dur de asemenea conservatori& Ei sunt greu de cucerit de noile branduri& $vem apoi consumatorul echilibrat , care este dispus sa#si schimbe optiunile, dar in functie de
P a g i n a | 35

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

niste criterii, cum ar fi preturile sau moda& Si avem consumatorul#turist , care mereu este dispus sa experimenteze, sa incerce produsele noi # este principala tinta a campaniilor noilor branduri& Sa luam un produs de consum curent, cum ar fi berea, care in ,omania, de exemplu, se consuma in cantitati semnificative& +rima categorie de consumatori, conservatorii, vor bea o bere traditionala, indiferent cate branduri noi vor fi lansate& !ei din a doua cateogrie au, eventual, o marca preferata, dar, din cand in cand, pot incerca si o alta marca # daca va fi mai ieftina, daca are o anumita concentratie de alcool, etc& %ltima categorie vor comanda mai mereu alta marca, eventual ultima intrata pe piata& - Am a3uns de la frauda la bere # !eea ce vreau sa spun este ca nu prea poti sa fii pacalit atunci cand iti cheltuietti banii primitivi, sau esti pacalit oricum& Detergentul minune nu scoate =B la suta din pete, asa cum scrie in reclama, crema antirid nu te intinereste in maximum A saptamani& Dar frauda este minora daca stii sa#ti formezi optiunile de consum& !el putin la nivelul bunurilor de folosinta indelungata, relativ scumpe, oamenii se orienteaza in general spre brandurile consacrate # la automobile, la televizoare, la mobila& 4raudele incep atunci cand sunt probleme legate de bani sau de capital& Si ar trebui sa le luam pe rand&&& - Asa # 0ntai, banii, adica economiile tale& Exista urmatoarele criterii care ar trebui sa#ti filtreze posibilele optiuni: varsta si anvergura economiilor& +rima iti spune cat de mult poti sa risti, a doua cat de diversificate iti pot fi optiunile& 0n general, tinerii nu au bani sau dispun doar de bani primitivi, destinati consumului, chiar daca vorbim, la tinerii bogati, de consum de lux& -anii se vor indrepta spre o locuinta # mai mare sau mai mica, cumparata cu banii "os sau pe baza unui credit care obliga la acumulare/economisire de la alte capitole # spre unul sau doua automobile, spre traiul curent care inseamna un milion de lucruri alaturate& Dar presupunand ca dincolo de toate acestea dispui de un surplus pe care esti hotarat sa#l economisesti, ai mai multe posibilitati& !ontributia la un fond de pensii ar fi obligatoriu # nu strica nici o asigurare de boala sau de sanatate& Si acestea sunt tot forme de economisire, daca citesti cu atentie contractul cu societatea de profil aleasa si te orientezi bine& 0n ambele eventualitati, ar trebui sa alegi societati cat mai cunoscute, eventual multinationale # in caz de criza intr#o tara, acestea iti pot echilibra situatia financiara din veniturile realizate intr#o alta tara sau grup de tari& 2 companie care actioneaza doar pe o anumita piata nu poate face acest lucru, deci riscurile sale (si, implicit, ale tale, cresc)& Dupa acestea, data fiind varsta, nu este necesar sa alegi neaparat depozitul bancar sau un fond de investitii de risc scazut& +oti sa investesti si intr#un fond de risc ridicat, cu potetial de castig mai mare, dar si aici sa o faci in cunostinta de cauza& Exista fonduri de risc ridicat care isi previn onest investitorii vizavi de riscurile pe care si le asuma, si exista administratori care mint cu sange rece # fraudatorii& /acar daca tot esti dispus sa risti, sa o faci in cunostinta de cauza si nu ca victima a unei propagande mincinoase&
P a g i n a | 36

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Daca vei cumpara actiuni la bursa, nu trebuie, de asemenea, sa te orientezi neaparat spre batranele blue# chips, actiunile sigure # cat mai e ceva sigur in ziua de azi in economie&& 0arasi depinde de suma de care dispui pentru a decide cat de diversificat trebuie sa fie portofoliul tau&&&

+espre cum trebuie sa ne pazim pepenii %partea 5'


- Cred ca da, este dreptul actionarilor de a le incasa, nu" ,n plus, in functie de consistenta lor, as spori increderea actionarilor in companie si as atrage si alti investitori # ,aspunsul este corect doar pe "umatate si in functie de obiectivele pe care ti le propui& Daca nu ai de gand sa faci noi investitii, sigur ca poti sa distribui dividendele si probabil actionarii se vor bucura& Daca ai de gand sa faci investitii, atunci de ce sa scoti banii din companie, prin intermediul dividendelor si sa apelezi la un credit bancar purtator de dobanda, in loc sa reinvestesti sumele pe care de"a le ai?. +resupunand ca ai accesa un credit cu o dobanda de A la suta, sa spunem, inseamna ca profitul tau in anul financiar viitor, lucrand la aceeasi perimetrii de performanta, va scadea cu acesti A la suta& Sunt companii # 0-/, de exemplu # care nu au dat multi ani dividende actionarilor, preferand sa reinvesteasca banii& 0n asemenea cazuri tu, ca actionar, trebuie sa fii constient ca profitul tau va rezulta doar din cresterea pretului actiunilor, dar aceasta crestere poate fi suficienta& - +ar cum poti sa-i convingi pe actionari sa accepte o asemenea viziune" # $cesta este rolul board#ului, in cadrul adunarii generale& 0n conditiile economiei de astazi, este greu pentru ambele parti & +entru un actionariat tot mai disipat si mai eterogen din toate punctele de vedere, pentru ca executivii trebuie sa convinga, in unele cazuri, un milion de umbre & Si panica se induce mai usor printre investitorii/actionarii mici, care uneori sunt ca oile, incep sa se miste irational intr#o directie # sa vanda # si sunt mai putin sensibili la argumente, chiar pertinente& Este mai greu si pentru actionari, pentru ca legatura lor directa cu investitia in sine este ca si inexistenta& %na era sa fi fost acum cincizeci de ani investitor la o companie din localitatea ta, ale carei cosuri de fum puteai sa le vezi in fiecare dimineata& $stazi tu vei detine, prin intermediul actiunilor, o particica minuscula dintr#o entitate aproape abstracta& Eu, investitorul 5 particip la un fond de investitii care achizitioneaza un pachet de actiuni la compania D, care la randul sau are filiale in $ustria, in !ehia, in ,omania si in %craina& - Pare teribil de complicat -lobalizarea asta # !are ne face mai putin dependenti de geografie # un avanta" evident, am convenit de"a # dar care face si mai lesnicioasa actiunea potentialilor fraudatori, care pot manipula mai usor piata/pietele& )a fel ca in cazul )ouisiana de acum doua sute cincizeci de ani, este greu sa#ti dai seama daca zacamantul de aur descoperit si anuntat cu surle si tobe in $frica de o firma australiana listata la bursa din 'oronto este
P a g i n a | 37

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

adevarat sau exista doar in studiile unor pseudospecialisti bine platiti sa spuna exact ceea ce unii vor sa se auda& 'ocmai de aceea este bine sa te orientezi in asemenea cazuri cu atat mai mult spre firme de traditie si sa eviti asa#zisii "uniori care pot minti si o fac mult mai des& $sta daca nu ai bani de riscat&&& - 0puneai ceva de varsta # Da, cred ca una este sa iti asumi riscuri atunci cand esti tanar si iti permiti eventuale pierderi # desi ar fi pacat sa se intample si atunci # si alta este cand ai trecut de varsta mi"locie si cand posibilitatea de a#ti reveni dupa o criza financiara de proportii se reduce& +entru varsta mi"locie si ridicata, atunci cand vine vorba de evitarea fraudatorilor, prudenta maxima trebuie sa fie cuvantul de ordine& Depozitul bancar si, eventual, actiunile sigure sunt singurele mi"loace recomandate& (u trebuie in ruptul capului, indiferent cat poate parea de tentant, sa te orientezi spre un promitator de miracole, indiferent ca este vorba de un fond de investitii de risc (declarat) scazut, mediu sau ridicat, daca nu este, eventual, unul consacrat pe piata si in mainile unor administratori foarte buni& - 1evenind la fraudatori 0puneai ca mereu se bazeaza pe lacomia investitorilor # Da, si pe credinta implicita a acestora in miracole, in ideea ca se pot imbogati peste noapte pentru ca un finantist a inventat o reteta miraculoasa& Dar sunt si fraude sofisticate& !azul /axe3ell este studiat in scoli # l#am studiat si eu in Scotia, la %niversitatea din 9lasgo3& /ax3ell, unul din mogulii media din ,egatul %nit, care, evreu fiind ca etnie, facea si mare tapa" public din bunele sale relatii cu Statul 0srael, dezvoltase o adevarata constelatie de firme interconectate intre ele prin actionariat si relatii contractuale, un adevarat labirint, daca vrei& !and oamenii fiscului veneau in controale la una dintre aceste firme aflate la marginea labirintului, /ax3ell nu intervenea in nici un fel, pentru a demonstra public faptul ca nu isi foloseste influenta pentru a intimida controlul, deci ca nu are nimic de ascuns& !ontrolorii incepeau sa mearga pe firul labirintului iar la un moment#dat /ax3ell se revolta si incepea sa faca scandal # de"a erau luni de zile de cand el, marele mogul, era controlat si tracasat, prin urmare. +oate si pentru ca era evreu?. Si controalele se opreau mereu inainte sa a"unga la cele doua#trei companii din grup unde se petreceau matrapazlacurile& 9rupul lui era, asadar, un soi de matrios*a complexa, in care firmele de suprafata lucrau onest si transparent, dar banii se scurgeau in cele din urma spre zonele din care dispareau fara a umfla nici buzunarele actionarilor, nici conturile 'rezoreriei $ngliei& )a un moment#dat controlul nu a mai putut fi oprit si a mers pana la capat, a"ungand in zona interzisa & /ax3ell a murit in mod misterios cazand in mare intr#o noapte de pe >ahtul sau, in impre"urari ramase nedeslusite pana la capat nici astazi # oficial, s#a sinucis& Dar cele mai multe capcane financiare sunt dezamagitor de simple # a"unge sa promiti un castig insemnat si soriceii incep sa se apropie de imaginara branza& ,ezumam? - Astazi pare mai simplu sa o fac: nu credeti in miracole daca nu vreti sa va vedeti spulberate economiile de-o viata 6rebuie sa te orientezi spre instrumente sigure, sa alegi o banca de top,
P a g i n a | 38

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

actiuni solide si fonduri de investitii de traditie Poti sa-ti formezi un oarecare capital speculativ, dar nu din banii de paine sau din fondul de studii al copiilor %asta in nici un caz, mai ales$$$', daca ai economisit suficient in zone clare si daca ai si varsta potrivita pentru a-ti asuma riscuri 1eclama foarte agresiva poate fi uneori un semn de intrebare si in loc sa te lasi influentat de ea, mai degraba alege-ti un bro?er bun sau un consultant asisderea Nu trebuie sa te lasi momit de promisiuni fantomatice, pentru ca tocmai pe asemenea promisiuni isi bazeaza capcanele fraudatorii # !orect, dar as vrea sa subliniez in final # apropo de partea intunecata a fortei # ca aici (oua Economie si globalizarea mai degraba complica lucrurile& 0nstrumentele financiare derivate s#au dezvoltat galopant in ultimul deceniu si ele sporesc riscurile& 0ar riscurile se globalizeaza& 0n timpul crizei din $sia nu au pierdut (doar) tigrii , ci si investitori din S%$ sau 4ranta, atunci cand aceste fonduri au inceput sa stranute& 0ar asa#zisele autoritati locale pot supraveghea tot mai greu, in postura de arbitrii obiectivi, respectarea regulilor de vreme ce "ucatorii multinationali actioneaza simultan pe cateva piete& !omisia de valori mobiliare din S%$ sau $nglia isi poate face datoria, dar asta nu inseamna ca o multinationala nu isi creeaza un buzunar ascuns intr#o tara in care arbitrul este fie slab profesional, fie cumparat de sefii de cluburi& Si nu exista, macar deocamdata, un soi de politist international care sa stea simultan cu ochii pe tot globul, in timp ce miliardele se muta fulgerator de la un pol sau altul in doar cateva secunde& $cest enorm capital speculativ care bantuie lumea in cautarea de oportunitati este un lucru bun in sine # ti# am spus ca un intreprinzator/investitor nu mai depinde de geografie si isi gaseste mult mai repede o finantare pentru proiectul sau decat cu ani in urma # dar are si defectul de a complica foarte mult lucrurile, in absenta unor reguli de "oc globale clare si a unor institutii capabile sa implementeze in plan global eventualele reguli& 4ondul /onetar 0nternational si 9rupul -ancii /ondiale # birocratiile nascute la -retton Ioods in :=HH # mai degraba numara firfiricii din visteriile tarilor din lumea a treia si stau cu ochii pe guverne decat sa intre in maruntaiele balaurului cu o mie de capete numit capitalul speculativ mondial& 0magineaza#ti un meci de fotbal in care "ucatorii incep sa "oace DE EE!E 2,0 /$0 ,E+EDE decat in prezent, in vreme ce brigada de arbitrii nu ar fi compusa din persona"e tip /atrix& $r incremeni cu fluierele in guri, incapabili sa#si mai dea seama ce se intampla de fapt pe teren sau sa arunce haotic cartonase galbene si rosii incercand sa opreasca viteza "ocului& +e undeva, cam asta#i situatia finantelor mondiale la ora asta si riscurile cresc considerabil atat pentru guverne, dar si pentru maruntul investitor care trebuie sa aiba gri"a mai mult ca oricand cum isi prote"eaza/sporeste economiile& Si nu uita ca dezvoltarea comunicatiilor # inclusiv a 0nternetului # iarasi fara niste reglementari clare, sporeste caile de actiune ale fraudatorilor, care dintr#o data pot bombarda informational potentialele victime fara prea mari cheltuieli& - 0i eu primesc pe mail o gramada de oferte de cumparare de actiuni, sunt invatat sa investesc in varii fonduri # 1ezi? @ai sa#ti spun o istorie& 2 companie de vanzari care suna la clienti acasa si le ofera diverse produse ii indeamna printre altele sa cumpere un portret in relief al lui $braham )incoln, din cupru, la pretul incredibil de doar ::,8 dolari & Si unii comandau # pretul era intr#adevar foarte mic pentru asa ceva:

P a g i n a | 39

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

de ce sa nu ai pe perete sau pe placa de la semineul din living portretul unuia dintre fondatorii natiunii americane?. 0ti dai seama care este informatia cheie care lipseste din oferta? - Nu # Dimensiunea& !ei care acceptau comanda primeau acasa o moneda de&&&un cent. Este din cupru, are pe avers portretul in relief al +resedinteului $braham )incoln , deci promisiunea era onorata& ;ustitia era neputincioasa, pentru ca vanzatorul< respecta termenii contractuali& Si uite asa cheltuiai mai bine de zece dolari pentru a te alege cu un cent& +ovestea este interesanta ca anecdota si oricine stie ca trebuie sa respinga asemenea oferte& Dar internetul si comunicatiile moderne inlesnesc un bombardament mai subtil si aparent mult mai bine documentat& 'i se ofera date despre modul spectaculos in care au evoluat actiunile, esti somat sa cumperi acum pentru ca maine va fi prea tarziu, etc, etc& 0ar daca poti sa dai in "udecata o companie sau un ziar pentru o reclama mincinoasa, comunicarea pe internet inca nu este supusa unui set de reglementari globale: spatiul virtual se dezvolta rapid si fara prea multe reguli de "oc si in aceasta directie se indreapta rapid si fraudatorii isteti& - +eci in Noua Economie pepenii pot fi mai mari, potential, dar cu atat mai mult trebuie sa-i pazesti mai bine # Da, noua economie este ca o masina sport +orche fata de batranul 4ord /odel '& $i avanta"ul ca poti a"unge mult mai repede acolo unde iti propui si in conditii de confort net superioare, dar si riscurile calatoriei cresc pe masura, mai ales daca la volanul supersofisticatului bolid nu se afla cine trebuie, adica este in mainile unui vitezoman& 0ar lucrurile evolueaza in aceasta directie tot mai mult, iar viteza afacerilor va creste in viitor exponential& -ursele vor trece nu peste multa vreme la programul de ?H de ore, adica vor deveni un magazin non#stop de capital, presiunea asupra celor care invart miliarde va creste pe masura, in vreme ce capacitatea arbitrilor de a interveni in timp util nu prea da semne de crestere in acelasi ritm& 1a trebui tot mai mult, asa cum spuneai, sa discerni exact intre risc ridicat si risc scazut, intre informatie utila si informatie# capcana& - +espre ce vom discuta maine" # Daca astazi am discutat despre cei care au bani si vor sa ii prote"eze corespunzator in conditiile economiei de astazi, maine vom discuta despre cei care au capital # nici pentru ei viata nu se anunta simpla, chiar daca sunt proprietari sau directori executivi& Si ei traiesc in acelasi carusel care se invarte tot mai repede&

Cand /arr> Potter intra in afaceri


- Apropo de .atri4 - a fost tot o serie de filme de succes +e ce nu s-a lansat moda ochelarilor de un anumit fel sau a costumelor negre ale !baietilor rai!" +e succes au fost si cele doua filme !.en in blac?!" +e ce nu au aparut monstri care ies din cutii sau pistoale cu laser care sa-i anihileze"
P a g i n a | 40

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# +entru ca %riasa#/asinarie#De#/ar*eting nu se pune in miscare decat atunci cand conditiile sunt pe deplin indeplinite& $mbele filme mentionate nu se adresau in mod explicit !2+00)2,& $u fost savurate si de copii/adolescenti, nu am nicio indoiala, dar nu in mod necesar de acestia& %n adult nu se tranteste in fund pe bordura unei strazi si incepe sa urle daca maica#sa nu#i cumpara o bagheta magica a la @arr> +otter, zbierand ca vrea un costum si ochelari ca a oamenilor in negru & Daca ar fi sa schitam portretul#robot al consumatorului de @arr> +otter, vom vedea ca are intre :6 si :F ani, acces la 0nternet, etc, etc& +ornind de la acest portret#robot, putem incepe sa schitam un brand#bidon, cu sub#brandurile aferente& Si avem reteta gata& Daca este sa facem acelasi lucru cu acel consumator de /atrix, intram pe nisipuri miscatoare # /atrix nu poate fi branduit la fel de bine, asta#i clar& Se poate face ceva#ceva, dar nici pe departe la dimensiunile baiatului cu ochelarii rotunzi& - Bine hai sa-i uitam pe oamenii in negru +a-mi un e4emplu si din alt domeniu, un alt soi de oportunitate # +ai, o realitate este ca toti doctorii iti baga#n cap ca unul dintre inamicii tai numarul unu este perfidul agent secret numit colesterol, natural born *iller si ca el colcaie prin ma"oritatea alimentelor din frigiderul tau, asta presupunand ca nu ai trecut la buddhism si esti lacto#vegetarian& Seara pui capul pe perna si te gandesti ca#n vreme ce tu dormi linistit, acest asasin ticalos iti lucreaza incet, dar sigur sistemul cardio# vascular cu tenacitatea unui nin"a pornit pe rele& ,ezultatul? $prinzi veioza de pe noptiera si te gandesti ce#i de facut& De ce sa te nu apuci sa cheltuiesti fondul de pensii pe care l#ai format inclusiv pentru ca asa te#au sfatuit carti ca cele de fata?. De ce sa nu faci ceva impotriva inamicului care ti#a declarat un razboi implacabil si caruia chiar tu ii deschizi portile cetatii sanatatii tale, odata cu omleta de dimineata cu "ambon pra"it?. !at va mai dura aceasta situatie intolerabila?. - O viata fara colesterol cerem toti, cam asa ar suna sloganul unei revolutii moderne$ # Sigur, hai sa facem ceva. +oate ca totul este o aiureala si palizii oameni de stiinta care astazi ne vara#n cap chestiile astea nu sunt mai bre"i decat omologii lor care ne luau sange#n Evul /ediu sau ne scufundau in apa rece daca aveam febra& +oate peste zece ani un laureat al +remiului (obel pentru medicina ne va spune ran"indu#ne#n nas ca cel mai bun lucru din lume este o bucata zdravana de colesterol& Dar, cel putin deocamdata, am convenit ca ne trebuie orice in afara de colesterol si chestia asta este impartasita de un public larg, corect? - Corect #a fel cum comertul cu moaste a inflorit la inceputul Evului .ediu, desi cele mai multe asa-zise moaste erau facaturi ordinare +ar oamenii credeau, era o moda ca fiecare nobil sa aiba macar un dinte de sfant, iar !pelerinii! din 6ara 0fanta !gaseau! dinti, degete sau suvite de par cu nemiluita

P a g i n a | 41

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Excelent exemplu, pentru ca, asemenea in cazul @arr> +otter, aveam o nisa de piata clara # nobilii, manastirile (daca aveau moaste, erau vizitate mai des, primeau mai multe donatii, deci nu#si permiteau sa ramana de caruta), negustorii mai instariti& Dar sa revenim la perfidul asasin& +ai daca ne e teama de el, intreprinzatorii isteti ne ofera arma cu care ne putem apara: produsele care nu contin colesterol. 4ermele de crestere a strutilor nu au aparut in ,omania sau aiurea pentru ca aceste pasnice (ne)zburatoare ne#au devenit antipatice si vrem sa le taiem ca pe curcani dupa ce le indopam zdravan, ci pentru ca a lor carne nu il contine pe inamicul public numarul unu& Sau, daca vrem dimineata o omleta nonucigasa, de ce sa nu batem in castron continutul oualelor de prepelita?. - +eci gama produselor fara colesterol va prospera" # (u in mod necesar& Daca tara este saraca, oamenilor putin le pasa de colesterol si se vor orienta oricum, in ma"oritate, pe criteriul pret, chiar daca produsele colcaie de faimoasele E #uri sau de asasinul colesterol& Dar vei gasi o nisa de consumatori dispusi sa scoata din buzunare mai multi bani pentru a#si conserva, macar teoretic, sanatatea& Dar iti dai seama ca daca maine se va afla ca, intamplator, colesterolul nu este atat de criminal precum pare, proprietarii de ferme de acest tip trebuie sa#si revizuiasca toti indicatorii& Si poate ca afacerea devine nerentabila si in loc de ferma de prepelite sau struti trebuie sa te reorietenzi spre constructii # daca e sa luam cazul economiei romanesti de astazi& $m vrut sa subliniez doua lucruri& +rimul: necesitatea studierii pietei, o piata sparta in nenumarate mici nise, asa cum iti spuneam zilele trecute, permanent si atent, pentru ca piata este intr#o continua miscare& Doi: necesitatea flexibilitatii, pentru ca ceea ce este valabil astazi, maine se poate risipi ca fumul& /ai ales in (oua Economie& Daca nu este upgradat, cel mai bun program 0' de astazi poate deveni maine un produs mort, depasit, pentru ca alti un milion de tineri isi forteaza creierii peste tot in lume pentru a produce ceva mai bun, mai util si mai interesant decat ce exista astazi pe piata& Sa nu traiesti cu impresia ca daca astazi ai dat lovitura # si poate chiar ai dat#o, palpabila prin profitul pe care l#ai adunat in conturile tale si ale actionarilor # maine va fi la fel& Din pacate nu asa au gandit actionarii si executivii care la inceputul anilor ?666 se aruncau in cap de pe poduri in $merica, oameni care in urma cu o saptamana erau milionari si aveau ipoteci pentru case de milioane de dolari& - Asadar traditia chiar nu mai conteaza"$ # /i#ai mai pus aceasta intrebare& (u, traditia conteaza& %rmasii batranului )evi nu au disparut de pe piata, asemenea unui elefant obosit care se duce sa moara intr#un cotlon nestiut din "ungla& Doar ca transpira mult mai mult si trebuie sa gandeasca mult mai mult, atata tot& +entru ca daca nu o fac, cu tot respectul, da, vor muri& Sigur ca brandurile de"a consacrate au un avanta": miliardele investite in mar*eting, capacitatea de a sustine divizii de cercetare importante, de a plati creiere performante, etc, toate acestea sunt atu#uri

P a g i n a | 42

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

formidabile& Dar nici ele nu#ti garanteaza viata linistita intins pe o canapea in tapiteria careia iti sunt ascunse averi sigure& -a chiar asa#zisa traditie a devenit si ea, ti#am mai spus, o nisa de piata& 0n alimentatie produsele naturale, in confectii modelele clasice , in industria automobilului traditia exlusivista a unor modele tip ,oll#,o>ce& Dar si ultimul, de exemplu, trebuie sa tina cont ca cel mai conservator consumator vrea telefon mobil incorporat la bord (are nevoie de el) si un sistem audio#video de ultimul racnet& - .i-e dor de dulceata bunicii 6eoretic - nu mai stiu daca bunica facea dulceata # Si#atunci va veni un intreprinzator care prin brand, ambala", denumire, etc, iti va sugera ca ceea ce infuleci este exact ca ceea ce facea bunica ta& Stii ca exista in lume o asociatie numita Enoh # dupa persona"ul biblic de care fara indoiala ca =6 la suta din populatia $mericii nu a auzit sau crede ca este "ucator in (-$ # care grupeaza afacerile de familie vechi si care au reusit sa ramana in afaceri de familie, fara sa fie inghitite de marile corporatii? /andre ca nu s#au lasat inghitite de rechinii globalizati si care au reusit sa isi poarte corabioarele prin toate furtunile economice timp de # unele # patru, cinci sute de ani?

Cand /arr> Potter intra in afaceri %5'


- Care" 0a nu cada un meteorit din spatiul cosmic peste ei" # (u: sa devina atat de mari incat sa nu se mai poata adapta cerintelor unei piete mereu in schimbare& Sau, ca sa rezum, un creier prea mic pentru un trup atat de mare, fapt de natura sa conduca la turmentarea deciziei antreprenoriale& $chizitii peste achizitii, diversificarea obiectelor de activitate dincolo de capacitatea de a le manageria in mod corespunzator, bulimia de resurse financiare care nu sunt folosite in mod optim, toate aceste pericole pandesc gigantii, dar ocolesc prin natura lucrurilor firmele mai mici& 0n artele martiale se da exemplul crengilor subtiri si suple ale copacilor, care atunci cand se incarca de omat sunt flexibile, se indoaie si se scutura in final, in vreme ce o creanga groasa nu are alternativa decat de a se rupe atunci cand greutatea este prea mare& (iciodata cresterea si diversificarea nu trebuie facute in detrimetrul 4)E50-0)0'$'00, acesta trebuie sa fie un motto clar pentru orice companie, chiar cand apele economiei sunt foarte linistite& 2bezitatea este o problema care pandeste companiile mari, iar fuziunile nu sunt neaparat cel mai bun raspuns la provocarile unei piete schimbatoare& +riveste companiile aviatice& %nirea in Star $lliance nu a condus la optimizarea costurilor& Este un exemplu tipic de ce inseamna sa supravietuiesti cand nu administrezi bine companiile& - +ar con3unctura este mai degraba favorabila - in conditiile globalizarii, oamenii calatoaresc mai mult, deci folosesc inclusiv avionul mai des Piata se largeste, cu alte cuvinte +e ce au probleme financiare atat de mari aceste companii cu traditie si renume"

P a g i n a | 43

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# +entru ca intr#adevar piata se mareste, dar asta nu inseamna in mod automat si profit mai mare, daca nu ai echipe manageriale pe masura& 0n exemplul asta, costurile au crescut dincolo de capacitatea potentialei oferte& 0ar cand necesitatea restructurarii a devenit clara, securea reducerii costurilor a inceput sa hacuiasca meniurile calatorilor si personalul de bord, cu lefurile uriase ale executivilor& $cest ultim aspect este relevant pentru multe companii uriase care si#au lasat actionarii fara bani, insa executivii care conduceau spre dezastru vapoarele economice au incasat pana in ultima clipa salarii gigantice& - 0ub nasul actionarilor"$ # +ai tocmai asta#i problema in cazul companiilor cu actionariat diversificat: cum mai reusesc acesti actionari sa controleze, efectiv si nemi"locit, actul managerial?. /ai deloc& Executivii corporatiilor sunt de mult stat in stat& - 1evenind, mai mic inseamna decat mai bun" # $m mai discutat asta in zilele trecute& !and companiile aviatice mari au inceput sa aiba probleme, inclusiv prin costurile care se reflectau in pretul biletelor, au aparut o puzderie de mici companii de lo3# cost, care nu#ti ofera somon afumat in menu # ba nu#ti ofera nimic # nu au insotitoare de bord foste vedete +la>bo> si in care calatoresti cu genunchii la gura si uneori in conditii incerte de program& Dar costurile sunt reduse si asta conteaza, iar toate aceste albinute harnice se infrupta voioase din fagurele de miere rezervat odinioara gigantilor& 0n general cred ca o companie trebuie sa externalizeze tot ce poate externaliza si sa se concentreze pe activitatea ei de baza, pe care o stapaneste bine din toate punctele de vedere& !omplexitatea economiei inseamna o tot mai mare specializare si nu are rost sa te bagi unde nu#ti fierbe oala& - Asta inseamna tot o estimare corecta a con3uncturii, adica un business plan bun # %neori un business plan bun pare cel mai simplu lucru din lume, dar cimitirele financiare sunt pline de ciolanele albite ale celor care au crezut acest lucru& +entru ca lucrurile se schimba foarte repede, este realmente tot mai dificil sa ai un business plan bun pe termen mediu si lung& 0n urma cu cincizeci de ani, lucrurile erau mai simple& $cum cei mai buni manageri din lume au dificultati in a estima o con"unctura sau alta, pentru ca numarul de variabile pe care trebuie sa le ia in calcul sunt mai multe si asigurarea unui bac* up in caz de vreme rea este mai complicata& %ite, sa luam doar pretul titeiului, una dintre cele mai importante variabile din toata lumea, pentru ca este unul dintre acele preturi care afecteaza, pe verticala si pe orizontala, multe alte costuri& 0n ultimul timp preturile au variat atat de mult # intr#un sens sau un altul # incat companiile din bransa au inceput sa rateze spectaculos prognozele pe care le faceau, mult mai mult decat in anii <B6, de pilda& 0n aceste conditii riscul de falimente creste, pietele financiare devin tot mai nervoase , investitorii mici, mi"locii sau mari au reflexe tot mai necontrolate& ,evenind la afacerile traditionale, iti vorbeam de -eretta&

P a g i n a | 44

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

4aptul ca a ramas o afacere de familie nu a oprit#o sa investeasca in -razilia, de exemplu, sau in alte tari, sa investeasca masiv in cercetare si sa iasa cu modele noi pe piata, permanent& +oate tocmai pentru ca ramas fidela obiectului sau de activitate de baza # in care a acumulat multa experienta # si a controlat strict managementul a facut#o sa fie mereu o poveste de succes& $didas continua sa faca pantofi de sport foarte buni # de la echipament profesionist la cel potrivit amatorilor # dar gama sa de cosmetice nu a reusit sa lupte cu succes pe acest segment de piata, deci transferul de credibilitate si notorietate a bradului echipamentului sportiv nu s#a rasfrant in mod automat asupra cosmeticelor, pentru simplul motiv ca $didas inseamna sport si nu after#shave& -eretta nu a inceput sa fabrice pulovere, de exemplu& 0ncercam sa rezumam, draga Iatson? - .arturisesc faptul ca astazi mi se pare cam greu .i-ai dat o sumedenie de motive pentru a considera ca afacerile devin tot mai complicate, deci mai bine te lasi sau nici macar nu le incepi # (u, nici vorba&&&$m vrut sa subliniez o data in plus ca trebuie sa fii mult mai atent decat in trecut si ca indiferent de ceea ce faci, exista doua cuvinte magice pe care nici un antreprenor din lume, indiferent de marimea companiei si de obiectul (sau obiectele) de activitate nu poate sa le ignore& - #asa-ma sa ghicesc: primul ar fi !abracadabra! si al doilea !sesam, deschide-te! # (#ai ghicit si daca ai avea cateva milioane de dolari investite intr#o afacere, daca te#ai gandi ca la finele saptamanii cateva sute de anga"ati trebuie sa#si incaseze cecurile # pe ei nu#i intereseaza de unde # si ca o banca ce te#a creditat sta cu ochii pe indicatorii tai financiari, cred ca ti#ar mai arde de glume& (u, primul cuvant este !%(2$S'E,E si al doilea este 4)E50-0)0'$'E& $mbele combat aroganta de a te considera nemuritor pe o piata care iti garanteaza tot mai putin succesul& 0ndiferent cat de puternic este brandul pe care il reprezinti, daca nu investesti in cunoastere, in mar*eting, nu iesi cu game noi de produse intr#un ritm cat mai rapid, daca nu esti pregatit sa te supui rapid unei cereri tot mai diversificate, pierzi& 1orbeam de 9ilette, la fel cum vorbeam de batranul )evi<s& ,ealizezi cat de rapid se schimba gama de produse, fata de cateva decenii in urma?. !u doua lame, cu trei lame, cu aloe pentru eventualele probleme de dupa barbierit, o intreaga gama pentru femei, care inseamna culori diferite si design diferit&&& Si fiecare produs nou are in spate o armata sofisticata de specialisti in productie, cercetari de piata, specialisti in promovare& Daca nu ai avea o asemenea politica de firma, ai succomba& 0ar daca intimplator maine s#ar forma un segment de consumatori care ar dori sa se barbiereasca in timp ce asculta muzica, tu ar trebui sa fii primul care incorporeaza in manerul noului model un mic cip care sa le cante # altminteri o va face altcineva si acel altcineva va incepe se muste din piata ta halci mai mult sau mai putin consistente& 0ar cand incepi o afacere, gandeste#te precis %(DE te pozitionezi pe piata si incerca sa mergi pe un segment cat mai specializat& (u deschide un restaurant pur si simplu, deschide un restaurant pentru consumatorii de muzica roc*, de exemplu si branduieste#l ca atare, fa tot posibilul sa#l singularizezi pe piata& Si trebuie sa studiezi bine con"uncturile # apropo de cunoastere # pentru ca nicio evolutie interna si/sau externa sa nu te prinda nepregatit& (oua Economie presupune oportunitati tot mai mari, dar si riscuri si eforturi pe masura&

P a g i n a | 45

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

De altfel au prosperat economiile care au stiut sa fie asa inca din urma cu mai multe decenii& S%$ # ti#am mai spus intr#una din zilele anterioare # au avut prima economie din lume in care inca din anii <86 numarul gulerelor albe # functionari cu studii medii si superioare # l#a depasit pe cel al gulerelor albastre # muncitori cu calificare medie sau inferioara& Statul si companiile au investit enorm in studii si calificari multiple si au educat antreprenoriatul si forta de munca in spiritul unei flexibilitati maxime& Din pacate europenii au inteles mai tarziu aceasta lectie si prin urmare rata soma"ului in tarile %niunii Europene este de aproape trei ori mai mare decat in S%$ , deci si presiunea asupra deficitelor sociale este mai mare& !and socurile energetice au facut nerentabile anumite fabrici si activitati intregi, s#a realizat mai repede decat in Europa ca ele sunt o cauza pierduta si au fost abandonate, chiar daca s#a platit un pret social si economic greu pentru moment& !onsiderentele sociale impreuna cu nostalgiile bunastarii tuturor i#au determinat pe europeni sa piarda ritmul si nu l#au mai castigat nici astazi& - Pana la urma ceea ce spui pare o apologie a neoliberalismului economic, in vreme ce Europa conserva multe nostalgii sociale 0igur, nu 6OA6A Europa - putem sa ne gandim la reformele intreprinse de .argaret 6hatcher in 1egatul Cnit +ar asta nu inseamna ca batrana Europa crede inca in anumite valori pe care le-a cucerit in timp, in vreme ce climatul economic nord-american este, totusi, cam prea dur" # (ici vorba&&&/uncitorii europeni # apropo de nostalgii sociale # sunt mai fericiti decat cei americani? (u cred& /uncesc mai putine ore, dar castiga mai putin si numarul de oportunitati este mai redus& !a sa ai de unde sa redistribui, prin politica de taxe si impozite, trebuie sa produci mai intai, daca nu, vei arunca doar saracia de colo#colo& $dministratia ,eagan, mai ales, a inteles foarte bine acest lucru si a relansat spiritul antreprenorial in S%$& +ana la urma antreprenorii americani s#au vadit mai apti sa faca fata provocarilor (oii Economii si sa valorifice oportunitatile acesteia, la fel cum este !hina, de pilda& Europa s#a trezit mai tarziu tocmai pentru ca a fost victima propriei traditii, mult mai puternice inclusiv in domeniul afacerilor& (u intamplator peste F6 la suta din softul care se produce in lume # iar softul este sangele (oii Economii si reprezinta aproape cunoastere pura # se produce in companiile din S%$, chiar daca cei care lucreaza efectiv in acele companii provin din cele mai diferite etnii si zone geografice # inclusiv din ,omania& !eea ce nu insemna ca %(E)E companii din 4ranta, 9ermania sau 0talia nu constituie, inca, o forta economica redutabila in lume& !ea mai puternica editura din lume este germana, de exemplu& 4rancezii au niste rezultate extraordinare in industria farmaceutica& 0nsa !hina sau %nchiul Sam au fost mai dinamici in Epoca III& Si a devenit tot mai limpede si pentru europeni ca anumite coordonate nu mai functioneza si trebuie revizuite, chiar cu riscul unor costuri sociale& Este ceea ce incerca administrasia franceza acum& - +ar o englezoaica l-a inventat pe /arr> Potter

P a g i n a | 46

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Dar cei mai multi bani de pe urma lui i#au scos americanii& Este o lectie care ar trebui invatata& Si Europa incepe si ea sa o invete& Devine mai pragmatica si constienta ca vantul mondializarii poate darama orice construtie # inclusiv economica # ce nu este perfect adaptata noilor conditii&

+e la !Arta razboiului! la !Arta negocierilor!


Dar asta inseamna tot sa#ti cunosti adversarul & !ompaniile mari au adevarate departamente de men in blac* ce se ocupa cu asemenea lucruri: schiteaza profilul celui cu care te vei aseza la masa negocierilor, ii identifica eventualele pasiuni/slabiciuni/puncte tari si te va face sa stii mult mai multe despre el decat stie el despre tine& 0ar in negocieri asta inseamna de"a foarte, foarte mult& +oate afli ca un anumit executiv urmeaza sa plece peste cateva luni si ii servesti aceasta pilula care il va pune intr#o pozitie de inferioritate& +oate afli ca cel din fata ta este pasionat de masinile de curse si te vei pune la punct cu o serie de informatii din acest domeniu, mimand interesul, pentru a sparge gheata si a demara discutiile intr#un mod prietenesc& - Ceea ce nu inseamna ca iti va da camasa de pe el pentru ca imparti anumite pasiuni, cum ar fi automobilismul # Evident ca nu: adu#ti aminte ca vorbim de limitele posibilului& Dar poti, in anumite circumstante, sa obtii maximul # in fond, asta inseamna succesul unei negocieri& 2 negociere este si anga"area cuiva, indiferent in ce postura te afli: a salariatului sau a anga"atorului& Daca esti anga"ator, pe langa pachetul salarial este foarte important sa stii ce#si doreste viitorul tau colaborator sa faca si sa#i sugerezi si ca va avea oportunitati pe care actualul sau loc de munca nu i le ofera din varii motive& 1a avea un motiv in plus sa#ti accepte oferta si, poate, chiar te va scuti de ceva bani& Daca esti salariat, este bine sa cunosti exact care poate fi aportul tau in noua organizatie si sa sugerezi ca flexibilitatea, capacitatea de munca si seriozitatea ta vor completa exact golul de care are nevoie compania careia ai fost invitat sa i te alaturi& (iciodata nu trebuie sa mergi la negocieri fara sa stii cat mai multe atat despre compania la usa careia bati, nici despre +E,S2$($ cu care vei discuta concret& Daca esti anga"ator, trebuie sa studiezi foarte atent traseul profesional al persoanei si sa aduni cat mai multe informatii colaterale, indiferent de ceea ce scrie in clasicul !1& +oate fi o persoana bine pregatita, performanta, dar conflictuala si care nu lucreaza bine in echipa& /a abat putin de la subiect, dar am avut ocazia sa trec printr#un test si merita, cred eu, sa#ti impartasesc acea experienta& $ existat un foarte cunoscut studiu de management care se poate sintetiza in (obod><s perfect, but a team can be # (imeni nu e perfect, dar o echipa poate fi& Studiul respectiv a"ungea la concluzia ca in conducerea oricarei companii, indiferent de anvergura sau obiect de activitate, exista niste roluri fara de care echipa nu functioneaza& 2rice echipa care se apropie de ideal are o buna distributie in acele roluri, bine definite& Exista !hairman#ul, exista +astorul, exista 4abrica, exista -aiatul bun, etc&
P a g i n a | 47

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

4iecare dintre aceste persoane are anumite calitati si acumulari profesionale care il recomanda pentru unul dintre roluri& !hairman#ul, de exemplu, nu este cel mai destept profesional dintre ei, dar este cel mai echilibrat si cel mai bun negociator& 4abrica este omul cu idei, marele inovator, cel care gandeste mai rapid si mai bine decat ceilalti, dar poate fi conflictual # ca toti creatorii # cu oscilatii importante in privinta capacitatii de concentrare (daca nu are chef , nu face)& +astorul este impingatorul care isi asuma ingratul rol de a materializa deciziile !hairman#ului, imboldindu# i pe ceilalti sa respecte dead#line#urile # este un rol de obicei ocupat de o femeie& -aiatul bun este cel care nu straluceste neaparat, insa este agreat de toata lumea si poate stinge conflictele care apar& Entuziastul este un optimist, mereu gata sa vina in intimpinarea ideilor noi si sa infranga eventualul conservatorism ce risca sa ucida inovatia # el preia ideile 4abricii& Dar pentru a nu#i molipsi prea mult pe ceilalti cu un optimism nu intodeauna "ustificat, el il are oponent pe Sceptic # acesta din urma respinge de plano orice inovatie si este de un conservatorism bolnavicios& Din conflictul intre ultimii doi se naste o decizie responsabila, pentru ca s#au analizat toate aspectele propunerilor care emana de la 4abrica& %ita asa, ca sa rezum, arata o echipa ideala, care va asigura perfomante bune companiei pe care o conduce& 'oate astea sunt aproape standardizate in economia globala de astazi si sunt conventii care pot fi invatate la o adica& Exista insa o serie de calitati care sunt aproape talente naturale sau abilitati inascute care pot recomanda o persoana sa devina un bun negociator, inclusiv in business& 0n primul rand, capacitatea de face conexiuni mai repede decat un om obisnuit, adica de a citi semnele cu o rapiditate mai mare decat ceilalti si de a le citi corect& 0n al doilea rand, capacitatea de a crea o empatie, o chimie cu o gama cat mai larga de persoane cu mentalitati, culturi si convingeri deseori extrem de diferite& %neori un detaliu aparent minuscul poate avea consecinte grave& %ite, sa#ti dau un exemplu& )a un moment#dat am fost condus pentru niste negocieri la o organizatie patronala din 'urcia, foarte importanta de altfel& 4usesem aparent bine informat despre interlocutori # ce fac, in ce domenii, care le sunt intentiile de viitor mai ales fata de ,omania, etc& Era cam ora cinci dupa#amiaza si cand am fost intrebat cu ce fel de bautura as dori sa fiu servit, am raspuns inocent ca un gin cu tonic ar fi perfect& 0n general ginul cu tonic este cea mai recomandata bautura pentru genul acesta de discutii # este usoara, dat fiind continutul scazut de alcool, este consacrata in nomenclatorul coc*tailurilor, deci o gasesti cam peste tot& $ urmat o pauza stan"enitoare, dupa care am aflat ca acolo nu se serveste alcool # era vorba de o asociatie patronala din sfera mai accentuat musulmana si, precum probabil stii, musulmanii ortodoxi nu consuma alcool # le interzice !oranul& $m baut un suc de fructe blestemandu#i un sinea mea pe cei care nu imi atrasesera atentia asupra acestui aspect # calcasem cu stangul si nu era deloc bine& - 0i cum ai iesit din situatia aia - da, deloc placuta, cred eu

P a g i n a | 48

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Dupa vreo zece minute de discutii generale, le#am atras atentia ca daca mai discutam o ora despre vreme, preturile terenurilor in ,omania ar putea creste intre timp cu inca un procent& $u ras si atmosfera s# a destins& Dar dincolo de intamplarea cu pricina, vreau sa#ti spun ca mai ales in domeniul international, un negociator bun cunoaste foarte multe despre cultura locala, obiceiuri, tabuuri sociale si toate celelalte& Stiu un om de afaceri important din ,omania care a ratat o afacere buna cu un potentat dintr#o tara araba # care intentiona sa investeasca multi bani # pentru ca a avut nastrusnica idee sa#si aleaga translator pentru negocierea care urma o &&&femeie. $sta intr#o tara in care o femeie nu are voie sa priveasca in ochi un barbat si care trebuie sa respecte o tinuta vestimentara foarte stricta si, mai ales, sa nu se amestece in treburile masculilor, mai ales in afaceri& ,espectivul potential partener a interpretat gestul romanului ca un afront personal # sau, in cel mai bun caz, esti considerat un idiot& 0ar primul lucru pe care trebuie sa#l sugereze un negociator este acela ca in nici un caz interlocutorul nu risca sa isi piarda vremea discutand cu el, ca are de#a face cu o persoana informata, care stapaneste bine domeniul, ca stie ce vrea si mai stie si cum sa transmita acest lucru celui aflat pe cealalta parte a mesei: de balbaiti si ametiti e plina lumea si te fac sa#ti pierzi vremea& 0ar in afaceri timpul este extrem de pretios, asa cum ai dedus de"a& Si ca il respecta pe cel din fata lui iar o dovada de respect este sa#i cunosti traditiile si sa urmezi condurile nescrise ale locului # cum ar fi alcoolul in situatia pe care ti#am descris#o& !red ca astazi rezumatul este mai simplu&&& - +a, macar aparent +e fapt, cred ca cel mai important lucru pe care ai vrut sa mi-l comunici este cel legat de autoevaluare - esti un bun negociator sau vrei sa devii, sau apelezi la serviciile unuia, mai ales atunci cand obiectul negocierii este foarte important pentru viitorul tau sau al companiei tale +aca actionezi la un nivel suficient de mic pentru a nu presupune apelul la asemenea servicii - esti un patron de companie locala de mici dimensiuni - si interactioneziAnegociezi doar un cerc restrans de persoane %furnizori, distribuitori, etc', atunci esti obligat oarecum sa-ti insusesti elementele de baza ale unui bun negociator 0a ai toate informatiile posibile despre persoanaAcompania cu care negociezi, sa cunosti con3uctura in care evolueaza - nu te vei baza pe materia prima de la un furnizor care este din varii motive in pragul falimentului si te va lasa la 3umatatea anului fara materie prima sau componente - si sa alegi momentul in care poti obtine cat mai multe avanta3e # /aine vom discuta despre adevarata parte intunecata a fortei # componenta criminala a afacerilor din lumea de astazi& +entru ca mondializarea si (oua Economie, accelerarea comunicatiilor si implicit a circulatiei banilor au potentat nu doar economia curata , ci si pe cea criminala& 0ar aceste capitaluri negre sunt adevarate tumori in lumea financiara de astazi&

P a g i n a | 49

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Atunci cand banul este intr-adevar !ochiul dracului!


Dar in ,usia lui 0van cel 9roaznic, ca si in regimurile comuniste (tot dictaturi, la urma#urmei), mi"loacele de a schimba ceva sunt concentrate la nivelul unei oligarhii de partid/de grup si publicul larg nu are nici un cuvant de spus& 0ntr#o democratie incalcarea legii nu se "ustifica deloc # daca legea e proasta, patronatele sau sindicatele exercita presiuni pentru a o schimba& De asemenea, intr#o democratie conducatorii sunt votati, asadar nu le poate fi indiferent daca legile pe care le fac sunt sau nu propice dezvoltarii economice si conduc la prosperitate, sau sunt urate de popor si antreneaza stagnarea sau regresul economic& - Bun, deci care este diferenta intre capitalul criminal si cel, hai sa-i spunem onest" # +rimul se naste din activitati criminale, interzise de lege, ultimul din activitati economice obisnuite, in cadrul legal stabilit de autoritatile in drept, cam asta ar fi& +rincipalele surse de alimentare a capitalului criminal sunt traficul de droguri si de carne vie, comertul ilicit cu arme, estorcarile, "ocurile ilegale de noroc, prostitutia, fraudele bancare& 'oate aceste activitati sunt interzise de legile celor mai multe tari din lume, iar cei care le practica # sub forma unor organizatii criminale sau a unor bande de mai mica anvergura # se afla in afara legii& $ceste activitati au intotdeauna sau mai intotdeauna drept corolar crima, coruperea tinerilor, infectarea sistemelor bancare si a economiilor curate cu virusii numiti bani negri, care adesea trebuie albiti, adica spalati pentru a li se pierde originea criminala si a fi reinvestiti in afaceri aparent oneste& De la un anumit nivel incolo, banii proveniti din activitati criminale pot deveni un adevarat cancer economic, social si politic # ai exemplu !olumbia sau $fghanistanul, ambele roase de flagelul producerii de droguri (cocaina in primul caz si heroina in al doilea)& - 0i de ce sunt atat de periculoase pentru oamenii cinstiti" +aca nu vreau sa am de-a face cu drogurile, nu voi apela la dealeri +aca nu vreau sa cumpar o arma, nu voi apela la traficantii de arme Prostitutia supravietuieste nu doar datorita !pestilor! sau a capilor de retele, ci si datorita celor care apeleaza la serviciile !domnisoarelor! # Sunt periculoase pentru toata lumea, inclusiv pentru cei care nu cumpara droguri, nu apeleaza la call# girls si nu isi cumpara un revolver de la coltul strazii& De fapt, in acest ultim caz, nu vorbim de micul trafic de arme, ci de acel trafic de arme care alimenteaza tari sau etnii aflate in conflict, adesea cu complicitatea autoritatilor din tarile de provenienta a armelor& !and crima organizata dobandeste o anumita anvergura, ea dispune de o arma formidabila # foarte, foarte multi bani& 0ar acesti bani devin o torpila care se infige in economia nationala& $cesti bani corup autoritatile # "ustitie, politie, politica& $cesti bani intra in circuitul bancar sau in alte circuite economice la fel cum virusii

P a g i n a | 50

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

patrund intr#un organism sanatos& 0l infecteaza& 2bliga autoritatile cinstite la eforturi uriase pentru asanare, tot pe banii contribuabililor onesti, natural& 'ara care incepe sa fie dominata de capitalurile criminale devine mai devreme sau mai tarziu plina de politicieni corupti, care arunca binele public pe fereastra in dorinta de a#i prote"a doar pe cei care ii platesc& !are va avea un sistem de "ustitie nedrept, incompetent si labil, sistem care ii va pune in libertate pe infractori chiar si dupa eforturi consistente de a#i aduce in boxa acuzatiilor din partea politiei si a procurorilor& -anii criminali sunt ca un cancer care da metastaze in toate organismele societatii # mass#media, parlament, societatea civila, "ustitie, guvern& !ei care cred ca se fac frate cu dracul pentru a trece puntea # adica acei antreprenori care apeleaza la capitaluri de provenienta criminala pentru a demara/dezvolta afaceri curate # vor avea mai devreme sau mai tarziu neplacuta surpriza sa constate ca au devenit biete musculite prinse in panza paian"enilor, prizonieri ai un unui sistem din care nu mai au iesire& Directorul de banca comerciala sau fond de investitii care accepta operatiuni de spalare a banilor trebuie sa fie constient ca devine o veriga a unui lant criminal care nu#l va lasa niciodata sa scape si care poate sa#i ia si viata daca va incerca sa puna capat unei asemenea activitati& -anii criminali trebuie sa fie spalati # aici intevin bancile, fondurile de investitii, speculatiile imobiliare, etc # si aici capitalul criminal ataca zonele curate ale economiei, pana sfarseste prin a le coplesi& Si, din pacate, caracteristicile (oii Economii mai degraba potenteaza capacitatea de reciclare a capitalurilor criminale&&& - +e ce"$ # /ai ales datorita a doi factori specifici (oii Economii, de care am tot pomenit anterior # viteza si dezvoltarea comunicatiilor& - ,i mentionai ca factori pozitivi # Evident ca da, insa exista, asa cum iti spuneam, si o parte intunecata a fortei & $stazi este posibil ca un fond de investitii inregistrat intr#un paradis fiscal oarecare sa investeasca simultan in zece tari emergente (deci care nu au sistemele imunitare financiare si legale foarte puternice) si sa recicleze o suma imensa de bani in doar cateva zile, in"ectand#o mai apoi, sub forma banilor curati, in alte zece tari in care autoritatile locale sunt dispuse uneori sa mai inchida un ochi vizavi de provenienta investitiilor straine dupa care toti sunt lihniti& 0ar tot acest paien"enis urias de miliarde de tranzactii on#line sunt dificil de supravegheat de niste autoritati care, chiar daca sunt de buna credinta, sunt mereu, tehnic vorbind, cu un pas in urma inteligentei puse in slu"ba crimei organizate& (oua Economie, bazata pe informatie si cunoastere, pune si in mana criminalilor economici echivalentul armelor nucleare&

Atunci cand banul este intr-adevar ochiul dracului %partea 5'


P a g i n a | 51

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

- .-ai cam zapacit putin # (u, iti atrageam atentia ca acea criminalitate organizata provenita din !hina a stiut sa fie cea mai discreta din lume, dar nu#i subestima nici amploarea, nici forta& %neori forta unei asemenea organizatii este invers proportionala cu notorietatea& Dar sa revenim la subiect: banii criminali sunt o componenta foarte consistenta a finantelor internationale si Epoca lui III ii face mai periculosi decat oricand, cred eu, pentru ca dispun de mi"loace mai sofisticate de a se infiltra in economia curata, pe care o devora asa cum cancerul devora un organism sanatos& - 6ragi astazi concluzia in locul meu" # !a intotdeauna, aceasta onoare iti revine tie& - .ai mult decat cele ce ai spus inainte, recomanzi antreprenorilor si patronilor sa fie mai mult decat oricand circumpsecti in privinta acestor bani # Da, pentru ca ei pot veni pe cai foarte sofisticate& - Asta stiu si eu Nu-i greu sa faci o firma in 0CA, care deschide o sucursala in -ermania, care se asociaza cu o firma din 0lovenia si apoi investeste in 1omania Chiar daca la origine capitalul este criminal, pentru autoritatile din 1omania va fi dificil de stabilit acest lucru # 'ii minte cand vorbeam ieri de negocieri si ca trebuie sa stii mereu cu cine stai de vorba # persoana si firma sau organizatia pe care o reprezinta? - +a # Si acesta este un motiv& Si exista firme # apropo de (oua Economie, bazata pe cunoastere # care se ocupa chiar cu acest lucru& Daca nu ai deplina incredere in capacitatea autoritatilor de a identifica exact cu cine stai de vorba, poti apela la serviciile unei asemenea firme de consultanta financiara, care urmaresc urmele banilor asa cum Sherloc* @olmes urmarea urma de pantof cu celebra lui lupa& - 0i recomanzi respingerea ferma a oricarui tip de asociere cu bani de provenienta incerta, oricat de ispititoare pot parea conditiile la un moment-dat # !ategoric, da. +entru ca din acel moment afacerea ta, oricare ar fi aceea, incape pe acele maini, iar tu vei deveni o simpla marioneta in lantul criminal care conduce la originea acelor bani& Si la fel trebuie sa "udece si autoritatile la nivel de stat& !ei care, din dorinta de a atrage bani in economiile lor nationale # investitiile straine de care orice tara are nevoie # sunt tentati sa devina permisivi in privinta originii capitalurilor investitionale, mai devreme sau mai tarziu vor plati o polita greu de imaginat& $utoritatea lor va slabi treptat, in vreme ce autoritatea din umbra a capitalului criminal si a organizatiilor care#l gestioneaza va creste pe masura, ca in principiul vaselor comunicante& - +espre ce vom discuta maine"
P a g i n a | 52

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# Despre ,omania& Si despre ce inseamna (oua Economie in conditiile ,omaniei de astazi&

1omania, o noua frontiera


- 0i vezi un viitor idilic in care toata lumea din 1omania va face soft sau va croi site-uri pe DDD"$ O economie a serviciilor si nu a productiei" # (ici vorba& 1echea Economie, daca pot sa#i spun asa, desi suna oarecum peiorativ, isi continua existenta si la noi si in cele mai avansate economii& 2amenii se imbraca in continuare, deci vor exista fabrici de confectii& Se vor construi locuinte, deci fabricile de materiale de constructii trebuie sa existe& Se va consuma otel, se va consuma benzina, asadar combinatele siderurgice si rafinariile pot fi # si unele sunt # afaceri de succes& Doar ca si 1echea Economie, precum vezi, inglobeaza mult din (oua Economie& -atrana linie de fabricatie 4ord, de pe care ieseau celebrele /odel ', desi produce automobile mult mai sofisticate decat atunci, este deservita de mai putini muncitori, mult mai bine calificati, datorita computerizarii& )exus#ul nipon a fost primul automobil produs E5!)%S01 prin robotizare, fara nici un aport uman dincolo de conceptie si proiectare& - Noi vorbim de o tara care are 3umatate dintre locuitori in mediul rural # 'ocmai asta e problema, cred eu& Dupa :==6 noi am incercat sa performam folosind aproape exclusiv cadrul 1echii Economii, mostenite de la regimul planificat # asta aveam& (umai ca in paralel nu am dezvoltat mai deloc coordonatele (oii Economii, care inseamna viitorul& $m varat miliarde de dolari in subsidii pentru niste combinate dintre care unele, in finalul previzibil, au dat faliment si au fost inchise, insa am lasat sa se degradeze invatamantul mediu si superior intr#o epoca in care educatia si cunoasterea sunt cele mai recomandabile investitii pentru viitor& )ipsa unei asemenea viziuni strategice, combinate cu un cadru macroeconomic foarte deficitar (hiperinflatie, soma" cronic, sistem bancar primitiv si nesigur pana in urma cu zece ani, coruptie la nivel central si local, cadru legislativ fluctuant si ambiguu) au franat dramatic o performanta care altminteri putea sa existe& Dar niciodata nu este prea tarziu, desi ceea ce am pierdut in ultimii douazeci de ani in privinta educatiei vom recupera foarte greu, dupa cum greu vom suplini lipsa fortei de munca bine calificate in varii domenii care a emigrat in acest interval& +e de alta parte, cred # poate sa para pradoxal ceea ce spun # ca avem o mare sansa si de aceea, pentru cei care au de gand sa devina antreprenori, plecarea in strainatate este ultima solutie recomandabila& - +a, intr-adevar este parado4al ,ntai imi arati balaurii din padure, dupa care ma inviti la un picnic intr-o poiana # -alaurii despre care vorbesti ii stii si tu la fel de bine, deci nu are rost sa fim ipocriti # nicio economie nu este populata doar de persona"e de basm si nici a noastra nu face exceptie& $m inceput cu partea goala a paharului pentru a pune si mai bine in lumina ceea ce vreau sa spun in continuare&
P a g i n a | 53

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

- Abia astept +eci de ce ar fi mai bine sa-mi deschid o afacere in 1omania decat in -ermania sau in 0CA, de e4emplu" +e ce trebuie sa infrunt o birocratie abulica, sa apelez eventual la serviciile unei banci in care esti tratat ca un servitor, nu ca un client, de ce trebuie sa caut cu lumanarea personal bine calificat si serios" +e ce trebuie sa ofer cadouri - ca sa ma e4prim elegant - unei sute de indivizi care chipurile ma controleaza si sa stau cu frica-n san ca maine apare un act normativ fara sens care imi ruineaza afacerea la care am muncit de mi-au sarit ochii, fara ca nimanui sa nu-i pese" Asta in loc sa merg intr-un climat mult mai limpede si mai prietenos pentru afaceri" # Din foarte multe motive, iar cel mai important dintre ele se numeste concurenta& 0n ,omania inca exista oportunitati care sunt departe de a fi fost valorificate si vorbim de o sumedenie de afaceri de acest tip& +ractic tot ceea ce numim (oua Economie este abia la inceput # ma refer la sfera serviciilor, inclusiv la cele de natura financiara& %ite, circa A6 dintre fostii mei colegi de liceu sunt stabiliti astazi in strainatate # in S%$, in 9ermania, in !anada& 'oti cu studii superioare, unii dintre ei exceptional dotati, adolescenti care la vremea respectiva au facut parte din loturile nationale de fizica si matematica& !ei mai multi pot fi considerati ca realizati profesional # unul preda la +rinceton, altul lucreaza intr#o pozitie de management la o mare firma de productie de automobile, etc& 0nsa doar unul este antreprenor, avand o firma proprie& !a standard material evident ca fiecare dintre ei este mult peste media ,omaniei& 0nsa cunosc o mie de indivizi de aceeasi varsta care poate nu erau nici pe departe la fel de dotati ca ei intelectual si antreprenorial si care au ramas aici demarand afaceri si au devenit milionari in euro& (iciunul dintre fostii mei colegi nu este milionar in euro& 0n S%$, de exemplu, adica in cel mai concurential mediu antreprenorial din lume, circa =6 la suta din afacerile mici dau faliment in primul an de activitate& 0n ,omania rata mortalitatii este infinit mai mica, tocmai pentru ca avem o concurenta considerabil mai redusa& $colo economiile sunt mai asezate, la noi oportunitatile abia s#au ivit dupa :=B= si se ivesc in continuare, pe masura ce depasim fiecare etapa de reconstructie& - Ai vorbit de milionarii din 1omania .ulta lume considera ca sunt rezultatul unor trucuri, ca multe averi sunt construite pe baze cel putin discutabile si nu ca urmare a talentelor antreprenoriale # Este mai simplu sa spui ca 2,0!E milionar este rezultatul unei fraude decat sa te intrebi de ce nu ai fost tu in locul lui si sa recunosti, implicit, ca el este mai talentat decat tine in acest domeniu& +este tot in Est, acolo unde o imensa avutie publica a fost privatizata in doar zece ani de niste autoritati nu neaparat foarte competente si nu in mod necesar oneste # in %ngaria, in !ehia, in +olonia sau in ,omania # nu am nicio indoiala ca unele averi s#au constituit prin fapt sau profitindu#se de labilitatea cadrului legislativ, uneori intretinut constient asa& $u fost riscuri asumate # cu cat s#a restrans anvergura lor, cu atat mai bine, dar nimeni nu a scapat in totalitate& Si, atentie, eu nu ma refer neparat la marile averi, de anvergura sutelor sau chiar zecilor de milioane de euro& Eu ma refer la antreprenorii de varsta A6#86 de ani, care nu aveau neaparat legaturi
P a g i n a | 54

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

relationale mostenite din fostul regim comunist, care nu au facut afaceri cu statul castigand contracte pe sisteme pasibile a fi macar banuite de coruptie si care si#au valorificat ideile in mod cinstit& $vem mii si mii de asemenea exemple si nu ma intreba pe mine de ce mass#media nu le baga in seama mai mult, concentrandu#se in schimb pe vreo zece nume& (umai eu cunosc vreo douazeci de tineri care au devenit milionari pe cai absolut corecte: nu#i pomeneste nimeni& $sta este puterea exemplului&

1omania, o noua frontiera %partea 5'


$sa cum si la noi au inceput sa apara semnele& !ele mai mari dezvoltari in ultimii cativa ani s#au inregistrat nu pe siderurgie sau minerit # cat de mult s#a vorbit despre ele in anii <=6&&& # ci pe servicii bancare, de asigurari si pe 0'& %ltimul sector contribuie de"a la +rodusul 0ntern -rut al ,omaniei mai mult decat turismul de care imi vorbeai tu si cred ca aceasta contributie va creste in timp& /arii operatori de servicii de telefonie mobila, furnizorii de conexiuni la 'ara III, constructorii de site#uri, toate firmele din aceste domenii de varf au castigat sume fabuloase in ultimii patru#cinci ani& Si gandeste#te ca este doar inceputul, pentru ca acest urias segment al economiei nu este nici pe departe acoperit& - +eci ce sfat ai da unui tanar din 1omania care se gandeste sa inceapa o afacere" # +rimul ar fi acela sa&&&o inceapa. Este ca in bancul cu loteria, in care un om pe patul de moarte il roaga pe preotul care il impartaseste sa ii puna o vorba buna la Dumnezeu pentru a castiga si el, macar o data, la loto& Dar preotul ii atrage atentia ca nu a cumparat niciodata un bilet la loterie. !ontemplatia si despicarea la nesfarsit a firului in patru nu sunt caracteristici antreprenoriale de dorit& Sigur, trebuie sa ai un plan bun si un calcul pe masura # nu trebuie sa te intinzi mai mult decat iti este plapuma, decat iti permit resursele potentiale& 0n acest sens, poti sa si consulti un specialist cu o competenta verificata& $l doilea, sa nu se lase descura"at de casandrele care ii vor prevesti inevitabil un final lipsit de glorie la groapa datornicilor, dupa un mai mult sau mai putin rasunator faliment& 0n al treilea rand, sa se orienteze spre domeniile de varf # daca nu se pricepe el insusi, isi va gasi un administrator bun si competent& @a>e* spunea ca afacerile trebuie conduse de cei care se pricep la activitatile din domeniul in care actioneaza& +erfect de acord # nu vei pune in fruntea unei banci un sef de la o fabrica de automobile, numai ca aici vorbim de administratori si nu de antreprenori& (u stiu cat se pricea ;&+&/organ la otel, dar a investit in domeniu si nu sunt sigur ca 1aderbildt stia cum functioneaza o locomotiva cu aburi # stia in schimb ca $merica are nevoie de linii ferate& 0n al patrulea rand, sa fie flexibil # sa inteleaga faptul ca ceea ce este astazi valabil si rentabil, maine s#ar putea sa nu mai fie asa, in schimb sa se iveasca noi oportunitati sau noi cai de dezvoltare a celor existente& De exemplu in media tiparita s#a inteles tarziu ce forta reprezinta editiile on#line, chiar daca aparent canibalizeaza editiile pe suport de hartie& %n antreprenor bun nu neaparat inventeaza bicicleta: poate pur si simplu sa fure o idee buna care functioneaza cu succes in alta tara si sa o aplice la conditiile ,omaniei&

P a g i n a | 55

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

Exista retete cu succes aproape garantat daca stii cum sa le administrezi inteligent, pentru ca reflexele si nevoile general umane sunt basic aceleasi, fie ca vorbim de laponi, fie de bulgari& Sa nu incerce sa mearga pe poteci foarte bine batatorite, pentru ca o idee banala este cu siguranta o idee proasta in afaceri& Daca in oraselul tau exista de"a un supermar*et, poate nu este cea mai buna idee din lume sa#ti deschizi un magazin alimentar, dar poate ca unul de materiale de constructii # in cazul in care vezi ca se construieste foarte mult # este una buna& %n restaurant cu mancare traditionala poate falimenta intr#un an daca mai sunt vreo zece in prea"ma, insa unul cu specific italian poate prospera daca este singurul din oras& 'rebuie sa identifici foarte clar nisa de piata careia i te adresezi si sa a"ungi la concluzia ca este cat mai clara # nu#ti deschide un magazin de haine 55) intr#un oras in care locuitorii cantaresc in medie F6 de *ilograme& 0ar daca intamplator afacerea lor se va dezvolta, sa#si comensureze exact fortele antreprenoriale si sa se spri"ine doar pe un management pe masura # daca pierzi controlul direct si il incredintezi unui mangement nepotrivit, acesta iti va distruge munca& Si nu uita ca managementul, de multe ori, nu este atat de motivat ca tine si fa in asa fel incat sa#l motivezi intr#o cat mai mare masura& - .ulte sfaturi # Ele sunt doar unele dintre alte posibile o mie, dar revin la primul: daca traiesti cu convingerea ca ai o idee buna, incearca sa o materializezi si sa treci de bariera psihologica a asumarii riscurilor& $sta este cel mai important& Daca nu, fireste, ai posibilitatea sa ramai toata viata un salariat, mai bine sau mai prost platit in functie de calificarile si potetialul tau& Dar de ce sa o faci atunci cand poti deveni propriul tau stapan?. - 0-ar mai impune vreo concluzie" # 'u ce crezi? - Cred ca o voi trage atunci cand voi decide daca voi demara o afacere pe cont propriu sau voi bate la portile unei banci de investitii, resemnat ca voi fi un amploaiat +ar sunt mandru ca fac parte din 6he Choice -eneration +esi viata pare mai complicata pentru noi # De acord cu tine, dupa cum viata unui pionier american era mai complicata decat in batrana Europa # dar si oportunitatile erau mult mai mari, dupa cum mai mare era si sansa de a#ti construi un viitor mai bun& (oua 4rontiera economica este, intr#un fel, asemanatoare cu cealalta (oua 4rontiera # un intreg teritoriu de cucerit, mai putin riscul de a fi scalpat de indieni& - Esti sigur"$ # !oncurenta poate sa te scalpeze mai rapid si mai eficient, ce#i drept, si nici un alt !olt in afara inteligentei si a vitezei de reactie nu te va salva din ghearele triburilor vra"mase& (u uita ca fiecare cunostinta pe care o acumulezi la un moment#dat se poate dovedi foarte pretioasa atunci cand nu crezi # la o negociere, la aprecierea unei con"uncturi, la rapiditatea cu care vei reactiona la o schimbare a pietei& - O sa incerc sa-mi aduc aminte atunci cand caravana va fi incon3urata de !indieni! 0i sper sa-mi fie de folos

P a g i n a | 56

Eugen Ovidiu Chirovici - Noua Economie: ABC pentru viitorii milionari

# !u siguranta& - 6e-ai gandit la o incheiere potrivita" # (u& Sau singura incheiere potrivita, in spiritul discutiilor noastre, mi se pare aceea ca nu trebuie sa existe nici o incheiere # poate cea mai buna idee din lume pentru afacerea ta este aceea care iti va veni maine& ,oaga#te sa fie asa&

P a g i n a | 57