Sunteți pe pagina 1din 51

Alfabetul german

In limba germana alfabetul este compus din 27 de litere:

A-a B-b -c #-d &-e *-f .-g 2-3 I-i

J-j K-k !-l $-m '-n +-o /-p 4-5 8-r

S-s - "-t %-u (-) ,-0-1 6-7 9-:

(ocalele a; o si u se folosesc si <n )arianta cu umlaut; care este o modificare a pronuntiei lor= %mlautul se notea:a <n scris cu semnul diacritic numit >trema>; format din doua puncte plasate ori:ontal deasupra literei: ?; @ si A; iar la majuscule: B; C si D=

In limba germana )ocalele se pronunta astfel:


a ca si 'a' n "masa" e ca si 'e' n "tren" i ca si 'i' n "bingo" o ca si 'o' n "dor" u ca si 'u' n "tu" 7 ca si 'iu' n "ciuc" Vocalele a, o si u se folosesc si n varianta cu umlaut, care este o modificare a pronuntiei lor. Umlautul se noteaza n scris cu semnul diacritic numit "trema", format din doua puncte plasate orizontal deasupra literei: , si , iar la ma uscule: !, " si #. ? se pronunta ca si 'e' n "tren"$ @ se pronunta ca si 'eo'$ A se pronunta ca si 'iu'$ %n limba germana vocalele pot fi scurte sau lungi.

& vocala este mai scurta daca urmeaza un dublet de consoana. 'sta se ntampla doar din cauza dubletului. (e de alta parte, daca urmeaza un ')', acesta nu este pronuntat, dar lungeste vocala. & mica e*ceptie este 'i', care este lungit prin adaugarea lui 'e' sau a grupului 'e)'. +onsoanele in limba germana se pronunta astfel: b ca si 'b' n "bara" c ca si 't' n tara nainte de 'i' si 'e'$ ca si 'c' n "carne" altfel d ca si 'd' n "din" f ca si 'f' n "foc" g ca si 'g' n "gara" 3 ca si ')' n ")amac" j ca si 'i' n "iobag" k ca si 'c' in "camera" l ca si 'l' in "litru" m ca si 'm' in "mama" n ca si 'n' in "nimeni" p ca si 'p' in "parc" 5 ca si 'c' in "cuantum" ,urmat de "u", aproape ntodeaunar ca si 'r' n "rob" s ca si 'z' n "zar" t ca si 't' n "top" ) ca si 'f' n "fata" - ca si 'v' n "victima" 1 ca si '*' n "*ilofon" : ca si 't' n tap ca si 's' n "sirag" .iftongi si alte grupari de litere: u ca si 'au' n "miau" a3 ca si 'a' n "barca", mai lug dec/t 'a' ?u ca si 'oai' n "casoaie" ei ca si 'ai' n "mai" eu ca si 'oi' n "casoi" e3 ca si 'e' mai lung ie ca si 'ii' n "copii", mai lung dec/t 'i' ie3 la fel ca 'ie' o3 ca si 'oo' n "alcool", mai lung dec/t 'o' u3 ca si 'u' n "mult", mai lung ca 'u' c3 dupa 'a', 'o' si 'u' ca si ')' n ")arta" c3 dupa 'i' si 'e' ca si 'ci' n "ciuda" c3 la nceputul cuv/ntului ca si 'c' n "caracter" ck ca si 'cc' n "accident" ng ca si 'ng' n "mpung" p3 ca si 'f' n "fata" sc3 ca si 's' n "sirag" sp la nceputul cuv/ntului ca si 'sp' n "sprit" ss ca si 's' n "vis", spre deosebire de '0', scureteaza vocale pe care o succede st la nceputul cuv/ntului ca si 'st' n "sterge"

Substanti)ul - .eneralitati
1n limba germana substantivele au o trasatura distinctiva: se scriu ntotdeauna cu ma uscula, fara a conta daca se afla la nceputul propozitiei, la mi locul ei sau la sf/rsit. 2*ista trei genuri n limba germana: masculin, feminin si neutru. .e aceea, articolele care nsotesc substantivele sunt diferite, variind n functie de cele trei genuri. (entru a identifica genul unui substantiv se ia n considerare articolul )otar/t n cazul nominativ:

$asculin 3 der 4ann 3 barbatul *emenin 3 die 5rau 3 femeia 'eutru 3 das 6ind 3 copilul

+a si n limba rom/na, substantivele din limba germana pot fi la numarul singular sau la plural. 5ormarea pluralului este nsa mult mai comple*a. 2*ista 7 forme principale de formare a pluralului unui substantiv. 'ceste reguli sunt generale si e*ista diferite e*ceptii n unele cazuri. Unor grupuri de substantive se mai aplica si alte reguli particulare. 1n plus fata de gen si numar, n germana trebuie sa se tina cont de cazul substantivului, deoarece sc)imbarea cazului implica variatii ale formelor substantivelor si articolelor, ad ectivelor nsotitoare.

"ipuri de substanti)e
I=In limba germana substanti)ele pot fi: 8.9ubstantive comune: der 4ann$ die 4utter$ das 6ind. :.9ubstantive proprii: die ;r<ei$ die .onau. II=Substanti)ele se mai pot clasifica dupa gen: 8.9ubstantive masculine: der 4ann, der Vater, der =unge, der 9o)n, der >ruder. :.9ubstantive feminine: die ?ampe, die 2c<e, die @renze, die 9onne, die Aeise, die 6lasse. B.9ubstantive neutre: das 4dc)en, das 5oto, das 6ind. III=Alta clasificare ar fi: 8.9ubstantivele "numarabile" sunt acelea care pot fi numarate : o servietaC ein 6offer trei cartiC drei >c)er multe multimiriC vielen .an< :.9ubstantivele "nenumarabile" sunt substantivele care nu pot fi numarate : vinC Dein aer C ?uft I(=Substanti)ele in limba germana pot fi: 8.9imple: der 4ann$ die 4utter$ das 6ind. :.+ompuse: das 5erien)aus$ die 9c)u)gr0e.

Substanti)e masculine

%n limba germana genul masculin se identifica dupa urmatoarele seturi de reguli ,cu e*ceptiile de rigoare-. 'vand in vedere e*ceptiile este de recomandat invatarea substantivelor limbii germane cu articolul )otarat aferent. %.9ubstantive terminate in urmatoarele sufi*e: Substanti)e terminate <n 3and 3ant 3ar 3ast 3ent 3er 3eur 3ismus 3ist 3ling &1emple der .o<torand, der %nformand der .emonstrant, der 9pe<ulant der >ibliot)e<ar, der 'ntiEuar der .Fnast, der @ast, der @Fmnasiast, der ()antast der 9tudent, der 'biturient, de r .issident der 2mpfnger, der 'n)nger der .e<orateur, der 5riseur der Aealismus, der 6ommunismus, der =ournalismus, der &ptimismus, der 9urrealismus der '<tivist, der 4aterialist, der die 5rist Aealist, der 2*orzist, der @eist der ?iebling, der 9c)metterling, der Geuling, der ?e)rling, der HIilling der (sFc)ologe, der ;)eologe, der 'strologe, der >iologe, der "<ologe der 4otor, der ;utor, der .o<tor, der ?e<tor der Jimmel, der 6aramel der >oden, der 6uc)e der 6offer der ;eppic), der 9tic), der 9tric), der Aettic) der (fennig, der Jonig, der 6nig die 4atri<el %nfinitive substantivizate: das Aennen, das 2ssen,... das AecFcling das 5enster, die 4utter &1ceptii

3loge 3or 3el 3en 3er 3ic) 3ig

%%.9ubstantive care desemneaza:

Substanti)e care desemnea:a persoane de gen masculin animale masculine functii detinute de barbati parti ale zilei zilele saptam/nii lunile anului anotimpurile anului punctele cardinale fenomene atmosferice

&1emple der 4ann, der Vater, der =unge, der 9o)n, der >ruder der 6ater, der Jund, der 'ffe, der ?Ie der 'rzt, der ?e)rer, der 4aler, der (ra<ti<ant, der +)ef, der (sFc)ologe der 4orgen, der 4ittag, der Gac)mittag, der 'bend der ;ag, der 4ontag, der .ienstag, der 4ittIoc) ... der 4onat, der =anuar, der 5ebruar, der 4rz ... der 5r)ling, der 9ommer, der Jerbst, der Dinter der Gorden, der &sten, der 9den, der Desten die Gac)t das 6ind

&1ceptii

das 5r) a)r, das =a)r

der Aegen, der 9c)nee, der Jagel, der Gebel, der Dind, der das Detter Jurri<an, der 9turm, der ;au der Dein, der 9c)naps, der das >ier, die Deinsc)orle, die D)is<F, der Aum, der Dod<a, der >oIle +ognac der Kuarz, der 9and, der 9tein, der 5els, der .iamant, der Aubin der >4D, der 4ercedes, der @olf, der Dagen, der Hug, der %+2 das 'uto, die >a)n

bauturi alcoolice minerale si pietre marci de masini si trenuri

infinitive substantivizate

der 9c)lag, der Verstand, der 'nfang, der 9to0, der 9prung, der das Aennen, das 2ssen >egriff der 'mor, der +olorado, der =angtse<iang, der Gil, der 4ississippi, der Aio de la (lata die 2lbe, die Deser

rauri din afara 2uropei

Substanti)e feminine
%n limba germana genul feminin se identifica dupa urmatoarele seturi de reguli ,cu e*ceptiile de rigoare-. 'vand in vedere e*ceptiile este de recomandat invatarea substantivelor limbii germane cu articolul )otarat aferent. %.9ubstantive terminate in urmatoarele sufi*e:

Substanti)e terminate in 3e ,compuse din : silabe3t ,formate din verb-

&1emple

&1ceptii

die ?ampe, die 2c<e, die @renze, das 2nde, das 'uge, der die 9onne, die Aeise, die 6lasse =unge, der 5riede die 5a)rt, die Aast, die 9c)rift, die 9ic)t, die 9uc)t die >efugnis, die 2rlaubnis, die 6enntnis, die Dildnis, die 5insternis, die 2r<enntnis, die >esorgnis, die >itternis, die >edrngnis, die 2rsparnis, die 5ulnis, die >esc)Iernis die 9c)ublade, die >rigade, die 4armelade, die &lFmpiade, die ?imonade, die 9c)o<olade die (atronage, die 5rage, die @arage, die ?age, die Aeportage, die (lantage die ;rne, die 5ontne, die Kuarantne die 4etzgerei, die >c<erei, die 6onditorei die 4esse, die (resse, die 'dresse, die >aronesse, die Aaffinesse, die (olitesse die ;oilette, die ;ablette, die 9erviette, die +)ansonette, die 4arionette, die 6assette, die 6ro<ette, die 6ette die 5riseuse, die 9ouffleuse, die >alletteuse, die Aeuse, die 9c)leuse die 5rei)eit, die 6ran<)eit, die 4e)r)eit, die 'nIesen)eit, die >lind)eit, die 2in)eit die 9Fmpat)ie, die %ndustrie die (oliti<, die ;ec)ni<, die 4usi<, die Aepubli<, die ?ogi<, die 5abri< die Aoutine, die @uillotine, die >rillantine, die 9ardine, die 6abine, die ;urbine die Gation, die .ire<tion, die 9ituation, die 9tation, die der @abardine das 9tadion das @enie das 2i, der (apagei das %nteresse das @efngnis, das >edrfnis, das 2rlebnis, das Verstndnis, das Heugnis, das Vermc)tnis, das >egrbnis, das 2reignis, das 2rgebnis, das 2rzeugnis, das @edc)tnis, das @e)eimnis, das Versumnis

3nis ,cu unele e*ceptii-

Lade

Lage Lne 3ei 3esse

3ette

3euse

3)eit 3ie 3i<

3ine 3ion

Substanti)e terminate in 'daptation 3isse 3itis

&1emple die .ia<onisse, die Jornisse, die 6ulisse die 'rt)ritis, die >ronc)itis, die @astritis, die Jepatitis, die 4eningitis, die Hellulitis die &ffensive, die %nitiative, die 'lternative, die Aetrospe<tive, die (erspe<tive die 4glic)<eit, die Jflic)<eit, die Geuig<eit, die 5reundlic)<eit, die ;tig<eit, die Drdig<eit die 'llianz, die .istanz, die ;oleranz, die 5reEuenz, die 6ompetenz, die (rovinz die 4annsc)aft, die 5reundsc)aft, die >otsc)aft, die Dissensc)aft, die @esellsc)aft die .osis, die >asis, die 'nalFsis die 9uc)t, die 9e)nsuc)t, die 2ifersuc)t, die 2igensuc)t, die 9elbstsuc)t die Universitt, die '<tualitt, die (rioritt, die >rutalitt, die 9uperioritt, die (ubertt die >ibliot)e<, die .is<ot)e<, die JFpot)e<, die 9pielot)e< die Aec)nung, die #bersetzung, die 2r<ltung, die Untersttzung, die 2rfindung, die 4einung der (rinz

&1ceptii

3ive

3<eit

Lnz

3sc)aft 3sis 3suc)t

3tt

3t)e< 3ung

3ur 3reM3ure

die 6ultur, die Gatur, die @lasur, das 'bitur, das 5utur die 9pur, die 5igur die >rosc)re, die 6onfitre, die 9ure, die >ordre

%%.9ubstantive care desemneaza: Substanti)e care desemnea:a persoane de gen feminin &1emple die 5rau, die 4utter, die ;ante, die ;oc)ter, die 9c)Ieste &1ceptii das 4dc)en

Substanti)e care desemnea:a animale de gen feminin profesii, functii detinute de femei numere rauri din 2uropa

&1emple die 6atze, die 6u), die Jndin, die Hiege, die ?Iin die !rztin, die ?e)rerin, die 4alerin, die (ra<ti<antin, die +)efin, die (sFc)ologin eine 2ins, eine HIei, eine .rei .

&1ceptii

der Jarle<in

der 2bro, der Gec<ar, der (o, die 4osel, die 2lbe, die ;)emse, der 4ain, der A)ein, der die 9eine, die .onau @uadalEuevir

die ;r<ei, die 4ongolei, die tari, regiuni cu terminatiile 3ei, 9loIa<ei, die Gormandie, die 3ie si 3e (rovence arbori flori fructe avioane motociclete barci, vapoare tigari, trabuc die HFpresse, die 6iefer, die 2ic)e, die (alme, die ;anne die Aose, die ;ulpe, die Gel<e der >aum, der 'pfelbaum, der >irnbaum, der ')orn das 2delIei0, das Veilc)en

die >irne, die 'pfelsine, die der 'pfel, der (firsic) 2rdbeere, die ;raube, die >anane die >oeing NBN, die .+ 8O die >4D, die Jonda, die 6aIasa<i die Kueen 4arF die Javanna, die 9tuFIesant, die Higarre, die Higarette der 'irbus, der =et, der =umbo

Substanti)e neutre
%n limba germana genul masculin se identifica dupa urmatoarele seturi de reguli ,cu e*ceptiile de rigoare-. 'vand in vedere e*ceptiile este de recomandat invatarea substantivelor limbii germane cu articolul )otarat aferent. %.9ubstantive care desemneaza: Substanti)e terminate in 3c)en 3lein 3ma 3ett 3ment 3o das 5rulein das .rama das >ett das 4edi<ament das 5oto &1emple das 4dc)en &1ceptii

Substanti)e terminate in 3um 3tum prefi* @e3

&1emple das 6alzium das +)ristentum das @edic)t

&1ceptii

%%.9ubstantive care desemneaza: Substanti)e care desemnea:a rezultatul actiunii substantive diminutive orase tari culori limbile &1emple das 2rgebnis, das Aesultat, das 5abri<at das 4dc)en das 5ran<furt das 2ngland das >raun .as .eutsc) &1ceptii

#eclinarea substanti)ului
%n limba germana declinarea substantivului depinde de caz si de articolul )otar/t sau ne)otar/t care nsoteste substantivul. #eclinarea cu articolul 3otarEt: $asculin 'eutru 'ominati) der das Acu:ati) den das #ati) dem P3eQ dem P3eQ .eniti) des P3esQ des P3esQ *emenin /lural die die die die der den P3nQ der der

#eclinarea cu articolul ne3otarEt: $asculin 'eutru 'ominati) ein ein Acu:ati) einen ein #ati) einem einem eines P3 .eniti) eines P3esQ esQ *emenin /lural eine 3 eine 3 einer 3 P3nQ einer 3

Adjecti)ul - .eneralitati

1n limba germana ad ectivele se scriu ntotdeauna cu litera mica, cu e*ceptia ad ectivelor de la nceputul propozitiei si se declina n functie de genul, numarul si cazul substantivului pe care l nsotesc. #eclinarea adjecti)ului 1n germana ad ectivele se declina n functie de cazul substantivelor pe care le nsotesc. .eclinarea se formeaza prin adaugarea de diferite terminatii ad ectivului. .eclinarea depinde de articolul )otar/t sau ne)otar/t care nsoteste substantivul.

#eclinarea cu articolul 3otarEt: $asculin 'eutru 'ominati) -e -e Acu:ati) -en -e #ati) -en -en .eniti) -en -en *emenin /lural -e -en -e -en -en -en -en -en

#eclinarea cu articolul ne3otarEt: $asculin 'eutru 'ominati) -er -es Acu:ati) -en -es #ati) -en -en .eniti) -en -en .radele de comparatie F= .radul po:iti): 2ste ad ectivul n sine, nesc)imbat. *emenin /lural -e -en -e -en -en -en -en -en

2= .radul comparati): Aegula generala de formare a comparativului este adjecti)ul la gradul po:iti) G -er= 2*emplu: sc)nell 3 sc)neller R33S rapid 3 mai rapidT H= .radul superlati): Aegula generala de formare a superlativului: H=F .aca insoteste un substantiv ,superlativ n forma atributiva-, este adjecti)ul la gradul po:iti) G -st. 2*emplu: das sc)nelle 'uto 3 das sc)nellste 'uto R33S masina cea mai rapida H=2 .aca nu nsoteste un substantiv ,superlativ n forma adverbiala-, se formeaza astfel: am G adjecti) la gradul po:iti) G -sten.

2ste vorba de o forma invariabla, nu se declina si se utilizeaza atunci c/nd ad ectivul se afla dupa un verb. 2*emplu: dieses 'uto ist am sc)nellsten R33S aceasta masina este cea mai rapida H=H .iferenta ntre cele doua forme de superlativ: 5orma atributiva se utilizeaza atunci c/nd este vorba de un anumit numar de persoane sau lucruri ,2*.: %c) bin der lteste >ruder-. 5orma adverbiala se utilizeaza atunci c/nd este vorba de o calitate specifica ,2*.: %c) bin am ltesten-. I=&1ceptii: I=F 'd ective care se termina n 3d, 3t, 3tz, 3z, 3sc), 30, 3*. 'ceste ad ective formeaza comparativul urm/nd regula generala, nsa la forma de superlativ primesc 3est, caz n care se adauga un 3e3 au*iliar la cazul general. 2*emple: Iild 3 Iilder 3 am Iildesten M Iildest3 3 am breitesten M breit 3 breiter breitest3 )ei0 3 )ei0er 3 am )ei0esten M )ei0est3

I=2 'd ective care se termina n 3e. 5ormeaza comparativul n mod similar, fara a se adauga un 3e3 au*iliar, prin adaugarea unui 3r. 2*emplu: mde 3 mder 3 am mdesten I=H 'd ective monosilabice. & mare parte a acestor ad ective primesc un umlaut pe vocala cuv/ntului de baza pentru a forma comparativul si superlativul. 2*emple:

alt 3 ?lter 3 am ?ltesten M ?ltest3 gro 3 gr@0er 3 am gr@0tem M gr@0t3 0 3 3 am <Arzesten M <urz <Arzer <Arzest3

'd ective care urmeaza aceasta regula sunt: arm, alt, dumm, )art, ung, <alt, <lug, <ran<, lang, rot, star<, sc)Iac) si Iarm. 'd ectivul gesund admite doua forme posibile pentru comparativ si superlativ, cu o singura sc)imbare silabica: gesund 3 gesunder M gesnder 3 am gesundesten M am gesndesten 3 gesundesten M gesndesten. I=I 'd ective care se termina n 3el si 3er. 5ormeaza comparativul dupa cum se vede in e*emplele de mai os. 2*emple: dun<el 3 dun<ler 3 am dun<elsten M dun<elst3 edel 3 edler 3 am edelsten M edelst3 teuer 3 teurer 3 am teuersten M teuerst3

I=J +omparativele si superlativele neregulate. 2*ista c/teva ad ective care nu respecta regulile generale si ale caror forme de comparativ si superlativ se formeaza ntr3un mod neregulat. 2*emple: 3oc3 3 ))er 3 am )c)sten M )c)st3 na3KeL 3 n)er 3 am nc)sten M nc)st3 gut 3 besser 3 am besten M best3 gern 3 lieber 3 am liebsten M liebst3 )iel 3 me)r 3 am meisten M meist3

(erbul - .eneralitati

(erbele in limba germana sunt cuvinte care descriu o stare sau o actiune.Verbele sunt parti de vorbire fle*ibile.5le*iunea verbului se c)eama con ugare. riteriile de conjugare ale unui un verb sunt: U persoana U numar U timp U mod U diateza (erbele se pot clasifica in limba germana dupa mai multe criterii. Verbele se impart din ratiuni didactice in doua grupe: verbe regulate si verbe neregulate..in punct de vedere al functiunii avem: verbe au*iliare si verbe modale.%n limba germana avem si verbe cu particula. 'ceasta poate fi separabila sau neseparabila. "rebuie retinut faptul ca fiecare verb se invata pe de rost cu cei trei timpi importanti: infinitiv, imperfect si perfectul compus ,cu verbul au*iliar si cu participiul %% cu care se formeaza-..e asemenea verbul trebuie invatat impreuna cu prepozitia si cazul cerut.

onjugarea )erbelor - Indicati)

1= Indicati) pre:ent 3 la verbele slabe se formeaza astfel: ?a infinitivul verbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina verbului: arbeiten= ?a radacina verbului, astfel obtinuta, se adauga terminatiile conform tabelului de mai os: Singular ich du er/sie/es arbeite abeitKeLst arbeitKeLt wir ihr sie/Sie /lural arbeiten arbeitKeLt arbeiten

Gota: ?a verbele tari, la persoana %% si %%% avem urmatoarele transformari:


a devine ,primeste Umlautau devine u e devine ie

2= Indicati) imperfect 3 la verbele slabe se formeaza astfel: ?a infinitivul verbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina verbului: arbeiten= ?a radacina verbului, astfel obtinuta, se adauga terminatiile conform tabelului de mai os:

Singular ich du er/sie/es arbeitKeLte abeitKeLtest arbeitKeLte wir ihr sie/Sie

/lural arbeitKeLten arbeitKeLtet arbeitKeLten

Gota: ?a verbele tari intalnim fenomenul de ablaut ,se intelege sc)imbarea vocalei radicale-. H= Indicati) perfect 3 se formeaza astfel: 2ste format din indicativul prezent al verbului au*iliar de timp ,sein sau )aben- plus participiul %% al verbului con ugat.

Singular ich du er/sie/es )abe gearbeitet )ast gearbeitet )at gearbeitet wir ihr sie/Sie

/lural )aben gearbeitet )abt gearbeitet )aben gearbeitet

Gota: 2ste un timp compus fiind format din : verbe: au*iliar plus verbul principal. 2ste ec)ivalentul din limba romana al perfectului compus. I= Indicati) mai mult ca perfect 3 se formeaza astfel: 2ste format din indicativul imperfect al verbului au*iliar de timp ,sein sau )aben- plus participiul %% al verbului con ugat.

Singular ich du er/sie/es )atte gearbeitet )attest gearbeitet )atte gearbeitet wir ihr sie/Sie

/lural )atten gearbeitet )attet gearbeitet )atten gearbeitet

Gota: 2ste un timp compus fiind format din : verbe: au*iliar plus verbul principal. 2ste ec)ivalentul din limba romana al mai mult ca perfectului. J= Indicati) )iitor I 3 se formeaza astfel: 2ste format din indicativul prezent al verbului au*iliar de timp ,Ierden- plus infinitivul verbului con ugat.

Singular

/lural

ich du er/sie/es

Ierde arbeiten Iirst arbeiten Iird arbeiten

wir ihr sie/Sie

Ierden arbeiten Ierdet arbeiten Ierden arbeiten

Gota: 2ste un timp compus fiind format din : verbe: au*iliar plus verbul principal. M= Indicati) )iitor II 3 se formeaza astfel: 2ste format din indicativul imperfect al verbului au*iliar de timp ,Ierden- plus participiul %% al verbului con ugat plus infinitivul celui de3al doilea verb au*iliar de timp ,sein sau )aben-.

Singular ich du Ierde gearbeitet haben Iirst gearbeitet haben wir ihr

/lural Ierden gearbeitet haben Ierdet gearbeitet haben Ierden gearbeitet haben

er/sie/es Iird gearbeitet haben sie/Sie

Gota: 2ste un timp compus fiind format din B verbe: : verbe au*iliare plus verbul principal.

onjugarea )erbelor - onjuncti) I


F= onjuncti) I pre:ent 3 la verbele slabe se formeaza astfel: ?a infinitivul verbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina verbului: arbeiten= ?a radacina verbului, astfel obtinuta, se adauga terminatiile conform tabelului de mai os: Singular ich du er/sie/es arbeite abeitest arbeite wir ihr sie/Sie /lural arbeiten arbeitet arbeiten

Gota 8: ?a con unctivul prezent nu se produce nici o alternanta vocala ,Umlaut sau alternanta e3i-, c)iar si verbele neregulate formeaza con unctivul prezent in mod regulat. Gota :: (ersoana % singular si plural precum si persoana a %%%3a plural corespund la toate verbele formele indicativului prezent. 2= onjuncti) I imperfect 3 se formeaza astfel: Verbele de orice categorie, fara nici o e*ceptie, la con unctivul imperfect au aceeasi terminatie ca si con unctivul prezent. Verbele slabe au con unctivul % imperfect identic cu indicativul imperfect.

?a infinitivul verbului se elimina terminatia -en si astfel se obtine radacina verbului: arbeiten= ?a radacina verbului, astfel obtinuta, se adauga terminatiile conform tabelului de mai os:

Singular ich du er/sie/es arbeitKeLte abeitKeLtest arbeitKeLte wir ihr sie/Sie

/lural arbeitKeLten arbeitKeLtet arbeitKeLten

Gota 8: ?a verbele tari, con unctivul imperfect se formeaza din indicativul imperfect, vocala radicala a, o, u primind Umlaut. Gota :: ?a verbele neregulate, con unctivul imperfect se formeaza din indicativul imperfect, pastrand insa vocala e a prezentului. H= onjuncti) I perfect 3 se formeaza astfel: 2ste format din con unctivul prezent al verbului au*iliar de timp ,sein sau )aben- plus participiul %% al verbului con ugat. Singular ich du er/sie/es )abe gearbeitet )abest gearbeitet )abe gearbeitet wir ihr sie/Sie /lural )aben gearbeitet )abet gearbeitet )aben gearbeitet

I= onjuncti) I mai mult ca perfect 3 se formeaza astfel: 2ste format din con unctivul imperfect al verbului au*iliar de timp ,sein sau )aben- plus participiul %% al verbului con ugat. Singular ich du er/sie/es )tte gearbeitet )ttest gearbeitet )tte gearbeitet wir ihr sie/Sie /lural )tten gearbeitet )ttet gearbeitet )tten gearbeitet

J= onjuncti) I )iitor I 3 se formeaza astfel: 2ste format din con unctivul prezent al verbului au*iliar de timp ,Ierden- plus infinitivul verbului con ugat.

Singular ich du er/sie/es Ierde arbeiten Ierdest arbeiten Ierde arbeiten wir ihr sie/Sie

/lural Ierden arbeiten Ierdet arbeiten Ierden arbeiten

M= onjuncti) I )iitor II 3 se formeaza astfel: 2ste format din con unctivul prezent al verbului au*iliar de timp ,Ierden- plus infinitivul perfect al verbului con ugat. Singular ich du er/sie/es Ierde arbeiten sein Ierdest arbeiten sein Ierde arbeiten sein wir ihr sie/Sie /lural Ierden arbeiten sein Ierdet arbeiten sein Ierden arbeiten sein

Gota: Viitorul %% +on unctiv se intrebuinteaza e*trem de rar, fiind inlocuit prin (erfectul +on unctiv.

onjugarea )erbelor - onjuncti) II


1. Conjunctiv II prezent 2. Conjunctiv II perfect 3. Conjunctiv II viitor I 4. Conjunctiv II viitor II

onjugarea )erbelor - Imperati)

(erbele au1iliare
In limba germana a)em trei )erbe au1iliare de timp:

)aben C a avea sein C a fi Ierden C a deveni

onjugarea )erbelor au1iliare de timp: Va prezentam mai os con ugarea celor B verbe au*iliare la timpurile: %ndicativ prezent, %ndicativ imperfect, +on unctiv % (rezent, +on unctiv %% (rezent. .oar la aceste timpuri ele vor fi folosite ca si verbe au*iliare, con ugarea lor la celelate timpuri va fi prezentata in alt capitol, in acest caz nefiind relevanta.

8.%ndi<ativ (rsens 3 %ndicativ prezent sein ic) du erMsieMes Iir i)r sieM9ie bin bist ist sind seid sind 3aben ic) )abe du )ast erMsieMes )at Iir )aben i)r )abt sieM9ie )aben )erden ic) Ierde du Iirst erMsieMes Iird Iir Ierden i)r Ierdet sieM9ie Ierden

:.%ndi<ativ %mperfe<t 3 %ndicativ imperfect sein ic) Iar du Iarst erMsieMes Iar Iir Iaren i)r Iart sieM9ie Iaren 3aben ic) )atte du )attest erMsieMes )atte Iir )atten i)r )attet sieM9ie )atten )erden ic) Iurde du Iurdest erMsieMes Iurde Iir Iurden i)r Iurdet sieM9ie Iurden

B.6on un<tiv % (rsens 3 +on unctiv % (rezent sein ic) du erMsieMes Iir i)r sieM9ie sei seiest sei seien seiet seien 3aben ic) )abe du )abest erMsieMes )abe Iir )aben i)r )abet sieM9ie )aben )erden ic) Ierde du Ierdest erMsieMes Ierde Iir Ierden i)r Ierdet sieM9ie Ierden

B.6on un<tiv %% (rsens 3 +on unctiv %% (rezent sein ic) Ire du Irst erMsieMes Ire Iir Iren i)r Iret sieM9ie Iren 3aben ic) )tte du )ttest erMsieMes )tte Iir )tten i)r )ttet sieM9ie )tten )erden ic) Irde du Irdest erMsieMes Irde Iir Irden i)r Irdet sieM9ie Irden

(erbele modale in germana


Verbele modale in limba germana sunt:

drfen ,a avea voie<nnen ,a puteamgen ,a placeamssen ,a fi obligatsollen ,a trebuiIollen ,a vrea-

Verbele modale se folosesc ca verbe au*uliare de mod sau verbe predicative.Verbele modale n limba germana se pun dupa subiect in propozitie iar verbul principal se duce automat la sf/rsitul propozitiei.

onjugarea )erbelor modale


Indicati) /re:ent dArfen ich du wir ihr sie/Sie darf darfst drfen drft drfen k@nnen <ann <annst <ann <nnen <nnt <nnen m@gen mag magst mag mgen mgt mgen mAssen mu0 mu0t mu0 mssen m0t mssen sollen soll sollst soll sollen sollt sollen -ollen Iill Iillst Iill Iollen Iollt Iollen

er/sie/es darf

Indicati) Imperfect dArfen ich du wir ihr sie/Sie durfte durftest durften durftet durften k@nnen <onnte <ontest <onnte <onnten <onntet <onnten m@gen moc)te moc)test moc)te moc)ten moc)tet moc)ten mAssen mu0te mu0test mu0te mu0ten mu0tet mu0ten sollen sollte solltest sollte sollten solltet sollten -ollen Iollte Iolltest Iollte Iollten Iolltet Iollten

er/sie/es durfte

Indicati) /erfect ompus dArfen ich )abe gedurft k@nnen )abe ge<onnt m@gen )abe gemoc)t mAssen )abe gemusst sollen )abe gesollt -ollen )abe geIollt

dArfen du )ast gedurft

k@nnen )ast ge<onnt )at ge<onnt )aben ge<onnt )abt ge<onnt )aben ge<onnt

m@gen )ast gemoc)t )at gemoc)t )aben gemoc)t )abt gemoc)t )aben gemoc)t

mAssen )ast gemusst )at gemusst )aben gemusst )abt gemusst )aben gemusst

sollen )ast gesollt )at gesollt )aben gesollt )abt gesollt )aben gesollt

-ollen )ast geIollt )at geIollt )aben geIollt )abt geIollt )aben geIollt

er/sie/es )at gedurft wir ihr sie/Sie )aben gedurft )abt gedurft )aben gedurft

Indicati) (iitor I dArfen ich du er/sie/es wir ihr sie/Sie Ierde drfen Iirst drfen Iird drfen Ierden drfen Ierdet drfen Ierden drfen k@nnen Ierde <nnen Iirst <nnen Iird <nnen Ierden <nnen Ierdet <nnen Ierden <nnen m@gen Ierde mgen Iirst mgen Iird mgen Ierden mgen Ierdet mgen Ierden mgen mAssen Ierde mssen Iirst mssen Iird mssen Ierden mssen Ierdet mssen Ierden mssen sollen Ierde sollen Iirst sollen Iird sollen Ierden sollen Ierdet sollen Ierden sollen -ollen Ierde Iollen Iirst Iollen Iird Iollen Ierden Iollen Ierdet Iollen Ierden Iollen

(erbe neregulate
%n acest articol vom trata formele de baza ale verbelor neregulate din limba germana. (entru cei ce doresc sa invete limba germana este recomandata memorarea acestui tabel cu principalele forme ale verbelor neregulate. %n prima coloana sunt verbele la forma de baza M infinitiv. %n a doua coloana sunt trecute formele la %ndicativ %mperfect, persoana a treia singular. %n a treia coloana sunt trecute verbele au*iliare de timp la %ndicativ (rezent, persoana a treia singular si reprezinta verbul au*iliar corespunzator. %n coloana a patra sunt trecute verbele la (articipiu (erfect care impreuna cu verbele au*iliare de timp formeaza diferite timpuri compuse.

%n coloana a cincea sunt trecute traducerile in limba romana a fiecarui verb prezentat.

Infiniti) ab)ngen von ,V .anbieten anfangen angeben an)alten anne)men anrufen anse)en anzie)en aufsc)lagen aufsc)reiben aufste)en ausgeben ausge)en ausse)en aussprec)en aussteigen auszie)en beginnen

Imperfect )ing ab bot an fing ab gab an )ielt an na)m an rief an sa) an zog an sc)lug auf sc)rieb auf stand auf gab aus ging aus sa) aus sprac) aus stieg aus zog aus began )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at ist )at )at ist ist )at

Au1

/articipiu abge)angen angeboten angefangen angegeben ange)alten angenommen angerufen angese)en angezogen aufgesc)lagen aufgesc)rieben aufgestanden ausgegeben ausgegangen ausgese)en ausgesproc)en ausgestiegen ausgezogen begonen

"raducere a depinde de a oferi a incepe a indica a opri a accepta a telefona a vedea ceva a imbraca a desc)ide a insemna a se ridica in picioare a c)eltui a iesi afara a avea aspectul a pronunta a cobora a se dezbraca a incepe

Infiniti) be)alten be<ommen besc)reiben besprec)en beIeisen bieten bitten bleiben brec)en bringen einladen einsc)lafen einsteigen empfangen entsc)eiden entsprec)en erfa)ren erfinden er)alten er<ennen

Imperfect be)ielt be<am besc)rieb besprac) beIies bot bat blieb brac) brac)te lud ein sc)lief ein stieg ein empfing entsc)ied entsprac) erfu)r erfand er)ielt er<annte )at )at )at )at )at )at )at ist )at ist )at ist ist )at )at )at )at )at )at )at

Au1

/articipiu be)alten be<ommen besc)rieben besproc)en beIiesen geboten gebeten geblieben gebroc)en gebrac)t eingeladen eingesc)lafen eingesteigen empfangen entsc)ieden entsproc)en erfa)ren erfunden er)alten er<ennen

"raducere a pastra a primi a descrie a discuta ceva a dovedi a oferi a ruga a ramane a rupe a aduce a invita a adormi a se urca a primi a decide a corespunde a afla a inventa a primi a recunoaste

Infiniti) ersc)einen ersc)rec<en erzie)en essen fa)ren fallen fernse)en finden fliegen frieren geben gefallen V. ge)en gelingen geIinnen )alten )eben )elfen V. <ennen <ommen

Imperfect ersc)ien ersc)ra< erzog a0 fu)r fiel sa) fern fand flog fror gab gefiel ging gelang geIann )ielt )ob )alf <annte <am ist ist )at )at ist ist )at )at ist ist )at )at ist ist )at )at )at )at )at ist

Au1

/articipiu ersc)ienen ersc)roc<en erzogen gegessen gefa)ren gefallen ferngese)en gefunden geflogen gefroren gegeben gefallen gegangen gelungen geIonnen ge)alten ge)oben ge)olfen ge<annt ge<ommen

"raducere a apare a se speria a educa a manca a circula a cadea a se uita la televizor a gasi a zbura a ing)eta, a tremura a da a3i place a merge a reusi a castiga a opri, a tine a ridica a a uta a cunoaste a veni

Infiniti) lassen laufen

Imperfect liess lief )at ist )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at ist ist )at )at )at ist

Au1

/articipiu gelassen gelaufen gelitten gelesen gelegen genommen genannt geraten gerufen gesc)ienen gesc)lafen gesc)lossen gesc)nitten gesc)rieben gesc)Iommen geIesen gesungen gesessen gesproc)en gesprungen a lasa

"raducere

a alerga a suferi de a citi a sta intins a lua a numi a sfatui a striga a straluci, aparea a dormi a inc)ide a taia a scrie a inota a fi a canta a sedea a vorbi a sari

leiden anMunterV. litt lesen liegen ne)men nennen raten V. rufen sc)einen sc)lafen sc)lie0en sc)neiden sc)reiben sc)Iimmen sein singen sitzen sprec)en springen las lag na)m nannte riet rief sc)ien sc)lief sc)loss sc)nitt sc)rieb sc)Iamm Iar sang sa0 sprac) sprang

Infiniti) ste)en steigen sterben tragen treffen treten trin<en tun verbieten verbinden verbringen vergessen verlassen verlieren versc)Iinden versprec)en verste)en Iac)sen Iissen zIingen

Imperfect stand stieg starb trug traf trat tran< tat verbot verband verbrac)te vergass verliess verlor versc)Iand versprac) verstand Iuc)s Iu0te zIang )at ist ist )at )at ist )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at )at ist )at )at

Au1

/articipiu gestanden gestiegen gestorben getragen getroffen getreten getrun<en getan verboten verbunden verbrac)t vergessen verlassen verloren versc)Iunden versproc)en verstanden geIac)sen geIu0t gezIungen

"raducere a sta in picioare a se urca a muri a duce, a cara a intalni a pasi, a calca a bea a face a interzice a lega a petrece a uita a parasi a pierde a dispare a promite a intelege a creste a stii a sili

(erbe cu particula separabila


(erbele compuse pot fi: verbe cu particula neseparabila sau verbe cu particula separabila. (erbele cu particula neseparabila aracteristici: U(articula neseparabila este neaccentuata. .e e*emplu: verbul simplu 3 z)len$ verbul compus 3 erz)len. UVerbele compuse neseparabil formeaza participiul compus fara ge3. .e e*emplu: erIac)t. (erbele cu particula separabila se comporta diferit fata de verbele obisnuite. +aracteristici:

'cestea sunt formate, asa cum se poate intui din c)iar numele lor, din verbul de baza plus o particula asezata n fata. (articula separabila este accentuata. .e e*emplu: verbul simplu 3 rufen$ verbul compus 3 anrufen. %n propozitia principala ,la prezent, imperfect si imperativ- particula separabila trece la sfarsitul propozitiei. .e e*emplu: %c) rufe dic) um 7 U)r an. %n propozitia secundara particula separabila nu se desparte de verb. .e e*emplu: ..., da0 er mic) anruft. ?a participiul perfect, ge se intercaleaza intre particula si verb. .e e*emplu: angerufen. ?a infinitivul cu zu, :u se intercaleaza intre particula si verbul simplu: an:urufen. 9eparabilitatea particulei de restul verbului se marc)eaza n dictionar printr3o linie oblica.

!a conjugarea )erbelor cu particula separabila trebuie avute in vedere unrmatoarele considerente:


la con ugare se separa particula de verb$ prefi*ul verbului se va pune la sfarsitul frazei$ mai departe verbul se con uga normal$

!ista particule separabile si neseparabile


(articule neseparabile: be3$ emp3$ ent3$ er3$ ge3$ mi03$ ver3$ zer3$ 'tat separabile cat si neseparabile: drc)3$ )inter3$ ber3$ um3$ unter3$ voll3$ Iider3$ Iieder3$ (articule separabile: ;oate celelalte particule sunt separabile.

$odel conjugare )erbe cu particula separabila Indicati) /re:ent ich fange an Indicati) Imperfect ich fing an ich Indicati) /erfect )abe angefangen

Indicati) /re:ent du wir ihr sie/Sie fngst an fangen an fangt an fangen an er/sie/es fngt an

Indicati) Imperfect du wir ihr sie/Sie fingst an fingen an fingt an fingen an du wir ihr sie/Sie er/sie/es fing an

Indicati) /erfect )ast angefangen )aben angefangen )abt angefangen )aben angefangen Indicati) (iitor II ich Ierde angefangen )aben Iirst angefangen )aben er/sie/es )at angefangen

Indicati) $ai mult ca perfect ich du er/sie/es wir ihr sie/Sie )atte angefangen )attest angefangen )atte angefangen )atten angefangen )attet angefangen )atten angefangen

Indicati) (iitor I ich du Ierde anfangen

Iirst anfangen du

er/sie/es Iird anfangen er/sie/es Iird angefangen )aben wir ihr sie/Sie Ierden anfangen Ierdet anfangen Ierden anfangen wir ihr sie/Sie Ierden angefangen )aben Ierdet angefangen )aben Ierden angefangen )aben

onjuncti) I /re:ent ich du fange an

onjuncti) I /erfect ich )abe ich angefangen )abest du angefangen

onjuncti) I (iitor I Ierde anfangen Ierdest anfangen

fangest an du er/sie/es

er/sie/es fange an wir ihr sie/Sie

)abe er/sie/es Ierde anfangen angefangen )aben wir angefangen )abet ihr angefangen )aben sie/Sie angefangen Ierden anfangen Ierdet anfangen Ierden anfangen

fangen an wir fanget an ihr fangen an sie/Sie

onjuncti) II /re:ent ich du finge an

onjuncti) II /erfect ich )tte ich angefangen )ttest du

onjuncti) II (iitor I Irde anfangen Irdest anfangen

fingest an du

angefangen er/sie/es finge an wir ihr sie/Sie er/sie/es )tte er/sie/es Irde anfangen angefangen )tten wir angefangen )ttet ihr angefangen )tten sie/Sie angefangen Irden anfangen Irdet anfangen Irden anfangen

fingen an wir finget an ihr fingen an sie/Sie

onjuncti) I (iitor II ich

onjuncti) II (iitor II Irde angefangen )aben Irdest angefangen )aben fange an

Imperati)

Ierde angefangen ich )aben Ierdest angefangen du )aben

du

Ierde Irde er/sie/es angefangen er/sie/es angefangen )aben )aben wir Ierden angefangen wir )aben Ierdet angefangen ihr )aben Ierden angefangen sie/Sie )aben Irden angefangen )aben Irdet angefangen )aben Irden angefangen )aben fangen Iir an

ihr

fangt an

sie/Sie

fangen 9ie an

Ad)erbul - .eneralitati
Adverbul este partea de vorbire neflexibila care determina un verb sau un alt adverb aratand o caracteristica a unui proces, a unei actiuni, a unei insusiri. In limba germana exista urmatoarele tipuri de adverbe

adverbul de cauza adverbul de mod adverbul de timp

adverbul de loc

Ad)erbul de loc
In limba germana ad)erbul de loc raspunde la intrebarile:

-oN -o3erN -o3inN

undeN de undeN incotroN

'dverbele de loc din limba germana sunt urmatoarele:

3ier da dort drinnen draussen oben unten )or-?rts rAck-?rts neben anders-o da3er 3ier3er bergab

aici acolo acolo inauntru afara sus dedesupt inainte inapoi alaturi in alta parte de aici incoace la )ale

bergauf )orn 3inten rec3ts links Aberall irgend-o da3er aus-?rts nirgend-o 3ier3inauf 3ier3inaus 3ier3inein auf-?rts seit-?rts da3in

la deal in fata in spate dreapta stanga peste tot unde)a de aici in afara nicaieri pe aici in sus pe aici afara pe aici inauntru in sus intro parte incolo

Ad)erbul de timp
In limba germana ad)erbul de timp raspunde la intrebarile:

-annN -ie langeN

candN cat timpN

-ie oftN

cat de desN

Ad)erbele de timp din limba germana sunt urmatoarele:

anfangs bald damals oft dann jet:t erst eben )orerst )or3in 3eute morgen seit3er bis-eilen Abermorgen lange noc3mal selten

la inceput curand atunci adesea apoi acum intai tocmai mai intai mai inainte a:i maine de atunci uneori poimaine multa )reme inca odata rareori

3eut:utage sofort in:-isc3en mittler-eile neulic3 noc3 nunme3r sc3liesslic3 :ugleic3 sc3on :ulet:t endlic3 e3er gestern seitdem immer 3?ufig stets ab und :u

in :ilele noastre imediat intre timp intre timp recent inca de acum inainte in sfarsit in acelasi timp deja la sfarsit in sfarsit mai de)reme ieri de atunci mereu frec)ent permanent din cand in cand

Ad)erbul de mod
In limba germana ad)erbul de mod raspunde la intrebarea:

-ie O cumNPin ce felN Ad)erbele cau:ale din limba germana sunt urmatoarele:

anders )ergeblic3 so folgendenmassen :uf?llig derart 3aufen-eise allerdings :udem ausserdem :umindest nur sonst Aberaus kaum se3r gern genau irgend-ie

altfel in :adar astfelPasa in felul urmator intamplator asaPatat de cu gramada fireste in plusPpe deasupra in afara de aceasta cel putinPmacar numaiPdoar de altfel e1cesi) abia mult cu placere e1act cum)a

lieber

mai bine

Ad)erbul de cau:a
In limba germana ad)erbul de cau:a raspunde la intrebarile:

-arumN -es3albN -es-egenN -o:uN -iesoN

de ceN din ce cau:aN de ceN de ceN din ce cau:aN la ceN pentru ceN de ceN cum asaN

Ad)erbele cau:ale din limba germana sunt urmatoarele:

darum n@tigenfalls demnac3 sc3limmstenfalls n?mlic3 infolgedessen somit des-egen keinefalls ansonsten notfalls

de aceea daca este necesar asadar; prin urmare in cel mai rau ca: si anume prin urmare astfel din aceasta cau:a in nici un ca: altfel la ne)oie

dennoc3

inca

/ronumele - .eneralitati
(ronumele poate inlocui un substantiv sau poate face o referire, o identificare sau o atribuire. %n limba germana se face distinctia intre N feluri de pronume: (A&GU42?2 (2A9&G'? (A&GU42?2 .24&G9;A';%V (A&GU42?2 A2?';%V (A&GU42?2 (&929%V (A&GU42?2 A25?2W%V (A&GU42?2 G2J&;'A';

(A&GU42?2 %G;2A&@';%V /ronumele /ersonal


N ich du er, sie, es mich dich ihn, sie, es A mir dir ihm, ir, ihm D meiner deiner seiner, ihrer, seiner G

Iir i)r sie, 9ie

uns euc) sie, 9ie

uns euc) i)nen, %)nen

unser euer i)rer, %)rer

/ronumele #emonstrati) (ronumele demonstativ: G Geutru (lural ' . @

4asculin dieser diesen diesem dieses dieses dieses diesem dieses diese diese diesen dieser 5eminin diese diese dieser dieser

(ronumele demonstativ de identificare: G Geutru (lural ' . @

4asculin derselbe denselben demselben desselben dasselbe dasselbe demselben desselben derselben derselben dieselben dieselben denselben derselben 5eminin dieselbe dieselbe

/ronumele 8elati)
In limba germana pronumele relati) se declina astfel:

!asculin #ominativ Acuzativ %ativ &enitiv der den dem dessen

"eminin die die der deren

#eutru das das dem dessen

$lural die die denen deren

/ronumele /osesi)
In limba germana pronumele posesi) se pre:inta astfel:

$ronumele personal la nominativ ic( du er sie es 2ir i(r sie 6ie

$ronumele posesiv mein dein sein i(r sein unser euer i(r I(r

'xemple

!ein )und (eisst *ex. +ie (eisst dein )und, Ist das sein )und, Ist i(r -ater zurzeit in )amburg, )at sein .r/derc(en sc(on 01(nc(en, 3nser )aus ist se(r gro4. +o ist euer -ater, Arbeitet i(r .ruder 2ir5lic( in %eutsc(land, +o arbeitet I(r .ruder eigentlic(,

.eclinarea pronumelui posesiv in limba germana:

!asculin #ominativ Acuzativ %ativ &enitiv meiner meinen meinem meines

"eminin meine meine meiner meiner

#eutru meins meins meinem meines

$lural meine meine meinen meiner

/ronumele 8efle1i)
/ronumele refle1i) apare in propo:itie ca si complement direct sau indirect si se refera la aceeasi persoana sau obiect ca si subiectul= Acest pronume are forme numai pentru acu:ati) si dati) K ele coincid de multe oriL= In limba germana pronumele refle1i) se pre:inta astfel: /ronumele personal la nominati ) ic3 du er sie es -ir i3r sie /ronumele refle1i) la acu:ti)

&1emple

"raducere

mic3 dic3 sic3 sic3 sic3 uns euc3 sic3

Ic3 freue mic3= #u freust dic3= &r freut sic3= Sie freut sic3=

pe mine pe tine pe el pe ea pe elPea

,ir freuen uns= I3r freut euc3= Sie freuen sic3=

pe noi pe )oi pe ei

/ronumele personal la nominati ) Sie

/ronumele refle1i) la acu:ti) sic3

&1emple

"raducere

pe d)s=

/ronumele person /ronumele refle1i) al la la dati) nomina ti) ic3 du er sie es -ir i3r sie Sie mir dir sic3 sic3 sic3 uns euc3 sic3 sic3

&1emple

"raducere

#as 2aus ge3@rt mir= #as 2aus ge3@rt dir= #as 2aus ge3@rt sic3= #as 2aus ge3@rt sic3=

mie tie lui ei luiPei

#as 2aus ge3@rt uns= #as 2aus ge3@rt i3r= #as 2aus ge3@rt sic3=

noua )oua lor

/ronumele 'e3otarat

F=/ronumele ne3otarat - .eneralitati (ronumele ne)otarat poate functiona ca articol sau ca subtitut pentru un substantiv. (ronuleme ne)otarat, ca substituit pentru un substantiv poate inlocui unul sau mai multe persoane sau lucruri.

Gumarul persoanelor sau lucrurilor inlocuite poate fi necunosut sau nespecificat. %n limba germana pronumele ne)otarat este de trei feluri:

pronumele ne)otarat numai pentru persoane: man, jemand si niemand. pronumele ne)otarat numai pentru obiecte: et-as, nic3ts, alles si -elc3-. pronumele ne)otarat pentru obiecte si persoane: all-, einige, jede-, ein- M kein-, manc3-, me3rere-.

2=/ronumele ne3otarat numai pentru persoane (ronumele ne)otarat numai pentru persoane: man, jemand si niemand se folosesc numai pentru persoane. 'ceste pronume se declina doar la singular, nee*istand forme de plural. 2le se declina astfel: a:ul 'ominati) Acu:ati) #ati) man man einen einem jemand emand emandKenL emandKemL niemand niemand niemandKenL niemandKemL

:.8.(ronumele ne)otarat "man" poate inlocui una sau mai ,multe persoane necunoscute. 5orma "man" se declina numai la persoana a treia singular. %n acuzativ si dativ isi sc)imba forma. 9e traduce in limba romana prin: se. Gota: (ronumele ne)otarat "man" este diferit de substantivul der 4an C barbatul. 2*emple: 6nnen 9ie mir vielleic)t sagen, Io man )ier >riefmar<en <aufen <annX C (uteti sa3mi spuneti, de unde se pot cumpara aici timbre postaleX .arf man )ier rauc)enX C 9e poate fuma aiciX 'ls 5u0ballspieler muss man tglic) trainieren. C +a si fotbalist, trebuie sa te antrenezi zilnic. Jier in der 5irma muss man einem alles zIeimal sagen. C %n aceasta companie, totul trebuie spus de doua ori. :.:.(ronumele "jemand" si "niemand" pot fi, de asemenea, folosite numai la singular. "Jemand" se refera la o persoana nespecificata, este fara se*. 9e traduce in limba romana prin: cine)a, respectiv: nimeni, oarecare.

"Jemand" se poate combina cu "irgend", astfel nc/t incertitudinea este amplificata. (ronumele "niemand" neaga "jemand". .eclinarea cu terminatiile 3en, 3em este omisa in limba ul cotidian. 2*emple: "%st )ier jemandX", fragte er vorsic)tig. "'iemand", Iar die 'ntIort, die er )rte. C "2ste cineva aiciX", a intrebat el cu prudenta. "Gimeni", a fost raspunsul, pe care l3a auzit. Irgendjemand muss diese 'rbeit tun, aber niemand findet sic) dazu bereit. C +ineva trebuie sa faca acest lucru, dar nimeni nu e pregatit sa o faca. Denn man @eld )at, ist man jemand. Denn man <ein @eld )at, ist man niemand= O .aca ai bani, esti cineva. .aca nu ai bani esti un nimeni. Denn man jemanden brauc)t, ist niemand da. C .aca ai nevoie de cineva, nu este nimeni acolo. H=/ronumele ne3otarat numai pentru obiecte (ronumele ne)otarat numai pentru obiecte: et-as, nic3ts, alles si -elc3- se folosesc numai pentru obiecte. B.8(ronumele ne)otarat "et-as" poate functiona ca articol sau ca subtitut pentru un substantiv. 'cesta este invariabil si poate fi folosit n toate cele patru cazuri. (ronumele ne)otarat "et-as" este folosit pentru a reprezenta lucruri nedeterminate sau fapte nedeterminate. 9e traduce in limba romana prin: ce)a; putin= 5orma "irgendet-as" intareste incertitudinea. %n limba vorbita de multe ori "et-as" este inlocuitMprescurtat cu "-as". 2*emple: (ssst, sei ru)ig. .a ist irgendet-as. C (ssst, stai linistit. 2ste cineva. Denn emand et-as se)r gut <ann, sagt man oft: ".er <ann das aus dem 2ffeff". C .aca cineva poate sa faca ceva foarte bine, se spune adesea: "(oate sa faca asta tot timpul". .er (rofessor )at Io)l in seiner 'ufgabenstellung -as durc)einander gebrac)t. C (rofesorul are in sarcina sa, tot ceea ce este confuz. B.:.(ronumele ne)otarat "nic3ts" este negatia lui "et-as". 9i acesta este invariabil si poate fi folosit n toate cele patru cazuri.

9e traduce in limba romana prin: nimic. 2*emple: Jrst du et-asX 3 Gein, ic) )re nic3ts. C 'uzi cevaX Gu, eu nu aud nimic. 4c)ten 9ie noc) et-as essenX 3 Gein, dan<e. %c) mc)te nic3ts me)r. C .oriti sa mancati cevaX Gu, multumesc. Gu mai vreau nimic. 2r <am rein, )at nic3ts gesagt und ging Iieder )inaus. C 2l a intrat inauntru, nu a spus nimic si a iesit afara. B.B.(ronumele ne)otarat "alles" are tot un sens generalizat. 9e traduce in limba romana prin: totul, toate, toti. 2*emple: 4anc)e ?eute Iollen alles oder nic)ts. C 4ulti oameni vor totul sau nimic. %c) soll immer alles alleine mac)en. C 2u trebuie sa fac intotdeauna totul singur. Alles )at ein 2nde, nur die Durst )at zIei 2nden. C ;otul are un capat ,sfarsit-, numai carnatul are doua capete. B.Y.(ronumele ne)otarat "-elc3-" ca si loctiitor pentru un substantiv va fi folosit numai in limba uzuala si poate inlocui numai obiecte. 9e traduce in limba romana prin: care, ce. ",elc3-" are ceva din semnificatia "etIas",ceva-, "ein Ienig" ,un pic-, "ein bissc)en" ,un pic- si "einige,s-" ,cativa-. ",elc3-" se poate declina. Ulitlizarea pluralului este permisa deasemena si pentru persoane. Utilizarea la dativ si genitiv este considerata "inestetica" si este de evitat. a:ul 'ominati) Acu:ati) 2*emple: .ie ;rauben sind aber se)r lec<er. Jast du noc) -elc3eX C 9trugurii sunt foarte gustosi. 4ai aveti cevaX %m 6)lsc)ran< ist <ein 6se me)r. Jaben Iir noc) -elc3enX C %n frigider nu mai este branza. 4ai aveti cevaX $asculin Ielc)er Ielc)en *eminin Ielc)e Ielc)e 'eutru Ielc)es Ielc)es /lural Ielc)e Ielc)e

9)au mal in der Vorrats<ammer nac). .a msste noc) -elc3er sein. C 4ai uita3te in camara. 4ai trebuie sa fie ceva. I=/ronumele ne3otarat pentru obiecte si persoane (ronumele ne)otarate care urmeaza pot fi folosite atat pentru pentru obiecte cat si persoane: all-, einige, jede-, ein- M kein-, manc3-, me3rere-= Y.8.(ronumele ne)otarat "all-" poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substantiv. 'cesta specifica o multime. 9e traduce in limba romana prin: tot, toti. 9e poate declina dupa cum urmeaza: a:ul 'ominati) Acu:ati) #ati) .eniti) 2*emple: Alle Iollen den neuen 5ilm von Jarald (lotter se)en. C ;oti vor sa vada noul film JarrF (otter. Unser Vorgesetzter ist mit allem unzufrieden. C 9upraveg)etorul nostru este nemultumit de tot. Unsere @ste )aben alles aufgegessen. C &aspetii nostrii au mancat totul. 2s liegt im %nteresse aller, das (roblem sc)nellstens zu lsen. C 2ste interesul tuturor de a rezolva problema rapid. Y.:.(ronumele ne)otarat "einige" poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substantiv. .efineste o multime nedeterminata, care poate fi ulterior mai mica sau mai mare. 9e traduce in limba romana prin: cati)a, )reun; putin. 9e poate declina dupa cum urmeaza: a:ul 'ominati) Acu:ati) $asculin einiger einigen *eminin einige einige 'eutru einiges einiges /lural einige einige $asculin aller allen allem allen *eminin alle alle aller aller 'eutru alles alles allem allen /lural alle alle allen aller

a:ul #ati) .eniti) 2*emple:

$asculin einigem einigen

*eminin einiger einiger

'eutru einigem einigen

/lural einigen einiger

Von den @esc)ftspra<ti<en dieser 5irma )at man sc)on so einiges ge)rt. C .espre practicile de afaceri ale acestei firme au auzit de a cativa. 9c)einbar )aben einige von euc) den 2rnst der ?age noc) nic)t verstanden. C 'parent, cativa dintre voi nu au nteles gravitatea situatiei. >is morgen muss ic) noc) mit einigen ein ernstes Drtc)en reden. C (ana maine, cu cativa dintre voi, trebuie sa am un cuvant serios.

Y.B.(ronumele ne)otarat "jede-" poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substantiv. (rin folosirea pronumelui ne)otarat "jeder" toate elementele unui grup vor fi abordate, fara a e*ista vreo e*ceptie. "Jede-" se transforma la plural in "alle". 9e traduce in limba romana prin: fiecare, oricare; toti. 9e poate declina dupa cum urmeaza: a:ul 'ominati) Acu:ati) #ati) .eniti) 2*emple: 4ein Z3 )riger 9o)n gibt mir immer die 'ntIort: ".as Iei0 doc) jeder." C 5iul meu de Z ani imi da intotdeauna raspunsul: ";oata lumea stie asta." Jeder von euc) entsc)uldigt sic) auf der 9telle. C 5iecare dintre voi si3a cerut scuze la fata locului. Alle mssen irgendIann einmal sterben. C ;oate se termina odata. Y.Y.(ronumele ne)otarat "ein-Pkein-" poate functiona doar ca substitut pentru un substantiv. $asculin eder eden edem edes *eminin ede ede eder eder 'eutru edes edes edem edes /lural alle alle allen aller

'cesta poate reprezenta o pesoana cunoscuta anterior, necunoscuta sau un lucru. 5orma negativa a lui "ein-" este "kein-". (ronumele "ein-" isi sc)imba forma la plural in "-elc3-", "kein-" isi mentine forma la plural. 9e traduce in limba romana prin: unul, unaM niciunul. 9e pot declina dupa cum urmeaza: a:ul Acu:ati) #ati) .eniti) 2*emple: 4ein 5reund )at ein sc)nes 'uto. Jat deiner auc) einsX C (rietenul meu are o masina frumoasa. 're si al tau unaX "3 .u )ast doc) noc) viele >onbons. 3 @ibst du mir eins abX 3 Gein, du be<ommst keins." C ";u ai inca multe bomboane. 3%mi dai mie unaX 3Gu, tu nu primesti nici una." 2s ist doc) immer Iieder dasselbe. %st etIas Iic)tig, Iei0 keiner >esc)eid. C 2ste totusi mereu acelasi. 2ste ceva important, nu am nici o raspuns. Y.7.(ronumele ne)otarat "manc3-" poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substantiv. "$anc3-" are apro*imativ acelasi inteles cu "einige". 9e traduce in limba romana prin: multi, multe. 9e poate declina dupa cum urmeaza: a:ul 'ominati) Acu:ati) #ati) .eniti) 2*emple: Jeute )abe ic) im Unterric)t so manc3es nic)t verstanden. C 'stazi, in sala de curs, nu am inteles asa mult. $asculin manc)er manc)en manc)em manc)es *eminin manc)e manc)e manc)er manc)er 'eutru manc)es manc)es manc)em manc)es /lural manc)e manc)e manc)en manc)er $asculin einenP<einen *eminin eineP<eine eineP<eine 'eutru einsP<eins einsP<eins /lural Ielc)eP<eine Ielc)eP<eine Ielc)erP<einer

'ominati) einerP<einer

einemP<einem einerP<einer einemP<einem Ielc)enP<einen einesP<eines einerP<einer einesP<eines

$anc3e glauben, perfe<t zu sein. 'ber ein eder )at 5e)ler. C 4ulti cred ca sunt perfecti. .ar fiecare face greseli. Jeute Irde ic) so manc3es anders mac)en. C 'stazi as face multe lucruri diferite. Y.Z.(ronumele ne)otarat "me3rere-" poate functiona ca si articol sau ca inlocuitor pentru un substantiv. "$e3rere-" are apro*imativ acelasi inteles cu "manc3-" si "einige". 9e traduce in limba romana prin: mai multi, mai multe. 'cest pronume are numai forma de plural. 9e poate declina dupa cum urmeaza: a:ul 'ominati) Acu:ati) #ati) .eniti) 2*emple: .as 9piel Iar grottensc)lec)t. $e3rere verlie0en vorzeitig das 9tadion. C =ocul a fost foarte prost. 4ai multa lume a parasit stadionul mai devreme. >ei der gestrigen .emonstration Iurden me3rere festgenommen. C ?a demonstratia de ieri, au fost mai multe arestari. /lural me)rere me)rere me)reren me)rerer

'umeralul - .eneralitati
Gumeralele sunt de doua feluri:

Gumerale cardinale Gumerale ordinale

'umeralul cardinal
1 = eins 2 = zwei 3 = drei 4 = vier 5 = fnf 6 = sechs 7 = sieben 8 = acht 9 = neun

10 = zehn 11 = elf 12 = zw lf 13 = dreizehn 14 = vierzehn 15 = fnfzehn 16 = sechzehn 17 = siebzehn 18 = achtzehn 19 = neunzehn 20 = zwanzi! 21 = einundzwanzi! 22 = zweiundzwanzi! 23 = dreiundzwanzi! 30 = drei"i! 40 = vierzi! 50 = fnfzi! 60 = sechzi! 70 = siebzi! 80 = achtzi! 90 = neunzi! 100 = #ein$hundert 200 = zweihundert 300 = dreihundert 1000 = #ein$tausend 2000 = zweitausend 3000 = dreitausend 1.000.000 = eine %illi&n 1.000.000.000 = eine %illiarde 1.000.000.000.000 = eine 'illi&n

'umeralul ordinal
1. der(die( das erste 2. der(die( das zweite 3. der(die( das dritte 4. der(die( das vierte 5. der(die( das fnfte 6. der(die( das sechste 7. der(die( das siebte 8. der(die( das achte 9. der(die( das neunte 10.der(die( das zehnte 11. der(die( das elfte 12. der(die( das zw lfte 13. der(die( das dreizehnte 14. der(die( das vierzehnte 15. der(die( das fnfzehnte 16. der(die( das sechzehnte 17. der(die( das siebzehnte 18. der(die( das achtzehnte 19. der(die( das neunzehnte 20. der(die( das zwanzi!ste 21. der(die( das einundzwanzi!ste 22. der(die( das zweiundzwanzi!ste 23. der(die( das dreiundzwanzi!ste 30. der(die( das drei"i!ste 40. der(die( das vierzi!ste 50. der(die( das fnfzi!ste 60. der(die( das sechzi!ste

70. der(die( das siebzi!ste 80. der(die( das achtzi!ste 90. der(die( das neunzi!ste 100. der(die( das hundertste 200. der(die( das zweihundertste 300. der(die( das dreihundertste 1000. der(die( das tausendste 2000. der(die( das zweitausendste 3000. der(die( das dreitausendste 1.000.000. der(die( das )illi&nste 1.000.000.000. der(die( das )illiardeste 1.000.000.000.000 . der(die( das billi&nste

/repo:itia - .eneralitati
(repozitiile sunt elemente de legatura care stabilesc un raport intre:

un substantiv si un verb un substantiv si un substantiv

%n limba germana la folosirea prepozitiilor se tine seama de:


directieMdeplasare stareMpozitie

/repo:itii care cer ca:ul geniti) abseits C alaturi de anfangs C la nceputul anstatt C n locul aussc3lielic3 C e*clusiv auer3alb C n afara beiderseits C de ambele parti betreffs C cu privire la be:Aglic3 C referitor la einsc3lielic3 C inclusiv gelegentlic3 C cu ocazia infolge C ca urmare inmitten C n mi locul inner3alb C n interiorul kraft C n virtutea l?ngs C de3a lungul statt C n locul trot: C n ciuda -?3rend C n timpul -egen C din cauza :eit C n timpul :ufolge C ca urmare :-ecks C cu scopul, n scopul un-ert C nu departe de mittels C prin intermediul ober3alb C deasupra, n susul unter3alb C sub, dedesuptul

inner3alb C nauntrul, n cursul auer3alb C n afara de, afara din /repo:itii care cer ca:ul dati) sau acu:ati) a:ul dati): Aaspunde la ntrebarea -oX 2*prima o situatie, o stare. a:ul acu:ati): Aaspunde la ntrebarea -o3inX 2*prima o miscare, o deplasare. /repo:itii: an C pe, la auf C pe, peste, la, n, de, din, spre, catre, n urma 3inter C n urma, spre, n spatele in C n neben C l/nga, n comparatie cu, n afara de unter C dedesubt , ntre Aber C peste, deasupra, despre )or C nainte, n fata, de, fata de, pentru :-isc3en C ntre, printre /repo:itii care cer ca:ul acu:ati) bis C p/na la bis auf C p/na la durc3 C prin, printre entlang C de3a lungul fAr C pentru, cu, de gegen C contra, fata de o3ne C fara per C cu, prin, pe la pro C pentru, pro um C n urul, pe la, la, pentru, de dragul -ider C mpotriva sonder C fara /repo:itii care cer ca:ul dati) ab C de la, cu ncepere de ,laaus C din auer C ,n- afara de, cu e*ceptia bei C la, pe ,de- l/nga, de, cu, aproape de dank C multumita entgegen C mpotriva gegenAber C fata n fata, vizavi gem? C conform, potrivit cu

mit C cu nac3 C dupa, la, spre, nspre, despre seit C de, din, de la )on C de, din, de la, de pe, din partea, despre :u C l/nga, la, pe, prin, de, cu, fata de

onjunctia - .eneralitati
Conjunctia este partea de vorbire care leaga doua propozitii intr7o fraza sau doua cuvinte cu acelasi rol sintactic intr7o propozitie. In limba germana conjunctiile pot fi de doua feluri

conjunctii coordonatoare conjunctii subordonatoare

Conjunctiile coordonatoare nu sc(imba structura frazei si a propozitiilor. Cele subordonatoare fac ca verbul sa stea la sfrarsitul propozitiei pe care o introduc.

onjunctii Subordonatoare onjunctiile subordonatoare fac ca )erbul sa stea la sfrarsitul propo:itiei pe care o introduc=

dass als 2enn 2a(rend bevor bis nac(dem sobald seit:dem solange

ca cand 8actiune unica9 cand 8actiune repetabila9 in timp ce inainte sa pana cand:pana ce dupa ce indata ce de cand atat timp cat

sooft als 2ie als ob:2enn so dass damit 2eil da zumal ob2o(l obgleic( trotzdem 2enn falls onjunctii oordonatoare

ori de cate ori cand:pe cand cum:dupa cum ca si cum:cand asa incat ca sa:pentru ca sa fiindca:pentru ca deoarece mai ales ca desi:cu toate ca desi cu toate acestea daca:cand in caz

Conjunctiile coordonatoare nu sc(imba structura frazei si a propozitiilor.

und oder aber sondern denn

si sau dar ci caci

ent2eder 7 oder 2eder 7 noc( nic(t nur 7 sondern auc( bald 7 bald teils 7 teils so2o(l 7als auc( einerseits 7 andererseits mal 7 mal

sau 7 sau nici 7 nici nu numai 7 ci si cand 7 cand partial 7 partial atat 7 cat si pe de o parte 7 pe de alta parte cand 7 cand

S-ar putea să vă placă și