Sunteți pe pagina 1din 25

I. Caracteristica de baz a S.A ZORILE Istoria intreprinderii incepe din luna aprilie anul 1945.

Pe strada Harlampievscaia, 74 n baza unui atelier de confecionare a nc l mintei a fost desc!is prima fabrica de stat de nc l minte din "oldova. #n anul 194$ sunt produse %&,& mii perec!i de nc l minte pentru b rbai, femei 'i copii. #n (eneral predomin lucrul manual. Prima linie te!nolo(ic ) conveier* este data n e+ploatare n anul 1947. #n anul 194% fabrica a obinut succese considerabile, ndeplinind planul n cantitate 'i calitate. ,u fost produse -$9,& mii perec!i de nc l minte. .rau produse circa 14 tipuri de nc l minte. #n anul 1949 a fost finalizat montarea tuturor seciilor de producere, au fost instalate conveierele, utila/ul te!nolo(ic. 0olumul de producere c tre aceast perioad constituie 1,& mln. perec!i de nc l minte. 1onsiderabil a crescut productivitatea muncii. #n anul 195& fabrica a atins capacitatea de producere proiectat 2 1,3 mln. perec!i de nc l minte pe an. .rau fabricate peste -1 tipuri de nc l minte, modele. Pentru a l r(i baza de producere a nc l mintei 'i a o scoate din partea central a ora'ului prin !ot rrea 1omitetului e+ecutiv or 'enesc nr. 475 din 19 decembrie anul 1957 pentru construcia fabricii de nc l minte ele(ant 'i comenzi individuale pe strada 12a 4culeancaia )1uib'ev* ast zi 1alea Iesilor, % a fost alocat un sector de p mnt cu suprafaa de 3,-& !ectare. Primele nc peri care au fost construite pe suprafaa de p mnt atribuit au fost 3 cl diri cu un eta/. ,poi dup darea n e+ploatare a corpusului de producere nr. 1 ) an. 19$-* aceste secii au fost reutilizate dup destinatie2 sectiile mecanica si electrica. #n anul 19$4 n baza ordinului 'efului 5ireciei industriei u'oare al 1onsiliului superior al .conomiei 6aionale al 744" nr. 1&5 din &5 iunie 19$4 8zina de piele din 1!i'in u a fost e+clus din componena ,sociaiei de producere a nc l mintei 'i pielei 9:orile; 'i transmis n administrarea 5ireciei industriei u'oare al 1onsiliului superior al .conomiei 6aionale al 744". ,sociaia cap t denimurea de 9,sociaia de nc l minte 9:orile;. #n anul 19$7 n baza Hot rrii 1onsiliului de "ini'tri ai 744" a nceput construcia unui corpus nou de producere cu capacitatea anual de 5,& mln. perec!i de nc l minte pe an. #n anul 19$9 corpusul de producere nr. 3 a fost dat n e+ploatare. 1u darea lui n e+ploatare capacitatea de producere a ntreprinderii comparativ cu anul 19$5 s2a dublat 'i n anul 197& a constituit 9,5 mln. perec!i de nc l minte.
1

,nii %& au fost marcai cu noi succese< capacitatea de producere a dep 'it 1&,& mln. perec!i de nc l minte pe an. #n anul 19%- de la ,sociaia de nc l minte 9:orile; a fost separat n structur individuala =abrica de nc l minte n numele 9>?@A?BCDEFE GECCHI@JK 9 din Lender . #n anul 19%% a fost nfiinat ,sociaia 'tiinific de producere a pielei 'i nc l mintei. #n componena asectei asociaii au fost incluse =abrica de nc l minte 9:orile; 1!i'in u, 1ombinatul de prelucrare a pielei din sat. 4n(era, 8zina de piele din 1!i'in u, =abrica de nc l minte 9>?@A?BCDEFE GECCHI@JK 9 din Lender. Ma situaia anului 19%9 =abrica de nc l minte 9:orile; este una din cele mai mari ntreprinderi din sistema industriei u'oare a 744". Noat producerea este plasat n 9 secii de producere, fabrica dispune de % secii au+iliare, 2 secia mecanic , electric , transport, calapoade 'i altele. #n anul 19%9 pentru a produce ncaltaminte 9Mu+;, deasemenea pentru a l r(i (ama sortimental 'i a ma/ora volumele de producie a fost procurat utila/ te!nolo(ic din Italia, Oermania, Iu(oslavia n sum de 3,& mln. ruble. #n anul 19%9 volumul de producie a fabricii 9:orile; a constituit 7 mln. $$7 mii perec!i de nc l minte, inclusiv< Pentru femei P %14,& mii perec!iQ Pentru b rbai P 31%- mii perec!iQ Pentru copii P 4$7&,& mii perec!i. #ncepnd din anul 199& are loc sc derea drastic a volumelor de producie, ,stfel, daca n anul 1991 ntreprinderea a produs $99-,& mii perec!i de nc l minte, n anul 19932 5-1&,& mii perec!i de nc l minte, n anul 199-2 3$5&,& mii perec!i de nc l minte, iar n anul 1994 au fost produse doar 74&,& mii perec!i de nc l minte. 4tocuri de nc l minte (ata 'i bunuri materiale enorme, staion ri de producere permanente. 5in cauza lipsei volumului de lucru personalul a ramas f r salariu, iar ntreprinderea a devenit ncapabil s 2 'i onoreze obli(aiunile fiscale 'i bancare. ,tmosfera social 2 morala n colectiv devine critic . 5enumirea 'i marca comercial R:orile; au fost nre(istrate n conformitate cu le(islaia 7epublicii "oldova n vi(oare de c tre ,(enia pentru Protecia Propriet ii industriale2 certificat de nre(istrare a m rcii nr. -4&$ din 3%.1&.199-. #n anul 199$ a fost aprobat noua marc comercial 9:orile;, care simbolizeaz tradiie, contemporanietate, devotament 'i perfecie. In anul 3&&- marca a fost reinre(istrata pe termen de 1& ani. #n scopul ma/or rii volumelor de vnz ri n anul 1995 a fost creat reteaua proprie de comer, care consta dintr2un centru comercial n or. 1!isinau, str. 1alea iesilor, % 'i 15

ma(azine de firm n ora'ele 'i centrele raionale ale republicii. Prin aceast retea anual este comercializat circa 4& S de nc l minte. #n conformitate cu Me(ea cu privire la antreprenoriat 'i ntreprinderi nr. %452TII din &-.&1.93 firma 9:U7IM.; a fost nre(istrat de c tre camera de #nre(istrare a "inisterului de Vustiie ca 4ocietate pe ,ciuni la 15.&9.1995. Ma momentul nre(istr rii capitalul statutar a constituit 197$7$45 lei 'i a fost mp rit n 319$4&5 aciuni. In anul 3&&7 prin decizia adunarii (enerale anuale a actionarilor 4, 9:orile; prin ma/orarea pretului nominal al unei actiuni de la 9 lei la 1% lei capitalul statutar a fost ma/orat si constituie -9, 5 mln. Mei. Statutul juridic #n conformitate cu Me(ea cu privire la antreprenoriat 'i ntreprinderi nr. %452TII din &-.&1.93 firma 9:U7IM.; a fost nre(istrat de c tre camera de #nre(istrare a "inisterului de Vustiie ca 4ocietate pe ,ciuni la 15.&9.1995. Ma momentul nre(istr rii capitalul statutar a constituit 197$7$45 lei 'i a fost mp rit n 319$4&5 aciuni. In anul 3&&7 prin decizia adunarii (enerale anuale a actionarilor 4, 9:orile; prin ma/orarea pretului nominal al unei actiuni de la 9 lei la 1% lei capitalul statutar a fost ma/orat si constituie -9, 5 mln. Mei. #n luna octombrie anul 1995 ntreprinderea a semnat contract de colaborare la conditii MUH6 cu firma italian 9Moncar 5ue; I7M 'i de/a n luna decembrie a fost efectuat primul e+port de nc l minte n Italia. Urientarea la e+port a devenit baza politicii de comer a 4, 9:orile;. ,stfel n anul 199% a fost senmat nc un contract de colaborare n Mo!n de producere a nc l mintei pentru b rbai ) obi'nuit * cu firma italian 9Oarsport; 47M. 5in cauza nerespectarii a partii italiene a conditiilor stipulate in contractul de colaborare in anul 3&&- contractul a fost reziliat. Ma situaia din &1.&1.&% capitalul statutar al ntreprinderii constituie -9.5 mln. lei mp rit n 319$4&5 actiuni. Pentru moment< $&,- S din aciunile firmei sunt proprietate a statului, 3$,7S din aciuni sunt proprietate a persoanelor fizice, 1-,& S din aciuni aparin fondurilor de investiii

26,7%

13,0%

Stat Persoane fizice Fonduri de invesitii 60,3%

1onducerea firmei este ,si(urata de ,dunarea (enerala a ,ctionarilor, care se intruneste cel putin o data pe an la inc!eierea e+ercitiului economico2financiar pentru< prezentarea si aprobarea raportului de (estiune al 1onsiliului de 4ocietatii, raportul 1omisiei de cenzori, bilantul si contul de profit si pierderi, repartizarea profitului, si ori de cite ori este nevoie. 1onsiliul de administrare este format din 5 persoane. ,dunarea Oenerala a ,ctionarilor mandateaza 1onsiliul 4ocietatii ca, pentru perioada de un an, intre doua adunari (enerale sa asi(ure conducerea intreprinderii. 4, R:orile; fiind or(anizata ca societate pe actiuni are o comisie de cenzori formata din trei persoane. Presedintele comisiei de cenzori este 1laudia 4c!iopu, revizor principal 1onducerea operativa a societatii este asi(urata de 5irectorul (eneral =iodor Iacovlenco, care este mandatat de 1onsiliul 4ocietatii in vederea stabilirii or(ani(ramei intreprinderii, a an(a/atilor, a stabilirii salariilor, a asi(ura buna functionare a intreprinderii, profitabilitatea ei si atin(erea cifrei de afaceri si a celorlalte obiective stabilite de ,dunarea Oenerala a ,ctionarilor. =irma este proprietara cl dirilor n care 'i desf 'oar activitatea 'i are drepturi de proprietate asupra terenurilor pe care acestea sunt construite )titlu de autentificare a dreptului de destinatar nr. &1&&51%131 din &-.&4.3&&1*. #n anul 3&&3 pentru prima dat din momentul acion rii ntreprinderii acionarii 4, 9:orile; primesc dividende. Printre succesele firmei pot fi menionate< diversitatea (amei sortimentale, fabricarea nc l mintei n colaborare cu partenerii italieni 'i (ermani la condiii WMo!nW, penetrarea continu a pieelor de desfacere intern 'i e+tern . #nc l mintea cu marca 9:orile; particip activ la e+poziii 'i tr(uri internaionale, unde obtine rezultate inalte. 4, R:orile;ultimii ani a obtinut rezultate financiare bune printre care putem intreprinderea a atinc un nivel de rentabilitate optim. meniona n primul rXnd cresterea brusca a indicilor de performanta. Oratie (estionarii eficace a tuturor resurselor,

Cifra de afaceri si productia marfa, anii 2001 200!


90000 82951 80000 83424 67511 58462 60000 50892 50000 38926 40000 39428 30000 24973 19822 19809 10000 23364
Producia marf Comer-rea nc min!ei

85500 84000

70000

66501

60595

52282

20000

0 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 prognoz

"ipuri de activitate ntreprinderea produce i comercia izeaz !nc "minte pentru #emei$ brba"i i copii pentru toate anotimpuri e i toate %&rste e$ acorda ser%icii de producere a inca tamintei in conditii LO'(. Nraditional 4, 9:orile; produce nc l minte de la m sura 17,& pn la m sura 47,& ) sistema Yti!*. ,nual ntreprinderea elaboreaz prim var 2var . 1lasificarea produciei dup (rupe de consumatori 'i tipuri de nc l minte< #nc l minte pentru copiiQ #nc l minte pentru b rbaiQ #nc l minte pentru dame. Partea superioar a nc l mintei este confecionat din piele natural , pentru 3 colecii de nc l minte< toamn 2 iarn 'i

captu'al sunt utilizatea materiale naturale, ecolo(ic pure. Pentru talp n producere sunt utilizate a'a materiale ca< compoziie P8, (ranule P01, talp format P8. ,nalo(ic, pentru firmele straine in producere sunt lansate 3 colectii de incaltaminte, apro+imativ peste 45& de modele.
5

Pentru firma din Italia, RMoncar 5ue; 47M< pantofi pentru barbati tip mocasin si pantofi, (!ete obisnuite2 confectionate prin metoda de lipire si coasere. Pentru firma din .lvetia R7ieZer 4c!u!; 4, intreprinderea produce< 2pentru femei2 pantofi, sandalete de vara, cizme, c!ete. 2pentru barbati2 pantofi, sandalete, adidasi, cizme si (!ete de iarna 2pentru adolescenti2 pantofi, adidasi, sandalete, (!ete. Ma &1.&1.3&&% capacitatea de producere constituie -.4 mln. perec!i de incaltaminte. 1oeficientul de utilizate a capacitatii de producere in anul 3&&7 constituie $-,9 S. Consumatorii #ina i ai produc"iei )ZORILE) S.A. sunt * +,iata intern 1opiii Ponderea ,nul 3&&5, S ,nul 3&&$ , S 4,& 9$,& 3-,3 7$,% ,nul 3&&7, S 4,& 9$,& 3&,7 79.,nul 3&&%,S 5,& 95,& 3&,3 79,%

Piata interna 5,9 Piaa internaional , nclusiv< Italia Oermania 94,1 17,& %-,&

Ninerii )adolescenii* Populaia rural Populaia urban cu venituri medii +,iata e-terna*

##$ Sistemul mana%erial al &ntreprinderii


$

Ana iz!nd structura persona u ui !ntreprinderii !ntre anii .//0+.//1 obser%m o tendin" 2enera de ma3orare a numaru ui de an2a3a"i. n anu .//1 sunt cu 4 persoane mai mu ti ca !n anu .//0$ sau /$05. 1u toate acestea, partea personalului administrativ din totalul personalului se mentine apro+imativ la acelas nivel. Ponderea aparatului administrativ in anul 3&&7 constituie 2 7,9 S. In anul 3&&%, odata cu ma/orarea personalului cate(oria Rmuncitori; ponderea personalului administrativ se va micsora pina la 7,5 S. 6umarul de personal in anul 3&&% se va ma/ora cu 93 persoane P muncitori, care vor fi antrenati la flu+urile e+istente de cusut fete, la sectorul de control al calitatii semifabricatelor, la sectorul de montare a incaltamintei. 6ecestatile de personal au crescut datorita ma/orarii sarcinei zilnice de producere. .voluia n timp a num rului la W:U7IM.W 4.,. pe ultimii 4 ani se prezint n felul urmator< 3&&5 6um rul scriptic )total* Inclusiv< "uncitori ,dministraie 1-$1 1311&$ 3&&$ 1-97 1349 1&7 3&&7 14&5 135& 113 43&&% 1497 1-43 113 4-

Personal neproductiv 43 41 6otarea )ZORILE) S.A. cu muncitori

""#2 Structura or%anizatoric' a S$( $)*+#,-.


Ana iz!nd structura persona u ui !ntreprinderii !ntre anii .//0+.//1 obser%m o tendin" 2enera de ma3orare a numaru ui de an2a3a"i. n anu .//1 sunt cu 4 persoane mai mu ti ca !n anu .//0$ sau /$05. 1u toate acestea, partea personalului administrativ din totalul personalului se mentine apro+imativ la acelas nivel. Ponderea aparatului administrativ in anul 3&&7 constituie 2 7,9 S. In anul 3&&%, odata cu ma/orarea personalului cate(oria Rmuncitori; ponderea personalului administrativ se va micsora pina la 7,5 S. 4.,. W:orileW practic instruirea persoanelor tinere, selectate din rindul muncitorilor pentru a pre(ati viitorii te!nicieni, cadre calificate, scop final fiind ridicarea nivelului de profesionalism a muncitorilor si desi(ur avansarea in post. "ana(erii ntreprinderii conform unei pro(rame speciale instruesc muncitorii in diverse domenii 2 te!nolo(ia producerii incaltamintei, evidenta materialelor, metode de conducere, activitatea de
7

marZetin(, aspecte /uridice s.a. Prin intermediul acestui personal, consiliilor de bri(ari conducerea de virf implementeaza politicile strate(ice a intreprinderii. 7ezolva problemele ce tin de producere, calitatea productiei finite. #n colectivul #ntreprinderii din rndulrile muncitorilor snt 19 persoane care mbin munca cu studiile n instituiile de nvaamint din 7epublica "oldova. 6ivelul de instruire "edii incomplete "edii "edii speciale 4uperioare n tota 319%% 93 $% 8908 .//7 )numar de persoane* 331 1&1& 97 $9 89:1 .//0 )numar de persoane* 35& 1&19 $78;/7 .//1 )numar de persoane*

Repartizarea persona u ui producti% dup ni%e u de instruire 1ercetarea structurii personalului dup se+ denot urmatoarea situaie. anul .//0 %1,9 S

2femei

2barbai 1%,1 S anul .//1

2 femei %-,- S 2 barbai 1$,7 S

5e remarcat faptul c 'i, n personalul administrativ se p streaz practic aceea'i situaie, adic predomin persoanele se se+ femenin. ,ceasta situaie este creat din cauza specificul activitaii ntreprinderii. ,rincipa e e di#eren"e asupra sta2iu ui i %!rstei se prezint !n #e u urmator* 0rsta 4ub 3& 3&2-& -&24& 4&25& 5&2$& Notal

.//7

ponderea S

1&,4

-1,3

3&,$

1%,3

19,-

1&&

numarul .//0 ponderea S numarul

14$ 9,1

435 -&,7

3%& 3$,1

34% 17,9

3$3 1$,3

1-$1 1&&

137

439

-$5

35&

33$

1-97

.//1

ponderea S

11,7

39,3

3$,-

17,-

15,5

1&&

numarul

1$5

411

-71

343

31$

14&5

Structura pe %!rst a persona u ui de a )ZORILE) S.A. 0Xrsta medie a an(a/ailor W:U7IM.W 4.,. n anul 3&&$ a fost -7,3 ani , dar n 3&&7 este de -7,ani.

###$ (naliza func/iilor &ntreprinderii


"entinerea sistemului de mana(ement cere participarea nemi/locita a conducerii de vXrf a or(anizaiei. 5irectorul (eneral acord o importan deosebit an(a/amentului conducerii de vXrf, definind clar rolul acestora n accent pe promovarea (r. . 3. <unc"ia 5irector (eneral cadrul sistemului de mana(ement al or(anizariei. Pune principiului leaders!ip n practic ca baz pentru operaionalizarea Responsabi it"i 2 (estionarea activit ii firmei. 2 planificarea, suprave(!erea 'i controlul flu+ului te!nolo(icQ ce asi(ura desfasurarea procesului de productie. 2 administrarea controlului calitatiiQ 2functionarea tuturor ec!ipamentelor si retelelor de distribuire a utilitatilor 4. "ana(er comercial 2mentinerea si reparatia utila/ului tennolo(ic. 2 dezvoltarea relaiilor ntre firm 'i e+teriorQ 2 cercet ri de marZetin(Q 2 publicitateQ 2 relatii economice internationale2 import[e+port 2 realizarea produselor fabricate, nc!eerea a noilor contracte 2 contribuirea la utilizarea eficient 5. "ana(er 7.8. a tuturor resurselor, astfel orientXnd activitatea firmei spre sporirea rezultatelor finite. 2 asi(urarea firmei cu fort de munca calificat , necesar pentru realizarea activit tilor n ansambluQ 2 stabilirea relaiilor favorabile ntre salariaiQ 2 selectarea pre(atirea, perfecionarea, promovarea 'i salarizarea $. 1ontabil personalului. 2 evidena 'i utilizarea eficient a resurselor financiare necesare

celorlalte principii ale mana(ementului intreprinderii.

"ana(er producere[ 2 administrarea personalului in producereQ totalitatea activitatilor care -. te!nolo( "ana(er te!nic

pentru desfasurarea activitaii n ansamblu a firmeiQ 2 nre(istrarea tuturor c!eltuielilor le(ate de procurarea 'i transportarea factorilor de producieQ 2 determinarea costurilor de producie 'i veniturile firmeiQ 2 asi(urarea sistemului de calitate.

5.

"ana(er calitate

Politica de cadre la 4.,. W:orileW presupune urmatoarele etape< 1. Planificarea cadrelor in corespondenta cu strate(ia activitatii 3. 4electia 'i recrutarea personalului

-. "otivarea personalului 4. Instruirea profesionala, calificarea inalta a personalului 5. ,precierea personalului si rezultatele activitatii muncii. Pentru a e+amina modul de asi(urare a unitailor de producie cu resurse umane se utilizeaz indicatorul (eneralizator Wnumarul mediu scriptic al salariailorW. ,cest indicator reflect situaia asi(ur rii ntreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ. Persoanele care se adreseaz cu ntrebarea de an(a/are n serviciu se supun unui interviu iniial de selecie. Interviul iniial de selecie este realizat nainte ca solicitantul s completeze formularele de an(a/are avnd n scop de a vedea dac acesta are 'ansa de a fi ales n funcia disponibil . Persoanele noi venite la 4.,. W:orileW snt ntilnite 'i informate de lucratorii serviciul personal despre< activitatea ntreprinderii, te!nolo(ia 'i producia finit , se face cuno'tin cu seciile de producie, cu re(ulamentul ntreprinderii, cerintele in domeniul calitatii cu colectivul ntreprinderii Ma intreprindere cu succes sunt combinate motivarea personalului. Ma baza motivarii materiale st cresterea permanenta si stabila a salariului, care este calculata in dependenta de calitatea 'i cantitatea individuala a muncii, indeplinirea normei de producere. 4timularea are loc prin acordarea premiilor pentru inalta calitate a lucrului, cresterea permanenta a volumelor de producere. 4alariul mediu lunar constituie< in anul. 3&&$ 2 334& lei, in anul 3&&7 salariul mediu constituie 3%$4 lei, ceea ce rezulta ca e cu 37,1 S mai mare ca acest indice pe industrie n .//4 99// 9.4/ 9997 7epublica "oldova. anu .//1 4alariu mediu lunar .40; Inclusiv< "uncitori .481 =uncionari .:// Sa ariu mediu unar 1riteriile utilizate n stabilirea salariilor sunt< re(ulamentele (uvernamentale 91u privire la condiiile de salarizare;Q coeficienii tarifari ai reelei tarifare uniceQ remunerarea dup unitatea de timp 'i dup volumul de lucru )cantitate, calitate* materiala 'i nemateriala a

7elaiile de lucru precum 'i condiiile de remunerare sunt stipulate n contractul colectiv de munc , semnate ntre administraia ntreprinderii 'i sindicate. 7elaiile ntre mana(ementul ntreprinderii 'i sindicate se pot considera bune, nu sXnt nre(istrate momente de tensiune 'i situaiei de criz . Mucrul la ntreprindere este or(anizat ntr2un sc!imb. 7e(imul de munc aprobat este urm torul< 5e la &1.&1.&% Producerea de baz 4lu/bele au+iliare ,paratul adminnnistrativ #nceputul lucrului 4fr'itul lucrului 7.-& 1$.&& 7.-& 1$.&& 7.-& 1$.&& Nimpul ntreruperei pentru odi!n 'i mas

2 -& min.

=oti%area nemateria e prezentat prin< 0izitarea de catre conducator a salariatilor nemi/locit la locul de muncaQ 7ecunoasterea n colectiv, stimaQ 4unt evidentiati cei mai buni n concursurile desf 'urate pentru titlu W1el mai bun n profesieW printre ri!tuitor fee ncalaminteQ ,cordarea diplomelor de onoareQ

###$2$ Caracterizarea proceselor de produc/ie la 0)orile. S$($


,rocese de baz: .+ecutarea p rii superioare 'i interioare a nc l mintei, asamblarea detaliilorQ .+ecutarea proceselor de baz sunt localizate n 3 fabrici de producie< <abrica (r.9 se specializeaz 4c!u!; ,O , .lveiaQ eta/ul 1 P sectorul de complectareQ sectot de taloneteQ eta/ul 3 2 3 flu+uri de t lpuit )monta/* Q eta/ul - 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 4 flu+uri de cusut feeQ 1 sector de talpuit< eta/ul 5 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 5 flu+uri de cusut feeQ n fabricarea nc l mintei pentru firma 97ieZer;

<abrica (r.; P produce nc l minte pentru firma din Italia 9Moncar 5ue; 47MQ

eta/ul 4 2 sector de croireQ sector de pre( tireQ 3 flu+uri de cusut feeQ 3 flu+uri de t lpuit )monta/*Q

,rocese au-i iare< 7eparaia ec!ipamentului, utila/ului, prepararea adezivului, a coloranilor, etc.Q .+ecutarea proceselor au+iliare sunt localizate< sectia c!imica, serviciul ener(etic si mecanic, sectorul de reparatie a incaltamintei. -tapele de 1az' ale proiect'rii conceptuale 2i te3nolo%ice ale produc/iei S$($ 4)orile. 1. 1olectarea informaiei preliminare pentru proiectarea modeluluiQ 3. 1rearea desenului modeluluiQ -. 1onsultarea literaturii specializateQ 4. Proiectarea pieselor componenteQ 5. Mansarea comenzii de materiale pentru noile modeleQ $. 1onfecionarea tiparelor pentru piesele de mar(ine medieQ 7. .+ecutarea modelului prototipQ %. .+ecutarea documentaiei constructiveQ 9. ,vizarea mostrelor n cadrul comisiei de aprobare a modelelor noiQ 1&. 4electarea procesului te!nolo(ic de producere a fiec rui model de nc l minteQ 11. ,vizarea modelelor selectate de m rime medieQ 13. Planificarea sortimentului de nc l minte pentru anul viitorQ 1-. 1alculul necesarului de manoper 'i ec!ipamente pentru fiecare modelQ 14. 1alculul necesarului de materie prim pentru fiecare modelQ 15. 1alculul pro(ramului anual pentru sortimentul selectatQ 1$. Pre( tirea documentaiei te!nolo(iceQ 17. 1alculul costului modelelor selectateQ 1%. .+ecutarea te!nolo(ica a modelelor de toate marimile. 19. ,naliza modelului din punct de vedere te!nolo(ic 'i corespunderii lui cu standardulQ Acti%itati au-i iare si a te ser%icii. #n afar de producerea nc l mintei 9:orile; 4, acord diverse servicii< darea n arend a spaiilor neutilizate n procesul de producieQ acorda servicii prestate )reparaia nc l mintei, servicii2ceremonii 2 cafenea*Q acorda servicii de transportareQ2 servicii de testari a incaltamintei si eliberarea certificatului de calitate.

Politica 2i strate%iile &n domeniul calit'/ii$ (naliza calit5tii$ Politica intreprinderii este orientata in directia unificarii eforturilor e+i(enta in conditiile de piata. ,ceste scopuri sunt atinse prin< Perfectionarea si functionarea stabila a sistemului de mana(ement in intreprindereQ Imbunatatirea desi(nului produsului de incaltaminteQ Imbunatatirea calitatii produsuluiQ 7idicarea si mentinerea in continuu calificarea inalta a personalului intreprinderiiQ 8tilizarea rationala a personalului, utila/ului, materiei prime si materialelorQ .+ercitarea functiilor de catre specialisti conform fiselor de post, procedurilor si instructiunilor de lucru in vi(oareQ Imbunatatirea relatiilor cu clientiiQ 1onform po iticii intreprinderi, calitatea produciei este una din responsabilit ile colectivului in

realizarea scopului de asi(urare a calitatii inalte a muncii si productiei de incaltaminte ca baza de

fundamentale ale intre(ii societai, cXt 'i a fiec rui an(a/at in parte. #n acest sens standardul intreprinderii prevede un pro(ram de efectuare a controlului calit ii 'i test rii a produciei la toate etapele fabric rii ei, inclusiv controlul initial al calit tii materialelor, controlul operaional 'i testarea produciei finite precum 'i controlul respect rii disciplinei te!nice in procesul producerii. Pentru realizarea direciilor strate(ice, optimizarea procesului de producere 'i cre'terea calit ii produselor, intreprinderea a elaborat un 'ir de m suri pentru meninerea 'i e+ploatarea eficient a ec!ipamentului e+istent 'i a planificat ac!izitionarea noilor utila/e. Noti an(a/atii intreprinderii, inclusiv noii an(a/ati, sunt instruiti asa incat sa intelea(a politica si obiectivele in domeniul calitatii si an(a/amentul cerut pentru a atin(e aceste obiective. "ana(ementul de varf asi(ura ca aceasta politica sa fie inteleasa, pusa in aplicare si mentinuta la toate nivelurile in or(anizatie. Politica si obiectivele in domeniul calitatii, precum si responsabilitatile si mi/loacele pentru indeplinirea acestora sunt Rprodusele; pe care le Re+ecuta; mana(ementul de varf al or(anizatiei, dar le pune in aplicare intre(ul personal al or(anizatiei. ,tunci cand s2a stabilit politica in domeniul calitatii, mana(ementul de varf a tinut cont de urmatoarele elemente< nivelul si tipul imbunatatirilor viitoare necesare pentru ca or(anizatia sa aiba succesQ

nivelul asteptat sau dorit al satisfactiei clientuluiQ dezvoltarea an(a/atilorQ resursele necesare pentru a depasi cerintele standardelor interneQ contributia potentiala a furnizorilor la succesul or(anizatiei.

Producia 9:orile; 4, este fabricat n strict comformitate cu parametrii 'i normativele stabilite n standardele naionale. Incaltamitea produsa pentru piata interna cu marca R:orile; este certificata in 461P a 7epublicii "olodva. Or2anizarea acti%it"i or re#eritoare a ca itate. #n cadrul funciunii ca itate deosebim trei (rupuri de activit i< activit i de mana(ement strate(ic )elaborarea politicii calit ii, a obiectivelor fundamentale, la nivelul ntreprinderii*Q activit i de mana(ement operaional ) de planificare 'i inere sub control n cadrul fiec rui sector< marZetin(, producie, personal etc.*Q activit i de coordonare 'i inte(rare a funciunii calitate, inXnd seama de faptul c toate activit ile sectoriale determin sau influeneaz calitatea final . Inc l mintea pentru femei 'i b rbai este fabricat conform conform cerintelor documentului normativ OU4N 3$1$723&&5 incaltaminte de uz curent. Prezentul standard prevede cerinele de corespundere a materialelor 'i calit ii lor, cerinele te!nolo(ice. #nc l mintea trebuie s fie confecionat din piele t b cit cu crom, piele sintetic 'i nlocuitor de piele de calitate superioar , materiale te+tile. #nc l mintea trebuie s corespund cu mostra )etalon* aprobat de 4fatul de creaie a ntreprinderii. OU4N 3$1$523&&5 P prezentul standard se r spnde'te la nc l mintea pentru copii mici, copii, elevi, adolesceni )fete, baiei*. ,ceste (rupe de nc l minte trebuie s fie confecionate din piele t b cit , piele sintetic 'i nlocuitor de piele, materiale te+tile. 5up metoda de lipire nc l mintea corespunde OU4N2ului 3-3512%-. #nc l mintea n realitate corespunde cu mostra aprobat de 4fatul de creaie a ntreprinderii. Mansarea n producere a modelelelor se efectuiaz n strict conformitate cu cerintele normative OU4N 15&&7. ,cest normativ stabile'te principiile de baz de elaborare 'i aprobare a mostrelor2 etalon, producerea 'i aplicarea lor. 1ontrolul calit ii produciei (ata pe fli+ este efectuat de controlorii laboratorului test ri fizico2mecanice n corespundere cu cerintele OU4N2lui 93%927% si OU4N2lui 3%-712%9.

1ontrolul calit ii produciei produse pentru firmele str ine este efectuat de controlorii 4, 9:orile;. #n lipsa standartelor str ine P controlul calit ii materialelor, lansarea 'i e+ecutarea procesului te!nolo(ic, controlul produciei (ata este efectuat n conformitate cu (osturile si prescriptiile te!nice naionale. #n baza (ostului ntreprinderii din &3.11.97 ;4istemul comple+ de diri/are a calit ii; este funciunea ;calitate; n varianta descentralizat . Potrivit acestei variante, responsabilitatea planific rii, or(aniz rii, inerii sub control 'i asi(ur rii calit ii este ncredinat fiec rui sector al ntreprinderii, ce ofer operativitate n luarea m surilor necesare n rezolvarea problemelor identificate. #n prezent funciunea 9calitate; este coordonata de 9Maboratorul test ri fizico2mecanice 'i control la flu+;. Ana iza ca it"ii procese or 8rm rirea 'i controlul procesului de fabricaie este alcatuit din< controlul procesului [ produsului pentru detectarea abaterilorQ analiza datelor de control pentru determinarea cauzelor abaterilor 'i a aciunilor corective necesareQ informarea operatorului de proces cu privire la m surile corective luateQ a/ustarea corectiv a procesului.

n SAZORILE !n con#ormitate cu standardu !ntreprinderii din /..88.:1 Sistemu comp e- de diri3are a ca it"ii sunt pre%zute urmtoare e tipuri de contro a # u-*

>ipu 1. 1ontrol

E-ecutantu 'i Uperator

,eriodicitatea Permanent

6ocumentare 2 7e(istru

autocontrol 3. 1ontrol specialistul controlului :ilnic operaiolal te!nic , maistru -. 1ontrol selectiv laboratorul c!imic a operaiilor cu prelucrare c!imic 4. ,naliza final maistru, laborator de Munar ncerc ri 5.,naliza defectelor fizico2 Munar mecanice secia controlului te!nic o dat n dou

te!nolo(ic re(istru de control a c!imice !art de control operaiilor

s pt mXni

re(istru de control a defectelor

#n ntreprindere se e+ercit funcia de asi(urare a calit ii 'i prevenire a defectelor. 1lasarea produciei se e+ecut n conformitate cu OU4N 3%-712%9 ;#nc l minte. 1lasarea produciei;. <eedbac?+u in#orma"ii or din partea c ientu ui. 5ovada final a calit ii produselor este performana realizat dup livrare. 4istemul calit ii din ntreprindere asi(ura o informare corect pentru ndrumarea personalului ce se ocup de marZetin( 'i include urm toarele aspecte< nre(istrarea n comenzi a e+i(enelor clienilorQ proceduri pentru analiza comenzilor 'i contractelor n vederea asi(ur rii ndeplinirii e+i(enelor 'i a clarific rii tuturor clauzelor din comenzi, nainte ca acestea s fie acceptateQ proceduri pentru rezolvarea reclamaiilor clienilor, proceduri pentru cule(erea opiniilor beneficiarilor Q analiza defeciunilor 'i informaii asupra aciunilor corective. In anul 3&&7 din cauza ca n2a suportat termenul de (arantie a fost returnata doar &,&&$ S din volumul total de incaltaminte produsa. Principalele cauze< dezlipirea talpii, plesnirea talpii, plesnirea furniturii, defecte piele, ruperea cusaturii. 1onform contractelor de colaborare cu firmele str ine pentru producere este stabilit un limit de 1S de producie de cate(oria a doua din volumul total de producie produs. Pentru producia ce dep 'e'te acest limit, conform contractului, serviciile nu sunt pl tite. Informatia despre productia de calitatea a doua se analizeaza sistematic si se intreprind masuri concrete de a inlatura abaterile si incalcarile. #n principiu, acest limit att anii precedeni ct 'i in anul 3&&7 n2 a fost dep 'it. 1onform contractului de colaborare cu firmele 4c!u!; ,O materia prim 1omunit ii .uropene 'i sunt nsoite de certificatul .87 1. Mansarea comenzilor n producere cu toate firmele are loc pe sta(ieri2 sta(ierea de iarn 'i sta(ierea de var . 4ortimentul solicitat este stabil, dar foarte variat ca modele 'i articole de materiale utilizate la confecionarea lor. "aterialele importate la prelucrare sunt supuse controlului dup calitate 'i verific rii dup cantitate. #n caz de diver(ente, n termen de -25 zile, conform conditiilor stipulate in contracte, firmele e+portatoare sunt informate atit in forma orala cit si in forma scrisa, daca este necesar. 9Moncar 5ue; si 97ieZer

'i accesorii importai la prelucrare sunt importate din rile

Procesul te!nolo(ic de fabricare a nc l mintei pentru toate firmele este un proces complicat, dar bine definit. 1uprinde peste 1-& de operaii 'i este tipic pentru fiecare tip de nc l minte. 4e modific n dependen utilizate n producere 'i altele. Pentru o or(anizare continu 'i ritmic a acestui process este important respectarea termenelor de pre( tire te!nic 'i te!nolo(ic a producerii. Problema ce ine de termenul de (aranie la nc l mintea e+portat este n competena 'i responsabilitatea partenerilor straini. Problemele ce tin de calitatea productiei (ata si indeplinirea volumelor de producere permanent sunt discutate la sedintele cirmuirii 4, 9:orile;, volante de producere, la sedintele de producere )adunari* cu participarea consiliilor de bri(azi, te!nicienilor de flu+uri, administratorilor sectiilor si specialistilor intreprinderii. "uncitorii din sectiile de producere sunt informati re(ulat despre indeplinirea planului de producere valoric si cantitativ. ,ceasta informatie se aduce la cunostinta an(a/atilor fiecare zi in parte si in crestere de la inceputul perioadei )lunii*. 4pecialistii sectiei te!nolo/ice impreuna cu specialistii sectiei control calitate sistematic efectuiaza controluri comple+e, ,cestui control cel putin o data in luna sunt supuse toate sectoarele te!nolo/ice2 sectoarele de croit, pre(atire, cusut fete, monta/. 1ontrolul comple+ prevede te!nici si te!nolo(ici. 9:orile; detine in prezent primul laborator de incercari fizico2mecanice acreditat de "oldova 4tandart in domeniul incaltamintei din "oldova. 1u a/utorul utila/ului de incercari laboratorul efectuiaza opt metode de incercari la incaltamintea (ata in re(im acreditat< a determinarea dimensiunilor liniare b.determinarea rezistentei cusaturilor c determinarea rezistentei de fi+are a talpilor d determinarea rezistentei de fi+are a tocului si flecului e determinatea masei la incaltaminte f. determinarea fle+ibilitatii (.determinarea deformatiei (enerale si remanente a bombeului si staifului. #n ntreprindere e+ist 'i se aplic un sistem de re(uli 'i proceduri )standarde naionale 'i interne de intreprindere*, privind recepia calitativ a materiilor prime )pielei* aprovizionate. 4e face o analiz a competitivit ii furnizorilor. In lipsa producatorilor auto!toni de materiale, talpi, verificarea e+ecutarii incaltamintei in conformitate cu mostra2etalon, indeplinirea calitativa a proceselor te!nolo(ici si respectarea tuturor parametrilor de te!nolo(ia utilizat , metoda de lipire, de tipul de materiale

accesori prioritate se d furnizorilor strain.. .+ist o eviden a nivelului defectelor de calitate determinate de subfurnizori, urm rit n vederea reducerii acestora, deoarece toate materialele ac!izitionare la intrare sunt supuse controlului te!nic, prin metodele< a. determinarea si masurarea (rosimii la piei finite si captuseli din pieleQ b. determinarea rezistentei la tractiune si a alun(irii la piei finite si captuseli din pieleQ c. determinarea rezistentei la fle+iuni repetate a pielii si stratului de acoperireQ In viitorul apropiat, societatea isi propune sa creasca numarul de metode si incercari aplicate prin< a. b. determinarea determinarea rezistentei rezistentei reprezinta o la vopsirii fle+iuni la frecare repetate umeda cresterea a si talpiiQ uscata.

,creditarea laboratorului

prioritate pentru

competitivitatii

firmei, ca producator de incaltaminte si duce sporirea increderii partenerilor straini. 0iziunea mana(ementului este de a atra(e cat mai multi furnizori de incaltaminte din tara ca clienti, pentru a acorda serviciile laboratorului.

###$3$ Func/ia comercil' Pe parcursul anului 3&&7 4, 9:orile; a produs 3&4$,7 mii . perec!i de nc l minte, mai mult ca n anul 3&&$ cu 339,3 mii perec!i. 42a obinut o cre'tere absolut cu 13,$ la sut . 0olumul productiei marf n preuri curente a constituit %-,4 mln. lei. 1restere fata de anul 3&&$ cu 35,4 la suta. 0nz rile nete au constituit %-,& mln lei, inclusiv a fost comercializat nc l minte n sum de %&,$ mln lei. 1omparativ cu anul precedent vnz rile nete au sporit cu 19,4 la sut sau s2 a inre(istrat o ma/orare de 1-,5 v nz rilor a constituit 9$,& S. 1ostul total al produciei comercializate a constituit 73,& mln. lei 'i c!eltuielele la 1 leu producie vndut s2au format la nivelul de %9,4 bani. 7entabilitarea productiei comercializate constituie 11,9 S. #n perioada de 13 luni anul curent din activitatea economica ntreprinderea a obinut profit pina la impozitare in suma de 13,% mln. Mei. U dovad cert a activitatii eficiente pe perioada raportata este ec!ilibrul dintre ncas ri 'i pl i, ceia ce se e+plic prin acoperirea inte(ral a c!eltuielelor din veniturile proprii 'i obinerea a unui anumit volum important de acumul ri b ne'ti. mln. lei. 0olumul de v nz ri pe piaa e+tern n totalul

indicatori

,nul 3&&$,

financiar Anu #inanciar .//1$ :/$9 %5,$ 3,& 3,7 11$7 74.$ &,&5 3,% 8..4 3.& 8/$4 ;$4:0

S fa de anul precedent 887$11 13&,4 333,3 45,& 8.8$9 13$,3 1&& 5%,:/$4 95,3 :/$: 4:$7

@enituri tota e$ din care 14$/ 0enituri din activitatea operaional 71,1 0enituri din activitatea de investiii &,9 )S depozit* 0enituri din activitatea financiar CAe tuie i tota e$ din care 1!eltuieli ale activit ii operaionale 1!eltuieli ale activit ii de investiii 1!eltuieli ale activit ii financiare Rezu tatu brut Impozitul pe venit Rezu tatu net Rezu tatu net pe actiune $,& 09$: 59,1 &,&5 4,% 8;$8 3,1 8.$/ 7$;0:

B eiCactiuneD Rea izri e anu ui .//1$ comparati% cu ce e a e anu ui .//0 se prezint ast#e * = n. ei =a de veniturile anului 3&&$ se observ o diminuare a veniturilor totale, de mentionat fiind faptul, c s2a ma/orat ponderea veniturilor din activitatea operaional n total venituri P 94,7S n 3&&7 fa de 91,3S n 3&&$. Notodata esential au scazut veniturile din activitatea financiara 2-,- mln. Mei. ###$6$ Func/ia financiar conta1il' 0orbind despre eficiena utiliz rii potenialului financiar al ntreprinderii este necesar s analiz m indicii care caracterizeaz aceasta eficien 'i cauzele divierii acestor indici.2 num rul de rotaie al activelor, durata de rotaie a creanelor. "ln. lei

Indicatori 1 3 9 ; @o umu %!nzri or$ @a oarea medie a acti%e or$ rd ;1/ B;E7D*. 6um rul de rotaii al activelor rd.l< rd.3 7ata nzestr rii veniturilor din vnz ri cu active )rd.3<rd.1*

3&&$ 0:$7 07$4 1,&57 &,95

3&&7 49$/ 17$/ 1,1&$ &,9&

abateri E89$7 E:.. \&,&49 2&.&5

7 $ 1 4

Durata de rotaie a activelor, zile, 360:rd.3 @a oarea medie a mi3 oace or #i-e$ rd /0/B;E7D*. 6um rul de rotaii al mi/loacelor fi+e* rd 1< rd $ Durata de rotatie a mijloacelor fixe, 360:7

341 48$: &,%49 425 9/$4 3,357

325 :/$/ &,933 30 97$9 3,-51 153 7:$. 4$4

-16 E4$8 \&,&7-35,0 E;$7 \&,&94 -6 E8.$1 E/$:

: @a oarea medie a acti%e or curente$ rd ;0/B;E7D*. 1& 6um rul de rotaii al activelor curente, rd.l< rd.9 11

Durata de rotaie a activelor cure!te, zile"360: rd. 15 ;0$7 1$:

10# 8. Costu %!nzri or 89 @a oarea medie a stocuri or de mr#uri i materia e$ 14 6um rul de rotaii al stocurilor de m rfuri 'i materiale, rind 87 @a oarea medie a crean"e or$ rd.97/B;E7D*. 1$ 6um rul de rotaii al creanelor, rd 1 < rd 15 17 rd 16
13< rind 1rd .7/B;E7D*.

5,%9 0$. 11,31

$,73 7$1 14,5$ 24,73

\&.%+/$7 \-,-5 -7,3$

Durata "viteza# de rotaie a crea!elor, zile 360: 32,11

5in tabel vedem c n anul de (estuine

s+a ma3orat

numaru de rota"ii a e

acti%e or cu /$/;: ori #ata de ce precedent$ corespunzator s+a micsorat rata inzestrarii %enituri or din %anzari cu acti%e de a /$:7 ei a /$:/ ei$ ceia ce inseamna$ ca pentru a (enera venituri din vnz ri n valoare de un leu ntreprinderea a avut nevoie cu &,&5 lei de active mai putine dect n anul precedent. In perioada analizat rotaia activelor a sporit cu 1$ zile. Privind evoluia ratelor de rotaie a p rilor componente ale activelor totale 2 comparaie cu realiz rile anului precedent, vedem c respecti%. ,ceste modific ri n cel din urm curente cu $ zile, mi/loacelor fi+e cu -5 zile. 6um rul de rotaii a stocurilor de m rfuri 'i materiale a sporit pn la 0$1. #ata de 7$4: n anul 3&&$. Notodata s2a micsorat durata de rotaie a creanelor 34,7- zile. )27,-% zile& 5ac (eneraliz m indicii analizai mai sus putem constata c , n urma activit ii de ntreprinz tor ntreprinderea utilizeaz eficient activele sale, ma/ornd suma profitului obinut, n mediu la 1 leu activ pe o parte, pe alta parte folose'te intensiv activele, accelernd rotaia acestora n diferite faze de circulaie. a avut loc ma/orarea n numru ui de

rota"ii atit a e mi3 oace or #i-e cit si a e acti%e or curente cu /$/19 ori si /$/:; ori au condiionat accelerarea rotaiei activelor

Starea de ecAi ibru din interioru structurii capita uri or precum i posibi it"i e de asi2urare a ne%oi or de icAidit"i a e SA Zori e este caracterizat prin urm toarele rate de structur 'i de lic!iditate. Indicatorul 1apital permanent ) $5&\77&* ,ctive imobilizate ) 1%&* <inan"are permanent Brd. /8*rd. /.D 1apitaluri proprii ) $5&*. 5atorii totale )77&\97&* So %abi itatea 2enera Brd./;*rd./7D 5atorii pe termen scurt ) 97&* Notal active )4$&* 6r. Urd. &1 &3 /9 &4 &5 /0 &7 &% 3&&$ $$,1 -7,9 8$1; $5,5 5,$ 88$1 5,& --,3 /$87 7,1%,9 3$,3 7$.; 9$14 3&&7 73,7 41,5 8$17 73,& $,9 8/.; $,3 -7,4 /$81 1&,33,$ -3,9 7$98 9$07 /$. /$0+/$1 mC ina t normativ

(u mCmic .

ndatorarea pe termen scurt Brd /1* rd. /: /4D 0alori realizabile pe termen scurt )35&* 5isponibilit i b nesti )44&* Notal rd.1&\ rd.11 >rezoreria 2 oba Brd. 8.* rd. /1D icAiditatea imediat B rd. 88* rd. /1D 1& 11 13 89 8;

<inan"area permanent Pevalueaz faptul c resursele permanente de capital acoper ntr2o masur foarte bun imobiliz rile )activele pe termen lun(* 0alorile supraunitare semnific e+isten unui fond de rulment net n m rime de 3%,3 mln. lei la sfirsitul anului 3&&$ 'i -1,3 mln. lei la sfirsitul anului 3&&7 'i semnalizeaz o folosire bun a surselor permanente. )pentru finanarea imobiliz rilor*. )rd.$5& \ rd.77& 2 rd.1%& *. So %abi itate 2enera 2 valorile supraunitare semnific permanente de care dispune ntreprinderea. ndatorarea pe termen scurt2 este foarte mic situndu2se sub valorile ma+ime admise ) &,$2&,7*. o foarte bun acoperire a surselor mprumutate, n cazul nostru a datoriilor pe termen scurt )conform le(islaiei* cu resurse

>rezoreria 2 oba a crescut de la 5,34 la 5,-1 nivel care se datoreaz face fa pl tii datoriilor pe termen scurt. LicAiditatea imediat2 arat disponibilul la -1.13.3&&7. faptul c

cre'terii

disponibilit ilor )1%.9 mln. lei la 33,$ mln. lei*. Indicatorul arat capacitatea ntreprinderii de a societatea 'i poate pl ti toate datoriile din

4copul intreprinderii este de a obine rezultate cXt mai nalte. 5ar orice activitate economic necesit c!eltuieli. Ubiectivul principal al intreprinderii este obinerea rezultatelor dorite cu c!eltuieli minime. =orma concret de manifestare a acestui principiu este eficiena economic , care evideniaz raportul dintre rezultatele obinute 'i c!eltuielile suportate sau e+prima raportul dintre efect 'i efort )c!eltuieli*. Indicatorii economici ai p anu ui de a#aceri pe anu .//4 (r. crt 1 3. 4 5 $ 7 % 9 Indicatoru 0olumul produciei fizice 0olumul productiei 0enitul din vXnz ri 1ostul produciei marfa 1!eltuieli de consum 6um rul muncitorilor de baz Productivitatea munci, pe muncitor 1!eltuieli directe pentru remumerarea muncii 7entabilitatea produciei marfa Fnitatea msur mii perec!i mii lei mii lei mii lei mii lei persoane lei lei S de @a oarea proiectata 31&& %4&&& %55&& $$355 137$& 1497 75&&& 419-7 $,-

Ana iza cAe tuie e or anu .//1 si p anu pe anu .//4

1!eltuieli "aterii prime "ateriale au+iliare .ner(ie, alte utilit i 4alariu \suplimentar* ,si(ur ri sociale 1!eltuieli de producere ,re" de cost de produc"ie 1onsumuri administrativ 1onsumuri comerciale )principal

,nul 3&&7 valoirc 3744 -73 1-3$ 3751% 7&1% 1$$9% 77010 1&143 1&$ponderea 4,& &,$ 3,& 41,& 1&,4 34,9 4.$: 15,1 1,$

,nul 3&&% valoric 3-1& 3%5 151& -339& %17& 31$9& 00.77 11317 1-3ponderea 3,9 &,4 1,9 4&,9 1&,37,5 49$: 14,3 1,7

,lte c!eltuieli operaionale >ota B pre" de costEconsumuriD

37% 0187:

&,4 8//

33& 1:/87

&,3 8//

In structura c!eltuielelor elemente dominate sunt c!eltuielele de re(ie, de producere si administrative. 5escifrarea c!eltuielelor si consumurilor pe elemente este o(lindita in ane+a nr. 4. Pentru a fi mai competitiv , ntreprinderea va trebui s neproductive, consumuri materiale au+iliare. 6in succese e de u tim perioad a SA GZoir e putem men"iona urmtoare e< Premiul de stat n domeniul calit ii, productivitat ii 'i competitivit ii n domeniul calit ii pe anul 3&&&. Pentru rezultatele obtinute n anul 3&&- ntrepriderea a fost recunoscut 91el mai bun contribuabil al anului 3&&-, productivit ii 'i competitivit ii. #n anul 3&&4 ntreprinderea a confirmat titlul de 91el mai bun contribuabil al anului; Premiul de stat de (radul 1 n domeniul calit ii, productivit ii 'i competitivit ii;. Pentru prima dat marca 9:orile; devine 91ea mai bun marca comercial a anului;. Pentru rezultatele obtinute In anul 3&&5 intreprinderii I s2a decernat Premiul "are 9"ercuriul de ,ur; al concursului 9"arca comerciala a anului 3&&5;, 5iploma de laureat de (radul II pentru 7ealizari in domeniul 1alitatii, Productivitatii si 1ompetitivitatii;. In anul 3&&$ intreprinderii i2a fost decernat titlul 9 1el mai bun contribuabil al anului;. "arca comerciala 9:orile; a fost recunoscuta din nou 91ea mai notorie marca a anului;, nominatie 9.+port;. #n anul 3&&7 ntreprinderea a confirmat titlul de 91el mai bun contribuabil al anului; Premiul de stat de (radul 1 n domeniul calit ii.. Pentru prima dat marca 9:orile; devine cea mai buna marca comerciala, nominatia 9Patrimoniul 7epublicii;. i s2a decernat Premiul de (radul 1 in domeniul calit ii, optimizeze c!eltuielile care influeneaz n cea mai mare m sur rezultatul final< utilit 2 apa, ener(ie electrica, c!eltuieli

%ne&e

Ser%iciu ana iz i pre%iziune economic

<ormarea pro2nozei de dez%o tare a sortimentu ui i e#ectuarea comenzi or necesare

Ser%iciu ana iz

E-aminarea proiectu ui p anu ui de produc"ie

Ser%iciu de creare i ansare a mode e or noi

Crearea mostre or corespunztoare

Comisia de aprobare a mode e or noi

Se ectarea mode e or pentru a #orma co ec"ia pentru anu urmtor

Ser%iciu de creare i ansare a mode e or noi Ser%iciu or2anizare$ producere Ser%iciu ana iz i pre%iziune economic Ser%iciu teAnic

E-ecutarea mode e or recomandate spre %!nzare

Ser%iciu ana izH ana iz economic Ser%iciu creare i ansare a mode e or

Se ectarea mode e or recomandate spre %!nzare

Ser%iciu ana iz i pre%iziune economic

<ormarea p anu ui de produc"ie