Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UMANE
Obiective
4.4 Recrutarea
Unii candidaţi omit aspectele care îi pun într-o lumină nefavorabilă. Alţii
au tendinţa să-şi supraevalueze realizările. Analiza atentă a fiecărui curriculum
vitae este de ajutor în descoperirea acestor inexactităţi.
Prima impresie despre fiecare candidat în parte şi impresia generală despre
toţi candidaţii, vă va ajuta să formulaţi întrebările interviului de angajare.
Structurarea informaţiilor din CV reflectă capacitatea de organizare şi de
comunicare eficientă a candidatului. De aceea, trebuie analizat cu atenţie. Forma de
redactare şi aspectul documentului trebuie, de asemenea, privite cu exigenţă.
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
4.5.3.1 Testele
Pregătirea interviului
Interviul de angajare reprezintă cea mai importantă etapă a procesului de
selecţie. Scopul schimbului de informaţii care are loc cu acest prilej este ocuparea
postului vacant de către cel mai bun candidat, cu cele mai mici costuri, în cel mai
scurt timp şi pentru o perioadă cât mai lungă.
Trebuie selectaţi numai candidaţii care merită într-adevăr să fie
intervievaţi. Cu cât sunt mai puţini candidaţi, cu atât vor putea fi programate şi
organizate mai bine interviurile, acordându-se mai multă atenţie fiecăruia în parte.
Majoritatea candidaţilor sunt angajaţi şi nu pot lipsi de la serviciu. Deci
multe interviuri se vor desfăşura după orele de program.
Interviurile nu trebuie programate unul după altul. De ce? În primul rând,
întâlnirea candidaţilor este jenantă şi poate impieta asupra performanţelor lor. În al
doilea rând, se poate întâmpla ca, pentru a-şi definitiva impresia despre candidat,
intervievatorul să aibă nevoie la anumite interviuri de mai mult timp decât şi-a
programat. În al treilea rând, este util ca, după fiecare interviu, să fie timp pentru
conturarea şi consemnarea opiniilor despre candidat.
Aranjarea încăperii
Trebuie eliminat orice element perturbator: computere care funcţionează,
telefoane care pot suna, prea multe hârtii. Trebuie bine aerisită camera şi încălzită
optim.
Scaunele influenţează atmosfera în care se desfăşoară interviul. Scaunele
prea înalte sunt incomode, cele prea joase contribuie la creşterea emoţiilor
candidaţilor. Ele vor fi amplasate în funcţie de natura interviului:
• Aşezarea scaunelor la părţi opuse ale a mesei dă o tentă rece şi oficială
interviului. E propice interviului condus de un grup de intervievatori, care
are un caracter oficial.
• Aşezarea lor astfel încât intervievatorul şi candidatul să poată sta alături,
oferă senzaţia unei atmosfere neoficiale.
Strategia de intervievare
Când interviul a fost precedat de teste de cunoştinţe şi aptitudini tehnice
specifice postului, intervievatorul se va concentra asupra aptitudinilor umane ale
candidatului. Dacă nu i s-a verificat însă nivelul cunoştinţelor tehnice, trebuie
neapărat făcut acest lucru.
Dacă postul presupune munca în condiţii de stres, stilul adoptat trebuie să
fie agresiv, pentru a se vedea cum reacţionează candidatul.
Stilurile de interviu pe care pot fi utilizate sunt următoarele:
• Interviu faptic. Se concentrează asupra acţiunilor candidatului,
personalitatea sa fiind mai puţin importantă.
• Interviu situaţional. Are ca scop testarea capacităţii angajatului de a face
faţă situaţiilor deosebite. Întrebările trebuie să fie deschise, de genul: “Ce
aţi face dacă…”
• De confruntare. Urmăreşte comportamentul candidatului în condiţii de
stres. Intervievatorul trebuie să fie insinuant, dur, şi să pretindă că nu are
încredere în informaţiile prezentate în CV, referitor la evoluţia
profesională.
• Tehnic. Urmăreşte verificarea aptitudinilor tehnice ale candidatului. Se
concepe un test practic, în funcţie de post. Fie că este vorba de mânuirea
unui anumit software, fie că i se cere candidatului să explice cum va vinde
un produs sau un serviciu.
Conţinutul interviului
În general, interviul cuprinde următoarele părţi:
• Introducere, în care se face o prezentare a companiei şi a postului.
Aceasta poate lipsi în interviul de confruntare.
• Întrebări şi răspunsuri menite a lămuri eventuale neclarităţi din CV.
• O investigare a caracterului şi calităţilor personale ale candidatului.
• Încheierea, în care i se oferă candidatului posibilitatea de a pune întrebări
şi de a primi explicaţii în legătură cu ceea ce urmează.
Desfăşurarea interviului
Primele momente sunt extrem de importante, întrucât atunci se formează
prima impresie. Toţi candidaţii vor fi întâmpinaţi cu consideraţie. Intervievatorul se
va prezenta, rostindu-şi clar numele şi funcţia. Dacă în cameră se mai află alte
persoane, se fac prezentările, explicând că motivul prezenţei lor este o mai mare
obiectivitate în evaluarea finală.
Candidatul va fi invitat să ia loc, indicându-i-se unde să se aşeze şi
oferindu-i-se o băutură răcoritoare sau o cafea, mai ales dacă e cald sau dacă vine
de la drum.
Se va face o prezentare a companiei, evoluţiei ei, politicii de personal şi
motivului angajării. Se va descrie importanţa postului şi cerinţele sale.
Evaluarea candidatului
Prin dialogul purtat cu candidatul se va vedea dacă va putea sau nu să-şi
rezolve îndatoririle. Se vor cere detalii despre educaţie, experienţă profesională,
aptitudini. Se vor nota aspectele pozitive sau negative neconsemnate în CV, care au
reieşit din discuţia purtată: de ce apar inconsecvenţe în CV, ce a făcut candidatul
când nu a lucrat.
Nu se vor pune întrebări personale, neimportante pentru post. Trebuie însă
verificat dacă acel candidat poate şi este dispus să călătorească în afara oraşului sau
să lucreze peste program. Atitudinea naturală şi prietenoasă a intervievatorului este
extrem de importantă. El va urmări dacă persoana cu care discută este la fel. Se va
asigura că respectivul candidat corespunde culturii întreprinderii şi cerinţelor
postului. Dacă este individualist şi compania se bazează pe lucrul în echipă, evident
nu este potrivit.
Ascultarea activă va încuraja dialogul. Intervievatorul va vorbi puţin, fiind
atent la nuanţe care pot ascunde detalii importante. Îşi va păstra cumpătul când
candidatul devine prea timid sau se aprinde prea tare. Va fi politicos şi răbdător şi
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
Încheierea interviului
Intervievatorul va fi la fel de politicos, indiferent dacă are în faţă un
candidat valoros sau unul nepotrivit postului.
În primul caz, îl va încuraja să pună întrebări, pregătindu-se să răspundă.
Se va interesa cât de repede poate părăsi serviciul actual. Îl va anunţa dacă îl va
mai chema la un alt interviu, ce paşi va mai avea de parcurs, cu cine se va întâlni.
Sau va preciza când îi va da răspunsul. Nu îi va spune la sfârşitul interviului că
postul este sau nu al lui. Îl va anunţa câţi candidaţi mai sunt, dacă este întrebat.
În al doilea caz, va trage concluziile, mulţumindu-i, şi va încheia.
La sfârşitul interviului, intervievatorul se va ridica, va da mâna cu
candidatul, îl va conduce la locul unde l-a întâmpinat şi îşi va lua rămas bun.
Analiza interviului
Intervievatorul îşi va nota impresia pe care v-a făcut-o candidatul. Va
încerca să fie cât se poate de obiectiv. Notiţele cu impresiile din timpul interviului
sunt deosebit de importante. Având mulţi candidaţi, fără un suport scris, riscul de
a-i încurca e mare. Ele se îndosariază şi se păstrează împreună cu notiţele de pe
marginea CV-ului şi a formularului tip.
Trierea candidaţilor
Notiţele din dosar vor fi comparate cu fişa criteriilor de selectare şi se va
face o ierarhizare a candidaţilor. Aceştia se pot încadra în următoarele categorii:
• Categoria DA – are toate calităţile necesare;
• Posibil – există câteva deosebiri mici între candidat şi profilul urmărit;
• Puţin probabil – deosebirile sunt importante;
• Categoric NU.
Dacă nu există candidaţi din categoria Categoric DA, se va revedea profilul
pentru a vedea dacă nu cumva se urmăresc calităţi imposibile. Dacă profilul este
realist, se stabileşte cât de mari sunt deosebirile dintre real şi ideal. Dacă sunt
semnificative, se reia procesul de recrutare. Dacă nu sunt, se face angajarea, sau se
cheamă candidaţii la al doilea interviu.
Al doilea interviu
Se organizează atunci când performanţele candidaţilor sunt apropiate.
• Trebuie verificat dacă sunt încă disponibili.
• Discreţia e obligatorie, pentru a nu le periclita situaţia profesională.
• Interviurile se organizează la intervale mici, pentru o mai uşoară
comparare.
Recrutarea şi selecţia resurselor umane
Reevaluarea
Pentru a-i ierarhiza pe candidaţi, se va proceda astfel:
• Se ierarhizează cele mai importante zece cerinţe ale postului, în ordine
inversă, acordându-le note, de la 10 la 1.
• Se notează performanţele candidatului în aceste domenii cu note de la 1 la
10, care se trec alături de punctajul acordat anterior.
• Se adună cele două note din dreptul fiecărei cerinţe.
• Se adună punctajele obţinute.
• Cel mai bun candidat va fi cel cu punctajul cel mai mare.
• Se păstrează ierarhizarea candidaţilor, spre a o utiliza dacă primul de pe
listă refuză oferta.
− Studiu de caz
Funcţia
• Calificare:
- Diplomă universitară în domeniul Relaţiilor industriale, al
Managementului, al Economiei sau în Drept;
- O experienţa de circa 10 ani în domeniul resurselor umane, din care cel
puţin 3 ani în domeniul particular al negocierii şi al administrării
convenţiilor colective;
- Posibilităţi sporite de raţionament;
- Capacitate de comunicare orală şi scrisă în cel puţin două limbi străine:
franceză şi engleză;
- Capacitate de a argumenta timp îndelungat, păstrându-şi calmul şi
luciditatea;
- Simţ al planificării, al organizării şi al controlului;
- Capacitatea de a face echipă cu personalul existent.
¾ Remuneraţie: între 35.000 – 41.000 $
¾ Domiciliul: Montreal
Întrebări
Membrii juriului:
ierarhici care iau zilnic decizii privind aplicarea convenţiilor colective; v-ar
plăcea să ştiţi ce gândeşte candidatul despre întreprindere, ce face în afara
programului de muncă; v-ar plăcea, de asemenea, să ştiţi care va fi
comportamentul său faţă de eventualii subordonaţi.
Pentru a adopta o decizie, trebuie mai întâi să alegeţi criteriile de selecţie şi
să vă clarificaţi cu privire la semnificaţia lor. Apoi:
a) veţi pregăti un plan al principalelor teme care vor fi abordate în cursul
întrevederii;
b) veţi identifica punctele forte şi slabe ale candidaţilor şi veţi formula o
recomandare.
înţeleg cele două limbi şi cele două mentalităţi. Îi înţeleg bine pe canadienii
francezi şi dorinţa lor de a-şi promova limba. Continuu să cred că, în marile
organizaţii, competenţa este cea care va trebui să prezideze alegerea indivizilor în
posturi importante, cu condiţia, evident, ca ei să stăpânească cele două limbi.
Acesta este motivul pentru care, chiar dacă numele meu este de origine irlandeză,
consider că şansele mele de a accede la postul pe care îl vizez, sunt bune.
După liceu, m-am angajat operator la o întreprindere de produse
alimentare. După câţiva ani, am devenit maistru şi apoi şef de echipă. O parte din
responsabilităţile mele constau în a aplicarea cât mai echitabilă a contractului de
muncă ce lega conducerea de lucrători. Am înţeles atunci că managementul, chiar
dacă este de bună credinţă, nu deţine totdeauna monopolul adevărului. Sunt de
acord cu legislaţia actuală, care conferă drepturi lucrătorilor şi organizaţiilor
sindicale. Lucrătorii au o percepţie privind condiţiile de muncă şi interesele lor,
complet diferită de cea a managementului. Admit, în egală măsură, faptul că
managementul are drepturi şi că el trebuie să încerce să şi le protejeze. Am învăţat
să discut cu reprezentanţii sindicali şi am reuşit, uşor, să-i înţeleg şi să-i apreciez.
Am învăţat că nu trebuie să încercăm să distrugem complet adversarul, dacă vrem
să supravieţuim în afaceri. Ştiu semnificaţia termenilor “concurenţă”, “capacitate
de plată”, “cost de producţie”, “costul vieţii” etc.
La 27 de ani am început să urmez cursurile de ştiinţe sociale organizate de
Universitate. Am reuşit apoi să urmez un program de învăţământ în domeniul
Relaţiilor industriale şi am obţinut o diplomă în domeniul Administraţiei
întreprinderii. La început, trebuia să parcurg 50 de mile pentru a face drumul dus-
întors la Universitatea Laval. Apoi, am reuşit să obţin un post de director de
personal într-o întreprindere din Quebec; mi-a fost mai uşor să-mi continui studiile
şi, în parallel, să muncesc, negociind contracte de muncă, deseori noaptea, cu CNS
şi FTQ.
Acum am 40 de ani şi jumătate. Câştig 34.400$ pe an.
Am 1,75 m şi 70 kg şi mă bucur de o sănătate bună. Sunt căsătorit şi am
trei copii. Familia mea locuieşte într-o casă confortabilă din Quebec. Soţia mea este
de acord să ne schimbăm domiciliul şi să trăim într-o altă zonă, chiar dacă are
mulţi prieteni şi rude în Quebec. Mi-aş dori să obţin postul, nu atât datorită
diferenţei de salariu – care este mică, ci mai ales datorită responsabilităţilor mai
mari pe care acesta le presupune. Aş putea conta pe ajutorul celor trei colaboratori
care sunt tineri absolvenţi de studii superioare şi care au nevoie de un ghid
experimentat pentru a se forma. De la început vreau ca ei să-şi ocupe, pe rând,
locul la masa negocierilor, pentru a sesiza mai bine cererile sindicale şi pentru a
descoperi ei înşişi natura informaţiilor de care ai nevoie la masa negocierilor. Voi
încerca să colaborez cu ei cât mai bine posibil pentru a ajunge să cunoască perfect
convenţiile în vigoare în uzinele companiei şi să poată furniza sfaturi utile şi
documentate directorilor de uzină şi responsabililor de personal.
Linia mea de conduită la masa negocierilor va fi mai degrabă suplă,
deoarece nici un acord nu este posibil dacă nu se fac concesii de ambele părţi. Este
necesar ca sindicatul să fie lăsat să-şi prezinte cererile, să le explice pe larg, pentru
Recrutarea şi selecţia resurselor umane
a putea sesiza natura şi fundamentul lor. Apoi este necesar să fie prezentate
propunerile care întrunesc un minim de “acceptabilitate” şi care ţin, cu adevărat,
seama de conjunctura economică, de productivitate şi de evoluţia costurilor vieţii.
Nu sunt de acord cu partizanii unei linii dure, care adoptă poziţii aproape
definitive, înainte chiar ca negocierile să debuteze. Trebuie să ştii să-ţi aperi spatele
şi să-ţi pregăteşti o retragere onorabilă.
Dacă sindicatele adoptă o orientare ideologică, acest lucru mă deranjează
foarte puţin…La iau aşa cum sunt şi discut cu reprezentanţii lor. Eu nu sunt la
masa negocierilor pentru a reconstrui societatea. Dacă patronatul se dovedeşte la
început de bună credinţă, este posibil ca cealaltă parte să facă la fel. Încrederea
atrage de regulă încredere; negocierea vizează să stabilească un “modus vivendi” şi
nu să distrugă partea opusă.
Mi-ar plăcea să obţin postul din Montreal. Acest lucru mi-ar permite să am
o reţea de contacte mai extinsă. Voi fi în miezul problemei şi voi putea participa
mai des la reuniunile Consiliului de administraţie al Societăţii de Consultanţă în
Relaţii industriale, din care fac parte. Aş putea totodată să fiu mai activ în filiala
din Montreal a Asociaţiei Internaţionale a Directorilor de Resurse Umane.
Ştiu că mi se vor pune anumite întrebări dificile. Este normal: conducerea
are dreptul să-şi cunoască foarte bine eventualii colaboratori.
Am aflat că a fost concediat un operator la Uzina La Tugue. El a refuzat să
asculte un ordin al maistrului, pretextând că măsurile de securitate n-au fost
asigurate înainte de a pune noul echipament în funcţiune.
În principal, operatorul trebuie să asculte directivele dar, în acest caz, dacă
informaţia mea este bună, maistrul ar fi putut adopta o decizie proastă. Dacă
suntem corecţi, nu putem cere unui operator să asculte o dispoziţie, atunci când el
crede că aceasta îi poate provoca un prejudiciu care nu va putea fi reparat prin
recurgerea la procedura normală de reglementare a plângerilor.
Dacă voi fi întrebat care sunt obiectivele mele în caz că voi obţine postul,
voi răspunde că toate acţiunile sau deciziile pe care le voi adopta vor fi orientate
către crearea şi menţinerea unor relaţii de muncă sănătoase. Pentru aceasta este
necesar să se culeagă informaţii cu privire la numărul de plângeri şi la natura
acestora, în cursul unei perioade date. Este necesar ca informarea să se facă deseori
de la superiorul ierarhic, pentru a şti dacă sfaturile furnizate sunt potrivite pentru
diferite uzine, dacă ele sunt judicioase şi în ce măsură conţin reglementări adaptate
situaţiilor şi conforme cu regulile judecătoreşti elementare.
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
− Studiu de caz
Document 1
Tricorom
Fabrica Vâlceana
În atenţia dlui. Radu Dobre
Responsabil Resurse Umane
Domnule,
Vă mulţumesc,
Romeo Datcu
Decizii:
Document 2
Tricorom
Sediul social
În atenţia dlui. Radu Dobre
Responsabil Resurse Umane
Radu,
Te rog să-mi spui cum apreciezi această orientare şi cum intenţionezi să o pui în
aplicare.
Reţine că, înainte de a oferi unui şef de echipă postul de maistru, trebuie să te
asiguri că el este performant ca şef de echipă.
Cu bine,
Iosif Bontaş
Director Resurse Umane
Decizii:
Document 3
Camera de Comerţ
Rm. Vâlcea
În atenţia dlui. Radu Dobre
Responsabil Resurse Umane
Stimate Domn,
Vă mulţumesc,
Petre Petcu
Camera de Comerţ Rm. Vâlcea
Decizii:
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
Document 4
Universitatea Craiova
Secretariat
Domnule,
Mihaela Trofin
Decizii:
Document 5
Tricorom
Fabrica Vâlceana
În atenţia dlui. Radu Dobre
Responsabil resurse umane
Domnule,
Ştiţi că voi ieşi la pensie în acest an. Am în mână dosarele a doi candidaţi care au
multe aptitudini pentru a mă înlocui.
Recrutarea şi selecţia resurselor umane
Cu bine,
Ion Bratu
Decizii:
Document 6
Primăria
Rm.Vâlceana
În atenţia dlui. Doru Florescu
Director Fabrica Vâlceana
Dragă domnule,
Vărul meu, Raul Lascu, mi-a vorbit despre o deschidere în serviciul vostru de
resurse umane de la Fabrica Vâlceana. El a lucrat deja ca stagiar în întreprinderea
voastră. Anul acesta termină facultatea, având o specializare în domeniul resurselor
umane. Este tânăr, serios şi are calităţi reale. Vi-l recomand cu căldură şi ştiu că
veţi acorda întreaga consideraţie cererii mele.
Vă salut cu respect,
Iosif Lascu
Primar – Vâlcea
Radu, ai un post liber în serviciul tău? Dacă ai, putem lua în considerare
recomandarea făcută de dl. Primar? D.F.
Decizii:
Factorul uman şi performanţele organizaţiei
Document 7
Tricorom
Fabrica Vâlceana De la: Doru Florescu
Către: Radu Dobre
Subiect: Jurnal de fabrică
Radu,
Doru Florescu
Director
Decizii:
Document 8
Ion Bratu
Decizii:
Recrutarea şi selecţia resurselor umane
Document 9
27 martie 2004
Elena Jiga
Decizii:
Document 10
Tricorom
Sediul social
În atenţia dlui. Radu Dobre
Responsabil Resurse Umane
Fabrica Vâlceana
Radu,
Iosif Bontaş
Director RU
Decizii: